Roumin (lingaedje)
lingaedjes > indo-uropeyin > italike > roman-levantrece > roumin
Li roumin est on lingaedje indo-uropeyin, italike levantrece. Si vijhén li pus près esteut l' dalmate. Ouy ses vijhéns li pus près sont l' itålyin et l' roumantche. Djeyograficmint, li roumin est ene iye latene divins ene grande basse eslåve. Il est cåzé (yet lingaedje oficir) el Roumaneye eyet el Moldaveye (wice k' on l' lome ossu "moldåve").
Côde ISO: ro
Sicrijhaedje
[candjî | candjî l’ côde wiki]Li scrijhaedje do roumin eploye l' alfabet latén, avou come letes sipeciåles: â, î, ă, ş, ţ (a-tchapea, i-tchapea, a-breve, s-cedile eyet t-cedile).
Dins l' Moldaveye on l' sicrijheut dins l' tins (et co des djins asteure) avou l' alfabet cirilike.
Egzimpes
[candjî | candjî l’ côde wiki]egzimpe di tecse
[candjî | candjî l’ côde wiki]- e roumin: Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii.
- ratournaedje walon: Tos les omes vinèt å monde libes et ewals po çou k' est d' leu dignité et d' leus droets. Leu råjhon et leu consyince elzi fwait on dvwer di s' kidure inte di zels come des frés.
(prumî årtike del Declaråcion univiersele des droets del djin)
comparåjhon walon/roumin
[candjî | candjî l’ côde wiki]Vola on tåvlea avou des mots e roumin et walon, ki voulnut dire li minme sacwè, et k' ont l' minme bodje etimolodjike.
| Roumin | Walon | Pronoçaedje malåjhey |
| Afară, fără | foû | |
| Apropia (tr./refl.) | Aprepyî | |
| Apuca | Apicî | |
| Apă | Aiwe | |
| Ara | Aroyî | |
| Aşeza (a se~) | Ashîr (s’~) | Achéza |
| Asculta | Aschoûter, schoûter | |
| August | Awousse | |
| Auzi | Ôre | Awouziy |
| Azi | Ouy | |
| Băiat | Valet | Beuyatt |
| Bucată | Boket | |
| Buşi | Bouxhî | Bouchî |
| cădea | tchaire | keudea |
| Capăt | Copete, cawete | |
| Căpăţână | Capotene | Keupeutzane |
| Cartof | Cartouxhe | |
| Cârcă | Kedje | |
| Cer | Cir | |
| Cere | Cweri | |
| Cina, recina | Riciner | |
| Cingătoare | Cingue | |
| Coc, colac | Couniou | |
| Creşte | Crexhe | Crechté, crechtché |
| Creştin | crustin | |
| Croampă, colompiră | Crompire | crwampe/cråmpe |
| Cunoaşte | Conexhe, kinoxhe | |
| Desculţ | Dischås | |
| Despărţi | Dispårti | |
| Desfăş(ur)a | Disfaxhî | |
| Fag | Få, faw | |
| Faşă | Faxhe | Fach |
| Fleciui | Flaxhî | |
| Florii | Floreye Påke | |
| Freca | Froyî, froxhî | |
| Găleată | Golete | |
| Ieşi, reieşi | Rexhe | |
| Învia | Raviker | |
| Jos | Djus | |
| Lapte | Laecea | |
| Laţ | Laxhe | |
| Lemn | Legne | |
| Limbă | Linwe | |
| Măr | Melêye | |
| Merinde | Marinde | |
| Miere | Mira | |
| Mulge | Mode | |
| Mult | Mo | |
| Neauă | Nive | |
| Nouăzeci | Nonante | |
| Nucă | Nokete | |
| Optzeci | Ûtante | |
| Pană | Pene | |
| Paşnic | Påjhire, påjhûle | |
| Paşte (vb.) | Paxhe | |
| Plop | Plope | |
| Prânzâdă | Prandjlaedje | |
| Rămâne | Ramani, rimane | |
| Rămăşiţă | Rimanants | |
| Răspândi | Rispåde | |
| Şaptezeci | Septante | |
| Scăpa (tr.) | Schaper | |
| Scăpa (intr.) | Schiper | |
| Scărpina, scobi | Schaver | |
| Scaun | Schame | |
| Scoate | Saetchî | |
| Scoarţă | Schoice | |
| Scorni | Schoirni | |
| Scutura | Scheure | |
| Şezătoare | Shijhe | |
| Sigur | S(i)gur | |
| Staul | Ståve | |
| Stoarce | Stoide | |
| Taşcă, geantă | Taxhe | |
| Timpuriu | Timprou | |
| Usuca | Souwer | |
| Uşă | Ouxh | Ouch |
| Viespe | Wesse |
Vocial on paralele etur sacwants viersets do live del Djeneze.
Djeneze / Facere, c. 41, v. 26
- Les setès belès vatches riprezintèt setès anêyes. Et les setès påtes riprezintèt setès anêyes eto: ci n' est k' on sondje, todi l' minme.
- Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani.; Iar cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani de asemenea; nu e decât un vis, acelaşi.
c. 41, v. 27
- Adon, les set laidès mwinrès vatches ki montèt riprezintèt setès anêyes, tot come les setès grêyès påtes, broûlêyes på vint do levant: c' est k' i gn årè setès anêyes di pômagne.
- Apoi, cele şapte vaci urîte şi slabe, care urcau, înseamnă şapte ani; ca şi cele şapte spice, arse de vîntul de răsărit : înseamnă că vor fi şapte ani de foamete.
c. 42, v. 19
- «...Si vos djhoz l' vraiy, k' onk di vos ôtes dimeure egayolé chal. Les ôtes end iront avou l' grin k' il ont dandjî po leus familes.
- «...De ziceţi adevărul, unul dintre voi rămâne întemniţat aici. Ceilalţi vor merge cu grâul; au nevoie pentru familiile lor.
c. 42, v. 20
- Vos nos ramoennroz vosse pus djonne fré: insi, nos sårans k' vos avoz dit l' veur, et vos n' môrroz nén.» Et i fjhît come il aveut stî convnou.
- Îl veţi aduce pe fratele vostru cel mai mic, aşa vom şti dacă aţi spus adevărul, şi nu veţi muri. »
c. 42, v. 21
- I s' dijhént inte di zels: «Po dire li vraiy, nos rpayans asteure çou k' nos avans fwait a nosse fré. Nos avans veyou come si åme esteut disbåtcheye cwand c' est k' i nos dmandéve di s' fé må d' lu et nos n' avans nén schoûté. Cisse disbåtche la, vola k' ele nos rvént, asteure.»
- Ziceau însă unii către alţii : « Cu adevărat suntem pedepsiţi pentru ceea ce am făcut împotriva fratelui nostru. Noi am văzut cum era de zbuciumat sufletului lui când se ruga, şi nu ne-a fost milă de el şi nu l-am ascultat. Zbuciumul acela, iată ce vine peste noi, acum. »