arde
Aspect
Etimologie
Din latină ardere.
Pronunție
- AFI: /ˈar.de/
Verb
Conjugarea verbului (se) arde | |
Infinitiv | a (se) arde |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) ard |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) ardă |
Participiu | ars |
Conjugare | III |
- I.
- II.
- (v.tranz.) a da foc, a băga în foc.
- (v.tranz.) a distruge printr-o reacție chimică.
- (v.tranz. și intranz.) a încinge, a încălzi (tare).
- III.
- (v.intranz.) a răspândi lumină; a luci, a străluci.
- Lampa arde.
- (Despre soare) a răspândi căldură mare; a dogori; a fi fierbinte.
- IV.
- (v.refl. și tranz.) a suferi sau a face să sufere o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige.
- (v.tranz.) (fig.) a da o lovitură.
- I-a ars o palmă.
- (fam.) a face ceva cu pasiune.
- Îi arde o horă.
- (v.tranz. și refl.) (fam.) a (se) păcăli, a (se) înșela.
- (v.intranz.) a se înroși tare (din cauza unei stări emotive).
Sinonime
Antonime
- (se) stinge
Cuvinte derivate
Expresii
- A arde cu fierul roșu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroșit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva)
- A-i arde (cuiva) de ceva = a simți o dorință (arzătoare); a avea dispoziția să..., a avea chef de...
Traduceri
a fi aprins
|
|
a da foc
|