Toponime cu conotații negative

The Romanian Language and Culture Internal Approaches and External Perspectives a cura di Luminiţa Botoşineanu, Ofelia Ichim Copyright © MMXV Aracne editrice int.le S.r.l. www.aracneeditrice.it info@aracneeditrice.it via Quarto Negroni,   Ariccia (RM) ()   ---- I diritti di traduzione, di memorizzazione elettronica, di riproduzione e di adattamento anche parziale, con qualsiasi mezzo, sono riservati per tutti i Paesi. Non sono assolutamente consentite le fotocopie senza il permesso scritto dell’Editore. I edizione: dicembre  CUPRINS Cuvânt de prezentare ....................................................................... A Short Presentation ........................................................................ 11 12 A. Lingvistic� Lumini�a BOTO�INEANU, Gavril Istrate, dialectolog ................. Daniela BUTNARU, Toponime cu conota�ii negative ................... Daniela BUTNARU, Vlad COJOCARU, Aurel Dinu MOSCAL, Ana Maria PRISACARU, Le petit dictionnaire toponymique de la Moldavie, structurel et étymologique) (MDTM) −- technique, méthodes, réalisations ................................................................ Marius-Radu CLIM, The Attitude towards Neologism as an Expression or Refusal of Interculturality ................................... Blanca CROITOR, Clitic Doubling of the Direct Object in Old Romanian. The Period until 1640 .............................................. Ioan D�NIL�, Gavril Istrate, colaborator al „Ateneului” b�c�uan ....................................................................................... Ovidiu DR�GHICI, Pentru o standardizare a manuscrierii române�ti .................................................................................... Mariana FLAI�ER, Studiile lui Gavril Istrate despre rolul limbii populare în ansamblul limbii române literare ............................ Alina-Georgiana FOC�INEANU, Primele încerc�ri de glosare a lexicului de origine arabo-turc� în spa�iul lingvistic românesc. Studiu de caz: Scar� a numerelor �i cuvintelor streine tâlcuitoare din Istoria ieroglific� a lui Dimitrie Cantemir ........ Sergyi LUCHKANYN, Cu privire la particularit��ile descrip�iei lingvisticii ucrainene �i celei ruse�ti în manualele române de istoria lingvisticii (generale) ...................................................... Veronica OLARIU, Câteva considera�ii asupra elementului regional din Biblia de la Sankt Petersburg (1819) ................... Alina-Mihaela PRICOP, Despre terminologia prozodic� româneasc� ................................................................................ Ana-Maria PRISACARU, Traducerea ca modalitate de adaptare semantic� a toponimelor în zonele de contact lingvistic ............ Adriana Maria ROBU, Procedee retorico-argumentative în discursul publicitar ..................................................................... Ana SANDULOVICIU, Stilul pliantelor turistice publicitare: 15 25 37 53 63 73 83 95 103 119 133 145 155 163 6 Contents puncte comune �i diferen�e cu stilul jurnalistic în francez� �i român� ........................................................................................ Petronela SAVIN, Lumini�a DRUG�, Al. Andriescu. Pentru o stilistic� a citatului biblic ........................................................... Vasile D. �ÂRA, Une personnalité de la philologie et du monde academique roumain : le professeur Gavril Istrate .................... 177 187 197 B. Istorie literar� �erban AXINTE, Scrierile memorialistice ale lui Ioan Slavici ....... Mihaela-Adelina CHIS�R-VIZIRU, Valen�e ale epicului în opera lui George B�l�i�� ...................................................................... Amalia DR�GUL�NESCU, Emilian Galaicu-P�un �i postmodernismul în declin .......................................................... Victori�a ENCIC�, Cultur� �i identitate în postmodernism: cazul unei autoare ................................................................................ Ofelia ICHIM, Mariana Dan: efervescen�a spiritului creator ........ Delia Magdalena LECA, Filip Florian în spa�iul cultural german cu romanul Degete mici .............................................................. Ilie MOISUC, Chaosul eminescian: note despre dinamica func�ional� a unui semn poetic ................................................... Annafrancesca NACCARATO, Au miroir de la traduction. Ulysse de Benjamin Fondane en italien ................................................. Mariana PASINCOVSCHI, Paul Goma. Adameva: l'ouverture du système textuel ............................................................................ Ioana Paula PETRU�IU, Radu �uculescu – prozator contemporan Yannick PREUMONT, Traduire Kyra Kyralina et Les Chardons du Baragan ................................................................................ Nicoleta REDINCIUC, Ciulinii B�r�ganului, expresie a identit��ii române�ti .................................................................... Maria ROMANO, Imaginile râsului în Occisio Gregorii Vodae .... Cristina SCARLAT, La deuxième mort de Mademoiselle Cristina, film adaptation, Radu Gabrea sau avatarurile unui text literar transpus în alte limbaje artistice .............................. Cristina SCARLAT, Nou�sprezece trandafiri de Mircea Eliade: roman teatral, roman cinematografic ......................................... Valentina SIRANGELO, A Mythocritical Approach to Ioan Petru Culianu’s Jocul de smarald: Otherworldly Journey into the Realm of the Great Goddess ....................................................... C�t�lina-Aurora STOICA, Sub pecetea decadentismului. Între zi 207 215 227 241 251 257 265 277 295 303 311 325 335 345 355 365 Contents �i noapte �i Lunatecii ................................................................. Ramona-Ionela T�NASE, Noaptea de Sânziene – punctul de întâlnire al procedeelor �i temelor operei lui Mircea Eliade ..... Elena �AU, La strategia della prospettiva narrativa nel romanzo Il peso della nostra bontà di Ion Dru�� ..................................... Ofelia U�� BURCEA, Escritores rumanos en revistas españolas entre 1939−1989: „La Estafeta Literaria” ................................. Gisèle VANHESE, Au cœur du conflit des interprétations. Sur Asfin�it marin de Lucian Blaga ................................................. Georgeta Loredana VOICIL�, Hortensia Papadat-Bengescu. Nebunia ...................................................................................... 7 379 389 399 411 421 437 C. Cultur� �i identitate Elisabeta Simona CATAN�, Dialogul intercultural în cadrul cursurilor de limba român� pentru studen�ii str�ini. Abord�ri metodologice ............................................................................... Anca Doina CIOBOTARU, Identitatea – între determinare �i autonomie .................................................................................... Felicia DUMAS, Un Livre de Prière publié en langue française par la Métropole d’Europe Occidentale et Méridionale de l’Église Orthodoxe Roumaine ..................................................... Dumitru OL�RESCU, Valorificarea identit��ii na�ionale prin filmul documentar despre art� .................................................... Iolanda STERPU, Despre unele erori în însu�irea limbii române de c�tre str�ini – erorile de regularizare ................................... Violeta TIPA, Lumea lui Ion Creang� în imagini filmice ............... Felicia VRÂNCEANU, Limba �i cultura român� în Ucraina: tradi�ii �i perspective .......................................................................................... 449 459 471 483 493 503 515 D. Etnologie Adina HULUBA�, Cât de urban� poate fi etnografia ora�ului în România? .................................................................................... Cosmina TIMOCE-MOCANU, Scrisorile responden�ilor la chestionarele Arhivei de Folklor a Academiei Române. O analiz� ......................................................................................... 525 537 Toponime cu conota�ii negative Daniela BUTNARU Key-words: negative connotation, semantic structure, toponyms, context, creativeness, denominators’ vision Numele de locuri reflect�, pe de o parte, caracteristici ale obiectului denumit (aspect fizic, localizare, rela�ie de proprietate �.a.) �i, pe de alt� parte, atitudinea denominatorului fa�� de acel obiect. Cercetarea noastr� fiind abia la început, nu ne propunem s� realiz�m aici un studiu monografic, ci s� prezent�m diverse tipuri de toponime a c�ror semantic� este negativ�1, care sunt asociate de locutori cu ideea de r�u, neprielnic, nefavorabil, greu accesibil, s�rac etc. Unele dintre ele au avut astfel de conota�ii de la început, altele le-au c�p�tat în timp, prin folosirea lor în anumite expresii sau contexte. Referindu-se la toponimele „a c�ror leg�tur� cu apelativele din care provin este vie, a c�ror transparen�� este intuit� cu cea mai mare facilitate”, Eugen Câmpeanu (1975: 139) consider� c� le-am putea numi semanteme, dat� fiind expresivitatea lor, �i c� Valoarea lor stilistic� rezult�, cel mai adeseori, din colaborarea con�inutului semantic cu capacitatea evocatoare, cu func�ia de plasticizare �i imaginativ� a cuvântului, func�ia principal� a toponimicului, localizarea, fiind, în acest caz, asociat� cu alte efecte expresive (ibidem). În cazul unor toponime, înc�rc�tura semantic� negativ� este transparent�, clar�, cuprins� în sensul entopicului: G�vanul (desemnând un teren accidentat, cu multe adâncituri), Jidovinele2 (denumirea unui teren râpos din satul Dobârceni, jude�ul Boto�ani3), 1 Îi mul�umim doamnei CS I dr. Cristina Florescu (Institutul de Filologie Român� „A. Philippide”, Ia�i) pentru lectura atent� �i sugestiile oferite în vederea continu�rii acestei cercet�ri. 2 Cf. DA, s.v. jidovin�, care are �i sensul de „n�ruitur�, surp�tur� de mal, râp� greu de str�b�tut”. 3 Multe dintre toponimele folosite spre exemplificare în aceast� lucrare au fost culese de c�tre noi prin anchete toponimice directe. 25 26 Daniela Butnaru La Hârtop (numele unei râpi abrupte tot din Dobârceni), Pârâul Rupturilor (care str�bate o zon� foarte accidentat� din zona comunei Vân�tori-Neam�, cf. Butnaru 2011: 136), Râpa, Tih�r�ile4 (numele unui teren râpos, cf. Butnaru 2011: 180), Groapa cu Arini (în comuna Pipirig, jude�ul Neam�, cf. ibidem: 97)5, Gropanele (Homorodean 1980: 147) etc. Alteori înc�rc�tura semantic� negativ� este ob�inut� prin ad�ugarea unui determinant, iar prin anchet� toponimic� se poate identifica mai clar motiva�ia denumirii: Piciorul R�u (desemneaz� un picior al obcinii Agapia Veche, delimitat de Pârâul Rupturilor �i Valea Rea, picior abrupt, stâncos, greu de urcat, cf. Butnaru 2011: 145), Valea Rea (toponim frecvent întâlnit, care desemneaz� v�i ce str�bat zone foarte accidentate), Valea Adânc� (numele unei v�i foarte râpoase din Dobârceni), Râpa Stârminoas� (Homorodean 1980: 145, unde este explicat �i sensul adjectivului stârminos: „(despre teren) �âpi� pr�p�stios, cu clean�uri, stâncos”) etc. Exist�, de asemenea, unele toponime care con�in determinantul moarte în genitiv: Zidul Mor�ii (desemnând o râp� adânc� la marginea satului Br�teni, jude�ul Boto�ani, unde s-a r�sturnat un tractor �i �oferul a murit) sau La Zidul Mor�ii, metafor� toponimic� numind un loc foarte abrupt, greu accesibil, situat pe Valea Rea (comuna Vân�tori-Neam�), Pârâul Mor�ii (hidronim identificat de Mihai Petre în localitatea Petrila, cf. Petre 2012: 274). Tot cu conota�ie negativ� sunt toponimele Vai de Ei �i Vai de Ea, denumiri din secolul al XIX-lea pentru satul ie�ean numit ast�zi Munteni; Mircea Ciubotaru explic�, în Introducerea la catagrafia �inutului Hârl�u, c� aceste denumiri sunt datorate s�r�ciei locuitorilor, fapt demonstrat de situa�ia surprins� de catagrafiile de la începutul secolului al XIX-lea: la 1816, Dorna ap�rea ca mo�ie f�r� sat, iar catagrafia de la 1820 consemneaz� Odaia Dorna, „cu doar patru liuzi, Cf. DLR, s.v. tih�raie „povârni�, râp�, coast� abrupt�”. De altfel, entopicele râp� �i groap� se reg�sesc �i în expresii cu sens negativ: a da de râp� „a distruge, a nimici, a pr�p�di”, a se duce de râp� = „a se distruge, a se nimici; a e�ua” (cf. DLR, s.v.), d� în gropi, se zice de omul prost, a s�pa cuiva groapa = a c�uta pe ascuns c�derea sau înl�turarea cuiva, a fi cu un picior în groap� = a fi aproape de moarte (cf. DA, s.v.). 4 5 Toponime cu conotaţii negative 27 to�i f�r� nume de familie, ni�te v�cari am�râ�i”, ca mai apoi s� fie atestat� cu numele Vai de Ei �i Vai de Ea (Ciubotaru 2013: XIV). Analizând toponimia româneasc�, Iorgu Iordan observa c� o parte din denumiri s-au format ca urmare a unei atitudini subiective a denominatorilor fa�� de obiectele geografice, a mentalit��ii acestora �i le nume�te psihologice. Precizând c� este vorba de o clasificare aproximativ�, Iordan (1963: 314) distinge trei grupe: toponime care identific� particularit��i fizice �i psihice (poreclele), denumiri care se refer� la situa�ia social� �i economic� a locuitorilor (calific�ri) �i „expresii plastice prin excelen��” (imagini). Fie c� sunt formate plecând de la un nume de persoan� sau supranume/porecl�, fie c� exprim� o tr�s�tur� a locului denumit sau o caracteristic� general� a locuitorilor unui sat, majoritatea toponimelor date ca exemplu de Iorgu Iordan au conota�ie negativ�: Afurisi�i, Cârpi�i, De�ira�i, Râioasa, Slu�i, Urâta, Usca�i etc. Unele toponime au fost considerate a avea înc�rc�tur� negativ� de�i nu era cazul �i, din motive de pudoare, din supersti�ie sau din polite�e, au fost înlocuite cu nume arbitrare, f�r� leg�tur� cu istoria acelor locuri, dar care nu au conota�ii sup�r�toare. Câteva exemple ne ofer� Drago� Moldovanu în Introducerea la Tezaurul toponimic al României. Moldova: Strigoaia (în realitate Stirigoaia, amintind de numele unei plante) devine, în urma deciziei oficialit��ilor, Vârful Dealului; C�tu�a (format tot de la un nume de plant�) devine B�rbo�ii-Cartier; localitatea C��ele�tii (adic� satul lui C��el) se va numi Siretul; P�rosul (adic� locul cu peri) va fi numit Vii�oara; Sângeroasa (adic� valea cu sângeri) devine Valea Frumoas�; denumirea Pu�enii (‘cei de lâng� pu�uri’) se schimb� la Valea M�rului (Moldovanu 1991: LIV–LV). Mânje�tii (oiconim format de la numele boierului Mânja, men�ionat la 1550, cf MDT: 264) devine Costache Negri, iar satul Speria�ii din jude�ul Ia�i se nume�te din 1964 P�dureni, de�i la originea sa este un nume de familie (format de la supranumele Speriatul) în func�ie toponimic� la plural (MDT: 381) �.a. Locuri „rele”, greu accesibile (p�duri dese, vârfuri înalte), periculoase (râpe, ape adânci), zgomotoase (cascade) sau locuri despre care se crede c� sunt st�pânite de personaje malefice au fost botezate de localnici cu denumiri care con�in numele celui r�u: Moara Dracilor �i Valea Dracilor (în satul Plugari, Ia�i; este locul unde apa face un 28 Daniela Butnaru zgomot mare), Borta Dracului (în satul Borosoaia, jude�ul Ia�i; loc în p�dure, greu accesibil), Moara Dracului („vale îngust� [...] având o pant� foarte accentuat�, abrupt�” – Tudose 2012: 180 –, situat� în aval de Zugreni, „unde era t�t �anc �i era numai o scar� cu funie, de trecut peste stânci, la Vatra Dornei”, NALR–DATE: 73), Moara Dracilor („curgerile de pietre din Piatra Argint�riei”, în satul Corbul, jude�ul Harghita – Tudose 2012: 180), Moara Dracului („denumire atribuit� unei por�iuni de circa 2 km, de-a lungul Pârâului Secul [...] în aval de satul Dorna Candrenilor” deoarece aici „apa pârâului curge în subteran, dar zgomotul produs de aceasta se aude la suprafa��, ceea ce a înfl�c�rat imagina�ia localnicilor din zon�, care au pus fenomenul pe seama for�ei supranaturale a r�ului” – Tudose 2012: 181), Moara Dracului (un pârâu „de la G�ine�ti, lâng� Slatina, [care] are o cascad� «f�cut� de Nichitu�� între pere�i de stânc�»” – Moldovanu 1993: 107), probabil �i Moroaica (Dobârceni) etc. Iorgu Iordan (1963: 232) încadreaz� acest tip de denumiri la toponime sociale, „care vorbesc despre credin�e, supersti�ii �i obiceiuri” �i ofer� mai multe exemple, între care: Dracul, Iazul Dracului (toponim pentru care Iorgu Iordan d� explica�ia oferit� de Marele dic�ionar geografic al României: în acel iaz „se înecau «în fiecare an câte un num�r oarecare de oameni» �i care de aceea a fost botezat astfel” (Iordan 1963: 247, nota 3), Dracul sau Valea Rea, Valea Dracilor, Dr�coaia, Dr�ceni, Dr�ce�ti, Benga, Coasta Beng�i, Benge�tii. Îns� unele din aceste exemple sunt cu siguran�� toponime formate de la nume de persoan� – este cazul oiconimelor Dr�ce�ti �i Benge�tii –, dar probabil exist� �i altele de acest fel; doar o documentare pe teren �i în arhive ar putea ajuta la stabilirea adev�ratei etimologii6. Lingvistul Iorgu Iordan observ� doar în cazul toponimelor Dracea, Dracea Alb�, Dracea Mare �i Dracea Mic�, Valea Dr�cei c� exist� posibilitatea ca unele dintre ele s� provin� de la un antroponim (Iordan 1963: 247). În Toponimia româneasc� g�sim �i alte exemple de toponime cu conota�ie negativ�: Gura Iadului („se cheam� ni�te izvoare de ap� mineral� al c�ror miros de sulf a determinat pe oameni s� le boteze astfel” (ibidem: 249), V�lceaua Gheenei (ibidem), Dealul Strigoaia, Cur�tura Strigoiului 6 Asupra dificult��ii recunoa�terii toponimelor cu valoare mitologic� atrage aten�ia �i M. Homorodean (1979: 35). Toponime cu conotaţii negative 29 (ibidem: 250), Rediul Burchii sau al Zmeului, Gaura Zmeului sau Gaura Dracului (ibidem: 251) etc. Despre spa�ii care creeaz� fric�, asem�nate, în imagina�ia denominatorilor, cu zone locuite sau st�pânite „de personaje malefice, printre care �i diavolul cu numeroasele lui numiri eufemistice” vorbe�te �i Vasile Ioni�� în lucrarea Nume de locuri din Banat �i ofer� câteva exemple, printre care Culmea Dracului, Pietrele Dracilor, T�u Dracului, Ar�tania, Dealul Hicleanului, Sotea (Ioni�� 1982: 85). O serie de locuri par populate de iele, figuri imaginare cu puteri nefaste din folclorul românesc. Dar, din cauza credin�ei populare conform c�reia numele acestor personaje nu trebuie pronun�at, ele sunt desemnate eufemistic7 prin frumoasele, fetele, zânele, mândrele (Ioni�� 1982: 85) sau muierile. Astfel s-ar explica toponime precum Vârvu Fetelor, Dâmbul Mândrei, Tâlva Zânei, Dealul Muierilor (ibidem), Pietrele Muierilor (NALR–DATE: 66). Mircea Homorodean dedic� un subcapitol din cartea sa, Vechea vatr� a Sarmisegetusei în lumina toponimiei, toponimelor mitologice, nume care reflect� tendin�a – fireasc� – de explicarea [...] elementelor mediului geografic-fizic. Numai c�, fiind proprii unui stadiu cultural îndep�rtat, pu�in evoluat, ele constau, în fond, în interpret�ri pseudo-�tiin�ifice, de natur� mitologic�. [...] Interpret�rile la care ne referim alc�tuiesc o gam� destul de variat�: de la simpla punere în leg�tur� a unui loc cu o întâmplare imaginar�, la personificarea lui prin atribuirea de însu�iri omene�ti sau supraomene�ti (antropomorfism) �i pân� la punerea pe seama unor personaje fantastice a apari�iei, form�rii unui oarecare element geografic (Homorodean 1980: 177). Homorodean discut� mai multe denumiri de acest tip, printre care toponimul Zleam�n, Cheile Cornii (chei s�lbatice; cornea „numele dracului), Minunatul sau Dâlma Minunatului, Pârâul Minunatului (unde minunat este eufemism pentru drac), Cetatea Fetei, Col�ul Fetei (stânc� în Cheile Turzii), Gaura Fetei (numele unei pe�teri, lâng� o alt� pe�ter� numit� Dr�coaia), Bolboana Fetelor (loc cu ap� adânc� pe râul H��date), numele municipiului Deva (explicat „În toate timpurile �i în toate ��rile, oamenii de rând sunt încredin�a�i c� e destul a vorbi de ceva spre a se înf��i�a aievea, c� rostind bun�oar� numele necuratului, el se va ar�ta negre�it. De aici apoi tendin�a de a evita numele apelative ale fiin�elor rele, ale spiritelor v�t�m�toare, ale evenimentelor funeste, �i a le înlocui cu tot atâtea eufemisme” (��ineanu 1896: 70). 7 30 Daniela Butnaru de N. Dr�ganu prin n. pers. srb. Deva, �tiindu-se c� în v. bulgar� d�va însemna ‘fecioar�’). Exemple de nume de locuri cu conota�ie negativ� întâlnim �i la Romulus Vulc�nescu (1975: 190–191): Lacul Balaurului sau f�r� fund, Vârful Dracilor, Gura Iadului, Pivni�a Urie�ilor �.a. Nu doar în limba român� exist� toponime care fac referire la personaje imaginare nefaste pentru a desemna un loc periculos sau înfrico��tor. Iat� doar câteva exemple din alte spa�ii culturale: Trois Pucelles (nume desemnând un ansamblu format din trei stânci; cf. Homorodean 1980: 186), Trou au Diable, Trou de la Diablesse, Fond d’Enfer, Table du Diable (toponime din zona insulei Martinica, cf. http://etudescaribeennes.revues.org/3494#texte) etc. Principala problem� în cazul acestor denumiri este identificarea etimologiei toponimice, dificultatea de a stabili dac� la originea toponimului st� un nume de persoan� sau o anumit� credin��. Aspectul terenului (vârfuri înalte, greu accesibile, p�duri dese, râpi adânci, v�i abrupte, ape care fac zgomot, locuri adânci, cu vârtejuri pe parcursul unor râuri sau pâraie) �i istoria legat� de o seam� de locuri (întâmpl�ri tragice), dar �i denumiri sinonimice elocvente pot elucida etimologia 8. Am întâlnit, de asemenea, câteva situa�ii de împrumut toponimic, când, pentru a desemna un loc, a fost împrumutat un toponim, conferindu-i-se acestuia o înc�rc�tur� ironic� sau depreciativ�. De exemplu, Vietnam se nume�te un teren de pe teritoriul comunei R�chiteni, pentru c� a�ezarea acestuia �i vegeta�ia deas� de acolo i-a determinat pe localnici s� asemuiasc� acel loc cu un teritoriu îndep�rtat, aflat la acea vreme în r�zboi. Din Dic�ionarul toponimic al V�ii Solone�ului afl�m c� o parte de sat locuit� de �igani a primit numele de Cuba, „denumire dat� în mod ironic” (Dan 1979: 99). În lucrarea Toponimie urban� hunedorean� Mihai Petre consider� c� numele unui cartier din ora�ul Brad – Fâ�ia Gaza – este un urbanonim metaforic, ob�inut în urma asocierii cartierului cu zona „de conflicte externe puternice” (Petre 2012: 63), iar denumirea de Dallas conferit� unui cartier din Vulcan sanc�ioneaz� „dezordinea �i f�r�delegea” (Petre 2012: 222). �i în ora�ul Ia�i exist�, pe malul drept 8 De exemplu, afl�m din Avram 2010: 22 c� Valea Dracului din M���u este numit� �i Valea Rea, iar din Iordan 1963: 247 c� Valea Rea din Slatina, Arge�, se mai nume�te �i Dracul. Toponime cu conotaţii negative 31 al râului Bahlui, în dreptul cartierului Dacia, un Dallas, loc denumit astfel ironic, pentru c� locuin�ele s�r�c�cioase �i starea material� a ie�enilor de aici sunt departe de nivelul celor din Dallas-ul binecunoscutului serial american. Unele toponime primesc o înc�rc�tur� negativ� în urma folosirii lor în anumite sintagme sau contexte. De exemplu, oiconimul Cucuie�ii din Deal este folosit pentru a desemna un loc îndep�rtat, o zon� s�r�c�cioas� sau pentru a jigni, a discredita pe cineva: „Locuitorii din Cucuie�ii din Deal (3 locuitori, 2 g�ini, 1 porc �i un câine �chiop) anun�� pe aceast� cale c� este adev�rat, ei o ador� pe Elena Udrea” (http://www.paginadepolitica.ro/udrea-sustinuta-de-lavaslui-o-adora-populatia/), „locuiesc în Bucure�ti, sectorul 1, nu la Cucuie�ii din Deal” (http://www.paginademedia.ro/2014/07/upcscrisoare-catre-abonatii-altor-retele-nu-reinnoi-contractul-cufurnizorul-tau-actual-de-cablu/). Am întâlnit exemple în care acest oiconim este folosit cu valoare adverbial�: „Recent Facebook a ajuns a�a de mare c� �i-a deschis propriul centru de date în undeva (sic!) la Cucuie�ii din Deal9 în statul Oregon [...]. De ce Cucuie�ii din Deal (pe numele lui adev�rat Prineville [...]?” (http://roren.ro/en/articles/190/ proiectarea-si-arhitectura-centrului-de-date-facebook). Pe teritoriul României exist� mai multe localit��i Cucuie�ii (toponimul provine ori de la un supranume Cucuiatul la plural, ori de la numele de grup cucuie�ii ‘cei care locuiesc în vârful dealului’ 10), nume la care a fost ad�ugat determinantul din Deal pentru înt�rirea ideii de „situat departe”. Pentru ob�inerea unei înc�rc�turi ironice accentuate se folose�te chiar sintagma Cucuie�ii din Vale. Un alt oiconim care cap�t� sens asem�n�tor este Aduna�ii Cop�ceni, localitate din jude�ul Giurgiu situat� la cca 25 de km de Bucure�ti. Iat� un exemplu în care apare al�turi de oiconimul discutat mai sus: 9 Acest „undeva (sic!) la Cucuie�ii din Deal” ar însemna „foarte departe”, „undeva la dracu-n praznic”. 10 Se spune despre un sat care este a�ezat în vârful dealului sau sub vârful acestuia c� este cucuiat (cf. Moldovanu 2010: 203). 32 Daniela Butnaru Numai aceia dintre dumneavoastr� n�scu�i în Aduna�ii Cop�ceni sau Cucuie�ii din Deal ar mai putea empatiza cu o asemenea lovitur� de teatru a destinului (http://maldita.ro/made-in-vanju-mare.html). �i numele satului Pocreaca este asimilat ideii de „foarte departe” sau „zon� s�r�c�cioas�”. Localitatea nu este situat� foarte departe de Ia�i �i nu e cea mai s�rac� din aceast� zon�, dar numele ei este frecvent folosit în contexte negative: P�i de unde �tie Gigic� de la Pocreaca, care are cont pe FB, cum se face un filmule� de promovare, cum se scrie o recenzie bun� sau cum arat� o caricatur� care merit� s� câ�tige un premiu de crea�ie? (https://ioanastoian.wordpress.com/2011/07/); s-a început cucerirea pas cu pas a spa�iului public: s-au c�lcat în picioare, �i-au f�cut loc cu coatele, genunchii, pumnii �i din�ii, cic� �i cu pistolul, ca s� ias� în fa�a neamului s� se dea mari conduc�tori, salvatori, t�tuci. De la Pia�a Palatului pân�-n uli�a mare din Pocreaca (http://tomegea.wordpress.com/2010/08/01/sacrificiul-de-sine-alpoliticului/); Da-mi bat gura degeaba, fiindc�, din Pocreaca pân�-n Parlament, bietul „ca” nu mai func�ioneaz� f�r� cârja boant� a parazitului „�i” (http://www.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2008-09-06/Vorba-dulce). Prin contaminare cu toponimul Cucuie�ii din Deal, se folose�te, tot cu sens ironic sau peiorativ, �i denumirea Pocreaca din Deal: „�i sunt convins� c� acolo la tine, la Pocreaca din Deal, e cu mult mai bine.” (http://foto.monitorulsv.ro/we-spotted/detalii-foto/12464/1); reziden�iatul „se face direct la Pocreaca în Deal acolo unde este postul �i nu pleci de acolo pân� nu î�i cre�te p�r în palm�” (http://www.imed.ro/forum/viewtopic.php?f=31&t=7345&start=120) etc. �i sintagma Cuca M�c�ii este folosit� cu aceea�i conota�ie negativ�: De s�pt�mâna trecut�, de când ni s-a t�iat apa, am tot mai pregnant impresia c� m-am mutat la Cuca M�c�ii luminate, în care binefacerile civiliza�iei abia se târâie (http://ganduri-de-mama.blogspot.ro/2012/05/cuca-macaiiluminate.html). �i eu prefer s� parchez în parc�rile cu plat� sau la Cuca M�c�ii, doar s� nu încurajez parcagii (http://www.trafictube.ro/refuz-bani/). Este posibil ca ini�ial aceste toponime s� fi fost folosite cu sens negativ doar la nivel individual, poate de c�tre cadre didactice sau medicale care f�ceau naveta pân� în localit��ile respective (în condi�iile în care în secolul trecut transportul pân� acolo nu era atât de Toponime cu conotaţii negative 33 simplu ca în zilele noastre)11. Cu timpul, utilizarea acestor denumiri în contexte cu înc�rc�tur� negativ� a fost preluat� �i de alte persoane �i sa generalizat. Cu siguran�� c� �i sonoritatea cuvintelor, precum �i asem�narea cu al�i termeni au contribuit la imprimarea în memoria colectiv� a conota�iei lor negative. De exemplu, oiconimul Pocreaca ar fi evoluat, în opinia unora, de la sintagma toponimic� P’o crac� (Trinc� Buruian�, Gârnea�� 2003: 13), în cazul folosirii toponimului Cuca M�c�ii cu sens negativ, poate fi vorba de o suprapunere între cacamaca „lipsit de valoare sau sens; fleac; aiureal�” (D. ARG. s.v.) �i ciuca (sau, uneori, cuca12) b�t�ii „a primi b�taie de la to�i” (cf. DA s.v.). Utilizarea denumirii Aduna�ii Cop�ceni cu sens depreciativ poate fi pus� în leg�tur� cu expresia a tuna �i a aduna, folosit� când este vorba despre oameni foarte deosebi�i strân�i la un loc. În concluzie, avem a face cu toponime de mai multe tipuri care cuprind în structura lor semantic� lexeme marcate negativ în mod diferit: 1) unele toponime au o înc�rc�tura semantic� negativ� transparent�, cuprins� în sensul entopicului (Jidovidele, La Hârtop, Râpa, Tih�r�ile etc.) sau prin ad�ugarea unui determinant (Valea Rea, Râpa Stârminoas�, Zidul Mor�ii �.a.); 2) în unele cazuri sensul negativ poate fi ob�inut prin asociere cu elemente psihologice (Vai de Ei, Afurisi�i, De�ira�i, Usca�i etc.); 3) o seam� de denumiri au fost asociate de denominatori cu elemente malefice (Moara Dracilor, Iazul Dracului, Bolboana Fetelor; în cazul acestui tip de toponime se impune identificarea celor descriptive, a c�ror origine este strâns legat� de aspectul terenului, istoria locului �i credin�e populare, �i deosebirea lor de cele formate de la nume de persoane sau supranume); 4) prin împrumuturi toponimice (Dallas, Fâ�ia Gaza, Vietnam); 5) în unele cazuri, denumirile au c�p�tat sens depreciativ în 11 O explica�ie asem�n�toare ofer� �i Vasile Iancu: „Dac� îl pune dracul, c� numai ucig�-l toaca poate s� îmbârlige lucrurile, pe vreun redactor s� scrie despre dezm��ul vreunui activist din nomenklatur� �i s� aib� �ansa s� fie �i publicat, adio pres�! La Pocreaca �i-e sorocul. Satul �sta, din Moldova de mijloc, c�tre care se ajunge str�b�tând noroaie, era etalonul pedepsirii intelectualului indezirabil. Iluziile presei adev�rate, oneste, întrez�rite pe la sfâr�itul deceniului �apte �i începutul celui urm�tor, se risipiser� ca �i cum n-ar fi fost”. 12 „Etichetat� ca socialist�, comunist�, a devenit cuca b�t�ii, iar liderii acesteia, inamicii publici nr. 1” (http://m.ziare.com/pdl/care-e-identitatea-pd-l-1093624). 34 Daniela Butnaru timp, prin folosirea lor în anumite contexte (Cucuie�ii din Deal, Pocreaca, Cuca M�c�ii). Unele toponimele cu înc�rc�tur� semantic� negativ� sunt oglinda imaginarului denominatorilor, a credin�elor, a creativit��ii lor ludice sau parodice. Bibliografie Avram 2010: Mihaela Avram, Elemente folclorice �i religioase în toponimia Muscelelor Arge�ului, în „Universitas Geographica”, nr. 2, p. 19–27. Butnaru 2011: Daniela �tefania Butnaru, Toponimia bazinului hidrografic al Neam�ului, Ia�i, Editura Alfa. Câmpeanu 1975: Eugen Câmpeanu, Substantivul. Studiu stilistic, Bucure�ti, Editura �tiin�ific� �i enciclopedic�. Ciubotaru 2013: Mircea Ciubotaru, Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820−1845). V. �inutul Hârl�u, Partea 1 (1820), volum editat de Marius Adumitroaei �i Mircea Ciubotaru, cu o Introducere de Mircea Ciubotaru, Ia�i, Casa Editorial� Demiurg Plus, 2013. DA: [Academia Român�], Dic�ionarul limbii române, I−II, Bucure�ti, 1913−1937. Dan 1979: Ilie Dan, Dic�ionar toponimic al V�ii Solone�ului (jude�ul Suceava), I, Ia�i, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. D. ARG.: George Volceanov, Dic�ionar de argou al limbii române, Bucure�ti, Editura Niculescu, 2007. DLR: [Academia Român�], Dic�ionarul limbii române (serie nou�), Bucure�ti, 1965 �i urm. Homorodean 1979: Mircea Homorodean, Între toponimie, folclor �i arheologie, în „Cercet�ri de lingvistic�”, anul XXIV, nr. 1, p. 33–38. Homorodean 1980: Mircea Homorodean, Veche vatr� a Sarmisegetusei în lumina toponimiei, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Iancu 2014: Vasile Iancu, Fata c�ru�a�ului, în „Convorbiri literare” (http://convorbiri-literare.ro/?cat=22, consultat pe 16.12.2014). Ioni�� 1982: Vasile Ioni��, Nume de locuri din Banat, Timi�oara, Editura Facla. Iordan 1963: Iorgu Iorgan, Toponimia româneasc�, Bucure�ti, Editura Academiei Române. MDT: Tezaurul toponimic al României. Moldova, Volumul II, Mic dic�ionar toponimic al Moldovei (structural �i etimologic), Partea I. Toponime personale, Ia�i, Editura Universit��ii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014. Toponime cu conotaţii negative 35 Moldovanu 1991: Drago� Moldovanu în Introducerea la Tezaurul toponimic al României. Moldova, I1, Repertoriul istoric al unit��ilor administrativ−teritoriale (1772−1988), Bucure�ti, Editura Academiei. Moldovanu 1993: Drago� Moldovanu, Motive cre�tine în toponimia Moldovei, în „Teologie �i via��”, anul V (LXXI), nr. 4–7, p. 84–110. Moldovanu 2010: Drago� Moldovanu, Teoria câmpurilor toponimice (cu aplica�ie la câmpul hidronimului Moldova), Ia�i, Editura Universit��ii „Alexandru Ioan Cuza”. NALR–DATE: Noul Atlas Lingvistic al României. Moldova �i Bucovina. Date despre localit��i �i informatori, volum realizat de Vasile Arvinte, Stelian Dumistr�cel, Ion A. Florea, Ion Nu��, Adrian Turcule�, Bucure�ti, Editura Academiei Române, 1987. Petre 2012: Mihai Petre, Toponimie urban� hunedorean�, Timi�oara, Editura Universit��ii de Vest. ��ineanu 1896: Laz�r ��ineanu, Studii folclorice. Cercet�ri în domeniul literaturei populare, Bucure�ti, Editura libr�riei Socec&Comp. Trinc� Buruian�, Gârnea�� 2003: Ani�oara Trinc� Buruian�, Costic� Ioan Gârnea��, Pocreaca. File de monografie, Ia�i, Editura Junimea. Tudose 2012: Dumitru Tudose, Mun�ii Bistri�ei. Toponimie, Ia�i, Editura PIM. Vulc�nescu 1975: Romulus Vulc�nescu, Toponimie mitic� româneasc�, în Lucr�rile simpozionului de toponimie – Bucure�ti, iunie, 1972 –, volum îngrijit de Drago� Bug� �i Constan�a Rusenescu, Institutul de Geografie, Bucure�ti. Surse electronice: http://etudescaribeennes.revues.org/3494#texte (consultat pe 20.08.2014). http://foto.monitorulsv.ro/we-spotted/detalii-foto/12464/1 (consultat pe 7.09.2014). http://ganduri-de-mama.blogspot.ro/2012/05/cuca-macaii-luminate.html (consultat pe 10.09.2014). http://maldita.ro/made-in-vanju-mare.html (consultat pe 10.09.2014). http://roren.ro/en/articles/190/proiectarea-si-arhitectura-centrului-de-datefacebook (consultat pe 7.09.2014). http://tomegea.wordpress.com/2010/08/01/sacrificiul-de-sine-al-politicului/ (consultat pe 7.09.2014). http://www.imed.ro/forum/viewtopic.php?f=31&t=7345&start=120 (consultat pe 7.09.2014). http://www.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2008-09-06/Vorba-dulce (consultat pe 7.09.2014). 36 Daniela Butnaru http://www.paginademedia.ro/2014/07/upc-scrisoare-catre-abonatii-altorretele-nu-reinnoi-contractul-cu-furnizorul-tau-actual-de-cablu/ (consultat pe 16.09.2014). http://www.paginadepolitica.ro/udrea-sustinuta-de-la-vaslui-o-adorapopulatia/ (consultat pe 16.09.2014). http://www.trafictube.ro/refuz-bani/ (consultat pe 10.09.2014). https://ioanastoian.wordpress.com/2011/07/ (consultat pe 7.09.2014). Toponyms with Negative Connotations In this paper we examine and introduce some comments upon the toponyms with negative connotation that the speakers associate with the idea of evil, unfavorable, inaccessible, poor etc. Some had such connotations from the beginning, while others acquired it over time being used in certain contexts. Despite being in an early stage of our research, we were able to identify several types of place names which contain in their semantic structure negative lexemes marked differently: 1) some toponyms have a clear negative semantic charge contained in the sense of the geographical term (Jidovinele, La Hârtop, Râpa, Tih�r�ile, etc.) or by adding a negative determinant (Valea Rea, Râpa Stârminoas�, Zidul Mor�ii); 2) in some cases negative sense can be achieved due to a psychological element (Vai de Ei, Afurisi�i, De�ira�i, Usca�i); 3) a number of names have been associated by the speakers with evil elements (Moara Dracilor, Iazul Dracului, Bolboana Fetelor, etc.); in this case we should differentiate between those related to the appearance of the terrain, local history and popular beliefs and the others originating in personal names or nicknames; 4) by toponymic loans (Dallas, Gaza, Vietnam); 5) in some cases, names were given as derogatory sense, through their use in certain contexts or expressions (Cucuie�ii din Deal, Pocreaca, Cuca M�c�ii, Aduna�ii Cop�ceni). Toponyms with negative connotation reflect and epitomize the denominators’ vision, their witty or satiric creativeness. Institutul de Filologie Român� „A. Philippide” al Academiei Române Ia�i, România