aduce

română

Din latină adducere.

(v.tranz.) a lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda).
Am adus și struguri și portocale.
(v.tranz.) a apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său.
Profesorul le-a spus să aducă mâinile pe lângă corp.
(v.tranz.) a produce, a procura, a pricinui, a cauza.
Muzica aduce mari bucurii.
(v.tranz.) a face să ajungă într-o anumită situație, stare.
Emoția l-a adus într-o stare de neliniște profundă.
(v.intranz.) a semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva.
Prietenul ei aduce cu Robert Redford.

Ce vânt te-aduce? = ce anume te-a făcut să vii pe neașteptate?, cu ce scop ai venit?
A o aduce bine (din condei) = a vorbi sau a scrie cu dibăcie; a se dovedi abil, diplomat într-o anumită împrejurare
A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre
A-și aduce aminte = a(-și) aminti
A aduce (pe cineva) la sapă de lemn = a sărăci cu totul pe cineva

a veni cu cineva sau ceva