Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Parlamentul României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parlamentul României
A noua legislatură (din 1990)
Tip
TipBicameral
CamereSenatul
Camera Deputaților
Țară România
Istoric
Fondatianuarie 24, 1862; acum 162 ani, 10 luni și 23 zile (1862-01-24)
Precedat deMarea Adunare Națională  Modificați la Wikidata
Noua sesiune a început
21 decembrie 2020
Conducere
Președintele Senatului
Președintele Camerei Deputaților		Nicolae Ciucă (PNL),
Alfred Simonis (interimar) (PSD)
Structură
Membri466
  • 136 senatori
  • 330 deputați
Romanian Parliament in 2023 (Chamber of Deputies and Senate).svg
Grupuri politiceGuvern (291)

Opoziție (175)

  •      USR (64)
  •      AUR (41)
  •      UDMR (29)
  •      Neafiliați (41)[b]
Alegeri
Sistem de votReprezentare proporțională
Ultimele alegeri6 decembrie 2020
Sediu
Palatul Parlamentului, București
Website
www.parlament.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

România
Autoritatea legislativă în România:
Parlament format din:
Camera Deputaților
Senat
Autoritatea executivă în România:
Președintele
Guvernul
Autoritatea judecătorească în România:
Înalta Curte de Casație și Justiție
Curțile de apel
Tribunalele
Judecătoriile
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Sursa: Constituția României
România
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Parlamentul României este legislativul național bicameral al României, alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Acestea se întâlnesc la Palatul Parlamentului din București.

Înainte de modificarea Constituției în 2003, cele două camere aveau atribuții identice. Un text de lege trebuia aprobat de ambele camere. Dacă textul era diferit, se forma o comisie specială, numită comisie de mediere, compusă din deputați și senatori, care „negocia” între cele două camere forma viitoarei legi. Raportul acestei comisii trebuia aprobat într-o sesiune comună a Parlamentului.

După referendumul din 2003, o lege trebuie încă aprobată de ambele camere, dar fiecare cameră are domeniile desemnate pentru a delibera înaintea celeilalte, în calitate de „cameră decizională”. Dacă prima cameră adoptă o propunere de lege (referitoare la competențele sale), aceasta este transmisă celeilalte camere, care o poate aproba sau respinge. Dacă aceasta face amendamente, proiectul este trimis înapoi la camera decizională, ale cărei decizii sunt finale.

În 2009, a avut loc un referendum pentru a consulta populația despre transformarea Parlamentului într-un corp unicameral și reducerea numărului de reprezentanți la 300. Deși referendumul a fost validat, rezultatele nu sunt obligatorii, fiind necesar un alt referendum care să menționeze explicit modificarea constituției pentru a realiza acest lucru.

Alegeri parlamentare

[modificare | modificare sursă]

Alegerile parlamentare în România reprezintă alegerile care desemnează membrii celor două Camere ale Parlamentului României: Camera Deputaților și Senatul.

Alegerile se bazează pe principiul reprezentării proporționale, conform căruia toate locurile din cele două Camere sunt oferite în funcție de proporția de voturi pe care fiecare partid politic participant a obținut-o în fiecare circumscripție electorală.

Dacă rămân voturi în plus, fie ele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, acestea sunt atribuite Biroului Electoral Central (BEC) cu scopul de a fi repartizate în mod centralizat.[1]

Atribuții

[modificare | modificare sursă]

Conform Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.[2]

Funcționare

[modificare | modificare sursă]

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării.

Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

Procedura legislativă

[modificare | modificare sursă]

În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat.

După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Legea este promulgată de către Președintele României. Este așadar autentificată și investită cu formulă executorie, aceasta fiind trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, cu scopul intrării sale în vigoare. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii.[3]

Președintele, însă, poate refuza promulgarea, pe temeiuri legale sau constituționale. În cazul cererii unui control de constituționalitate, legea este încredințată Curții Constituționale, pentru ca aceasta să formuleze o decizie finală în acest sens.[3]

Membri

[modificare | modificare sursă]

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc la 6 decembrie 2020. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588. Ulterior numarul de parlamentari a scazut din nou, de data aceasta la 466, prin legea 208/2015.

Comisii

[modificare | modificare sursă]

Cele 6 comisii comune sunt:
– Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI;
– Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe;
– Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989;
– Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova;
– Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
– Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO

Canale de comunicare

[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României perminte doar comunicarea în scris pe format material din partea cetățenilor. Canalele de comunicare media de tip electronic sunt deficitare, blocate sau inexistente.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Țara Românească și un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituției parlamentare în Principatele Române. Convenția de la Paris din 7/19 august 1858[4] a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională , iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat ca cea de a doua cameră. Această nouă lege electorală conferă dreptul de vot doar bărbaților de peste 25 de ani și care aveau un venit anual de peste 100 de galbeni. La aceștia se adăugau, fără condiții de cens, preoții, institutorii, profesorii, licențiații și doctorii, precum și cei care practicau profesii liberale și pensionarii cu o pensie anuală de cel puțin 3.000 lei.

Constituția din 1866 a definit funcționarea Parlamentului în concordanță cu modul de organizare și funcționare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declarația de independență a României din 10 Mai 1877 (citită în Adunarea Deputaților, de către Mihail Kogălniceanu, cu o zi înainte) și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne.

În perioada 1881 - 1947, România a fost o monarhie parlamentară.

Din februarie 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a Regelui Carol al II-lea și în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuții. În perioada comunistă, prin Constituția din 1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Națională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

După Revoluția din Decembrie 1989, prin Constituția din 1991 rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratic pluripartid.

Lista președinților camerelor

[modificare | modificare sursă]

Constituțiile României din 1866, 1923, 1938 precizează că președinții adunării sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Această tradiție a fost păstrată în primii ani ai Republicii Populare. În timpurile moderne, ambii președinți ai Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși pe toată durata mandatului acelei camere. În circumstanțe speciale, președinții camerelor pot fi revocați.

Poziția politică a președinților adunării înainte de dezvoltarea unui sistem modern de partid este arătată de:

     C (Conservator)      CM (Conservator moderat)
     LR (Liberal radical)      LM (Liberal moderat)

Poziția politică a președinților adunării după dezvoltarea sistemului modern al partidelor politice este notată astfel:

     PNL = Partidul Național Liberal (din prezent)/istoric      PC = Partidul Conservator
     PNR/PȚB/PNȚ/PNȚCD = Partidul Național Român/Partidul Țărănesc din Basarabia/Partidul Național Țărănesc/Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat      PP = Partidul Poporului
     PCD = Partidul Conservator-Democrat      PCP = Partidul Conservator Progresist
     PND = Partidul Naționalist-Democrat      PNC = Partidul Național Creștin
     FRN = Frontul Renașterii Naționale
(din 1940 PN; Partidul Națiunii)		      FP = Frontul Plugarilor
     PMR = Partidul Muncitoresc Român
(din 1965 PCR; Partidul Comunist Român)		      FSN/PD/PDL = Frontul Salvării Naționale/Partidul Democrat/Partidul Democrat Liberal
     PDSR = Partidul Democrației Sociale din România
(din 2001 PSD; Partidul Social Democrat)		      ALDE = Alianța Liberalilor și Democraților
     USR PLUS = Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate
      Mil. = Militar
     Ind. = Independent

Secolul al XIX-lea

[modificare | modificare sursă]
An.
elec. 		Leg.
nr. 		CAMERA INFERIOARĂ CAMERA SUPERIOARĂ
# Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid # Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid
1862 I Adunarea Deputaților Nu a fost încă înființată
1 Mitropolit-primat Nifon Rusailă 24 ianuarie 1862 2 mai 1864 Ind.
1864 II 2 Alexandru Emanoil Florescu 1822–1907 29 decembrie 1864 25 iunie 1865 C Corpul Ponderator
1 Mitropolit-primat Nifon Rusailă 6 decembrie 1864 1 iunie 1866 Ind.
3 Emanoil Costache Epureanu 1823–1880 12 decembrie 1865 3 ianuarie 1866 C
4 Nicolae Catargiu 1830–1882 9 ianuarie 1866 12 febuarie 1866 C
1866
(Apr) 		III (3) Emanoil Costache Epureanu 1823–1880 9 mai 1866 6 iulie 1866 C Senat
(1) Mitropolit-primat Nifon Rusailă 1 June 1866 6 June 1868 Ind.
1866
(Nov) 		IV 5 Lascăr Catargiu 1823–1899 12 decembrie 1866 1 noiembrie 1867 C
6 Anastasie Fătu 1816–1886 15 ianuarie 1868 15 noiembrie 1868 LR 2 Ștefan Golescu 1809–1874 6 septembrie 1868 15 noiembrie 1868 LR
7 Ion C. Brătianu 1821–1891 18 noiembrie 1868 29 ianuarie 1869 LR 3 Nicolae Golescu 1810–1877 18 noiembrie 1868 9 ianuarie 1869 LR
1869 V 8 Costache Negri 1812–1876 8 mai 1869 17 noiembrie 1869 LM 4 Alexandru Plagino 1821–1894 2 septembrie 1869 4 Martie 1871 CM
9 Grigore Balș -1895 20 noiembrie 1869 1 mai 1870 CM
1870 VI 10 Gheorghe Costa-Foru 1820–1876 2 iulie 1870 3 febuarie 1871 C
11 Nicolae Păcleanu 5 febuarie 1871 16 Martie 1871 LR
1871 VII 12 Dimitrie Ghica 1816–1897 26 mai 1871 17 febuarie 1876 C (1) Mitropolit-primat Nifon Rusailă 4 martie 1871 5 mai 1875 Ind.
1875 VIII 5 Mitropolit-primat Calinic Miclescu 9 iunie 1875 25 martie 1879 Ind.
13 Constantin N. Brăiloiu 1809/10 - 1889 18 febuarie 1876 3 mai 1876 C
1876 IX 14 Constantin A. Rosetti 1816–1885 25 June 1876 26 May 1878 PNL
15 Gheorghe Vernescu 1829–1900 6 iunie 1878 15 noiembrie 1878 PNL
(14) Constantin A. Rosetti 1816–1885 17 noiembrie 1878 9 iunie 1881 PNL
1879 X 6 Constantin Bosianu 1815–1882 25 mai 1879 15 noiembrie 1879 PNL
7 Dimitrie Ghica 1816–1897 17 noiembrie 1879 8 septembrie 1888 PNL
1881 XI 16 Dimitrie C. Brătianu 1818–1892 9 iunie 1881 21 octombrie 1882 PNL
17 Dimitrie Lecca 1832–1888 21 octombrie 1882 5 martie 1883 PNL
1883 XII (14) Constantin A. Rosetti 1816–1885 16 mai 1883 17 octombrie 1883 PNL
(17) Dimitrie Lecca 1832–1888 19 octombrie 1883 4 iulie 1888 PNL
1884 XIII
1888 XIV (5) Lascăr Catargiu 1823–1899 10 noiembrie 1888 14 ianuarie 1889 PC 8 Ion Emanoil Florescu 1819–1893 4 noiembrie 1888 7 decembrie 1889 PC
18 Constantin Grădișteanu 1833–1890 19 ianuarie 1889 16 noiembrie 1889 PC 9 Nicolae Crețulescu 1812–1900 13 decembrie 1889 6 iunie 1890 PC
19 Gheorghe Grigore Cantacuzino 1833–1913 16 noiembrie 1889 22 febuarie 1891 PC (8) Ion Emanoil Florescu 1819–1893 17 noiembrie 1890 21 febuarie 1891 PC
1891 XV 20 Gheorghe Rosnovanu 1832–1904 3 mai 1891 11 decembrie 1891 PC 10 Constantin Boerescu 1845–1928 1 martie 1891 11 decembrie 1891 PC
1892 XVI 21 Gheorghe Manu 1833–1911 26 febuarie 1892 24 octombrie 1895 PC 11 Gheorghe Grigore Cantacuzino 1833–1913 25 febuarie 1892 24 octombrie 1895 PC
1895 XVII 22 Petre S. Aurelian 1833–1909 9 decembrie 1895 21 noiembrie 1896 PNL (7) Dimitrie Ghica 1816–1897 9 decembrie 1895 15 febuarie 1897 PNL
12 Dimitrie Alexandru Sturdza 1833–1914 20 febuarie 1897 31 martie 1897 PNL
23 Dimitrie Gianni 1832–1902 23 noiembrie 1896 21 aprilie 1899 PNL 13 Eugeniu Stătescu 1836–1905 31 martie 1897 18 noiembrie 1897 PNL
14 Nicolae Gane 1838–1916 18 noiembrie 1897 21 aprilie 1899 PNL
1899 XVIII 24 Constantin Olănescu 1845–1928 13 iunie 1899 21 septembrie 1900 PC (10) Constantin Boerescu 1836–1908 13 iunie 1899 14 febuarie 1901 PC
(19) Gheorghe Grigore Cantacuzino 1833–1913 25 septembrie 1900 14 febuarie 1901 PC

Secolul al XX-lea

[modificare | modificare sursă]
An.
elec. 		Leg.
nr. 		CAMERA INFERIOARĂ CAMERA SUPERIOARĂ
# Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid # Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid
1901 XIX Adunarea Deputaților Senat
25 Mihail Pherekyde 1842–1926 24 martie 1901 9 decembrie 1904 PNL (13) Eugeniu Stătescu 1836–1905 24 martie 1901 15 noiembrie 1902 PNL
26 Ștefan Șendrea 1842–1907 9 decembrie 1904 23 decembrie 1904 PNL 15 Petre S. Aurelian 1833–1909 16 noiembrie 1902 23 decembrie 1904 PNL
1905 XX 27 Grigore Trandafil 1840–1907 25 febuarie 1905 23 febuarie 1907 PC (10) Constantin Boerescu 1836–1908 25 febuarie 1905 26 aprilie 1907 PC
28 Constantin Cantacuzino-Pașcanu 1856–1927 26 febuarie 1907 26 aprilie 1907 PC
1907 XXI (25) Mihail Pherekyde 1842–1926 8 iunie 1907 15 decembrie 1909 PNL (15) Petre S. Aurelian 1833–1909 9 iunie 1907 24 ianuarie 1909 PNL
29 Basile M. Missir 1843–1929 15 decembrie 1909 16 febuarie 1910 PNL
(25) Mihail Pherekyde 1842–1926 16 ianuarie 1910 10 ianuarie 1911 PNL 16 Constantin Budișteanu 1838–1911 28 ianuarie 1909 10 ianuarie 1911 PNL
1911 XXII (24) Constantin Olănescu 1845–1928 8 martie 1911 17 octombrie 1912 PC (11) Gheorghe Grigore Cantacuzino 1833–1913 10 martie 1911 23 martie 1913 PC
1912 XXIII (28) Constantin Cantacuzino-Pașcanu 1856–1927 1 decembrie 1912 11 ianuarie 1914 PCD
17 Theodor Rosetti 1837–1932 27 martie 1913 3 iulie 1913 PC
18 Ion Lahovari 1844–1915 3 iulie 1913 11 ianuarie 1914 PC
1914 XXIV (25) Mihail Pherekyde 1842–1926 21 febuarie 1914 11 decembrie 1916 PNL 19 Basile M. Missir 1843–1929 21 febuarie 1914 9 decembrie 1916 PNL
30 Vasile C. Morțun 1860–1919 11 decembrie 1916 25 aprilie 1918 PNL 20 Emanoil Porumbaru 1845–1921 9 decembrie 1916 25 aprilie 1918 PNL
1918 XXV 31 Constantin Meissner 1854–1942 5 iunie 1918 5 noiembrie 1918 PCP 21 Dimitrie I. Dobrescu 1869–1948 4 iunie 1918 5 noiembrie 1918 PCP
1919 XXVI 32 Alexandru Vaida-Voevod 1872–1950 28 noiembrie 1919 1 decembrie 1919 PNR 22 Paul Bujor 1862 - 1952 28 decembrie 1918 26 martie 1920 PȚB
33 Nicolae Iorga 1871–1940 9 decembrie 1919 26 martie 1920 PND
1920 XXVII 34 Duiliu Zamfirescu 1858–1922 30 iunie 1920 22 ianuarie 1922 PP 23 Constantin Coandă 1857–1932 22 iunie 1920 22 ianuarie 1922 PP
1922 XXVIII 35 Mihail Orleanu 1859–1942 6 aprilie 1922 27 martie 1926 PNL 24 Mihail Pherekyde 1842–1926 31 martie 1922 24 ianuarie 1926 PNL
25 Constantin I. Nicolaescu 1861–1945 3 febuarie 1926 27 martie 1926 PNL
1926 XXIX 36 Petre P. Negulescu 1870–1951 10 iulie 1926 5 iunie 1927 PP (23) Constantin Coandă 1857–1932 8 iulie 1926 5 iunie 1927 PP
1927 XXX 37 Nicolae Săveanu 1866–1952 30 iulie 1927 10 noiembrie 1928 PNL 26 Constantin I. Nicolaescu 1861–1945 18 iunie 1927 10 noiembrie 1928 PNL
1928 XXXI 38 Ștefan Cicio Pop 1865–1934 23 decembrie 1928 30 aprilie 1931 PNȚ 27 Traian Bratu 1875–1940 23 decembrie 1928 30 aprilie 1931 PNȚ
1931 XXXII 39 Dimitrie Pompeiu 1873–1954 20 iunie 1931 10 iunie 1932 PND 28 Mihail Sadoveanu 1880–1961 18 June 1931 10 June 1932 Ind.
1932 XXXIII (38) Ștefan Cicio Pop 1865–1934 10 august 1932 18 noiembrie 1933 PNȚ 29 Neculai Costăchescu 1876–1939 4 august 1932 18 noiembrie 1933 PNȚ
1933 XXXIV (37) Nicolae Săveanu 1866–1952 10 febuarie 1934 19 noiembrie 1937 PNL 31 Leonte Moldovan 1865–1943 10 febuarie 1934 15 noiembrie 1935 PNL
1934 XXXV
32 Constantin Dimitriu-Dovlecel 1872–1945 15 noiembrie 1935 15 noiembrie 1936 PNL
33 Alexandru Lapedatu 16 noiembrie 1936 20 martie 1937 PNL
1937 XXXVI
1939 XXXVII (32) Alexandru Vaida-Voevod 1872–1950 9 iunie 1939 5 septembrie 1940 FRN 34 Nicolae Iorga 1871–1940 9 iunie 1939 13 iunie 1939 Ind.
35 Constantin Argetoianu 1871–1955 15 iunie 1939 5 august 1940 FRN
1946 XXXVIII 40 Mihail Sadoveanu 1880–1961 5 decembrie 1946 24 febuarie 1948 BPD suspendată
1948 XXXIX Marea Adunare Națională desființată
41 Gheorghe Apostol 1913–2010 7 aprilie 1948 11 iunie 1948 PMR
42 Constantin Agiu 1891–1961 11 iunie 1948 27 decembrie 1948 PMR
43 Constantin Pârvulescu 1895–1992 27 decembrie 1948 5 iulie 1949 PMR
44 Dumitru Petrescu 1906-1969 5 iulie 1949 28 decembrie 1949 PMR
45 Alexandru Drăghici 1913-1993 28 decembrie 1949 26 ianuarie 1950 PMR
(44) Dumitru Petrescu 1906-1969 26 ianuarie 1950 29 mai 1950 PMR
46 Constantin Doncea 1904–1973 29 mai 1950 6 septembrie 1950 PMR
(41) Gheorghe Apostol 1913–2010 6 septembrie 1950 5 aprilie 1951 PMR
47 Ioan Vințe 1910–1996 5 aprilie 1951 26 martie 1952 PMR
(41) Gheorghe Apostol 1913–2010 26 martie 1952 6 iunie 1952 PMR
48 Gheorghe Stoica 1900-1976 2 iunie 1952 30 noiembrie 1952 PMR
1952 XL (45) Constantin Pârvulescu 1895–1992 23 ianuarie 1953 5 martie 1961 PMR
1957 XLI
1961 XLII
49 Ștefan Voitec 1900–1984 20 martie 1961 28 martie 1974 PMR/PCR
1965 XLIII
1969 XLIV
50 Miron Constantinescu 1917–1974 28 martie 1974 18 iulie 1974 PCR
51 Nicolae Giosan 1921-1990 26 iulie 1974 12 decembrie 1989 PCR
1975 XLV
1980 XLVI
1985 XLVII
1990 XLVIII Adunarea Deputaților Senat
52 Marțian Dan 1935–2002[5] 19 iunie 1990 16 octombrie 1992 FSN 35 Alexandru Bârlădeanu 1911–1997 18 iunie 1990 16 octombrie 1992 FSN
1992 XLIX Camera Deputaților 36 Oliviu Gherman 1930–2020 22 octombrie 1992 22 noiembrie 1996 FDSN/PDSR
53 Adrian Năstase 1950– 28 octombrie 1992 22 noiembrie 1996 FDSN/PDSR
1996 L 54 Ion Diaconescu 1917–2011 27 noiembrie 1996 30 noiembrie 2000 PNȚCD 37 Petre Roman 1946– 27 noiembrie 1996 22 decembrie 1999 PD
38 Mircea Ionescu-Quintus 1917–2017 4 febuarie 2000 30 noiembrie 2000 PNL
2000 LI 55 Valer Dorneanu 1944– 15 decembrie 2000 30 noiembrie 2004 PDSR/PSD 39 Nicolae Văcăroiu 1943– 15 decembrie 2000 14 noiembrie 2008 PDSR/PSD

Secolul al XXI-lea

[modificare | modificare sursă]
An.
elec. 		Leg.
nr. 		CAMERA INFERIOARĂ CAMERA SUPERIOARĂ
# Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid # Nume Portret Născut-decedat A preluat funcția A părăsit funcția Partid
2004 LII Camera Deputaților Senat
(53) Adrian Năstase 1950– 19 decembrie 2004 16 martie 2006 PSD 39 Nicolae Văcăroiu 1943– 15 December 2000 14 October 2008 PDSR/PSD
56 Bogdan Olteanu 1971– 20 martie 2006 13 decembrie 2008 PNL
— Doru Ioan Tărăcilă
(interimar) 		1951– 14 octombrie 2008 28 octombrie 2008 PSD
40 Ilie Sârbu 1950– 28 octombrie 2008 13 decembrie 2009 PSD
2008 LIII 57 Roberta Anastase 1976– 19 decembrie 2008 3 iulie 2012 PDL 41 Mircea Geoană 1958– 19 decembrie 2009 23 noiembrie 2011 PSD
— Petru Filip (interimar) 1955– 23 noiembrie 2011 28 noiembrie 2011 PDL
43 Vasile Blaga 1956– 28 noiembrie 2011 3 iulie 2012 PDL
58 Valeriu Zgonea 1967– 3 iulie 2012 20 decembrie 2012 PSD 44 Crin Antonescu 1959– 3 iulie 2012 20 decembrie 2012 PNL
2012 LIV 20 decembrie 2012 13 iunie 2016 19 decembrie 2012 4 martie 2014
— Cristian Dumitrescu 1955– 5 martie 2014 10 martie 2014 PSD
45 Călin Popescu-Tăriceanu 1952– 10 martie 2014 21 decembrie 2016 Ind./PLR/ALDE
— Florin Iordache 1960– 13 iunie 2016 septembrie 2016 PSD
59 Florin Iordache septembrie 2016 21 decembrie 2016
2016 LV 60 Liviu Dragnea 1962– 21 decembrie 2016 27 mai 2019 PSD 21 decembrie 2016 2 septembrie 2019 ALDE
61 Marcel Ciolacu 1967– 29 mai 2019 21 decembrie 2020 PSD
— Șerban Valeca 1956–2022 2 septembrie 2019 10 septembrie 2019 PSD
46 Teodor Meleșcanu 1941– 10 septembrie 2019 3 febuarie 2020 Ind. sprijinit de
PSD
— Titus Corlățean 1968– 3 febuarie 2020 9 aprilie 2020 PSD
— Robert Cazanciuc 1971– 9 aprilie 2020 21 decembrie 2020 PSD
2020 LVI 62 Ludovic Orban 1963– 22 decembrie 2020 18 octombrie 2021 PNL 47 Anca Dragu 1972– 21 decembrie 2020 23 noiembrie 2021 USR PLUS
63 Marcel Ciolacu 1967– 23 noiembrie 2021 15 iunie 2023 PSD 48 Florin Cîțu 1972– 23 noiembrie 2021 29 iunie 2022 PNL
— Alina Gorghiu 1978– 29 iunie 2022 13 iunie 2023 PNL
49 Nicolae Ciucă 1967– 13 iunie 2023 prezent PNL
— Alfred Simonis 1985– 15 iunie 2023 2 septembrie 2024 PSD
— Vasile-Daniel Suciu 1980– 2 septembrie 2024 prezent PSD
Pentru informații suplimentare, vezi Lifespan Timeline of Presidents of the Senate of Romania

Organizare

[modificare | modificare sursă]
Listă incompletăAceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.

Următoarele instituții sunt în subordinea Parlamentului României

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Bădescu, p. 298
  2. ^ Constituția României, titlul III, cap. I, art. 73 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat 27 aprilie 2017
  3. ^ a b Bădescu, p. 322
  4. ^ „Chapter V”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ultimul up-date 12:44 GMT+2. „Dan Martian, ambasadorul Romaniei in Portugalia, a decedat - Ziarul de Iasi”. Ziaruldeiasi.ro. Accesat în . 
  6. ^ Raport Anual 2008[nefuncțională], ancom.org.ro, accesat la 30 decembrie 2009
  7. ^ Despre noi Arhivat în , la Wayback Machine., csspp.ro, accesat la 3 ianuarie 2010
  1. ^
    •      PSD (150)
    •      PUSL (5)
  2. ^
    •      FD (19)
    •      REPER (12)
    •      AD (3)
    •      ApP (1)
    •      IND (2)

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Scurt istoric al Parlamentului României: până în anul 1918, Romania. Parlament. Camera Deputaților, Editura Camera depuțatilor, 1995
  • Instituirea monarhiei constituționale și regimului parlamentar în România: 1866-1871, Anastasie Iordache, Editura Majadahonda, 1997
  • Parlamentul României în anii reformelor și ai primului Război Mondial, 1907-1918, Anastasie Iordache, Editura Paideia, 2001
  • Parlamentul in pribegie: 1916-1918 : amintiri, note și impresii, Grigore Procopiu, Editura Universitaria, 1992
  • Din culisele Parlamentului României: 1990-1992, Petre Țurlea, Editura Globus, 1994
  • Sub cupola Parlamentului: controverse și perle verbale, Romus Dima, Editura Fundația Culturală G.M. Speteanu, 2000
  • Apărarea națională și Parlamentul României, Volume 2, Marin C. Stănescu, Vasile Alexandrescu, Editura Militară,


Legături externe

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Parlamentele Europei
Țări independente
Republici, teritorii și regiuni
recunoscute parțial
Teritorii și regiuni nesuverane
Alte entități
1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3Stat transcontinental

Formate pe subiecte: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania

v • d • m
România — Români — Limba română
Istorie
Geografie
Politică
Economie
Societate
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parlamentul_României&oldid=16706007