Vladimir Bukovski
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Vladimir Bukovski | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Vladimir Konstantinovici Bukovski |
Născut | [2][3][4][5] Belebei, RSFS Rusă, URSS |
Decedat | (76 de ani)[6][4] Cambridge, Anglia, Regatul Unit[7] |
Înmormântat | Cimitirul Highgate |
Cauza decesului | cauze naturale[8] (stop cardio-respirator[8]) |
Părinți | Bukovskii, Konstantin Ivanovici[*] |
Cetățenie | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–) Rusia (–) Regatul Unit (–) |
Ocupație | scriitor activist pentru drepturile omului politician disident neurophysiologist[*] |
Limbi vorbite | limba rusă[9][10] limba engleză[10] |
Activitate | |
Alma mater | King's College[*] Universitatea Stanford |
Partid politic | Solidarnost[*] |
Premii | Truman-Reagan Medal of Freedom[*] ()[1] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Vladimir Konstantinovici Bukovski (în rusă Влади́мир Константи́нович Буко́вский; n. , Belebei, RSFS Rusă, URSS – d. , Cambridge, Anglia, Regatul Unit) a fost un disident antisovietic, autor și activist politic.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Vladimir Bukovski s-a născut la 30 decembrie 1942. Copilăria și-a petrecut-o la Moscova, unde mama lui era jurnalistă la radio, iar tatăl scriitor. Prima confruntare cu regimul sovietic se petrece în adolescență: la 16 ani este reținut de mai multe ori de KGB pentru ”activități subversive“.
Exclus din universitate, în 1963 a fost arestat pentru confecționare de manifeste antisovietice și pentru răspândire de literatură interzisă.[11]
Dezvăluirea represiunii psihiatrice
[modificare | modificare sursă]Bukovski a fost unul din primii care a dezvăluit utilizarea închisorilor psihiatrice împotriva deținuților politici din Uniunea Sovietică. După ce a fost condamnat din iunie 1963 până în februarie 1965 și ulterior din ianuarie 1967 până în ianuarie 1970, Bukovski a reușit să scrie (samizdat) și să transmită clandestin în Occident circa 150 de pagini în care dezvăluia abuzurile instituțiilor psihiatrice asupra deținuților politici. Condamnat din nou în ianuarie 1972, a stat în arest până în decembrie 1976. La presiunea diplomaților occidentali și grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, Bukovski a fost schimbat pentru fostul lider comunist chilian Luis Corvalán. După cum el însuși relatează in cartea sa ”Această sfâșietoare durere a Libertății”, se certa cu gardienii pentru că i-au luat bocancii in celulă, când a fost luat, pus pe un avion care l-a dus până la Praga, iar la Paris a fost așteptat în lumea liberă de o comisie de psihologi, specialiști și psihiatri care după ce au vorbit cu el au stabilit ca este sănătos psihic.
După 1976
[modificare | modificare sursă]Din 1976 Bukovski a locuit la Cambridge în Anglia. Bukovski și-a continuat studiile de neurofiziologie la Cambridge și la Universitatea Stanford din California. În 1991, după puciul de la Moscova, la solicitarea lui Boris Eltin de a depune mărturie in procesul intentat comuniștilor conservatori de la Kremlin, Bukovski revine în URSS și copiază din arhivele PCUS mii de acte și documente strict secrete.[11]În 2007 a încercat să candideze pentru postul de președinte al Rusiei, însă candidatura i-a fost respinsă. Comisia electorală a motivat respingerea candidaturii prin faptul că Bukovski nu a furnizat probe concludente care să ateste activitatea de scriitor, că deține un permis de rezidență britanic și că nu a locuit pe teritoriul rusesc în ultimii 10 ani.[12]
În România
[modificare | modificare sursă]În iulie 2002 Vladimir Bukovski s-a întâlnit la Sighet cu participanții la Simpozionul și la școala de Vară organizate de Fundația Academia Civică. [13]
Opera
[modificare | modificare sursă]Cărți traduse în limba română
[modificare | modificare sursă]- Această sfâșietoare durere a libertății, de Vladimir Bukovski, scrisă la 1981, tipărită de ed. Humanitas, București, 2006
- Bukovski la Sighet, tipărită de ed. Fundația Academia Civica, 2012. Cuprinde comunicări, dialoguri și interviuri de la a-X-a ediție a Simpozionului organizat de Academia Civica („Anii 1971-1989 – Cronica unui sfârșit de sistem”).
- Reușești sau mori, tipărită de ed. Editura Humanitas, 2003
- Și se întoarce vântul, tipărită de ed. Fundația Academia Civica, 2002
- Judecata la Moscova, tipărită de Editura Albatros, 1996
- Arhiva Sovietică, 64 de documente din perioada restructurării (Perestroika), tipărită de Casa de Editură DOKIA, 2011
- Uniunea Europeană, O nouă URSS? tipărită de Editura Vremea, 2006
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Vladimir Bukovsky | Victims of Communism (în engleză), Victims of Communism Memorial Foundation, accesat în
- ^ Vladimir Konstantinovič Bukovskij, AlKindi
- ^ Vladimir Bukovsky, SNAC, accesat în
- ^ a b Vladimir Boukovsky, Babelio
- ^ Wladimir Bukowski, Discogs, accesat în
- ^ https://www.vladimirbukovsky.com/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://tass.com/society/1085546 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b https://www.latimes.com/world-nation/story/2019-10-28/soviet-era-dissident-vladimir-bukovsky-dies Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Liberă, Europa (), „Vladimir Bukowski, disident și scriitor rus, a murit”, Europa Liberă România, accesat în
- ^ „Vladimir Bukovski, un disident rus stabilit în Marea Britanie, va candida la președinția Rusiei”. Gândul. . Accesat în .
- ^ admin (). „Bukovski la Sighet” (în engleză). Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Mărturia lui Bukovski Arhivat în , la Wayback Machine., Gabriel Dimisianu, România literară - anul 2013, numărul 9