Legislatura 2020–2024 a Parlamentului României
La alegerile parlamentare din 2020, care au avut loc pe 6 decembrie, niciun partid nu a câștigat majoritatea absolută. Partidul Social Democrat a câștigat cel mai mare număr de mandate, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal. Partidul Mișcarea Populară și PRO România Social-Liberal nu au reușit să atingă pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament. Pe 21 decembrie 2020, 3 dintre cele 5 partide reprezentate în Parlament (PNL, USR-PLUS, UDMR) au semnat acordul de guvernare pentru următorii 4 ani. Florin Cîțu a fost desemnat ca premier,[1] iar 9 miniștri au venit de la PNL, 7 miniștri USR-PLUS și 4 miniștri UDMR.[2] Pentru alegerea președintelui Senatului și al Camerei Deputaților, alianța i-a propus pe Anca Dragu și pe Ludovic Orban, amândoi fiind aleși în funcție.[3]
Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și unele dintre partidele minoritare au format Opoziția Parlamentară.
În luna septembrie ca urmare a demiterii ministrului justiției Stelian Ion (USR), s-a declanșat criza politică prin ieșirea USR din guvern. Pe 5 octombrie, guvernul Cîțu este demis prin moțiune de cenzură iar acesta o să conducă în interimat până la data de 25 noiembrie 2021. După eșecul desemnării a două guverne, guvernul Cioloș 2 eșuând în a găsi o majoritate prin care să-i fie desemnat guvernul monocolor, nici Nicolae Ciucă nu reușește să găsească majoritate și își depune mandatul înainte de a ajunge la votul din Parlament. În luna noiembrie, Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe generalul Nicolae Ciucă să formeze o majoritate solidă cu PSD și UDMR. Pe 25 noiembrie 2021, guvernul Ciucă este investit de către Parlament, acesta fiind format din PNL, PSD și UDMR și susținut de minorități în Parlament.[4][5] Președinții Senatului și Camerei Deputaților au fost aleși pe 23 noiembrie 2021, la Senat fiind ales Florin Cîțu (PNL) iar la Camera Deputaților Marcel Ciolacu (PSD).[6][7]
Ca urmare a crizei politice care a rezultat într-un guvern PNL-PSD-UDMR, parlamentarii apropiați fostului lider al PNL Ludovic Orban (exclus din partid în noiembrie), au demisionat din grupul parlamentar al PNL și mai târziu din partid.[8] Pe viitor este posibil ca Orban să lanseze o nouă formațiune politică liberală.[9][10]
Senat
[modificare | modificare sursă]Funcția de Președinte al Senatului pentru această legislatură a fost ocupată de Anca Dragu, de la USR. În luna noiembrie ca urmare a desemnării și învestirii guvernului Ciucă, Anca Dragu a fost demisă din funcția de Președinte al Senatului, luându-i locul Florin Cîțu, președintele PNL.
| Partid | Mandate alese | Pierdute | Câștigate | Mandate prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mandate | % | Mandate | % | ||||
| Partidul Social Democrat | 47 | 34.55% | 1 | 0 | 46 | 33.82% | |
| Partidul Național Liberal | 41 | 30.14% | 3 | 0 | 38 | 27.94% | |
| Uniunea Salvați România | 25 | 18.38% | 0 | 0 | 25 | 18.38% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor | 14 | 10.29% | 1 | 0 | 13 | 9.56% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 9 | 6.61% | 0 | 0 | 9 | 6.61% | |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 3 | 3 | 2.20% | |
| Partidul Puterii Umaniste | — | — | 0 | 1 | 1 | 0.73% | |
| Partidul Neamului Românesc | — | — | 0 | 1 | 1 | 0.73% | |
| Total | 136 | 100 | — | 136 | 100 | ||
Compoziția guvernelor și opoziției
[modificare | modificare sursă]2020-2021
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, Naționalism economic | 75 / 136
55% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 51 / 136
45% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
Septembrie - Noiembrie 2021
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, | 50 / 136
37% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 86 / 136
63% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
Noiembrie 2021 - Iunie 2023
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Nicolae Ciucă | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Populism, Pro-europenism, | 94 / 136
71% | |
| Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Opoziție | Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | 42 / 136
29% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Forța Dreptei | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
Iunie 2023 - prezent
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Marcel Ciolacu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Populism, Pro-europenism, | 85 / 136
65% | |
| Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Opoziție | Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | 51 / 136
35% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Forța Dreptei | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
Camera Deputaților
[modificare | modificare sursă]Ludovic Orban a fost ales Președinte al Camerei Deputaților ca membru al PNL. Ludovic Orban a demisionat de la șefia Camerei Deputaților în octombrie ca urmare a pierderii președinției PNL. Interimatele au fost ocupate de Florin Roman și Sorin Grindeanu. În luna noiembrie ca urmare a desemnării și învestirii guvernului Ciucă, funcția de Președinte al Camerei Deputaților a fost cedată președintelui PSD Marcel Ciolacu.
| Partid | Mandate alese | Pierdute | Câștigate | Mandate prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mandate | % | Mandate | % | ||||
| ; | Partidul Social Democrat | 110 | 33.33% | 5 | 1 | 106 | 32.12% |
| Partidul Național Liberal | 93 | 28.18% | 15 | 1 | 79 | 23.94% | |
| Uniunea Salvați România | 55 | 16.66% | 0 | 0 | 55 | 16.66% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor | 33 | 10% | 3 | 0 | 30 | 9.39% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 21 | 6.36% | 1 | 0 | 20 | 6.06% | |
| Partidele minorităților etnice | 18 | 5.45% | 0 | 0 | 18 | 5.45% | |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 14 | 14 | 4.24% | |
| Partidul Puterii Umaniste | — | — | 0 | 4 | 4 | 1.21% | |
| Independenți | — | — | 0 | 3 | 3 | 0.90% | |
| Partidul Neamului Românesc | — | — | 0 | 1 | 1 | 0.73% | |
| Total | 330 | 100 | — | 330 | 100 | ||
Compoziția guvernelor și a opoziției
[modificare | modificare sursă]2020-2021
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic | 187 / 330
57% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Partidele minorităților etnice din România (Minorități) | Centru | Drepturile minorităților etnice | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 143 / 330
43% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
Septembrie-noiembrie 2021
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic | 132 / 330
41% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Partidele minorităților etnice din România (Minorități) | Centru | Drepturile minorităților etnice | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 198 / 330
59% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Independenți | - | - | |||
Noiembrie 2021-iunie 2023
[modificare | modificare sursă]Iunie 2023-prezent
[modificare | modificare sursă]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Florin Cîțu este noul premier desemnat”. ProTV. . Accesat în .
- ^ „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament”. Mediafax. . Accesat în .
- ^ „Liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat acordul Coaliției de guvernare”. HotNews. . Accesat în .
- ^ VIDEO Guvernul PNL-PSD-UDMR a trecut de Parlament cu 318 voturi. Ciucă: Am înțeles cu toții că este vorba despre asumarea responsabilității - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,
- ^ Guvernul PNL-PSD-UDMR, jurământ la Cotroceni. Iohannis: E nevoie de un guvern solid și acum există / A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune, HotNews, , accesat în
- ^ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ „Florin Cîțu, după ce a devenit președintele Senatului: Când colegii discută prin presă va trebui să luăm și alte decizii/ PNL a ieșit mai puternic din aceste negocieri”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Numărul parlamentarilor care au plecat din grupul PNL a urcat la 15. Senatorul Ion Iordache, ultimul care a urmat exemplul lui Ludovic Orban”. HotNews. Accesat în .
- ^ Alin Bratu (). „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală – surse”. G4Media.ro. Accesat în .
- ^ „Biroul Executiv al PNL a votat excluderea lui Ludovic Orban din partid. „Sunt liber să construiesc o nouă forță politică"”. Digi24.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||
