Raluca Dan
University of Bucharest, Research in Communication Studies, Graduate Student
- Anthropology, Intercultural Communication, Visual Anthropology, Cultural Anthropology, Anthropology of Religion, Women and French Cinema, and 7 moreWomen and Cinema, Gender Studies, Gender and Sexuality, Immigration, Racial and ethnic discrimination, Immigration And Integration In Europe, and Immigration Studiesedit
O analiza a ipostazelor in care se manifesta trasaturile "Popular Culture" in cadrul cunoscutei trilogii SF "Men in Black".
Research Interests:
La fel ca televiziunea şi celelalte mass-media, produsele cinematografice stârnesc subiecte de conversaţie, stabilesc agenda discuţiilor publice şi confirmă sau distrug stereotipuri. Tematica studiului se integrează în preocupările... more
La fel ca televiziunea şi celelalte mass-media, produsele cinematografice stârnesc subiecte de conversaţie, stabilesc agenda discuţiilor publice şi confirmă sau distrug stereotipuri.
Tematica studiului se integrează în preocupările legate de studiile de gen din spaţiul românesc. Femeia se află în centrul a numeroase studii recente referitoare la imaginea acesteia construită în materialele de presă, în publicitate, în cadrul emisiunilor sau serialelor de televiziune. Cinematografia este însă un teritoriu mai puţin exploatat de cercetători, în special în România, unde exista foarte puţine studii şi cercetări pe marginea acestui subiect.
În acest context, găsim oportună studierea modului în care producţiile româneşti de cinema reflectă şi construiesc imaginea şi rolurile femeii.
Cercetarea de faţă îşi propune să analizeze modul în care este reprezentată femeia în lung metrajele româneşti de success din perioada 2009-2013. Am atribuit conceptul de film de succes, filmelor care au înregistrat cel mai mare număr de spectatori pe durata difuzării filmului în cinematografe, selectând pentru corpusul cercetării primele 3 filme, cu cel mai mare număr de spectatori, din fiecare an, din perioada luată în considerare.
Ca metodă de cercetare am utilizat analiza de conţinut, iar printre variabilele luate în discuţie se numără vârsta, ocupaţia, depedenţa sau independenţa financiară, statusul marital şi parental al personajelor feminine. Pornind de la rezultatele cercetării cantitative realizate, voi realiza 2 mini studii de caz în care voi analiza principalele modele de femeie promovate în filmele analizate.
Analiza de conţinut este metoda de cercetare cea mai utilizată în studiile despre imaginea femeii în media, de aceea am considerat oportun să o adoptăm şi în realizarea cercetării de faţă.
Întrebarea principală la care îmi doresc să răspund prin intermediul acestei cercetări este dacă exista o discriminare a personajelor feminine în filmul românesc contemporan şi dacă imaginea femeii în cinematografia românească corespunde imaginii femeii construite în serialele şi emisiunile româneşti de televiziune.
Tematica studiului se integrează în preocupările legate de studiile de gen din spaţiul românesc. Femeia se află în centrul a numeroase studii recente referitoare la imaginea acesteia construită în materialele de presă, în publicitate, în cadrul emisiunilor sau serialelor de televiziune. Cinematografia este însă un teritoriu mai puţin exploatat de cercetători, în special în România, unde exista foarte puţine studii şi cercetări pe marginea acestui subiect.
În acest context, găsim oportună studierea modului în care producţiile româneşti de cinema reflectă şi construiesc imaginea şi rolurile femeii.
Cercetarea de faţă îşi propune să analizeze modul în care este reprezentată femeia în lung metrajele româneşti de success din perioada 2009-2013. Am atribuit conceptul de film de succes, filmelor care au înregistrat cel mai mare număr de spectatori pe durata difuzării filmului în cinematografe, selectând pentru corpusul cercetării primele 3 filme, cu cel mai mare număr de spectatori, din fiecare an, din perioada luată în considerare.
Ca metodă de cercetare am utilizat analiza de conţinut, iar printre variabilele luate în discuţie se numără vârsta, ocupaţia, depedenţa sau independenţa financiară, statusul marital şi parental al personajelor feminine. Pornind de la rezultatele cercetării cantitative realizate, voi realiza 2 mini studii de caz în care voi analiza principalele modele de femeie promovate în filmele analizate.
Analiza de conţinut este metoda de cercetare cea mai utilizată în studiile despre imaginea femeii în media, de aceea am considerat oportun să o adoptăm şi în realizarea cercetării de faţă.
Întrebarea principală la care îmi doresc să răspund prin intermediul acestei cercetări este dacă exista o discriminare a personajelor feminine în filmul românesc contemporan şi dacă imaginea femeii în cinematografia românească corespunde imaginii femeii construite în serialele şi emisiunile româneşti de televiziune.