UNIVERSITATEAăDINăBUCUREŞTI FACULTATEAăDEăJURNALISMăŞIăŞTIIN ELEăCOMUNIC RII MASTERATă“TEORIIăŞIăMETODEăDEăCERCETAREăÎNăŞTIIN ELEăCOMUNIC RII” Lucrareădeădiserta ie Coordonatorăştiin ific Lector Univ. Dr. Silvia Branea Absolvent Dan Raluca 2015 Bucureşti 1 Statutul femeilor în filmul românesc contemporan 2 Cuprins Introducere / 3 CapitolulăI:ăFilmăşiăsocietate /5 1.1. Cinema: câteva aspecte sociologice /5 1.2.ăFunc iileăfilmului /7 1.3. Filmul românesc contemporan /8 Capitolul II: Imaginea femeii în media / 10 2.1. Imaginea femeii în emisiunile de televiziune / 10 2.2. Imaginea femeii în serialele de televiziune / 12 Capitolul III. Imaginea femeii în cinematografie /14 3.1. Perspective cronologice – cinematografiaăeuropean ăşiăamerican ă/ă14 3.2. Imaginea femeii în filmele contemporane / 16 CapitolulăIV:ăDiferen eădeăgenăşiăstereotipuriădeăgenă/20 4.1 Genulăşi diferen eleădeăgenă/20 4.2. Stereotipurile de gen /22 4.2.1. Stereotipuri de gen în mass-mediaăînterna ionaleă/ 25 4.2.2 Stereotipuri de gen în mass-mediaăromâneştiă/ 26 CapitolulăV:ăFemeiaăînăfilmeleăromâneştiădeăsucces- oăanaliz ădeăcon inută/ă27 3 5.1.ăăAnalizaădeăcon inut:ăobiectiv,ăipoteze,ămetod ăşiăinstrumenteă/ă27 5.2.ăGrilaăcategorial ă/ă28 5.3. Corpusulăcercet riiă/ 31 5.4.ăPrelucrareaăşiăinterpretareaădateloră/ă39 Capitolul VI: Perspective asupra femeii în filmul românesc contemporan /56 6.1.Studii de caz: Mitulăfrumuse iiă/ 56 Concluzii / 62 Bibliografie /64 4 Introducere Laă felă caă televiziuneaă şiă celelalteă mass-media, produsele cinematografice stârnesc subiecteădeăconversa ie,ăstabilescăagendaădiscu iilorăpubliceăşiăconfirm ăsauădistrugăstereotipuri.ă Tematicaă studiuluiă seă integreaz ă înă preocup rileă legateă deă studiileă deă genă dină spa iulă românesc.ăFemeiaăseăafl ăînă centrulăaănumeroaseăstudiiărecenteăreferitoareălaăimagineaăacesteiaă construit ă înă materialeleă deă pres ,ă înă publicitate,ă înă cadrulă emisiuniloră sauă serialeloră deă televiziune.ăCinematografiaăesteăîns ăunăteritoriuămaiăpu inăexploatatădeăcercet tori,ăînăspecialăînă România,ăundeăexistaăfoarteăpu ineăstudiiăşiăcercet riăpeămargineaăacestuiăsubiect.ă Înă acestă context,ă g simă oportun ă studiereaă moduluiă înă careă produc iileă româneştiă deă cinemaăreflect ăşiăconstruiescăimaginea şiărolurileăfemeii. Cercetareaădeăfa ăîşiăpropuneăs ăanalizezeămodulăînăcareăesteăreprezentat ăfemeiaăînălungă metrajeleăromâneştiădeăsuccessădinăperioadaă2009-2013. Am atribuit conceptul de film de succes, filmeloră careă auă înregistrată celă maiă mareă num ră deă spectatoriă peă durataă difuz riiă filmuluiă înă cinematografe,ăselectândăpentruăcorpusulăcercet riiăprimeleă3ăfilme,ăcuă celă maiămareănum rădeă spectatori,ădinăfiecareăan,ădinăperioadaăluat ăînăconsiderare.ă Caă metod ă deă cercetareă amă utilizată analizaă deă con inut, iar printre variabilele luate în discu ieă seă num r ă vârsta,ă ocupa ia,ă depeden aă sauă independen aă financiar ,ă statusulă maritală şiă parentală ală personajeloră feminine.ă Pornindă deă laă rezultateleă cercet riiă cantitativeă realizate,ă voiă realiza 2 mini studii de caz în care voi analiza principalele modele de femeie promovate în filmele analizate. Analizaădeăcon inutăesteămetodaădeăcercetareăceaămaiăutilizat ăînăstudiileădespreăimagineaă femeiiăînămedia,ădeăaceeaăamăconsideratăoportunăs ăoăadopt măşiăînărealizarea cercet riiădeăfa . 5 Întrebareaăprincipal ălaăcareăîmiădorescăs ăr spundăprinăintermediulăacesteiăcercet riăesteă dac ă existaă oă discriminareă aă personajeloră feminineă înă filmulă românescă contemporană şiă dac ă imagineaăfemeiiăînăcinematografiaăromâneasc ăcorespunde imaginii femeii construite în serialele şiăemisiunileăromâneştiădeăteleviziune. 6 Capitolul I: Film şi societate 1.1.Cinema: câteva aspecte sociologice Cinematografia,ă definit ă dreptă art ă popular ă autentic ă (Panofsky,ă 1947,ă apudă Campari,ă 2000) singura dintreă toateă arteleă careă nuă esteă produsulă derivată ală uneiă arteă considerateă culteă şiă careă areă ună contactă reală cuă publiculă înă salaă deă cinema.ă Panofskyă subliniaz ă şiă c ă adev rataă importan ăaăcinematografieiăpriveşteăformareaăopiniilor,ăalăobiceiurilorăşiăalăcomportamentului publiculuiăcareăreprezintaădejaăînăaniiă40,ăpesteă60%ădinăpopula iaăglobal .ăAstfel,ăcinematografiaă seăprezint ădejaăcaăf cândăparteădinăceeaăceăseănumeşteămass-media. Câtevaă zeciă deă aniă maiă târziu,ă înă ă “Ecranulă global”,ă Gillesă Lipovetskyă şi Jean Serroy desemneaz ăcinema-ulăcaăspectacolădeăreferin ăînălumeaăglobalizat ă(Lipovetsky,ăSerroy,ă2008,ă pp. 35-36). Cinematografulă aă impusă principiulă perisabilului,ă ală temporalului,ă ală frumuse iiă cosmetizate,ă ală estetiz riiă decorurilor.ă Înă “Ecranulă global”,ă cinematografulă esteă comparată cuă moda. Conform autorilor, cinema-ulă esteă celă careă aă f cută dină seduc ieă oă putereă deă neegalată (Lipovetsky, Serroy, 2008, pp. 39). Cinema-ulăreprezint ăoămatriceăcareăajut ătoateăsociet ileăactualeăs ăseăproiectezeăpeăsine. Deăasemenea,ăpotrivităautorilorăcita iătoateătipurileădeăecran,ădeălaăteleviziune,ălaămobilăşiăinternet,ă filtreaz ărealitateaăprinăprismaăceleiăde-aăşapteaăarte.ăEsteăceeaăceăautoriiănumescă‘hypercinema”ă (Lipovetsky, Serroy, 2008, pp.48-49). Cercet torulăRichardăLeppertă(LeppertăapudăBarnett,ă2014)ăafirm ăc ăvia aămodern ăareăoă obsesieălegat ădeă“culturaăvizual ”,ăobsesieăceăpoateăfiăatribuit ăatâtăimportan eiăcinema-ului ca mijlocădeăînregistrareăaă“dovezilorărealului”.ă Actul de a se vedea pe sine înăspa iulăcinematografic,ăempatizândăşiăidentificându-ne cu unăerouădeăfic iune,ăleg turaădintreăcolectivăşiăindividual,ăfaceăcaăcinema-ulăs ăfieăatâtăunăspa iuă fizicăcâtăşiăoăform ădeăaăfolosiăvizualulăcaăpeăunămijlocădeăemulareăaleăsenza iilorămomentului. De asemenea, potrivit lui Petro (Petro, 2002, p.43 apud Barnett, 2014) ecranul cinematograficăreprezint ăunăpuntăfocalizatăalădorin ei,ăar tândăaudien eiălaăceătrebuieăs ăaspire.ă 7 Cinematografulă utilizeaz ă vizualulă caă mijlocă deă aă transportaă dorin a,ă func ieă facilitat ă deă abilitateaăăsepctatoruluiădeăaăseăplasaămentalăăînăspa iulăşiătimpulăproiectat.ăDeăaceea,ădac ăprivimă lucrurile din acest punct de vedere, întrebarea care este rolul cinematografiei în formarea concep ieiămoderneăasupraădorin ei,ăconsumerismuluiăşiăaăgenurilorădevineăpertinent .ă Conform lui Mulvey (Mulvey, 1990, p. 62 apud Barnett, 2014) cinematografia din mainstreamăfaciliteaz ăidentificareaăspectatoruluiămasculinăcuăprotagonistulămasculinădeăpeăecrană înătimpăceăînămodătradi ional,ăfemeiaădeăpeăecranăîndeplineşteăoăsingur ăfunc ie,ăpeădou ănivele:ă obiectăeroticăpentruăpersonajeleădinăfilmăşiăobiectăeroticăpentruăspectatorulădinăpublic.ă Deăasemenea,ămodulăînăcareăadolescen iiăîşiăconstruiescăviziuneaăasupraălumiiăleădefineşteă identitatea personal ,ăiarăviziuneaăasupraălumiiădepindeădeăfactoriămultipliăşiăseăformeaz ăînăurmaă interac iuniiă cuă mediulă familial,ă socială şiă cultural.ă Dup ă cumă explic ă Cadotteă (Cadotte,ă 2002,ă p.4),ă artele,ă massă mediaă şiă cinematografiaă suntă experien eă culturaleă ceă pot interveni în dezvoltarea unei viziuni asupra lumii. Înăcarteaăsaă“Serialeăpentruătineri”,ăSilviaăBraneaăă(Branea,ă2010,ăp.ă205)ăatrageăaten iaă asupraădiviziuniiăputeriiăînăserialeleădifuzateălaătelevizor,ăb rba iiăfindădescrişiăcaăavândăunăstatută social mai ridicat decat cel al femeilor. Privind din perspectivaă analizeiă culturiiă deă mas ,ă produseleă deă tipă soap-operaă dară şiă dramele de tip lungmetraj, servesc la reafirmarea statusului social (Liebes, Livingstone, 1994 apudă Branea,ă 2010,ă p.ă 205).ă Oă astfelă deă interpretareă aă gratifica iiloră primiteă deă telespectator impunăideeaăcaăserialeleăsuntăoăoglind ăfidel ăaăierarhiz riiăsociale. Plecând de la sinteza lui Melvin de Fleur (De Fleur, Ball-Rokeach, 1998, p.158) care sus ineăc ăprecumăoameniiădinăpeşteraăluiăPlaton,ămembriiăsociet iiăactualeătr iescăîntr-o lume creat ă deă mass-media, fiindă astfelă influen a iă deă ea. Urm rindă în continuare tezaă sus inut ă deă MelvinădeăFleur,ăoameniiăpercepăreprezent riăşiănuărealitatea,ăreprezent riăcreateăadeseaădeămassmedia,ă şiă cuă ajutorulă c roraă seă realizeaz ă construc iaă reprezent riiă socialeă aă lumii.ă Pentruă c ă şiă cinema-ulăesteăinclusăînămassămedia,ăteoriaăpoateăfiăaplicat ăşiăproduselorăcinematografice.ă Melvin de Fleur(De Fleur, Ball-Rokeach,ă1998,ăp.159)ăaminteşteăşiădeăteoriaăcultiv riiăseă înscrie în rândul teoriilor constructiviste asupra efectelor mass-media. Potrivit acestei teorii, 8 massă mediaă nuă ac ioneazaă doară laă nivelă individuală ciă şiă laă nivelulă societ ii,ă afectândă cultura,ă normeleăşiăvalorileăsociet ii.ăIpotezaăcentral ădeăplecareăaăfostăc ăăînăurmaăconsumuluiădeămesaje televizuale,ăindividualăesteătentatăs ăadopteăanumiteăconvingeri,ăstereotipuriăăşiămodeleăprezentateă în programul tv sau produsul cinematografic. Acesteăperspectiveăsuntăimportanteădeămen ionatăînăleg tur ăcuăcercetareaădeăfa ăceăareă ca subiect imagineaă femeiiă înă filmeleă româneştiă deă succes.ă Rezultateleă acesteiă cercet riă suntă pertinenteăînăcontextulăînăcareălu măînăconsiderareăefecteleăşiărolulăsocialăalăcinematografiei.ă 1.2. Funcţiile filmului Unulă dină primiiă cercet toriiă careă auă c utată s ă explorezeă func iileă cinema-ului este John Mercer.ă Acestaă (Mercer,ă 1953,ă p.17)ă aă identificată dou ă func iiă deă baz ă peă careă leă îndeplineşteă cinematografia:ăfunc iaădeădescoperireăşiăceaădeăcomunicare. Referindu-seălaăfunc iaădeădescoperire,ăMerceră(Mercer,1953,ăp.17)ăafirm ăc ăprinăcinemaă putemă descoperiă lucruriă peă careă nuă leă ştim.ă Acesteă descopeririă suntă posibileă datorit ă unoră caracteristiciă specificeă precumă faptulă c ă cinematografiaă esteă fotografic ,ă înregistrândă imaginiă careăpotăfiăobservateăînămodărepetat,ăşiăcareăau aparen aăimpersonalit iiăşiăaăobiectivit ii.ăÎnăală doileaă rând,ă Merceră aminteşteă deă faptulă c ă cinematografiaă poateă scurtaă trecereaă timpuluiă prină comasareaăsaăşiădelimitareaăintervalelorădeătimpădarăpoateăşiăîncetiniătrecereaăsa.ăDeăasemenea,ă cinematografiaăneăpoateăar taălucrurileălaămicroscop,ăăfacilitându-neăaccesulălaăoălumeăminuscul ă şiăinvizibil . Datorit ă caracteristiciloră deă maiă sus,ă Merceră (Mercer,ă 1953,ă p.17)ă consider ă c ă cinematografiaăneăfaciliteaz ăaccesulălaăoălumeăcareăaltfelăarăfiăinaccesibil ,ădinăcauzaălimit riloră fiziceăşiăpractice.ă Cea de-aădouaăfunc ieăaă cinematografiei,ă ceaăaăcomunic rii,ăseărefer , conform lui John Mercer (Mercer, 1953, pp. 18-19), laă faptulă c ă prină cinemaă putemă comunicaă patruă lucruri:ă informa ii,ă atitudini,ă abilit i,ă p reriă apreciativeă şiă critici.ă Autorulă esteă deă p rereă c ă filmulă esteă una din cele mai importante surse pentru crearea unor atitudini pozitive sau critice referitoare la diverseăsitua iiăşiăoameni. 9 AnnieăGoldmannă(Goldmann,ă1976,ăp.ă72)ăfaceăoădistinc ieăclar ăîntreăaşa-zisele filme comercialeăşiăfilmeleădeăautor,ăsauăfilmeleăperceputeădreptăcapodopereădeăart .ăăCuăalteăcuvinte,ă cercet toareaăconsider ăc ănuăputemăacordaăaceeaşiăimportan ăfilmelorăaăc rorăsingur ăfunc ieă esteădeădivertismentăşiăfilmelor deăautor,ăcareăpotăaveaăoăsemnifica ieăsociologic ămaiăimportant ,ă fiindămaiăaproapeădeărealitateăşiădeăideileămomentului.ă Astfel,ădup ăAnnieăGoldmannă(ăGoldmann,ă1976,ăp.ă73)ă“filmeleădeăautor”ăchiarădac ă spunăoăpovesteălimitat ălaăcâtevaăpersonaje,ăăîn realitateăinvit ălaăreflec ie,ăîncearc ăs ăprezinteălaă unănivelămaiăgeneralăraporturileădintreăoameniăşiăgrupuriăsociale.ă Totodat ,ăconformăcercet toareiă(Goldmann,ă1976,ăp.73),ăfilmeleădeăautor,ăpotăfiă premerg toareătimpuluiălor,ăcritic ăaspecteănegativeăaleăsociet iiăînătimpăceăfilmeleăcomercialeă exprim ăideologiaăşiătendin eleăaflateălaămod ăînăacelămoment.ăAstfel,ăfilmulăcomercială abordeaz ăsubiectulărela iilorăhomosexualeăsauăalănegrilorădinăAmericaăîntr-un context pozitiv, numaiădup ăceăsocietatea esteădejaăpreg tit ăs ăleăaccepte.ă Esteăinteresant,ăreferitorălaăacestăpunctădeăvedereăalăcercet toareiăAnnieăGoldman,ădac ă prezen aăaădou ăcupluriădeălesbieneăînăfilmulăromânescăcomercial,ă“Love Building”,ăindic ăoămaiă mareădeschidereăaăsociet iiăromâne fa ădeăacestăsubiect,ărela iileăhomosexuale,ăconsiderateătabu.ă Înăcazulăcercet riiădeăfa ,ăînăcadrulăcorpusuluiăalesăpentruăanaliz ,ăsuntăuşorăidentificabileă dou ătipuriădeăfilme:ăfilmulăcomercial,ăînăspecialăprodusădeăstudiourileăMediaăPro,ăşiăfilmulăce apar ineăaşa-zisului curent Noul Val. 1.3. Filmul românesc Noulă vală românescă sauă noulă cinemaă românescă defineşteă ună termen-umbrel ă aplicată filmelorăproduseăînăRomâniaăşiărecunoscuteăpeăplanăinterna ional,ăîncepândăpeălaămijloculăprimeiă decade a anilor 2000. Odat ă cuă apari iaă aşa-zisuluiă Noulă Val,ă aten iaă publicului română c treă filmeleăromâneştiăpareăs ăcreasc ădirectăpropor ionalăcuăfaimaăacestoraăînăstr in tate. Înăcontinuare,ălucrareaădeăfa ăîşiăpropuneăs ăanalizezeăpe scurt, care sunt caracteristicile filmelorăromâneştiădinăNoulăVal. 10 Referindu-se la realismul filmului din Noul Val, regizorul român Radu Jude, afirma în 2007ă c ă cinematografiaă româneasc ă nuă aă avută niciodat ă oă perioad ă neorealist ă şiă c ă Noulă Vală recupereaz ădinătimpulăpierdut. Peă deă alt ă parte,ă regizoriă considera iă aă fiă precursoriă sauă deschiz toriă de drumuri pentru acestă curentă cinematografic,ă precumă Cristiă Puiuă sauă Naeă Caranfil,ă neag ă existen aă Nouluiă Val.ă Cristi Puiu (Fulger, 2006, pp. 56-57)ă consider ă c ă Noulă Vală nuă eă decată oă sumaă deă accidenteă regizoraleăfericite,ăînătimpăceăNaeăCaranfilăseăfereşte deădogme,ăpeăcareăleăconsider ăcatastroficeă pentruănişteăregizoriătineri.ă Dac ă aceştiaă evit ă termenulă deă Noulă Val,ă criticiiă deă filmă dină str in tate,ă nuă ezit ă s ă vorbeasc ădespreăeiăşiăfilmeleălorăînăcadrulăacestuiăcurent. Un astfel de exemplu este Marina Kaceanov (Kaceanov, 2008) careă studieaz ă filmeleă româneştiăşiă observ ă c ă filmeleănouluiăvală cuprindăatâtăelementeădină neorealismulăitalianăcâtă şiă din noul val francez.ăFilmeleăfileaz ăideeaăpolitic darănuăauăunămesajăclar,ăiarăac iuneaăvizeaz ă claseleă s race,ă oameniiă normali,ă adeseaă implicândă actoriă neprofesionişti,ă întocmaiă caă neorealismulă italian.ă Peă deă alt ă parte,ă esteă ună tipă deă cinemaă careă respingeă formaă clasic ă şiă propag ă spiritulă unuiă iconoclasmă tân r,ă câştigândă premiiă înă str in tateă şiă intrândă înă aten iaă criticilor de film, precum noul val francez. De asemenea, Marina Kaceanov (2008) remarc ărealismulăfilmelorăromâneşti,ăapropiatăcaă stilă deă editareă deă realismulă filmuluiă documentară şiă apreciaz ă stilulă regizoriloră româniă careă şocheaz ăcuăimaginiădure,ăausteritateăsiărealismăcrud,ăavândătotuşiăsiăabilitateaădeăaărâdeăînăfa aă disper rii. Toateăacesteăconsiderenteăducălaăconcluziaăc ăfilmeleădinăNoulăVal,ădeparteădeămodelulă deăfilmăescapist,ăoglindeşteăsocietateaăromân ăreal ădeăieriăsauădeăazi,ăcriticând mai mult sau mai pu inăsubtilăaspecteăaleăacesteia.ăConform modelului prezentat de Annie Goldmann (Goldmann, 1976, p. 72) ,ăfilmeleăromâneştiădinăNoulăValăsuntăfilmeăcuăimplica iiăsociologiceăcareăinvit ălaă reflec ie.ăÎnăacestăsens,ăesteăpertinent ăobservareaăimaginilorăşiăipostazelorăfeminineăpropuseădeă cinematografiaăromâneasc ăcontemporan ,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăfilmulăromânescăcreşteăînă popularitate. 11 Capitolul II: Imaginea femeii în media 2.1. Imaginea femeii în emisiunile de televiziune din România Înăultimileădou ădecenii,ăteleviziuneaădinăRomâniaăs-aăimpusăcaăbunăculturalăşiăfenomenă mediaticăcuăoăinfluen ăimportant ăînăspa iulăpublicăromânesc,ăsemnalizeaz ăRominaăSurugiu în studiulă s u,ă „Oglind ,ă Oglinjoar ,ă cine-iă ceaă maiă frumoas ă dină ar .ă Imaginea femeilor în emisiunileăromâneştiădeădivertisment”ă(Surugiu, 2002, pp.71-72). Înăceeaăceăpriveşteăcon inutulăprogramelorădeăteleviziune,ădinăperspectivaădiferen elorădeă gen, Romina Surugiuăremarc ăoătendin ăpronun at ăc treăsexism.ăAceast ătendin ăesteăexplicat de Danielaă Roven aă Frumuşaniă (Frumuşani,ă 2002,ă p.37) ca fiind un fenomen de reinstalare a vechiloră stereotipuriă înă rileă postcomuniste,ă înă urma abolirii tabuurilor. Ca urmare a acestui fenomen,ăfemeiaăăpromovat ădeăpublicitateăşiăpresiunileăeconomiceăaleăpie eiăesteăfemeia - obiect sexualăşiăestetic. Referitoră laă distribu iaă persoaneloră deă sexă masculină şiă feminină înă cadrulă programeloră televizate, Romina Surugiu (Surugiu, 2002, p.73)ă observ ă c ă num rulă persoaneloră deă sexă feminin în postura de expert într-ună anumită domeniuă esteă sc zută şiă c ă predomin ă femeileă profesoare, femeile psiholog sau medic. Aceeaşiătendin ăesteăremarcat ăşiădeăLauraăGrunbergă(L.Grunberg, 2005, pp. 96-97) în ceeaăceăpriveşteădiferen eleădeăgenăceăaparăînăserialeleătvăromâneşti. Deşiă cercetareaă şiă observa iileă Romineiă Surugiuă seă refer ă exclusivă laă con inutulă programelorădeăteleviziune,ăamăputeaăspuneăc ăşiăfilmeleăanalizateăînăcadrulăacesteiăcercet ri pot fiăanalizateăcaăproduseăculturaleătv,ădeoareceăoăbun ăparteădinăeleăauăfostădifuzateălaătelevizor. De asemenea, filmele produse de Media Pro Pictures beneficiaz ădeăoăpromovareăspecial ă peăcanaleleăProTvăşiăAcasaăTV.ăDeseori,ăactoriiăşiăechipaădeăproduc ieăsuntăinvita iălaăemisiuniăînă cadrulăacestorăposturiătvăpentruăaădezbateăpeătemaăfilmuluiăşiăaăchemaătelespectatoriiălaăfilm.ăDeă 12 aceea,ăcon inutulăşiămodulăînăcareăacesteăfilmeăsuntărealizateăseăîncadreaz ăînăliniaăpromovat ăînă general de acest trust media. Înăceeaăceăpriveşteăemisiunileătv,ăb rba iiăsunt cei care vorbesc despre economie, în timp ce femeileăîşiăexpunăvia aăpersonal . Aceastaăpareăs ăfieăconcluziaăunei uneiăcercet ri recente, realizate deă agen iaă deă publicitateă TBWA,ă Agen iaă deă monitorizareă aă presei,ă Activeă Watchă şiă Centrul Parteneriat pentru Egalitate în cadrul proiectului ALTFEM. Cercetareaăaăfostărealizat ăînăperioadaă15ăfebruarieă– 15ămaiă2011ăşiăaăavutăcaăobiectădeă studiu, imaginea femeii în emisiuni tv precum Happy Hour (Pro TV), Acces Direct (Antena 1), Schimbădeămameă(PrimaăTV),ăînăreclameătvădifuzateăălaăgrupulăAntena,ăProăTV,ăRealitateaăTVăşiă TVR1ăcâtăşiăînăcadrulăpublica iilorăAdev rul,ăJurnalulăNa ional,ăLibertateaăşiăClick. Conform raportului de cercetare, în ceea ce priveşte emisiunile tv analizate, prezen aă femeiloră şiă b rba iloră înă emisiunileă deă divertisementă esteă echilibrat ,ă cuă men iuneaă c ă num rulă invita ilorăfemeiăesteămaiămicăînăemisiunileătalk-showăcuăsubiecteăserioase,ăpolitic ăşiăeconomie. De asemenea, studiul eviden iaz ă c via aă personal ă esteă un subiectă deă discu ieă înă maiă mareă m sur ă pentruă femeiă decâtă pentruă b rba iă şiă c ă inteleă aluziiloră sexualeă şiă referirileă laă aspecteleăfiziceăvizeaz ăîndeosebiăfemeile. În urma cercet rii, s-auă identificată şiă circaă 300ă de refeririă ceă con ină stereotipuriă deă gen.ă Cele mai recurente stereotipuri s-auăreferitălaăstatutulădeăgospodin ăalăfemeiiăşiălaăsupunereaăloră înăfa aăb rbatului. Înăceeaăceăpriveşteăfelulăînăcareăeăreflectat ăfemeiaăînăpresaăscris ,ăraportulădeăcercetareă eviden iaz ă faptulă c ă 75%ă dintreă actoriiă principaliă dină ziareleă generalisteă suntă b rba i,ă femeileă ap rândămaiămultăînătabloide.ă 13 De asemenea, s-aăobservatăc ăfemeileăsuntămaiăbineăreprezentateăînădomeniiăceă inădeăart ă şiădivertisment,ăînătimpăceăb rba iiăsuntămaiăbineăreprezenta iăînădomeniileăpolitic ăşiăsport. Prinăurmare,ăacestăraportăeviden iaz ăfaptulăc ăînămassămediaăromâneasc ,ăfemeilorăliăseă atribuieă roluriă marcateă deă stereotipuriă tradi ionalisteă sauă sexiste.ă Predominantă esteă discursulă conservatorăşi tendin aădeăaăprezentaăfemeicaăcaă actorăsocialăceăîşiădobândeşteăstatutulă datorit ă asocieriiă cuăunăb rbatăputernicăsauădatorit ăcalit ilorăsaleă fiziceăşiă sexuale.ăConcluziileăacestuiă raportă suntă deciă identiceă cuă rezultateleă cercet riloră realizateă deă Otiliaă Dragomiră şiă Rominaă Surugiu. 1.2. Imaginea femeii în serialele de televiziune Potrivită rezultateloră cercet rii realizate de Laura Grunberg în 2005 asupra serialelor româneştiădifuzateălaăelevizor,ăfemeileădinăserialeleăromâneştiăsuntăidentificateăpredominant prin aspecteă exterioare,ă ceă ină deă frumuse eă şiă tinere e,ă înă timpă ceă b rba iiă suntă caracteriza iă deă maturitate,ă competen ă şiă experien .ă Ină ceeaă ceă priveşteă statutulă deă dependen ă versusă independen ăfinanciar ,ăacesteaăsuntăpreponderentăprezentateăca fiind subordonate b rba ilorăpeă pia aămunciiă(Grunberg, 2005, p.96) Cercetareaă aă fostă realizat ă asupraă serialeloră româneştiă „Vacan aă mare”ă şiă „Laă Bloc”,ă difuzateădeăProăTVăşiăaăserialuluiă„Numaiăiubirea”,ădifuzatădeăAcasaăTv,ăiarăconcluziaălaăcareăaă ajuns Laura Grunberg înăurmaăcercet riiăsaleăaăfostăaceeaăc ăfic iuneaăromâneasc ăesteădominat ă deă oă perspectiv ă deă genă conservatoareă şiă tradi ionalist ,ă careă nuă faceă decâtă s ă înt reasc ă stereotipurile de gen. Dihotomiaădintreăpersonajeleăfeminineăşiăceleămasculine este pregnant ,ăconsider ăLauraă Grunberg (Grunberg, 2005, pp. 96-99). Femeileăsuntădescriseăprinăstatutulălorămaritalăşiăparental,ă înă timpă ceă b rba iiă suntă descrişiă independentă deă aceasta.ă Femeileă suntă subordonateă so uluiă sauă de ină pozi iiă ierarhiceă inferioare,ă înă timpă ceă b rba iiă ocupaă posturiă deă conducere,ă auă rela iiă privilegiateăcuăşefii,ăchiarăşiădinăpozi iaădeăsalariatăşiănuăseăsubordoneaz ăfemeii.ă 14 Înă schimb,ă personajeleă feminineă suntă deă dou ă oriă maiă cocheteă şiă maiă frumoaseă decâtă personajele masculine,ăceeaăceăcreşteăconsiderabilărisculăcaăacesteaăs ăfieătransformateăînăobiecteă sexuale.ăDeă altfel,ă ceiă maiă frecven iă autoriă aiă h r uiriiăsexualeăsuntăb rba ii,ă înă timpă ceă femeileă sunt victime. Aceeaşiă tendin ă deă aă caracterizaă femeileă prină statutulă loră maritală şiă parental,ă esteă observat ă deă cercet toriă înc ă dină aniiă 70.ă Înă acestă sens,ă cercet rileă luiă Haskelă (Haskelă apudă Ceulemans, Fauconnier, 1979, pp. 33-34)ăsus inăc ăfemeileănuăseăpotădezvoltaăşiănuăpotăexistaăînă afara universului iubirii, al familieiă şiă ală maternit ii.ă Dac ă personajulă feminină esteă maiă bineă conturat,ă atunciă vaă fiă pusă înă rela ieă direct ă cuă temeleă men ionateă maiă sus.ă Înă plus, Haskel men ioneaz ă c ă filmeleă înă careă femeileă suntă personajeă principale,ă suntă neap rată filmeă înă careă temaăcentral ăesteădragostea. 15 Capitolul II. Imaginea femeii în cinematografie 2.1. Perspective cronologice – cinematografia europeană şi americană Înăaniiă”60,ăindustriaăcinematografic ădeălaăHollywoodăseăconfrunt ăcuăoăsc dereăserioas ,ă ceea ce antreneaz ă şiă oă diminuareă aă num ruluiă deă roluriă feminine.ă Dină contr ,ă înă aceeaşiă perioad ,ăEuropaăcunoaşteăoăperioad ădeăînflorireăaăindustrieiăcinematografieiăşiăseăremarc ăşiăună interes crescând pentru personajele feminine. (Ceulemans, Fauconnier, 1979, p. 36) 10 ani mai târziu, un studiu realizat de revista pentru femei Virago ( Ceulemans, Fauconnier,1979, p. 36), în 1976, pe tema imaginii femeii în filmele de succes ale epocii, a subliniatăcâtevaăaspecteăimportanteălegateădeăcumăesteăprezentat ăşiăperceput ăfemeia pe marele ecran. Astfel,ăpotrivitărezultatelorăcercet rii,ăînăcinematografiaăaniloră”70,ăpersonajeleăfeminineă suntărestrânseăcaănum răşiădescriseăînămodăstereotip,ăpu ineăfilmeăsuntăcentrateăînăjurulăfemeilor,ă iarădac ăacesteaăseăîntâmpl ăs ăfieăpersonajeăprincipale,ăeleănuăcorespundăcondi ieiăsocialeărealeă ale femeii. Deăasemenea,ăînăfilmeleăceădescriuăpreponderentăoălumeămasculin ,ăwestern-uri, filme cu gangsteriăşiăcuăspioni,ăfemeileăseăafl ămereuăînăumbraăeroilorămasculiniăşiănuăparticip ălaăac iunea principal .ă Înă schimb,ă înă filmeleă centrateă peă sexă şiă erotism,ă femeileă suntă reduseă laă rangulă deă simboluriăşiăobiecteăsexuale. Potrivit lui Molly Haskel ( Haskel apud Ceulemans, Gfauconnier, 1979, p.33), care analizeaz ăimagineaăfemeiiădeălaăînceputurileăcinematografieiăpân ăînăaniiă„70,ăimagineaăfemeiiă tindeă s ă seă degradeze,ă trecândă deă laă venerareă şiă femeieă muz ă laă viol.ă Impresia pe care o împ rt sescăcercet toriiăaminti iăesteăc ăcinematografiaărefuz ăs ăabordezeăcondi iaăfemin ăîntrun spirit constuctivăşiăanalitic. 16 Astfel,ăRoselăşiăHaskelăăsubliniaz ăc ădeşiăînăsocietate,ărolurileăfemeiiăcrescăşiăseăobserv ă oă evolu ieă aă acesteia,ă câştigândă libertateă sexual ,ă intrândă peă pia aă munciiă şiă devenindă independent ăfinanciarăşiăemancipat ,ăînăfilmeleăamericane,ărolurileăfemeilorăsuntăinsignifianteăşiă progresiv, personajele feminine din filme sunt reduse la statutul de obiect erotic. Încercândăs ăexpliceăfenomentul,ăMollyăHaskel ( Haskel apud Ceulemans, Gfauconnier, 1979, p.34), esteă deă p rereă c ă degradareaă imaginiiă femeiiă înă cinemaă seă manifest ă prină glorificareaă puteriiă masculineă şiă aă culturiiă „macho”,ă puseă înă rela ieă cuă utilizareaă violen eiă împotrivaă femeiloră şiă exploatareaă sexual ă aă acestora.ă ă Înă ceeaă ceă priveşteă libertateaă ă femeii,ă aceasta este asimilat ădeprav riiăfemeiiăşiănuăemancip riiăei.ă Înă plus,ă peă lâng ă discriminareaă sexual ,ă Haskelă observ ă c ă cinematografiaă privilegiaz ă femeileătinere,ădeălaăoăanumit ăvârst ,ăactri eleănumaiputândăfiăangajateăpeăplatourileădeăfilmare. Un fenomen paralel îl reprezint ă şiă descriereaă înă termeniă dispre uitoriă aiă mariajuluiă şiă maternit ii.ă Astfel,ă personajulă principal,ă eroulă filmuluiă aniloră 60-70ă esteă ă ună b rbată alienat,ă victim ă aă cruzimiloră vie iiă moderne,ă dină careă faceă parteă şiă c s toria.ă Înă interiorulă c minului, femeiaă esteă for aă r ului,ă careă cic leşteă so ul,ă îlă supuneă laă diverseă presiuni.ă ă (Ceulemans, Fauconnier, 1979, p.33) Dac ă neă referimă strictă laă cinematografiaă european ,ă Rosenă constat ă c ă personajeleă feminineă dină filmeleă europeneă potă fiă divizateă înă dou mari categorii: cea a femeilor nesatisf cute,ă ceă auă oă soart ă tragic ă şiă ceaă aă femeiloră fericite,ă dară proasteă (Rosen apud Ceulemans, G. Fauconnier 1979, p. 35). Filmeleă hollywoodieneă dină aniiă ”80ă elimin ă multeă dină tabuurileă sexualeă aleă cinematografieiă şi aleă societ iiă americaneă şiă degradareaă femeiiă şiă transformareaă eiă înă obiectă sexual se accentueaz .ăRogerăStreitmatteră( Streitmatter, 2006, p. 121)ăremarc ărolulăimportantăpeă care l-au avut filmele cu James Bond în transformarea femeii în ornament. Acesta observaă c ă actri eleă dină acesteă filmeă reprezentauă standardeleă idealeă deă frumuse eă aleă societ iiă şiă erauă 17 îmbr cateă elegantă şiă provocator.ă Astfel,ă concluziaă autoruluiă esteă c ă filmeleă cuă Jamesă Bondă ă auă fostă ună precursoră pentruă filmeleă aniloră ”80,ă undeă seă sugereaz ă c ă trupulă femeiiă esteă doară ună obiectăalăpl ceriiăb rbatuluiăşiăsceneleădeănuditateăceăimplic ăfemeiăcunoscăoălarg ăextindere.ă Înă plus,ă Rogeră Streitmatteră remarc ă şiă oă dihotomieă ă întreă modurileă înă careă suntă tratateă personajeleă masculineă şiă celeă feminine.ă Dac ă ă pentruă oă scen ă romantic ,ă senzual ă femeileă seă dezbrac ătotămaiămult,ăb rba iiăr mânăîmbr ca i. Introducândănumeroaseăsceneăsexualeăpentruăaădistraăaudien a,ăfilmeleădeălaăHollywoodă promoveaz ădomina iaămasculin ăînărela iaădeăcuplu,ăsubliniaz Streitmatter ( Streitmatter, 2006, pp. 122-123).ă Observa iaă acestuiaă seă bazeaz ă peă analizareaă unuiă corpusă deă filmeă dină aniiă ”80,ă undeătendin aăeăcaăfemeiaăs ăfieăsupus ăb rbatului,ăs ăfieăîntre inut ădeăb rbatăşiăchiarăs ăaccepteă acteădeăviolen ădinăpartea acestuia. Amestecândă sexulă cuă violen a,ă filmeleă deă laă Hollywoodă transform ă femeiaă înă victim ă aă b rbatuluiă şiă obiectă sexual.ă Celebrândă sexulă laă întâmplare,ă infidelitateaă b rba iloră şiă folosindă femeiaăcaăobiectăsexual,ăindustriaăcinematografic ăaăaniloră”80ăaăcâştigatăpopularitateăînăfa aăaltoră produse mass-mediaăpeăterenulăsexualit ii.ă ConcluziaălaăcareăajungeăStreitmatterăreferitorălaăcinematografiaăhollywoodian ădină aniiă ”80ă esteă c ă „filmeleă celebrauă ideeaă c ă b rba iiă foloseauă for aă fizic ă pentruă aă domina femeile, ar tauă multeă imaginiă obsceneă şiă f ceauă oă leg tur ă strâns ă întreă sexă şiă violen .ă Analizeă am nun iteă indicauă faptulă c ă multeă filmeă priveauă prostitu iaă caă peă ună lucruă bună (Streitmatter, 2006, p.127)”. 2.2. Imaginea femeii în filmele contemporane Înă ceeaă ceă priveşteă industriaă cinematografic ă deă laă Hollywoodă dină ultimaă decad ,ă un raport al Women Media Center dină 2012ă atrageă aten iaă asupraă subreprezent riiă femeiă înă literatur ,ă ştiri,ă televiziuneă şiă industriaă filmuluiă câtă şiă asupraă portretiz riiă negativeă aă femeiiă înă industriaăcinematografic ăşiădeădivertisment. 18 Potrivită unuiă altăraportădină 2011ăală CentruluiădeăStudiiă Feminineăînă Televiziuneăşiă Filmă dină SUA,ă aceast ă subreprezentareă şiă portretizareă negativ ă a personajelor feminine s-ar datora num ruluiădinăceăînăceămaiămicădeăregizoriăfemeiăceăparticip ălaăcreareaăfilmelor.ăAstfel,ăraportulă arat ăc ădinătotalulăregizorilorăceăauărealizatăfilmeăălaăHollywoodăînă2011,ădoară5%ăauăfostăfemei,ă ceeaă ceă reprezint ă um trendă deă sc dere,ă avândă înă vedereă c ă înă 1998,ă 9%ă dintreă regizoriiă deă laă Hollywood erau femei. Dacaă laă nivelulă realiz riiă deă filme,ă femeileă nuă ocupaă ună locă importantă ină analeleă cinematografiei,ă esteă interesantă deă observată c ă autoriiă studiiloră efectuateă recent despre rolurile feminine in cinematografie sunt femei. Johnston (Johnston apud Ceulemans, Fauconnier, 1979, p. 32) vede în acest fenomen expresiaădorin eiăfemeiiădeăaăparticipaămaiămultălaăproduc iaăcinematografic .ă În plus, raportul Unesco din 2011 indic ăfaptulăc ăfemeileăregizorăşiăpersonajeleăfeminineă înă roluriă principaleă seă reg sescă înă specială înă comediiă romanticeă şiă drame,ă avândă doară roluriă minoreăsauăneparticipândălaărealizareaădeăfilmeăîncadrateăînăgenulăac iune,ăhorrorăsauăcomedie. În ceea ce priveşteă filmeleă realizateă laă Hollywoodă întreă 2007ă şiă 2009,ă personajeleă feminineă reprezint ă doară oă treimeă dină totalulă personajeloră dină filme.ă Deă asemenea,ă şiă înă acestă raport s-aă observată tendin aă caă femeileă s ă fieă prezentateă purtândă haineă sexi,ă cuă trupulă semidezgolităşiăs ăfieădefiniteădreptăatr g toareăînăcompara ieăcuăpersonajeleămasculine.ăAspectulă fizică atr g toră esteă directă propor ională cuă vârstaă personajelor:ă astfel,ă personajeleă feminineă cuă vârsteăîntreă13ăşiă20ăînregistreaz ă21.5%ăşanseădeăaăfiăconsiderateăatr g toareădeăc treăsexulăopusă înătimpăşanseleăpersonajelorăfeminineăcuăvârsteăîntreă21ăşiă30ăscadălaă13.8%. Ună altă aspectă luată înă considerareă înă raportă esteă faptulă c ă femeileă nuă suntă portretizateă înă posturiă deă lideră şiă c ă ună erouă feminină esteă esteă maiă pu ină probabilă s -şiă ating ă scopulă înă compara ieă cuă ună ă protagonistă masculin.ă Astfel,ă dină primeleă 100ă deă filmeă cuă celeă maiă mariă 19 încas riăînă2010,ădoară19ăauăavutădreptăprotagonisteăfemeiălider,ăceeaăceăînseamn ăunăprocentădeă doar 19%, restul filmelor fiindădominateădeăb rba i. De asemenea, conform unui studiu realizat cu sprijinul Institutului Geena Davis, ONU Womenă şiă Fundatiaă Rockefeller,ă deă c treă Stacyă L.ă Smith,ă Marcă Choeuitiă siă Katherineă Pieper,ă industriaăcinematografic ădinăîntreagaălumeăperpetuaz ădiscriminareaăfemeii.ă Studiul,ăf cutăpublicăînă22ăseptembrieă2014,ăaăanalizatăoăserieădeăfilmeăpopulareădină riăşiă regiuni dezvoltate ale lumii. Înă ceeaă ceă priveşteă echipaă deă produc ieă aă filmelor,ă s-aă observantă c ă femeileă ocupaă maiă putin de 25% din job-urile din domeniul industriei cinematografice, si chiar lucrand in acest sector sub 15% dintre acestea, detin functii importante si de conducere. Studiulăarat ăc ăfilmeleă populare sunt pline de stereotipii la adresa femeilor. De asemenea, potrivit acestui studiu, doar 31% dintre personajele care vorbesc în filme sunt de sex feminin. Înă ceeaă ceă priveşteă statutulă profesional,ă studiulă arat ă c ă preponderentă b rba iiă dină filmeă suntă procurori,ă judec tori,ă mediciă sauă profesori,ă înă timpă ceă femeileă suntă multă maiă pu ină reprezentateă prină func iiă prestigioase.ă Înă schimb,ă hipersexualizareaă atingeă maiă degrab ă femeileă decată b rba ii.ă Personajeleă feminineă suntă prezentateă deă dou ă oriă maiă desă decâtă b rba iiă într-o inut ăatr g toareăsexual,ăpar ialădezbr cateăşiăsuple.ă Înăacestăcontext,ăGeenaăDavis,ăfondatoareaăşiăpreşedintaăInstitutuluiăGeenaăDavisăatrageă aten iaăc ăimaginileădifuzateădeămediaăexercit ăoăinfluen ăputernic ăînăcreareaăunorăprejudec iă inconştienteăşiăperpetueaz ăstereotipii. 20 Înăăceeaăceăpriveşteăechipaădeăproduc ieăaăfilmelorăanalizate,ăfemeileăauăocupatădoară15%ă din posturile din spatele camerelor, dar s-aă observată c ă atunciă cândă scenaristulă sauă realizatorul filmuluiăesteăoăfemeie,ănum rulăpersonajelorăfeminineădeăpeăecranăcreşteăsemnificativ.ă Dintreăprincipaleleăăconcluziiăaleăstudiuluiăconsider mărelevantăs ăamintimăc :  Doar 30.9% dintre personajele care au replici in filme, sunt de sex feminin.  Filmeleă deă ac iuneă şiă deă aventuriă auă ună num ră sc zută deă personajeă feminine,ă procentul personajelor care vorbesc în acest gen de filme fiind de 23%.  Laă nivelă mondial,ă existaă oă tendin ă pronun at ă deă aă transformaă personajeleă feminine în obiecte sexuale: personajeleăfeminineăaparădeădou ăoriămaiămultădecâtă b rba iiăînă inuteăprovocatoareăsauăpeăjum tateădezbr cate.ă  Peăscenaăinterna ional ,ăpersonajeleăfeminineăreprezint ădoară22.5%ădintreăactori,ă contra 77.5% personaje masculine.  În ceeaăceăpriveşte profesiunile prestigioase,ăprocuror,ămedic,ăjudec tor, ele sunt celămaiăadeseaăapanajulăb rba ilor. UnăaltăstudiuăcomandatădeăInstitutulăGeenaăDavisădespreăstereotipurileădeăgenăşiărealizată deă cercet toriiă Stacyă L.ă Smithă şiă Crystală Alleneă Cookă asupraă filmeloră americane populare din anii 1990-2006,ărelev ăaceeaşiătendin .ă Stacyă L.ă Smithă şiă Crystală Alleneă Cookă auă realizată oă analiz ă deă con inută aă filmeloră populareădină1990ăînă2006,ăiarărezultateleăauăar tatăc ăă28%ădintreăpersonajeleăcareăvorbescăsuntă personaje feminine,ă 83%ă dintreă naratoriiă filmeloră suntă b rba i.ă Deă asemenea,ă examinandă pesteă 4000ă deă personajeă feminineă dină filmeă evaluateă pentruă audien ă general ,ă audien ă general ă cuă acordulăp rin ilorăşiăinterziseăcopiilorădeăsubă17ăani,ăf r ăînso ireaăunuiăadult,ărezultatele studiului 21 auăar tatăc ăceleămaiăfrecventeătipuriădeăfemeiăîntâlniteăsunt:ăfemeiaătradi ional ăşiăfemeiaăhipersexual .ă Femeiaăconservatoareăesteădefinit ăprinăstatutulăs uămaritalăşiăparental.ăÎnăplus,ăesteămaiă probabilăcaăoăfemeieăs ăfieădescris ăcaăp rinteăînăcompara ieăcuăunăb rbată(52.2%ăversursă40.4%)ă şiăîntr-oărela ieăstabil (ă59.0%ăversusă47.4%). Înăopozi ieăcuăfemeiaăconservatoare,ăunăaltătipăfrecventădeăpersonajăfemininăesteăfemeiaă hiper-sexual .ă Hipersexualitateaă aă fostă definit ă deă autoriiă cercet toriiă dreptă oă emfaz ă asupraă atractivit iiă şiă seuxalit iiă prină inutaă vestimentar ă şiă propor iiă corporaleă ideale:ă mijlocă îngust,ă suple e,ăfigur ăfrumoas ,ăpieptăeviden iat. 22 Capitolul III: Diferenţe de gen şi stereotipuri de gen 3.1 Genul şi diferenţele de gen Conformă Dic ionaruluiă Explicativă Român, genulă reprezint ă „ă oă categorieă gramatical ă bazat ă peă distinc iaă dintreă obiecteă şiă fiin e,ă precumă şiă dintreă fiin eleă deă sexă masculină şiă sexă feminin”,ădistinc iaăfundamental ăfiindădeănatur biologic . Diferen aăsex-genăcuăsensulădeădiferen ăconstruit ăşiăinterpretat ăsocialăşiăcultural,ăîntreă b rba iăşiăfemei,ăaăfostăteoretizat ădeăceeaăceăs-a numit feminismul valului II (St nciugelu,ă2004,ă p.145). Esteă bineă cunoscut ă afirma iaă luiă Simoneă deă Beauvoir,ă „Nuă teă naşti,ă ciă deviiă femeie.”ă Beauvoiră denun ă astfelă teoriaă freudian ă conformă c reiaă sexulă biologică ală uneiă persoaneă determin ă automată şiă rolulă socială ală acesteia.ă Beauvoiră analizeaz ă rolulă deă so ie,ă mam ă şiă prostituat ă ală femeiiă pentruă aă descoperiă mecanismeleă prină careă femeileă suntă for ateă s ă duc ă oă via ămonoton ,ăînăinteriorulăc minului,ăînălocăs -şiăcultiveădezvoltareaăprinămunc ăşiăcreativitate.ă (Beauvoir apud Lascu,2014, pp. 49-50). Revenind la diferen eleăsex-gen, Otilia Dragomir (Dragomir, 2001, p. 157)ăatrageăaten iaă asupraă faptuluiă c ă acesteă diferen eă auă ună caracteră normativ.ă Astfel,ă cineă nuă seă conformeaz ă roluluiă deă genă esteă percepută caă deviantă pentruă sexulă s u.ă Practic,ă sexulă opereaz ă cuă distinc iaă biologic ,ăiarăgenulăseărefer ălaădiferen eleăsocial-culturale. Înăinteriorulăteoriilorăfeministeăexist ăîns ănumeroaseădivergen eăteoreticeăînăleg tur ăcuă chestiunea genului. Dup ăcumăamăprecizatămaiăsus,ăfeminista ce a articulat conceptul de gen a fost Simone de Beauvoir,ă careă aă aten ionată asupraă faptuluiă c ă femeiaă nuă esteă modelat ă deă factoriă biologiciă sauă psihologici,ă ciă esteă modelat ă social.ă Înă concluzie,ă inferioritateaă femeiloră nuă esteă natural ă şiă 23 biologic ,ă aşaă cumă explic ă Aristotel,ă ciă provineă dintr-un sistem social binar, pus la punct de autoritateaămasculin . Dimpotriv ,ăînăacordăcuăteoriileămarxiste,ăGayleăRubinăsus ineăc ăgenulăesteăoăimpunereă social ăaădiviziuniiăpeăsexeăşiăc ăesteăprodusulărela iilorăsocialeăcareăprivescăsexualitatea.ăÎnăacestă sens, sex-rolulă femeiiă oă reducă peă aceastaă laă experien eă biologiceă şiă ă laă activit iă casniceă şiă deă îngrijireăaăcopiilor,ăoriceăalteăintereseăşiăambi iiăapar inândăb rba iloră (Miroiu, Dragomir, 2004, pp. 144-145). Nuă toateă teoriileă feministeă suntă îns ă înă acordă cuă puncteleă deă vedereă radicale.ă Curentulă feministă postmodernă sus ineă c ă minteaă şiă corpulă nuă potă fiă separate,ă „locuirea”ă într-un corp femininăfiindăoăexperien ădiferit ădeăceaăaă„locuirii”ăîntr-un corp masculin. Astfel, feminismul postmodernă sus ineă ideeaă c ă deşiă nuă esteă singurulă determinantă ală genului,ă sexulă areă oă anumit ă relevan (Dragomir, 2001, p.157). 3.2. Stereotipurile de gen Peă lâng ă analizaă reprezent riiă femeii,ă studiileă feministeă auă abordată şiă problema stereotipurilor. Potrivit Rominei Surugiu (Surugiu, 2002, p.79), punctul de pornire în studiul stereotipurilor de gen în mass-media l-aă reprezentată opiniileă unoră sociologiă precumă Capazzaă şiă Volpato,ăcareăauăsus inutăc ămass-media este un canal influentădeăpropagareăaăprejudec ilor,ăcareă confirm ăfrecventăimaginiăşiăstereotipuriădespreăgrupuri. Înainteădeăaăînaintaăînăanalizaăşiăprezentareaăstereotipurilorădeăgen,ăs ăvedem îns ce este stereotipulăşiăstereotipulădeăgen. Teoreticianulă careă aă impusă no iunea de stereotip în domeniile socio-psihologice este Walteră Lippmann.ă Acesta,ă dorindă s ă insisteă asupraă rigidit iiă concep iiloră noastreă privindă 24 grupurileă sociale,ă aă definită stereotipurileă caă imaginiă mentaleă ceă neă permită s ă filtr mă realitateaă obiectiv ăşiăneăconducălaăoăviziuneătipologic .ă(Bourhis, Leyens,1997, p. 99). Stereotipurileă deă genă suntă imaginiă unilateraleă şiă distorsionateă asupraă femeiloră şiă b rba ilor,ă proveniteă dină generaliz riă abuzive,ă dară utilizateă recurentă înă via aă cotidian .ă Acesteaă sunt considerateă aă faceă parteă dină procesulă deă socializareă ală copiiloră şiă deă înv areă a rolurilor sexuale (Frumuşani,ă2009,ăp.ă83).ă OtiliaăDragomirădefineşteăstereotipurileădeăgenăcaăfiindă“sistemeăorganizateădeăcredin eăşiă opiniiăconsensualeăînăleg tur ăcuăcaracteristicileăfemeilorăşiăb rba ilor,ăprecumăşiădespreăcalit ileă presupuse aleă masculinit iiă şiă feminit iiă ”ă (Dragomir, 2001, p. 341). De asemenea, cercet toareaăremarc ăfaptulăc ătr s turileăpeăcareăoameniiăleăasociaz ăînămodăobişnuităb rba iloră şiăfemeilorănuăsuntănumaiădescriptiveăciăşiăprescriptive,ăiarăcineănuăseăconformeaz ăstereotipuriloră este perceput ca deviant. Cercetareaă stereotipuriloră deă genă areă caă obiectă rolurileă asociateă fiec ruiă gen,ă caracteristicileăfiziceăşiăpsihiologiceăaleăfeicarui gen. Înă continuare,ă vomă men ionaă careă suntă celeă maiă frecventeă stereotipuriă deă genă asociateă femeilorăşiăb rba ilor,ăaşaăcumăauăfostăprezentateăînăliteraturaădeăspecialitateădeăc treăMaryăKite (Kite, 2001, p.563 apud Dragomir, 2001, pp.342-342) Astfel, conformă luiă Maryă Kite,ă femeileă suntă caracterizateă deă tr s turiă precum:ă devotateă celorlal i,ăconştienteădeăsentimenteleăcelorlal i,ăemo ionale,ăs ritoare,ăblânde,ăbune,ăîn eleg toareă şiă calde,ă înă timpă ceă b rba iiă suntă activi,ă iauă repedeă decizii,ă suntă competitivi, se simt superiori, independen i,ănuărenun ăuşor,ăauăîncredereăînăeiăşiărezist ăbineălaăstres.ă Conform stereotipurilor de gen, din punct de vedere fizic, femeile sunt frumoase, cochete, gra ioase,ă mici,ă sexi,ă cuă voceaă blând .ă Peă deă alt ă parte,ă conform normei,ă b rba iiă suntă atletici,ă masivi,ăcuăumeriălargi,ărobuşti,ăduri,ăînal i. Înă ă ceeaă ceă priveşteă abilit ileă cognitive,ă conformă luiă Maryă Kite,ă femeileă suntă artistice,ă expresive,ăcreative,ăintuitive,ăauăbunăgustăşiăabilit iăverbaleăfoarteăbune,ăînătimp ceăb rba iiăauă abilit iămatematice,ăsuntăbuniălaăcifreăşiălaărezolvatulăproblemelor,ăfiindăexac iăşiăanalitici. 25 Luândăînăconsiderareătr s turileăşiăcaracteristicileăacestora,ăcercet toareaămen ioneaz ăşiă rolurileăstereotipeăatribuiteăfemeilorăşiăb rba ilor.ăAstfel,ădac ăb rbatulăîşiăasum ăresponsabilit iă financiare,ă suntă capulă familiei,ă auă ini iativaă înă rela iileă sexualeă şiă seă uit ă laă sportă laă televizor,ă femeiiăîiărevineărolulădeăaăpreg tiămasa,ădeăaăfaceăcump r turile,ădeăaăaveaăgrij ădeăcopiiăşiăaăface menajul.ăDeăasemenea,ăelăsuntăreceptiveălaăfenomenulămodeiăşiăsuntăoăsurs ădeăajutorămoral. Acesteăstereotipuriădeăgenăseătransmităcaăaştept riăsocialeăşiăculturale,ăiarăceiăcareănuăseă conformeaz ă roluriloră deă genă aşteptateă suntă v zu iă caă devian i.ă Astfel,ă ună b rbată cuă tr s turiă feminineă vaă fiă conotată negativă şiă poateă fiă uşoră etichetată dreptă homosexuală (Dragomir,ă 2001,ă p.344). Conform tipologiei rolurilor de gen identificate de sociologul Erving Goffman ( Goffman ,1979 apud Grunberg, 2005, p. 274), femeia esteăportretizat ădeăcaracteristiciăprecum:ălipsaădeă ap rare,ă pasitivitate,ă dependent,ă senzualitate,ă team .ă Înă modă contrar,ă b rbatulă esteă definită prină tr s turiăprecum:ăfor ,ăputere,ăindependent,ăpricepere,ălips ădeăteam . D.ăRoven a-Frumuşaniăidentific patruăcategoriiălaăcareăaăfostăredus ăfemeiaă(Frumuşani,ă 2009, p.83). 1. Mama – venerat ,ăchiarădac ăesteăsupus .ăăAceastaăseăocup ădeăc minăşiăfamilieăşiă reprezint ăunămodelăpozitiv. 2. Fecioara – femeieă tân r ,ă presat ă înă modă constantă deă aă r mâneă pur ă pân ă la c s torie.ăCastitateaăesteăoăvaloare,ăobiectulăstimatădeăceilal i. 3. Prostituata – stereotipăadeseaă aplicată majorit iiă femeilor.ăăSuntă vizateăînă specială celeă careă auă propriaă loră afacereă sauă succesă cuă b rba ii.ă Eaă esteă victimaă predilect ă aă abuzurilor,ă c ciăconformăopiniilorăsexiste,ăeaăvreaăsaăfieăobservat ăşiăatins ădeăb rba i.ă 4. Frigida – femeiaă careă cultiv ă oă aparen ă “non-feminin ”,ă careă sfideaz ă normeleă feminit ii.ăSuntăconsiderateăsuspecteădinăcauzaăalegeriiălorăşiăintr ăînăcategoriaăfemeilorăsingure. 26 3.2.1. Stereotipuri de gen în mass-media înternaţionale Raportul Unesco dină 2009ă identific ă câtevaă stereotipuriă deă genă referitoareă laă imagineaă femeiiă înă media:ă pisicu aăsexiă şiă cochet ,ămamaăsfânt ,ăvr jitoareaăvamp ,ăfemeia corporate de o elăşiăfemeiaăinteresat ădeăpolitic . Înăacelaşiătimp,ărevisteleăcuăpublicămixtătindăs ăportretizezeăexcesivăînăpaginileălorăfemeiă cuăoăsiluet ăimposibil ăpentruăfemeiaămedieăşiăs ăconcentrezeăreportajeleăşiăarticoleleăpeăăsfaturiă şiăproblemeălegateădeăcumăs ăcucereştiăunăb rbatăşiăcumăs ăteăfaciăpl cut ăb rba ilor. Înăceeaăceăpriveşteăteleviziunea,ăconformăaceluiaşiăraportăUnesco,ămajoritateaăeroilorăşiăaă protagoniştilor,ă înă specială înă primeă timeă suntă b rba i,ă iară circaă 3ă sferturiă dintreă femeile din serialeleătvăsuntăslabe,ătipătopămodel,ăcuăoăgreutateăsubăceaănormal ,ăînătimpăceărestulăpersonajeloră feminineăauăoăgreutateăpesteămedieăşiăfacăînăpermanen ăsubiectulăglumelorăcelorlalteăpersonaje. Referitorăstrictălaăindustriaăcinematografic ,ăunăraportăalăWorldSavyăarat ăc ănuăesteălaăfelă deăstereotipic ăprecumăserialeleăTV,ădarăatrageăaten iaăasupraădiscrimin riiăfemeilorăînăvârst ,ăceă nuăseăg sescăaproapeăniciodat ăînăroluriăprincipale.ă Deă asemenea,ă înă filmeă caă şiă înă serialeă şiă programeă tv,ă num rulă personajeloră principaleă masculineăesteămultămaiămareădecâtăcelă alăfemeilor.ăCâtădespreăaspectulăfizic,ăraportulădenun ă folosireaădublurilorăpentruăcorpurileăactri elor,ădeoareceăcreeaz ăspectatorilorăaştept riănerealiste.ă Dintr-oăalt ăperspectiv , SophieăBaillyăanalizeaz ădiferen eleădeă genăînă ceeaăceăpriveşteă limbajulă şiă vorbirea.ă Aceastaă identific ă înă lucrareaă saă arhetipulă modeluluiă culturală feminină tradi ional,ă acelaă ală femeiiă burghezeă albe,ă t cute,ă modeste,ă discrete.ă Idealuluiă femeiiă t cuteă şiă discreteăiăseăopuneăfemeiaăvorbarea ,ăfemeiaăvulgar ăşiăf r ădisciplin ,ăcareădiscut ădespre tot ce îi trece prin cap (Bailly, 2009, p. 171). 27 Modelulă femeiiă burghezeă esteă ă nuă numaiă ună modelă deă supunereă aă femeiiă ciă şiă unulă ală respectabilit iiăei.ăPotrivităacestuiămodel,ătinereleăcareăvorbescămodern,ăseăîmbrac ămodernăsuntă asociateămultămaiăuşorăcuăpromiscuitateaăsexual ăşiăprostitu ia.ă(Gordon,ă1997ăapudăăBailly 2009, p.172). Acestă criteriuă deă respectabilitate,ă împarteă practică femeileă înă dou ă categorii:ă mama respectabil ă şiă femeiaă uşoar ,ă independent ,ă careă caut ă şiă îşiă doreşteă s ă fieă privit ă deă b rba i.ă Astfel,ă acesteă eticheteă aplicateă femeiloră nuă doară desemneaz ă categoriileă deă femei,ă ciă emită şiă judec iă deă evaluareă aă acestora.ă Sexualitateaă apareă caă ună criteriu de definire a normelor masculinit iiăşiăfeminit ii,ădarăceeaăceăesteăpermisăb rba ilor,ăesteăinterzisăfemeilor.ă 3.2.2 Stereotipuri de gen în mass-media româneşti Înăcadrulăcercet riiăsaleăasupraăserialelorăTVăromâneşti,ăLaăbloc,ăVacan aămareăşi Numai iubirea,ăLauraăGrunbergăaăavutăînăvedereăşiăstereotipurileădeăgen.ă Celeă maiă frecventeă stereotipuriă deă genă dină spa iulă domestic,ă definită dreptă spa iuă ceă priveşteă raporturileă dintreă parteneri,ă suntă „femeiaă isteric ”ă şiă „femeiaă fatal ”.ă Astfel,ă „femeia isteric ”ă esteă contextualizat ă negativă dară şiă neutru,ă personajeleă masculineă cuă careă eaă intr ă înă contactăconsiderândăc ăeănaturalăcaăfemeiaăs ăfieăira ional ,ăg l gioas ,ăcuătendin aădeăaădominaă b rbatulă şiă deă aă fiă posesiv .ă Aceast ă atitudineă neutr ă fa de ceea ce Laura Grunberg (L. Grunberg, 2005, p. 98) numeşteă„femeiaăisteric ”ăconduceălaăoănaturalizareăaăstereotipuluiăşiălaă perpetuareaăcredin eiăc ăfemeileăsuntărealmenteăisterice.ă Celeă maiă frecventeă stereotipuriă deă genă laă loculă deă muncaă suntă deă „amantaă şefului”ă şiă „femeiaăfatal ”,ăirezistibil ăpentruăb rba iăşiămodelădeăsuccesăpentruăfemei,ăînătimpăceăînăspa iulă publicăcelămaiădesăîntâlnităstereotipăesteă„femeiaăuşoar ”,ăcontextualizatăpozitivădeădeăpersonajeleă masculineăşiănegativădeăceleăfeminine.ă 28 Capitolul IV: Femeia în filmele româneşti de succes- o analiză de conţinut 4.1. Analiza de conţinut: obiective, ipoteze, metodă şi instrumente Scopulă acestuiă studiuă esteă descoperireaă patternuriloră dină filmeleă româneştiă pentruă aă reprezentaă femeiaă şiă modulă înă careă esteă descris ă aceastaă înă rela ieă cuă anumiteă variabile.ă Întrebarileălaăcareăîşiăpropuneăs ăr spund ăaceast ăcercetareăsuntădac ăfemeileăsuntădiscriminateă înăcinematografieăşiădac ăfilmeleăromâneştiătransmităstereotipuriădeăgen. Caămetod ădeăcercetare,ăamăutilizatăanalizaădeăcon inutăşiătehnicaăanalizeiăcategorialeăşiă tematice. Pentruăaărealizaăobiectiveleăcercet ii,ă prină analizaădeăcon inută amă încercată s ăr spundă laă urm toareleăîntreb ri:   Care sunt caracteristicile personajelor feminine din filmele analizate?  marital?     Prin ce sunt caracterizate personajele feminine: statut profesional, parental, Suntăfemeileăreprezentateădreptăobiectăesteticăşiăsexual? Personajeleăfeminineăsuntămaiădegrab ăcontextualizateăpozitivăsauănegativ? Cât de numeroase sunt personajele feminine în raport cu personajele masculine dinădistribu iaăfilmelor? Careăesteăraportulăpersoanelorădeăsexăfemininădinăechipaădeăproduc ieăînăraportăcuă persoanele de sex masculin? Careăsuntărela iileădintreăacesteăvariabile? Descompunând acesteăîntreb riăînădiverseăvariabileăceăauăpermisăobservareaăfrecven eloră şiărecuren elorăanumitorătipare,ăs-a dorit a se verifica dac ăproduc iileăcinematograficeăromâneştiă deăfic iuneătransmităstereotipuriădeăgenăşiădiscrimineaz ăpopula iaăfeminin . 29 În carteaăsa,ă„Mass-mediaădespreăsexe”,ăLauraăGrunbergăaăanalizatăstereotipurileădeăgenă dină televiziune,ă emisiuniă deă ştiri,ă emisiuniă deă divertismentă şiă serialeă tv.ă Înă urmaă analizeiă sale,ă aceastaăprecizeaz ăc ăînăemisiunileădeăştiri,ăfemeileăseăreg sescăînăroluriădeămam ,ăso ie,ăprieten ă şiăvictim ,ărolulădeăvictim ăfiindăcelămaiădesăîntâlnit.ăDeăasemenea,ăaceastaăaăremarcată absen aă femeilor în rolurile de conduc toareăsauăagresoareă(Grunberg, 2005, p.68). Înăceeaăceăpriveşteăserialeleăromâneştiădeăfic iune,ăGrunberg (Grunberg, 2005, pp. 96-98) afirm ă c ă acesteaă perpetu ă oă perspectiv ă deă genă conservatoare,ă foarteă tradi ionalist .ă Astfel,ă femeileăsuntăidentificateăînăspecialăprinăaspectulăfizicăexterior,ăfiindămaiăpu inăprezenteăpeăpia aă muncii decât personajele masculineăşiăaflandu-seăînăfunc iiădeăsubordonare.ăDefinindăpersonajeleă feminineă prină statutulă loră maritală siă parentală şiă transformându-leă înă obiectă estetică şiă sexual,ă serialeleăromâneştiăfic ionaleăconfirm ăşiăînt rescăstereotipurileădeăgen,ăconcluzioneaz autoarea. Pornindădeălaăacesteăpremise,ăprivindăimagineaăfemeiiătransmis ăînăserialeleăromâneştiădeă televiziune,ăneădorimăs ăverific mădac ăcinematografiaăromâneasc ăurmeaz ăaceleaşiătendin eăşiă valideaz ăaceleaşiăstereotipuriăşiăreprezent ri. Analiza de con inutăvaăfiăaplicat ăpeăunăcorpusădeălung-metrajeăromâneştiăalc tuitădintr-o serie de filme considerate de succes. Pentruă aplicaă analizaă deă con inută esteă necesară s ă realiz mă oă analiz ă cantitativ ,ă ală c ruiă scopă esteă s ă transform mă informa iaă descriptiv-discursiv ă înă unit iă num rabileă şiă m surabileă (Rotariu, 1987, p.133 apud Agabrian, 2006, p. 41). Ipoteza de cercetareă deă laă careă plec mă esteă c ă filmeleă transmită stereotipuriă deă genă şiă discrimineaz ăfemeia. 4.2. Grila categorială Pentruă aă puteaă r spundeă laă întreb rileă cercet rii,ă men ionateă maiă sus,ă au fost stabilite o serieădeăvariabileăşiăăunit iădeăanaliz ăşiăs-a realizatăoăgril ăcategorial ă(Anexaă1). 30 Aplicândătehnicaăanalizeiăcategorialeăşiătematiceăăasupraăacestorăvariabile,ăasupraăgrileiă categorialeăstabilite,ăamăefectuatăm sur toriăaleăvalorilorăacestora. Variabilaăesteăoăideeăcentral ăînăcercetareaăcantitativ ,fiind un concept ce poate fi definit şiăm surat,ăcareăareăvaloriădiferiteăpentruăunit iădiferite.ă(Agabrian, 2006, p 47). Variabileleăfolositeăînă realizareaăcercet riiăvizeaz ămaiămulteăaspecteăşiăsuntădescriseăînă celeăceăurmeaz : Genul social: o variabil ăcuădou ăvalori:ămasculinăşiăfeminin. Aceastaăneăvaăpermiteăanalizândărecuren aăcelorădou ăvaloriăpeăcareăleăpoateălua,ăaceastaă variabilaă neă vaă puteaă permiteă s ă identific mă dac ă înă distribu iaă personajelor,ă num rulă deă personaje feminine este mai mare, maiămicăsauăegalăcuănum rulăpersonajelorămasculine. Vârsta personajelor: o variabila cu multiple valori: - sub 30 de ani - între 30 si 40 de ani - 40-50 de ani - peste 50 de ani Statutul marital al personajelor feminine, cuăvalorileăurm toare: - c s torite 31 - divor ate - nec s torite - neprecizat Statutul parental al personajelor feminine: - f r ăcopii - cu copii - neprecizat Dependenţa/independenţa economică a femeii :ăindependent ,ădependent ăşiăneprecizat Ocupaţiile personajelor feminine (frecvenţa): Aici vom lua în calculăfrecven aăcuăcareăaparăanumiteăocupa iiăşiădomeniiădeăactivitate. Nominalizarea personajului: - are nume - numele nu este precizat 32 Aparenţă fizică: - neutru - atractiv Raportul de cercetare include multiple aspecte legate de analiza de con inut:ă analizaă de frecven ăcâtăşiăanalizaădeătendin . 4.3.Corpusul cercetării Analizaădeăcon inutăaăfostăaplicat ăpeăunăcorpusăformatădină15ăfilme,ăproduc iiăromâneşti.ă Criteriulăutilizatăpentruăalc tuireaăcorpusuluiăaăfostăpopularitateaăşiăsuccesulăfilmuluiăînăcinema.ă Astfel,ă auă fostă luateă înă considerareă pentruă cercetareaă deă fa ă ă primeleă 3ă filme,ă lung-metraje româneştiăcuăcelă maiămareănum rădeăspectatoriăşiă celeămaiămariă încas riăbox-office din fiecare an, în perioada 2009-2013. Preciz mă deă asemenea,ă c ă auă fostă luateă înă considerareă dateleă dateă publicit iiă privindă încas rileăfilmelorădeăc treăsite-ul specializat în cinematografie: www.cinemagia.ro. Filmele anului 2013 Potrivit datelor Cinemagia.ro, cel mai vizionat film românesc în cinematografe în 2013 a fostăcelămaiăpremiatăfilmăalăanuluiă2013:ăPozi iaăcopilului,ăcuă118.392ădeăspectatori.ăPeăloculădoiă seăclaseaz ăfilmulăLoveăBuilding,ăărealizatădeăstudiourileăMediaPro,ăcuă27.383ădeăspectator,ăăiară peăloculăalătreilaăseăclaseaz ăDomnişoaraăChristina,ăînăregiaăluiăAlexandruăMaftei,ăcuă27.133ădeă spectatori. 33 Loculă1:ăPozi iaăcopilului Pozi iaăcopiluluiăesteăunăfilmădespreărela iaădintreăoămam ăcareăîşiăsufoc ăcopilulăşiăfiulăei,ă adultă deja,ă careă încearc ă s ă seă elibereze.ă ă Cuă toateă eforturileă saleă deă aă seă îndep rtaă deă mam ,ă atunciăcândăareăunăaccidentădeămaşin ăşiăucideăunăcopil,ăBarbuăseălas ădinănouăpeămânaămameiă sale,ăgataăs ăaranjezeăoriceăcuăoricineăpentruăa-şiăsalvaăfiulădeălaăpuşc rie.ă Locul 2: Love Building 3ăpsihoterapeutiăşiătrainerăvinăcuăoăideeăoriginal :ăoătab r ăpentruăcupluri,ăoătab r ămenit ă s ăleărezolveăproblemele.ăAstfel,ă14ăcupluriăaflateăînăimpasăparticip ălaăaceast ătab r ădinădorin aă deă aă faceă lucrurileă s ă mearg ă caă laă început.ă Numaiă c ă peă m sur ă ceă cuplurileă îşiă povestesc p surile,ăseădovedeşteăc ăchiarăşiătraineriiăauăproblemeleălorăînădragoste.ă Loculă3:ăDomnişoaraăChristina Domnişoaraă Christinaă esteă oă ecranizareă dup ă nuvelaă omonim ă deă Mirceaă Eliade,ă şiă singurulăfilmădinăacestăcorpus,ăcareănuăseăîncadreaz ăînăcurentul realismului. Filmul ne prezinta povesteaăluiăEgor,ăcareăsoseşteălaăconaculăfamilieiăMoscu,ăîmpreun ăcuăiubitaăsa,ăSanda.ăAiciăelă afl ă despreă povesteaă macabr ă aă m tusiiă Christina,ă despreă careă seă spuneă c ă s-a transformat în strigoi.ă Realizândă c ă strigoiulă puneă înă pericolă via aă Sandei,ă Egoră decideă s -şiă înfrunteă oriceă temeriăşiăs ăoăsalveze. Filmele anului 2012 PotrivităădatelorăCinemagia,ăfilmulăromânescăcuăcelămaiămareănum rădeăspectatoriăînă2012ă esteăăpeliculaă“Oameniăşiămelci”,ăînăregiaăluiăTudorăGiurgiu. 34 Peăpozi iaăaădouaăînăclasamentăs-aăaflatăcomediaăromantic ăă“Minte-m ăfrumos”,ăînăregiaă luiă Iuraă Luncaşu,ă produs ă deă Mediaă Proă Pictures,ă înă timpă ceă peă loculă treiă s-aă clasată “Dup ă dealuri”,ădeăCristianăMungiu,ăcelămaiăpremiatăfilmăromânescăalăanului. Astfel,ă conformă Cinemagiaă num rulă totală deă spectatoriă careă auă fostă laă filmă peă întreagaă durat ăaărul riiăfilmuluiăînăcinematografeăaăfostădeă53.083ădeăspectatoriăpentruă“Dup ădealuri”,ă 55.629ădeăspectatoriăpentruă“Minte-m ăfrumos”ăşiă63.816ăspectatori,ăpentru cel mai vizionat film românescălaăcinematograf,ă“Despreăoameniăşiămelci”. Loculă1:ăDespreăoameniăşiămelci Rezumat:ă Fabricaă deă maşiniă AROă dină Câmpulungă Muscelă ă aă dată falimentă şiă trebuieă privatizat .Oă companieă francez ă esteă interesat ă s ă oă achizi ionezeă şiă s ă oă transformeă într-o cresc torieă deă melci.ă Odat ă cuă aceast ă schimbare,ă fabricaă vaă disponibilizaă pesteă 2000ă deă muncitori.ăÎnăacestăcontext,ăGeorgeăPetrescu,ăliderulădeăsindicat,ăseăchinuieăs ăvin ăcuăoăsolu ie.ă V zândăoăreclam ălaătelevizor,ăacestaăseăgândeşteăc ăsingurulălucruăcareăpoateăsalvaăfabricaădeălaă falimentă esteă caă 1000ă deă muncitoriă s ă îşiă vând ă spermaă uneiă companiiă americane,ă venit ă înă Româniaăînăacestăscop.ăCuăbaniiăstrânşiăfabricaăarăputeaăfiăsalvat ,ădarăGeorgeăPetrescuăseălovesteă de ideologiaă rigid ă aă colegiloră s iă şiă apoiă deă refuzulă implacabilă ală cliniciiă deă fertilitate,ă careă refuz ăspermaădeămuncitor. Scurtăcomentariu:ăÎnă“Despreăoameniăşiămelci”ăapară18ăpersonajeăfeminineădintreăcareă13ă nuăauănume,ăiarădou ădintreăeleăsuntădefiniteăstrictădeăstatusulăparental:ămamaăManueleiăşiămamaă lui Vladimir, directorul fabricii, în timp ce 4 dintre personajele feminine episodice, sunt definite strict prin statusul marital, fiind nevestele unor personaje masculine. Personajele ce nu au nume sunt personajeăepisodice,ăceăauăpu ineărepliciăşiănuăsuntăesen ialeăînădeterminareaăac iuniiăfilmuluiă şiă detaliileă despreă via aă loră lipsesc.ă Interesantă deă observantă esteă c ă personajeleă masculineă corespondente,ă episodiceă şiă f r ă oă caracterizareă profund ,ă suntă nominali. Astfel, din 36 de personajeămasculine,ădoarăunuiaănuăiăseăatribuieăunănume,ăcânt re uluiădeălaăkaraoke.ă Per total, 72.20%ă dintreă personajeleă feminineă nuă auă nume,ă înă timpă ceă 97.2%ă dintreă barba iă auă ună numeă propriu atribuit. 35 Locul 2: Minte-m ăfrumosă Rezumat:ăFilmulăluiăIuraăLuncaşuăprezint ăpovesteaăaă2ăprieteneăşiăcolegeădeăapartamentă careăîşiădorescăs -şiăg seasc ăsufletulăpereche.ăAcesteaăvorăcunoaşteădoiătipiămaiăpu inăobişnui i:ă unăhackerăşiăunăgigolo,ădeăcareăseăvorăîndr gostiăiremediabil.ăCeiăpatru se cunosc pe internet, iar cândăvia aăreal ăseăinterseacteaz ăcuăceaăreal ,ăfiecareăăseăpuneăpusăînăsitua iaădeăa-lămin iăcâtămaiă frumosăpeăcelalaltăpentruăaăfaceăoăimpresieăbun . Scurt comentariu : Interesantăăesteăc ăînăacestăfilm,ădeşiădinăechipaădeăproduc ieănuăfaceă parteă nicioă femeie,ă acestaă esteă unulă dintreă pu ineleă filme,ă al turiă deă “Dup ă dealuri”,ă undeă propor iaă personajeloră feminineă esteă maiă mareă decâtă ceaă aă personajeloră masculine,ă 52.3%ă dină personaje fiind femei. Loculă3:ăDup ădealuri Rezumat: Dup ă dealuriă esteă povesteaă aă douaă vechiă prietene,ă Alina,ă careă locuieşteă deă câ ivaăaniăînăGermaniaăşiăVoichi a,ăcareăaădevenităc lug ri .ăAcesteaăseăreîntâlnescădup ămul iă aniă şiă petrecă oă vremeă împreun ă laă oă mân stireă izolat ă dină România.ă Celeă dou ă feteă au fost crescute într-unăorfelinatăşiăleg turaădintreăeleăesteăunaăputernic .ăNeîn elegerileăîntreăceleădou ă prieteneăaparăatunciăcândăAlinaăăîncearc ăs ăoăconving ăpeăVoichi aăs ăp r seasc ămân stireaăşiă s ă vin ă cuă eaă înă Germania.ă Voichi aă oă refuz ,ă considerândă c ă nouaă eiă familieă esteă biserica,ă iară Alinaăîlăprovoac ăpeăpreot,ănevrândăs ăîn eleag ădeciziaăprieteneiăsaleăşiăîncercândăs ăoărecâştigeă deăparteaăsa.ăDarăînăurmaăacestuiăincidentăpreotulăşiăceiădeălaămân stireăîncepăs ăcread ăc ăAlinaă esteă posedat şiă îşiă propună s ă oă exorcizeze.ă Dină p cate,ă practicileă loră deă exorcizareă voră cauzaă moartea fetei. Scurtăcomentariu:ăÎnă“Dup ădealuri”,ănum rulăpersonajelorăfeminineăesteădeădou ăoriămaiă mareădecâtăcelăalăpersonajelorămasculine.ăăDeşiăprocentajulăpersonajelor feminine este mai mare decâtă celă ală personajeloră masculine,ă b rba ii,ă pu ină numeroşiă exercit ă influen ă şiă autoritateă asupraă femeiloră numeroase.ă Astfel,ă tataă Nuşuă esteă celă careă ineă finan eleă casei,ă mamaă Elenaă 36 trebuindă s -lă aştepteă pentruă a-iă cereă p rereaă şiă aă decideă înă ceeaă ceă priveşteă baniiă Alinei.ă Laă m n stireaă deă maici,ă toateă maicile,ă inclusiveă maicaă stare ă ascult ă deă autoritateaă suprem ,ă stare ulă m n stirii.ă Acestaă esteă numită “tati”ă deă toateă m icu ele,ă şiă elă esteă celă careă iaă deciziileă organizatoriceăaleăm n stiriiăşiăcelăcareăadministreaz ăvia aăfetelor,ăcuăsfaturi,ăporunciăşiăpedepse. Filmele anului 2011 Celămaiăpopularăfilmăromânescăceăaărulatălaăcinemaăînă2011ăaăfostăfilmulăNaşa,ăprodusădeă Mediaă Proă Picturesă şiă regizată deă Virgilă Nicolaescuă şiă Jesusă delă Cerro.ă Conformă Cinemagia,ăă FilmulăNaşaăaăînregistratăunănum rădeă26.788ădeăspectatori,ăînătimpăceăfilmul clasat pe locul doi înăceeaăceăpriveşteăpopularitatea,ăUrsul,ăînăregiaăluiăDanăChişu,ăaăfostăvizionatălaăcinemaădeădoară 14.807ădeăspectatori.ăPeăloculătreiăînăceeaăceăpriveşteănum rulătotalădeăspectatoriăcareăauăfostălaă cinema pentru a vedea pelicula, se afl ăLoverboy,ăînăregiaăluiăC t linăMitulescu,ăăcuăunănum rădeăă 12.042 de spectatori. Loculă1:ăNaşa Rezumat:ăNaşa,ăînăregiaăluiăVirgilăNicolaescuăşiăJesusădelăCerroăesteăunăfilmădeăac iune,ă ceăareăcaăerouăprincipalăoăfemeie.ăJennifer,ăso iaăluiăRaduăProdan,ăîşiăcâştig ărenumeleădeă“naşa”ă atunciă cândă seă trezeşteă prins ă într-oă povesteă cuă mafio iă şiă esteă nevoit ă s -şiă apereă familiaă deă clanulămafiotăşiăs ădemonstrezeănevinov iaăso uluiăs u.ă Comentariu:ăÎnăceeaăceăpriveşteădistribu iaăpersonajelorăînăfunc ieădeăsex,ăînăfilmulăNaşa,ă întâlnim78.26%ă personajeă masculineă şiă doară 21.7%ă personajeă feminine.ă Cuă toateă acestea,ăă personajul principal este unul feminin, Jennifer Prodan, multitudinea de personaje masculine derivândădinăfaptulăc ăfilmulădescrieăuniversulălumiiăinterlope,ădominatădeăbarba i,ăasasiniăpl ti i.ă 37 Jenniferăesteăportretizat ăcaăoăfemeieăputernicaădarămaiădegrab ăcaăleoiacaăcareăîşiăap r ăă puii.. Locul 2: Ursul Rezumat: Ursul este un road-movieă regizată deă Dană Chişu.ă Ac iuneaă seă petreceă înă Româniaă aniloră ’90,ă undeă noulă directoră ală Circuluiă deă Stată pl nuieşteă s ă resolveă problemeleă financiareăaleăinstitu ieiăprinăvânzareaăsinguruluiăursăalăacestuiaăunuiăvân torăneam .ăDeşiăursulă esteădejaăfoarteăb trânăşiănuămaiăpoateăfiăfolosităcuăsuccesăînăspectacole,ăartiştiiăcircului,ămâna iă deă afec iuneaă pentruă urs,ă seă împotrivescă decizieiă directoruluiă şiă facă totă posibilulă s ă împiediceă tranzac ia.ă Scurt comentariu : În Ursul, 13.3% dintre personaje sunt femei, în timp ce restul de 86.7%ă suntă barba i.ă Înă schimb, femeileă auă numeă şiă Cecilia,ă zis ă Ciciă esteă unul din personajele importante ale filmului. Locul 3: Loverboy Loverboy,ă filmulă luiă C t lină Mitulescuă neă arat ă cumă Luca,ă ună tân ră deă doară 20ă deă ani,ă seduceăfemeiăpentruăaăleăpasaăuneiăre eleădeăprostitu ie.ăPeăfrumoasaăVeli,ăLucaăpareăs ăoăplac ă sinceră şiă s ă seă îndr gosteasc ă deă ea,ă îns ă atunciă cândă baniiă nuă îiă maiă ajung,ă esteă nevoită s ă oă îndemneăşăpeeăaăspreăaceeaşiăsoart .ă Înă Loverboy,ă exist ă 61.2%ă personajeă masculineă şiă 38.8%ă personajeă feminine,ă toateă aflându-seăînămareăparteăsubăautoritateaăunuiăb rbat. Avândăînăvedereătemaăfilmului,ăprostitu iaăşiătraficulădeăfemei, personajele feminine sunt preponderentă tinere,ă subă 30ă deă aniă (57.1%),ă victimeă şiă poten ialeă victimeă aleă seduc toruluiă personaj masculin. 38 Filmele anului 2010 Celă maiă populară filmă românescă ală anuluiă 2010ă aă fostă Euă cândă vreauă s ă fluier,ă fluier,ă înă regia luiăăFlorinăŞerban,ăcuă52.644ădeăspectatoriăpeătoat ădurataărul riiăfilmului,ăconformădateloră Cinemagia.ro.ă Peă loculă 2ă înă clasamentulă celoră maiă populareă filmeă româneştiă dină 2010,ă seă afl ă filmul Poker, al lui Sergiu Nicolaescu cu 24.234 de spectatori de cinema, în timp ce pe locul 3 se afl ăNunt ăînăBasarabia,ădeăNapoleonăHelmis,ăcuădoară11.457ădeăspectatori. Loculă1:ăEuăcândăvreauăs ăfluier,ăfluier Rezumat : Dup ă patruă aniă petrecu iă laă închisoare,ă cuă doară dou ă s pt mâniă înainteă deă eliberare, Silviu ia foc atunciăcândăafl ăc ămamaăsa,ăstabilit ădeămultăînăItalia,ăs-a întors pentru a-l luaăpeăfrateleăluiămaiămic.ăSilviuăareădoară5ăzileălaădispozi ieăpentruăaăg siăoăsolu ie,ăcaădeăacoloă dinăînchisoare,ăs ăg seasc ăoăsolu ieăpentruăa-lăsalvaăpeăfrateleăs u,ădeăoămam ăpeăcareăacestaăoă consider ă responsabil ă deă totă ceă iă s-aă întâmplată şiă incapabil ă s -lă creasc ă şiă s -lă iubeasc ă peă fr iorulăs u.ăAşaăc ăatunciăcândăăAna,ăstudent ălaăsociologieăvineăs ăfac ăpractic ăînăpenitenciar,ă profit ădeăocazieăpentruăaăoăluaăostatec ăşiăaăcereăconduceriiăînchisoriiăs ăoăaduc ăpeămamaăsaălaă penitenciarăpentruăaănegociaăvia aăfrateluiăs u. Scurt comentariu : Înă filmulă “Euă cândă vreauă s ă fluier,ă fluier”ă predomin ă personajeleă masculine,ă deoareceă ac iuneaă filmuluiă seă petreceă într-un penitenciară deă barba i.ă Singureleă personajeăfeminineăsuntămamaăde inutuluiăSilviuăşiăAna,ăstudentaăpeăcareăacestaăoăr peşte,ărestulă fiindă de inu i,ă gardieniă şiă conducereaă închisorii,ă toateă personajeă masculine.ă Ună procentajă ară fiă irelevant în acest caz, deoareceă potrivită Cinemagia.ro,ă distribu iaă personajeloră seă reduceă laă 2ă personajeă feminineă şiă 5ă personajeă masculine,ă site-ulă num rândă doară rolulă gardianuluiă lovit,ă ală directoruluiă penitenciarului,ă ală unuiă colegă deă celul ă cuă Silviu,ă ală profesoruluiă ceă organizeaz interviurileăînăînchisoareăşiăfrateleăluiăSilviu,ărestulămeseiădeăde inu iăceăsuntăvizibiliăpeăecranăşiă facăs ădomineăpersonajeleămasculineălaănivelăvizual,ănefiindămen iona i. 39 Locul 2: Poker Rezumat : Poker este un film despre patru prieteni în copil rie,ăcareăcaăadul i,ăîntrupeaz ă tipologii representative pentru societatea din România de azi: politicianul necinstit, mafiotul care îşiădoreşteăs ăp trund ăînăpolitic ,ămedicalăf r ăscrupuleăşiăromânulăinvidiat,ăcareăareăsuccesăpesteă hotare. Titel, Horia,ăClaudiuăşiăMarcelăjoac ăpokerădinăliceu Scurt comentariu : Înă“Poker”,ă20%ădintreăpersonajeăsuntăfemei,ăînătimpăceărestulădeă80%ă suntă barba i.ă Dintreă personajeleă masculine,ă doară 29.16%ă nuă auă nume,ă înă timpă ceă ă doară ă 33.3%ă dintreă femeiă auă numeă şiă doar ună personajă feminin,ă Monica,ă joac ă ună rolă importantă înă evolu iaă filmului.ă Înă plus,ă Monicaă esteă prezentat ă stereotip,ă fiindă blondaă senzual ,ă amant ă aă b trânuluiă senatorăClaudiuăşiăfiindăastfelăredus ălaăstatutulădeăobiectăestetic-sexual. Loculă3:ăNunt ăînăBasarabia Rezumat : Ună tân ră dină Bucureştiă seă c s toreşteă cuă oă tân r ă dină Chişin u.ă Dup ă ceă facă nuntaăînăRomânia,ăceiădoiăsuntănevoi iăs ăfac ăoăaădouaănunt ăînăMoldova,ăpentruăaăadunaăbaniiă necesariă deă avansă pentruă ună apartament.ă Ceiă doiă tineriă însur ei suntă repedeă prinşiă înă luptaă deă orgoliiă şiă diferen eă culturaleă aleă familiiloră lor,ă careă scotă laă iveal ă stereotipuriă şiă animozit ileă româno-moldoveneşti. Filmele anului 2009 Potrivită Cinemagia.ro,ă peliculaă “Amintiriă dină Epocaă deă aură 1ă – Tovar şiă frumoas ă e via a”ă seă afl ă peă primulă locă înă topulă celoră maiă vizionateă filmeă româneştiă înă cinematografeă înă 2009,ăîns ăacestăfilmăaăfostăeliminateădinăcorpusădeoareceănuăesteăunălungămetrajăciăoăselec ieădeă scurt-metraje. Astfel, am luat în considerare cea de-a doua pozi ie,ăpeăcareăseăafl ăpeliculaă“Hoă Hoă Ho”,ă înă regiaă luiă Bogdană Miric ,ă cuă 20.859ă deă spectatoriă şiă cuă încas riă deă 83.900ă deă euro.ă Urm toreleă locuriă suntă ocupateă deă filmeleă Francesca,ă înă regiaă luiă Bobbyă P unescuă cuă 16.052ă spectatori,ăşiăPoli ist,ăadjectiv,ăregizat de Corneliu Porumboiu, cu 12.146 de spectatori. 40 Locul 1: Ho, ho, ho Rezumat : Carmen,ă îşiă pierdeă fiul,ă peă Hora iu,ă înă mal,ă exactă înă ziuaă deă Cr ciun.ă Debusolat,ăHora iuăîşiăfaceăprieteniănoi:ăpeăIon,ăunăho ădeghizatăînăMoşăCr ciun,ăcareăpuseseălaă caleăunăjaf.ăPlanurileăho ilorăsuntăîns ădejucateădeăapari iaăinocent ăaăluiăHora iuăşiădeăvigilentulă agentădeăpaz ,ăMarin,ăaflatăînăprimaăsaăziădeămunc . Locul 2: Francesca Rezumat: Francescaă esteă oă educatoareă careă viseaz ă s ă pleceă înă Italia.ă Deşiă esteă determinat ăs ăînfrunteăoriceăobstacolăpentruăaăduceăoăvia ămaiăbun ,ăFrancescaăseăvedeănevoit ă s ăfac ăcaleăîntoars ădatorit ăafacerilorămaiăpu inăcurateăînăcareăesteăimplicatăprietenulăei.ă Loculă3:ăPoli ist,ăadjectivă Rezumat: Cristiăesteăunăpoli istătân r dintr-unăoraşădeăprovincie.ăAcestaăsupravegheaz ăună tân răsuspectatăcaătraficantădeădroguri,ăîns ăpeăparcursulăancheteiărealizeaz ăc ăadolescentulăpareă aăfiănevinovatăşiădoarăoăramur ăfoarteămic ăaăuneiăre eleămariăşiăpericuloase.ăArestareaăsaănuăară schimbaăcuănimicăavântulătraficuluiădeădroguri,ăînăschimbăarădistrugeăvia aătân ruluiăpeăveci.ăDeşiă Cristiăîncearc ăs ăîndrepteăanchetaăînăalt ădirective,ăşefiiăluiănuăsuntădeăaccord,ăşiăesteănevoităs ă realizeze un flagrant pentru a-lăre ineăpeăb iat.ă 4.4. Prelucrarea şi interpretarea datelor. Rezultatele analizei de conţinut. Aplicândă fişeleă categorialeă asupraă personajeloră feminineă dină corpusulă deă filmeă aferentă acesteiă cercet ri,ă s-auă ob inută rezultateă procentualeă privindă diferiteleă variableă luateă înă considerare. 41 Unăprimăindiceăînăceeaăceăpriveşteăreprezentareaăfemeiiăînăfilmeleăromâneştiăesteănum rulă personajelorăfeminineădinăfilmeăînăcompara ieăcuăceleămasculine. Potrivită analizeiă deă con inută realizateă asupraă corpusuluiă alesă pentruă aceast ă cercetare,ăă 40.1 % din totalul personajelor sunt femei, în timp ce 59.9% sunt personaje masculine. Distribuție personaje 59.90% 40.10% Personaje masculine Personaje feminine Printreă filmeleă analizateă seă remarc ă faptulă c ă ă peliculeleă "Minte-m ă frumos,ă “Dup ă dealuri”,ă Nunt ă înă Basarabiaă suntă singureleă filmeă înă careă personajeleă feminineă suntă maiă numeroase decât cele masculine. Acestălucruăîlăexplic măprinăfaptulăc ăfilmeleăMinte-m ăfrumosăcâtăşiăNunt ăînăBasarabiaă suntă2ăcomediiăromantice,ăundeădragosteaăşiănevoiaăuneiăfamiliiăsuntătemeăcentrale.ăDup ăDealuriă reprezint ă ună cază exceptional,ă filmul tratândă despreă religieă şiă via aă laă oă m n stireă deă femei.ă Totuşi,ădeşiă numeroase,ă dup ăcumă vomă vedea,ăfemeileădină Dup ădealuriă seăsupunăpersonajeloră masculine, inferioare numeric. Haskell,ă Rosenă şiă Mellenă (Ceulemans, Fauconnier, 1979, p. 35)ă consider ă c ă unulă dină principaleleă motiveă pentruă careă imagineaă femeiiă esteă deformat ă şiă pentruă careă femeileă suntă numericămaiăpu ineăpeăecranăesteăfaptulăc ăpu ineăfemeiăparticip ălaăcrea iaăcinematografic .ăMaiă 42 mult,ăcercet toareaăCeliaăBrayfieldă(Brayfiled apud Ceulemans, Fauconnier, 1979, p. 36) descrie cinematografiaă caă fiindă ună centruă deă influen ă masculin ă undeă lucreaz ă foarteă pu ineă femeiă şiă undeăexist ăfoarteăpu iniărealizatoriăfeminini careăconteaz . Din corpusul de filme analizat în cadrul acestui proiect, din 12 regizori doar unul este de sexăfeminin.ăEsteăvorbaădeăIuliaăRugin ,ăregizoareaăşiăscenaristaăfilmuluiă„LoveăBuilding”.ăDac ă aplic mă asupraă acestuiă lungă metrajă teoriaă luiă Haskelă şiă Rosen,ă putemă observaă într-adev ră c ă procentul personajelor feminine este de 47.05%, mai mare deci decât media corpusului analizat. Echipa de producție 75.50% 24.50% Bărbați Femei Deă altfel,ă înă ceeaă ceă priveşteă structuraă echipeloră deă produc ieă aă filmeloră româneştiă analizate,ă 75.5%ă suntă b rba i,ă înă timpă ceă doară 24.5%ă suntă femei.ă Maiă multă decâtă atât,ă femeile prezenteăînăechipaărealizatorilorădeăfilmănuăsuntăaproapeădelocăimplicateăînăcreareaădeăcon inut.ă Astfel,ăpentruărealizareaăceloră12ăfilme,ăauăfostăimplicateădoarădou ăfemeiăscenaristăşiăoăfemeieă regizor. 43 Nominalizarea personajelor Înăceeaăceăpriveşteănominalizarea personajelor, 33.3% dintre personajele feminine nu au nume, fiind definite prin statutul lor marital, parental sauăocupa ional. Graficulă deă maiă josă prezint ă comparativă pondereaă personajeloră feminineă şiă masculineă individualizate printr-un numeă propriuă înă filmeleă analizate.ă Seă observ ă c ă procentulă femeilor anonimeăîlădep şeşteăpeăcelăalăb rba ilor.ă Numele personajelor 33.30% 19.90% Femei anonime Barbati anonimi Corelândăacesteărezultateăcuăceleăprivindădistribu iaăgeneral ăaăpersonajelor,ăobserv măc ă tendin aăesteăcaăpersonajeleămasculineăs ăfieămaiănumeroaseăşiămaiăbineăindividualizate,ăînătimpă ceăpersonajeleăfeminine,ămaiăpu ineălaănum răsuntăşiămaiăpu inăindividualizate. Neputând fi definite printr-un nume propriu, personajele feminine sunt caracterizate prin statusulălorămaritalăşiăparentalăsauăocupa ional,ăînătimpăceăînăcazulăb rba ilorăanonimiăpredomin ă tendin aădeăaăfiădescrişi exclusivăprinăstatusulăocupa ional. 44 Astfel, 17.39% dintre personajele feminine anonime sunt definite prin statutul lor marital, fiindă so iileă unoră personajeă nominaleă şiă tot 17.39% sunt definite prin statutul parental, fiind mameleăsauăbunicileăunorăpersonajeămaiăimportanteăînăevolu iaăfilmului. Totuşi,ă 47.8% dintre personajele feminine sunt caracterizate prină statutulă ocupa ional,ă majoritateaă ocupa iiloră acestoraă seă încadreaz ă îns ă înă tipologiaă ocupa iiloră v zuteă caă tipică feminine.ăProcentual,ă18.18%ădintreăpersonajeleăanonimeădefiniteăprinăstatutulăocupa ionalăsuntă asistenteămedicaleăşiăalteă18.18%ăreporteri e, restul fiind profesoare, menajereăsauăvânz toare. Vârsta personajelor feminine Graficulă deă maiă josă prezint ă comparativă vârstaă personajeloră feminineă dină corpusulă deă filme analizat. Vârsta personajelor 47.80% 23.18% 14.49% Sub 30 ani 30- 40 ani 14.49% 40- 50 ani Peste 50 ani Personajeleă feminineă tinere,ă subă 30ă deă ani,ă de ină pondereaă ceaă maiă ridicat ă dină totalulă personajeloră feminine,ă reprezentândă 47.8%ă dină popula iaă feminin .ă Peă pozi iaă aă douaă seă afl ă femeileă cuă vârsteă cuprinseă întreă 30ă şiă 40ă deă ani,ă reprezentândă 23.18%ă dintre personajele feminine,ăînătimpăceăfemeileăîntreă40ăşiă50ădeăaniăde inăunăprocentădeă14.49%.ă 45 Grupaădeăfemeiădeăpesteă50ădeăaniăesteălaăfelădeăslabăreprezentat ăînăfilmeleăanalizateăcaăşiă grupaă femeiloră cuă vârsteă întreă 40ă şiă 50,ă de inândă doară ună procentă deă 14.49% din totalul personajelor feminine. 54.8%ă dintreă personajeleă feminineă cuă vârstaă subă 30ă deă aniă suntă nec s torite,ă iară 46.7%ă dintreăacesteaăauăunăaspectăfizicăatr g tor. Înă schimb,ă femeileă cuă vârsteă cuprinseă întreă 30ă şiă 40ă deă aniă suntă înă propor ieă deă 40.6% c s toriteăşiăunăprocentămaiămicădeă6.25%ăsuntădivor ate.ăăŞiăaceast ăcategorieădeăvârst ăesteăîns ă caracterizat ădreptăatractiv ăăpentruăsexulăopus,ăunăprocentădeă43.75%ăîncadrându-se în categoria femeilorăcuăaspectăfizicăatr g tor.ă Categoriaăimediatăurm toare,ăaăfemeilorăcuăvârsteăîntreă40ăşiă50ădeăani,ăesteăreprezentat ă deă personajeă secundare,ă multeă dintreă eleă cuă oă singur ă apari ieă şiă repliciă minimale.ă Doară 35%ă dintreăpersonajeleăfeminineăcuăvârsteăîntreă40ăşiă50ădeăaniăsuntăc s torite, pentru 45% dintre ele statutul marital nefiind precizat. În schimb, 30% sunt caracterizate exclusiv prin statutul ocupa ionalăiară20%ăexclusivăprinăstatutulămaritalăşiăparental.ă Personajeleă feminineă cuă vârsteă deă pesteă 50ă deă aniă tindă s ă aib ă ună rolă marginal în lungmetrajele analizate, fiind definite majoritar prin statutul parental. Astfel, conform rezultatelorăob inuteăînăurmaăanalizeiădeăcon inut,ă65%ădintreăacesteaăauăfostăsauăsuntăăc s torite,ă în timp 60% dintre acestea sunt definite strict prin prismaă caracteruluiă loră parentală şiă marital.ă Doar 25% dintre personajele feminine de peste 50 de ani sunt descrise strict prin statutul ocupa ional.ă Înă plus,ă odat ă descriseă prină prismaă statuluiă ocupa ional,ă seă observ ă c ă femeileă deă peste 50 de ani din filmeleăromâneştiăanalizate,ăsuntămajoritarămenajere.ă 46 Statusul parental al personajelor feminine Referitor la statutul parental al personajelor feminine din corpusul de filme studiat, rezultateleă arat ă c ă doară 18.51%ă dintreă femeiă suntă mame,ă înă timpă ceă 41.48% nu au copii, iar pentru 40% dintre personajele feminine, nu este precizat statutul parental. Statutul parental al personajelor feminine 41,48% 40% 18,51% Fără copii Neprecizat Cu copii Num rulăredusăalăpersonajelorăfeminineăcuăcopiiăpoateăfiăuşorăexplicatăprinănum rulămareă deă personajeă feminineă subă 30ă deă ani,ă dac ă lu mă înă calculă faptulă c ă nuă exist ă niciună personajă feminin sub 30 de ani, cu copii, în niciunul din filmele analizate. În schimb, corelând personajele feminine definite prin statusul parental cu vârsta personajelor,ăseăobserv ăoătendin ădeăaădefiniăpersonajeleăînăvârst ăstrictăprinăprisma statusului lor parental. Statistic vorbind, 70% dintre personajele feminine de peste 50 de ani sunt caracterizate în special prin statusul parental. Astfel, avem de-aăfaceăcuăpersonaje,ăc roraănuăliăseămaiăatribuieăunănumeăşiăoăexisten ă independent ăstatutuluiădeămam .ăÎnăacestăsens,ăamintimăpersonajeleămamaăluiăVladăsauămamaă Vik iădină„Nunt ăînăBasarabia”,ămamaădirectoruluiăuzineiăAroăînă„Despreăoameniăşiămelci”ăsauă 47 mamaăManuelei,ădină„Dup ămelci”.ăContrarăacesteiătendin e,ăfilmulă„Pozi iaăcopilului” are drept personajă principal,ă peă Corneliaă Kerestei,ă careă deşiă caracterizat ă prină statutulă deă mam ,ă esteă ună personaj central, bine definit. Aceeaşiă tendin ă înă leg tur ă cuă statutulă parentală ală personajeloră feminineă oă surprindeă şiă Laura Grunberg (Grunberg, 2005,ăp.80),ăînăstudiulăs uăasupraăserialelorădeăteleviziuneăromâneşti.ă Conformă acesteia,ă 41.47%ă dintreă personajeleă feminineă dină „Numaiă iubirea”,ă „Laă bloc”ă şiă „Vacan aămare”ăsuntăpersonajeăf r ăcopii,ăacestaăfiindăstatutulăparentalădominant.ă Acest lucru relev ă c ă nuă exist ă diferen eă majoreă înă ceeaă ceă priveşteă statutulă maritală ală personajeloră feminineă înă serialeleă şiă respectivă lungmetrajeleă româneşti.ă Deă asemenea,ă ă statutulă parentală dominantă pareă s ă fieă aproximativă constantă înă ultimiiă 10ă ani,ă neobservându-se nicio evolu ieăîntreăceleădou ăcercet riiărealizateălaădistan eădeăaproximativăoădecad .ă Statutul marital al personajelor feminine Înă ceeaă ceă priveşteă statusulă maritală ală personajeloră feminineă dină filmeleă monitorizate,ă 31.15%ăsuntănec s toriteă,27.5%ăsuntăc s toriteăsauăauăfostăc s torite,ăînătimpăceăpentruă41.35%ă din personajele feminine, statusul marital este neprecizat. Statutul marital al personajelor feminine 41.35% 31.15% Neprecizat Necăsătorite 48 27.50% Căsătorite Procentul relativ mare de peste 40% de femei ce nu sunt definite prin statutul marital se explic ,ădac ăprivim mai îndeaproapeăaceast ăcategorie. Astfel,ăacesteăpersonajeăsuntăfoarteăpu ină importanteăînăevolu iaăfilmului,ăcuăoăapari iiăsauămaiămulteăapari iiăepisodiceăşiăf r ăimportan ăînă desf şurareaăac iunii.ă85,1%ădintreăeleăsuntădefiniteăexclusivăprinăstatutulăocupa ional.ăReg simă printreă eleă asistenteă medicale,ă secretare,ă reporteri e,ă chelneri e,ă menajereă şiă doctori e,ă cuă oă apari ieăepisodic ăînăcareăsuntăsurprinseăînămomentulăexecu ieiăprofesiei. Înăceeaăceăpriveşteăcategoriaăfemeilorănec s torite,ă79%ădintreăacesteaăauăsubă30ădeăaniăşiă fie sunt deja într-oă rela ie,ă fieă suntă înă c utareaă unuiă partener,ă cumă esteă cazulă personajeloră dină „Minte-m ăfrumos”.ă Indiferentădac ăsuntăsauănuăimplicateăîntr-oă rela ie,ăunăprocentădeă61.76%ă dintreă femeileă nec s torite,ă cuă vârsta subă 30ă deă ani,ă auă ună aspectă fizică atr g tor,ă şiă dac ă suntă personajeăprincipaleăsauăimportanteăînădesf şurareaăac iuniiăaparăînăsceneăcuănuditate. Unăaltăaspectăremarcatăesteăc ăsingureleăpersonaje,ăprostituateăşiăamanteăseăreg sescăstrictă în categoria femeiloră deă subă 30ă deă ani,ă nec s torite.ă Înă cadrulă corpusuluiă studiată întâlnimă ună num rădeă3ăprostituateăşiă3ăamante,ăprocentualăacesteaăreprezentândăfiecareă8.8%ădinăpersonajeleă feminineă subă 30ă deă ani,ă nec s torite.ă Merit ă men ionată faptulă c ă prostituateleă câtă şiă dou ă dină personajeleăcuărolădeăamant ăsuntăportretizateăînăcategoriaădeăvictim ăşiănuăaceeaădeăseduc toare.ăă Dintreă personajeleă feminineă c s torite,ă treiă seă facă vinovateă deă adulter,ă înă timpă ceă ună singur personaj masculin din cadrul corpusului studiat comite adulter. Statutul profesional al personajelor feminine Din totalul personajelor feminine, doar 11.59% au studii superioare, în timp ce pentru 31.8% dintre personajele feminine nu se face niciun fel de referire la statutul profesional. 49 Nivelul de studii al personajelor feminine 56.61% 31.80% 11.59% Fără studii superioare Neprecizat Cu studii superioare Dintreăfemeileăaăc rorăprofesieăsauăocupa ieăesteăprecizat ,ă10.86%ăsuntăc lug ri e,ă5.7%ă sunt cofetar, 5.07% sunt menajere sau femei de servici, 4.34% sunt asistente medicale, 3.62% exercit ăprofesiaădeămedicăînătimpăceătotă3.62%ăsuntăartiste,ăfiindăsoliste, pianiste sau artiste de circ.ă Deă asemenea,ă ună procentă deă 2.89%ă suntă jurnalisteă (reporter),ă alteă 2.89%ă lucreaz ă înă înv mântăcaăprofesoareăsauăeducatoare,ătotăunăprocentădeă2.89%ăsuntăcasnice,ăiară2.17%ăsuntă prostituate. Statutul profesional al personajelor feminine 10.86% 5.70%5.07% 4.34%3.62%3.62% 2.89%2.89%2.89%2.17% Călugăriță Cofetar Menajeră Asistentă Medic Artistă Jurnalistă Profesoară Casnică Prostituată Din toate filmele analizate, unăsingurăpersonajăfemininăareăfunc iaădeăliderăsauămanagerăînă cadrulăuneiăorganiza iiăsauăcompanii,ăSilviaădină„LoveăBuilding”.ăAceastaăesteăsinguraăfemeieăcuă 50 oă func ieă deă manageră careă seă afl ă înă pozi iaă deă aă aveaă înă subordineă b rba i.ă Trebuieă îns ă s ă men ion măc ărolulăacesteiaădeăşefăînăcadrulăfirmeiăesteăpermanentăcontestat ădeăceilalal iăb rba iă cu rol decizional. Deă asemenea,ă procentulă femeiloră c lug ri eă şiă ală celoră cofetară nuă esteă foarteă relevant,ă deoareceăacesteădou ăstatusuriăseăîntâlnescăexclusivăînădou ăfilme,ă„Dup ădealuri”ăşiă„Minte-m ă frumos”. Dintre personajele feminine analizate, 50.7% sunt independente, iar 32% sunt în mod evidentădependenteă economicădeăaltcineva,ăînă ceaămaiămareăparteădină cazuriă deăunăb rbată (so ,ă tat ăsauăalt ărud ),ăiar un procent de 36.23% par dependente economic, pentru restul personajelor neputândădeterminaădependen aăsauăindependen aălorăeconomic .ă Am considerat personaje feminine independente, orice personaj feminin cu un statut profesional precis, care le permiteăs ăcâştigeăunăsalariuălunarăsauăcareăauăputereădeăcump rare,ă f r ăaăaveaăsuportulăfinanciarăevidentăalăvreuneiăpersoaneădinăproximitateaăacesteia. Am considerat dependent economic, orice personaj feminin definit din punct de vedere maritală ă dreptă c s torit,ă f r ă nicioă referireă laă propriulă statută ocupa ional.ă ă Amă exclusă îns ă dină aceast ă categorieă personajeleă ală c ruiă statută maritală câtă şiă parentală este necunoscut, deoarece acestea sunt personaje episodice care nu sunt definite aproape deloc. Deşiăînăurmaăanalizei, 50.7% dintre personajele feminine sunt definite drept independente economic,ănuăputemăs ănuăignor măfaptulăc ăocupa iaădeă„casnic ”ăseănum r ăprintreăocupa iileă recurenteăaleăfemeilorăşiăniciăc ăunăprocentădeă5.07%ăsuntămenajere.ă Deă altfel,ă deşiă ieseă dină sferaă analizeiă deă con inut,ă înă timpulă vizualiz riiă filmeloră nuă amă pututăs ănuăremarc măelementeărecurenteădinăcadrulăfamilieiăromâneştiăprecum:ăso iaăpuneămasaă so ului,ăso iaăg teşteăşiăspal ăvaseleăso uluiă(chiarădac ăareăşiăunăjob),ăfemeiaăcareăseăîngrijeşteădeă 51 copilăînătimpăceăso ulăseăuit ălaătelevizorăsauăalăc ruiărolăesteămaiădegrab ăs ăaduc ăbaniăînăcas ă decâtăs ăîmpart ăsarcinileădomesticeăcuăso iaăsa. Înăacestăcontext,ăpoateăluaăînădiscu ieăaici,ămitulădomesticit iiă(Surugiu, 2002, pp. 103104).ă ă Potrivită Romineiă Surugiu,ă mitulă domesticit ii,ă ă promoveaz ă femeiaă caă gospodin ,ă caă femeieă casnic ,ă între inut ă deă so ulă ei.ă Acestă mită faceă dină femeieă oă proprietateă aă b rbatului,ă urmândămodelulătradi ionalăalăfemeiiăsupuseăso ului. Analizând emisiunileă „Dină dragoste”,ă „Iart -m ”,ă ‚Teoă Show”ă şiă „Deă 3Xă femeie”,ă RominaăSurugiuăobserv ăc ăfemeiaămodelăprezentat ăînăacesteătalk-showuri este femeia care stie s ăg teasc ăşiăs ăaib ăgrij ădeăso ulăeiăşiămaiăpresusădeăorice,ăs ărecunoasc ăautoritateaăso ului. Oăanaliz ăaăpersonajelorăprincipale Înă ceeaă ceă priveşteă personajeleă principale,ună procentă deă 37.14%ă esteă reprezentată deă personajele feminine, în timp ce restul de 62.86% sunt personaje masculine. Pesonaje principale 62,86% 37,14% Personaje masculine Personaje feminine 52 Dintreă personajeleă feminineă înă roluriă principale,ă 63.28%ă suntă femeiă subă 30ă deă aniă şiă nec s toriteăînătimpăceăunăprocentădeă64.28%ăsuntăcotateădreptăatr g toareădinăpunctădeăvedereă fizic. Interesantă esteă c ă înă ceeaă ceă priveşteă grupeleă deă vârst ă aleă personajelor principale masculine,ăsitua iaăesteămultămaiăechilibrat .ăAiciăîntâlnim,ă36.36%ăpersonajeăprincipaleăsubă30ă deă ani,ă 31.8%ă personajeă cuă vârsteă întreă 30ă şiă 40ă deă aniă şiă totă ună procentă deă 31.8%ă personajeă principaleămasculineăcuăvârsteăîntreă40ăşiă50ădeăani. Astfel, dac ă pentruă aă fiă înă rolă principal,ă eroinaă filmuluiă trebuieă s ă fieă tân r ă şiă nec s torit ,ăiat ăc ăînăcazulăb rba ilorănuăseăaplic ăaceeaşiăre et .ă Diferen eăîntreăpersonajeleămasculineăşiăfeminineăexist ăşiălaănivelădeăstatutăsocialăşiăstatută profesional.ă Astfel,ă înă urmaă cercet riiă noastreă aă rezultată c ă 50%ă dintreă personajeleă principaleă masculine au studii superioare, în timp ce în cazul personajelor principale feminine doar un procent de 30.76% sunt prezentate ca având studii superioare. Totuşi,ă acesteă rezultateă nuă suntă convergenteă cuă dateleă statisticeă privindă popula iaă masculin ăşiăfeminin ădinăRomâniaăşiăstudiileăsuperioare. Potrivită unuiă studiuă efectuată deă Oficiulă Europeană deă Statistic ă Eurostat,ă laă nivelă european,ă femeileă urmeaz ă studiiă superioareă înă propor ieă maiă mareă decâtă b rba ii.ă Româniaă seă num r ăprintreă rileăundeădiferen aădintreăb rba iăşiăfemei,ăprivindăpondereaăcelorăcareăauăurmată studiiăsuperioare,ăesteăceaămaiăredus .ăAstfel,ăconformărezultatelorăstudiului,ăînă2012ăînăRomânia, 23.2%ădintreăfemeileăcuăvârstaăîntreă30ăşiă40ădeăaniăsuntăabsolventeădeăstudiiăsuperioareăînătimpă ceădoară20.5%ădintreăb rba iiăîntreă30ăşiă40ădeăaniăauăabsolvităoăfacultate.ă Deă altfel,ă laă oă analiz ă înă profunzimeă aă statutuluiă profesională ală personajelor principale feminineă înă compara ieă cuă statutulă profesională ală personajeloră principaleă masculineă seă remarc ă diferen eănotabile.ă 53 Înă ceeaă ceă priveşteă statutulă profesională ală personajeloră principaleă feminine,ă 69%ă suntă independente financiar, având o meserie ceă leă permiteă s ă seă între in .ă Seă observaă totuşiă oă predilec ieăpentruăprofesiiăconsiderateăaăfiătipicăfeminine,ăprecumăceleădeăprofesoar ,ăeducatoare,ă secretar ăsauăcroitoreas . Dintreă toateă celeă 13ă personajeă principaleă feminineă num rateă înă cadrulă acesteiă analize, doarăCorneliaăKeneresădină„Pozi iaăcopilului”ăareăoăprofesieăceăieseăariaăprofesiilorăconsiderateă feminine,ăfiindăarhitect.ăDeăaltfel,ădup ăcumăaărezultatăînăurmaăanalizeiădeăcon inut,ădoară30.76%ă din personajele principale feminine au studii superioare sau sunt studente. Peădeăalt ăparte,ădinăpunctădeăvedereăalăstatutulăprofesionalăşiăocupa ional,ăb rba iiăparăs ă seăîmpart ăînă3ăcategorii:ă    b rbatulăputernic: acesta seăafl ăînăfunc iiădeăconducere,ăsuntădirectoriăsauăoameniă deăafaceri,ăinteresa i deăpolitic ăşiădeăcâştiguri;ă artistul: pictorăsauăartistădeăcircăşiăb rbatul-descurc re b rbatulăcareăseădescurc .ăAcestaădinăurm ănuăareăstudiiăsuperioare,ăseăocup ăcuă afaceriăm runteăsauăcuădiverseăpung şii. Este necesară s ă amintimă înă acestă contextă de faptulă c ă printreă personajeleă principaleă masculine,ăseănum r ăunăhacker,ăToniădină„Minte-m ăfrumos”,ă2ăinfractori,ăSilviu,ădină„Euăcândă vreauăs ăfluier,ăfluier”,ăaflatăînăpenitenciar,ăIonădină„HoăHoăHo”ăcareăpuneălaăcaleăunăjafăînămall,ă dară şiă ună proxenet,ă Lucaă dină „Loverboy”. Înă plus,ă personajeleă principaleă dină „Poker”,ă deşiă auă profesiiărespectabile,ămedic,ărespectivăsenator,ăsuntăînăcârd şieăcuămafia,ăvizeaz ăac iuniăilegaleă şiă corup ie.ă Oă parteă dintreă aceştiaă suntă prezenta iă dreptă „b ie iă r i”,ă fiindă contextualiza iă dreptă atacatori,ă înă timpă ceă rolulă victimeiă îiă r mâneă femeii.ă ă Exempleă concludenteă pentruă aă ilustraă aceast ăobserva ie,ăsuntăVeliădină„Loverboy”ăşiăMonicaădină„Poker”,ăprimaătrimis ălaăprostitu ie,ă cea de-aădoua,ăucis ăpentruăc ănuăaăvrutăs ăseărezumeălaărolulădeăamant ănaiv .ă Deăaltfel,ădeşiăprintreăpersonajeleăprincipaleăreg simăamanteăşiăprostituate,ăstereotipuriădeă genă ceă nuă suntă contextualizateă pozitivă înă general,ă înă peliculeleă „Despreă oameniă şiă melci”ă şiă 54 respectivă înă „Loverboy”,ă personajeleă feminineă dină ipostazeleă men ionateă maiă sus,ă suntă contextualizateămaiădegrab ăcaăvictimeădecâtăcaăseduc toare.ă Rezultateleăacesteiăcercet riăasupraăcinematografieiăromâneştiăparăastfelăs ăfieă convergente cu rezultatele ob inuteădeăLauraăGrunbergă(Grunberg, 2005, pp. 90-91) în cercetarea saădespreăserialeleăromâneşti.ăConformăacesteia,ăagresorulăînăserialeleăromâneştiăesteăb rbat,ă delicventăsauăproxenet,ăb rba iiăfiindăprezenta iăcaăfiindăprincipalul motor al scenelor violente (Grunberg, 2005, p. 91). În concluzie, agresivitateaăesteămasculinizat ,ăsauăv zut ăcaăunăapanajăalăb rba ilorămaiă degrab ădecâtăalăfemeilor,ăcareăseăidentific ăcuărolulădeăvictim .ă Înă ceeaă ceă priveşteă aspectulă fizic,ă 61.53%ă dintreă personajeleă principaleă feminineă suntă atr g toareădinăpunctădeăvedereăfizic, în timp ce 46.15% sunt implicate în scene cu nuditate sau sex. Pentruă aă stabiliă dac ă ună personajă feminină esteă atractivă sauă nu,ă amă folosită oă serieă deă indicatoriă utiliza iăşiădeăMarcăChoueitiă şiă Stacyă L.ăSmithă înă raportulălor privind rolurile de gen (Smith, Choueiti, 2009, p.8). Astfel, a fost considerat atractiv, orice personaj feminin despre care în cadrul filmului se facărefeririăverbaleăşiănonverbaleălegateădeăfrumuse eaăşiăatractivitateaăsa;ăexclama iiădeătipulă„Ceă frumoas ăe!”,ăac iuniănonăverbaleădeătipul,ăpriviriălanguroase,ăf cutăcuăochiul,ăfluierat.ăCeleădou ă valoriăaleăvariabileiăaspectăfizicăauăfostăatractivăşiăneutru. Dac ă pesteă 60%ă dintreă personajeleă principaleă feminineă suntă considerateă atr g toareă înă cadrul filmului, doar 9% dintre personajele principale masculine din cele 15 filme studiate pot fi încadra iă înă aceast ă categorie.ă Esteă vorbaă deă faptă deă dou ă personaje,ă Dani,ă dină „Minte-m ă frumos”ăşiăLuca,ădină‚Loverboy”.ăDac ălu măînăconsiderareăocupa iileăacestorădou ăpersonaje,ădeă gigolo şiărespectivătraficant,ăcareăpleaseaz ăfeteăuneiăre eleădeăprostitu ie,ăseăpoateăobservaăcumă 55 atractivitateaălorăareăleg tur ăcuăscopulălorădirect:ăacelaădeăaăatrageăfemeiăpentruăaăfaceărostădeănoiă clienteăşiărespectivădeăaăcâştigaăbaniădeăpeăurmaăfetelorătrimiseălaăprostitu ieăînăItalia. Concluziaăcareădecurgeădeăaiciăesteăc ăb rba iiăprofit ădeăaspectulălorăfizicăpentruăaăatrageă de partea lor anumite avantaje, cele mai multe de ordin financiar. Privind îndeaproape personajele feminine încadrate în categoria personajelor cu fizic atractiv,ăseăobserv ăaceeaşiătendin :ăaceeaădeăaăseăfolosiădeăfrumuse eăcaădeăunăinstrumentădeăaă avansaăpeăscaraăsocial ă şiă deăa-şiă îmbun t iă situa iaăfinanciar .ăTotuşi,ăănum rulă femeilorăcareă profit ă deă peă urmaă aspectului lor fizic este semnificativ mai mare, ceea ce se traduce prin tendin aălungemtrajelorăanalizateădeăaătransformaăfemeiaăînăobiectăesteticăşiăsexual. Şiă deă aceast ă dat ,ă rezultateleă cercet riiă deă fa ă asupraă produseloră cinematograficeă româneştiăsuntăconvergenteăcuăceleăob inute în 2005 de Laura Grunberg (Grunberg, 2005, pp. 8182),ăînăstudiulăs uăasupraăserialelorăromâneşti.ă Referitoră laă aspectulă fizică ală personajeloră deă fic iuneă dină serialeleă româneşti,ă potrivită studiuluiărealizatăasupraăserialeloră„Vacan aămare”,ă„LaăBloc”ăşiă„Numaiăiubirea”,ă33.82%ădintreă personajele feminine sunt frumoase, în timp ce doar 6.45% dintre personajele masculine sunt caracterizate drept frumoase (Grunberg, 2005, pp. 81-82). De asemenea, Laura Grunberg (Grunberg, 2005, pp. 82-83)ăiaăînădiscu ieăşiăconceptulădeă cochet rie.ă Conformă analizeiă sale,ă 80.88%ă dintreă personajeleă feminineă auă ună aspectă cochet,ă înă timpăceădoară17.2%ădintreăpersonajeleămasculineăsuntăcaracterizateădeăcochet rie.ăProcentulămareă al femeilor descrise drept cocheteă şiă frumoaseă indic ă poten ialulă ridicată deă aă consideraă femeiaă obiectăesteticăşiăeroticăpentruăaudien aămasculin .ă Referitor la scenele cu nuditate sau sex, 46.15% dintre personajele principale feminine sunt implicate într-oăastfelădeăscen ,ăînătimpăce doarăunăprocentădeă22.72%ădintreăb rba iiăafla iăînă roluri principale apar într-oăastfelădeăipostaz . 56 Mai mult, la o privire în profunzime asupra scenelor de sex din filmele analizate, se observ ăc ădeăfaptăcorpulăpersonajelorăfeminineănudăsauăpar ialănud esteămultămaiăexpusăşiăpeăoă durat ămaiăîndelungat ăînăfa aăcamereiădeăfilmatădecâtăcorpulăb rbatului.ăAstfel,ădac ăMonicaădină „Poker”ăapareăcompletădezbr cat ,ăpartenerulăeiăapareăcompletăîmbr cat. Observândă inutaă vestimentar ă aă personajeloră feminineă principale din lungmetrajele studiate,ă consider mă c ă 46.15%ă dintreă personajeă auă purtată m cată oă dat ă inuteă ceă potă fiă considerateă provocatoareă pentruă sexulă opus,ă inuteă ceă leă pună înă eviden ă siluetaă şiă ceă implic ă semi-nuditate. Înăleg tur ăcuă inutaăvestimentar ,ăDanielaăRoven a-Frumuşaniă(Frumuşani,ă2001, p.262) observ ă c ă femeileă suntă înclinateă socialementeă s ă seă considereă obiecteă esteticeă şiă s ă acordeă oă aten ieă constant ă inutei,ă elegan eiă şiă frumuse ii.ă Astfel,ă aspirândă laă identificareaă cuă modeleleă dominante,ăfemeileădevinăvictimeăsigureăaleămanipul riiăsimboliceăprinămitulăfrumuse iiăşiăajungă s ăconsidereăc ăvaloareaăşiăevaluareaăfemeiiă inădeăaparen aăsaăfizic ,ăsexualizat . 57 Capitolul V: Perspective asupra femeii în filmul românesc contemporan 5.1. Studiu de caz: Mitul frumuseţii Mitulă frumuse iiă esteă oă sintagm ă creat ă deă cercet toareaă Naomiă Wolfă înă 1990ă pentruă aă desemnaă presiunileă impuseă deă ideologiaă patriarhal ă r spândit ă deă mass-mediaă şiă publicitate.ă Potrivit lui Naomi Wolf, ideologia mass-mediaăoblig ăfemeileăs ăseăconformezeăunuiăidealăestetică impusă deă concursurileă deă frumuse eă deă tipulă Missă World”,ă deturnândă femeileă deă laă g sireaă şiă definirea unuiăscopăsocialăşiăpolitică(Wolf,ă1990ăapudăFrumuşani,ă2001,ăp.ă261). PotrivităluiăNaomiăWolf,ăsocietateaăfunc ioneaz ăcaăoăpia ădeăbunuriăsimbolice,ădominat ă deăviziuneaămasculin ,ăceeaăceăfaceăcaăechivalentulăluiăaăfiăpentruăoăfemeieăs ăînsemneăaăfiăv zut ă deăc treăb rbat.ăŞiăatunci,ăvaloareaăsaă ineădeăaspectulăs uăfizic,ăsexualizat.ăÎnclinateăsocialăs ăseă considereăobiecteăesteticeăşiăs ăacordeăoăimportan ămajor ăfrumuse ii,ăfemeileădevinăastfelăfoarteă uşorădeămanipulatăpeăplanăsimbolicăprinămitulăfrumuse iiă(Wolf,ă1990ăapudăăFrumuşani,ăp.ă262). Deăaltfel,ăDanielaăRoven aăFrumuşaniăatrageăaten iaăasupraăfaptuluiăc ăfeminismul a fost înă modă greşităasimilată cuăideeaărespingeriiăfrumuse iiăfeminineăşiă esteăast ziă subminatădeăacestă mităalăfrumuse ii.ăăAutoareaăconsider ăc ămişcareaăfeminist ăaăgreşităneluândăînăseam ăaspira iaă femeiiăc treăfrumuse eăşiăl sândăsocietateaăpatriarhal ăaăcreatorilorădeămod ăşiăaăproduc torilorădeă cosmeticeăs ăstabileasc ănormele.ă Gospodinaăfericit ăaăfostăînlocuit ăcuătân raăfemeieămodel,ăiarăcorvoadaădomestic ăaăfostă înlocuit ăcuăcorvoadaăsiluetei,ăaădieteiăşiăaămachiajului,ăsubliniaz ăautoarea. Obsesiaăpentruăoăperfec iuneăfizic ,ăimposibilădeăatins,ăpoateăduceălaădepresieăşiădezordiniă deănatur ăfiziologic ăşiăpsihologic .ăAcestălucruănuăoăspuneănumaiăcriticaăfeminist ,ăciăşiădateleă privindăcreştereaătulbur rilorădeănutri ie,ăaăopera iilorăesteticeăşiăaăpornografieiăînăultimaădecad .ă Acesteăconsecin eăsuntăviziibleăîn comedia ‚Minte-m ăfrumos”,ăundeăOana,ăfat ăvesel ăşiă dr gu ănuăareăcurajulăs ăseăîntâlneasc ăcuăb iatul pe care l-aăcunoscutăpeăinternetăşiădeăcareăesteă îndr gostit ădeăteam ăs ănuăfieărespins ăpentruăc ănuăseăîncadreaz ăînătipulădeăfrumuse eăstandard.ă 58 Eaă esteă nevoit ă s ă seă ascund ă dup ă prietenaă eiă Dana,ă careă arat ă caă ună model,ă şiă s ă tr iasc ă înă umbra ei. Revenindă laă cerecetareaă deă fa ,ă relevantă esteă faptulă c ă 63.28% dintre personajele feminine principale, cu impact în dezvoltarea intrigii, sunt femei tinere, sub 30 de ani. De asemenea,ă ună procentă deă 64.28%ă dintreă personajeleă principaleă suntă atr g toareă din punct de vedereăfizic,ăînătimpăceă42.85%ăsuntăimplicateăînăcelăpu inăoăscen ăcuănuditateăsauăsex. Dintre personajele principale feminine importante din corpusul analizat, 62.28% sunt femeiă atr g toare,ă considerateă dreptă frumoaseă deă sexulă opus,ă şiă careă primescă complimenteă şiă ocheade de la personajele masculine din filme. Deăaiciăpân ălaăaăfiătransformateăînăobiectăestetică mai este doar un pas. Astfel, toat ă lumeaă suspin ă dup ă Manuela,ă secretaraă tân r ă şiă atr g toareă dină „Dup ă oameniă şiă melci”,ă Jenniferă dină „Naşa”ă suceşteă min ileă b rba iloră dină apropiereaă ei,ă iară Monica,ă amantaăsenatoruluiădină„Poker”ăesteădorit ădeăto iăprieteniiăsenatorului. Singurul personaj principal feminin sub 30 de ani careăarat ădiferit şiăesteăconcludentăînă studiulădeăfa , este Dana,ădină„Minte-m ăfrumos”.ă Dana nu este un top-modelăşiădeparteădeăaăfiăconform ăcuăidealulăfizicădeăfemeieăpropus,ă eaăesteăîndr gostit ădeăg tităşiăpr jituri.ăăGr su ,ă Danaăîncearc ătotătimpulădiverseăcureădeăsl bireă peăcareănuăpoateăs ăleăurmeze.ăDinăcauza aspectului fizic neconform cu standardele, atunci când eaăseăîndr gosteşteădeăunăb iatăpeăcareăîlăcunoaşteăpeăinternet,ă îiăesteăteam ăs ăseăarateăaşaăcumă esteăînăfa aăb rbatuluiăpeăcareăîlăplace,ădeoareceăacestaăfaceăparteădinătagmaăb rba ilorăcareăarat ă bine,ăcareăseăconformeaz ăstandardelorădeăfrumuse e.ă La final, deşi scenariul filmului oă ajut ă peă Oanaă s -şiă g seasc ă fericireaă lâng ă Toni,ă lungmetrajul înt reşteă ună stereotip:ă oameniiă gr su iă potă fiă pl cu iă doară deă al iă oameniă gr su i,ă 59 frumoşiiă nuă seă potă cuplaă cuă ceiă maiă pu ină frumoşi.ă Astfel,ă dac ă vreiă s ă aiă lâng ă tineă ună b rbată frumosăşiăar tos,ănu- iăr mâneădecâtăs ăîncerciăs ăar iăcaăunătopămodel.ă Înăacestăsens,ăvomăanalizaăpeăscurtăăpersonajulăprincipalăJennifer,ădină„Naşa”,ăfilmăregizat deăJesusădelăCerroăşiăVirgilăNicolaescu,pentruăaăvedeaădac ăaceastaăseăsupuneămituluiăfrumuse ii. JenniferăProdanădinăNaşa JenniferăProdan,ăinterpretat ădeăactri aăWhitneyă Anderson,ăesteăoăprofesoar ăamerican ,ă c s torit ăcuăcontabilulăRadu,ăcareăodat ăintratălaăînchisoare,ăoălas ăpeăso iaăsaăs ălupteăsingur ăcuă mafia, pentru a-şiăsalvaăfamilia.ă Jennifer este o femeieăfrumoas ăşiăatr g toare,ăpotrivităcriteriilorădeăevaluareăpeăcareăleamăavutăînăvedereăînăstabilireaăatractivit iiăpersonaelorăfeminine. Peălâng ăsceneleădinăfilmăcareă eviden iaz ă frumuse eaă şiă atractivitateaă personajuluiă Jennifer,ă ad ug mă c ă înc ă din descrierea filmuluiă„Naşa”ăpeăCinemagia.roăseăprecizeaz ăc ă„Jenniferăesteăoăamericanc ăfrumoas ăstabilit ă înăRomânia,ăcuăoăcarier ădeăprofesoar ădeăliteratur ăînăBucureşti.”ă Darălungmetrajulăneăarat ăînămodăconcludentăsenzualitateaăpersonajului.ăăAstfel,ăamintimă scenaăînă careăRadu,ăso ulă luiăJennifer,ăîiăspuneă “Eştiăceaămaiăsexiă naş ”,ăînă timpă ceăcameraăneă arat ăum rulăeiă dezgolită şiă ea,ăzambeşteăcuăcapulă înclinat,ăaccentueaz ăatractivitateaăeroinei.ă Înă plus,ăunulădintreăpoli iştiiăpuşiăs ăoăurm reasc ,ăseăîndr gosteşteăpân ăpesteăcapădeăea,ăfiindăgataă s ăîncalceăregulileăceruteădeăcalitateaăsaădeăpoli istăşiăînăceleădinăurm ăintrândăînănouaăforma iuneă mafiot ,ăorganizat ădeăJennifer,ădoarăpentruăc ăeăcuceritădeăfrumuse eaăpersonajului. Fiindăînăprincipalăunăfilmădeăac iune,ăsceneleădeănuditateăşiăsexălipsesc,ăîns ăvestimenta iaă aleas ăpentruăpersonaj,ănuăfaceădecâtăs ăsubliniezeăfor aăeiăsexual ăşiăatractivitateaăsa.ă UrmândăclişeeleăfilmelorădeălaăHollywood.ăJenniferăesteăprezentat ăprecumăunăîngerăalăluiă Charlie,ădinăfilmulăAmericană“Charlie’săAngels”,ăundeăeroineleăcombin ăinteligen a,ăfor aăfizic ă 60 cu sex-appeal-ul. Astfel, transformareaă eiă înă capulă uneiă noiă mafiiă esteă marcat ă printr-oă scen ă filmat ă înă slow-motion,ă înă careă oă Jenniferă Prodană plin ă deă sex-appeal,ă îmbr cat ă înă pantaloniă negriă mula iă şiă oă c maş ă desf cut ă laă gâtă ceă îiă puneă înă eviden ă pieptul,ă intr ă cuă oă arm ă într-o mân , înăînc pereaăînăcareăceilal iăoăaşteapt ăpliniădeăentuziasm.ă Sexualitateaă esteă aiciă combinat ă cuă for a,ă rezultândă oă pozi ionareă aă luiă Jenniferă înă cateogoriaă femeiloră fatale,ă careă atragă prină combina iaă antagonic ă dintreă fragilitateaă femeiiă frumoaseăşiăcaracterulădeterminatăalăuneiăfemeiăputerniceăşiăindependente. JenniferăProdanăesteăastfelăconstruit ăcaăunăpersonajăfemininăindependentăşiăputernic.ăAşă vreaăîns ăs ăremarcăc ăJenniferăesteăoăamericanc ăstabilit ălaăBucureştiăşiănuăoăromânc .ăCelelalteă personajeăfeminineădinăfilmădeăorigineăromân ăsuntăreduseălaăstatutulădeăso ie,ămam ăşiăfemeieă uşoar :ăăso iaăluiăManase,ăpersonajăanonim,ănuăfaceăaltcevaădecâtăs ăseăplimbeăpesteătotăcuăcopilulă înăbra eăînătimpăceăKatia,ăcareălucreaz ăpentruămafie,ănuăesteăaltcevaădecâtăoăp puş ăsexiăcareănuă gândeşte.ă Înă acestă context,ă esteă pertinent ă întrebarea:ă deă ceă personajulă feminină careă trebuieă s ă ias ădinărolurileătradi ionaleăfeminineăesteădeăna ionalitateăamerican ? CorneliaăKenereşădină“Pozi iaăcopilului” Corneliaă Kenereş,ă interpretat ă deă actri aă Lumini aă Gheorghiu,ă esteă oă femeieă dină lumeaă bun ă aă Bucureştiului.ă Deă profesieă arhitect,ă so iaă chirurguluiă Aureliană F g r şanu,ă Corneliaă seă învârteăînăcercuriăselecteăşiătoat ălumeaăpareăs ăoăasculte.ăToat ălumea,ămaiăpu inăpropriulăeiăfiu,ă Barbu,ă peă careă aceastaă îlă ador ă şiă pentruă careă ară faceă orice.ă Atunciă cândă Barbuă ucideă dină impruden aăunăcopilăîntr-unăaccidentădeămaşin ,ăCorneliaăvaătrageătoateăsforileăpentruăa-şiăsalvaă b iatulădeălaăînchisoare.ă Cornelia Kenereşă esteă ună personajă feminină neconven ională înă peisajulă cinematografică românesc, unde personajele principale feminine nu trec de vârsta de 40 de ani. 61 Potrivit lui Molly Haskell (Haskell apud Ceulemans, Fauconnier 1979, p.33), în cinematografieă exist ă peă lâng ă discriminareaă sexual ,ă oă discriminareă legat ă deă vârstaă personajeloră şiă implicită aă actri elor.ă Astfel,ă suntă privilegiateă femeileă tinere,ă femeileă înă vârst ă neavândăroluriăprincipaleăsauăimportanteăînăevolu iaăfilmului. „Pozi iaă copilului”,ă filmulă luiă C lină Peteră Netzeră seă afl ă înă opozi ieă cuă trendulă conven ional,ă avândă caă personajă principal:ă oă femeieă deă pesteă 50ă deă ani,ă indepedent ,ă cuă stil,ă autoritar ăînăfa aăb rba ilorăşiăfemeilorădeopotriv . Înă rela iaă cuă so ulă s u,ă Corneliaă esteă oă femeieă cuă autoritate,ă so ulă s uă Reluă F g r şanuă fiindătipulădeăb rbat-marionet .ăDeăaltfel,ăseăremarc ăfaptulăc ăpersonajulăLumini eiăGheorghiu,ă Cornelia,ăşi-aăp stratănumeleădeăfamilie,ă„Kenereş”,ăneadoptându-lăpeăcelăalăso ului. Cornelia face parte dintr-oăclas ăcuăvenituriămari.ăEaăesteădeăprofesieăarhitect,ădup ăcumă afl mă dină conversa iaă peă careă oă areă cuă poli istulă deă laă sec ieă iară so ulă eiă esteă chirurg.ă Deşiă seă foloseşteădeătoateăsforileăposibileăpentruăa-şiăajutaăfiulăs ăscapeădeălaăînchisoare,ăCorneliaănuăesteă descris ăcaăoăparvenit ăsauăoăfemeieăf r ăcaracter. Aceastaăseăduceălaăoper ,ăascult ăBach,ăîiărecomand ăfiuluiăs uăscriitoriădeăNobel,ăceeaăceă oătransform ăîntr-unăpersonajăcuăclas ăşiăcultur .ă Corneliaăesteădeparteădeăaăseăsupuneămituluiădomesticit ii,ăimaginea ei nesuprapunânduseă cuă aceeaă deă mam -casnic ,ă oă gospodin ă t cut ă înă fa aă so ului.ă Dimpotriv ,ă peă parcursulă filmului, publicul are ocazia de a o vedea pe aceasta confruntându-şiăso ulăsauăalteăpersoaneădeă sex masculin. PersonajulăCorneliaăKenereşănuăseăsupuneăniciămituluiăfrumuse ii.ăEaăarat ăcaăoăfemeiădeă pesteă50ădeăani,ăcareăareăgrij ădeăsine.ăHaineleăsaleădenot ămaiădegrab ăbun stareămaterial ,ăcuă referireălaăhainaăsaădeăblan ,ădecâtălaăatractivitateăşiăsexualitate.ă 62 Dac ă respingeă mitulă frumuse iiă şi peă celă ală domesticit ii,ă Corneliaă tindeă s ă fieă îns ă stereotipulă perfectă ală mameiă sufocante.ă Esteă evidentă c ă principalaă caracteristic ă aă Cornelieiă înă „Pozi iaăcopilului”ăesteădeterminat ădeăstatutulăs uăparental.ăEaăesteămam ,ămamaăluiăBarbu,ămaiă mult decâtăoriceăaltceva.ăDeăaltfel,ăchiarăpersonajulăîşiăasum ăaceast ăidentitateăşiăpuneătotăsensulă vie iiăsaleăînămâinileăfiuluiăs u,ăBarbu:ă„P rin iiăseărealizeaz ăprinăcopiiăcaăs ăştiiăşiătu.” Cuă aceast ă afirma ie,ă Corneliaă seă apropieă deă tipologiaă femeiiă tradi ionale,ă îns ă îşiă p streaz ătotodat ăcaracterulăputernicăcuăcareăseăimpuneăînăfa aăcelorlal i. Luândă înă considerare,ă ceeaă ceă remarcaă Rominaă Surugiuă (R.ă Surugiu,ă 2002,ă p.ă 80)ă şiă anumeăc ăunăaltăstereotipăreferitorălaăfemeiăesteăacelaăc ăsuntăfoarteăsensibile,ăcuăanxiet iăpesteă careănuăpotătreceădecâtăcuăajutorulăpartenerilorăînătimpăceădominareaăşiăviolen aăsuntăcaracteristiciă masculine,ă seă observ ă c ă personajulă Corneliaă areă tr s turiă considerateă tradi ională caă fiindă masculine. Pentruă aă concluziona,ă dac ă stereotipurileă deă genă prezint ă femeileă caă fiindă pasive,ă subordonate,ă conduseă şiă f r ă influen ,ă C lină Peteră Netzeră realizeaz ă înă Corneliaă ună personajă femininăcompletăcontrarăstereotipului.ăDac ălu măînăconsiderareăşiăvârstaăpersonajuluiăşiăfaptulăc ă seă afl într-ună rolă principal,ă seă poateă observaă c ă personajulă interpretată deă Lumini aă Gheorghiuă esteăcelămaiăneconven ionalăpersonajăfemininădinăîntregăcorpusulăanalizatăînăaceast ălucrare. 63 Concluzii Înăcinematografiaăromâneasc ăcontemporan ăfemeiaătindeăs ăfieăsubreprezentat . Înă cadrulă lungemtrajeloră româneştiă analizateă auă fostă identificateă maiă multeă aspecteă referitoareă laă imagineaă femeii,ă careă indic ă faptulă c ă femeileă suntă priviteă înă generală caă obiectă sexuală şiă estetic,ă c ă personajeleă principaleă feminineă suntă maiă pu ină numeroaseă decâtă celeă masculine,ă îns ă procentulă personajeloră anonime,ă slabă conturateă esteă maiă mareă decâtă celă ală personajelor masculine. De asemena, predomin ăpersonajeleăfeminineătinere,ăsubă30ădeăani,ănec s torite,ăaflateăînă c utareaămariiăiubiri.ăMajoritatea personajelorătinere,ăsubă30ădeăani,ăsuntăatr g toareădinăpunctădeă vedereăfizicăşiătindăs ăfieăuşorătransformateăînăobiectăesteticăşiăsexualăpentruăaudien aămasculin . Femeile de peste 50 de ani, în roluri importante, sunt aproape complet absente din peisajul cinematografic românesc, iar atunci când apar, în majoritatea cazurilor, sunt strict definite de statutul parental. Astfel, cinematografia româneasc ăeăîncadreaz ă în trendul filmelor americane. Ceaă maiă mareă parteă aă personajeloră feminineă nuă auă studiiă superioareă şiă nuă auă profesiiă importanteă sauă deă prestigiu,ă înă timpă ceă b rba iiă suntă prezenta iă înă procentă maiă mareă caă avândă studiiăsuperioare,ăşiăchiarăînălipsaăacestora,ăb rba iiăseăocup ădeămiciăafaceri,ăceăleăpermităs ăseă descurce financiar mai bine decât femeile. Comparativă cuă rezultateleă ob inuteă înă cercet rileă despreă imagineaă femeiiă înă celalalteă mass-mediaăromâneşti,ăstatutul femeii în filmeleăromâneştiăesteămaiăbunădecâtăcelădinătalk-showurileă şiă serialeleă TVă româneşti. Seă men ineă îns ă pregnant ă imagineaă femeiiă caă obiectă estetică şiă sexual. Aceast ă lucrareă demonstreaz ă şiă necesitateaă deă aă continuaă cercet rileă înă privin aă reprezent riiă femeiiă înă filmeleă şiă serialeleă tvă româneşti.ă Oă extindereă aă acestuiă studiu,ă vizândă oă compara ieădirect ăsubămultipleăaspecteăaăpersonajelorăfeminineăcuăceleămasculine,ăarăaduceăcuă siguran ăprofunzimeăasupraăaspectelorăavuteăînăvedereăaici.ă 64 De asemenea, consider m oportun ă oă compara ieă aă evolu ieiă imaginiiă femeiiă înă cinematografieăcuăevolu iaăfemeiiăînăsocietateaăromâneasc ,ăoăcercetareăcareăs ăporneasc ădeălaă filmeleărealismuluiăsocialistădinăaniiă’60ăpân ălaăfilmeleănouluiăvalăromânesc.ă 65 Bibliografie Agabrian, Mircea (2006), Analiza de conţinut,ăIaşi,ăPolirom Bailly, Sophie (2009), Les homes, les femmes et la communication,ăParis,ăL’Harmattan Branea, Silvia (2010), Seriale pentru tineri,ăăBucureşti,ăArsăDocendi Br deanu,ăAdina,ăDragomir,ăOtilia,ăRoven a-Frumuşani,ăDaniela,ăSurugiu,ăRominaăă(2002),ă Femei, cuvinte şi imagini. Perspective feministe,ăIaşi,ăPolirom Bourhis, Richard , Leyens, Jacques-Philippe (1997), Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri, Iaşi,ăPolirom Bulai, Ana, St nciugelu,ăIrinaă(2004),ăGen şi reprezentare socială,ăBucureşti,ăPoliteia-Snspa Fulger, Mihai (2006), « Noul Val » în cinematografia românească,ăBucureşti,ăArt Grunberg, Laura (coord) (2005), Mass media despre sexe,ăBucureşti,ăTritonic Lipovetsky, Gilles, Serroy, Jean (2008), Ecranul global,ăIaşi,ăPolirom Miroiu, Mihaela, Dragomir, Otilia (2001), Lexicon feminist,ăIaşi,ăPolirom Streitmatter, Rodger (2006), Sexul vinde ,ăBucureşti,ăTritonic Resurse internet: Azad, Sifat, (2012, februarie) Are Women in the Media Only Portrayed As Sex Icons? Statistics Show a Massive Gender Imbalance Across Industries, http://www.policymic.com/articles/4439/are-women-in-the-media-only-portrayed-as-sex-iconsstatistics-show-a-massive-gender-imbalance-across-industries, accesat la 01 decembrie 2014 66 Barnett,ăLois,ă“Onăspaceăandăseeing:ăCinemaăandătheăinventionăofămodernălife”,ă http://www.reflexivehorizons.com/2014/01/29/on-space-and-seeing-cinema-and-the-inventionof-modern-life/#more-126, accesat la 02.11.2014 Campari, Roberto (2000), Cinema e mass-media, http://www.fucinemute.it/2000/03/cinema-emass-media/, accesat la 2 noiembrie 2014 Ceulemans, Mieke, Faucconnier, Guido (1979), Image, role et condition sociale de la femme dans les medias, UNESCO, http://unesdoc.unesco.org/images/0013/001343/134357fo.pdf, accesat la 6 noiembrie 2014 Goldmann,ăAnnieă(1976),ă“Quelquesăproblemesăduăsociologieăduăcinema“,ăSociologie et societes, http://www.erudit.org/revue/socsoc/1976/v8/n1/001304ar.html (02.11.2014) Kaceanov, Marina (2008, martie), On the New Romanian Cinema, P.O.V. accesat la http://pov.imv.au.dk/Issue_25/section_3/artc6A.html, la 3 decembrie 2014. Mercer, John, Two functions of cinema, Journal of the University Film Producers Association (1953), http://www.jstor.org/stable/20686324, accesat la 14 decembrie 2014. Roven a-Frumuşani,ăDanielaă(2009),ăConcepts fondamentaux pour les etudes de genre, Paris, Editions des Archives Contemporaines, accesat la http://books.google.ro/books/about/Concepts_fondamentaux_pour_les_%C3%A9tudes_d.html?i d=wtH6_phQ9DYC&redir_esc=y, la 03.11.2014 Smith, L. Stacy, Cook Crystal Allene (2008), Gender Stereotypes: An Analysis of Popular Films and TV, http://seejane.org/wp-content/uploads/GDIGM_Gender_Stereotypes.pdf, accesat la 14 decembrie 2014 67 Smith, L. Stacy, Choueiti, Marc (2009), Gender Disparity On Screen and Behind the Camera in Family Films; The executive report, http://annenberg.usc.edu/Faculty/Communication%20and%20Journalism/~/media/3555BE381A 4541949D0AB8C234A1B7DB.ashx, accesat la 14 decembrie 2014 http://www.missrepresentation.org, accesat la 5 decembrie 2014. http://ec.europa.eu/romania/news/11042013_educatie_strategia_europa_2020_ro.htm, accesat la 7 noiembrie 2014 http://www.altfem.ro/stiri/imaginea-femeilor-si-barbatilor-in-mass-media-si-publicitate, accesat la 16 noiembrie 2014 http://www.cinemagia.ro/filme/nasa-561173/, accesat la 15 decembrie 2014 http://www.cinemagia.ro, accesat la 1 octombrie 2014 68