Cuprins Pa gina t it lu De dic a re Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs Dre pt uri de a ut or Cuprins List a de re da re Prolog 1 . Bia nc a 2 . Bia nc a 3 . N ic o 4 . Bia nc a 5 . N ic o 6 . N ic o 7 . Bia nc a 8 . N ic o 9 . Bia nc a 1 0 . Bia nc a 1 1 . N ic o 1 2 . Bia nc a 1 3 . N ic o 1 4 . Bia nc a 1 5 . N ic o 1 6 . Bia nc a 1 7 . N ic o 1 8 . Bia nc a 1 9 . N ic o 2 0 . Bia nc a 2 1 . N ic o 2 2 . Bia nc a 2 3 . N ic o 2 4 . Bia nc a 2 5 . Bia nc a 2 6 . N ic o 2 7 . Bia nc a 2 8 . N ic o 2 9 . Bia nc a 3 0 . N ic o 3 1 . N ic o 3 2 . Bia nc a 3 3 . N ic o 3 4 . Bia nc a 3 5 . N ic o 3 6 . Bia nc a 3 7 . N ic o 3 8 . Bia nc a 3 9 . N ic o Epilog Pre vie w Of Be lle s & M obst e rs: Ca ssio Mulțumiri Conectează-te c u m ine N I CO Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs Oc e a nofPDF.c om CÂȘTIGĂTORI EV A Oc e a nofPDF.c om Fiic e le m e le , vă iube sc m e re u și pe nt ru t ot de a una . T u e st i m ot ivul m e u. Doa m ne lor m e le H a ppy H our – mă ajutați să-mi păstrez sănătatea mintală. Ce se întâmplă la ora fericită, rămâne a c olo. Dre a pt a ? T ut uror fa m ilie i și prie t e nilor m e i - mulțumesc! Oc e a nofPDF.c om COLECȚIA SERI A BELLES & M OBST ERS Fie c a re c a rt e din se ria Be lle s & M obst e r poa t e fi citită se pa ra t . Dacă doriți o pre vizua liza re pe nt ru Be lle s a nd M obst e rs Ca ssio, c a rt e a a t re ia , asigurați-vă că continuați să citiți și să vedeți prologul după înc he ie re a lui N ic o. Oc e a nofPDF.c om Copyright © 2 0 2 2 de către Winne rs Publishing LLC și Eva Winne rs De signe r im a gine de copertă: Eve Gra phic De sign LLC Fot ogra f: Wa nde r Aguia r M ode l: Gil Soa re s T oa t e dre pt urile re ze rva t e . N ic io pa rt e a a c e st e i cărți nu poa t e fi reprodusă sub nic io formă sa u prin oric e m ijloa c e e le c t ronic e sa u m e c a nic e , inc lusiv sist e m e de st oc a re și re c upe ra re a informațiilor, fără pe rm isiune a scrisă a a ut orului, c u excepția utilizării de c it a t e sc urt e înt r-o re c e nzie de c a rt e . Oc e a nofPDF.c om CU PRI N S List a de re da re Prolog 1 . Alb 2 . Alb 3 . N ic o 4 . Alb 5 . N ic o 6 . N ic o 7 . Alb 8 . N ic o 9 . Alb 1 0 . Alb 1 1 . N ic o 1 2 . Alb 1 3 . N ic o 1 4 . Alb 1 5 . N ic o 1 6 . Alb 1 7 . N ic o 1 8 . Alb 1 9 . N ic o 2 0 . Alb 2 1 . N ic o 2 2 . Alb 2 3 . N ic o 2 4 . Alb 2 5 . Alb 2 6 . N ic o 2 7 . Alb 2 8 . N ic o 2 9 . Alb 3 0 . N ic o 3 1 . N ic o 3 2 . Alb 3 3 . N ic o 3 4 . Alb 3 5 . N ic o 3 6 . Alb 3 7 . N ic o 3 8 . Bia nc a 3 9 . N ic o Epilog Pre vie w Of Be lle s & M obst e rs: Ca ssio Mulțumiri Conectează-te c u m ine Oc e a nofPDF.c om LISTĂ DE REDARE DACĂ DORIȚI să ascultați o coloană sonoră c u m e lodii c a re sunt pre ze nt a t e în această c a rt e , pre c um și m e lodii a st a m -a inspira t , iată link -ul: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "de sc his. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "spot ify. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "c om / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "pla ylist / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ? H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "si= H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /7 3 la D9 Z DjT yN 9 w yoOQa yU 9 ?si=PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw "PrC_6 t Y PSPCOGt J zx QySnw Fără o ordine a num e … „Joacă-te c u foc ul” - N ic o Sa nt os „H it t he Roa d J a c k ” - Ra y Cha rle s „Î n siguranță” - N ic o Sa nt os „Sa re ” - Ava M a x „T e m pe ra t ura ” - Se a n Pa ul „Furie înt r-o duminică” - Bohne s „N u mă pot opri a c um ” - Oh T he La rc e ny „T w ist e d” - M I SSI O „Joacă-te c u foc ul (fe a t . Y a c ht M one y) – Sa m T inne sz „M a i put e rnic ” - Sc orul „N u” - Ed She e ra n Oc e a nofPDF.c om PROLOG „W I lia m , ești supărat? a m şuierat pe sub răsuflare. „I a a c e i ba ni și returnează-i. Re pe de !" Și în c a zul în c a re nu a înțeles urgența în italiană, a m adăugat în engleză: „La na iba a c um !” La c e na iba se gâ nde a să ia o pungă de ba ni de la m a fie ? N u c ont a dacă a u lăsat ge a nt a în urmă din înt â m pla re sa u nu. N u put e a m să înțeleg c um c ine va a r uit a o pungă plină c u ba ni. O gra m a da de ba ni! T re buie să fi fost un t e st . U na pe c a re soțul m e u și J ohn, c e l m a i bun prie t e n a l nost ru, a u eșuat-o. M a re vre m e ! Fa m ilia M orre lli e ra cunoscută pe nt ru ne m ilosire a lor. Toată lum e a se t e m e a de e i, în c iuda fa pt ului că s-a u m ut a t în c e rc uri soc ia le îna lt e și print re unii dint re c e i m a i prestigioși polit ic ie ni. Fa pt ul e ra că e i a u c ondus DC și M a ryla nd c u o mână de fie r. Dom inic o M orre lli e ra c unosc ut dre pt Lupul pe nt ru num e le lui H rist os. Le -a sm uls gâ t ul oa m e nilor pe nt ru că l-a încrucișat. Dacă nu e ra c e va de t e m ut , nu știam c e e st e . „N u l-a m fura t , Bia nc a ”, a prot e st a t soțul m e u. Părul lui blond e ra de zordona t și ud de ploa ie . A a vut noroc ul să-și a ndoc he ze ba rc a fără să se ciocnească de dig. U rm a o furtună, un ura ga n c a re se a propia de c oa st e le țărmurilor M a ryla nd. A fost una dint re singure le căderi a le vieții în această zonă. Ast a și c â t de sc um p a fost . Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre J ohn c a re părea la fe l de îm biba t . Ce i doi au găsit un c onc e rt se c unda r c a re t ra nsport a oa m e ni îna int e și îna poi prin golf. Doa r din c â nd în c â nd , a u just ific a t -o. N um a i că nu e ra u oa m e ni obișnuiți. Era u c rim ina li. Ar t re bui să le st orc pe a m be le gâ t . N u e ra m pe măsură pe nt ru m a fie . „N u t e uit a așa la m ine , Be e .” M â inile lui J ohn ridic a t e în se m n de c a pit ula re , înt re a ga lui înfățișare la fe l de de zordine c a a soțului m e u. „Will spune adevărul. Au lăsat ge a nt a în urmă. Cine găsește pastrează." Am vrut să-i ba t pe a m â ndoi pe nt ru că s-a u purt a t a t â t de copilăresc. „N u m e rge așa c u m a fia ”, a m a rgum e nt a t e u pe un t on tăcut. Ge m e nii dorm e a u a dâ nc și ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie a c um e ra c a e i să se trezească. A fost o zi lungă în c a re a m grijă de e i, împreună c u grija pe nt ru soțul m e u c a re mă îngreunează. „N e vor uc ide . N oi t ot i. T re buie să returnați ba nii!” Era sfârșitul lunii m a i și ploua c onst a nt . Luc rurile nu se uit a u m a i sus. Chia r și a c e st ura ga n a fost un c iuda t a l na t urii. N u a fost încă un se zon de ura ga ne . Ploa ia a lovit fe re st re le , forța vâ nt ului urlâ nd făcând toată această situație și m a i întunecată. M i-a plăcut c a sa noastră, da r a c um , m -a spe ria t . Era m a t â t de expuși c u fe re st re le franțuzești c a re ne înconjoară. Am simțit că sunt e m urmăriți din golf de lum e a interlopă din Ba lt im ore , ga t a să ne a t a c e . Da , imaginația îm i lua c e e m a i bun din m ine . Pe nt ru că nim e ni deștept nu a r fi în golf în vre m e a a st a . N u de c â t dacă a ve a u o dorință de m oa rt e . „Au lăsat în urmă ge a nt a plină c u ba ni.” Soțul m e u a fost hotărât să păstreze ba nii. „Ar put e a fi m odul lor de a plăti pe nt ru se rvic iu.” „Willia m , t e -a u plătit de ja pe t ine și pe J ohn”, i-a m sublinia t c e e a c e e ra e vide nt . „Ac e a geantă a fost uitată. N u o poți păstra.” M -a m înt ors către J ohn, pe c a re îl c unosc de c â nd e ra Willia m . „J ohn, a c e i bărbați sunt brut a li. N u ne vor uc ide doa r; ne vor uc ide înt re a ga fa m ilie . T oa t a lum e a !" A c re zut că e x a ge re z, da r t ot c e t re buia să facă e ra să citească a rt ic ole le din zia re și își vor da se a m a c â t de pe ric ulos e ra a st a . „Dacă sună și a duc în discuție, o vom da îna poi”, a a rgum e nt a t J ohn. „La c e na iba v-ați gâ ndit voi doi? A t e im plic a c u acești oa m e ni e st e o c onda m na re la m oa rt e .” „Ave m ne voie de ba ni”, a u răspuns a m â ndoi în același t im p. — Știi că a ve m ne voie de ba ni, iubit o. V oc e a încăpățânată a soțului m e u a înc e rc a t să mă facă să văd toată situația în fe lul lui. „Pa r de st ul de c um se c a de , păstrându-și singuri și c ost um e c ura t e . Ar fi t re buit să-l ve zi pe Dom inic o M orre lli; e ra în a c e st c ost um foa rt e sc um p. N u a i put e a niciodată să spui că a fost un c rim ina l.” I nim a m i-a tresărit de frică și a m e x pira t t re m urâ nd. Ce i doi e ra u în aceeași barcă c u Dom inic o M orre lli. Au fost norocoși că a u ieșit în viață din a st a . N u a m put ut înțelege c om ple t m ot ivul pe nt ru c a re acești c rim ina li folose a u ba rc a a lt c uiva . N u e ra c a și c um Dom inic o M orre lli nu și-ar put e a pe rm it e o barcă Gra dy Whit e . „Băieții ăștia nu pa r a t â t de răi”, mormăi J ohn, fiind de a c ord c u soțul m e u. De sigur, a r fi de a c ord c hia r dacă Willia m a r fi greșit. Pa pa a r put e a să-i proc la m e sfinți pe acești c rim ina li și a st a t ot nu m i-a r răzgândi. Ac e i mafioți a u fost unii dint re c e i m a i răi oa m e ni c a re a u m e rs pe Pământ. Văzusem dire c t c um a u dist rus oa m e ni, fa m ilii. J ohn s-a a ple c a t și m i-a apăsat un sărut pe obra z. „Put e m vorbi de spre t oa t e a c e st e a c â nd va t re c e furt una . T re buie să a jung la loc ul m e u îna int e să devină foa rt e rău.” Cu un oft a t , a m da t din c a p și l-a m c ondus la ușa din față. „Ești sigur că nu vre i să t e c onduc ? Sa u st a i noa pt e a a ic i, ia m suge ra t . „Da , pozit iv.” A lua t um bre la și a int ra t pe ușă, c u m ine c hia r în spa t e le lui. „Încercați să nu vă faceți griji pre a m ult .” M i-a m a i da t un m â nt uit pe obra z și s-a înt ors, lăsându-mă în urmă c â nd a ieșit în ploa ie în t im p c e de sc hide a um bre la . A ieșit în înt une ric , ploa ia pre lingâ nd pe st e m a rginile um bre le i. „Sc rie -ne un m e sa j c â nd a jungi acasă”, l-a m st riga t . N u sa înt ors, c i doa r și-a flut ura t m â na în a e r, re c unosc â nd că o va fa c e . Loc uia la doa r două străzi, da r ne -a r liniști să știm că a c onfirm a t că a a juns c u bine acasă. St â nd pe ve ra nda lată de piatră din față, acoperită doa r de o mică surplomă, a m privit silue t a lui J ohn dispărând prin noa pt e a ploioasă și întunecată. Pe măsură c e ploa ia se t orc e a și vâ nt ul urlă, un se nt im e nt de groază s-a st re c ura t înc e t pe șira spinării m e le . N u a m a vut o im pre sie bună de spre c e e a c e făcuseră în se a ra a st a . Oa m e nii nu a u scăpat pur și sim plu luâ nd o geantă c u sut e de m ii de dola ri c a și c um nu a r fi nim ic . Din c oa da oc hiului, o lumină a pâ lpâ it pe st e apă și c a pul m ia bic iuit în direcția e i. Ca un m uc de țigară sa u o brichetă. Oc hii m e i a u sc a na t suprafața întunecată, st ropii m ic i de ploa ie udâ ndu-m i fața. a m văzut c e va ; Știam că nu e ra imaginația mea hiperactivă. M i-a m ținut respirația, se nt im e nt ul de a fi urmărit c re sc â nd c u fie c a re secundă. M ia t rim is frică și un fior pe șira spinării, simțind pe ric ole le c a re pâ nde a u în înt une ric . Ce va sa u c ine va e ra a c olo. Est e doa r imaginația t a , a m înc e rc a t să mă c onving. T ot c e s-a înt â m pla t în se a ra a st a m -a făcut pa ra noic . Da r nu put e a m scăpa de se nt im e nt ul de a fi urmărit, pie le a îm i furnică de conștient. T une t e le t re m ura u pământul, sune t ul va lurilor viole nt îm pot riva țărmului. „Bia nc a ?” V oc e a soțului m e u ve ne a din spa t e le m e u. Am sărit de frică, t râ nt indu-m i c a pul în direcția lui. Stătea c hia r în spa t e le m e u pe verandă, c u părul încă ud. „N u a r t re bui să fii a ic i”, l-a m c e rt a t înc e t . „N u vre a u să răcești.” Sist e m ul im unit a r e ra sla b. Com prom is, mai degrabă. T ra t a m e nt e le a bia a u înc e put , da r i-a făcut rău. „N u dăm ba nii a c e ia îna poi”, a spus e l, a c e a încăpățânare pe c a re a m a juns să o c unosc se înt inde a bine pe c hipul său tânăr. „Willia m , t re buie .” M i s-a spa rt voc e a . Era m spe ria t . M i-e frică să-mi pie rd soțul. Spe ria t de m a fie și de ne m ilosire a lor. Spe ria t de consecințe. „Știi la fe l de bine c a m ine , că ba nii t re buie returnați. N u e st e a l nost ru. Să luc re zi c u e i e st e o greșeală. V e st i proa st e ." A clătinat din c a p în se m n de de za c ord, da r știa că a ve a m dre pt a t e . Era în oc hii lui, împreună c u e puiza re a din ult im e le luni. N -a i ști niciodată că soțul m e u e st e gra v bolna v, sist e m ul lui luptă îm pot riva unui c a nc e r m ort a l. N u de c â t dacă îl cunoști de a t â t a t im p c â t îl c unosc e u. N u de c â t dacă a i loc uit c u e l. L-a a sc uns, da r a obosit m a i re pe de , a dorm it m a i gre u și a bia a m â nc a t . „Ave m ne voie de ba ni pe nt ru t ra t a m e nt e ”, a a rgum e nt a t e l. Am văzut că e ra obosit ; c a nc e rul mănâncă înc e t din put e re a lui și din tinerețe. A îmbătrânit c e l puțin ze c e a ni în ult im e le luni. Ca pul i s-a înc lina t spre ge a nt a c a re m a i stătea lângă uşă, unde a m insist a t să rămână până c â nd m i-a u re t urna t -o. „Și pe nt ru t ine , în c a z că, dacă e u...” „N u spune a st a ”, a m șoptit, c u inim a strânsă în pie pt . „N u îndrăzni na ibii să spui a st a .” „I ubit o, știi c e a u spus doc t orii.” Da , știam c e a u spus, da r a m re fuza t să c re d că nu există nic io speranță. T re buia să e x ist e c e va c e put e m fa c e . Speranța încă stăruia în m ine , că va reuși. M a i a ve a m a t â t e a de re zolva t . Ave a m ne voie de o altă șansă pe nt ru a c om pe nsa t im pul în c a re a m lăsat distanța să crească înt re noi. El t re buie să treacă. S-a a propia t de m ine , și-a c uprins brațele în jurul m e u. M i-a m îngropa t fața în pie pt ul lui, inha lâ nd pa rfum ul lui, în t im p c e gâ t ul m i se st râ nge a c u suspine le în c a re a m ținut. „Bia nc a , vre a u să fii îngrijită de t ine ”, m i-a șoptit e l în părul m e u, c u voc e a obosită. „V re a u să mă a sigur că t u și fe t e le sunteți bine c â nd voi ple c .” Suspine le a u câștigat bătălia și m i-a m îngropa t c a pul în pie pt ul lui în t im p c e la c rim ile îm i c urge a u pe față. „N u vorbi așa”, a m im plora t e u, c u voc e a răgușită. „T e rog, Willia m . T re buie să t e fa c i m a i bine . Put e m găsi un m e dic c a re a re un le a c , a m răpit e u t re m urâ nd. M -a înfășurat st râ ns în brațele lui, c u aceeași forță pe c a re o a ve a îna int e , hrănindu-mi speranța în t im p c e își apăsa buze le ușor pe frunt e a m e a . Sărutul lui pe frunt e a m e a a fost prim ul rămas bun. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol unu Oc e a nofPDF.c om BI AN CA Oc e a nofPDF.c om Şaisprezece luni m a i t â rziu Gre c ia e st e frumoasă în această perioadă a a nului. Ce rurile sunt a lba st re . Și mările sunt furt unoa se . T c uvint e le lui m i-a u învâ rt it prin c a p c a un c â nt e c c iuda t pe nt ru c opii dint r-un film de groază. Fric a e ra a proa pe un gâ nd pa ra liza nt de spre c e e a c e i-a r urm a dacă l-aș a uzi vreodată c u voc e t a re . Deși c hia r în a c e st m om e nt a ve a m poftă de c e r a lba st ru și doa r puțină speranță. M -a m re pe zit pe străzi, o burniță ușoară făcând această după-amiază umedă și ușor re c e . Găsirea de pa rc a re a fost a t â t de dureroasă în oraș. Câ nd a m găsit-o în sfârșit, e ra m la c â t e va străzi distanță de loc ul înt â lnirii. Loc uia m la doa r o oră de la Wa shingt on DC, da r ra re ori m a i ve ne a m în oraș. Am pre fe ra t suburbiile c u m a i puțină aglomerație și m a i puțină lum e . M a i a le s în ult im a vre m e . N u-m i păsa să fiu în pre a jm a nimănui, c u excepția fe t e lor m e le . Trecuseră c inc ispre ze c e luni, t re i săptămâni și c inc i zile de c â nd m i-a m pie rdut soțul. Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu a m c re zut că voi de ve ni văduvă la douăzeci și șase de a ni. M i s-a spus că viața m e a a bia înc e puse , da r în ult im a vre m e parcă viața m e a s-a t e rm ina t . M -a m simțit a nx ios, e puiza t și singur. Era m ijloc ul lunii se pt e m brie și vre m e a recentă a c onst a t în m a re pa rt e din ploa ie , re fle c t â nd foa rt e m ult st a re a m e a melancolică. Parcă ploua din ziua în c a re Willia m a m urit . Chia r și zile le însorit e păreau m ohorâ t e , a c ope rit e c u nori c a re păreau să mă urmărească pe st e t ot . Privind în sus la clădire, a m obse rva t loc ul de înt â lnire c u prie t e na m e a , Angie . Ea m -a c onvins că a st a a fost o ide e bună, doa r să sc a p puțin și să a m o mică pauză de la ge m e ni. N u e ra m a t â t de sigur. U lt im e le c inc ispre ze c e luni fuseseră gre le . Abia a m m a i soc ia liza t . Renunță la a st a , nu a m soc ia liza t de loc . Am e vit a t oric e e ve nim e nt . Chia r și c e le de pre -K de la școala de fe t e . Dint r-o m ult it udine de m ot ive . Era m conștientă că mă retrăgeam din c e în c e m a i m ult în propriile m e le gâ nduri și găseam pre a m ult c onfort în rut ina m e a . A fost un m ira c ol că Angie m -a c onvins să o c unosc . Da r a poi, e a a a vut înt ot de a una a c e a pe rsona lit a t e c a re să t e scoată afară. A fost unul dint re c e le m a i m a ri a t uuri a le e i - dacă a r ve de a a st a în e a însăși. De la m oa rt e a lui Willia m , a m pie rdut legătura c u mulți dint re prie t e nii m e i... c hia r și c u J ohn. M a i a le s e l. Încă nu mă hotărâsem dacă îl prot e je z pe e l sa u pe m ine . A oprit spe c t a c olul ridic ol în m om e nt ul în c a re a m urit soțul m e u. Ce e a c e a fost im e dia t după a c e a noa pt e îngrozit oa re . N ic i unul dint re e i nu a fost suna t din nou. Pe nt ru e i, înse m na că a u scăpat. Pe nt ru m ine , a st a înse m na că a ve a u, nic i măcar nu-m i put e a m gâ ndi num e le , m i-a m da t se a m a că nu se poa t e a ve a înc re de re în Willia m și J ohn. I zola re a m e a a fost o combinație a dure rii m e le și a fric ii de consecințele din a c e a noa pt e furtunoasă, c u doa r c â t e va săptămâni îna int e de m oa rt e a lui Willia m . M -a făcut pa ra noic . Dure re a și pa ra noia e ra u o combinație mortală, dacă mă întrebați pe m ine . Singurul luc ru c a re m -a ținut sănătos la m int e a u fost ge m e nii m e i și rut ina în c a re m i-a m băgat viața. Oric um , a ic i e ra m , îna poi în lum e a socială. De c i, aș put e a la fe l de bine să t e rm in. Să sperăm că nu mă va m a i cicăli în c â t e va luni să ie s din nou. Privind c e a sul din pa rt e a laterală a clădirii, a m m a rc a t ora . „N u e pre a rău”, a m bolborosit pe nt ru m ine în t im p c e a m îm pins ușa de sticlă a T he La fa ye t t e , un re st a ura nt e x a ge ra t de lux os. A vorbi c u voc e t a re de ve nise un e fe c t se c unda r a l interacțiunii adulților. „Î nt â rzie re c u doa r c inc i m inut e .” I gnorâ nd prezența din spa t e le m e u, m i-a m ne t e zit părul și cămașa, conștientă că nu arăt bine . Părul m e u e ra um e d din c a uza burniței. Ave a m și st a re a de spirit umedă, da r nu aș m e rge a c olo a c um . Privind în jos la st a re a m e a de a spe c t , m -a m înc runt a t . N u a fost c onc e put pe nt ru a c e st re st a ura nt unde toată lum e a arăta c ura t . Purt a m o pe re c he de blugi a lbi c u un t ric ou roz și o pe re c he de mandră roz. M i s-a părut un dula p a de c va t pe nt ru prâ nz, da r a c um m i-a m da t se a m a că e ra m pre a puțin îmbrăcat. N u pot fa c e nim ic a c um , m i-a m spus . Am răscolit prin re st a ura nt , căutând print re oa m e ni. Ac e st loc e ra form a t în m a re pa rt e din bărbați în c ost um e . Și c â t e va fe m e i în roc hii Cha ne l. Pot rivit lui Angie , c e i bogați și put e rnic i a u m â nc a t a ic i. Ex a c t c e e a c e nu a ve a m c he f. N u aș put e a da vina pe hotărârea prie t e nului m e u de a se căsători bine . La urm a urm e i, st a bilit a t e a financiară e ra importantă. Angie și-a m onit oriza t a proa pe iubiții. Ea și J ohn e ra u un obie c t , până c â nd e a a hotărât că nu e ra sufic ie nt de boga t . N u e ra c a și c um e l a r fi sărac, da r e a a ve a aspirații și st a nda rde m ult m a i m a ri. Cuvint e le e i, nu a le m e le . Î m i dore a m doa r ipot e c a plătită și un soț iubit or. Oric e a lt c e va m i-a m put ut da se a m a c um va . M i-a m pie rdut un soț iubit or și ipot e c a neplătită se profila de a supra c a pului m e u. Se pa re că nic iunul dint re noi nu a obținut c e e a c e ne -a m dorit . Da , viața e st e o cățea . Angie m i-a spus odată că, pe nt ru a supraviețui une i căsnicii de -a lungul vieții, a re ne voie de mulți ba ni, așa că dacă t re buie să sc a pe , a r put e a . Ave a dre pt a t e în privința unui luc ru; căsătoriile e ra u gre le și ne c e sit a u multă muncă. Și ie rt a re a . Ac e st a din urmă a fost gre u, da r greșelile t re buia u să se înt â m ple înt r-o relație. Î nt re ba re a e ra c â t de m a ri vor fi ei și unde e ra lim it a pe nt ru ie rt a re . complicațiile vieții nu s-a u înre gist ra t În m od c iuda t , c um va , în c iuda t ut uror se m ne lor strălucitoare de pre t ut inde ni. Ba ni, dra gost e , ie rt a re , dure ri de inimă, pe ric ol. Poa t e că Angie a a vut proble m e de spre c a re nim e ni nu știa la fe l de bine . Dum ne ze u știa că a m făcut-o. Eu și Angie a m c re sc ut în c a rt ie re sim ila re . N u e ra de parcă a m ple c a t fără, da r c â ndva în lic e u, ba nii a u de ve nit c e l m a i im port a nt luc ru din viața e i. După c e a m t re c ut prin ia dul ult im ilor doi a ni, nu a m m a i put ut să mă c e rt c u punc t ul e i de ve de re . Est e unul dint re c e le m a i im port a nt e luc ruri din viața c uiva , da r nu a m învățat a c e a lecție până la boa la lui Willia m . Viața a fost o prost ie . O văduvă la douăzeci și șase de a ni, ge m e ni de pa t ru a ni de îngrijit , în pra gul fa lim e nt ului și amenințare c u e x e c ut a re a silită. De c i nu, nu m -a m put ut c e rt a c u e a de spre importanța ba nilor și a unui soț c a re a ve a t oa t e bunurile pot rivit e . Se părea că nu a m st om a c să fa c la fe l. Văzând-o făcându-mi c u m â na c u un zâ m be t la rg pe față, m a m re pe zit spre e a . Frum osul e i păr blond i-a căzut libe r până la m ijloc ul spa t e lui. M -a făcut să mă sim t și m a i puțin a de c va t . M int e a m e a e ra la fe l de năucită c a st a re a m e a actuală de păr și garderobă. Am c ont inua t spre m a sa e i din c e l m a i îndepărtat colț a l c a m e re i c â nd c he lne rul m -a oprit . „Scuzați-mă, doamnă”, a pășit în fața m e a și m i-a apăsat ușor o palmă pe umăr. U niform a lui arăta m a i scumpă și m a i îmbrăcată de c â t ținuta m e a de a zi. „Ac e st a e st e un c lub priva t și e st e doa r pe nt ru m e m bri.” I m e dia t , m a i m ult de o pe re c he de oc hi s-a u a runc a t spre m ine , privindu-mă c a un im post or. At â t pe nt ru a înc e rc a să fii invizibil! „Am înțeles a st a , da r…” M -a tăiat. „Fără excepții”, a re plic a t e l, a propiindu-se de m ine . V oc e a lui suna zguduită și superioară ure c hilor m e le , făcându-mă să mă sim t ne se m nific a t iv. I nst inc t iv, m -a m da t îna poi și m -a m t râ nt it de un pe re t e . Privind pe st e umăr, m i-a m da t se a m a că nu e ra un zid. Era un bărbat îna lt , la t , c u părul ne gru c orb, o gură arogantă, c u buze pline se nzua le și o falcă pătrată c a re vorbe a de spre hotărâre. M i-a m m ut a t c orpul c a să-l pot ve de a m a i bine , m i s-a oprit respirația. Om ul a c e st a e ra frum os. Gre u și frum os! Privire a m e a a t re c ut pe st e c hipul lui dur și frum os până c â nd m -a m c one c t a t c u privire a lui re c e , cenușie. Oc hii un a m e st e c de nori furt unosi și ge ne înt une c a t e și groa se c a re a r fi invidia oricărei fe m e i. Dădea im pre sia unui om de a fa c e ri c ura t , da r post ura lui, oc hii, vorbe a u m a i m ult de spre dominație și durit a t e . Adâ nc urile lor dețineau c ruzim e și indiferență, trimițând un fior dire c t prin m ine . Cine e st e e l? U n se nt im e nt ne c unosc ut m -a străbătut în prezența lui. Ave a m im pre sia că l-a m m a i văzut. Știu că l-a m m a i văzut, da r unde ? N u e ra un bărbat pe c a re să-l uiți vreodată. Era ge nul c a re să-ți facă chiloții să se topească și să-ți bată inim a . Privire a m e a a călătorit pe st e pie pt ul lui solid, în c ost um ul înt une c a t din t re i pie se . H a ine le lui e ra u sc um pe și ascuțite. T re buia să fie pe rsona liza t pe nt ru că se pot rive a c orpului său put e rnic , a c c e nt uâ ndu-i c a drul fa lnic . Î nt re a ga lui ținută e ra doa r o de ghiza re . Om ul ăsta nu i-a păsat de părerea nimănui sa u de c e c re de a u de spre e l. Era un lup de ghiza t înt r-un c ost um Arm a ni lust ruit . Pâ ndind c hia r în jurul gule rului cămășii, e ra o urmă de cerneală. Ori a st a , ori imaginația m e a m i-a juc a t fe st e . M -a m t re zit a ple c a t spre e l, a t ra s de e l, re a lizâ nd pre a t â rziu c e făceam. Am c ont inua t să mă uit la e l, inc a pa bil să mă mișc. „Î m i pa re rău”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . T re c use m ult t im p de c â nd a m a juns față în față c u c ine va c a re m i-a făcut pulsul să flut ure . Și t ipul ăsta…. la na iba , mă făcea să t re c pe st e fire . Era ne m ilos, îmbrăcat în c ost um ul lui sc um p și înt une c a t , c a re se ridic a de a supra m e a și amenința că mă înghit e înt re g. Cu t oa t e a c e st e a , c orpul m e u c ont inua să se a propie de e l. De parcă e l a r fi gra vit a t e a m e a . Cu o re a liza re surprinzătoare, i-a m simțit de ge t e le încolăcindu-se în jurul brațului m e u, ia r oc hii m e i s-a u fix a t pe m â na lui m a re în jurul brațului m e u, fără cerneală, da r c hia r la butonița lui, a m jura t din nou că e ra un t a t ua j c a re se juc a pe e k a buo c u m ine . Făcând un pa s îna poi, a m pus o distanță a t â t de necesară înt re noi, a propie re a lui mă zgâlțâi în m ie zul m e u. — N ic io problemă, spuse e l, c u voc e a profundă și catifelată. M i-a m t ot găsit privire a călătorind spre c hipul lui, fără îndoială sc ulpt a t din gra nit dur, c a re vorbe a c um va de spre un a sa sin; un bărbat c a re t e -a r put e a uc ide la fe l de ușor c a să t e sărute. Și aș pa ria că viața m e a a r put e a săruta bine . De c e mă gâ nde sc să mă sărut? m -a m c e rt a t . Pe măsură c e a lăsat distanța dint re noi, c orpul m e u c hia r a fost dor de e l; ne voia de e l e ra a t â t de puternică, înc â t a t re buit să mă lupt c u im boldul de a a junge din nou la e l. Am vrut să mă a ple c în e l, să-i sim t căldura. Ce a fost la a c e st om c a re a provoc a t această reacție să se a git e ? Da , e ra chipeș, put e rnic și m a i m ult de c â t puțin înfricoșător, ia r a ve rt ism e nt ul c a re îm i sună în c a p a r fi t re buit să fie sufic ie nt pe nt ru a mă t rim it e să fug. Poa t e că și se nt im e nt ul de protecție și siguranță pe c a re l-a m a c um ula t m -a făcut să mă opre sc pe loc . "Dom nul. M orre lli, l-a înt â m pina t c he lne rul, cu voc e a îndepărtată prin ceața gâ ndurilor m e le și m i s-a părut c a un ploa ie de gheață. Aș recunoaște a c e l num e de fa m ilie oriunde , groa za gre a strânsă în st om a c c a a c idul. L-a num it dom nul M orre lli. N u, nu poa t e fi! De st inul nu a r fi a t â t de c rud să a runc e un c rim ina l M orre lli în c a le a m e a , la prim a m e a ieșire. De fa pt , num e le de fa m ilie e ra de st ul de c om un. A fost prim a dată c â nd ieșeam în oraș de la m oa rt e a lui Willia m . Era m pa ra noic . Dre a pt a ? Corpul m e u a int ra t înt r-un m od hipe ra c t iv de conștientizare și a ut o-c onse rva re . I ndife re nt c ine e ra sa u nu a c e st bărbat, dacă e ra în vre un fe l le ga t de fa m ilia criminală M orre lli, e ra pe ric ulos. I nst inc t iv, m -a m îm pie dic a t de doi pași în plus îna poi, punâ nd c â t m a i m ult spațiu posibil înt re noi doi; Oc hii m e i nu s-a u lăsat niciodată de la e l, t ra t â ndu-l c a pe o potențială amenințare. Cre ie rul m e u a a ve rt iza t și sire ne le a u suna t . N u semăna c u nim ic din c e a m e x pe rim e nt a t până a c um . Tatăl m e u îm i spuse se înt ot de a una să a m înc re de re în inst inc t e le m e le . Ei bine , inst inc t e le m e le a u țipat la m ine , spunâ ndu-m i să fiu a t e nt . Om ul ăsta a fost o problemă de c a re nu a ve a m ne voie . Da r c orpul m e u, de c e a vrut să se supună? Către e l! M i-a m m ut a t din nou oc hii în sus pe fața lui, i-a m obse rva t părul înt une c a t și indic iu de aceeași c uloa re . M i-a m ondula t de ge t e le lângă m ine , pe nt ru a le îm pie dic a să se întindă. De fa pt , le -a mâncărime să-i sim t frunze le de pe fața lui, pie le a sub vâ rful de ge t e lor m e le . Pie le a m i s-a înroșit inst a nt a ne u. I -a m înt â lnit oc hii, parcă căutându-i cunoștințele în e i și i-a m uit a t pe toți c e i din jurul m e u în t im p c e mă îne c a m în privire a oc hilor lui de oțel înt une c a t , pe ric ole le pâ ndind în e i. El nu put e a fi c hia r c rim ina lul de c a re mă t e m e a m . Da r, din experiența m e a , de obic e i c e e a c e ve zi nu e st e c e obții. Uită-te la m a m a m e a ! Tatăl m e u biologic ! „Du-t e ,” voc e a lui Angie m -a sc os din st upoa re în t im p c e m ia m îndepărtat privire a de la bărbat și în căutarea prie t e nului m e u c a re se uit a la c he lne r. — E c u m ine , a adăugat e a c u o voc e stridentă. Am clătinat din c a p, ne voia să o a ve rt ize z să nu vorbească așa c u a c e st t ip pe vâ rful lim bii. Om ul a c e st a e ra pe ric ulos. — Bună, dom nule N ic o M orre lli, t oc ni e a îna int e c a e u să o pot a ve rt iza . Ca pul m i s-a bic iuit și i-a m urm a t privire a către bărbatul din spa t e le m e u. N ic o M orre lli ? Oh, Doa m ne ! Sigur nu se put e a ! Adică, c a re a u fost șansele? Oc hii m e i s-a u a runc a t înt re c e i doi. N u vă panicați! N u sa ri la c onc luzii. La na iba , nu e ra u c onc luzii de t ra s. N ic o M orre lli! Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Două Oc e a nofPDF.c om BI AN CA "A N gie , poa t e a r t re bui să m e rge m în altă pa rt e , i-a m suge ra t lui Angie , a bia găsindu-mi voc e a și a runc â nd din nou privire a la ținuta m e a . Sigur că nu put e a m să-i spun că nu vre a u să fiu în pre a jm a a c e st ui t ip. Același oraș e ra pre a a proa pe . Îmbrăcămintea m e a inadecvată a fost un m ot iv bun pe nt ru a m e rge în altă pa rt e , de pa rt e de e l . Cu o privire ascuțită la Angie , a m im plora t -o să meargă împreună. Cu t oa t e a c e st e a , părea să nu țină se a m a de suge st iile m e le . Bineînțeles că e ra îmbrăcată înt r-un c ost um de fustă busine ss, da r a reușit totuși să fie provoc a t oa re . Poa t e că fust a roșie vibrantă a făcut-o m a i cochetă de c â t un profe sionist de a fa c e ri. „N u sunt c u adevărat îmbrăcat pe nt ru a c e st loc ”, m -a m sufoc a t . La na iba , mi-aș pie rde ra ha t ul în oric e secundă. Am simțit că pa nic a se ridică în m ine , respirația m i se bloc a ușor și pulsul a c c e le râ ndu-se . „N u, nu fi prost !” a obie c t a t e a , c u oc hii de vorâ ndu-l pe bărbatul de lângă m ine . — Ce m a i fa c i, dom nule M orre lli? Ge m uind în int e rior, m i-a m dorit să se oprească. Ac e st a a fost ge nul greșit de om c u c a re să fie a soc ia t . De c e a t re buit să se a runc e în bărbați? M a i a le s a c e st a . Da , a m simțit o oa re c a re aparență de atracție, da r am a vut suficientă simțire pe nt ru a lupt a c u e a . „Angie ”, a sa lut a t -o e l c u o voc e profundă și a fost înspăimântător că îm i dădea fiori în măduva oa se lor. Oc hii lui a u rămas lipiți de m ine , de parcă a r fi văzut t ot ul. Am înghițit gre u, deodată m i-a fost gre u să funcționez. Fe lul în c a re m -a st udia t , de parcă și-ar fi căutat c e va prin a m int iri. Sa u poa t e că știa de ja și se gâ nde a c um să mă om oa re . Nu Nu NU! N u put e a fi același Dom inic o M orre lli. T ipul ăsta nu semăna de loc c u de sc rie re a pe c a re a m prim it -o de la Willia m . Am c re zut că Willia m a spus că a re înălțimea lui și a spe c t ul m e diu. Ac e st t ip e ra în m od c la r m a i îna lt de c â t răposatul m e u soț și c u siguranță nu a ve a un a spe c t m e diu. Am înghițit în se c , în a dâ nc ul sufle t ului, știind că a c e st bărbat e ra de fa pt infa m ul Dom inic o M orre lli, șeful fa m ilie i c rim ina le M orre lli. Bărbatul din c a re a fura t soțul m e u. La dra c u. Dublu ra ha t ! I nspirâ nd profund și a poi e x pirâ nd înc e t , a m înc e rc a t să-mi c a lm e z rit m ul c a rdia c . M -a m sc him ba t inc onfort a bil și, c u fie c a re secundă c a re t re c e a , sufocându-mă de angoasă și frică. a nx ie t a t e a mea creștea, T ipul ăsta e st e a ic i doa r c a om de a fa c e ri , m i-a m da t o discuție de înc ura ja re . N u c a m a fiot . El nu știe c ine sunt . N u t e va uc ide în plină zi. „Doamnă, nu sunteți îmbrăcată c onform c odului”, a obie c t a t c he lne rul, trăgându-mă din gâ nduri. N u e ra nic io îndoială că vorbe a de spre m ine . La na iba c u c odul ve st im e nt a r pot rivit c â nd e ra un m a fiot în oc hii m e i. N u a e x ist a t un c od îm pot riva mafioților c a re mănâncă în a c e st c lub ble st e m a t ? „Angie , ha i să m e rge m la St a rbuc k s”, a m înc e rc a t din nou, im plorâ nd c u o voc e nervoasă. Am fost pe jumătate t e nt a t să țip la e a , da r a st a a r a duc e m a i multă atenție nedorită. N u voia m să fiu a ic i și a t â t de mulți oc hi de ja ațintiți a supra m e a m -a u făcut și m a i anxioasă. Î n spe c ia l, oc hii bărbatului c a re m -a u zguduit doa r c u privire a lui. — Doa m na e st e cu m ine , îl înt re rupse N ic o M orre lli, aşteptându-se c la r să-şi ia drum ul. „Ea va st a la m a sa m e a .” Oc hii m e i s-a u fix a t pe m a x ila rul lui put e rnic și buze le pline , o hotărâre fe rm gravată a c olo. Ac e st om a prim it c e e a c e șia dorit . M e re u. Î l știam la fe l de bine c a și num e le m e u. Oc hii m e i s-a u a runc a t în ușoară panică spre Angie , a poi îna poi spre e l. Ast a m e rge a din rău în m a i rău, re pe de . N u t re buia să mă înt re b dacă Angie voia să st e a la m a sa lui. Ea pra c t ic sa live a pe st e e l. Dacă nic iunul dint re noi nu a r fi fost a ic i, a r fi put ut să-i fi sărit c hia r oa se le . La na iba să fie dra c u'! N u a m vrut să st a u la m a sa lui. Al șaselea simț a țipat pe ric ol , deși c orpul m e u s-a încălzit sub privire a lui. Ar t re bui să fug a c um - fie c a re fibră din m ine m -a înde m na t să fug și să mă a sc und. Î na int e să-și de a se a m a c ine sunt . „Oh, mulțumesc m ult , dom nule M orre lli”, a țâșnit Angie la e l și o mică pa rt e din m ine a vrut să o lovească. N u pe nt ru că sunt geloasă, m i-a m spus. Da r să o t re ze sc din ședința de sa liva re . „N u…” voc e a m i-a t re m ura t ușor și m i-a m dre s gla sul. „N u vre m să im pune m . Mulțumesc pe nt ru ofertă, da r...” — N u fi ridic ol, m -a înt re rupt Angie . — N e -a r plăcea, dom nule M orre lli. Ea pra c t ic toarcă și mă așteptam pe jumătate să înceapă să se fre c e pe st e e l. U f, dacă e a a înc e put a st a , c u siguranță ple c a m . N u a ve a m ne voie să văd a st a , deși e ra m pe jumătate t e nt a t să-i sim t t rupul lângă a l m e u. Sunt o văduvă îndurerată. Î l vre a u doa r pe Willia m . Am re spira t a dâ nc , înc e rc â nd să-mi păstrez c a lm ul. Ac e st e se nt im e nt e c onflic t ua le - fric a și atracție - mă trăgeau, întinzându-mă în direcția opusă. N u-m i a m int e a m ult im a dată c â nd un bărbat m -a făcut a t â t de ne rvos, făcându-mi c orpul c a ld sub privire a lui. Și a c e i oc hi a i lui c a re mă prive a u... mă văd . A t re buit să rămân invizibil. N u îm i put e a m pe rm it e să fiu văzut. Da c a m a fia a r st i... Termină, Bia nc a ! Ac e st e gâ nduri nu a r fa c e de c â t să-mi sporească pa ra noia și a nx ie t a t e a . Ține-o împreună, și e l nu va ști niciodată, m -a m mințit. „M inuna t ”, ne -a a ra nja t c he lne rul. „Ave m pregătită m a sa dumneavoastră obișnuită, dom nule M orre lli. Oa spe t e le tău e st e de ja a c olo.” Groza v, și un oa spe t e . U n a lt m a fiot ? N ic o M orre lli m i-a făcut se m n să m e rg în fața lui, ia r e u a m urm a t fără t ra ge re de inimă în spa t e le c he lne rului. Mă mâncărime gâ t ul simțind privire a lui pe spa t e le m e u și se nt im e nt ul e ra tulburător. Angie s-a uit a t pe st e lună de spre sc him ba re a e ve nim e nt e lor. Eu... nu a t â t de m ult . Am a vut c he f să mă înt orc și să fug. Toți mafioții s-a u mișcat în aceleași c e rc uri? N u știam, da r e ra un luc ru de c a re e ra m sigur. A a t ra ge atenția nedorită a r fi rău a c um . Într-adevăr rău! Poa t e aș put e a ... N u e ra m sigur c e . Asc unde ? Dispărea? Împachetați fe t e le și plecați la drum ? Fără ba ni, a r fi gre u de a sc uns. N u, nu a m put ut să-mi a t ra g atenția. Ce l m a i bun luc ru a fost să st a i jos și să nu fa c i mișcări bruște. N u a m vrut să a t ra g atenția lui Be nit o K ing a supra m e a sa u fe t e lor m e le . Atenția lui e ra în altă pa rt e și mi-aș dori să rămână așa. Be nit o K ing a c ondus lum e a interlopă de pe Coa st a de Est , a t ra fic a t fe m e i și a fa c ilit a t vâ nza re a de frumuseți print re c e i m a i răi mafioți. El și fiul său M a rc o a u fost unii dint re c e i m a i c ruzi mafioți c a re a u um bla t vreodată pe pământ. Au răpit și vâ ndut fe t e , de oric e vârstă, bărbaților fără sc rupule c a re le a u t ort ura t și le -a u folosit în oric e m od dore a u. Dacă a r ști că e u și Willia m a m fura t ba ni de la m a fie , oa m e nii lui Be nit o m -a r t â râ pe m ine și pe fiic e le m e le în lum e a lor, lovind și țipând. M a m a a spus înt ot de a una că se pric e pe să sc him be re gulile după c um se potrivește. Totuși, a fost o înțelegere și e a a plătit prețul. Ea m -a a ve rt iza t să mă fe re sc m e re u de oric e legătură c u lum e a interlopă criminală și oa m e nii din e a . Și intenționam să da u se a m a de a ve rt ism e nt ul m a m e i m e le . Alt fe l, viața m e a a r de ve ni ofic ia l un ia d. N u num a i a t â t acțiunile m e le le -a r fa c e pe fiic e le m e le ținte. T oa t e sa c rific iile făcute de m a m a , t a t a și bunic a m e a a r fi fost în za da r. Conștientă dure ros de prezența bărbatului în spa t e le m e u, inim a m i-a bubuit sălbatic înt r-o combinație de frică și... emoție? N u; nu put e a fi. T re buie să fie t ot ul frică, să-mi înc urc e c u c re ie rul și c u m int e a m e a . Chia r îna int e de m oa rt e a lui Willia m , J ohn m -a a ve rt iza t să nu oc ole sc fa m ilia M orre lli, spunâ nd că sunt vești proa st e . Au fost a t â t de m ult e vești proa st e în viața m e a , nu pre a a ve a m ne voie de a lt e le . Deși, a t re buit să ba t joc de sfa t ul c e lui m a i bun prie t e n a l m e u. Dacă știa că M orre lli sunt o ve st e proastă, de c e a r fa c e e l și Willia m vre o a fa c e re c u e i. Da , e ra m disperați, da r a t â t de m ult ne -a m dorit m oa rt e a ? Și de -a fa c e c u m a fia s-a t e rm ina t înt ot de a una c u m oa rt e a . M -a m uit a t la Angie și e a părea să țâșnească pe st e N ic o M orre lli, a runc â ndu-se c u oc hiul la e l sub ge ne , înc e rc â nd să-i a ra t e că e st e interesată. N ic i măcar un orb nu a r fi ra t a t a c e st e se m ne . Pe nt ru e a , e l a c om ple t a t c a se t e le de se le c t a re . Era boga t , put e rnic și frum os. A t re buit doa r să a da uge încă o c ut ie - pe ric ulos. N e rvos, i-a m a runc a t o privire . Era m a i în vârstă de c â t mă așteptam, poa t e a ve a pa t ruze c i de a ni și e ra c e va e va ziv la e l. N u pre a a m put ut pune de ge t ul pe e a . Da , fa m ilia M orre lli a c ondus lum e a interlopă din M a ryla nd și DC t im p de c â t e va generații, da r a e x ist a t un a va nt a j ne m ilos în privința lui N ic o M orre lli c a re a țipat că a câștigat-o și a st rivit câțiva oa m e ni în drum ul său spre vâ rf. Poa t e c hia r m a i m ult de c â t doa r c â t e va ! N u a ve a m nic io bază pe nt ru a st a , da r mi-aș pune viața în joc pe nt ru c a simțul m e u inst inc t iv să fie pe rfe c t . De obic e i e ra . A fost c e e a c e m -a a ve rt iza t că c e va s-a înt â m pla t c u soțul m e u îna int e să-mi da u se a m a vreodată în c e se băgase. "Poft im ." V oc e a c he lne rului m -a tresărit. Și-a sc him ba t im e dia t c om port a m e nt ul ne polit ic os față de m ine , doa r pe nt ru că e ra m în c om pa nia a c e st ui bărbat. Era dinc olo de fa ls. „Pot să fa c a lt c e va pe nt ru t ine ?” Mă înt re ba , da r înt re ba re a e ra îndreptată către bărbatul de c a re e ra m dure ros de conștient c a re stătea în spa t e le m e u. Am clătinat din c a p la fe l. Cu c â t pleacă m a i de vre m e c he lne rul ăsta, c u a t â t m a i re pe de put e a m să pun distanță înt re m ine și N ic o M orre lli. Privirile m e le s-a u m ut a t pe st e re st a ura nt și a m obse rva t că a ve m c e a m a i bună masă a ic i, c u ve de re la M onum e nt ul Wa shingt on la rg deschisă în fața noastră. Î n t im p c e a lt e m e se e ra u înghe suit e m a i a proa pe una de cealaltă pe nt ru a um ple a c e st loc la c a pa c it a t e a sa , a c e a st a e ra de pa rt e de t oa t e , ofe rindu-i int im it a t e . De sigur, a r fi de așteptat c a N ic o M orre lli să obțină t ot c e e st e m a i bun. M a i e ra un dom n c a re stătea de ja la masă și ne aștepta. N u m -a m put ut abține să nu ge m u în int e rior. Acești bărbați e ra u e x a c t c e e a c e iube a Angie . Frum os, boga t , c la r st a bilit și put e rnic . A fost și a c e st om un c rim ina l? Dint re c e i doi, N ic o M orre lli a da t vibe de dominație și put e re , obișnuit să-și ia drum ul. Celălalt, nu a t â t . Prim a m e a ieșire de la m oa rt e a soțului m e u și se întâmplă această ne bunie . Aș fi bloc a t înt r-o situație inconfortabilă c u un t ip c a re îm i dădea fiori îngrozit ori pe spa t e și a lt ul c a re mă a runc a c u privire a de parcă aș fi fost pe e c ra n. N u e de m ira re că a m de c is să fiu pust nic . După ziua de a zi, mă înt orc e a m să e vit pe toți. "Buna ziua ." Angie și-a bătut a c um ge ne le la prie t e nul dom nului M orre lli și a t re buit să mă opre sc să-mi da u oc hii pe st e c a p. Părea m a i tânăr, da r nic i pe de pa rt e la fe l de atrăgător. N u că nic iunul dint re bărbați a r fi c ont a t pe nt ru m ine . S-a ridic a t im e dia t , c u oc hii a runc â ndu-se spre m ine , a poi pe prie t e nul lui în spa t e le m e u. „Bună, Ga bit o”, a spus dom nul M orre lli în spa t e le m e u. „Spe r că nu t e deranjează că a c e st e doa m ne m inuna t e ni se alătură.” U f, m -a m de ra nja t . M i-a m muşcat lim ba c a să reţin c uvint e le . Am vrut să ple c , a c um . „Bineînțeles că nu, Dom inic o”, a răspuns Ga bit o și oc hii i-a u călătorit de la prie t e nul său la m ine . La na iba c u Dom inic o M orre lli! At â t pe nt ru nic io șansă în ia d sa u o coincidență. "Si t u e st i?" a înt re ba t e l, c u c uriozit a t e în oc hi în t im p c e mă prive a . M i-a m dre s gla sul inc onfort a bil, m i-a m răpit răspunsul. „Bia nc a .” M i-a m a sc uns intenționat num e le de fa m ilie . I nim a m i-a bătut c u put e re , bătându-mi put e rnic pe c oa st e și a m t ra s a dâ nc a e r în pie pt , înc e rc â nd să mă c a lm e z. M i-a m îm pins părul de pe față ne rvos, c u m â inile vizibil t re m urâ nd. N u a r fi t re buit să vin. Ar fi t re buit să rămân bloc a t în m ic a m e a rutină. At unc i nu aș fi da t de Dom inic o M orre lli. O adevărată t e roa re m i-a năvălit prin ve ne ; pulsul îm i pulsa de adrenalină. Ca lm a . Inspirați și expirați. Ca lm a . Am t ot înc e rc a t să mă înc ura je z e u însum i. N im e ni nu știa c e s-a înt â m pla t . N im e ni nu a ve nit să c a ut e ba nii ăia. N im e ni, în afară de noi t re i, știa c e făcusem și unul e ra m ort . Am a vut înc re de re în J ohn în m od e x plic it , așa că a st a înse m na că se c re t ul nost ru e ra în siguranță. N u, nu doa r noi t re i. Cine a pie rdut ge a nt a a ia știa și e l. J ohn i-a da t lui Willia m pa rt e a lui din ba nii furați . Bănuiesc că spe ra că îi va cumpăra le a c ul, la fe l c a și m ine . Era m a m â ndoi proști. M e dic ii a u t ot spus că nu se poa t e sa lva , da r e u a m re fuza t să c re d. Da r nim ic din t oa t e a st e a nu a r c ont a pe nt ru m a fie . L-a r uc ide pe J ohn știind că nu a păstrat un ba n din acești ba ni. Da r oa m e nii lui M orre lli nu a u ve nit niciodată să-l c a ut e ; M ia m just ific a t . Poa t e că a ve a u a t â t de m ult e pungi de ba ni, înc â t nic i măcar nu i-a u ra t a t niciodată. La na iba , a fa c e față a c e st or consecințe a r put e a duc e doa r la un a t a c de c ord. M i-a m m ut a t oc hii în jur și m i-a m da t se a m a din nou că a m rămas c a un de ge t ul m a re dure ros, dovadă că nu îm i aparțin a ic i. Angie s-a re m a rc a t înt r-un m od bun; M -a m re m a rc a t în c e l m a i rău m od. S-a așezat de ja la masă și aș fi put ut s-o sugrumă pe nt ru că e ra a t â t de neconsiderată în a c e st m om e nt . Sa u pe nt ru a a le ge loc ul unde mafioții ve ne a u să mănânce. Am st a t a c olo dezbătând dacă a r t re bui să spun la na iba c u a st a și să mă înt orc să ple c . Sa u m i-a r a duc e a st a o atenție nedorită? Ac e st e gâ nduri pa ra noic e nu a u făcut pa rt e din m ine până c â nd Willia m s-a im plic a t în m a fie . Chia r și după c e a m a fla t m a re le se c re t pe c a re m a m a l-a păstrat, a m fost sigur că nu va fi niciodată dezvăluit. Pe nt ru că a fost păstrat c u suc c e s t im p de douăzeci și c inc i de a ni. Da r furt ul ba nilor de la m a fie e ra c u t ot ul a lt c e va . M â na unui bărbat de pe spa t e le m e u m -a îm pins ușor îna int e , făcându-mă să sa r la a t inge re a arzătoare și unde le de șoc c a re de t ona u prin c orpul m e u. M i-a m da t c a pul pe spa t e , întâlnindu-mă c u oc hii cenușii c a re m i-a u spe ria t ra ha t ul. „Î m i c e r sc uze ”, voc e a lui profundă se strecură prin fie c a re por în t im p c e își îndepărta m â na . „N u a m vrut să t e surprin.” — Î n regulă, a m m urm ura t c u o voc e răgușită, fa sc ina t și spe ria t de a dâ nc im e a oc hilor lui. Astăzi a fost prim a dată c â nd a m fost a t ins de un bărbat de la m oa rt e a soțului m e u. De N ic o M orre lli. Și a t inge re a lui... e ra fie rbint e și c hia r și a c um că m â na lui nu m a i e ra pe m ine , încă simțeam senzația de arzătoare a c olo unde se a fla . N u a fost c hia r c e e a c e mă așteptam. Oh, a st a e rău! St a re a m e a de panică m -a a ve rt iza t în t im p c e c orpul m e u t â nje a să m a i gust e a t inge re a lui. Ce . T he . I a d? N u l-a m vrut pe a c e st om . N u mi-aș dori niciodată a c e st om . M inc inosului îi crește na sul. „H a i, Bia nc a . Aşezaţi-vă." Fără t ra ge re de inimă, m i-a m pus poșeta pe spătarul sc a unului în t im p c e N ic o m i-o sc ot e a . Dom n și un m a fiot , m a m ba t joc orit în tăcere în c a pul m e u. Ce glumă dra c ului! M i-a m m urm ura t mulțumirile și m -a m așezat, e vit â ndu-i oc hii. Ce l m a i bine e ra să nu-i c a pt e ze atenția. T re c i pe st e a c e st prâ nz și s-a r t e rm ina . M -a r uit a și m-aș pre fa c e că nu la m înt â lnit niciodată. Groza v pla n! Totuși, știam că nu există nic io șansă în ia d să-l uit vreodată pe a c e st bărbat int im ida nt , copleșitor și arătos. Î na lt și chipeș, bine făcut și c u t e nul măsliniu, c u o aură periculoasă și intimidantă. M int e a m e a nu put e a înțelege de c e l-a m găsit arătos, nu semăna de loc c u Willia m . Willia m , soțul m e u! Doa m ne , m i-a fost dor de e l. Î n c iuda t ut uror greutăților și dure rii, încă îm i e ra dor de e l c u o dure re c a re m i se simțea gol în pie pt . N u a r fi t re buit să moară niciodată a t â t de tânăr, să-i fie je fuit de viața c a re a bia înc e puse . Î n sc him b, a ic i stăteam c u un străin pe rfe c t și un m a fiot , prefăcându-mă că viața e bine , că luc rurile e ra u norm a le și nu e ra m spe ria t . Deși, fără să știu, viața m e a nu a fost normală din m om e nt ul în c a re m a m a m -a c onc e put . Mă put e a m pre fa c e t ot c e îm i dore a m , da r a rămas fa pt ul că e ra m fiic a biologică a unui m onst ru ne noroc it . I nspirâ nd a dâ nc și a poi e x pirâ nd t re m urâ nd, m -a m străduit să-mi c a lm e z gâ ndurile și rit m ul inim ii, a poi a m înc e rc a t să mă c onc e nt re z a supra conversației, da r t oa t e simțurile m e le e ra u c om ple t a m e st e c a t e . N u a m fost niciodată unul c a re să vorbească, așa că a m st a t a c olo țeapăn, uitându-mă pe N ic o și pe prie t e nul lui în t im p c e Angie c ont inua să vorbească. N -a m put ut a le ge un c uvâ nt din e a ; deși a m înțeles că e a flirt a c u a m bii bărbați. Privind c e a sul de pe re t e , m -a m ruga t c a slujba să fie rapidă pe nt ru că a bia așteptam să ple c de a ic i. Conștient dure ros de privire a lui N ic o M orre lli a supra m e a , m i-a m păstrat e x pre sia nemișcată. Put e a să vadă că nu aparțin? Știa e l c ine sunt ? Sa u a fost a lt c e va ? Schimbându-mă inc onfort a bil, m -a m uit a t în jurul m e u. V e de re a de m ilioa ne de dola ri a Ca pit a le i a c e st e i țări, c u oa m e ni ne m ilosi pe sc a unul din față. Ce m i-a spus a st a ? T ot ul în jurul m e u țipa ba ni, pe ric ol, put e re . N im ic din t oa t e a c e st e a nu e ra lum e a m e a și nu a r fi t re buit să fie niciodată lum e a m e a . M i-a m înt ors oc hii la m a sa noastră și a m obse rva t că a m bii bărbați mă prive a u. M -a m forțat să zâ m be sc . Era m a t â t de ieșit din e le m e nt ul m e u, nu num a i în c e e a c e privește ha ine le sa u situația. Î n ult im ii șase a ni, a m fost im plic a t în viața m e a de acasă. Era m pe rfe c t fe ric it să mă buc ur de m ic ul m e u hobby și să fiu soție. Copilăria m e a m i-a da t un im puls de a reuși în de pa rt a m e nt ul de m a t e rnit a t e și soție. M a m e i m e le nu i s-a da t șansa să fie mamă sa u soție. Î n sc him b, s-a sa c rific a t pe nt ru a mă prot e ja , așa c um înc e rc a m să fa c și e u la fe l a c um c u fe t e le m e le . „Bia nc a ?” M â na lui Angie pe brațul m e u m -a tresărit până a c um . "Da ?" Oc hii m e i s-a u a runc a t înt re t re i indivizi, zâ m be t ul m e u fa ls rănind obra jii. "Est i bine ?" V oc e a e i e ra ușor îngrijorată. Dre a pt a ! Ac um e ra îngrijorată. Ar fi t re buit să înțeleagă m a i de vre m e că nu a m vrut să fiu a ic i. „Da , da ”, a m răspuns. "De sigur. Ca re -i t re a ba ?" "Dom nul. M orre lli și Ga bit o ne -a u re c om a nda t să încercăm burge rul de hom a r”, a c iripit e a fericită, țâșnind la c e i doi bărbați. "Dom nul. M orre lli a înt re ba t dacă ești de a c ord c u a st a .” Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre N ic o M orre lli. M -a m înt re ba t de c e Angie îi t ot spune a dom nul M orre lli, ia r e a e ra de ja pe o bază de pre num e c u Ga bit o. Poa t e că e a simțea prădătorul a sc unzâ ndu-se sub a c e l c ost um , la fe l c um a m put ut e u. Î n t im p c e mă uit a m la privire a de oțel întunecată a lui N ic o, a m a vut ne voia fie să mă îne c în e le , fie să-mi înc hid oc hii și să mă pre fa c că sunt oriunde în afară de a ic i. Pe nt ru că nu e ra nic io îndoială că a c e st om m irose a a necruțătoare. Ar put e a să mă distrugă c u o poc nire a de ge t e lor. M a fia e ra o lum e necunoscută pe nt ru m ine , da r știam de st ule de spre e a c a să știu să st a u de pa rt e . A înc e put c u m a m a m e a , poveștile bunic a m e a italiană și s-a înc he ia t c u c e a m a i recentă experiență c u răposatul m e u soț. Am clătinat din c a p. „N u, voi m â nc a doa r o salată”, le -a m spus. „N u m i-e a t â t de foa m e .” Și nu-m i pe rm it un burge r de hom a r , a m adăugat e u în tăcere. „N u fi prost ”, a obie c t a t Angie . „Arăți de parcă ești ga t a să t e ofilești. Ce a i pie rdut , de e x e m plu douăzeci de lire de la înm orm â nt a re a soțului tău? Dure re a m i-a străpuns pie pt ul la a m int ire a pie rde rii lui Willia m . N u a fost singurul m ot iv pe nt ru c a re a m slăbit. Era c a și c um înt re g pa c he t ul de cărți s-a prăbușit în de c urs de c â t e va luni, dist rugâ nd t oa t e fundațiile pe c a re m i le -a u da t bunic a și t a t a . T ot ul a înc e put c u m oa rt e a tatălui m e u, c u a prox im a t iv un a n îna int e de m oa rt e a lui Willia m . Adevărurile pe c a re le -a m a fla t m -a u zguduit până la capăt. S-a dove dit că nu sunt c ine c re de a m că sunt . N ic i măcar nu m a i e ra m sigur c ine sunt . Tatăl m e u m a fiot ! Be nit o K ing . Era de t e m ut print re c rim ina li, nu contează de nim e ni a lt c ine va . Adevărul e ra a m a r pe lim ba m e a . Revelația... și m a i bine , da m na re a a ve a un gust a c ru, c hia r și a c um . Ce a r fi spus Willia m dacă a r fi știut îna int e de a m uri? A fost singurul se c re t pe c a re l-a m a sc uns de la e l. El nu a ve a ne voie de c ruc e a m e a c a să o poa rt e . Î n plus, nu mă put e a m gâ ndi la a c e l bărbat c a la tatăl m e u. A fost doa r un dona t or de spermă. Am a vut un tată, un tată adevărat c a re m -a c re sc ut și m -a prot e ja t . „N u”, a m răspuns, c u voc e a tremurândă. Ene rva re a la Angie , la această situație, la se c re t e le pe c a re m -a m străduit din gre u să le uit s-a năpustit în m ine . M i-a m prins de ge t e le în jurul pa ha rului m e u c u apă, da r m i-a fost frică să-l ia u și să-l vărs. Se nt im e nt ul de singurătate pe c a re l-a m simțit în ziua în c a re m i-a m îngropa t soțul a re ve nit . Î n c iuda de za c ordurilor noa st re , îm i e ra dor să a m pe c ine va c u c a re să pot vorbi. Am fost prie t e ni c u m ult îna int e să de ve nim iubiți. M oa rt e a vine în t re i , a u spus e i. Am a vut tendința să c re d că a r fi fost o adevărată superstiție. Bunic a m e a a m urit în urmă c u t re i a ni, tatăl m e u l-a urm a t a nul următor, ia r Willia m un a n după e l. Ac um , mă simțeam m a i singur print re mulțimile de oa m e ni de c â t a t unc i c â nd e ra m singur. Da , fric a m -a ținut îna poi, da r și se nt im e nt ul de a nu put e a să mă c one c t e z c u ceilalți. „De fa pt , îm i pa re rău.” M -a m ridic a t brusc , a puc â ndu-m i poșeta. N u put e a m suport a să st a u a ic i în t im pul prâ nzului, prefăcându-mă că t ot ul e st e bine c â nd viața m e a s-a prăbușit înc e t , da r c onst a nt . N u put e a m să st a u în pre a jm a a c e st ui m a fiot și să-mi păstrez c a lm ul m ult m a i m ult . „T oc m a i m i-a m a m int it că t re buie să fiu unde va . H m ... pe nt ru fe t e .” "Ce ?" Oc hii lui Angie mă prive a u șocați. „Ai spus că soa c ra t a va lua ge m e nii după-amiaza și ești libe r. M i-a m lua t re st ul după-amiezii libe re .” Am clătinat din c a p, a runc â nd o privire înt re t re i dint re e i și concentrându-mă pe Angie în t im p c e i-a m spus: „Î m i pa re foa rt e rău, Angie . Da t a viit oa re ." Fără să mă uit îna poi, m -a m re pe zit prin re st a ura nt . Am a uzit -o pe Angie strigându-mă, da r nu m -a m oprit . Ea nu a vrut să vină după m ine . O cunoșteam sufic ie nt de bine pe nt ru a fi sigur de a st a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re i Oc e a nofPDF.c om N I CO EU a m privit -o ieșind în grabă din re st a ura nt , lăsându-ne pe toți în urmă. N u-m i a m int e a m ult im a dată c â nd o fe m e ie a ple c a t fără să se uit e îna poi la m ine ... c e l puțin nu de bunăvoie. De obic e i, t re buia u să fie împinși afară c â nd t e rm ina m c u e i. Bia nc a ! N um e frum os și i se potrivește pe rfe c t . La na iba , a r fi put ut la fe l de bine să o numească Albă c a Zăpada. Ea a r pot rivi pie sa pe un t ric ou. Fața e i e ra palidă c a zăpada, ia r buze le e i roșii rubin și părul înt une c a t împreună c u a c e i oc hi e ra u un c ont ra st put e rnic c u t e nul e i. Frum os într-adevăr! a m vrut -o. Și c e e a c e vre a u, obțin m e re u. I -a m da t un pe rm is gra t uit prim a dată c â nd a m văzut-o, c â nd nu știam c ine e st e . Ac um , circumstanțele s-a u sc him ba t . M-aș folosi de e a c a să-mi răzbun, să o t ra g și a poi să mă a sigur de e a pe nt ru t ot re st ul vieții. Era un sc e na riu ide a l. Din experiența m e a , să t e îndrăgostești t inde să fie o ne noroc ire . T ot c e t re buia să fa c i e ra să t e uiți la Luc ia no c a re își vâ na se soția de a ni de zile și se a fla în I t a lia c hia r a c um să o strângă. Căsătoria părinților mei m -a învățat că căsătoria din dra gost e t e poa t e dist ruge . Tatăl m e u a fost un ticălos sla b c a re i-a c ost a t viața surorii m e le . Î n t im p c e m a m a m e a a scăpat de sub c ont rol după m oa rt e a e i, nu e ra c u m ult m a i bună îna int e . Infidelitățile tatălui m e u și urmărirea fust e lor, foa rt e asemănătoare c u a le lui Be nit o K ing, a u provoc a t ra va gii în viața e i a nt e rior perfectă. A fost singura fiică a c e le brului m a gna t im obilia r Ca ssidy. Tatăl m e u e ra un ne noroc it la c om căruia îi plăcea să pradă fe m e ile boga t e și frum oa se . Din păcate, m a m a s-a îndrăgostit de a st a fără săși vadă adevăratele c ulori până a fost pre a t â rziu. Căsătoriile în lum e a noastră a u fost pe viață. N ic ole t t a , sora m e a , a plătit prețul supre m . Bia nc a Ca rt e r a fost prim a piesă a puzzle -ului c a re și-a răzbunat m oa rt e a . Am simțit că fric a ie se de pe e a c â nd Angie i-a spus num e le m e u. Fric a amestecată c u dispe ra re . Î n c iuda c a lm ului e i, Bia nc a nu se pric e pe a să-și ascundă se nt im e nt e le . M -a m înt re ba t c â t de m ult e știa e a de spre m a fie sa u de spre c e făcuse soțul e i. Știa e a c ine sunt ? De obic e i, fe m e ile cunoșteau va st ul port ofoliu im obilia r a l fa m ilie i M orre lli și se înghe suia u după bogăția pe c a re o re pre ze nt a m . Afa c e rile m e le le git im e și a ve re a m -a u ținut de pa rt e de știri și de ra da r. Am t ripla t port ofoliul im obilia r t e hnologie a și am informației pe c onst ruit o c a re folosit -o am c om pa nie atât de în activitățile m e le le ga le , c â t și în c e le ile ga le . Ac e st a din urmă a fost c e e a c e m -a c ondus la Bia nc a . Câ nd i-a m înt ins c a pc a na soțului e i, se părea că Willia m Ca rt e r și soția lui nu știau nim ic de spre m a fie . Aș fi put ut greși? Fe lul în c a re mă prive a c u o e x pre sie păzită m -a făcut să c re d că fric a e i e ra legată de activitățile m e le din lum e a interlopă. Deși m -a m străduit să înțeleg c um va ști e a vreodată. Ea nu a făcut pa rt e din nim ic și a a vut foa rt e puține c ont a c t e c u m a m a e i. Totuși, dacă Bia nc a a r ști m a i m ult e de c â t bănuiam e u, c u siguranță i-a r e x plic a t e a m a . N u părea o fe m e ie c a re a r fi fost dornică să sară în activitățile din lum e a interlopă. Da r c e l de -a l șaselea simț m a a ve rt iza t să țin ga rda sus pe nt ru că se întâmplă a lt c e va c u această fe m e ie . Și a m învățat să a m înc re de re în inst inc t e le m e le . A fost c e e a c e m -a ținut în viață în lum e a interlopă și m -a făcut un a dve rsa r de m n în t oa t e a fa c e rile m e le , le git im e și ile git im e . „N u a r t re bui să t e duc i după prie t e nul tău?” a m înt re ba t -o pe Angie . O prietenă adevărată ne -a r fi lăsat în urmă și s-a r fi a sigura t că prie t e na e i e st e bine . M i-a spus că c e i doi nu e ra u prie t e ni apropiați. „Oh, o c unosc pe Bia nc a de c â nd e ra m c opii”, s-a îndepărtat e a . „Câ nd e a nu vre a să fie deranjată, înc hide lum e a întreagă. Ar put e a fi un nou război m ondia l pe t re a pt a e i din față și e a a r insist a să fie lăsată în pa c e .” Cu siguranță nu prie t e ni apropiați. La fe l de bine , pe nt ru că nu m i-a plăcut în m od de ose bit Angie H a rt m a n. „Bia nc a a re un num e de fa m ilie ?” a m înt re ba t -o, deși știam. Î n ult im ii t re i a ni, a m a fla t t ot c e a fost de spre Bia nc a și viața e i. „Bia nc a Ca rt e r”, a răspuns e a , ușor reticentă. Willia m Ca rt e r. A fost singurul om c a re a îndrăznit să mă fure și a scăpat c u a st a . Ei bine , din punc t de ve de re t e hnic , nu a scăpat c u a st a . M oa rt e a l-a găsit, da r c u siguranță nu a plătit niciodată ba nii îna poi. Și c u dobândă, a c um îm i da t ora m ilioa ne . M a i bine , văduva lui a făcut-o. Ca pc a na pe c a re i-a m înt ins-o soțului Bia nc a i a funcționat m a i bine de c â t aș fi put ut spe ra vreodată. A fost c a le a m e a să a jung la Bia nc a Ca rt e r, să-l fa c pe soțul e i să-mi fie înda t ora t . Și a c um , da t oria e ra a e i și nu e x ist a de c â t o singură c a le de a o st inge . Ea a r fi răzbunarea m e a . Al m e u să dețin. „Bia nc a a jura t să se întâlnească”, a c ont inua t Angie , torcătorul insinuâ nd că nu a m nic io șansă c u prie t e na e i, da r e a însăși a fost m a i m ult de c â t dispusă. Fe lul în c a re arăta înt re Ga bit o și e u m i-a spus că nu s-a r îm pot rivi c a a m â ndoi să o ne noroc im . Î n nic iun c a z în ia d. N u m-aș fi int e re sa t nic i pe de pa rt e de Angie . Era o tânără greșită, c a re urmărea ba ni și st a t ut . Era deșteaptă, da r nim ic din t oa t e a st e a nu a r fi a jut a t -o în c uc e rire a bărbaților pe c a re îi urmărea. Ce i m a i mulți dint re acești bărbați e ra u căsătoriți sa u a ve a u a ra nja m e nt e c u a lt e fe m e i din c e rc urile noa st re soc ia le . I -a a sigura t că nu vor fi învăluiți c u căutători de a ur. Da r Bia nc a Ca rt e r, pe de altă pa rt e . Da , m -a r int e re sa . N u a împărtăși, c i a deține. Oc hii m e i a u străbătut re st a ura nt ul. Fe m e ia dispăruse, nic i urmă din e a , c u excepția unui m iros ușor a l pa rfum ului e i pe rsist e nt de lilia c . Ea a dispărut la fe l de re pe de c um a int ra t în viața mea. Bia nc a Ca rt e r a r fi a m e a . A de t ine . A a ve a . A dist uge . Doa r că nu știa încă. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Pa t ru Oc e a nofPDF.c om BI AN CA Oc e a nofPDF.c om Două săptămâni m a i t â rziu M Ge m e nii s-a u juc a t în c urt e a noastră, frum oa sa priveliște a golfului Che sa pe a k e s-a înt ins pe k ilom e t ri înt re gi în fața oc hilor m e i, zgom ot ul va lurilor și a bărcilor un zgom ot îndepărtat print re râ sul fe t e lor m e le . M irosul unic a l golfului m i-a inva da t plămânii și s-a a m e st e c a t c u dure re a goală c a re stăruia în pie pt . N u vre a u să pie rde m și c a sa noastră. I nsula Gibson a da t a spe c t ul de izola re și int im it a t e ; a fost locația mea de vis să-mi c re sc m ic a fa m ilie . M -a m îndrăgostit de această casă din m om e nt ul în c a re a m văzuto. N u a c ont a t pe nt ru m ine că e ra doa r o baracă c â nd a m văzut-o. T ot c e a m văzut a fost potențial înt r-o locație excelentă. Willia m și c u m ine munciserăm a t â t de m ult . Am c a m pa t în sufra ge rie luni de zile în t im p c e a m re nova t înc e t c a sa . I nim a m i-a tresărit în pie pt . Ar t re bui să c a ut a pa rt a m e nt e pe c a re m i le-aș put e a pe rm it e , fără să prive sc spre m a re , inc a pa bil să mă mișc sa u să acționez. Le -a m eșuat. Î n a lt e pa t ru săptămâni, viața lor a ve a să fie dată pe st e c a p. Astăzi a ve nit în sfârșit sc risoa re a a c e e a de t e m ut . De luni de zile a făcut pa rt e din coșmarurile m e le . Știam că urmează, da r a fost totuși un șoc să văd sc risoa re a de e x e c ut a re silită de la bancă c u t e rm e nul până la c a re t re buie să ne mutăm. Doa m ne , dacă aș a ve a o pa rt e din ba nii pe c a re i-a lua t Willia m . Proba bil că l-aș folosi pe nt ru a ne fa c e m a i m ult t im p a ic i, în c iuda fa pt ului că m -a m t re m ura t zile înt re gi după c e m -a m înt â lnit c u N ic o M orre lli. Î n ult im a lună din viața lui Willia m , a m lua t oric e ba ni pe c a re a m put ut să pun m â na . Chia r și ba nii m urda ri pe c a re ia fura t . Am re fuza t să renunț, urmărind oric e t ra t a m e nt și spe râ nd să-l țin c u m ine ... c u noi. Din punc t de ve de re fina nc ia r, e ra m c om ple t nepregătiți pe nt ru boa la și m oa rt e a lui. I-aș fi făcut pe Willia m și J ohn să re t urne ze ba nii dacă a m m a i a ve a o șansă? Ast a a fost pa rt e a înfricoșătoare. Inițial, a m insist a t să-l re t urne ze , da r a poi, c â nd m i-a m da t se a m a că Willia m a ve a ne voie de e l pe nt ru t ra t a m e nt e le sa le m e dic a le , nu a m m a i a dus-o niciodată în discuție. Era m a proa pe sigur că aș fi folosit a c e i ba ni m urda ri, c hia r știind că re zult a t ul a r fi fost același. Willia m a r fi m urit oric um . Da r doa r datorită a c e lor ba ni, fe t e le m e le și c u m ine a m a vut c â t e va săptămâni în plus c u soțul m e u și a st a a făcut c a t ot ul să m e rit e . După m oa rt e a lui, a ve nit pe de a psa . K a rm a e ra o cățea a l na ibii dacă mă înt re ba i. M i-a m lua t o slujbă doa r pe nt ru a -m i pe rm it e să pun m â nc a re pe masă. Am rămas fără e c onom ii și o mică sumă din polița de a sigura re de viață a bia plătită pe nt ru c ost urile de înm orm â nt a re . Cu foa rt e puțină experiență în spa t e , nu a m put ut fi pretențios și a m lua t prim ul loc de muncă plătit de c e nt . Așa că iată-mă, jucându-mă secretară înt r-o mică firmă de avocatură, înc e rc â nd să mă de sc urc și eșuând la m e nt a bil. At â t a t im p c â t sunt e m împreună, ne put e m de sc urc a c u t ot ul. Am t ot re pe t a t -o ia r și ia r. Pur și sim plu nu m -a făcut să mă sim t m a i bine . De c â nd a m urit Willia m , a m m unc it a t â t de m ult c a să-l mențin împreună. N u a făcut nic io diferență. Am e sua t t ot usi. Se pa re că nu m i-a m da t se a m a c â t de proastă e ra dependența m e a financiară de e l până c â nd a ple c a t . N u a r fi c ont a t dacă ipot e c a e ra jumătate din c e e a c e e ra , t ot nu m iaș fi put ut pe rm it e împreună c u im pozit e le pe proprie t a t e pe sa la riu. Era m a t â t de disperată înc â t m -a m gâ ndit să o sun pe m a m a . Da r a poi m i-a m a m int it unde a r put e a duc e a st a . Ex ist a un m ot iv pe nt ru c a re vorbim ra r. Ea sa c rific a se de ja m ult e . N u a ve a ne voie de a lt c e va adăugat în fa rfurie . M a m a a fost a m a nt a lui Be nit o K ing. Copilăria m e a a fost complicată. Ra r a m văzut-o pe m a m a c re sc â nd. N u a m m a i văzut-o de m ult , da r a m prins o poză c u e a și Be nit o K ing în zia re c u c e va t im p în urmă. M a i e ra un bărbat în im a gine , fiul lui Be nit o. Arăta la fe l de c rud c a tatăl său - M a rc o K ing. Ave a niște tendințe bolna ve și c ruzim e a lui se pot rive a c u c e a a tatălui său. Ce l puțin așa spune a u zia re le . M a m a își vopsise părul blond în roșu și e ra pe brațul lui Be nit o, zâ m bind fe ric it . Era totuși un zâ m be t fa ls. Lum ina din frumoșii e i oc hi albaștri se st inge a înc e t . T ot ul din c a uza lui . N u m i-a m văzut pre a m ult m a m a , da r o cunoșteam sufic ie nt de bine pe nt ru a -i cunoaște zâ m be t ul fe ric it de la unul fa ls. Î nt re a ga e i persoană e ra falsă - c e e a c e și-a dorit Be nit o să fie . Doa m ne , nic i nu-m i a m int e a m ult im a dată c â nd a m văzut-o fericită. a m vrut s-o sa lve z; Doa r că nu știam c um . N ic i măcar nu m -a m put ut sa lva pe m ine și pe fe t e le m e le de la e va c ua re . Cum na iba aș fi sa lva t -o pe m a m a din ghe a re le lui Be nit o? U ne ori mă înt re ba m c um a r put e a fa c e a st a - să fie în pre a jm a unui bărbat a t â t de c rud. Chia r dacă e a făcea a st a pe nt ru m ine , toată lum e a a ve a un punc t de rupe re . Și îndura se a t â t de m ult e de -a lungul a nilor. V e nise punc t ul e i de rupe re sa u a junse se de ja la e l? M -a de va st a t să-mi im a gine z c e a t re buit să îndure a t â t de m ult t im p. „Fe m e ile din fa m ilia noastră sunt put e rnic e ” voc e a bunic ii îm i răsuna în c a p. „Luptăm și nu renunțăm niciodată. Până la urmă, înt ot de a una învinge m .” T re buia să-mi a m int e sc a st a . Protecția în c a re m -a învăluit fa m ilia m e a m -a făcut să de pind de e i, da r a t re buit să-mi a dun ra ha t ul și să fa c un pa s. Din c â t e a fla se m , Be nit o K ing se folose a de m a m a m e a c â nd își dore a c e va sa u a ve a ne voie de c orpul e i. M i-a făcut st om a c ul să se învârtă și, în c iuda fa pt ului că e ra tatăl m e u biologic , a m vrut să-l înjunghie z prin inim a lui neagră. N u m a r de ra nja să-l prive sc sufe rind și sâ nge râ nd, o m oa rt e lungă și dureroasă. M a m a se aștepta să fie obosit de e a , da r c um va a st a nu s-a înt â m pla t niciodată. Î m i iube a m m a m a , da r une ori e ra gre u să-i înțeleg raționamentul c â nd e ra m c opil. N im ic din t oa t e a c e st e a nu a ve a se ns pe nt ru m ine - până c â nd tatăl m e u a dezvăluit adevărul pe pa t ul de m oa rt e . S-a r părea că ra ha t a ieșit m e re u la iveală în ult im e le m om e nt e . Sinc e r, nic i măcar nu e ra m sigur c ine e ra m a m a sa u dacă știa măcar c ine e st e . A fost m a rione t a lui Be nit o de a t â t de m ult t im p, a m c re zut că se pie rduse . Adică, c um a i put ut să nu? Pe nt ru a supraviețui a c e lui om , a t re buit să te prăbușești. A fi în pre a jm a m a fie i dist ruge toată buc uria din viața une i fe m e i, spune a bunic a m e a . Ar ști și e a , din m om e nt c e și-a părăsit fa m ilia în I t a lia t oc m a i din a c e st m ot iv. Și-a dorit o viață normală în țara libe rilor, doa r pe nt ru a-și ve de a propria fiică și fa m ilia căzând în aceeași lum e din c a re a înc e rc a t să sc a pe . Vorbește de spre na iba de ironie . Am învățat de vre m e în copilărie că m ot ivul pe nt ru c a re nu o put e a m ve de a pe m a m a oric â nd a m vrut a fost din c a uza unui a c ord ne noroc it . Pove st e a a fost că m a m a a rămas însărcinată îna int e de a t re bui să fie dată în a c ordul Be lle s a nd M obst e rs. N u m i-a plăcut, da r l-a m cumpărat. N u a m a fla t spe c ific ul e i de c â t m ult , m ult m a i t â rziu. Ex pre sia dia volul în de t a lii nu a fost niciodată m a i adevărată. Am a fla t că Be nit o K ing a fost tatăl m e u biologic și că e u e ra m generația datorată în a c ordul ne noroc it c â nd a m urit tatăl m e u. Sa u bărbatul pe c a re l-a m c re zut că e st e tatăl m e u până c â nd a m a fla t a lt fe l. Doa r că și-a sc him ba t loc ul, așa că nu aș fi pa rt e din a c ord. De c i, a t re c ut la fe t e le m e le . Evide nt , c u toții a m cumpărat adevărul fa bric a t , inc lusiv e u și Be nit o K ing. Slavă dom nului. N u mi-aș fi put ut im a gina să c re sc c u e l c a tată. Spre de ose bire de Be nit o, bărbatul pe c a re m a m a îl iube a e ra grijuliu și a lt ruist . Era c e l m a i bun tată pe c a re și-l put e a dori oric e fetiță. M -a învățat c um să re pa r mașinile, c um să supraviețuiesc în sălbăticie, c um să t ra g și c hia r c um să înjunghi un om . Bunic a m -a învățat să gătesc și să c oa c și să c oa s; deși e a a susținut că a r t re bui să renunț la a c e st e a din urmă. Î m i a m int e a m de privire a dureroasă din oc hii m a m e i c â nd îi spune a m t ot c e făcusem c u bunic a și c u t a t a . N u a m put ut să înțeleg, de c â t m ult , m ult m a i t â rziu. T re buia să e x ist e o m oda lit a t e prin c a re să o pot a jut a . Deși nu fuse se niciodată o constantă în viața m e a , nu put e a m să o părăsesc, știind c e făcuse pe nt ru m ine . Am iubit -o și știam că mă iubește. La urm a urm e i, e a și-a da t viața pe nt ru m ine . Î m i a m int e a m încă de a c e le c â t e va ori c â nd ve nise să mă vadă, im plorâ nd-o să rămână, da r știam că nu poa t e . La c rim ile bunic ii m e le c â nd a sc os-o afară. Ra re ori a m m a i vorbit c u m a m a . Ge m e nii a ve a u pa t ru a c um și e a încă nu i-a înt â lnit . După c e t a t a a m urit , a m știut de c e . a m int e le s in sfa rsit . Gre c ia e st e frumoasă în această perioadă a a nului. Ce rurile sunt a lba st re . Și mările sunt furt unoa se . Câ nd e ra m mică, îm i c it e a cărți de spre ve c hii ze i gre c i. Am fost a t â t de fa sc ina t de e a înc â t e a m -a învățat o frază c a re a ve a să devină propriul nost ru c od. Ea m i-a găurit. Dacă m i-a spus vreodată că Gre c ia e st e drăguță în această perioadă a a nului , înse m na că t re buia să țip și să fug, așa că oa m e nii răi nu mă put e a u lua . Pe măsură c e a m îmbătrânit, a de ve nit c e va dife rit . Î nse m na că t re buia să fug și să mă a sc und. M a m a m e a mă prot e ja și a c um pe m ine și pe fiic e le m e le . Și bunic a și m a m a a ve a u dre pt a t e . Be nit o K ing nu e ra un bărbat c a re să aducă c opii în jur. Fa m ilia m e a m -a prot e ja t ; e ra t im pul să învăț c um să-mi prot e je z fe t e le . I m a gine a lui N ic o M orre lli în c ost um ul său înt une c a t c ura t m i-a fulge ra t în m int e . Am re spira t măsurat, spe râ nd să mă c a lm e z. N u mă cunoștea. N u put e a ști. Dacă a r fi făcut-o, aș fi fost de ja m ort . Trecuseră t re i săptămâni de la a c e a zi îngrozit oa re . După o săptămână întreagă, a m int ra t în panică de fie c a re dată c â nd ve de a m un ve hic ul ne c unosc ut în c a rt ie rul nost ru. Am t ot așteptat să se înt â m ple c e va , da r pe măsură c e t im pul a t re c ut și nu s-a înt â m pla t nim ic , a m de ve nit m a i re la x a t . Poa t e că nu a ve a m de c e să-mi fa c griji din a c e st punc t de ve de re . U n țipăit put e rnic din pa rt e a fe t e lor m e le m i-a făcut oc hii să le c a ut e . „Aria nna , H a nna h”, le -a m st riga t . „H a i de pe plajă.” M i-a m c unosc ut fe t e le și m -a u t e st a t , împingându-și noroc ul, înc e rc â nd să se a propie de apă. N u a m vrut să se ude . Astăzi a fost excepțional de răcoare, deși e ra înc e put ul lunii oc t om brie . La na iba , nu vom fi a ic i să ne bucurăm de plajă va ra viit oa re sa u să ve de m zăpadă pe st e golf ia rna a c e a st a . De c e m i s-a părut a t â t de supărător? Gâ ndul de a le dezrădăcina m -a înt rist a t . Da r adevărul e ra că e ra m obligați să fim dezrădăcinați, indife re nt dacă îm i put e a m pe rm it e sa u nu ipot e c a . Be nit o K ing s-a r put e a să nu a fle niciodată că sunt fiic a lui, da r ve nise să înc a se ze o ultimă generație de da t orii pe c a re fa m ilia Ca t a la no i le da t ora . Bunic ul m e u, un it a lia n a m e ric a n c a re nu a ve a legături c u m a fia , a fost c e l c a re a făcut a ra nja m e nt ul. V orbe st e de spre ironie ! Bunic a m e a și-a părăsit viața în I t a lia pe nt ru a scăpa de m a fie , s-a căsătorit c u un t ip norm a l c a re a ve a un obic e i ne fe ric it de joc uri de noroc și s-a înt ors im e dia t în aceeași lum e . Bunic ul a pie rdut o sumă importantă în Ca sino Roya le . Din fe ric ire pe nt ru bunic ul și din ne fe ric ire pe nt ru fe m e ile fa m ilie i m e le , Be nit o i-a ofe rit o c a le de ieșire print r-un a ra nja m e nt Be lle s. T re i generație, înc e pâ nd cu generații de sora frum oa se , bunic ului. T re buia fie c a re să fiu următorul, da r m a m a s-a sc him ba t pe nt ru m ine . U na dint re fe t e le m e le a r fi ult im a plată. N u există divorț în m a fie , Bia nc a . V oc e a bunic ii e ra lim pe de c a ziua . M a m e i t a le i s-a prom is în a ra nja m e nt ul Be lle s a nd M obst e rs. Be nit o K ing a vrut -o pe nt ru e l. Era de ja căsătorit, așa că a făcut-o curvă. N um a i că bunic a a mințit. M i s-a prom is în a ra nja m e nt ul Be lle s a nd M obst e rs. M a m a și-a sc him ba t loc ul pe nt ru m ine , va lorific â nd dorința oarbă a lui Be nit o pe nt ru e a . Încă o generație s-a da t ora t a c e lui a ra nja m e nt la c a re străbunicul m e u a a c c e pt a t în m od prostește. M a m a m i-a lua t loc ul. Aș put e a c um va să ia u loc ul fiic e lor m e le dacă t ot ul eșuează? T re i vieți pie rdut e pe nt ru da t oria de joc uri de noroc a unui bărbat. M i s-a părut a l na ibii de ne dre pt . M a m a m e a a fost prizonie ra lui Be nit o de m a i m ult t im p de c â t o fe m e ie liberă. Sora bunic ului e ra c ine na iba știa unde . N im e ni nu a a uzit de e a după c e a fost vândută. Deși bunic a a a uzit un zvon că s-a căsătorit c u un m a fiot rus, I va n Pe t rov. Oric um , Bia nc a , c opiii noștri vor a ve a o copilărie fericită. Ave m c e a m a i bună locație pe nt ru m ic a noastră fa m ilie . Aproa pe că a uze a m voc e a lui Willia m , purt â nd în briză. T ot ul se prăbuși înc e t . Doa m ne , m i-a fost dor de e l. M i-a fost dor de c onfort ul lui, de brațele lui blâ nde în jurul m e u. Chia r și a c e le m om e nt e în c a re m -a înfuria t c u acțiunile lui nesăbuite. Ce a r fi spus dacă a r fi știut t oa t e a st e a ? N u voia să aibă c opii; ge m e nii s-a u înt â m pla t dint r-un pre ze rva t iv rupt . N u a m re gre t a t niciodată pe nt ru că m -a u făcut a t â t de fe ric it . Singurul m e u re gre t a fost după c e a m a fla t c ine sunt și c e înseamnă să a m o fiică. M a m a și bunic a a r fi t re buit să mă a ve rt ize ze . Î n sc him b, m -a u lăsat să c re d că sunt e m în siguranță. N u a m fost niciodată în siguranță. T ra iul nost ru a a t â rna t de un fir t ot t im pul. După c e t a t a a m urit , m -a m lupt a t c u pie rde re a lui și c hia r m a i m ult c u revelația c a re a ve nit c u a st a . N u l-a m văzut niciodată ve nind. Willia m și c u m ine ne -a m despărțit în t im p c e înc e rc a m să mă îm pa c c u adevărurile pe c a re le -a m a fla t . Doa r că nu put e a m să-i spun; Pur si sim plu nu put e a m . Poa t e că e ra rușine sa u frică și nu voia m c a e l să simtă aceeași t e roa re pe c a re o simțeam e u. Că înt r-o zi va ve ni c ine va săm i ia fe t e le , să le facă să treacă prin aceeași suferință c a și m a m a m e a . N u c ont a că doa r unul le e ra da t or. Era im posibil c a o mamă să aleagă. Apoi Willia n s-a îmbolnăvit și m i s-a frâ nt inim a c â nd l-a m văzut ofilindu-se în fața oc hilor m e i. Chia r dacă toți m e dic ii ne spune a u că nu există speranță, t ot spe ra m la un m ira c ol, da r nu a ve nit niciodată. M e dic ii a u a vut dre pt a t e . Doa m ne , ura m c â nd doc t orii a ve a u dre pt a t e . Așa că nu i-a m spus niciodată. De c e să-l trimiți la m oa rt e c u o revelație și o povară a t â t de oribilă? Î n sc him b, l-a m ținut de mână și l-a m a sigura t că vom fi în regulă, că e st e în regulă să renunțăm. N u t re buia să-și facă griji pe nt ru noi pe nt ru că e u a ve a m grijă de noi. Și aș fa c e -o. T re buia doa r să-mi da u se a m a de t oa t e . Ac olo a m ple c a t din nou c u spe ra nt a m e a . Ai c re de că îm i voi învăța lecția. M i-a suna t t e le fonul m obil în suport ul pe nt ru pa ha re . N ic i măcar nu m -a m obosit să mă uit în jos. Pur și sim plu nu m a i put e a m vorbi c u oa m e nii. N u m -a m put ut pre fa c e așa că i-a m e vit a t . Î n plus, în ult im e le săptămâni, doa r c e i c a re mă suna u în m od re gula t e ra u pe rc e pt ori de fa c t uri. N u m a i a ve a rost să le răspund. Am t re c ut c u m ult de punc t ul de a înc e rc a să o fa c să funcționeze. N ic i măcar nu mă m a i îne c a m . m -a m sc ufunda t . Sune t ul s-a oprit în c e le din urmă, ia r e u a m e x pira t uşurat. I m e dia t c e a m făcut a st a , t e le fonul a suna t din nou, și din nou, și din nou, până c â nd în sfârșit a m ridic a t t e le fonul m obil uitându-mă la I D-ul a pe la nt ului. m -a m înc runt a t . Era Angie . M -a suna t după c e a m ple c a t a t â t de brusc în ziua a c e e a . N u i-a m răspuns și e a a lăsat un m e sa j voc a l c a să o sune îna poi. N u a m fa c ut nic ioda t a . Era neobișnuit c a e a să sune în m od re pe t a t . Să sperăm că nu a a vut proble m e . Am răspuns la t e le fon c u o ușoară teamă în st om a c . M -a m simțit c a o premoniție c a re mă avertizează că ra ha t ul e ra pe c a le să lovească ve nt ila t orul. Termină, Bia nc a . M -a m ble st e m a t pe nt ru că m i-a m hrănit a nx ie t a t e a . "Buna ziua ." „Bia nc a ”, țipă voc e a e i la t e le fon. „De c e nu răspunzi la a pe luri?” Pe nt ru că sunt oc upa t să-mi fa c griji că c a sa m e a va fi blocată. Pe nt ru că sunt înda t ora t până în oc hii m e i. A, și pe nt ru că soțul m e u a fura t de la m a fie , a poi s-a îmbolnăvit și, în loc să re t urne z ba nii, a m de c is să-i folose sc pe nt ru t ra t a m e nt e fără speranță. Și a poi m -a i t â râ t să ia u prâ nzul în același loc a l na ibii de N ic o M orre lli. „Am fost oc upa t ”, a m răspuns în sc him b. "Ce m a i fa c i?" e a a int re ba t . "Bun." — Amintește-ți de t ipul ăla de la re st a ura nt , înc e pu e a . Cum aș put e a uit a ? N ic o M orre lli nu a fost un bărbat pe c a re l-a i put e a uit a vreodată. Până și pa rfum ul lui a fost înțepenit în m int e a m e a - un a m e st e c de c ondim e nt e și c e dru. „N e înt â lnim de t re i săptămâni a c um .” N u a r fi t re buit să răspund. N u a ve a m c he f de conversații. Sa u să a ud c um Angie s-a le ga t c u un bărbat c a re a spe ria t lum ina zile i din m ine . Dacă prie t e na m e a se înt â lne a c u N ic o M orre lli, c u siguranță nu aș m a i ieși c u e a . Mi-aș păstra distanța. Amenințarea c u Be nit o c a re planează a supra m e a a fost suficientă. Am re spira t t re m ura t , simțindu-mă de parcă mă clătinam pe m a rgine . Î n oric e m om e nt îm i pie rde a m c a lm ul și înc e pe a m să râ d ist e ric . Sa u țipând. Sa u plâ ngâ nd. N u e ra m pre a sigur c a re . N -a m m a i plâ ns din ziua în c a re a m urit Willia m . N u m a i simțisem fe ric ire a de la m oa rt e a t a t a lui. "Asculți?" întrebă Angie . "Da ." "T e simți bine ?" Părea îngrijorată, da r nu a m put ut să sc ot c uvint e să spun nimănui c e se întâmplă în viața m e a . N ic i naș ști de unde să înc e p sa u c um să e x plic ne noroc it ul a c e la . "Da ." „De c e t re buie să fii m e re u put e rnic ?” Î nt re ba re a e i m -a surprins. N u e ra m put e rnic . De fa pt , m -a m simțit c a un eșec, sla b... ga t a să se de st ra m e în oric e m om e nt . „Oric um , a r t re bui să vii la o înt â lnire c u noi.” Da , e ra nebună. "N u, mulțumesc." „Ga bit o e st e ușor și l-a i dori.” m -a m înc runt a t . „Ga bit o?” „Da , t ipul c u c a re m -a m înt â lnit în ult im e le t re i săptămâni. La m înt â lnit la re st a ura nt . Ai a sc ult a t de loc ?” Ea nu se întâlnește c u N ic o M orre lli? Din m om e nt c e nu i-a m răspuns, e a a c ont inua t . — Bia nc a , îți amintești de N ic o M orre lli? M i-a m a dus a m int e de e l? Oc hii a c e ia int e nsi, m â na c a re doa r print r-o ușoară a t inge re m i-a a rs pe spa t e . Chia r și a c um , după săptămâni, încă îi simțeam de ge t e le zăbovind pe pie le a m e a . Cum l-aș put e a uit a pe N ic o M orre lli? Chia r îna int e să-l c unosc , e ra de ne uit a t . Ac um , e l e ra im a gine a c a re îm i t re c e a în m int e de fie c a re dată c â nd mă a t inge a m . I isuse , ajută-mă! Doa r să mă gâ nde sc la a st a m -a durut . N u put e a fi norm a l să t re c i de la tristețe și frică să se aprindă înt r-un int e rva l a t â t de sc urt . „Da ”, a fost t ot c e a m spus. „M -a înt re ba t de spre t ine ”, voc e a e i e ra ezită, da r inim a m i sa întipărit în c oa st e . El știe? „N u vre a u să t e supăr”, a adăugat e a . Poa t e se gândește la m ine în t im p c e se a t inge și e l? M i-a m ple snit m â na pe frunt e . Cine va a t re buit să-mi bată c a pul înt r-un sonda j. „De c e aș fi supărat?” Abia a m sufoc a t c uvint e le . Oric e a înt re ba t e l nu a ve a nim ic de -a fa c e c u m ine și nu a ve a nic iun im pa c t a supra vieții m e le . Dre a pt a ? N u a r ști c e a făcut soțul m e u. Sa u c e făcusem. Dacă a r fi făcut-o, această conversație nu a r a ve a loc . Aș fi de ja m ort . Și, c u siguranță, nu a r ști că m i-a m im a gina t m â inile pe m ine c â nd mă a t inge a m . Fa nt e zia de spre N ic o M orre lli a t re buit să înc e t e ze , e fe c t iv im e dia t . „El caută o fe m e ie m a i tânără c a re să-i fie însoțitoare la un e ve nim e nt la c a re t re buie să pa rt ic ipe . Ar put e a fi o oport unit a t e grozavă”, a răspuns e a , deși nu a ve a se ns. „A înt re ba t dacă t e -a r int e re sa .” O inspirație ascuțită și plămânii m e i e ra u plini de a e r proaspăt. N u mă așteptam de loc la a st a . „N u înțeleg”, a m mormăit în t e le fon. — Ca o escortă? „Bănuiesc că t e poți gâ ndi la a st a așa.” „De c e nu t e -a înt re ba t ?” Această conversație de ve ne a din c e în c e m a i ciudată. M i-a m privit fe t e le în t im p c e se îndre pt a u spre apă, înge nunc hâ nd și st ropindu-se una pe cealaltă c u m â inile . Știam că nu i-a u put ut re zist a . De parcă n-aș fi în st a re să-i re zist lui N ic o M orre lli dacă aș fi fost în pre a jm a lui non-st op. Reacția c orpului m e u față de e l a fost pre a intensă, spre de ose bire de oric e a m simțit până a c um . Era pe ric ulos și t re buia să-mi păstrez distanța. Mă voi gâ ndi doa r la e l în t im p c e mă a t ing . Groza v, m -a m hotărât c u doa r c â t e va m inut e în urmă că o să opre sc . „De fa pt , l-a m ruga t să mă ia în c onside ra re ”, a re c unosc ut e a fără t ra ge re de inimă. „L-a m înt re ba t a c um vre o t re i luni și a poi din nou a c um . M i-a spus că nu e st e int e re sa t . V re a doa r o fe m e ie de vâ rst a noastră pe brațul lui.” O fe m e ie de vâ rst a noastră ? Ei bine , Angie a ve a vâ rst a m e a . Dacă a r fi dispusă și interesată, i-a r fi m a i ușor să o aibă pe braț. Ea a r put e a fa c e față a c e st or situații. Era m groa znic la soc ia liza re . Și nu a fura t niciodată de la e l... a fost un bonus suplim e nt a r pe nt ru ea. Da r m -a șocat să a ud că nu e ra int e re sa t . Angie e ra frumoasă, m ult m a i frumoasă și realizată de c â t m ine . M i-a m im a gina t că nu a r t re bui să c ont e ze pe nt ru un bărbat c a N ic o M orre lli c e fe m e ie îl însoțește la un e ve nim e nt , a t â t a t im p c â t a făcut c e e a c e se aștepta e l. St a i puțin, t re buie să se fi așteptat la be ne fic ii suplim e nt a re , m i-a m spus. Pulsul m i-a c re sc ut și o dure re dulc e m i-a pulsa t înt re c oa pse . Bănuiam că nu a re nic io legătură c u a fi spe ria t . A fost pe nt ru că l-a m găsit atrăgător. N u că aș oc oli vreodată a c e l bărbat. Am vrut să rămân în viață, mulțumesc frum os! „Ești int e re sa t de e l, da r t e întâlnești c u Ga bit o?” Gâ ndul m ia străpuns c re ie rul înne bunit de poft a de N ic o. Angie a r fi înt ot de a una o enigmă pe nt ru m ine . M odul e i de a gâ ndi nu a ve a se ns pe nt ru m ine . „Est e c om plic a t ”, a spus e a . a m e x pira t . Cu Angie , a fost înt ot de a una c om plic a t . N u a ve a m ne voie de nim ic c om plic a t a c um . „Am niște c he st ii în c urs”, a m răspuns în c e le din urmă. „N u sunt pre a m ult pe nt ru a fi un tovarăș sa u a ieși.” De parcă s-a r fi așteptat la răspunsul m e u, a răspuns grăbit. „Est e c a o slujbă, Bia nc a . Și plătește foa rt e bine .” Ea a a c c e nt ua t foa rt e . Ac e st luc ru nu a ve a de loc se ns. „Plătește c a c ine va să-l însoțească la un e ve nim e nt ? De c e ? N u poa t e găsi o înt â lnire ?” Am ba t joc orit ult im e le c uvint e . Am â ndoi știam că bărbatul căuta m a i m ult de c â t o plăcere în c om pa nia c uiva . „Ei bine , a st a e st e . N u vre a să de a o im pre sie greșită une i fe m e i, așa că rămâne să aibă plus unu c a a ra nja m e nt de a fa c e ri. Crede-mă, nu s-a r simți de loc c a o slujbă și a i prim i sum e nebunești de num e ra r. Proba bil t riplu față de un sa la riu norm a l.” M -a m uit a t la c opiii m e i în t im p c e roțile se învâ rt e a u în c a pul m e u. Î n a c e st m om e nt , și-au sc os pa nt ofii și s-a u st ropit unul pe a lt ul sărind în a pa puțin adâncă. Știam că luc rurile m a t e ria le nu înseamnă nim ic , da r a m a vut a t â t e a a m int iri a ic i. A fost greșit să vre i să păstrezi a st a c u oric e preț? Doa r pe nt ru un pic m a i m ult ? La urm a urm e i, a fost doa r să fiu o escortă la un bărbat boga t ... corecție, m a fiot ne m ilos de c a re l-a m fura t ... la e ve nim e nt e de a fa c e ri, nu? Adică, c hia r dacă m -a m c ulc a t c u e l... M i-a m tăiat im e dia t șirul gâ ndurilor. Se rios, Bia nc a ? Ai c it it o mulțime de a rt ic ole și a i văzut sufic ie nt e film e pe nt ru a ști că a c e st t ip de a ra nja m e nt e implică m ult m a i m ult . Î n plus, odată c e și-a da t se a m a de legătura dint re Willia m și de da t oria pe c a re i-o da t ora m , mă duc e a în pădure și îm i pune a un glonț în c re ie r. La fe l c a în Nașul . Sa u a st a a fost în T he Sopra nos ? N u pre a îm i a m int e a m . „De c e nu-l asculți și de c izi a t unc i?” Angie a re c om a nda t . „V re a numărul tău de t e le fon c a să t e poată c ont a c t a dire c t . Pot să i-o da u?” Aria nna și H a nna h a u țipat de înc â nt a re c â nd a u căzut în ge nunc hi. Era u o m ize rie completă și m i-a făcut căldură pe dinăuntru să-i văd a t â t de fericiți. Au fost toată fe ric ire a m e a . N u im i dore a m sa fie inc hisi int r-un a pa rt a m e nt m ic , int r-un c a rt ie r ne c unosc ut . Părinții a u m unc it toată noa pt e a , s-a u dezbrăcat, și-au vâ ndut sufle t ul pe nt ru c opiii lor... nu a fost c u m ult dife rit , nu-i așa? De a lt fe l, N ic o M orre lli a r put e a căuta st ric t plus unu pe nt ru e ve nim e nt e și nim ic m a i m ult . Sim plu c a a st a . Ar fi bine să pune m niște ba ni ascunși, pe nt ru c â nd a t re buit să fugim . Ar t re bui să fugim până la urmă. Cu excepția fa pt ului că a t inge re a lui a a rs și oc hii lui m -a u hipnot iza t . Și m -a r uc ide dacă a r ști că i-a m fura t ba nii. „N u”, i-a m spus în c e le din urmă. N-aș fi de loc bun c u c opiii m e i morți. „Î m i pa re rău, nu pot fa c e a st a .” Lum e a lui N ic o M orre lli și a m a fie i a fost c u un pa s m a i a proa pe de Be nit o K ing. Dacă ve ne a după fe t e pe nt ru a ra nja m e nt e le lui ne noroc it e și e u e ra m m ort , părinții lui Willia m nu le put e a u prot e ja . N u știau nim ic de spre a st a . M a m a a r înc e rc a să-i prot e je ze , da r de ja sa c rific a se a t â t de m ult e . Be nit o K ing m e rit a să moară. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Cinc i Oc e a nofPDF.c om N I CO A va za a zbura t prin a e r și s-a prăbușit în spa t e le lui Luc ia no, trimițând bucăți din e a zburâ nd de jur îm pre jur. Ca ssio a a vut noroc că s-a abătut c â nd a făcut-o; a lt fe l, a r fi put ut fi lovit în ceafă. Ac e a st a t re buie să fie soția lui Luc ia no , a m gâ ndit e u în tăcere. A căutat-o de pe st e t re i a ni și a m înțeles în sfârșit de c e . Fe m e ia e ra o frumusețe c u părul ăla roșu roșu și oc hii albaștri indigo c a re a rde a u de furie în t im p c e se uit a la soțul e i. Da r e ra și c him ie a c olo. Sufic ie nt pe nt ru a da foc a c e st e i c a m e re . Cu siguranță nu aș rămâne în e a c â t t im p c e i doi a r a rde c a sa . — Îți urăsc c ura jul, șuieră e a . Și a c e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re nu c re de a m în căsătorie, de c â t dacă e ra un a ra nja m e nt de a fa c e ri. Pe rioa da lunii de m ie re s-a înc he ia t m ult pre a re pe de și ți-a lăsat o viață întreagă de re gre t e și ceartă. „Soție, aceștia sunt prie t e nii m e i. Ca ssio, Luc a , Ale ssa ndro și N ic o. Să lăsăm dra m a de fa m ilie pe nt ru m a i t â rziu și să le salutăm.” N ic iunul dint re noi nu s-a obosit să privească în altă pa rt e , urmărind sc him bul c u int e re s. N u ne -a m prefăcut niciodată că sunt e m bărbați c um se c a de . Era m mafioți și ne -a m re spe c t a t num e le . Am fost păcătoși, până la capăt. Poa t e nu la fe l de ne noroc it c a Be nit o K ing, da r totuși păcătoși. Spre m e rit ul soției lui Luc ia no, e a nu ne -a sc ut it nic i măcar o privire . Î nt ot de a una m i-a plăcut o fe m e ie cu coloană vertebrală. I m a gine a Biancăi Ca rt e r m i-a fulge ra t în m int e . Abia așteptam să mă a fund în a c e l c orp de lic ios la c a re nu mă put e a m opri să mă gâ nde sc din m om e nt ul în c a re fundul e i de lic ios s-a înt ors în m ine la re st a ura nt . Răzbunarea a r fi dulc e . — N u-m i pasă de prie t e nii tăi, Luc ia no, a sc uipa t ea dezgustată. „Toți prie t e nii tăi sunt dușmanii m e i.” Era în pic ioa re înt r-o clipă, plut ind de a supra e i. N u m i-a scăpat fa pt ul că a ve a un sport gre u, c e va la c a re a r t re bui să luc re z să nu văd pe nt ru t ot re st ul vieții. „Ac um , Gra c e . N u vre m să fim nepoliticoși c u oaspeții noștri. Fii o soție bună și salută-te.” A t re buit să înăbuși râ sul. Luc ia no a r a ve a m â inile pline . N u-l m a i văzusem niciodată pe ba nc he rul ne m ilos a l lum ii int e rlope pierzându-și ra ha t ul așa. N u e de m ira re că Rom a no be lle s a u câștigat c e l m a i m a re preț la licitațiile Be lle s a nd M obst e rs. Dacă strămoșii e i a r fi c e va c a e a ! "N u." „T re buie să t e sc ot afară și să t e pun pe st e ge nunc hi?” "La dra c u. T u. Soțul.” Am jura t că c e lor doi le plăcea să se ceartă. Ca un fe l de pre ludiu a l na ibii. N u e ra de bun a ugur pe nt ru nic iunul dint re e i, pe nt ru că a m â ndoi a ve a u să c e de ze atracției lor. N u se pune a nic io înt re ba re de spre a st a . — O vom fa c e m a i t â rziu, îi spuse e l înc e t . V oc e a lui e ra amenințătoare și a m fost surprinsă că soția lui părea să se ridic e la amenințare. „Poți fa c e a st a m a i t â rziu de unul singur. V re a u c a m e ra m e a .” "N u." V oc ile lor s-a u c oborâ t și le -a m mulțumit t ut uror sfinților. Au fost a num it e luc ruri pe c a re c hia r nu t re buia să le știu de spre prie t e nii m e i. Aș m e rge în război c u e i, aș lupt a alături de e i, aș uc ide alături de e i, da r de spre viața lor sexuală, aș pre fe ra să nu știu. "Oh, m inuna t !" mormăi Luc a , fra t e le m a i m ic a l lui Ca ssio. „Luc ia no fa c e o pauză dra c ului.” „Ești doa r ge los că nu a i o pauză”, a m zâ m bit e u. M i-a răsturnat pasărea și a m râ s pe nt ru că știa că a m dre pt a t e . Î n c lipa următoare, un geamăt blâ nd a călătorit și a dove dit că c uvint e le lui Luc a a u dre pt a t e . Pre supun că Luc ia no nu a put ut a junge în dorm it orul lor. „Doa m ne , o să a m ne voie de o băutură c a să t re c pe st e a c e st e zgom ot e ”, a mormăit Ale ssio, deși buze le i s-a u înc lina t ușor înt r-un zâ m be t . Z â m be a ra r, nu că l-a m învinovățit. Tatăl lui a fost un bărbat ne noroc it c a re și-a pus fiul c e l m a re prin niște c he st ii se rioa se . S-a dus la m ic ul m iniba r a proviziona t c u a lc oolul pre fe ra t a l lui Luc ia no. M -a m alăturat lui și m i-a m t urna t unul rigid. Dacă Luc ia no a de c is să-și facă plăcere fe m e ii toată noa pt e a , a r t re bui să reluăm această conversație m â ine . Poa t e că noi ceilalți a m put e a re c urge la a pe t re c e noa pt e a bâ nd. U lt im a dată, a c um vre o ze c e a ni, ne -a m îmbătat c u toții c om ple t , a a juns să fie o noa pt e de de sc ope rire și nu t ot ul bună. Î n urmă c u ze c e a ni, ne -a m lua t c u toții ra ha t de băuturi ie ft ine la M osc ova . A fost noa pt e a în c a re a m dezvăluit c u toții pre a m ult din t re c ut și c ic a t ric i pe c a re a m vrut să le uităm, ne -a m dorit o viață pe c a re să nu o a ve m niciodată și a m form a t un pa c t pe nt ru a lupt a împreună. M e re u! I ndife re nt de c e , ne -a m sprijinit unul pe celălalt. Ale x e i N ik ola e v a făcut pa rt e din pa c t ul pe c a re l-a m form a t în a c e a noa pt e . El a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m m e rs c u toții la M osc ova . S-a r put e a să nu fie a ic i, da r ne -a r put e a suna înt ot de a una și l-a m fi sprijinit . Î n lum e a noastră, e ra de neprețuit să a i bărbați c a re să-ți pazească spa t e le . Si prie t e ni! Acești bărbați, îi c onside ra m prie t e ni. Am băut băutura dint r-o înghițitură rapidă și m i-a m t urna t im e dia t încă una . Bia nc a Ca rt e r! N um e le e i a de ve nit o șoaptă constantă în c a pul m e u în ult im e le două săptămâni. Abia așteptam să o a m în pa t ul m e u. Să o distrugă. Bia nc a Ca rt e r a re ve nit pe ra da rul m e u a c um m a i bine de doi a ni și a m țesut c u răbdare rețeaua în jurul e i, fără c a e a să știe. Prim a dată c â nd a m văzut-o a fost în c lubul m e u, a c um o viață. Câ nd sora m e a e ra încă în viață. Bia nc a nu put e a a ve a de c â t opt spre ze c e sa u nouăsprezece a ni la vre m e a a c e e a . Pe a t unc i e ra m un om m a i bun. Apoi, viața m i-a a runc a t din nou în c a le c â nd N ic ole t t a a fost ucisă. N u m i-a ve nit să c re d c â nd a m văzut poze le c u fe m e ia c a re a ve a să fie bile t ul m e u de răzbunare îm pot riva lui Be nit o K ing. Atracția e ra încă a c olo, așa c um a fost prim a dată c â nd a m văzut-o. Atracția intensă pe c a re a m simțit-o către e a nu semăna c u nim ic îna int e . Î nt re ba re a e ra c e să fa c i c u e a . O voia m în pa t ul m e u. Știam că a simțit a c e a atracție c a re a c uprins înt re noi pe nt ru a c e l sc urt m om e nt în re st a ura nt . Câ nd a m a t ins-o pe spa t e , a fost c a și c um foc ul m i-a a rs pie le a și dire c t la pe nis. Și a m a t ins-o pe spa t e doa r pe nt ru num e le lui H rist os. — Cre de a m că c ine va a spus că soția t a e st e o pianistă blândă? V oc e a lui Luc a m -a t ra s din gâ nduri. Luc ia no se înt oa rse spre sc a un, c u un râ nje t la rg pe față. „Și a ic i e a amenință că ne va uc ide pe toți.” — La na iba , scuipă e l îna poi la e l. Am clătinat din c a p la bie t ul ticălos. N u a ve a m c um să la s vreodată să m i se înt â m ple a st a . Da , îm i dore a m o anumită fe m e ie c u părul înc his și oc hii căprui înc his, da r nu aș cădea niciodată sub vra ja e i. N ic io fe m e ie nu m i-a păstrat int e re sul m ult t im p. Da , m -a fa sc ina t , da r a st a și-ar pie rde din strălucire la fe l de re pe de c a oric a re a lt ul. A fost m e re u la fe l. — Ea nu t e -a ie rt a t ? Ca ssio a pus înt re ba re a inutilă. "N u." Luc ia no părea frust ra t . N u că aș put e a da vina pe soția lui. N u c re de a m că nic iunul dint re noi din această cameră, inc lusiv Luc ia no însuși, a r put e a să o învinovățească. Pur și sim plu nu a i juc a t Rule t a Rusă c u fe m e i. Da r Luc ia no nu a ve a ne voie să audă a st a ; o știa de ja . „Ești sigur că vre i să dorm i în aceeași cameră?” întrebă Ale ssio. „S-a r put e a să t e om oa re în som n. Ea îți urăște c ura jul.” Luc ia no îl privi c u furie . „La na iba , idiot ule ”. Ale ssio c hic ot i c a ne noroc it ul c a re e ra . "Sunt bine . Deși, s-a r put e a să vre i să ții fe m e ia sub t ine toată noa pt e a . Din sune t e le pe c a re t oc m a i le -a m a uzit , e a pa re să fie receptivă la t ine în a c e a a re na .” „S-a r put e a să t e împușc înt r-una din zile le a st e a ”, a m â râ it Luc ia no la e l, da r pe c hipul lui e ra un râ nje t și o sc lipire în oc hi. S-a r părea că Ale ssio t oc m a i i-a da t o ide e . „N u-i a c orda atenție lui Ale ssio”, a m spus e u, compătimindumă pe nt ru bie t ul ticălos. „Est e doa r ge los pe nt ru că nu-și poa t e int roduc e pula în fe m e ia pe c a re o vre a .” Ale ssio m i-a răsturnat ra pid pasărea. toții Cu știam pove st e a . A a t ins un luc ru tânăr c a re e ra int e rzis și a c um t â nje a m a i m ult . Da r fe m e ia e ra plecată să sa lve ze lum e a în t im p c e bărbați c a noi o dădeau dra c u. „Îți jur, să vă prive sc , băieți, mă fa c e recunoscător că nu a m de -a fa c e c u fe m e i m a i m ult de o noa pt e ”, a re plic a t se c Luc a . „V ine t im pul tău, fra t e .” Ca ssio zâ m bi la fra t e le lui m a i m ic . „Și aștept c u nerăbdare să t e văd zvâ rc olindu-t e .” De da t a a c e a st a , Luc a a răsturnat pasărea către fra t e le său m a i m a re . „Ține-ți respirația, fra t e . V e zi c â t de bine ie se .” Ca ssio i-a răsturnat două păsări, ia r eu a t re buit să c hic ot e sc . Era m considerați print re c e i m a i nemiloși, c e i m a i temuți mafioți de pe Coa st a de Est și a ic i ne -a m c om port a t c a niște adolescenți, răsturnându-ne de ge t e le m ijloc ii. — Bine , îna poi la a fa c e re a în cauză, anunță Luc ia no. „Ave m vre o a c t ua liza re de spre Alphonso și c e fa c e e l?” M i-a m lua t pa ha rul și a m m a i băut. „Am puțin m a i m ult e de t a lii de spre legătura Rom a no c u K ings.” Și legătura Re ge lui c u Bia nc a Ca rt e r. Da r ult im a piesă aș păstra-o pe nt ru m ine . Pe nt ru a c um ! „Toți sunt e m ure c hi”, a spus Luc ia no c u o hotărâre sumbră pe față. Le ura c ura jul, nu că l-aș put e a învinovăți. Am â ndoi pie rduse m o soră pe nt ru Be nit o K ing. Sora lui Luc ia no s-a r put e a să nu fi m urit dire c t de m â na lui Be nit o c a a m e a , da r e l a a vut o im plic a re indirectă. A t re buit să t ra g o respirație măsurată și să forțez t e nsiune a din c orp. N u m i-a r a jut a la nim ic să mă rup a c um , e ra m a proa pe de a mă răzbuna pe Be nit o K ing. „Ac um ia a st a c u un sâ m bure de sa re , de oa re c e nu există dove zi c onc re t e ”, a m înc e put e u. „Fa m ilia Rom a no e st e ve c he , se întâlnește c u c e l puțin două se c ole îna poi a ic i, în St a t e . La fe l și fa m ilia K ing.” Ca ssio dădu din c a p. Știam c u toții că fa m ilia K ing c onduc e a lum e a interlopă criminală din Europa , ia r c â nd a u m igra t a ic i, a u c ont inua t aceeași c a le , stabilindu-și t e rit oriul. „Pove st e a a fost că a e x ist a t c e va sâ nge rău înt re strămoșii tăi din Europa . Fa m ilia Rom a no e ra bogată și print re nobilim i. O fiică Rom a no s-a îndrăgostit de unul dint re re gi, în t im p c e a m be le fa m ilii încă loc uia u în Europa . Odată c e a a fla t c a pul Rom a no, l-a u vâ na t pe bărbat și l-a u spâ nzura t . Ei îi c onside ra u o clasă inferioară. La sc urt t im p după a c e e a , re gii a u m igra t în St a t e și s-a u st a bilit . Revoluțiile a u t re c ut prin Europa și fa m ilia Rom a no a pie rdut a proa pe t ot ul. Câ nd a u m igra t , din păcate pe nt ru e i, a u a t e riza t pe t e rit oriul Re ge lui. Oric um , înțelegerea a fost făcută înt re șeful fa m ilie i K ing și fa m ilia Rom a no. Fie c a re generație a r ofe ri o fe m e ie , o frumoasă, fa m ilie i K ing. Ca despăgubire pe nt ru bărbatul uc is de fa m ilia Rom a no.” „Ce dra c u-” a mormăit Ca ssio la m ine , supărat în voc e . „N e a i na ibii? Pe nt ru că nu a m c he f de povești st upide .” „N u, sunt de st ul de se rios. Încă m a i c a ut , da r se pa re că fa m ilia K ing a văzut o oport unit a t e . Au e x t ins a c e l a c ord și la a lt e fa m ilii. U ne le sunt ofe rt e unic e , a lt e le pe t e rm e n lung. Proble m a e st e găsirea de dove zi c a re să susțină a c e st luc ru.” A a fla t de spre a c e st a ra nja m e nt Be lle s a nd M obst e rs a fost o surpriză. Părea a proa pe fic t iv. Prim a m e a urmă a fost să ve rific ist oria fe m e ilor Rom a no. Și, de sigur, e ra c â t e unul în fie c a re generație c a re fie s-a căsătorit c u un m a fiot , fie a de ve nit amantă pe nt ru unul. „De c i unde a i a uzit a st a ?” a înt re ba t Luc ia no. N u i-a m put ut învinovăți că sunt suspicioși, pove st e a a fost incredibilă. Dacă a r ști doa r c e a m învățat de spre Bia nc a Ca rt e r, a r c re de a st a și m a i puțin. Da r nu e ra m pregătit să dezvălui a st a . M a i înt â i, aș folosi-o în răzbunare, a poi aș prot e ja -o. Chia r dacă ofe re a m a c e a protecție din m ot ive e goist e . „Din toți oa m e nii, de la m a m a m e a .” — Și t u o c re zi? întrebă Ca ssio, c u voc e a îndoielnică. N u că l-aș put e a învinovăți! M a m a m e a nu a fost c hia r un m ode l sa u sănătoasă la m int e în a c e st e zile . De c e le m a i m ult e ori, e ra beată. „De fa pt , a fost c e va c e a m a uzit și e u c hia r și c â nd e ra m c opil, de la bunic a m e a . Se pa re că străbunicul m e u a lovit o problemă financiară și a ve a ne voie de ba ni. El a fost a borda t de unul dint re strămoșii tăi, Ca ssio, și i s-a ofe rit un a jut or, în sc him bul une ia dint re frum oa se le fa m ilie i noa st re t im p de două generații. Bunic ul m e u i-a spus să meargă la dra c u și a st a a fost t ot .” Se nsul lui a t â rna gre u în a e r. Era c e va c om ple t dife rit de c ont ra ba nda de oa m e ni. „Ce fa c e i c u fe m e ile ? Chia r se căsătoresc c u un m a fiot ?” întrebă Luc ia no. Am ridic a t din um e ri. „Le oferă spre vâ nza re . Știi, creșterea elegantă și pe digre e bun a duc e un preț m a re în râ ndul bărbaților din lum e a noastră.” Î nt re gul c onc e pt nu m i-a plăcut, da r a poi nu e ra c a și c um aș fi fost un om onora bil. „Da r c uvâ nt ul e st e că frum oa se le din fa m ilia Rom a no a u a dus c e a m a i m a re sumă de se c ole . Și a c um a prox im a t iv o sută de a ni, fa m ilia Rom a no a int ra t în t ra fic de ființe um a ne , condusă de stră-străbunica lor. Și ghic i c u c ine a făcut echipă?” Toți m -a u urmărit c u suspa ns. "Ai int e le s. Cu strămoșii lui Ca ssio. Fa m ilia Rom a no a ofe rit un front pe rfe c t , le git im .” M a m a m i-a da t un plum b și s-a dove dit a fi m a i m ult de c â t un a c înt r-un c a r de fâ n. Folosind re surse le c om pa nie i m e le de I T , a m reușit să re c upe re z a ra nja m e nt e înt re K ing și fa m ilia Rom a no. Fie c a re tranzacție, fie c a re licitație, t ot ul e ra a c olo. I st oria a fost m a i ușor de c e rc e t a t de c â t pla nurile de viit or. Fie c a re mișcare în zile le noa st re lasă o amprentă digitală. Așa a lăsat din neatenție m a m a Biancăi un indic iu fiic e i sa le . „De c i, nu m a i e ra u obligați să-și ofe re fiic e le ?” „Oh, nu, a c ordul rămâne în vigoa re . Ac ordul dint re Be lle s a nd M obst e rs a c ont inua t , inc lusiv frum oa se din fa m ilia Rom a no. Est e c e a m a i m a re licitație, c a re a duc e c e le m a i m a ri sum e . Fe m e ile m e rg la c e l m a i m a re ofe rt a nt . Din păcate pe nt ru fa m ilia Rom a no, nu toți m e m brii fa m ilie i lor a u a vut st om a c ul pe nt ru a st a . Au e x ist a t povești tăcute de spre m e m bri a le fa m ilie i c a re a u dispărut sa u a u fost doborâți dacă înc e rc a u să ia dra c u c u noua lor a fa c e re secretă. Până la K e nne dy Rom a no.” Pe rsona l, nu a m put ut înțelege că vre un bărbat e st e de a c ord c u fiic a lui, ne poa t a sa u oric e fe m e ie scoasă la licitație. Ac e st a c ord c u Be lle s a nd M obst e rs a r t re bui să fie a nula t , împreună c u bărbații mafioți c a re a u pa rt ic ipa t la e l. Da r m a i înt â i, l-aș folosi în a va nt a jul m e u. „Cum se fa c e că nic iunul dint re noi nu a a uzit de a st a îna int e ?” „Ei bine , nic iunul dint re noi nu e st e c u adevărat din fa m ilii ve c hi”, i-a m e x plic a t . „Ale ssio a ve nit din ba ni ve c hi, da r fa m ilia lui a re se diul în Ca na da . Fa m ilia m e a s-a îmbogățit doa r c u a prox im a t iv o sută de a ni în urmă c u boom -ul construcțiilor. Tatăl tău, Luc ia no, a fost prim a generație în St a t e și s-a de zvolt a t în râ nduri. Și a i de pa t ru ori, dacă nu m a i m ult , c e e a c e a făcut tatăl tău, așa că nu a i fi a vut niciodată ne voie de ba ni. Ca ssio și Luc a nu e ra u în a c e le c e rc uri și, într-adevăr, bunic ul lor din I t a lia i-a c re sc ut . Așa că tatăl lor i-a ținut de pa rt e .” „Sfint e dra c u,” mormăi Luc a . „Be le și mafioți. Cine în m int e a r fi de a c ord să ofe re o fiică unui bărbat din c e rc urile noa st re ?” El a a vut dre pt a t e . Știam că nu aș vre a c a c opiii m e i să facă pa rt e din această lum e interlopă. A fost c rud și neiertător, punâ nd fie c a re m e m bru în pe ric ol. Uită-te la c â t a c ost a t -o pe sora m e a . — Mi-aș im a gina că oa m e nii disperați vor fi de a c ord c u a st a , mormăi Ca ssio. „Urăsc ne noroc it ul ăla bătrân”. Luc a nu și-a a sc uns se nt im e nt e le față de tatăl său. Î l ura c u pa siune . N u că l-aș put e a învinovăți. Dacă Ca ssio și e l a r ști pa rt e a suplimentară pe c a re a m a fla t -o, și-ar urî și m a i m ult tatăl. S-a r put e a c hia r să mă om oa re odată c e vor a fla că știu că a u un fra t e de a ni de zile și l-a m ținut pe nt ru m ine . Cu t oa t e a c e st e a , nu put e a m risc a să-l e x pun. Ave a m propriul m e u sc or de re zolva t c u Be nit o K ing m a i înt â i. Oc hi căprui m i-a u strălucit în oc hi, trimițând un vâlvă de vinovăție că a m pus o fe m e ie nevinovată în foc ul încrucișat, da r m -a m întărit. Și sora m e a e ra nevinovată. „Da r din nou, nu există dove zi pe nt ru nim ic din t oa t e a c e st e a . Și noroc să găsești pe c ine va c a re a r fi dispus să a t e st e a c e st luc ru”, a m adăugat. Tranzacțiile pe c a re le -a m put ut de zgropa și e ve nim e nt e le ist oric e a le licitațiilor e ra u dove zi c onc re t e , da r m a i e ra ne voie de pre supune ri. N u e ra c a și c um a i put e a obține o chitanță pe nt ru fie c a re be lle vândută. M a x ila rul lui Ca ssio e ra a t â t de st râ ns, înc â t m -a m gâ ndit că s-a r put e a spa rge în oric e secundă. Am c ont inua t să vorbe sc : „După c um știți, Alphonso a ve a doa r un fra t e . De c i nu a e x ist a t nic io ofertă de Rom a no Be lle . K e nne dy Rom a no e ra în politică; e ra si e l de st ul de bun. A a vut o iubită din copilărie c a re a re fuza t să se căsătorească c u e l mulți a ni. Lum e a e ra uluită. Era u o pot rivire perfectă. Ea a ve nit din ba ni ve c hi. Se spune în șoaptă că fa m ilia e i știa de spre a fa c e re a în desfășurare a fa m ilie i Rom a no și de spre t ra fic ul de pe rsoa ne . K e nne dy Rom a no a fost e duc a t de soția sa în propriile a fa c e ri de fa m ilie , după c a re a înt re rupt oric e c ont a c t c u fa m ilia Rom a no. Ca rie ra sa politică a c re sc ut ra pid și put e rnic . M e rge a fără înc e t a re după m a fie și crimă. Au e x ist a t povești de spre c a re ar fi put ut de ve ni cu ușurință următorul președinte. Și a u a vut o fetiță; singurul c opil pe nt ru a c e a generație de c â nd Alphonso nu s-a căsătorit niciodată.” Luc ia no a înțeles se nsul. Soția lui e ra datorată fa m ilie i K ing. „Cuvâ nt ul e st e că Gra c e Rom a no e ra destinată fiului le git im a l lui Be nit o K ing”, a m înc he ia t c u ult im a de sc ope rire . „Oric e preț c e l m a i m a re îl a duc e , M a rc o K ing va plăti dublu.” „Cu c e a lt e fa m ilii a u a ra nja m e nt e re gii?” Ca ssio strigă. „N u a m pist e c onc re t e . Polit ic ie ni, a ic i în SU A și în Europa , ve de t e de c ine m a , fa m ilii ve c hi.” Am inspira t a dâ nc și a poi a m e x pira t înc e t . Dacă Ca ssio știa că tatăl său e st e pregătit să tragă un m e m bru a l proprie i sa le fa m ilii prin licitație, a r a runc a o garnitură. De sigur, Be nit o K ing nu știa că Bia nc a Ca rt e r e st e rudă c u e l. Da r nu ia sc uza t c om port a m e nt ul. — Cre zi că poa t e știe Gra c e ? Î nt re ba re a lui Ca ssio e ra rezonabilă. — Am put e a s-o întrebăm, i-a m suge ra t , a runc â nd o privire spre Luc ia no. Oc hii lui se îndreptară spre bucățile de vază spa rt e de pe pode a . „N u ne va spune nim ic ”, a c onc luziona t e l c u o voc e răgușită. T re buia să fiu de a c ord c u e l. Ce i doi nu e ra u în c e i m a i buni t e rm e ni și e ra c la r că soția lui nu a ve a înc re de re în e l. — La na iba , t re buie să fa c e m c e va , a spus Luc a . „Știm c um funcționează? Ofra nda de frum os?” a înt re ba t Luc ia no. "Câ nd? U nde ?" Luc ia no arăta de parcă a r fi bolna v și nu l-a m put ut învinovăți. Î nt re gul c onc e pt e ra îngrozit or. „Ra pha e l a menționat că l-a a uzit pe Alphonso vorbind c u Be nit o de spre nașterea une i fe m e i.” M a ssim o, vărul lui Luc ia no și m â na dreaptă, a int ra t pe ușă în a c e l m om e nt , c u o privire alarmată pe c hip. "Ce e st e ?" l-a înt re ba t Luc ia no. "L-a m st ric a t ." „Ce a rupt ?” a înt re ba t Luc ia no. „Am spa rt fire w a ll-urile soției t a le .” Două ore m a i t â rziu, în t im p c e mă îndre pt a m spre reședința V it a le , Ca ssio e ra c hia r în spa t e le m e u. Luc a a dispărut de ja în noa pt e . Proba bil că urmăresc o fustă. Fe m e ile a ve a u tendința să-și deschidă la rg ușile și pic ioa re le pe nt ru a c e l t ip. Poa t e mișcările lui sua de , m i-a m bătut joc de m ine . Mă îndre pt a m spre a e roport și Ca ssio spre loc ul lui din H a m pt on. M -a m oprit îna int e de a int ra în mașină. Ast on M a rt in de la Ca ssio e ra pa rc a t c hia r lângă Buga t t i-ul m e u. „Ca ssio”, a m înc e put e u și e l sa oprit pe nt ru a se uit a îna poi la m ine . „T e -a i gâ ndit vreodată că tatăl tău a r put e a a ve a alți c opii ne le git im i?” El a ridic a t din sprâ nc e ne . „Am ști de spre e i. Știi că îi pla c e să folosească pe de plin c opiii săi.” „Dacă a r fi fost o fiică?” A înghețat pe nt ru o secundă, da r a poi și-a înăbușit un râ s. „N u a re o fiică. El s-a r lăuda c u a st a și s-a r folosi de e a pe nt ru a se fa c e m a i put e rnic . Și-a dorit o fiică de c â nd îm i a m int e sc . La urm a urm e i, t re buie să e x ist e Dum ne ze u c a să nu-i fi înde plinit această dorință.” Dum ne ze u i-a înde plinit lui Be nit o dorința lui, da r pur și sim plu nu a știut-o. Am a uzit de m ult e ori de la propriul m e u tată c â t de m ult își dore a Be nit o o fiică. A fost singurul luc ru pe c a re l-a reușit tatăl m e u față de riva lul m e u. Tatăl m e u a reușit să facă o fiică. — De c e înt re bi, N ic o? a m ridic a t din um e ri. „Doa r mă înt re b. V oi vorbi c u t ine în c urâ nd.” Cu un se m n din c a p, m -a m urc a t în mașină. Ac e st se c re t s-a r put e a să mă c ost e doa r prie t e nii m e i. Ca ssio și Luc a nu semănau nim ic c u tatăl lor și a r a rde lum e a pe nt ru a prot e ja un m e m bru ne vinova t a l fa m ilie i. Sâ nge sa u nu. „Ave m ze c e m inut e până la a t e riza re ”, ma inform a t st e w a rde sa m e a . Am da t din c a p m ult um irile m e le . Fuse se o zi lungă. După c e a m a i recentă de sc ope rire a a fa c e rii se c unda re a lui Gra c e V it a le , c a re a c oinc is în m od ironic c u c e a a soțului e i, a m ple c a t din N e w J e rse y, luâ nd a vionul m e u priva t îna poi la Ba lt im ore . Luc ia no a r a ve a m â inile pline c u soția lui. Eu, in sc him b, a m vrut sa m a c onc e nt re z pe Bia nc a Ca rt e r si a bia a st e pt a m sa a m m a inile pline de e a . Î n ult im a vre m e , t oa t e gâ ndurile m i-a u fost m ist uit e de a c e a fe m e ie frumoasă. Am fost int riga t și a st a nu m i s-a m a i înt â m pla t de s. T im p de pe st e douăzeci de a ni, fe m e ile a u fost o distracție. N u a u aparținut în înt une ric ul m e u. Da r această fe m e ie e ra o sc lipire de lumină în lum e a m e a întunecată. Pla nul m e u sigur l-a r zdrobi, da r e ra ne c e sa r. A t re buit să t re c până la capăt. Pe măsură c e a vionul m e u priva t a înc e put să c oboa re , m ia m just ific a t pe nt ru m ine c e e a c e e ra m pe c a le să fa c . Sc opul a just ific a t înt ot de a una m ijloa c e le . Și a st a a r a sigura că obțin c e e a c e îm i dore a m . Răzbunarea și fe m e ia c a re a înse m na t m a i m ult pe nt ru Be nit o K ing de c â t fiii săi sa u oric ine a lt c ine va . Bia nc a protecția m e a i-a r ofe ri a st a . a ve a ne voie de sa lva re , ia r Î n sc him b, e a îm i va a c orda răzbunarea și m i-a r da t rupul e i. A fost un comerț e c hit a bil. Toți a nii de stăpânire nemiloasă a lum ii int e rlope mă învățaseră că put e re a e ra singurul luc ru c a re c ont a . După c e l-a m urmărit pe tatăl m e u în prim ii douăzeci de a ni din viața m e a , a m st udia t și a m învățat c e a funcționat și c e nu. Am m unc it din gre u pe nt ru a a junge unde a m fost astăzi; A t re buit să-mi dobor tatăl în a c e st proc e s sa u risc să pie rd înt re gul t e rit oriu din c a uza acțiunilor lui. Spre de ose bire de ve c hiul M orre lli, a m luc ra t c u CI A, N SA, FBI , I CE, DEA, c a rt e luri, Bra t va , t oa t e a filie rile m a fie i. M i-a da t informații de spre t ot și de spre toată lum e a . Informația e ra put e re și necunoașterea e ra slăbiciune. Ce va pe c a re nu mi-aș pe rm it e să a m dacă aș păstra protejați oa m e nii la c a re țin. Confrunt a re a c u a t â t e a ne c a zuri a fost c e e a c e m -a de t e rm ina t să informației și a înființez o c om pa nie declanșat pe st e de noa pt e , t e hnologie de pa t ru a ori va loa re a a fa c e rilor m e le . Și așa a m a fla t de spre legătura Bia nc a i c u Be nit o K ing. După c um a m spus, informația e ra put e re . Am guve rna t c u frică, da r a m câștigat re spe c t prin acțiuni. Tatăl m e u a insufla t doa r frică și t e roa re și a profit a t de c e i vulne ra bili. Următoarea m e a mișcare l-a r pune pe Be nit o K ing în loc ul lui, odată pe nt ru t ot de a una . Singura pretenție și legătură pe c a re o a ve a pe t e rit oriul m e u a r fi eliminată a t â t în M a ryla nd, c â t și în I t a lia . Și în pre ze nt a st a e ra Bia nc a și fa m ilia m a m e i e i. Bia nc a Ca rt e r a a vut pre a m ult e slăbiciuni și nic i nu și-a da t se a m a . De sc his pe nt ru lua re . N u pe nt ru m ult t im p însă. Soțul e i a fost un pion în răzbunarea m e a . N u i-a m a nt ic ipa t boa la , da r aș fi m inc inos dacă aș spune că nu m e rge bine . Din m om e nt ul în c a re a m a fla t legătura Bia nc a i c u Be nit o K ing, e a a fost singurul luc ru pe ra da rul m e u. Își înt rist a se soțul și a ve a sufic ie nt t im p să se plângă. Era t im pul să re ve ndic a c e a fe m e ie pe nt ru m ine și să e x e c ut căderea lui Be nit o. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Şase Oc e a nofPDF.c om N I CO EU Era în m ijloc ul une i ne goc ie ri de m a i m ult e m ilia rde de dola ri și t ot c e mă put e a m gâ ndi e ra Bia nc a Ca rt e r. Ac e i oc hi căprui c a ldi a u t rim is sc â nt e i prin c orpul m e u și dire c t la pe nisul m e u. Încă îi simțeam m ic ul e i c orp t e nt a nt lovindu-se de m ine . Părul e i de zordona t înt une c a t , um e d de ploa ie , m irose a a flori de primăvară și a lilia c . M -a m înt re ba t dacă și-a da t se a m a c â t de frumoasă e st e . Să-mi im a gine z c orpul e i m ic în t im p c e pe nisul m e u a a lune c a t și ieșit din e a a fost singurul luc ru c a re m i-a t re c ut în m int e în ult im a vre m e . Câ nd s-a ridic a t brusc și a ple c a t , a t re buit să mă forțez să nu o a puc de înc he ie t ura m â inii pe nt ru a o opri. Era a t â t de multă vulne ra bilit a t e în a c e i oc hi în t im p c e se plim ba u prin re st a ura nt . M i-a m plănuit să o int roduc pe Bia nc a în viața m e a de a t â t de m ult t im p, da r un luc ru pe c a re nu l-a m a nt ic ipa t niciodată... că voi simți un pic de remușcare pe nt ru că a m folosit -o. Prie t e na e i, Angie , a r fi m a i bine să găsească o m oda lit a t e de a o c onvinge să fie însoțitoarea m e a . Am m it uit -o c u o sumă semnificativă de ba ni c a să luc re ze la prie t e na e i. A t re buit să ba t joc de t e rm e nul de însoțitor. Am vrut m a i m ult de la e a și nu m -a m oprit până nu l-a m prim it . Știam t ot c e e ra de știut de spre Bia nc a Ca rt e r. S-a căsătorit c u iubit a e i de lic e u. Era u a m â ndoi t ine ri. I m e dia t după fa c ult a t e , e a a luc ra t înt r-un de pa rt a m e nt juridic c a a sist e nt juridic jongla ndu-se c u c a zurile pe na le și nu după m ult t im p, a rămas însărcinată. Câ nd și-a născut fe t e le ge m e ne , a de ve nit o mamă și o soție acasă. Au făcut o im a gine de fa m ilie perfectă, a m â ndoi e ra u iubiți de prie t e nii și fa m ilia lor. Ce e a c e i-a a t ra s pe Bia nc a și pe Willia m a c um t re i a ni a fost să a flu că e ra singura fiică a lui Be nit o K ing. M a m a e i a a sc uns-o de Be nit o, a runc â nd-o c u bărbatul pe c a re l-a iubit îna int e c a Be nit o să o ia pe nt ru sine . Singurul luc ru pe c a re nu l-a m put ut înțelege a fost de c e m a m a e i s-a int e rse c t a t vreodată c u fa m ilia K ing. N u e x ist a u legături înt re c e i doi. M a m a e i nu a părăsit M a ryla nd până în ziua în c a re a ple c a t c u Be nit o. Am lăsat la înt â m pla re fa pt ul că Be nit o a văzut-o pe m a m a Bia nc a i în t im pul une ia dint re vizit e le sa le . Din păcate pe nt ru Sofia Ca t a la no. Î n noa pt e a în c a re Willia m Ca rt e r m i-a fura t t re buia să-mi de m a re ze pla nul. Punga plantată c u ba ni a fost un t e st . Ave a m t ot ul ga t a în t im p c e prive a m c a sa lor de pe m ic ul m e u ia ht în a pe le furt unoa se a le Golfului Che sa pe a k e și le a sc ult a m conversația. Am privit -o pe Bia nc a și-a văzut prie t e na afară, a runc â nd o privire în direcția m e a de m a i m ult e ori. Aproa pe c a și c um m -a r simți. Î n c e le din urmă, a uzul dia logului dint re Bia nc a și soțul e i m -a făcut să-mi a m â n pla nul. Soțul e i e ra gra v bolna v și e ra pe c a le de a m uri. Ac e st a a fost singurul m ot iv pe nt ru c a re soțul e i a prim it un pe rm is gra t uit pe nt ru furt și pla nurile m e le a u înt â rzia t . Da , a m fost nemiloasă, da r nu un ne m e rnic c om ple t . Bărbatul e ra de ja pe pa t ul de m oa rt e . Și soția lui... Am rămas c u oc hii pe Bia nc a , așteptând m om e nt ul pot rivit pe nt ru a -m i re lua răzbunarea. Ei bine , a c um e ra m om e nt ul. Ea e ra la înde m â na m e a și aș folosi oric e m ijloa c e ne c e sa re pe nt ru a duc e la bun sfârșit c e e a c e m i-a m propus. Să o țin în viața m e a a r fi un bonus suplim e nt a r, neprevăzut; c e l c a re nu e ra pe masă c â nd a m înc e put a st a . Viața Biancăi scăpase de sub c ont rol. A fost lăsată în proble m e fina nc ia re gra ve și a fost pe punc t ul de a pie rde t ot ul. Și aș put e a să o a jut c u a st a . Și m -a r a jut a să răzbun m oa rt e a N ic ole t t e i. Ar t re bui să mă sim t vinova t că o folose sc pe Bia nc a ? Pot fi . Am făcut-o? N u . V a fi în siguranță pe nt ru t ot re st ul vieții, împreună c u c opiii e i. M -a int riga t că nu a flirt a t nic i c u Ga bit o, nic i c u m ine , știind că sunt e m bogați. M a jorit a t e a c e lorla lt e fe m e i din poziția e i a r fi flirt a t și s-a r fi a runc a t a supra noastră la re st a ura nt . Prie t e na e i, Angie , s-a dus c u siguranță dire c t la muncă și nu a a vut proble m e fina nc ia re . O re fuza se m de ja de c â t e va ori îna int e . Din ironie , Angie e ra înfometată de put e re și st a t ut și proba bil că a r fi fost rudă a lui Be nit o K ing. Cu t oa t e a c e st e a , prie t e na e i părea opusul e i. Angie e ra frumoasă, da r înt r-un fe l plic t isit or, pre vizibil, și e ra după ba ni împreună c u st a t ut ul. S-a r pot rivi profilului fiic e i lui Be nit o. Da r nu și Bia nc a Ca rt e r. Stătea a c olo pierdută în gâ nduri; tristețea o c uprinse în jurul e i. Ea a păstrat c â t m a i multă distanță de m ine posibil, păstrându-se păzită. N u c re de a m că știa de spre Be nit o K ing. T oa t e informațiile m e le a u arătat că a a vut foa rt e puține c ont a c t e c u m a m a e i și nu l-a înt â lnit niciodată pe e l și pe fiul lui, M a rc o. Era un m ist e r. M-aș fi așteptat să fie m a i agresivă după ba ni de c â t Angie , de oa re c e a ve a m ult m a i m ult de pie rdut . Î n sc him b, e a s-a ridic a t și a ple c a t . Î nse m na că a ve a m a i m ult de pie rdut de c â t ba nii și c a sa e i. Ce -a fost a st a ? N u m i-a plăcut să nu a m răspunsuri. Așa că, pe nt ru prim a dată în viața m e a , m -a m t re zit obse da t de c ine va . "Dom nul. M orre lli, ești de a c ord? V oc e a a voc a t ului m e u m i-a a dus atenția îna poi la a c um . M i-a m forțat gâ ndurile către dom nii din fața m e a . N u a c ont a t c e spe ra u e i, voi prim i t e rm e nii e x a c t așa c um m i-a m dorit . Fa nt e ziile m e le de spre Bia nc a a r t re bui să aștepte. O oră m a i t â rziu, înt â lnire a e ra în sfârșit în urmă și, c u t e rm e nii așa c um le -a m dorit , m -a m înt ors c u pași m a ri la birou. Era a proa pe pre a pre vizibil. U ne le provocări a r fi fost bine ve nit e . Ave a m senzația că Bia nc a nu mă va dezamăgi în a c e l de pa rt a m e nt . T e le fonul m e u a suna t și l-a m re c upe ra t . A fost de la se c re t a ra m e a . Angie nu a reușit să obțină a c ordul Biancăi să a c c e pt e ofe rt a m e a de însoțitor și a re fuza t să-și împărtășească numărul. Numărul e i de t e le fon e ra re dunda nt pe nt ru că îl a ve a m de ja . Da r voia m voința e i. Ei bine , a st a nu a funcționat. Știam că va fi o provoc a re și a m fost pregătită pe nt ru a st a . T re c e m la pla nul B. Pe nt ru că nu a m a vut nic io reținere să folose sc a lt e m e t ode pe nt ru a o c onvinge să a c c e pt e ofe rt a m e a . Cu excepția fa pt ului că ofe rt a t oc m a i a fost actualizată și condițiile m a i pe rm a ne nt e . Și pe a st a l-aș re zolva dire c t c u Bia nc a Ca rt e r. La urm a urm e i, c u dobândă, a c um îm i da t ora m ilioa ne . Era singura pâ rghie pe c a re o a ve a m și nu m i-a r plăcea să o folose sc . Așa că, a m spe ra t că va lua această primă momeală și o voi ușura în pla nul m e u. Ea nu a r cunoaște t oa t e va ria bile le , c i doa r pe c e le ne c e sa re . Da r a c um a r t re bui să-i forțez m â na . T re buia să o înțeleg, ce a de t e rm ina t -o. Cum va , nu a m fost surprins să a ud că a re fuza t înțelegerea. Adevărat, nic i nu a ve a m ne voie de Angie pe nt ru pla nul A, da r a r fi fost m a i ușor dacă a r fi a vut de -a fa c e c u prie t e na e i m a i degrabă de c â t c u m ine dire c t . Am bănuit că legătura Bia nc a i c u Willia m Ca rt e r a fost m ot ivul pe nt ru c a re a re fuza t ofe rt a . Cu siguranță nu a fost pe nt ru că nu a e x ist a t c him ie . Era de st ul de sfâ râ it în a c e l de pa rt a m e nt . Era îngrozită de m ine și c e s-a r înt â m pla dacă aș pune -o în legătură c u punga de ba ni furată. Bie t ul inge ra s. Ea nic i nu și-a da t se a m a că a m știut t ot t im pul. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Șapte Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T Fe t e le stăteau pe insula bucătăriei, m â nc â nd c e re a le le în t im p c e le îm pa c he t a m prâ nzul pe nt ru ziua respectivă. Mișcările m e le a u fost a ut om a t e , da r t ot t im pul conversația m e a c u Angie s-a re pe t a t în c a pul m e u. N ic o M orre lli a vrut să fiu tovarășul lui. Escortă, m -a m c ore c t a t . I suse , de parcă nu a ve a m de st ule în fa rfurie , a c um a st a a fost a runc a t în a m e st e c . M i-a t re c ut prin m int e pre a t â rziu că poa t e să spun nu unui bărbat c a N ic o M orre lli nu a r fi fost deștept. Da r adevărul e ra că nu voia m să fiu tovarășul lui. M a m înfiora t la c uvâ nt . T e le fonul m e u m obil a suna t și a m de sc his ra pid m e sa jul. Era m a m a lui Willia m , c a re mă anunță că e a ic i. „Bine , fe t e lor”, a m e x c la m a t c u o falsă e nt uzia sm . „Bunic a și bunic ul sunt a ic i. Cine e st e pregătit pe nt ru grădina zoologică?” „Eu, e u, e u”, a u răspuns a m â ndoi la unison, c u oc hii albaștri strălucind de e nt uzia sm . Era vine ri și bunic a a vrut să-i ducă la grădina zoologică, așa că în loc să meargă la grădiniță, a u a vut o zi liberă pe c a re să o petreacă c u bunic ii. După e x c ursia lor la grădina zoologică, își pe t re c e a u noa pt e a acasă, lăsându-mă singur c u grijile m e le . Biroul la c a re luc ra m e ra înc his vine re a , așa că a ve a m o zi și o noa pt e singură. Cum va , nopțile singura t ic e e ra u m a i re le de c â t zile le . I -a m c ondus afară pe uşă c u un zâ m be t c ura jos pe buze şi c ut iile de prâ nz în mână. Păstrându-mi fațada falsă, m -a m c om port a t de parcă viața a r fi fost de pie rsic i. N u a m vrut să a la rm e z părinții lui Willia m . Au a vut de st ule dure ri de inimă și dure re de c â nd și-au pie rdut singurul fiu. Fe t e le a u a le rga t pe st e peluză, purt â nd roc hii de floa re a soa re lui a sort a t e și oc he la ri de soa re . „Fe t e lor, pa nt ofi”, a m st riga t e u după e le râ zâ nd. Au a le rga t în m od c onst a nt desculți. Am lua t două se t uri de pa nt ofi și a m lua t rit m ul după e i. „Bunic a ”, a țipat Aria nna în t im p c e în același t im p H a nna h a st riga t : „Bunic ule ”. Am zâ m bit văzând sc e na și pe nt ru o secundă, inim a m i s-a simțit m a i ușoară. Părinții lui Willia m iube a u fe t e le , m a i m ult de c â t viața însăși. Din m om e nt ul în c a re s-a u născut, a u de ve nit c e nt rul unive rsului bunic ilor lor. A fost a proa pe dulce-amărui, pe nt ru că știam că m a m a vre a să aibă ge m e ni în viața e i. Așa c um e a mă dore a în viața e i. Câ nd s-a u născut, m a m a m i-a t rim is două c olie re frum oa se a sort a t e pe nt ru fie c a re dint re fe t e c u pa nda nt ive individua le - unul a ve a un pa nda nt iv de sticlă re a liza t m a nua l al mării furt unoa se și celălalt o m inge de sticlă c u un c e r a lba st ru c u nori a lbi. U n m e m e nt o pe nt ru a -i păstra în siguranță. Gre c ia e st e frumoasă în această perioadă a a nului. Ce rurile sunt a lba st re . Și mările sunt furt unoa se . L-a m urâ t pe Be nit o K ing. Bărbatul a c e la ticălos o îm pie dic a să-și trăiască viața la m a x im . Din c a uza lui nu put e a fi nic i mamă, nic i bunică. N u a fost doa r un c rim ina l, c i și un om c rud și rău. At â t bunic a , c â t și bunic ul Ca rt e r e ra u de ja din mașină, c u ușile din spa t e de sc hise . Bunic a Ca rt e r a t re c ut prin port ba ga j și a poi ne -a făcut se m n c u o lopată de grădină în mână. Am c hic ot it înc e t la im a gine a prezentată de e a . „Arăți înfricoșător c u lopa t a a ia în mână”, a m spus e u print r-un zâ m be t . Ea zâ m bi. „Sunt o bunic a de st ul de înfricoșătoare”, a re plic a t e a zâ m bind. „Am căutat doa r m ic ile lor iPa d-uri. Ei pot juc a un m ic joc în t im p c e noi m e rge m în oraș.” Am da t din c a p. „Ast a îi va ține ocupați.” Am be le fe t e a le m e le se urc a u de ja în sc a une le lor de mașină. „H e i, he i”, m -a m prefăcut că sunt supărată. „Ce zic i de un sărut pe nt ru m ine ?” Au c hic ot it și a u sărit din Buic k -ul bunic ului Ca rt e r să-mi de a o ciupitură rapidă în obra ji. Sc ut urâ nd din c a p, m -a m îndre pt a t spre bunic ul Ca rt e r. „Mă sim t înșelat”, m -a m plâ ns. „Doa r un pic de c iugulit și pleacă. Ce urm e a za ?" El a c hic ot it , mângâindu-mă pe obra z. „Ei bine , a poi pleacă la fa c ult a t e fără să se uit e îna poi.” M -a m înc runt a t , nu-m i plăcea de loc . „Am făcut a st a ?” Z â m be t ul lui blâ nd a ve a un st rop de tristețe. „T u și Willia m ați fost a t â t de încântați să plecați.” Am simțit o t ra ge re dureroasă de inimă de fie c a re dată c â nd a m vorbit de spre Willia m . La na iba , de fie c a re dată m -a m gâ ndit la e l. Am put ut ve de a tristețe stăruind în oc hii bunic ului Ca rt e r, c a re semănau a t â t de m ult c u a i fiului său. L-a m îmbrățișat st râ ns și pe st e umărul lui a m zărit o mașină neagră și elegantă, pa rc a t a viza vi, un ve hic ul ne c unosc ut . I nim a m i-a a c c e le ra t , a poi a înc e t init . Are tendința de a fa c e m ult e din a st a în ult im ul t im p. Am da t vina pe pa ra noia . Am făcut un pa s îna poi și oc hii lui s-a u îndepărtat, a sc unzâ nd la c rim ile strălucitoare c a re străluceau în e i. Câ t e va bătăi a le inim ii trecură îna int e c a e l să se încruntă. „Est e un Ast on M a rt in?” a înt re ba t e l, uim it în voc e . Î nt ot de a una i-a u plăcut mașinile. La fe l a m făcut și e u, da r nu a m fost niciodată bun c u m ode le le . Privind pe st e stradă, m i-a m îngust a t oc hii. O t ra ge re familiară de pie pt și îngrijora re m i-a u t re c ut prin m int e , da r a m re spins-o. Era o explicație perfectă pe nt ru o mașină necunoscută în jur. V e c inii t re buie să aibă oaspeți. Am ridic a t din um e ri. „H a ba r nu”, a m mormăit îna int e de a sc him ba subie c t ul. "Cum t e sim t i?" L-a m înt re ba t . „Cum a de c urs c ont rolul tău?” Bunic a Ca rt e r s-a îndre pt a t spre noi c u pași m a ri și și-a c uprins brațele în jurul m e u, apăsând un sărut put e rnic pe obra zul m e u. „Doc t orul a spus că c ole st e rolul lui e st e bun și că t oa t e re zult a t e le a u fost pozit ive .” „Est e groza v”, le -a m spus ușurat. „Sunt a t â t de fe ric it să a ud a st a .” — Ești sigur că nu vre i să vii c u noi? întrebă bunic ul Ca rt e r, îngrijorâ ndu-i voc e a . Am da t din c a p. „Da , voi fi bine ”, i-a m spus c u o a sigura re pe c a re nu o simțeam. A fost sănătos să pe t re c i t im p de pa rt e de c opiii tăi, c e l puțin a st a a m t ot a uzit . Câ t e va m inut e m a i t â rziu, i-a m văzut pe toți ple c â nd, făcându-i c u m â na c â nd t re c e a u pe lângă m ine și așteptând până c â nd mașina a dispărut din ve de re . Ast on M a rt in încă stătea a c olo, a pa rc a t și pe nt ru o clipă a m jura t că a m văzut o umbră întunecată. I isuse , oprește-te c u gâ ndurile pa ra noic e , m -a m c e rt a t . Cu un oft a t gre u, m -a m înt ors îna poi în casă. Neștiind c e să fa c c u m ine , a m int ra t c u pași m a ri în bucătărie, re fugiul m e u sigur. Această casă iubită nu a r m a i fi a noastră pe nt ru m ult t im p. Ar t re bui să găsesc o m oda lit a t e de a le spune părinților lui Willia m și fe t e lor. Oc hii m e i a u călătorit pe st e bla t urile ușoare din bucătărie și dula purile . A fost loc ul unde m i-a m pe t re c ut c e a m a i m a re pa rt e a t im pului. M i-a plăcut această cameră, c u fe re st re m a ri c a re dădeau spre golf și dula puri lum inoa se c a re c om bina t e c u lum ina naturală a u făcut din această cameră o bucătărie perfectă. Willia m și c u m ine pe t re c use m a t â t e a ore căutând dula puri pe c a re a m â ndoi put e a m fi de a c ord. a m vrut lumină; voia le m n na t ura l. N e -a m așezat pe dula puri a lbe c u bla t uri de marmură albă c u dungi gri. Const ruit c u dra gost e . Am c onst ruit această casă c u dra gost e . Î n c iuda disparităților și a infidelității sa le de o dată, nu put e a m uit a a st a . Î nc e t , de parcă m i-a m lua t rămas bun de la bucătărie, a m înc e put să sc ot ingre die nt e din frigide r și cămară pe nt ru prăjituri c u ciocolată și turtă dulc e . Am vrut să mă buc ur de a c e st loc c â t de m ult a m put ut . Î n plus, a fost c a lm a nt ul m e u de st re s - c oa c e re a , gătitul, pre pa ra re a de înghețată de casă. Era doa r ze c e dimineața și proba bil că n-aș m â nc a nic iunul dint re prăjituri, da r nu a ve a m a lt c e va de făcut. Deși m i-a u plăcut zile le noa st re libe re de vine ri de c e le m a i m ult e ori, astăzi a m re gre t a t . Să m e rg la muncă m i-a r fi ținut m int e a de pa rt e de luc ruri. După c e m -a m spălat pe m â ini, a m a puc a t pla c a de tăiat și ghim birul proaspăt, a poi a m înc e put să le t oc c â nd a suna t sone ria . „Intră”, a m țipat, c re zâ nd că părinții lui Willia m se înt orc pe nt ru că a u uit a t c e va . Ce va e ra m e re u uit a t . O păpușă, un a nim a l fa vorit de pluș, o c a rt e de c olora t ... c e vre i să spui. Am înc e put să t a i rit m ic , mișcarea repetitivă ușurându-mi de ja t e nsiune a din um e ri. T re buie să fie it a lia nul din m ine căruia îi plăcea să joa c e în bucătărie. Prie t e ne le m e le din lic e u s-a u înfiora t la a st a , țipând fe m inism . Da r m i-a plăcut și a m re fuza t să renunț. Chia r și în num e le fe m inism ului. Am zâ m bit și m i-a m ridic a t c a pul, c ont inuâ nd t ot t im pul să mă t oc . „Ați uit a t băieți...” V oc e a m i s-a st ins și inim a m i s-a oprit pe nt ru o fracțiune de secundă, îna int e să re ia să bată fre ne t ic , în t im p c e pulsul m i-a c re sc ut ve rt iginos. N u N u N U . Ast a nu put e a fi. N ic o M orre lli stătea la int ra re a în bucătăria m e a , c u doi bărbați lângă e l, arătând c a o umbră întunecată în c ost um ul lui sc um p Arm a ni, fără o bucată de pra f pe e l. Prezența lui m i-a a spira t ox ige nul din plămâni și m i-a dre na t c re ie rul de t oa t e gâ ndurile . De unde știe e l unde loc uie sc ? N u, oa m e nii a c e ia proba bil sc ot murdărie pe oric ine . O adresă a r fi o bucată de t ort . Doa m ne , N ic o M orre lli e st e în c a sa m e a ! M i-a m st râ ns oc hii, fie c a re picătură de sâ nge c urgâ ndu-m i din m ine . Ac e st a t re buia să fie un coșmar. De a st a m -a m t e m ut în ult im e le șaisprezece luni. Da , m -a m a t ins a l na ibii de im a gini c u a c e st bărbat, da r t re buia să rămână în c a pul m e u, să nu fie fizic în c a sa m e a . Elibe râ nd o respirație tremurătoare, a m de sc his oc hii, rugându-mă t ot t im pul c a m int e a m e a să-mi joa c e fe st e . Oc hii noștri conectați, privire a a c e e a cenușie m i-a t rim is fiori pe șira spinării. M i-a fost gre u să re spir, inim a m i-a bătut a t â t de t a re . Om ul ăsta nu aparținea c a se i m e le , c a rt ie rului, vieții m e le . — Permiți pe c ine va să int re în c a sa t a , Bia nc a ? N um e le m e u s-a rost ogolit de pe lim ba lui c a se x ul c ufunda t în păcat. Doa r că a fost a ic i să mă om oa re . O știam la fe l de bine pre c um îm i cunoșteam num e le . Era t im pul să st inge m da t oria . Oc hii lui N ic o e ra u ațintiți a supra m e a , privindu-mă c u atenție, așteptând să spa rg sa u să fa c o prost ie . Pre a t â rziu! Am făcut o prost ie a c um șaisprezece luni; I -a m c he lt uit toți ba nii. Singurul luc ru rămas de făcut a fost să c ra pe . De ge t e le m e le s-a u înfășurat st râ ns în jurul m â ne rului cuțitului, articulațiile îm i plâ ng de prinde re . T e nsiune a din m ine a a prins, amenințând că mă va a rde în sc rum . N u a m vrut să m or. Ar t re bui să-mi c e r sc uze , să e x plic , să im plor... oric e . Î n sc him b, a m c ont inua t să mă holbe z la e l, inc a pa bil să rost e sc un singur c uvâ nt . "T u?" t ra se e l, repetându-și înt re ba re a . — N u, a m răpit, c u voc e a plină de frică până la ure c hile m e le . Oc hii lui N ic o s-a u a runc a t a supra m e a și m -a m înt re ba t dacă înc e rc a să stabilească c um mă va uc ide . M i-a m im a gina t că proba bil nu va fi o sarcină dificilă pe nt ru e l. Era m de st ul de m ic ; proba bil că a r put e a să-mi ascundă t rupul în port ba ga jul lui. U n sc â nc e t tăcut m i s-a bloc a t în gâ t la a c e a im a gine . N u e ra m pregătit să m or. Și c u siguranță nu a m vrut să fiu înde sa t înt r-un cufăr. „Știi de c e sunt a ic i?” V oc e a profundă a lui N ic o sună c a o amenințare. Sa u a fost doa r imaginația m e a ? N u e ra m sigur. Oc hii m e i a u călătorit pe st e c e i doi bărbați din spa t e le lui. N u e ra u la fe l de înalți c a N ic o, da r pe fețele lor arătau c u e x pre sii la fe l de put e rnic e și im pa sibile . M i-a m c oborâ t privire a spre m â inile m e le c a re st râ nge a u cuțitul de parcă viața m e a a r de pinde de e l. Era singura armă pe c a re o a ve a m . Aș put e a să înjunghi un bărbat și să-i ia u viața? N u a m c re zut . Doa r gâ ndul de a răni pe c ine va nu m i-a plăcut. Tatăl m e u m -a învățat c um să t ra g și c â t e va abilități de bază de autoapărare. A bănuit că înt r-o zi voi a ve a ne voie de e le . Da r a rm e le și violența pur și sim plu nu e ra u t re a ba m e a . Ce l puțin e u nu c re de a m . T a t a spune a m e re u că nu știi de c e ești c a pa bil până nu ești încolțit. M i-a m cântărit opțiunile. Aș put e a să-i depășesc. Ridic â ndum i privire a , le -a m st udia t form a . Era u m a ri, așa că proba bil nu la fe l de re pe de , deși păreau potriviți. Pre a pot rivit pe nt ru bunăstarea m e a a c um . A t re buit să înc e rc și să fug. N u put e a m să st a u a ic i și să aștept c a e i să mă om oa re . Poa t e că aș a le rga la c a sa lui J ohn până m i-a m da t se a m a de următorul pa s. M -a m uit a t la t e le fonul meu m obil c a re încă stătea pe măsuța din bucătărie. A a junge la e l e ra e x c lus. N u aș reuși niciodată să ieși din casă dacă aș m e rge după e l. I nspirâ nd uniform , de c izia m e a a fost luată. aș a le rga . Ce l puțin aș înc e rc a . Știam că șansele e ra u m ic i să sc a p de toți t re i, da r e ra m m a i tânăr. Și m a i re pe de . A juc a t în fa voa re a m e a . Corpul m e u sa de pla sa t spre st â nga c â nd voc e a lui N ic o m -a oprit pe loc . — N u fa c e a st a , spuse e l c u o voc e lină, de le m n, un a ve rt ism e nt c la r în e a . „Î m i pla c e urmărirea. Cu t ine , m i-a r plăcea și m a i m ult .” Corpul m i-a înghețat la amenințarea nespusă. I -a m înt â lnit cunoașterea nemișcată fără oric e privire a pătrundea dezinvoltură m â inile a dâ nc în în buzuna re le e le . emoție, da r Și-a băgat cu pa nt a lonilor, bla ze rul de sc hizâ ndu-se sufic ie nt pe nt ru a -m i da o privire a supra t oc ului lui pe nt ru armă. O înghițitură puternică răsună prin bucătărie. A fost a l m e u. N u a r e x ist a nic io vic t orie îm pot riva a c e st ui om . O știa și e l. N u e ra m pe măsură pe nt ru e l. Willia m și c u m ine a m pie rdut m om e nt ul în c a re a lua t a c e a geantă și a m c he lt uit ba nii pe t ra t a m e nt e le lui. Am pa ria t și a m pie rdut - a t â t viața lui Willia m , c â t și ba nii. Ac um , m -a r c ost a și viața. I nim a m i-a bătut c a o tobă în pie pt . Părea să se um fle înt r-un c ioc a n și să se leagăn de c ut ia toracică, provoc â nd dure ri ascuțite la fie c a re respirație pe c a re a m lua t -o. Ast a e st e , m i-a m da t se a m a . Fe t e le m e le a r rămâne fără nic iun părinți pe nt ru a le ve de a c re sc â nd. De sc his pe nt ru lua re a lui Be nit o. Sunt m ort . Am înghițit nodul din gâ t . I m a ginile c u Be nit o punându-și m â inile m urda re pe e le m i-a u juc a t în m int e și mă um plut de groază. T re buia să câștig t im p. „Doa r nu o fa c e a ic i”, m -a m sufoc a t , gândindu-mă la t oa t e m odurile oribile de a fi găsit m ort . „Copiii m e i și soc rii m e i se vor înt oa rc e m â ine ”, a m răpit, bătăile inim ii îm i t une a u în ure c hi. Poa t e dacă aș put e a să cumpăr c e va m a i m ult t im p, să mă ducă în altă pa rt e , aș put e a scăpa de e i. „N u vre a u să mă găsească m ort a ic i.” Am înghițit put e rnic , fie c a re fibră a m e a t re m urâ nd de frică. M -a m a puc a t de pa ie a ic i. „P-t e rog.” Am știut c â nd a m c he lt uit acești ba ni că nim ic nu va m a i fi la fe l. Am fost la t im p îm prum ut a t , la fe l c um e ra Willia m pe a lui în t im p c e boa la îl m â nc a . Da r t ot a m spe ra t . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Opt Oc e a nofPDF.c om N I CO F ure c he a s-a rost ogolit de pe Bia nc a în va luri și pe nt ru o fracțiune de secundă, vinovăția m i-a inunda t simțurile, da r sa risipit la fe l de re pe de . Era pe ric ulos să a i a st fe l de se nt im e nt e în lum e a noastră. I -a m c onside ra t morți pe nt ru m ine , alături de decență și c om pa siune . Dacă m i-a r m a i rămâne c e va , nu aș fa c e a st a . M irosul fric ii e i se a m e st e c a c u pa rfum ul e i, da r în oc hii e i strălucea încă speranță. Era o fe m e ie hotărâtă și m -a a t ra s și m a i m ult sub vra ja e i. M -a făcut să o vre a u și m a i m ult . Viața i-a împărțit niște cărți proa st e , da r e a a reușit să treacă, lupt â nd pe nt ru fe t e le e i. Era m a i puternică de c â t m a m a sa u tatăl m e u, a st a e ra sigur. La na iba , de zba t e a să înjunghie unul dint re noi c u cuțitul st râ ns în m â ini. Era o luptătoare. Poa t e că nu știa încă, da r nu e ra nic io îndoială în m int e a m e a că e ra . Ea a privit a c e l cuțit din mână c a pe un c ola c de sa lva re , c a lc ulâ nd șansele e i de a scăpa de noi. Am put ut ve de a t ot ul în oc hii e i în t im p c e își cântărea șansele. Da r știam că nu a ve a unde să fugă, nic i fonduri pe nt ru a-și susține viața în fuga . „Băieți, așteptați afară.” Oa m e nii m e i s-a u supus fără înt â rzie re , pașii lor tăcuți în spa t e le m e u. Surpriza i-a fulge ra t în oc hi, da r nu a spus nim ic . N u se put e a înșela că e ra speriată, deși a st a nu a îm pie dic a t -o să mă privească sfidător. De t e rm ina re a și foc ul e i s-a u re fle c t a t în privire a e i întunecată, a rzâ nd a c olo și c ioc nindu-se c u privire a m e a . Era îmbătătoare, furt una m e a perfectă de atracție. A t re buit să o sa t ur. Ar le ga -o de m ine pe viață, a r pune -o înt r-o cușcă a urit a . Ea se mișcă nervoasă în pic ioa re , roc hia a lba st ru de sc his îmbrățișându-i c urbe le și a c c e nt uâ ndu-i și m a i m ult părul înt une c a t . Ea m -a st riga t c a pe un c â nt e c de sirenă. T re buia doa r să mă a sigur că nu căd sub vra ja e i. Ast a nu a fost de bun a ugur pe nt ru nic iun bărbat. Era o gură de a e r proaspăt îm pot riva înt une ric ului. A fost uim it or că și-a păstrat inocența prin toată c ruzim e a pe c a re viața i-a a runc a t -o în c a le . Știa e a de spre m a m a e i și de spre Be nit o K ing? "Ac um c e ?" a înt re ba t e a , c u bărbia înclinată în sus, în t im p c e oc hii e i ne gri mă provoc a u. Trecuseră doa r c â t e va săptămâni de c â nd o văzusem, da r a c um e ra și m a i uluit oa re , st â nd în fața m e a , înconjurată de luc rurile e i. Părul e i c a st a niu înc his îi cădea pe um e rii e i subțiri, c orpul e i m oa le , c u c urbe t oc m a i pot rivit e pe nt ru a prinde și ține. „Ac um șaisprezece luni, soțul tău m i-a lua t c e va ”, a m spus c u voc e joasă, înc e rc â nd să păstrez această conversație privată și să nu sune amenințătoare. Pe nt ru o fracțiune, fața i s-a spulbe ra t , da r e a s-a re st a bilit re pe de . — Da , a re c unosc ut e a , fără să înc e rc e măcar să ne ge . A t re buit să i-o da u, a ve a c ura j. „N u m a i a m ba nii a ia .” "M -a m gâ ndit că." Oc hii m e i a u călătorit pe st e bucătăria e i și bla t ul plin de ingre die nt e . N u put e a m să spun c e făcea. Era pre a de vre m e pe nt ru cină; M -a m înt re ba t dacă se aștepta la c om pa nie . Plănuia o înt â lnire a c um c â nd fe t e le e i a u ple c a t c u bunic ii? Pe neașteptate, c a un fulge r, ge lozia m i-a t re c ut prin ve ne , da r a m a t e nua t -o re pe de . Aș zdrobi oric e bărbat c a re a re legătură c u e a . N u a r e x ist a alți bărbați pe nt ru această fe m e ie . Informațiile pe c a re le -a m obținut a u indic a t că nu a e x ist a t un bărbat în viața e i. Cu excepția prie t e nului, J ohn. Ar t re bui să ple c e . I -a m dărâmat m ic a c om pa nie , bucată c u bucată, c a să fie oc upa t în viit orul a propia t . Bia nc a s-a m ut a t , c u oc hii obosit concentrați a supra m e a . N u mă plăcea în m od de ose bit ; e ra sc ris pe c hipul e i. Deși e ra atracție. Ea nu put e a ne ga . Din m om e nt ul în c a re oc hii ni s-a u c one c t a t în re st a ura nt , atracția s-a st re c ura t înt re noi și soa rt a e i a fost pecetluită. Din punc t de ve de re t e hnic , a fost sigila t c â nd a m a fla t c ine e st e adevăratul e i tată. După m oa rt e a soțului e i, a m de c is să o fa c a m e a . I -a m privit privire a răsfoind bucătăria e i, de parcă a r fi căutat c onfort în îm pre jurim ile fa m ilia re . Toată bucătăria a fost realizată în c ulori a lbe , a lb a proa pe c u o pată de c uloa re ic i și c olo. Fe re st re le m a ri dădeau în depărtare la Podul Che sa pe a k e Ba y. Era o priveliște de un m ilion de dola ri înt r-o căsuță, plină de căldură, dra gost e și prăjituri. N u înțelegeam de c e a ve a a t â t e a borc a ne de sticlă pe st e t ot , sufic ie nt e pe nt ru a hrăni m a i m ult e fa m ilii. Am numărat c inc i borc a ne dife rit e pline c u furse c uri c u ciocolată, prăjituri c u zahăr și prăjituri din turtă dulc e . Bucătăria m irose a a prăjituri. Spațiul i se pot rive a ; e ra c onfort a bil, de lic a t și mă simțeam c a acasă. Ca m c a e a . — Ai de gâ nd să mă om ori a c um ? întrebă e a st râ ns. M i-a m ținut m a x ila rul dre pt și oc hii re c i. Ba nii a c e ia na ibii nu a u înse m na t nim ic pe nt ru m ine , deși dacă a r fi fost a lt c ine va în urmă c u șaisprezece luni, a r fi prim it o lecție im e dia t . Lași o persoană să t e fure și să sc a pe c u a st a , toți c re d că o pot fa c e . Î n plus, punga a c e e a de ba ni e ra o capcană și a ve a m pla nuri m a i m a ri pe nt ru Bia nc a . Ac um șaisprezece luni, l-a m lăsat pe Willia m Ca rt e r să păstreze acești ba ni și doa r o persoană știa a st a . M â na m e a dreaptă, Le ona rdo. Era c u m ine pe ia ht în a c e a noa pt e , a sc ult â nd conversația dint re Bia nc a și soțul e i. După c um a r fi, a c um l-aș folosi c a pâ rghie . Era t im pul să înc a se z da t oria și să-mi pun pla nurile în mișcare. „Cu dobândă, soțul tău îm i datorează a prox im a t iv t re i m ilioa ne ”, a m spus c a lm , c u oc hii ațintiți a supra form e i e i rigide . „Dă sa u ia ”. Oc hii i se bombară. "Ce ? Era u doa r t re i sut e de m ii de dola ri a c olo, șopti e a , c u t rupul t re m urâ nd. „Ce fe l de int e re s e st e a c e st a ?” „Era u șase sut e de m ii în geantă”, i-a m spus. Ea a clătinat din c a p și m i s-a părut c iuda t că nu a r fi știut sum a corectă. A mințit? nu a m c re zut ; a lt fe l, e a a r fi ne ga t că a r fi știut de spre ba ni de la bun înc e put . „I nt e re s st a nda rd c â nd c ine va mă fură”, a m înt re ba t . „Ac um ula t zilnic .” — E o înșelăciune, scuipă e a . Furia a strălucit în oc hii e i și m i-a m da t se a m a că sfida re a e i mă mulțumi. Era un a m e st e c de blândă și a t it udine . Obra jii i se înroșiră de frust ra re . Era neputincioasă. "Pot fi." „Și e ra u t re i sut e de m ii în sa c .” N u i-a da t soțul e i toți ba nii? Și-a curățat m â inile cu un prosop, mișcarea atât de domesticită. Cum va i se pot rive a să fie casnică. Am văzut fire din c oa m a e i întunecată căzând pe fața e i, ia r e a le -a a runc a t în a e r. Ge st ul a fost sim plu și inoc e nt , da r m i-a făcut pe nisul să se înțepenească. "T ot c e e a c e . N u contează oric um , mormăi e a st râ ns, vorbind m a i m ult pe nt ru e a însăși, a poi apucă din nou cuțitul de parcă a r fi re lua t tăierea. „N u o a m .” Tăcerea e ra densă înt re noi, c u spa t e le dre pt și c u oc hii atenți a supra m e a , c u de ge t e le a lbe în t im p c e își prinde a cuțitul. M i-a m put ut doa r im a gina c um spe ra e a să mă înjunghie în inim a m e a neagră c u a st a . „Există și a lt e m oduri în c a re poți plăti”, a m spus în c e le din urmă. "Cum ?" M -a privit suspic ios, ne înc re de re a rost ogolindu-se de pe e a în va luri. — Am o propune re pe nt ru t ine , a m înc e put e u. „Ți-ar șterge da t oria și s-a r a sigura că nu ești pe ra da r.” „Pe ra da r?” repetă e a , c lipind confuză. „N -a i fi pe list a oa m e nilor c a re îm i sunt da t ori”, m -a m c ore c t a t . N u a m vrut să-i dezvălui c â t de m ult e știam încă. Î n prim ul râ nd, a t re buit să învăț c â t de m ult știa această frumusețe. Ea și-a înc lina t c a pul, de parcă m -a r st udia . — V re i să spui escortă? Ea pufni. — Ca prost it ua t a t a sa u așa c e va ? A t re buit să-mi mușc int e riorul obra zului. N u e ra m sigur dacă a r t re bui să fiu jignit că e a o găsise a t â t de respingătoare. Î n sc him b, a m lua t -o c a pe o provoc a re personală. „De fa pt , a ve a m c e va m a i pe rm a ne nt în m int e .” Sprâ nc e ne le e i s-a u încrețit, c onfuzie în e x pre sia e i. Î nc e rc a să mă citească și să mă înțeleagă c a să poată găsi o c a le de ieșire. M ult suc c e s c u a st a ! "Pre c um c e ?" întrebă e a c u voc e joasă. "Căsătorie." Gura i s-a înt re de sc his, e x pre sia i s-a t ra nsform a t înt r-una de șoc. "Căsătorie?" "Da ." "A c a ror?" Oc hii e i m a ri mă prive a u neîncrezătoare de parcă a r fi fost convinsă că a înțeles greșit se nsul c uvint e lor m e le . „A t a pe nt ru m ine .” U n râ s sufoc a t i-a scăpat. "Cre d că glumești. N u vre a u să mă căsătoresc c u t ine !” "T e ve i căsători c u m ine ." V oc e a m e a e ra fermă, fără a lăsa loc de ceartă. Da r sprâ nc e ne le e i a u rămas înc runt a t e . "Da r de c e ?" — Pe nt ru că îm i da t ore zi soțului tău. Am c re zut că e st e e vide nt , da r poa t e că a t re buit să-i spun t ot ul pe nt ru e a . — Dacă nu a i t re i m ilioa ne de dola ri în jur? Ea clătină din c a p. „Parcă,” mormăi e a . „Dacă aș fa c e -o, nu aș fi a ic i. Crede-mă pe nt ru a st a .” Am zâ m bit la one st it a t e a e i. Știam că nu a re ba ni, da r t re buia să fiu a t e nt , îndre pt â nd a st a în direcția pe c a re m ia m dorit -o. Era ironic că nu voia să se căsătorească c u m ine . Fe m e ile a u înc e rc a t să mă prindă în capcană în căsătorie de ze c i de a ni și iată că io ofe re a m a c e st e i fe m e i și e a s-a lupt a t c u c onc e pt ul, reticentă c hia r să fie în aceeași cameră c u m ine . „De c i, c e va fi?” Fie că a r fi vrut sa u nu, s-a r căsători c u m ine . Pre fe r să o facă de bunăvoie totuși. Să o târești pe c uloa r a r put e a fi e x a ge ra t , da r e ra totuși o opțiune dacă t ot ul eșuează. Ea clătină din nou din c a p. „Tu-ești un-” a căutat e a c uvâ nt ul pot rivit , a poi a renunțat în c e le din urmă. „Ești un m a fiot , un c rim ina l.” Ai! Vorbește de spre un de fla t or a l e go-ului. „N u a r t re bui să t e căsătorești c u c ine va c a t ine ?” „Ești în lum e a m e a , Bia nc a . La urm a urm e i, a i fura t de la un c rim ina l, așa că t e fa c e și pe t ine un c rim ina l. Ca m ine ." Ea tresări la c uvint e le m e le . „Ast a ne fa c e să fim pot rivit i.” Ea a ba t joc orit . "I n vise le t a le ." Poa t e nu a t â t de blâ nd până la urmă! M i-a r plăcea foa rt e m ult să îm blâ nze sc această frumusețe c u părul ne gru. „Veți găsi că căsătoria c u m ine e st e benefică. Îți voi ofe ri ție și fa m ilie i t a le protecție și siguranță financiară. Î n sc him b, ve i fi soția m e a .” „Protecție față de c ine ?” M -a privit suspic ios. „De la alți bărbați c a m ine ,” a m înt re ba t . "Ca si t ine ?" V oc e a e i e ra o șoaptă și oc hii e i m a ri, uit â nduse la m ine . La na iba , c â nd m -a privit așa, a fost ne voie de t ot c e a ve a m c a să nu ridic roc hia a c e e a și să o love sc . Poft a din jurul a c e st e i fe m e i t re buia să se potolească. Ac e st a a fost c e e a c e a ținut Be nit o fa sc ina t de m a m a e i? „M a m a t a e st e a m a nt a lui Be nit o K ing.” Și-a mușcat buza , da r nu îna int e să o a ud gâ fâ ind. N u e ra nic io surpriză pe c hipul e i. Ea știa e x a c t c ine e ra iubit ul m a m e i sa le și st a t ut ul lui în lum e a interlopă. Î nt re ba re a e ra dacă știa că e l e st e tatăl e i biologic . Apoi bărbia i s-a înc lina t , m ic ul e i se m n re ve la t or de încăpățânare și sfida re . "Şi c e dacă?" Ea a înc e rc a t să pară curajoasă. „Ea poa t e fa c e t ot c e vre a . E o fe m e ie adultă. N u a re nim ic de -a fa c e c u m ine .” — N u ești proastă, Bia nc a , a m t ra s t â râ t or. „A fi o fiică pe nt ru a m a nt a lui Be nit o t e fa c e o țintă și ești la rg de sc his a c um . V ulne ra bil fără nic iun m ijloc de a t e prot e ja .” Pe c hipul e i frum os și pe a c e i oc hi întunecați fulgeră re se nt im e nt e . „Bine , a i de gâ nd să-mi prot e je zi fa m ilia ”, a mormăit e a , c u voc e a pic urâ nd sa rc a sm . „Și dacă nu t e a sc ult în t im pul căsătoriei, îm i ve i dist ruge fa m ilia . U n fe l de protecție ciudată. Cre d că sunt bine fără e l.” La na iba , sfida re a e i m -a făcut gre u pe nt ru e a . Să-și rupă sfida re a și să o facă să se supună. Abia așteptam să mă îngrop în această fe m e ie . „V a t re bui să fii în regulă”, i-a m spus, voc e a m e a nu înfățișa nic iunul dint re gâ ndurile m e le . t re buia să fiu a t e nt ; a lt fe l, sa r put e a să-mi pie rd c ont rolul și să o t ra g a c um în dorm it or. N u m i-a m dorit niciodată o fe m e ie a t â t de put e rnic c a pe a c e a st a . „Oa m e nii m e i vă pot uc ide și vă pot a runc a c a da vrul a c olo unde nu va fi găsit niciodată.” Oc hii e i s-a u mărit la amenințarea m e a . „Sa u t e pot forța. Crede-mă, există preoți c a re se vor căsători c u noi, indife re nt dacă ești t â râ t pe c uloa r sa u m e rgi de bunăvoie.” „Ești ne bun”, șuieră e a , apăsându-și m â na stângă pe pie pt , de parcă a r fi fost îngrijorată că inim a e i va c e da . M â na e i dreaptă încă se ținea de cuțit. „Poa t e ”, i-a m spus dâ nd din c a p. „Da r a c e st e a sunt condițiile m e le . Căsătoria sa u...” Am lăsat se nsul ne rost it să zăbovească în a e r. Ea c re de a de ja că sunt a ic i să o uc id, așa că aș lăsa-o să ajungă la propriile c onc luzii. „Est e singura c a le ?” replică e a se c . „Am pre fe ra t m a i bine opțiunea de escortă. Est e încă pe masă?” Era un indic iu de panică în oc hii e i, da r s-a străduit din gre u să o ascundă. "N u." I-aș da -o Bia nc a i Ca rt e r. Ave a c ura j, vorbind c u m ine de parcă a m fi fost e ga li. Poa t e că put e re a e i a fost c e a c a re m -a c a pt ura t , nu vulne ra bilit a t e a e i. Era un a m e st e c a l a m be lor și nu m -a m put ut abține să nu o a dm ir. Am privit -o m a i de vre m e în t im p c e își săruta fiic e le și soc rii îna int e c a aceștia să ple c e , tandrețea și dra gost e a e i e vide nt e . Fa pt ul că a ve a fe t e înse m na că a ve a și m a i m ult ne voie de protecția m e a . Î n m od c la r, e a nu a văzut-o în fe lul m e u. „De c e a i vre a să t e căsătorești?” m -a înt re ba t e a , c u sinc e rit a t e în voc e . „Și de c e e u?” „Am pa t ruze c i de a ni; e st e t im pul să mă căsătoresc și să a sigur un moștenitor.” U n fa rd roșu i s-a st re c ura t pe gâ t și în obra ji și a t re buit să re c unosc că arăta frumoasă. „Încearcă adopția”, a re plic a t e a se c . N u m -a m obosit să răspund. „N u aveți alți candidați?” — M i-e teamă că ești singura fe m e ie c a re îm i datorează t re i m ilioa ne de dola ri, a m t oa rc a t . Ea s-a r inst a la în noua e i re a lit a t e c a soție, în c e le din urmă. Dacă aș fi așa, a m m e rge a c um la judecătorul de pa c e și ne -a m căsători, da r a m vrut să o fa c c um t re buie . Le ona rdo a ve a să se a sigure că t ot ul e ra pregătit în liniște, a st fe l înc â t să nu e x ist e înt re rupe ri din pa rt e a m a m e i plus unu. Ea a înghițit. „Da r c u siguranță, există și a lt e fe m e i dispuse c a re a r fi m a i m ult de c â t fe ric it e să se căsătorească c u t ine și să-ți de a ... hm , moștenitori.” „Poa t e , da r a m m int e a pusă pe t ine .” Ex pre sia din oc hii e i e ra a c e e a de dispe ra re . Ar fi c om ic dacă a r fi situația a lt c uiva în afară de a m e a . „Ce va fi?” I -a m privit gâ t ul mișcându-se în t im p c e înghiți, pie pt ul ridic â ndu-se și c oborâ nd c u respirația gre a . „De c i, ori mă uc izi, ori mă căsătoresc c u t ine ”, a re plic a t e a . „Într-adevăr, a m be le opțiuni sunt oribile . Căsătoria a r fi doa r o m oa rt e m a i lentă. Și moștenitorii... nu a m c um să-ți a m c opiii.” Am c hic ot it la declarația e i. „Ai pre fe ra o m oa rt e m a i rapidă?” Oc hii e i s-a u mărit, privindu-mă de parcă a r fi înc e rc a t să-mi da u se a m a dacă glum e a m sa u nu. „Gândeștet e la a st a c a la un c ont ra c t ”, i-a m spus. Ave a ne voie de c e va c onst râ nge re . „U n c ont ra c t de căsătorie. V om st a bili t e rm e nii, ia r c â nd t e rm e nii vor fi îndepliniți, sunteți libe r să plecați. Put e m a m â na moștenitorii.” Pe nt ru a c um . Pot fi. M -a privit suspic ios. "Pur si sim plu? Mă lași să ple c și fără moștenitori.” „Da , c hia r așa”, a m a sigura t -o. N -a m spus niciodată că nu există moștenitori , m -a m gâ ndit în sine a m e a . „Eu și c opiii m e i?” Era bănuitoare, nu că aș put e a -o învinovăți. „Put e m pur și sim plu să plecăm.” "Da ." N u aș lăsa-o niciodată să ple c e . „Pe nt ru c â t t im p a r t re bui să fim căsătoriți?” râpă e a . I -a lua t de st ul de m ult . Ea a lua t în c onside ra re ofe rt a mea, cântărind opțiunile e i. Ea nu a ve a m ult e . De fa pt , nu a ve a nic iunul. Fie că îi plăcea sa u nu, s-a r căsători c u m ine . „Ce l puțin doi a ni.” Oc hii i-a u ieşit din c a p. „Și un moștenitor”. „At â t de m ult ? Cre de a m că a i spus că put e m a m â na un moștenitor, șopti e a . Am da t din c a p. Dia volul st a in de t a lii. Ar t re bui să o învăț pe viit oa re a m e a soție a st a . „Put e m fa c e un a n?” — N u, a m re plic a t e u. "Doi a ni. Put e m a m â na discuția c u moștenitorul până la a l doile a a n de căsătorie.” Ar t re bui să mă sim t c a un ne noroc it că a m forțat-o să facă a st a , da r nu am făcut-o. Am privit un șir de emoții t ra ve rsâ ndu-i c hipul, în t im p c e proba bil că și-a lua t în c onside ra re t oa t e posibilitățile până și-a da t se a m a că nu a re nic iuna . „O-ok ”, șopti e a , c u re se m na re a în voc e . „N e vom căsători înt r-o săptămână de m â ine ”, i-a m spus, scoțându-mi t e le fonul din buzuna r și la nzâ ndu-i un m e sa j lui Le ona rdo pe nt ru a înc e pe a ra nja m e nt e le . Cu cât s-a înt â m pla t m a i de vre m e , c u a t â t m a i bine . Ave a m senzația că această fe m e ie nu va cădea fără luptă. „De c e a t â t de c urâ nd?” Buza m i s-a răsucit înt r-un m ic zâ m be t . „Pe nt ru a t e a sigura că nu fugi, prințesă.” — N-aş fa c e , murmură e a , c u oc hii îndepărtându-se de m ine . Ea mințea. Fe m e ia m e a a fost o mincinoasă foa rt e proastă. „Bărbații m e i vă urmăresc fe t e le . Gândește-te la a st a dacă ești tentată să fugi, Bia nc a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Nouă Oc e a nofPDF.c om BI AN CA N ic o M orre lli e ra c rud și ne bun. N u e x ist a altă explicație pe nt ru a st a . N u mă îndoia m că se re fe re a la amenințările lui. A fost la fe l de ne m ilos c a zvonurile pe c a re le -a m a uzit . La na iba , a r fi gre u să ieși din această situație. Da r e u a s. Încă nu m -a bătut. „Est e pre a re pe de pe nt ru a mă căsători”, a m mormăit, c om e nt â nd c ronologia lui pe nt ru nuntă. Ave a m ne voie de m a i m ult t im p să vin c u un pla n. Ce l în c a re aș scăpa dra c u de ne bunul ăsta și nu m-aș căsători c u e l. „Soc rii m e i nu vor c re de . N ic i c opiii m e i.” "Ei vor." El a zâ m bit , sigur pe e l. „Veți de sc ope ri că pot fi foa rt e convingător.” I nim a m i-a bubuit în pie pt , voc e a m i s-a bloc a t unde va în gâ t . Î n c e m -a m băgat? „Am o treabă la c a re să pa rt ic ip”, a spus e l în t im p c e își îndre pt a c ost um ul din t re i pie se c a re nu e ra de loc sfios să fie pe rfe c t . Aproa pe că aș put e a fi păcălit că e ra un dom n, nu un m a fiot . — Da r vom lua c ina diseară. "Cină?" Proba bil că păream c a un idiot a l na ibii, re pe t â ndu-i c uvint e le de parcă nu înțelegeam c e înseamnă. „Da ”, a răspuns e l fără să piardă o bătaie. M i-a ve nit o ide e în m int e , da r, îna int e să mă înc â nt măcar, a c ont inua t . „U rsul va rămâne a ic i, păzindu-te.” „Mă păzești?” Ac olo m -a m dus re pe t â ndu-i din nou c uvint e le c a un m a ne c hin. „V re i să spui să mă ții închisă. Și se rios... ursule ? "Da ; e l va fi ga rda t a de c orp.” Cronometrați pe rfe c t , c e i doi oa m e ni a i lui s-a u înt ors. „U rsule , a c e a st a e st e Bia nc a , viit oa re a m e a soție.” M -a m uit a t la N ic o pe nt ru că a a runc a t bom ba a t â t de le je r. V oia m doa r să câștig t im p și nu a ve a m nic io intenție să m e rg pe c uloa r pe nt ru a mă căsători c u a c e st ne bun. „Bia nc a , a c e st a e st e U rsul. El e st e unul dint re c e i m a i put e rnic i oa m e ni a i m e i. El t e va a duc e la m ine la c ina noastră unde put e m disc ut a de spre a ra nja m e nt ul nost ru de nuntă.” I suse , c e na iba se înt â m pla ? M -a m uit a t la bărbatul c a re m i-a da t din c a p sa c a da t . Bărbatul a c e la e ra un buldoze r, nu un urs, c u o c ic a t ric e c a re i-a t re c ut pe st e obra zul st â ng, făcându-l să a ra t e c a un c rim ina l în se rie . I isus H rist os! N u a r t re bui să jude c , da r a r spe ria pe oric ine a r ve ni pe a ic i. „N u poți să fii se rios!” a m șuierat, agitația c re sc â nd înc e t în m ine . „N u poa t e st a pe a ic i. El va spe ria oa m e nii.” N ic o a c hic ot it de parcă t oc m a i a m spus c e a m a i amuzantă glumă. „Ac e st a e st e ide e a .” „Î m i va spe ria fe t e le , soc rii, prie t e nii”. I nst a nt a ne u, re gre t ul m -a inunda t pe nt ru că sunt a t â t de inse nsibil și m -a m înt ors către Be a r. „N im ic pe rsona l, sunt sigur că ești un t ip groza v. Doa r că fe t e lor m e le nu le pla c străinii. I a r t u… t u…” M -a m îm pie dic a t căutând un c uvâ nt diplom a t ic , „ești un străin. Și t u ești m a re . Știi, hm .” Am sufla t un oft a t frust ra t . "La na iba ." „Se descurcă bine c u c opiii”, a ofe rit N ic o. „Are c â t e va dint re e le .” Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre t ipul înfricoșător și e l a zâ m bit . Era c a și c um a i privi un zâ m be t de re c hin. „Poți să-ți ie i bodygua rzii”, a m bolborosit . „N u a ve m ne voie de nic iunul. N u vre a u nic iunul.” „Siguranța t a e st e pe prim ul loc . N u e st e ne goc ia bil, Bia nc a ”, a a ve rt iza t e l c u un t on t â râ t . Am de sc his gura să mă c e rt , da r e l m -a tăiat im e dia t . „Ac um ascultă-mă, sa u va t re bui să t e ba t în fund c a să t e pun la coadă.” M i-a u ieșit a proa pe oc hii din c a p. „Ce na iba să fa c i...” M -a m înt re rupt la privire a lui amenințătoare. A făcut un pa s îna int e de parcă a r fi fost ga t a să-și urm e ze amenințarea și să mă pedepsească pe nt ru lipsa m e a de re spe c t . I nst inc t iv, a m făcut un pa s îna poi și c e va în st om a c m i s-a st râ ns. Ac e st om m -a neliniștit. Î m i t ot spune a m că e ra înt r-un m od rău, da r nu e ra m a t â t de sigur. Greșit, greșit, greșit. Ac e st luc ru a fost a l na ibii de greșit. E un c rim ina l, Bia nc a ! Cre ie rul m e u a st riga t la m ine să fiu a t e nt , spe ria t din m int e a m e a m e re u iubit oa re . Era un pa s pre a a proa pe în direcția greșită. O mișcare greșită a r dist ruge viața fe t e lor m e le . N u a fost nim ic pe c a re să nu-l fa c pe nt ru a -i ține de pa rt e de ra da rul și la înde m â na lui Be nit o K ing. „Bine , mă buc ur că a m re zolva t a st a ”, a spus e l. N ic i pe de pa rt e ! Da r a m păstrat a c e le c uvint e pe nt ru m ine . Fără un a lt c uvâ nt , a ieșit din c a sa m e a c a și c um a r fi proprie t a rul e i, c u propriul său bodygua rd a proa pe în spa t e le lui. „V oi fa c e o ve rific a re a pa ra m e t rilor”, m i-a rupt Be a r st upoa re a de a -l privi pe bărbatul c a re t oc m a i m i-a da t lum e a pe st e c a p. „N u t e voi de ra nja . V oi fi în față.” Î nt orc â ndu-m i oc hii spre e l c u re se m na re , a m clătinat din c a p. „Câ nd a i t e rm ina t de făcut oric e , vino îna poi. O să-ți ia u c a fe a și o să-ți fa c niște prăjituri.” Oc hii lui s-a u a runc a t spre t oa t e borc a ne le de sticlă pline c u prăjituri c u ciocolată de casă, ia r e u m i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Sunt la c opt ”, a m mormăit. „O să-ți fa c un lot proaspăt pe c a re să-l duc i acasă c opiilor tăi.” El și-a zâ m bit zâ m be t ul de re c hin, ia r e u m -a m înt ors spre chiuvetă, m e rgâ nd dire c t la muncă. Ține ina m ic ii a proa pe , Bia nc a . Așa spune a m e re u m a m a m e a . Intenționam să urm e z a c e l sfa t până c â nd le voi a ve a pe t oa t e pe un c ont ine nt se pa ra t . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Z e c e Oc e a nofPDF.c om BI AN CA EU Trecuseră m a i puțin de șase ore de c â nd l-a m văzut ult im a oară pe N ic o M orre lli și mă pregăteam să-l văd din nou. De două ori pe zi a fost pre a m ult . La na iba , de două ori înt r-o viață a fost pre a m ult . M -a m gâ ndit la t oa t e posibilitățile, înc e rc â nd să-mi da u se a m a c um să de t urne z c a t a st rofa viit oa re și nu a m găsit nim ic . Z ip. N a da ! Am c opt t re i duzini de furse c uri de casă c u ciocolată și t re i duzini de prăjituri de Crăciun. Chia r îna int e de H a llow e e n săm i bată la ușă! Cu t oa t e a c e st e a , nu m i-a ve nit în m int e nic io ide e strălucitoare. N u s-a t e rm ina t inc a . Am o săptămână. Aș put e a supraviețui a st a ; la fe l c um mama mea a supraviețuit lui Be nit o K ing în ult im ii douăzeci și șase de a ni. N u l-a m put ut lăsa pe a c e st om să vadă că îm i e ra frică de e l. Fe t e le m e le a ve a u ne voie de m ine . Să a le rgi și să t e a sc unzi fără ba ni a r fi im posibil. Așa că iată-mă în c e nt rul orașului Anna polis, întâlnindu-mă pe N ic o M orre lli. Așa c um a c e rut . Pe nt ru o cină forțată! U rsul a t ra s în fața re st a ura nt ului, indife re nt de a m but e ia jul. Pra c t ic i-a m simțit oc hii pe spa t e le m e u, îndemnându-mă să int ru. Am st a t în fața Le w ne s' St e a k house , re fle c t a re a m e a în roc hia Lily Pulit ze r privindu-mă la m ine . Ra m a m e a mică e ra pre a subțire, părul m e u brun înc his cădea în va luri libe re până la um e ri. Oc hii m e i căprui prive a u uimiți, uimiți c um arăta e x t e riorul m e u împreună la m ize ria c a re se făcea în int e riorul m e u. De c e a r vre a N ic o M orre lli să se căsătorească c u m ine ? Era înt re ba re a c a re se re pe t a în m int e . I nst inc t iv, știam că pove st e a de spre ba ni e ra o prost ie . N u e ra c a și c um a r fi dus pe nt ru ba ni. Și nu mă dore a pe nt ru a spe c t ul m e u. N u e ra a bsolut nim ic spe c ia l în a spe c t ul m e u - doa r o fe m e ie obișnuită c u o viață obișnuită. N u a ve a m nic io legătură reală c u m a fia de spre c a re știa lum e a , așa că nu put e a m să-i ofe r nic iun be ne fic iu a c olo. De c i de c e ? Era pa t ru după-amiaza, da r e puiza re a stătea gre a pe um e rii m e i. N u a m văzut nic io c a le de ieșire din a c e st a ra nja m e nt , nu fără perturbări m a jore în viața fe t e lor sa u a bunic ilor lor. Părinții lui Willia m și-au pie rdut de ja fiul; N u put e a m suport a să dispa r pe e le . Își iube a u ne poa t e le , ia r ge m e nii le a dora u. Dacă aș put e a da t im pul îna poi și să re fuz invitația lui Angie la prâ nz. Re spirâ nd a dâ nc la dorințele fără rost , a m îm pins ușa și a m int ra t , înt â m pina t im e dia t de o gazdă. Î n m om e nt ul în c a re a m da t num e le lui N ic o M orre lli pe nt ru re ze rva re , ga zda m i-a da t un zâ m be t orbit or. Ea s-a îndre pt a t spre re st a ura nt ul c u pla n de sc his, ia r e u l-a m urm a t în tăcere, ne rvii m e i clătinându-mă la fie c a re pa s pe c a re îl făceam. Ac e st loc nu e ra la fe l de înfunda t c a re st a ura nt ul în c a re l-a m c unosc ut , da r clienții lui e ra u la fe l de bogați. T re c use a t â t de m ult de c â nd nu fuse se m la o înt â lnire la cină, înc â t mă simțeam a proa pe pierdută. Î n m od c iuda t , nu a m fost așezat în zona de lounge a re st a ura nt ului, c i a m int rodus înt r-o sufra ge rie privată c u o masă pe nt ru doi. Aș fi pre fe ra t zona de lounge unde e ra u alți clienți. Măcar a c olo e ra u m a rt ori. Ga zda m i-a făcut se m n c u m â na să int ru în cameră și fără să se m a i uit e la m ine a ple c a t . Am int ra t înc e t , c u oc hii pe m a sa goală pregătită pe nt ru doi. Ca m e ra e ra întunecată și m irosul ușor de flori proa spe t e e ra în a e r. M -a m dus la sc a un, da r în loc să mă așez, m â inile m e le s-a u st râ ns de c a drul sc a unului. Ar t re bui să fug a c um îna int e să vină e l. Poa t e că Be a r nu e ra în fața re st a ura nt ului și aș lua un t a x i până la c a sa lui Ca rt e r. Și a poi părăsim st a t ul. Aș put e a a le rga a c um . Poa t e că părinții lui Willia m a r put e a ve ni. „Bine , dă-mi de t a lii în se a ra a st a .” Ca pul m i s-a bic iuit în direcția voc ii bărbatului și oc hii i-a u înt â lnit pe a i lui. Era c ruzim e în a c e le a dâ nc im i a rgint ii, da r și frumusețe c a re mă put e a t ra ge înt r-o plasă de ne c a zuri. Ac e st im pa c t fizic pe c a re l-a a vut a supra m e a a fost greșit și nesănătos, pe a t â t de m ult e pla nuri. De parcă a r fi știut la c e a m c ont e m pla t , un zâ m be t plin de cunoștință se juc a în jurul buze lor sa le frum oa se și se nzua le . Doa m ne , arăta c a un păcat, a c e l soa re sărutat pie le a lingabilă. Arăta uim it or în c ost um ul său îmbrăcat și sc um p, da r pun pa riu că arăta și m a i bine fără e l. M -a m înt re ba t c e fe l de t a t ua j a sc unde a sub a c e le ha ine și inst a nt a ne u obra jii m i s-a u încălzit im a ginâ ndu-l gol. Am înghițit put e rnic . Doa m ne , horm onii m e i s-a u hotărât să intervină la m om e nt ul ne pot rivit . Și c u om ul greșit. Termină, Bia nc a ! Oric e bărbat c u num e le de fa m ilie M orre lli e st e om ul greșit! Asprim e a îi pâ nde a în trăsăturile sa le dure , la fe l c a o urmă de cerneală pe gâ t ul lui sub gule r. Era de netăgăduit că e ra pe ric ulos. Cum a r put e a c ine va să ra t e ze a st a ? Cu t oa t e a c e st e a , nu m i-a m put ut lua oc hii de la e l. Dulc e I suse H rist oa se ! N ic o M orre lli stătea lângă fereastră în spa t e le m e u, c u oc hii lui privindu-mă c u pre a multă int e nsit a t e . Și-a înc he ia t a pe lul și s-a a propia t de m ine , oprindu-se la doa r un pa s de m ine . Chia r și c u distanța în c a re se ridic a de a supra m e a . Ar t re bui să mă sim t amenințată, știind că m -a șantajat în a c e st a ra nja m e nt și știind t ot c e a m făcut de spre lum e a pe c a re o c onduc e a . Totuși, dint r-un m ot iv st upid, mă simțeam în siguranță. Est e ne c e sa r un c ont rol m e nt a l! Știam că nic iun om din lum e a a c e e a nu e ra în siguranță. Au folosit fe m e ile c a pe bunuri și le -a u a runc a t c â nd nu m a i a ve a u ne voie de e le . Ei bine , nu a m fi e u și fe t e le m e le . „Bună, Bia nc a .” La sune t ul voc ii lui a dâ nc i, m -a m înroșit m a i t a re și un fior m i-a străbătut șira spinării. La na iba , a c e st t rup a l m e u. N im e ni nu m -a a fe c t a t așa, nic i măcar Willia m , și l-a m iubit pe nt ru t ot de a una . Cu excepția... odată, c â nd a m m e rs să da nse z c u prie t e nii în vacanța de vară la fa c ult a t e . Oc hii m e i s-a u c one c t a t c u un bărbat din pa rt e a c lubului și s-a înt â m pla t aceeași reacție pe c a re a m a vut -o față de N ic o M orre lli. N u, nu se put e a . Î n nic i un c a z! L-a m privit pe a c e st bărbat în fața m e a , c om pa râ ndu-l c u om ul c u c a re a m împărtășit o privire trecătoare c u toți acești a ni în urmă. N u put e a fi același bărbat! Ac e st om a lua t c e e a c e a vrut . Știam la fe l de bine c um îm i știam num e le . Bărbatul din c lub mă dore a , da r nu a făcut nic io mișcare. De c â t e ori om ul ăsta din fața m e a lua se c e e a c e și-a dorit fără să se m a i gândească? Ca a c um , de e x e m plu. M -a șantajat să mă căsătoresc c u e l, fără a ține c ont de consecințele pe nt ru m ine sa u pe nt ru fa m ilia m e a . U m e rii la rgi și la rgi a i lui N ic o a u purt a t re sponsa bilit a t e a și soa rt a a t â t or oa m e ni. Și a c um fe t e le m e le și c u m ine e ra m unul dint re a c e i oa m e ni. O pocnitură din de ge t e și bum . Am put e a fi morți. Dacă aș put e a să-l c onving că c um va această căsătorie a fost o ide e proastă. Din a t â t e a m ot ive . U na dint re e le , deși c e a m a i puțin importantă, a fost că c orpul m e u părea să creadă că e ra t im pul să-mi pun capăt c e liba t ului de la m oa rt e a lui Willia m . Î m i a m int e a m încă c â t de t a re s-a simțit c orpul lui N ic o c â nd m -a m izbit de e l, trimițându-mi c orpul în e x c e s. M i-a m făcut griji că aș put e a să-l sa r și să t ra nsform fa nt e ziile în re a lit a t e din t oa t e a c e le nopți în c a re m -a m a t ins gândindu-mă la e l. Ce idiot a m fost ! M -a m lăsat să mă gâ nde sc la m â inile unui m a fiot pe m ine . Doa r că bărbatul din fa nt e ziile m e le nu e ra un m a fiot . Doa r un bărbat glorios de fie rbint e c a re m i-a făcut int e riorul să se strângă de ne voie . Am înghițit în se c , c u int e riorul în flăcări. „Bună”, voc e a m i s-a sc ut ura t ușor, ne rvii m i-a u lua t t ot c e e m a i bun din m ine . Neștiind c um să-l sa lut , a m rămas a c olo. Ar t re bui să-i st râ ng m â na ? Ac e a st a a fost o situație c om ple t nouă pe nt ru m ine . N u e ra c a și c um a m fi iubiți. Î n afară de fa nt e ziile m e le . N u mă a jut în c a zul m e u, Bia nc a . Om ul din fa nt e ziile m e le a r fi put ut arăta c a N ic o M orre lli, da r nu e ra e l. Din fe ric ire , în t im p c e lupt a m e a internă a c ont inua t , N ic o a pre lua t c onduc e re a , aplecându-mă sărutându-mă pe obra z. La na iba ! Gura lui se simțea bine pe obra zul m e u, pa rfum ul lui inva dâ ndu-m i t oa t e simțurile și păsărica m e a strânsă de ne voie . Ce . T he . Re a l. La dra c u? I nim a m i-a a c c e le ra t la a t inge re a lui și un gâ fâ it involunt a r m i-a părăsit buze le . Am făcut un pa s ra pid îna poi, m irosul lui mă învăluie. M irosul pădurii a dâ nc i, înt une c a t și se nzua l, și t rupul m e u a ble st e m a t . Frânează Bia nc a ! A t re buit să opre sc oric e a t inge re și sărut. De doi a ni na ibii! — Bună, a m re pe t a t . Buze le lui s-a u ridic a t înt r-un zâ m be t m ic , de parcă s-a r buc ura . De sigur, s-a r dist ra . N u e ra la m ila nimănui. Pun pa riu că lum e a s-a învâ rt it în jurul lui și a c e re rilor lui, în t im p c e oa m e nii c a re a u a vut ne fe ric it ul noroc ul de a int ra pe ra da rul lui a u t re buit să se c hinuie pe nt ru a -i supraviețui. Doa m ne , spe r că i-a m supraviețuit. „Să ne așezăm?” întrebă e l făcând se m n către masă. Am da t din c a p și m i-a t ra s sc a unul c a un dom n. Am a lune c a t în e a c u spa t e le înțepenit și c u un zâ m be t forțat pe buze , inc onfort a bil de această situație necunoscută în c a re m -a m găsit. Stătea viza vi de m ine , privire a lui nu clătina niciodată. Che lne rul a int ra t c u m e niurile , ne -a t urna t apă spum a nt e pe nt ru a m â ndoi și ne -a lua t c om a nda de băutură. N ic o... M a m înfiora t c â nd l-a m num it pe pre num e le lui. Ar t re bui să-i spun dom nul M orre lli? A c om a nda t o sticlă de vin și c he lne rul ne -a lăsat m e niurile noa st re . M i-a m m e st e c a t ne rvos buza . Ar fi t re buit să spun c e va , da r m int e a m e a a rămas în gol. Fe t e le și Willia m fuseseră lum e a m e a , t ot ul pe nt ru m ine , a t â t de m ult t im p, înc â t nu e ra m sigur că există a lt c e va în lum e pe nt ru m ine . M e re u a m fost fe ric it doa r că sunt mamă și soție, da r a c um , a m înc e rc a t c u dispe ra re să nu m a i fiu soția a c e st ui bărbat. Luâ nd pa ha rul, a m lua t o înghițitură de apă în t im p c e îl prive a m . Părea pe rfe c t c onfort a bil în t im p c e ne rvii m e i pra c t ic se clătinau pe m a rgine . "Cum a fost ziua voastră?" Se rios, Bia nc a ! Dint re t oa t e întrebările, a c e a st a a fost c e a m a i bună c u c a re a m put ut ve ni. Ar fi t re buit să înc e p c u ha i să vorbim de spre o a borda re alternativă pe nt ru st inge re a da t oriilor m e le . „A fost foa rt e bine , mulțumesc. Ce zic i de a l tău?" „H m , bine .” Dacă nu t e -a i gâ ndit că ia u c ina c u un m a fiot , e ra m pe punc t ul de a -m i pie rde c a sa și se pa re că mă căsătoresc înt r-o săptămână. Î n loc să c a ut posibilități în c a re fe t e le m e le și c u m ine a m put e a să trăim sa u să fugim și e u, m i-a m pe t re c ut ziua c oa c e nd prăjituri pe nt ru un bodygua rd înfricoșător și săpat prin dula pul m e u înc e rc â nd să-mi da u se a m a c u c e să mă îm bra c la cină. — Îți mulțumesc că m -a i înt â lnit , a înc e put e l. „N u e ra m conștient că a m de a le s”, i-a m răspuns a spru, făcându-l să râdă ușor. Ac e l m ic sune t m i-a fa c ut c orpul sa vibre ze c u o ne voie pe c a re nu a m int e le s-o. N u m i-a plăcut. Om ul a c e st a e st e pe ric ulos , m i-a m a m int it . Era m pe st e c a p și puținul c ont rol pe c a re îl a ve a m a supra vieții m e le a înc e put să-mi a lune c e print re de ge t e . „Ai dre pt a t e ”, a răspuns e l c a lm , c u un zâ m be t pe buze le pline . „Această dată și nunt a noastră a u loc .” „N u a r t re bui să ne căsătorim”, a m răspuns în sc him b, c u voc e a pre a răgușită după pla c ul m e u. „Est e un pa s m a re .” „Sunt de a c ord”, a anunțat e l și inim a m i-a tresărit de speranță. „Est e un pa s m a re și fii sigură, Ca ra M ia , voi fi un soț de dic a t .” Am ge m ut la a c e l c om e nt a riu. — Bia nc a , a m spus, c u agitația clară în voc e . „Doa r spune -m i Bia nc a . N im ic din prost iile dra gut e .” N u e x ist a nic iun m ot iv să ne pre t inde m că înse m na m c e va unul pe nt ru celălalt. Și a m â ndoi știam că a nga ja m e nt ul în m a fie înse m na pra c t ic , bărbatul făcea t ot c e voia și fe m e ia se prefăcea că e st e în regulă. N u a st a m i-a m dorit pe nt ru m ine , nic i pe nt ru fe t e le m e le . Sa u poa t e că a r fi m a i bine dacă a r căuta a lt e fe m e i, în t im p c e e u a m e la bora t un pla n de e va da re . U f, a st a e a t â t de c onfuz! Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre uşă la zgom ot ul învâ rt irii c la pe t e i, obse rvâ nd că c he lne rul se înt orse se să ne ia c om a nda . N ic i măcar nu a m de sc his m e niul. „Sunt e m ga t a să plasăm o comandă?” întrebă c he lne rul, a runc â nd o privire înt re noi doi. „V re i încă un m inut , Ca ra M ia ? V re a u să fii pregătită, Bia nc a .” Ba st a rd. N um e le m e u de pe buze le lui N ic o m i-a t opit int e riorul și m i-a provoc a t furnicături înt re c oa pse . T oa t e a c e st e se m na le c ont ra dic t orii dint re c orpul m e u și c re ie r m i-a u da t bătăi de c a p. Schimbându-mă inc onfort a bil, am răspuns re pe de , ignorâ ndu-m i c orpul. "N u, e st e in re gula . O să ia u doa r o salată, t e rog.” "Buna a le ge re ." Oc hii c he lne rului s-a u încălzit a supra m e a și m i-a zâ m bit strălucitor. Ofe rind un zâ m be t în sc him b, a m adăugat: „Îmbracă-te în la t e ra l, t e rog”. "De sigur." S-a a ple c a t m a i a proa pe de m ine . „Pot să vă suge re z îmbrăcămintea c a se i noa st re ?” Che lne rul e ra de st ul de a proa pe de m ine a c um și a m simțit o m iros a a pe i sa le copleșitoare. M -a m îndepărtat ușor c u un zâ m be t re ze rva t pe față. "Sigur M ult um e sc ." — Fe m e ia nu e st e în m e niu, se răsti N ic o, a duc â ndu-ne a m be le priviri spre e l. Se uit a c u pum na le la bie t ul c he lne r. „N u m a i sa liva pe st e e a .” a m gâ fâ it . N u l-a m văzut pe a c e la ve nind. Adică, da , s-a a propia t puțin, da r unii oa m e ni a ve a u pe rspe c t ive dife rit e a supra spațiului pe rsona l. Se c unde le a u t re c ut și inim a m i s-a st râ ns de groază. N u a r împușca doa r c he lne rul. Ar fi e l? La na iba , t re buia să fa c o căutare detaliată a „mafioților de ra ha t ”. Sa u doa r pe a c e st om pe nt ru că N ic o e ra ne bun c u siguranță. — Sc uze le m e le , rost i ra pid c he lne rul, dâ ndu-se îna poi de la masă, de parcă a m fi fost a m â ndoi c â ini turbați. „N u”, i-a m oprit să-și ceară sc uze . „N u a i de c e să-ți c e ri sc uze . N e pa re rău." M -a m uit a t la bărbatul c a re stătea viza vi de m ine , da r nu a bătut din oc hi. M i-a m pie rdut mințile? Da , proba bil. M -a m dus să de sc hid gura , da r e l m i-a înt ins o mână, făcându-mă la tăcere și pot rivindu-m i m â nia . Cine na iba c re de a că e st e ? Ei bine , duh. U n ne noroc it de m a fiot . „Ce fe l de salată?” Î nt re ba re a c he lne rului a înt re rupt c onc ursul nost ru strălucitor. „Oric e salată”, a m răspuns, dre sâ ndu-m i gla sul, m unc ind din gre u să-mi înăbușe furia . „Doa r fără slănină în e a .” N u e ra c a și c um aș fi a vut pre a multă poftă în a c e st m om e nt . Che lne rul dădu din c a p și își îndreptă atenția către N ic o. N u a fost ne voie de un ge niu să ghicească că t ipul ăsta a r fi m a i degrabă oriunde de c â t să ne servească a c um . "Si t u dom nule ?" Din fe ric ire , N ic o știa e x a c t c e vre a și și-a re c it a t c om a nda de risot t o și Bist e c c a a lla Fiore nt ina cu pre c izie și ra pidit a t e . Părea că lum e a s-a înc hina t în fața lui N ic o M orre lli. Era a t â t de dife rit de oric ine a m fost vreodată în preajmă. Da , e ra un ticălos, da r t re buia să a dm iri a c e a hotărâre tăiată pe trăsăturile feței lui. Știam c e vre a u? Câ nd a t re buit să mă hotărăsc a supra gra dului m e u, m -a m c hinuit . N u a ve a m pa siune pe nt ru nim ic . Așa că m -a m mulțumit c u o diplomă de st udii ge ne ra le , până c â nd în sfârșit m -a m hotărât. Fără t ra ge re de inimă. N u a m a vut o m â nc a re preferată; N u a m a vut o c uloa re preferată. Ave a m totuși oa m e nii m e i preferați. Bunic a și tatăl m e u, m a m a , fe t e le m e le , Willia m , părinții lui și J ohn. Aceștia a u fost oa m e nii m e i preferați din înt re a ga lum e . Da , bunic a , t a t a și Willia m a u ple c a t . M -a durut din punc t de ve de re fizic c â t de m ult m i-a u fost dor de e le , da r a m fost totuși noroc os că le -a m a vut . Am ridic a t oc hii și a m înt â lnit privire a lui N ic o, obse rvâ nd că c he lne rul nu m a i e ra . Proba bil că a bia aștepta să ple c e de a ic i. Cu siguranță nu l-aș put e a învinovăți. Am vrut să ple c și e u de a ic i, c u excepția fa pt ului că a ve a m se nt im e nt ul că a c e st om va urmări. Z gâ rie a st a . Ar urmări . La urm a urm e i, nu m i-a spus că îi pla c e urmărirea? „N u a fost ne c e sa r”, a m mormăit în c e le din urmă. Din a num it e m ot ive , a m simțit că e st e im port a nt să mă susțin; a lt fe l, om ul ăsta m -a r m â nc a de viu. „A fi a t â t de ne polit ic os c u c he lne rul. Sa u e u." El a ridic a t din sprâ nc e ne , studiindu-mă. M -a m înt re ba t c e a văzut pe fața m e a . Put e a să vadă că a m fost c u t ot ul o falsă bra va da ? „N u că ți-o pasă”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a , m a i m ult pe nt ru m ine de c â t pe nt ru e l. Bănuiesc că produsul a fost a t â t de m ult singur în ult im a vre m e ; T ind să vorbe sc m ult c u m ine . „N u-m i pla c e să împărtășesc.” V oc e a lui N ic o a scăzut. „Î m i c e r sc uze dacă t e -a m făcut inc onfort a bil.” N u e ra m sigur dacă a r t re bui să fiu fe ric it sa u spe ria t de sc uze le lui. Să-i spun că nic i nu m i-a plăcut să împărtășesc? Ast a l-a r put e a de sc ura ja de la această prost ie de căsătorie. Am înghițit în se c , în t im p c e pulsul îm i bubuia în ure c hi. Î n c e m -a m băgat? „N u ți-a c e rut să împărtășești nim ic .” Am clătinat din c a p neîncrezător, da r m i-a m păstrat voc e a m oa le . Om ul ăsta t re buie să aibă un m ot iv să se c om port e așa. „El e ra doa r prie t e nos.” — Pre a prie t e nos, mormăi N ic o. Am c lipit , c onfuz c u a c e st m a fiot și c u t oa t e se m na le le c iuda t e pe c a re m i le t rim it e a în c a le . — Ți-ai înșelat vreodată soțul? Î nt re ba re a lui m -a lua t neprevăzut. „N u, bineînțeles că nu”, a m răspuns, ofe nsa t că a r înt re ba c hia r a st a . Dacă a obse rva t , a ignora t indigna re a m e a . „T e -a înșelat?” Î nt re ba re a m i-a t rim is o st ropire de dure re prin inimă și, pe nt ru o secundă, a m simțit că sângerează din nou. Ac e a perioadă a fost o perioadă gre a a t â t în viața lui Willia m , c â t și în viața m e a . A fost c a m pe vre m e a c â nd m ia m pie rdut tatăl. M -a m lupt a t c u revelațiile și consecințele c a re a u ve nit din a st a . De c e le m a i m ult e ori, m i-a m pe t re c ut nopțile st re sa t , c opt â nd și prăbușindu-mă pe c a na pe a , m a i degrabă de c â t să m e rg în pa t ul pe c a re l-a m împărțit c u Willia m . Ge m e nii a u t re c ut print r-o etapă în c a re și nopțile a u fost gre le , ia r e u și Willia m ne -a m despărțit c um va . „Ah, așa a făcut”, a c onc luziona t N ic o pe rc e pt iv. La na iba c u e l! Cre ie rul m e u a st riga t să fiu a t e nt în jurul lui, îna int e c a e l să devină m oa rt e a m e a . N u m a i a ve a m ne voie de dure ri de inimă sa u de st re s. T re buia să supraviețuiesc int a c t . „Căsătoria m e a e st e t re a ba supărare și furie . A fost m e a ”, a m singura mea răspuns e u c u apărare și l-a m învinovățit pe N ic o că a de sc his ra na c a re se vinde c a se . N u a m vrut să-mi a m int e sc . „Ah, Ca ra M ia ”, toarcă e l, da r a m simțit înt une ric ul în jurul lui ridic â ndu-se . Am st râ ns din dinți la dra gost e a lui. M i-a ignora t c e re re a de a nu-m i spune așa. Până și oc hii lui s-a u înt une c a t , c u pe ric ole pâ ndind în a dâ nc ul lor. „T u ești a fa c e re a m e a . T ot ul de spre t ine e st e t re a ba m e a .” Cre ie rul m e u a st riga t prin difuzoa re să se retragă, da r gura nu a reușit să a sc ult e . „N u sunt e m căsătoriți.” — Totuşi, spuse e l. „Da r foa rt e c urâ nd.” „Est e doa r un c ont ra c t t e m pora r”, i-a m re a m int it . Om ul a c e st a e ra o ve st e periculoasă, proastă. Cum a a juns la un c ont ra c t de căsătorie? A zâ m bit c a o pisică Che shire și m -a făcut să sim t că știa c e va im port a nt pe c a re e u nu știam. Câ nd nu a de t a lia t , nu m -a m put ut abține să-l inst ig. „De c e căsătoria?” Am re spira t în șoaptă, înc e rc â nd să înțeleg. N u put e a m să înțeleg de c e e ra a t â t de hotărât să se căsătorească. N u a ve a se ns de c e , dint re t oa t e fe m e ile din lum e , a r vre a să se căsătorească c u m ine . Am simțit că e ra c e va c e m i-a a sc uns. Ce va m a i m ult de c â t de spre ba nii furați de Willia m . Dacă aș put e a a fla c e , s-a r put e a să-mi de a pâ rghie . „U n luc ru de c a re poți fi sigur, Bia nc a ”, a m obse rva t că e l a ignora t înt re ba re a m e a , „T e voi prot e ja pe t ine și pe fe t e le t a le ; și nu t e voi înșela niciodată c u o altă fe m e ie .” Pa rt e a proastă c om e nt a riul lui din m ine c iuda t de a proa pe dulc e . s-a Da r t opit , pa rt e a găsind cea mai inteligentă din m ine a c e rt a t -o pe c e a proastă. Mă forța să mă căsătoresc c u e l. Ac e st a a r fi un a ra nja m e nt t e m pora r și, dacă mi-aș juc a bine cărțile, l-aș pune capăt c hia r îna int e de e x pira re a c e lor doi a ni. „Și c ine ne va prot e ja de t ine ?” a m înt re ba t c u voc e joasă. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol U nspre ze c e Oc e a nofPDF.c om N I CO „Y nu ve i a ve a ne voie de protecție de la m ine , i-a m spus sinc e r. „T u și c opiii noștri veți fi înt ot de a una priorit a t e a m e a .” Privire a pe c a re m i-a a runc a t -o m i-a spus că nu mă c re de . N u că a m învinuit -o. Da , o folose a m pe nt ru a obține c e e a c e îm i dore a m , da r a m vrut să spun se rios c â nd a m spus că va a ve a protecția m e a . Cu fie c a re secundă c a re t re c e a , e a pătrundea m a i m ult sub pie le a m e a . Ex pre sia dureroasă c â nd am pus înt re ba re a de spre fide lit a t e a soțului e i m i-a spus că ra na provocată de soțul e i nu s-a vinde c a t . N u că aș put e a da vina pe e a . Dacă aș fi știut că soțul e i e st e un înșelătoric c â nd a m văzut-o în noa pt e a a c e e a furtunoasă, l-aș fi t e rm ina t c hia r a c olo și a poi aș fi lua t -o pe nt ru m ine . Deși m i s-a părut c iuda t că infide lit a t e a soțului e i nu a apărut în ra port ul de t a lia t pe c a re l-a m c e rut lui și Bia nc a i. Ar t re bui să ve rific a st a . Oc hii m e i a u călătorit pe st e c a drul e i m inion, a dm irâ ndu-i frumusețea naturală. Abia purt a m a c hia j și, spre de ose bire de a lt e fe m e i c a re s-a u agățat de m ine , nu e ra u urm e de înșelăciune sa u lăcomie pe fața e i. Bia nc a Ca rt e r, c a re va fi în c urâ nd M orre lli, m -a înc â nt a t e norm . Be a r îm i dăduse o a c t ua liza re a activităților e i toată ziua . Se pa re că viit oa re a m e a soție a c opt c â nd e ra stresată. Ast a e x plic a abundența de prăjituri în toată c a sa e i. O gospodină perfectă! Spre de ose bire de c a sa e i, propria m e a casă e ra goală, ia r știrea că e a și fiic e le e i o vor um ple c urâ nd m -a a ra nja t înt run m od c iuda t . N u a m vrut să văd să se înt â m ple nim ic c u această frumusețe. Ac um șaisprezece luni, c â nd a m văzut-o, în pra gul e i, văzându-l pe prie t e nul soțului e i ple c â nd în noa pt e a furtunoasă, m i-a tăiat respirația. Lit e ra lm e nt e . N um i ve ne a să c re d că e ra din nou a t â t de a proa pe de m ine . M -a m înt re ba t a de se a dacă și-a a m int it de noa pt e a în c a re ne -a m văzut pe nt ru prim a dată. A fost un m om e nt trecător în urmă c u atâția a ni, da r a proa pe că m i s-a părut de st inul c a re m i-o oferă. Am înc e rc a t să fa c c e e a c e t re buie și să nu o a t ing, da r a c um mă bâ nt uia . Odată c e a m a fla t că Bia nc a e ra fiic a lui Be nit o, a m re gre t a t că nu a m a t ra s-o pe Bia nc a în lum e a m e a după a c e a noa pt e de a c um atâția a ni. De c â nd a m a fla t de spre a ra nja m e nt ul Be lle s a nd M obst e rs, a t re buit să mă înt re b dacă există o da t orie pe c a re fa m ilia Bia nc a i o plătea. La urm a urm e i, rădăcinile fa m ilie i e i din I t a lia nu e ra u c hia r de pa rt e de această lum e criminală. Până a c um a m rămas sc urt , da r bănuiala îm i spune a că e c e va a c olo. M i-a m a m int it de noa pt e a furtunoasă de a c um doi a ni c â nd soțul e i și prie t e nul lui a u fura t ba nii. Î n t im p c e o prive a m de pe ia ht ul m e u, lum ina din int e rior a a runc a t o strălucire blândă a supra c a drului m ic a l Bia nc a i. Chia r și din umbră, e a m -a uim it c u frumusețea e i. Stătea în um bra nopții t ulburi, luminată de lum inile dom oa le . O metaforă și un se m n, dacă mă înt re bi. Poa t e a fost un se m n c a re să mă îndrum e spre lum ina e i și spre răzbunarea m e a . Se simțea c a de st inul m e u, o fe m e ie c u c a re a r fi t re buit să da nse z c u toți acești a ni în urmă, c â nd a m văzut-o prim a dată în c lubul m e u și a m a vut -o c a a m e a de a t unc i. Soțul Biancăi și prie t e nul lui e ra u idioți, să creadă că a r put e a lua o pungă plină c u ba ni și n-a r fi obse rva t . A fost un t e st a l loialității lor și o capcană pe c a re a m înt ins-o c u grijă în înc e rc a re a m e a de a mă a propia de fiic a lui Be nit o K ing. N u m -a surprins că Willia m a eșuat. Pla nul e ra să-i prive sc c um ia u ba nii, se a propie de c uplul căsătorit și îi forțez să joa c e joc ul m e u de răzbunare îm pot riva lui Be nit o. Ave a m de gâ nd să le folose sc . Le ona rdo a atașat un c ip de urmărire la geantă, c e e a c e ne -a pe rm is să urmărim locația a c e st uia și să ascultăm conversația lor în t im p c e înc e rc a u să-și just ific e de c izia . Am â ndoi idioți a r fi t re buit să o a sc ult e pe Bia nc a , da r a u c re zut că știu m a i bine . Ga t a să-l facă pe Willia m să plătească pe nt ru că m -a fura t și să o folosească pe Bia nc a pe nt ru a plăti pe nt ru greșeala lui, conversația Bia nc a i c u soțul e i a fost c e a c a re m -a oprit în loc . Era de ja un om m ort . V e rific a re a a nt e c e de nt e lor lui Willia m nu a ve a ist oric ul său m e dic a l. A fost o surpriză să a ud de spre boa la lui în a c e a noa pt e . Așa că a m lăsat-o. U nul dint re puținele luc ruri de c e nt e pe c a re le -a m făcut în viața m e a . Le ona rdo e ra singurul om c a re știa de spre a st a . Și, c u t oa t e a c e st e a , c hia r și în noa pt e a întunecată, c e va m -a a t ra s spre Bia nc a în t im p c e plâ nge a în brațele soțului e i. Știam că nu o pot a ve a . Așa că a m a nula t șase sut e de m ii de dola ri și a m a m â na t pla nul de răzbunare. La urm a urm e i, a m fost un om răbdător. Am ple c a t , lăsând fa m ilia Ca rt e r pe nt ru propria lor viață. Deocamdată. Apoi Bia nc a s-a lovit de m ine la re st a ura nt . Era m a c olo prin proie c t , da r c a re e ra u șansele c a fe m e ia pe c a re o prive a m din umbră să ajungă dire c t în brațele m e le ? Lit e ra lm e nt e . Să o văd fuse se c a c e l m a i bun pum n în int e st in. Era uluit oa re , acei oc hi întunecați strălucitori lux uria nt e m -a u t e nt a t . Știam că t re buie să o a m . Bia nc a a fost menită să fie a m e a . Oc e a nofPDF.c om și buze le Ca pit ol Doispre ze c e Oc e a nofPDF.c om BI AN CA N Oc hii lui ic o ațintiți a supra m e a m -a u făcut să vre a u să mă frământ c u m â inile , să mă ridic și să mă mișc, da r m -a m forțat să st a u nemișcat. Forțându-mi zâ m be t ul, m -a m ruga t c a a c e st om să nu vadă pre a m ult e . N u a m vrut c a e l să fie conștient de atracția m e a fizică pe nt ru e l. Am a t ribuit -o lungii m e le abstinențe. M i-a m dre s gla sul, a m de c is că t re buie să nu m a i zăbovesc, c a o frunză în vâ nt . Dacă s-a dove dit că nu a m reușit să sc a p îna int e de nuntă, t re buia să știu așteptările. N u a m vrut să-l e ne rve z și să-mi pie rd viața în a c e st proc e s. Am re fuza t să fiu uc is de vre un m a fiot . „Ce așteptări a ve a i de la această relație...” M -a m înt re rupt . N u, nu o relație. „Ac e st a ra nja m e nt ?” Mi-aș fi dorit să fiu bun la c it ire a oa m e nilor; deși a ve a m un se nt im e nt , c hia r dacă aș fi, t ot nu aș put e a c it i de spre N ic o M orre lli. „Loia lit a t e ”, a răspuns e l sim plu. „Și one st it a t e a .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Est e un fe l de clișeu și ipoc rit , nu c re zi?” Și-a ridic a t singura sprânceană și, îm pot riva judecății m e le m a i bune , a m c ont inua t : „T e aștepți la one st it a t e , da r păstrezi se c re t e .” „Și de unde știi că păstrez se c re t e ?” M -a m ba t joc orit la a st a . "T re buie sa fi. Alt fe l, de c e insist a a supra a c e st e i căsătorii?” — Ai vre un se c re t , Bia nc a ? Î nt re ba re a lui m i-a făcut inim a să pornească înt r-un ba t on fre ne t ic la pie pt ul m e u. N u i-aș recunoaște niciodată c e l m a i m a re se c re t a l m e u. Singurul m e u se c re t e ra le ga t de descendența m e a . Am fost un m inc inos rău, o știu toată viața, așa că nu m -a m obosit să rost e sc o minciună. — N u e t re a ba t a , a m spus supărat, îm pot riva bunului m e u simț. Re spirâ nd a dâ nc , a m înc e rc a t să mă c a lm e z. N u m i-a r a jut a la nim ic să-l e ne rve z. „De oa re c e a c e st a a r fi un c ont ra c t , put e m disc ut a de spre t e rm e ni?” Poa t e am put e a disc ut a de spre dorm it în dorm it oa re se pa ra t e și c a se se pa ra t e . Ar fi ide a l dacă a r fi im a gina t că toată această căsătorie e st e o tranzacție de a fa c e ri fără responsabilități suplim e nt a re în dorm it or. Oric â nd s-a r put e a spe ra . Poa t e că a r put e a obține un moștenitor prin adopție. „T e rog, dă drum ul”, a răspuns e l, pe t onul lui ba t joc orit or. Om ul ăsta a r put e a fi un idiot . „Ei bine , aș pre fe ra să nu mă căsătoresc, așa că poa t e a m put e a înc e pe c u a st a ?” A c hic ot it de parcă aș fi vrut c u adevărat să glum e sc . Era m se rios. Da , bărbatul a făcut c e va c a re să mă facă să vre a u să înne bune sc și să fa c se x , da r a st a nu înse m na că a m ignora t situația groaznică în c a re m -a m a fla t . „Există e ve nim e nt e de a fa c e ri și călătorii de a fa c e ri c a re necesită pa rt ic ipa re a m e a .” Ave a c u adevărat c e a m a i se x y voc e profundă pe c a re a m a uzit -o vreodată. M i-a făcut t ot c orpul să fre done ze în așteptarea să m a i a ud un sune t de la e l, c a re a fost c om ple t prost . Ce e st e în neregulă c u m ine ? „T u, c a soție, ve i fi de așteptat să fii alături de m ine . "Afa c e ri?" Fric a m i s-a st re c ura t pe c oloa na vertebrală. „Afa c e ri le ga le ”, a c la rific a t e l. „N u ve i fi a t ra s în nic iuna dint re c e le la lt e a fa c e ri a le m e le .” Slavă dom nului! „Bine ”, a m răsuflat uşurată. „Est e re zona bil dacă t re buie neapărat să ne căsătorim. De sigur, a r fi de pre fe ra t a nula re a nunții.” Era m de fa pt m â ndru că put e a m să gâ nde sc pe pic ioa re le m e le . N u a m fost niciodată unul pe nt ru c uvint e sa u voi lupt a . Și voc e a mea suna oa re c um stabilă. "Alt c e va ?" N -a m vrut să-l înt re b în m od c a t e goric dacă se aștepta să mă c ulc c u e l. Pa rt e a a c e e a a r fi periculoasă. N u a m făcut niciodată se x oc a ziona l, ia r Willia m a fost singurul bărbat c u c a re m -a m c ulc a t vreodată. Spe r că N ic o a înțeles la c e a m vrut să a jung. „V oi st a bili o alocație de t re ize c i de m ii de dola ri pe nt ru c he lt uie lile t a le luna re , pe c a re să o cheltuiești după c um c re zi de cuviință. V a fi pe nt ru t ine și c opiii noștri.” M i-a rămas gura căscată. T re ize c i de m ii de dola ri pe lună! Pe nt ru c he lt uie li luna re . Cum a fost posibil? Și de c e t ot spune a „c opiii noștri?” Ge m e nii e ra u a i m e i. N u plănuiam să a m m a i mulți c opii, c u siguranță nu c u e l. Și a făcut să pară că se aștepta la moștenitori im e dia t , în t im p c e m a i de vre m e a spus că moștenitorii vor fi în așteptare. Sa u om ul ăsta se juc a de m ine ? Era m sigur că bărbații de c a librul lui e ra u maeștri m a nipula t ori. Era o captură, a c um e ra m sigură de a st a . „Ce ...” voc e a m e a t re m ura a c um . "Ce a lt c e va ?" Ex pre sia i s-a înc his im e dia t , oc hii i se răci brusc . „T e rog să-mi spui c e a lt c e va a i vre a ; numește-ți t e rm e nii. Sunt dispus să ne goc ie z.” Cu o privire confuză, m i-a m m e st e c a t buza . Era m a t â t de pie rdut . N e goc ie zi c e t e rm e ni? „N u a m t e rm e ni, m a i puțin să anulăm a st a .” Oc hii lui m -a u st udia t de parcă a r căuta un adevăr. Am oft a t . „Ascultă, toată c he st ia a st a s-a înt â m pla t pe neașteptate. V re a u doa r să fiu pregătit și să știu în c e mă ba g. Și sunt mulți ba ni pe nt ru c he lt uie li luna re . H m , e st e doa r pe nt ru fa c t urile c a se i sa u... M -a m îm pie dic a t de propriile m e le c uvint e . "Sa u a lt c e va ? Și m i-a i t rim it e m e sa j pe nt ru a -m i spune c â nd a i ne voie să pa rt ic ip la e ve nim e nt e c u t ine ? N u știu unde locuiești, da r loc ul m e u e st e a proa pe a proa pe de t oa t e .” De c e a m simțit că sunt prost a ic i? „N u, a m c ont a bilii m e i c a re plătesc fa c t urile luna re a le c a se i”, a răspuns e l. „Și vor a ve a grijă și de fa c t urile t a le , înc e pâ nd c u ipot e c a .” Obra jii îm i a rde a u de rușine. „N u t re buie să-ți fa c i griji pe nt ru nim ic din t oa t e a st e a ”, a c ont inua t e l. „Ba nii sunt c a t u să c um pe ri c e e a c e vre i pe nt ru t ine și pe nt ru c opiii noștri, Ca ra M ia .” M i-a m îngust a t oc hii. Fie c a re c uvâ nt rost it de a c e st om a fost de libe ra t . Mi-aș m iza viața pe a st a . Deși nu l-a m put ut a c uza că nu e st e ge ne ros. Ast a părea o sumă extravagantă de ba ni doa r pe nt ru cheltuială. Da r aș put e a să o pun în e c onom ii și să o păstrez pe nt ru zile le ploioa se . Pe nt ru că sigur a ve a u să vină. Prim a șansă pe c a re a m a vut -o, mi-aș lua fe t e le și mi-aș a le rga . „Și m i-a i t rim it e m e sa j c â nd a i ne voie de m ine ?” Am răpit, re pe t â nd înt re ba re a , e ne rgia nervoasă înoindu-m i c orpul. Am pre fe ra t să st a u în propria m e a casă. Ar t re bui să fiu dire c t și să înt re b dacă se aștepta să trăim împreună și să dorm im împreună. Totuși, dacă a st a nu i-a t re c ut niciodată prin c a p, c u siguranță nu a m vrut să ofe r ide i. A fost un e c hilibru c om plic a t . Privire a i s-a înm uia t , da r ga rdia nul nu-și părăsește niciodată e x pre sia . Ce va în fe lul în c a re mă prive a m i-a încleștat int e riorul, deși nu e ra m sigur din c e m ot iv. Z gâ rie a st a . N u a re se ns să mă m int singur. Știam de c e ; Era m a t ra s de e l. Pe ric ulos și int e ns. M â nc a re a noastră a sosit în m om e nt ul în c a re a înt â rzia t răspunsul lui și a m înc e rc a t să mă a dun. Doa m ne , t re ize c i de m ii de dola ri pe lună! Știam că a r fi la c om să-l înt re b c â t de re pe de aș put e a prim i prim a alocație. Da r cu sc risoa re a de e x e c ut a re silită a t â rnâ nd de a supra c a pului m e u, t re buia să plătesc ba nc a c â t m a i c urâ nd posibil. Î i da t ora m c om pa nie i ipot e c a re puțin pe st e t re ize c i de m ii. Bineînțeles, m -a u bătut pe nt ru t oa t e onora riile pe c a re le -a u put ut plăti. A spus că se va oc upa de fa c t urile m e le luna re , da r a m pre supus că va înc e pe după căsătoria noastră. Dacă aș put e a obține ba nii în săptămâna următoare, a ve a m șansa săm i sa lve z c a sa și a poi c ont a bilul lui s-a r oc upa de e a în c ont inua re . Ei bine , până c â nd vin c u pla nul și renunț la e l. Am vrut să sa lve z c a sa pe nt ru fe t e le m e le . Era o prost ie să pun a t â t de m ult preț pe c e va a t â t de supe rfic ia l, da r o pa rt e din m ine s-a agățat de e l, c a o plută de sa lva re . Avâ nd în ve de re că proba bil va t re bui să dispărem în viit orul a propia t , nu a ve a se ns să păstrăm c a sa . Da r la na iba , a m vrut să-l păstrez. Poa t e pe nt ru fe t e c â nd a u c re sc ut și toți mafioții e ra u morți. Che lne rul a t urna t vin în a m be le pa ha re a le noa st re , ținânduși oc hii abătuți de la m ine . N u că l-aș put e a învinovăți după izbuc nire a obsesivă a lui N ic o. Î m pingâ nd a lc oolul, m -a m lipit de apă. N u a m vrut c a a lc oolul să-mi înt une c e jude c a t a . Che lne rul a ple c a t și N ic o a vorbit . „Aș vre a să fiu sinceră, Bia nc a .” "Da , t e rog." N u e ra m sigur dacă m i-a r plăcea c e a re de spus. Proba bil că nu m i-a r plăcea, da r m int e a m e a își dădea de ja se a m a c um aș put e a să-mi sa lve z c a sa . Aduna suficienți ba ni pe nt ru a fugi c u fe t e le și a du-i c u părinții m a m e i și a i lui Willia m . Dacă N ic o M orre lli a r fi vrut să se căsătorească, aș ține apariția până c â nd e ra m ga t a să c a ndid. Pe nt ru că nu e ra nic io îndoială în m int e a m e a , va ve ni ziua c â nd va t re bui să alergăm. Dacă Be nit o K ing și-a da t se a m a vreodată că sunt fiic a lui, a r ve ni după m ine . N u m-aș pre fa c e că a m înțeles de c e m a m a i-a a sc uns a c e l se c re t , da r i-a m fost recunoscător. Deși, aș fi pre fe ra t să-și păstreze distanța față de e l. Da r a m înțeles că nu a fost a le ge re a e i. Ea a sufe rit c e l m a i m ult a ic i și e ra t im pul să a m grijă de e a . N e noroc it ul de Be nit o K ing a re o soție, de dra gul lui Pe t e , și a păstrat-o pe m a m a m e a . De c e nu a r put e a să fie fe ric it c u o singură fe m e ie și să i se înc hine , în loc să fie la c om și să aibă un a l na ibii de ha re m . N u a m fost naivă să c re d că m a m a e ra singura lui piesă secundară. Bărbații c a e l a ve a u ne voie de m a i m ult e fe m e i pe nt ru a se fa c e să se simtă importanți. „Î n prim ul râ nd, ve i renunța la slujba de secretară.” M -a m înc runt a t , ușor agitată că se simțea îndreptățit să-mi spună c e să fa c . N u că aș fi fost înne bunit după m e se ria a c e e a . „Ca soție și mamă pe nt ru c opiii m e i”, a m e rs din nou. „... veți fi foa rt e oc upa t și nu va t re bui să lucrați pe nt ru ba ni. V oi a ve a ne voie de c om pa nia dumneavoastră în t im pul e ve nim e nt e lor de zi, pre c um și de seară”, a just ific a t e l. „V re a u a nga ja m e nt ul tău față de m ine .” De parcă m -a r fi a vut sub vrajă, a m da t din c a p. Viața m e a a m e rs dra c ului înt r-un coș de mână și t ot c e a fost ne voie a fost o vizită a lui N ic o M orre lli. „Bine ”, a răspuns e l, în m od c la r mulțumit de re spe c t a re a m e a ușoară. „Ce zic i de progra m ul e ve nim e nt e lor t a le ?” a m înt re ba t , speranța în pie pt ul m e u re fuzâ nd să renunț. „Poa t e a m put e a împărtăși un c a le nda r c a să văd c â nd a i ne voie de m ine .” Î na int e c a e l să răspundă, a m știut răspunsul lui. O ve de a m în oc hii lui. „V om loc ui împreună în c a sa m e a și vom dorm i împreună în pa t ul m e u. Le ona rdo se va a sigura că aveți t im p sufic ie nt pe nt ru a a ra nja un șef pe nt ru e ve nim e nt e le la c a re t re buie să participăm.” La na iba speranța a fost un ucigaș de fie c a re dată. N u put e a m dorm i în pa t ul lui. A-i re zist a fără ha ine a r fi o tortură. „Dădăcile vor fi ve rific a t e și a proba t e doa r de pe rsoa ne . Pe nt ru siguranța lor. Dorm it oa re le ge m e nilor le voi re fa c e îna int e de ziua nunții noa st re și vă a sigur că le vor iubi.” S-a uit a t la m ine c u atenție înt r-un m od c a re m -a spe ria t . Foc ul îi a rde a în oc hi, făcându-i să pară c a a rgint t opit . T ot ul se duc e dra c ului , m i-a șoptit m int e a . "I n pa t ul t a u?" Am înghițit, căldura st râ ngâ ndu-m i înt re c oa pse . Din t oa t e ne noroc it e le de luc ruri pe c a re le -a spus, a st a m -a zguduit c e l m a i m ult . M i-a lua t m â na pe st e masă c u m â na dreaptă, în t im p c e m â na stângă a int ra t în buzuna r. Pulsul m i-a a c c e le ra t și oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre loc ul în c a re m â na lui o ținea pe a m e a . At inge re a lui e ra caldă, pie le a lui bronzată în c ont ra st c u t onul m e u pa lid. Din nou, a m prins o urmă de cerneală sub but onii lui c u dia m a nt e . — Da , în pa t ul m e u, toarcă e l, c u voc e a ușor răgușită. „Î n pa t ul nost ru.” De ge t ul m a re de la m â na lui dreaptă m i-a m â ngâ ia t pie le a , de ge t ul lui pe pulsul înc he ie t urii m e le și a zâ m bit , oc hii lui căutându-i pe a i m e i, tăindu-mi respirația. Păstrează-te c a lm , Bia nc a . N u t e t opi pe nt ru e l. El e st e un ucigaș. N ic iuna dint re ne noroc it e le de discuții a le a nu a a jut a t . N ic o mă ținu la oc hi c â nd a t inge re a re c e a unui m e t a l pe pie le a de ge t ului m e u m -a făcut să sufle . Oc hii m i-a u c oborâ t să văd un dia m a nt frum os în la c rim i pe de ge t ul m e u, unde în urmă c u puțin pe st e un a n stătea ine lul lui Willia m . Pre a re pe de . T ot ul se pe t re c e a pre a re pe de . M i-a m ridic a t din nou c a pul, înt â lnindu-i privire a și m i s-a părut că mă îne c a m în privire a lui furtunoasă, înecându-mă în această situație c a re a scăpat de sub c ont rol. M -a m t ra s de mână, da r e l a re fuza t să mă la se să mă st râ ng îna poi. „De da t a a c e a st a săptămâna viit oa re , ne vom căsători”, toarcă e l, pose sivit a t e a întunecată pe rsist â nd sub suprafață. „Est e pre a ra pid.” M -a m simțit prins înt r-o situație c a re țipa de pe ric ole . „Doi a ni, Bia nc a . Și vre a u pre da re a t a completă.” M i-a ofe rit c e l m a i frum os zâ m be t , da r nu m -a m put ut abține să nu tresară. Ast a nu m e rge a bine . De loc . Era c a și c um a c e st om a r fi știut c e să spună c a să mă atragă în rețeaua lui. Am înghițit gre u. „T e aștepți să...” N ic i măcar nu a m put ut să t e rm in fra za . „Da , mă aștept să fii soția mea în t oa t e se nsurile c uvâ nt ului.” De c e ? Era pe vâ rful lim bii să înt re b, da r a r fi re dunda nt . N u m i-a spus. Am înghițit gre u. „Dacă sunt e m ...” M -a m lupt a t pe nt ru c uvâ nt ul pot rivit , „... inc om pa t ibili. Și nu suportăm să trăim împreună? Sa u dorm i împreună?” Gura i se înclină a bia în sus, de parcă e ra sigur că nu se va înt â m pla . „At unc i put e m re e va lua .” „Și a m put e a sc urt a a c e st a c ord?” a m int re ba t c u spe ra nt a . N u a ve a se ns să fim căsătoriți dacă a junge a m să fim inc om pa t ibili. „Put e m disc ut a ”, a răspuns e l, fără a privi niciodată în altă pa rt e . Adică, a menținut c ont a c t ul vizua l, așa că t re buie să spună adevărul. De obic e i, oa m e nii nu put e a u privi pe c ine va în oc hi și să-i mintă. Ce l puțin, nu put e a m . Am înghițit, c u gâ t ul usc a t în t im p c e a dre na lina îm i pom pa prin ve ne . „M a i de vre m e a i spus că vre i un moștenitor. Ast a e de pe masă. Dre a pt a ?" Î n tăcere, m -a m ruga t să spună da . N u put e a m a ve a c opii c u a c e st bărbat. Dacă a r spune că se așteaptă la c opii, a r t re bui să-i spun să mă om oa re . N u aș put e a a ve a un c opil c u e l și să-mi pla nific e va da re a . A fost și re gre t a bil pe nt ru că fiind un singur c opil, m i-a m dorit m e re u o fa m ilie m a re . Am fost m e re u geloasă pe prie t e nii m e i c a re a ve a u frați. Da , s-a u e ne rva t unul pe celălalt, da r le -a u st a t m e re u alături c â nd a c ont a t . Ex ist a doa r c e va m a gie pe nt ru fa m iliile num e roa se și dra gost e a pe c a re o împărtășeau. A fi un singur c opil e ra singur. Bineînțeles, după c e a m a fla t c â t e va fa pt e le ga t e de fa m ilia m e a , nu aș m a i a ve a c opii și i-aș supune a c ordului de prost ii. „Dacă se întâmplă un c opil, groza v”, voc e a lui nu pre ze nt a nic io emoție. „Dacă nu, e bine și a st a .” M -a m uit a t la e l c onfuz. N u e ra m sigur dacă a c e st a e ra răspunsul c ore c t sa u nu. Aproa pe că părea că și-ar dori m a i mulți c opii. N u c ont a . N u aș a ve a c opii c u e l. Să a m un c opil m -a r le ga de e l pe viață. N u aș put e a niciodată să mă îndepărtez de propriul m e u c opil. „Clătin din c a p pe nt ru un da sa u un nu ?” e l a int re ba t . „Sunt la c ont rolul nașterilor”, i-a m spus. A fost neîncrezător că a ve a m această conversație. „N u voi m a i a ve a c opii. N u a r fi c ore c t să a duc e m un c opil înt r-o lum e în c a re părinții a bia se c unosc .” Chia r m i-a ie sit a st a din gura ? „Și lum e a t a nu e st e foa rt e sigură.” N ic i a m e a , a m adăugat e u în tăcere. Î n plus, dacă aș a ve a o altă fată, a r m a i fi o persoană în pe ric ol de la Be nit o K ing. Da r nu i-a m put ut spune a st a . „Î n prim ul râ nd, Bia nc a , t u și c opiii noștri veți fi protejați”, m a a sigura t e l c u a t â t a înc re de re înc â t c hia r l-a m c re zut . „Lum e a m e a e st e a c olo unde t u și c opiii noștri veți fi c e i m a i în siguranță. Și c â nd spun c opiii noștri, mă re fe r și la ge m e ni.” M i-a st udia t fața, de parcă a r fi așteptat c e va de la m ine . „Da , sunt niște m e re put re de în lum e a m e a , da r le voi ține pe t oa t e de pa rt e . N im e ni nu va îndrăzni să t e atingă de t ine și de fa m ilia noastră.” Ast a l-a inc lus pe Be nit o K ing? Mi-aș fi dorit să-l pot înt re ba fără să dezvălui pre a m ult e . N u știam c um să e x plic legătura m e a de sâ nge c u Be nit o K ing și să obțin o c onfirm a re că sunt e m în siguranță de e l. Poa t e aș put e a c um va să-mi joc st a t ut ul de amantă a m a m e i m e le și ne noroc it ul c rud c a re sa înt â m pla t să fie tatăl m e u biologic ? N u, nu put e a m a ve a înc re de re în a c e st om . N u put e a m a ve a înc re de re în nic iunul dint re e i. Să-mi pun soa rt a în m â inile lor m -a r c ost a m a i m ult de c â t viața m e a . „Ok ”, a m fost de a c ord în șoaptă. Suna c a o prom isiune solemnă, da r știam că o voi încălca c u prim a oc a zie . Deocamdată, a fi le ga t de N ic o M orre lli a fost re zult a t ul ne c e sa r pe nt ru ge m e ni și pe nt ru m ine . Poa t e a m fost pre a na iv și prost c a să-l c re d. Da r bunic a nu a spus înt ot de a una că m a fia a fost m a re în prot e ja re a proprie i fa m ilii – fie că e ra fa m ilie de sâ nge sa u fa m ilie adoptivă. A fost a proa pe singurul luc ru bun pe c a re l-a spus vreodată de spre e i. Așadar, aș m e rge c u e a până c â nd e ra să ple c în siguranță. Ei bine , e a a m a i spus că căsătoria în m a fie e st e pe viață , m i-a bătut joc m int e a . I gnorâ nd t oa t e a ve rt ism e nt e le fla gra nt e , m -a m c onc e nt ra t pe a spe c t e le pozit ive . Era u doa r a t â t e a luc ruri pe c a re le put e a m lua înt r-o zi. Ac e st bărbat m inuna t din fața m e a îm i ofe re a o scăpare. O e va da re temporară. Era pre a frum os pe nt ru a fi adevărat și știam că a r t re bui să fiu a t e nt . Ave a se c re t e și m ot ive proprii pe nt ru a fa c e a st a . Așa că aș a sc unde ba nii de opa rt e până c â nd a ve nit oc a zia să ia u c opiii și să fug. Aș sc oa t e -o și pe m a m a afară. Era m nerăbdător pe nt ru c ola da sa lva t oa re c a re fuse se m aruncată și t re buia să a m grijă c um îm i juc a m cărțile. „Ai spus m a i înt â i. Ce e st e a l doile a ?” Am înt re ba t . De fa pt , a zâ m bit , dinții săi pe rfe c t i fulge râ ndu-m i spre m ine . N u mă îndoia m că bărbatul ăsta a r put e a fa c e fe m e ile să-și piardă mințile. Era m sigur că a ve a fe m e i după e l. Era put e re , se x și ba ni, t oa t e îm pa c he t a t e înt r-un c orp put e rnic , dur și m a re . „Atenție la de t a lii, înțeleg”, a c om e nt a t e l zâ m bind. "Î m i pla c e a st a ." Am simțit că m i se încălzește pie le a . Da , a m de ve nit idiot . „Î n a l doile a râ nd, vre a u să-ți oprești c ont rolul nașterii”, a m â râ it el și am tresărit la c e re re a lui. „Î nt ot de a una ți-ai dorit o fa m ilie m a re .” La na iba , de unde a știut a st a ? „N im ic nu ne împiedică să a ve m unul. Ești o fe m e ie frumoasă, tânără și a bia aștept să t e duc în pa t . Intenționez să t e t ra g în fie c a re zi, de s și să văd că ți se umflă burt a c u c opilul m e u. T e vre a u însărcinată.” Gura m i sa de sc his șocată, fie c a re gâ nd fugind de m ine , c u excepția viziunilor c u m ine înc urc a t e înt re cearșaf c u a c e st bărbat. De parcă nu a r fi conștient de im pa c t ul pe c a re l-a u a vut c uvint e le sa le , a c ont inua t : „T e vre a u sub m ine , de a supra m e a , oriunde și pe st e t ot . V re a u să t e a ud țipându-mi num e le în t im p c e t e t ra g t a re și fără se ns.” De da t a a c e a st a , gura m e a a căzut la rg deschisă, a prinzâ nd un infe rn arzător prin fie c a re fibră a m e a c u c uvint e le lui. N im e ni nu m a i vorbise niciodată c u m ine așa. Ce va nu e ra în regulă c u m ine să-i găsesc c uvint e le a t â t de fierbinți. Cuvint e c a re m -a u e nt uzia sm a t dinc olo de oric e simțisem vreodată, da r n-aș îndrăzni niciodată să-i re c unosc a st a . Sa u oric ine a lt c ine va . I nim a m i-a bătut sălbatic și m i-a m pus m â na re c e pe pie pt de parcă aș fi liniștit. Oc hii lui a u urmărit mișcarea și a m a vut un se nt im e nt c la r că știa im pa c t ul pe c a re l-a a vut a supra m e a . „Eu... e u-” Ce aș put e a să spun a c e st or c uvint e ? Era c e va la a c e st om c a re m -a t re zit . Dorința a a prins în c orpul m e u, spre de ose bire de oric e simțisem până a c um . M -a spe ria t că doa r a uzire a c uvint e lor lui a a vut un im pa c t a t â t de put e rnic a supra m e a . Că a m vrut să mă tragă. M -a spe ria t că făceam o greșeală și dispe ra re a îm i c onduc e a de c iziile . „Cre de a m că a i fost de a c ord m a i de vre m e ... um m m ... moștenitorii pot aștepta.” A t re buit să-mi a le g bătăliile a ic i. I nst inc t ul m e u îm i spune a că nu se va c lint i la se x . Bine , a vrut se x ; l-a r prim i. Da r nu a prim it c opii de la m ine . La na iba la nr. „Ac e st a e st e o a fa c e re pe nt ru m ine .” De parcă aș fi a vut c e va de ne goc ia t . Se pa re că da ; ut e rul m e u a fost m one da m e a de sc him b. Vorbește de spre vre m uri ne noroc it e , m e die va le . Iar prie t e ne le m e le s-a u opus dra gost e i m e le de a fi în bucătărie c a o încălcare a fe m inism ului. Mă înt re ba m c e na iba va fi a st a ! L-a m a uzit pra c t ic mișcând pie se le de șah pe tablă, văzând înt re a ga im a gine în t im p c e juc a m orb și c u m â inile le ga t e la spa t e . Ra ha t ! Am urâ t a c e st se nt im e nt de vulne ra bilit a t e . „Bine , doi a ni și put e m re ve de a subie c t ul moștenitorilor.” A c e da t pre a ușor. N u m -a părut un om c a re renunță. „Așadar, după doi a ni de căsătorie, pur și sim plu m e rge m pe propriile noa st re drum uri?” Am înt re ba t din nou, a vâ nd ne voie de lămuriri. Am pie rdut a rgum e nt ul se x ua l, da r a m câștigat bătălia m a i importantă. A înt â rzia t înc e pe re a unui moștenitor c u a c e st bărbat, a st fe l înc â t să nu e x ist e nim ic c a re să ne le ge . Cu excepția a m int irilor, da r le pot îm pinge unde va a dâ nc și înt une c a t . „Dacă a c e a st a e st e c e a m a i sigură opțiune.” M -a m înc runt a t la răspunsul lui c iuda t . M ot ive le lui N ic o a ve a u st e a guri roșii în c a pul m e u. Ac e st t ip de a ra nja m e nt de căsătorie a fost îm pot riva fiecărui dire c t or din m a fie . Știam că căsătoriile din c e rc urile lor e ra u pe viață. Ai fost în e a toată viața. Da r a t unc i de c e făcea N ic o un c ont ra c t de căsătorie? — Î nt ot de a una a m c re zut că căsătoriile în m a fie sunt pe viață, a m spus e zit â nd, urmărind oric e trădare pe c hipul lui. Oric e se m n c a re să-mi spună că m int e . „Pe nt ru m a jorit a t e a e st e ”, a răspuns e l, c u oc hii închiși. M a trăda c hipul? Ex pre sia lui nu m i-a spus nim ic . „N u ope re z c a m a jorit a t e a oa m e nilor.” N u m -a m put ut de c ide dacă e ra re c onfort a nt sa u nu. „Ok ”, a m răspuns c u o voc e blândă. „Apre c ie z one st it a t e a t a .” Pre supunâ nd că a fost sinc e r. Doa r t im pul a r spune . Da r nu aș a ve a înc re de re în a c e st om orbește. Ast a m -a r put e a uc ide . A t re buit să pre ia u viața m e a și să-mi prot e je z fe t e le c u oric e preț. Fe lul în c a re m a m a m -a prot e ja t . Da r, spre de ose bire de e a , nu e ra m dispus să-mi la s fe t e le să crească fără mamă. Ei a ve a u ne voie de m ine , ia r e u a ve a m ne voie de e i. „Îți voi ofe ri sinc e rit a t e ori de c â t e ori voi put e a , Bia nc a . M e re u." Cu un oft a t , a m da t din c a p. Cla uza de one st it a t e nu m i-a scăpat, da r nu e ra c a și c um aș a ve a m ult e opțiuni a ic i. N ic o M orre lli a prom is că îm i va prot e ja fe t e le și pe m ine de alți mafioți. Era c ont ra int uit iv să c a ut protecție c u un m a fiot , de la un a lt m a fiot , da r opțiunile m e le e ra u lim it a t e . De c i, deocamdată, l-aș fa c e să funcționeze. Î n t im p c e c re ie rul m e u mă t ot avertizează de spre a c e st om pe ric ulos, a l șaselea simț m i-a spus că e ra sinc e r în jurământul său de protecție. A fost c onfuz și înfricoșător a l na ibii pe nt ru că e ra m învăluit în lum e a pe c a re înc e rc a se m să o e vit . Era lum e a de c a re m a m a și bunic a m e a a u m unc it din gre u pe nt ru a mă prot e ja . Privind oc hii fa sc ina nt i a i lui N ic o, m i-a m dorit să-i pot ve de a sufle t ul pe nt ru a a ve a siguranța că nu le va răni niciodată fe t e lor m e le . S-a ridic a t și a ve nit în jurul m e se i la m ine . „V om fi bine împreună”, a m urm ura t e l, ridicându-mă în pic ioa re . Ca un idiot , c orpul m e u a urm a t fără e zit a re și sa vura t de senzația t rupului lui dur lipit de a l m e u. Arousa l a a rs c a un infe rn în m ine , amenințând să mă t ra nsform e în cenuşă. Am vrut m a i m ult din căldura lui. Ce îm i fa c e ? N u m a i a ve a m int im it a t e c u un bărbat de c â nd s-a îmbolnăvit Willia m . De fa pt , c hia r și c u lunile îna int e . Drum ul pe c a re la m lua t de c â nd a m urit a dus la singurătate. Poa t e că m-aș put e a buc ura de a c e st a ra nja m e nt c u c orpul m e u în t im p c e îm i plănuiam propriul pla n. A fost a t â t de rău să profit de c e e a c e N ic o M orre lli a a vut de ofe rit și să t e buc uri de e l c â t a dura t ? At â t a t im p c â t l-a m păstrat fizic și nu mă înc urc emoțional c u e l, a r put e a funcționa. T re buia doa r să spe r că îi voi supraviețui. N u mă put e a m da lui N ic o a t â t de ne glije nt . Știam din c e m ia u spus bunic a și m a m a ... bărbații din m a fie nu rămân credincioși. Ce vor e i, ia u. Î n c e le din urmă, indife re nt de c e spune a N ic o, a r ve de a c e va sa u pe a lt c ine va pe c a re și-l dore a și l-a r fi a c c e pt a t . Ex a c t c um mă lua a c um . Așa că aș pune limitări a c e st e i... căsătorii. Doa m ne , a bia mă put e a m gâ ndi la a st a c a la o căsătorie. Până la urmă, l-aș părăsi. Fie că vre a u sa u nu, a r t re bui să fug pe nt ru a le prot e ja pe fe t e . Buze le lui s-a u c oborâ t pe gâ t ul m e u și spre șocul m e u, un oft a t m i-a scăpat de buze . U n fior m i-a da nsa t pe spa t e în t im p c e m i-a lins ve na c a re pulsa a c olo și oc hii m i s-a u înc his. N ic i măcar nu e ra m conștient că m i se înc lina c a pul pe nt ru a -i pe rm it e un a c c e s m a i bun. Lim ba lui m i-a a rs pie le a și îm i dore a m m a i m ult . At inge re a lui a t opit t ot ul în c a le . Mă dure a int e riorul și acel punc t dulc e dint re pic ioa re le m e le pulsa de ne voie . N u m a i simțisem niciodată așa c e va îna int e . Pre a ușor! M -a t opit în brațele lui pre a fără e fort . M â inile lui a supra m e a se simțeau pose sive și re ve ndic a t ive . I -a m simțit fre c a re a put e rii și m â na lui m a re m i-a prins ba za gâ t ului, ținându-mă im obil. Put e re a c urge a din fie c a re a t inge re a lui. M -a făcut să de lir. M -a m apăsat în e l, c orpul lui o stâncă de mușchi t a ri. M -a m t opit în îmbrățișarea lui, a vâ nd ne voie de e l m a i m ult de c â t oric e a lt c e va c hia r a c um . De ge t e le m e le l-a u prins de um e rii lui, dispe ra t e c â nd o dure re palpitantă s-a t re zit înt re c oa pse le m e le . Era m doa r o marionetă sub a t inge re a lui expertă. Și dra c u, a t inge re a lui a a prins fie c a re fibră a m e a . M â inile lui a u a lune c a t pe lungim e a c orpului m e u, înt inzâ ndu-m i m â na spre int e riorul c oa pse i. I nim a m i-a bubuit sub c ut ia toracică și pa lm e le lui a spre se simțeau bine pe pie le a m e a m oa le . Parcă în t on c u ne voia m e a , de ge t e le lui s-a u mișcat pe st e chiloții m e i pătrundea, și m i-a scăpat un făcându-mă conștient geamăt. Ae rul de cât de re c e ud le e ra m . M a t e ria lul subțire a fost o barieră de c a re voia m să dispară. De ge t e le lui a u a lune c a t sub dantelă, a t ingâ nd părțile m e le c e le m a i int im e . N im e ni nu mă a t inse se în a c e st fe l de m ult t im p. De ge t e le lui e x pe rt e s-a u t a c hina t , trimițându-mi fiori prin c orpul m e u. M -a st râ ns m a i a proa pe de ceafă, respirația m e a neregulată. „Ești a t â t de frumoasă”, m i-a m â râ it e l la ure c he . Am vrut m a i m ult de la e l. Î n același t im p în c a re de ge t ul lui m i-a apăsat c lit orisul, m -a c iupit de gâ t , t a re , și un țipăit m ia scăpat de pe buze . St râ nsoa re a lui s-a st râ ns pe c e a fa m e a , în t im p c e a st re c ura t un de ge t în m ine , flacăra răspândindu-se prin sâ nge le m e u. Era m a t â t de fie rbint e pe st e t ot , că mă simțeam c a în m ijloc ul unui inc e ndiu, fără nic io c a le de scăpare. Și-a pe ria t de ge t ul m a re în sus și în jos pe c lit orisul m e u, m â na lui m a re ținând un pum n din părul m e u și ge m e t e a dâ nc i răsunau în gâ t ul m e u. M i-a r fi fost rușine dacă m i-a r m a i fi rămas un gra m de sănătate mintală. Șoldurile m e le sa u legănat de a t inge re a lui, c orpul m e u a vid de această senzație pe c a re m i-a da t -o. Din c e a t a plină de poftă din c re ie rul m e u, m i-a m da t se a m a că ne mișcăm până c â nd c e va s-a apăsat pe spa t e le m e u. Privire a lui a căzut înt re c oa pse le m e le și oc hii i s-a u înt une c a t . M i-a da t c u pum nii chiloții și i-a îm pins pe c oa pse , lăsându-i pe pode a . Fără să fiu înde m na t , a m ieşit din e le şi a m de sc his pic ioa re le . Am t re c ut c u m ult de punc t ul oricărui gâ nd rațional. Brațele lui m i-a u c uprins t a lia și m -a u ridic a t pe o masă sa u un bla t , nu știam. Da r fa rfuriile nu s-a u prăbușit, așa că nu put e a fi a c olo unde e ra m noi. Apoi c a pul lui a c oborâ t înt re c oa pse le m e le și lim ba m i-a a t ins int ra re a . Corpul m e u a a rs în flăcări în t im p c e o plâ nge re adâncă de plăcere m -a inunda t . Lim ba lui i-a lins și s-a c iupit , șoldurile m e le s-a u înc lina t îna int e dispe ra t după m a i m ult , da r brațele lui mă țineau în siguranță, a st fe l înc â t să nu mă pot mișca. Și-a răsucit lim ba pe st e c lit orisul m e u, ia r m â inile m e le s-a u înt ins în părul lui de s, t re c â ndu-m i unghiile pe sc a lpul lui. „O, Doa m ne ,” a m ge m ut , un zgom ot gut ura l ne c unosc ut pe nt ru ure c hile m e le . Lim ba lui expertă a c ont inua t să sc him be înt re învâ rt ire a și suge a m e a c lit oris, ducându-mă din c e în c e m a i sus. Ac e st a t re buie să fie c e e a c e a simțit c e rul pe nt ru că e ra m a t â t de sus. A st re c ura t un de ge t în m ine , mișcându-l înăuntru și afară, ia r un t re m ur m i-a zguduit c orpul. Z gom ot e le ve nit e de la e l făceau să pară că făcea a st a pe nt ru e l însuși, nu pe nt ru m ine . M â inile m e le l-a u t ra s de păr, cerșind m a i m ult . Era m a t â t de a proa pe , înc â t c re de a m că voi e x ploda . Pre siune a a c re sc ut c u fie c a re dint re poa le lui st a bile și m -a de ge t a t din c e în c e m a i re pe de până c â nd pre siune a fie rbint e a e x ploda t prin sâ nge le m e u și foc ul s-a disipa t în cenușă. Păsărica m e a pulsa în jurul de ge t e lor lui, c orpul m e u slăbit și săturat. O respirație tremurătoare m i-a ieșit din buze , în t im p c e re a lit a t e a a c e e a c e t oc m a i se înt â m pla se a c oborâ t înc e t prin c re ie rul m e u plin de poftă. Privire a lui cenușie m oc nit oa re a găsit-o pe a m e a , ia r inim a m i-a bătut sub c ut ia toracică, amenințând să o spargă. N u a m e x pe rim e nt a t niciodată un a st fe l de orga sm zguduit or în toată viața m e a . M -a lăsat gâ fâ it , fără sufla re și îm i dore sc m a i m ult . Î n t im p c e stăteam a c olo răvășit, roc hia m e a strânsă în jurul t a lie i m e le , c oa pse le și păsăricile la ve de re , N ic o stătea a c olo în c ost um ul lui din t re i pie se . Prist ine și ne a fe c t a t e . La na iba , sunt pe st e c a p. Z gom ot ul de sc hide rii ușii a bia a a juns la ure c hile m e le , da r simțurile lui N ic o e ra u ascuțite. Î na int e să-mi da u se a m a c e se întâmplă, m -a t ra s m a i a proa pe , adăpostindu-mă c u c orpul lui. „Ieși na ibii afară”, a lătrat e l, uim indu-ne a t â t pe c he lne r, c â t și pe m ine . „Î m i c e r sc uze ”, voc e a c he lne rului sună la fe l de stânjenită pe c â t mă simțeam e u. Câ nd ușa s-a înc his, m-aș fi put ut îngropa . Corpul m e u încă a rde a de dorință, da r și m a i puternică e ra rușinea. Cum aș fi put ut să-l la s atât de de pa rt e ? L-a m îm pins de pa rt e , a lune c â nd de pe masă. Ave a m ne voie de spațiu înt re noi, da r nu put e a m fa c e de c â t un pa s îna poi, ia r t e jghe a ua unde t oc m a i m -a m â nc a t s-a izbit de spa t e le m e u. Am răsuflat t re m ura t , t re c â ndu-m i de ge t e le pe roc hie . Chiloții m e i zăceau aruncați pe pode a și c e l m a i prost gâ nd m i-a străpuns c re ie rul. Pode a ua e st e murdară, nu a m c um să le pun din nou. Poa t e a fost conștientizarea scufundată a consecințelor și a re plic ilor. „Î m i pa re rău”, se scuză e l. „M i-a m lăsat dorința să o ducă pre a de pa rt e . Ac e st a nu e ra m om e nt ul și nic i loc ul.” N u a fost însă doa r e l. Am fost un pa rt ic ipa nt de st ul de dispus și a m lăsat-o a t â t de de pa rt e . A t re buit sa ple c . N u put e a m să st a u la cină c u e l. T re buia să ple c și să-mi re c upe re z m ot ivul. Ave a m ne voie de spațiu de la a c e st om îna int e să-mi copleșească t oa t e simțurile. Și a ve a m ne voie de chiloții m e i! „Est e în regulă”, a m m urm ura t , c u voc e a ușor fără sufla re . „T e supe ri dacă ne scurtăm c ina ? T re buie să ple c ." Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ispre ze c e Oc e a nofPDF.c om N I CO EU nu a vuse se niciodată obic e iul de a fa c e fe m e ile să se a ple c e în fața voinței m e le . Ba nii, put e re a și înfățișarea m e i a u a sigura t că obțin ceea ce îm i dore a m . Da r Bia nc a ... rezistența e i de a de ve ni a m e a m -a zgâ ria t , c e râ ndu-i supune re a . Și ra iul dulc e a făcut-o vreodată! T ot ul la e a e ra îmbătător. Pie le a e i m oa le de porțelan, buze le pline și roșii c a re îm i st riga u pe nisul și a c e i oc hi c a re străluceau c a niște ba zine de ciocolată neagră. Această reacție intensă la această fe m e ie a fost neașteptată. M -a lua t prin surprinde re . Știam că va e x ist a atracție, a m simțito din m om e nt ul în c a re a m pus oc hii pe e a . Da r a st a ... a st a a fost c u t ot ul a lt c e va . Ave a gust de c e l m a i dulc e c a prifoi. Fia ra din m ine m i-a c e rut să pot st inge această ne voie de t rupul e i, să-i arăt nopțile lungi a le c e lor m a i plăcute păcate. Î n m om e nt ul în c a re m â inile m e le a u a t ins-o, t ot sâ nge le m ia părăsit c re ie rul și s-a dus dire c t la pe nisul m e u. Era îmbătătoare. N u-m i pie rduse m niciodată c ont rolul în toată viața m e a așa c um a m făcut a c um . Ave a m ne voie de e a în pa t ul m e u, pe nt ru a pot oli această poftă c u unghiile pe spa t e și c orpul e i supus m ie . A m e a . U n c uvâ nt . Și o mulțime de semnificații în spa t e . Fa pt ul că o folose a m nu c ont a pe nt ru m ine . N ic i că a m mințit-o. Sc opul scuză m ijloa c e le . Bia nc a Ca rt e r a fost fiic a prețioasă a lui Be nit o K ing. De sigur, încă nu a a fla t de existența e i. Intenționam să-l fa c pe tatăl e i să plătească pe nt ru c e e a c e i-a făcut surorii m e le . Și c e m oda lit a t e m a i bună de c â t să ia singura fiică pe c a re o a re . Ea a r fi m a i prețioasă pe nt ru e l de c â t fiul său le git im . M a m a Biancăi a făcut o treabă remarcabilă ținând-o ascunsă de lum e a c rim e i, da r nu de m ine . — T e supe ri dacă ne scurtăm c ina ? V oc e a e i e ra o rugăminte blândă. "T re buie să ple c ." I nst inc t iv, știam că voia să sc a pe de m ine , căutând singurătatea pe nt ru a-și stăpâni dorința. Păcat de rău! A vrut să înțeleagă c e s-a înt â m pla t c u e a , șocată de răspunsul e i la m ine , da r a m re fuza t să o la s să se ascundă. N u aș lăsa-o pe nt ru că aș lua t ot ul de la e a . Ea nu a a vut de a le s în această c he st iune . Î nt ot de a una a m lua t c e e a c e m i-a m dorit , ia r e a a fost a mea. N u mă put e a m opri să mă uit la e a . Gust ul e i a făcut această ne voie de a o re ve ndic a înze c it . Pie le a îi e ra îmbujorată de dorința pe c a re nu voia să o simtă. Respirația e i e ra încă zdrențuită, oc hii e i căprui c a ldi străluceau, buze le um fla t e și pie le a e i palidă pătată de miriștea m e a . M i-a făcut m ingile să se strângă doa r privind la e a . N ic i măcar nu și-a da t se a m a c â t de se x y e ra și nic i măcar nu înc e rc a . Această fe m e ie a de ve nit ra pid obse sia m e a . Niciodată nu m -a m așteptat să e x pe rim e nt e z o pa siune atotconsumătoare. Fe lul în c a re c orpul e i m i-a răspuns, suspine le și ge m e t e le e i m ic i... V oia m să a ud t ot ul din nou. „O să t e c onduc acasă”, i-a m spus. Am urâ t că ne scurtează t im pul, că fuge a de m ine . N u că aș lăsa-o vreodată. Aș urmări-o până la colțurile a c e st ui pământ și aș re ve ndic a -o. Din nou si din nou. Am lăsat-o să se îndepărteze de m ine de două ori. A t re ia oară nu s-a r înt â m pla . „N u e ne voie , într-adevăr”, a răspuns e a re pe de . „N ic i măcar nu t e -a i a t ins de masă.” Privire a m e a a c oborâ t pe c orpul e i. „Oh, a m lua t o masă”, a m t oa rc a t . „Ce a m a i delicioasă păsărică vreodată.” Ea s-a îm bujora t , da r a re fuza t să întrerupă c ont a c t ul vizua l. La dra c u '! Poa t e aș put e a să o mănânc încă o dată. T re buia s-o pun t a re , m a i de vre m e de c â t m a i t â rziu. Așa că put e a m săm i țin c a pul lim pe de , pe nt ru că a c um c re ie rul și pula îm i e ra u infuza t e de poftă. Pe nt ru e a ! „N u t re buie să fii grosola n”, se răsti e a , obra jii de ve nind inc re dibil de roșii. N u m -a m put ut abține să nu c hic ot e sc . N ic io fe m e ie nu m i-a vorbit așa c um a făcut e a . „Mâncăm împreună sa u plecăm împreună”, i-a m răspuns la c om e nt a riul e i a nt e rior. Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre masă, a poi s-a u înt ors la m ine . M â nc a re a stătea de ja a c olo. Î i put e a m ve de a t oa t e emoțiile re fle c t a t e pe c hipul e i... tristețe, jenă, re gre t , dorință persistentă. N u voia m să văd nic iun re gre t sa u jenă pe c hipul e i, doa r dorința și pa siune a pe c a re le a sc unde a c u a t â t a grijă. S-a r put e a să nu o iube sc , da r foc urile pe c a re le a m a prinde împreună a r fi e x plozive . La na iba , a bia așteptam să o duc pe fe m e ia a st a în pa t ul m e u. Căsătoria nu a put ut ve ni de st ul de c urâ nd. Gâ ndul că e u sunt ult im a e i m i s-a părut c ore c t . U n oft a t gre u ia lăsat buze le roșii de lic ioa se și um e rii i se prăbușiră. Știam că și-a re se m na t credința îna int e ca următoarele c uvint e să-i iasă din gură. „Ok , a t unc i ha i să mâncăm c ina .” A t re buit să-mi a sc und zâ m be t ul. Fa t a buna ! Fiind fiic a lui Be nit o K ing, t re buia să fi moștenit c e va coloană vertebrală. Alt fe l, e a nu a r supraviețui ne noroc it e i de furt uni c a re a r ploua pe st e noi. Al șaselea simț m i-a spus că e ra c hia r m a i puternică de c â t i-a m da t c re dit . Chiloții e i zăceau aruncați pe pode a și oc hii e i s-a u fix a t a supra lor. „N u le pot pune îna poi”, mormăi e a pe nt ru sine . Le -a m ridic a t și le -a m băgat în buzuna r. „Sunt de a c ord”, ia m spus, păstrându-mi voc e a uniformă, în t im p c e pe nisul îm i pulsa pe nt ru e a . „Î m i pla c e ide e a că ești goală sub roc hie în t im p c e ie i c ina c u m ine .” Buze le e i s-a u înt re de sc his și obra jii i s-a u făcut și m a i roșii. M -a m înt re ba t dacă fundul e i a r a ve a o nuanță similară c â nd a m pus pa lm a pe e l. Sa u da t a viit oa re îm i îngrop c a pul înt re c oa pse le e i și t re buie să mă roa ge să o la s să vină. La dra c u '! A t re buit să nu mă m a i gâ nde sc la a st a . Am a jut a t -o să se întoarcă la loc ul e i îna int e de a mă așeza. Micuța e i roc hie c u flori strălucitoare îi îmbrățișa t rupul. Era frumoasă, spre de ose bire de oric e altă fe m e ie din lum e a m e a plină de put e re și lăcomie. Da r știam că inocența fe m e ilor e ra ușor coruptă. Am a vut experiență directă c u a st a . N e -a m privit unul pe celălalt, nic iunul dint re noi nu a înt ins m â na spre argintăria noastră, c u oc hii e i îndepărtându-se de la m ine . Ea a vrut să mă urască, da r c orpul e i a re fuza t . M -a poft it la fe l de m ult c um a m poft it e u de e a . U n oft a t blâ nd. — Î m i pa re rău, spuse e a în c e le din urmă. V oc e a e i e ra blândă și joasă, ia r lim ba i-a t re c ut pe buza de jos. I m a gine a buze lor e i plinuțe gust â ndu-m i e spe rm a m i-a fulge ra t în m int e . La na iba , a m reacționat c a un a dole sc e nt e x c it a t în jurul e i. "De c e ?" A t re buit să-mi păstrez un c a pa c st râ ns a supra dorinței m e le . Pe nt ru a c um . N u voia m a lt c e va de c â t să mă sc ufund în păsărica e i caldă și strânsă și să mă pie rd c om ple t . Odată c e va fi a m e a , aș fi uit a t -o. — N u știu c e m -a stăpânit, murmură e a . N um a i voc e a e i a fost suficientă pe nt ru a -m i da o altă dure re . „Să nu-ți pară rău niciodată”, i-a m spus. M-aș a sigura că îm i va t â nji până la m oa rt e a e i. V oia m să-i a ud voc e a blândă rugându-mă să o t ra g, să-i văd buze le lux uria nt e înfășurate în jurul pe nisului m e u. Gâ t ul și fața i s-a u îm bujora t c a răspuns, de parcă a r fi văzut im a ginile în m int e a m e a . S-a r put e a să fie o mulțime de luc ruri pe nt ru c a re i-a r put e a părea rău, da r a c e st a nu e ra unul dint re e le . M i-a plăcut că își pie rduse c ont rolul. Răspunsul c orpului e i la m ine a fost sinc e r și re vigora nt , se x y la na iba . Abia așteptam să-i pun ve righe t a pe de ge t și să o fa c doa m na N ic o M orre lli. „Proba bil ar t re bui să discutăm de spre niște t e rm e ni suplim e nt a ri.” Am înc e rc a t să găsesc un subie c t pe c a re să mă c onc e nt re z, m a i degrabă de c â t c orpul e i și c um m i-a răspuns a c e st a . Oc hii e i s-a u înt ors în sfârșit la m ine . "Bine ." „U rsul va fi ga rda t a de c orp permanentă. V om a le ge unul și pe nt ru ge m e nii tăi, după c e ne înt oa rc e m din luna de m ie re .” Oc hii ei străluceau de surprinde re . Ca sc a da părului înt une c a t îi înc a dra faţa până la gâ t . Ea a c ont inua t să se agită și să-și miște părul de pe față și de pa rt e de gâ t . Aș pa ria c u un m ilion de dola ri că și-a ținut părul sus de c e le m a i m ult e ori. O im a gine m i-a fulge ra t în m int e , c u gâ t ul e i de zgolit pe nt ru m ine , c â nd a m a ple c a t -o pe st e pa t ul nost ru și a m băgat-o în e a , c u oc hii e i a runc â ndu-se spre m ine pe st e umărul e i, închinându-mă. Cra va t a din jurul gâ t ului m e u s-a simțit brusc pre a st râ ns. T re buia să mă st râ ng în jurul a c e st e i fe m e i. „Ave m ne voie de o lună de m ie re ?” întrebă e a , c u obra jii înroșiți. "Da ." Și-a lua t buza de jos înt re dinți, c iugulind. „Est e o problemă?” a m înt re ba t -o. Privire a pe c a re m i-a a runc a t a fost precaută. „Câ t durează luna de m ie re ? N u știu dacă bunic ii le pot urmări o perioadă îndelungată.” "Pa t ru zile . Dacă nu pot să-i prive sc , pot găsi un îngrijit or.” "N u." Ea se ridică m a i dreaptă, c u oc hii strălucind de e ne rva re . „N u îm i voi lăsa c opiii c u străini.” „N u a r fi c u străinii”, a m înc e rc a t să o a line . Am a pre c ia t gra dul de protecție a fiic e lor e i. „Oric ine a i în m int e , e st e un străin pe nt ru m ine ”, a re plic a t e a se c . „Și c opiilor m e i. De c i va fi un nu gre u.” M -a m zgâ ria t pe față, în înc e rc a re a de a a sc unde un zâ m be t c a re stătea pe buze . T re c use c e va t im p de c â nd c ine va , indife re nt de fe m e ie , nu m -a înfrunt a t . N-aș put e a spune că m -a de ra nja t c u Bia nc a . M i-a spus că se sim t e sufic ie nt de c onfort a bil c u m ine pe nt ru a-și e x prim a punc t ul de ve de re . Fa pt ul că nu s-a a sc uns a fost un se m n bun pe nt ru căsnicia noastră. Și m i-a plăcut că e ra o leoaică c â nd e ra vorba de fiic e le e i. Ar fi o mamă prot e c t oa re pe nt ru toți c opiii noștri; O știam fără îndoială. — De st ul de c ore c t , a m fost de a c ord. „Dacă bunic ii lor nu pot să-i privească, îi vom a duc e noi.” I -a m privit sprâ nc e ne le st râ m bâ ndu-se , nu că aș put e a învinovăți-o. Ar fi neobișnuit să a duc e m c opii în luna noastră de m ie re , da r adevărul e ra că e a a ve a c opii, așa că e ra u pa rt e din e a . „Am un e ve nim e nt de m â ine . Est e dimineața și va fi o m oda lit a t e bună de a vă pre ze nt a c a viit oa re a m e a mireasă. Poți să fa c i a st a ?” „N u poți să mă prezinți c a fiind c unosc ut ul tău?” mormăi e a . Răspunsul nu a just ific a t un răspuns, așa că a m rămas tăcut. "Bine bine . La c e oră?" A a vut îndrăzneala să-și de a oc hii pe st e c a p. „T u c ont inui să-ți da i oc hii pe st e c a p”, a m a ve rt iza t -o, „... și t e voi a ple c a pe st e masă și t e voi da o lecție.” Oc hii e i întunecați s-a u mărit, buze le i s-a u înt re de sc his și respirația i s-a oprit . M irosul e i de lilia c e ra pe st e t ot în jurul m e u a m e st e c a t c u... c a prifoi! S-a t re zit din nou! Î n c urâ nd viit oa re i m e le soții i-a plăcut puțin. Revelația a proa pe că m -a t rim is pe st e m a rgine ; ne voia de a o a ple c a și de a o lua a spru c hia r a c um îm i ghe a re la spa t e . M -a m uit a t la e a , fără să dezvălui nim ic . Ea nu a r put e a ști niciodată im pa c t ul pe c a re îl a re a supra m e a . A făcut c a un bărbat din poziția m e a să fie sla b să-i pe se sa u să-și dorească pe c ine va a t â t de m ult . „Bine , la c e oră?” mormăi e a , făcând un pa s de pa rt e de m ine . Am re fuza t s-o la s. "Nouă." Privire a pe c a re m i-a a runc a t -o m â ngâ ia o m ie de infe rnuri, trimițându-le a prinzâ ndu-m i prin ve ne . Ea dădu înc e t din c a p. "Ce a r t re bui sa port ?" Oric e a r purt a , a r fi c e a m a i frumoasă fe m e ie de a c olo. Da r a c e st a nu e ra un răspuns pe c a re îl căuta. „Roc hie simplă de zi.” "Bine ." A înc e put să-și muște buza , a poi a înt re ba t : „De c â t t im p a i a ve a ne voie de m ine m â ine ?” T oa t a ziua si t oa t a noa pt e a . „N u a r t re bui să fie m a i m ult de t re i ore . V a funcționa a st a ?” A fost o mamă până la urmă. N u mă put e a m aștepta să renunțe la t ot ul și să fie la dispoziție, deși nu îm i dore a m nim ic m a i m ult de c â t să o țin în pa t ul m e u zile înt re gi. Să-i ling fie c a re c e nt im e t ru din c orpul e i, să gust din e a și să șteargă fie c a re bărbat din m e m oria e i până c â nd nu a m m a i rămas de c â t e u în m int e a e i. „Da , a r t re bui să fie bine .” „U rsul t e va c onduc e . Vă va e c onom isi t im p c u pa rc a re a . O să pun și o fe m e ie să ia legătura c u t ine m â ine după-amiază. Ea se va a sigura că vă pune la dispoziție t ot c e aveți ne voie pe nt ru nuntă și e ve nim e nt e le m e le .” Ac olo a m e rs din nou ciugulindu-și buza de jos, ispitindu-mă. — Bine , murmură e a . „Dacă există c e va c e nu-ți pla c e sa u nu funcționează pe nt ru t ine , Bia nc a , vre a u să-mi spui. Est e singurul m od în c a re a c e st luc ru va funcționa.” Oc hii e i țineau a t â t de a dâ nc i și de vulne ra bilit a t e în e i, mă înt re ba m la c e se gândește. I nst inc t ul îm i spune a că dacă nu se a fla în această situație financiară deosebită și șantajul m e u, nu a r lua în c onside ra re a st a niciodată, în c iuda atracției e i față de m ine . „Bănuiesc că a spune că această căsătorie nu funcționează pe nt ru m ine sa u că e st e o ne bunie nu a fost c e e a c e a i a vut în ve de re c u a c e a afirmație.” N u put e a m să o învinovăţesc că a înc e rc a t . "N u, nu a fost ." A inspira t a dâ nc , de parcă și-ar fi căutat c ura j. "Dom nul. M orre lli-” „N ic o”, a m oprit -o. „Spune -m i N ic o. La urm a urm e i, t oc m a i ția m gust a t păsărica și ne căsătorim.” La na iba , m i-a plăcut să o văd roșind. M i-a făcut luc ruri în c e le m a i bune m oduri posibile . „N ic o”, își mestecă e a nervoasă buze le frum oa se , roșii în m od na t ura l. A fost prim a dată c â nd e a m i-a rost it num e le și, c a un a dole sc e nt , e ra m ga t a să-mi a runc încărcătura în pa nt a loni. Această fe m e ie m -a a fe c t a t în m od neașteptat. — T e aștepți să mă c ulc m â ine c u t ine ? Da ! Mă aștept c a păsărica t a să-mi fie disponibilă în fie c a re zi și noa pt e , 2 4 /7 . Am st udia t -o. Atracția sfâ râ ia înt re noi, da r e a îi re zist a . M iaș pa ria toată a ve re a , n-a m reuși o săptămână întreagă îna int e de a mă îngropa în e a . Această ne voie furioasă ne c onsum a pe a m â ndoi. „Bia nc a , singura m e a așteptare e st e să fii t u plus unu la e ve nim e nt ul de m â ine . Ca soție, vom a sist a la m ult e dint re e le .” Da , voia m să o re ve ndic c a fiind a m e a , da r a ve a m ne voie de voința e i. Supune re a e i. Era a c olo, sub suprafață, așteptând să-l de bloc . Și-a lua t argintăria și a înc e put înc e t să-și t a ie sa la t a , ia r e u a m făcut același luc ru c u m a sa m e a . Emoțiile e i e ra u o c a rt e deschisă, da r gâ ndurile e i e ra u un m ist e r pe nt ru m ine . Era m obișnuit c a fe m e ile să se a runc e la pic ioa re le m e le . Înfățișarea și ba nii m e i m i-a u îngroșat. Da r nu fe m e ia a st a din fața m e a . S-a r lupt a c u m ine c u dinți și unghii dacă a r a fla vreodată de c e a m făcut a st a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Pa ispre ze c e Oc e a nofPDF.c om BI AN CA EU Era puțin pe st e șapte dimineața și m i-a m m a i a runc a t o privire în oglindă. H a ba r n-a ve a m dacă mă uit la rol. Roc hia e ra ve c he , da r m i s-a părut un c la sic . Mătasea m oa le albă s-a fix a t pe c orp și m i-a c oborâ t de la t a lie până puțin de a supra ge nunc hilor. O c ure a neagră c u t a lie înaltă a a c c e nt ua t roc hia , ia r bre t e le le ne gre de umăr îm i lăsau brațele la ve de re . Ave a m o folie roz pe c a re să o a c ope r dacă simțeam pre a frig. Am dezbătut pe nt ru sa nda le c u t oc , da r a poi a m de c is c ont ra . Era pre a de vre m e dimineața și m-aș simți mai c onfort a bil în a pa rt a m e nt e . Ave a m părul st râ ns înt r-o simplă coadă de c a l, lăsându-mi gâ t ul la ve de re . M -a m dezbătut dacă a r t re bui să mă m a c hie z. H a ba r n-a ve a m c e e st e norm a l pe nt ru a st fe l de e ve nim e nt e . N u m i-a plăcut senzația de m a c hia j de pe față, așa că a m opt a t pe nt ru fa rd ușor, rim e l și ruj. M a c hia jul fuse se o a st fe l de gâ ndire de c â nd a ve a m ge m e nii; m i s-a părut neobișnuit să o a m pe fața m e a . T oa t e a c e st e a încă se simțeau ire a le . Conform spuse lor lui N ic o, c â nd a m t e rm ina t c u c ina și Be a r m -a a dus acasă, a ve a m o not ific a re în e -m a il că ipot e c a m e a fuse se plătită. N u doa r plătit, c i și plătit. A plătit int e gra l! Da r a c um a ve a m dife rit e griji c a re mă îngre una u. Căsătoria viit oa re , ve st e a pe c a re a t re buit să le da u părinților lui Willia m și propriilor m e le fiic e , de zba t â nd dacă a r t re bui să-i spun m a m e i sa u nu. Și c um să-mi țin c orpul și inim a se pa ra t e în jurul lui N ic o M orre lli. Pe nt ru că c e e a c e m i-a put ut fa c e om ul a c e la a fost ... fum uri sfint e . Doa r gâ ndindumă la gura lui, lim ba lui expertă pe m ie zul m e u m -a făcut să ardă de ne voie . Era pre a pe ric ulos pe nt ru libidoul m e u. At inge re a lui N ic o m i-a a rs pie le a și sărutul a fost pe rm a ne nt pătat pe buze și în m int e . Reacția m e a m -a șocat, dorința m e a m a i intensă de c â t a m simțit-o vreodată. Revelația a ve nit c u un va l de vinovăție și un se nt im e nt de trădare. L-a m iubit pe Willia m . M i-a fost dor de e l m a i m ult de c â t a r put e a e x prim a oric e c uvâ nt . Cu t oa t e a c e st e a , nu m i-a m dorit niciodată a t inge re a și gura lui c a pe a le lui N ic o. Reacția m e a intensă față de N ic o mă îngrijora . U na e ra să t e c ulc i c u e l și să nu simți nim ic , c u t ot ul a lt a să simți această flacără a rzâ nd din privire a lui. Simțurile m i-a u e x ploda t de la a t inge re a lui ie ri. M i-a fost la fe l de frică și a m poft it . A t re buit să mă a puc ! Ge m e nii e ra u încă c u părinții lui Willia m . Le -a r a duc e îna poi după-amiaza t â rziu. Abia așteptam să le văd și mă t e m e a m în același t im p. H a ba r n-a ve a m c um să e x plic această întorsătură bruscă a e ve nim e nt e lor. Se c re t a ra lui N ic o, oric ine a r fi, a t rim is de ja înștiințarea m e a șefului m e u. Era m e ne rva t că nu put e a lăsa a st a în se a m a m e a . Bărbatul s-a mișcat pre a re pe de odată c e a de c is c e va . A fost a l na ibii de e ne rva nt , c a un ura ga n brusc c a re ți-a c uprins viața. Bineînțeles, de m isia nu a m e rs bine , da r nu aș put e a să e x plic că nu a m a vut de a le s pe nt ru că a m fura t de la un șef m a fiot . Sone ria a suna t . Am ieșit în grabă din dorm it or și a m c oborâ t scările. Câ nd a m de sc his ușa, Be a r stătea a c olo. — Ești ga t a , domnișoară M orre lli? e l a int re ba t . M i-a m da t oc hii pe st e c a p spre e l. „T e rog, spune -m i Bia nc a ”, a m mormăit. „Și a i un num e de fa m ilie greșit.” N u a răspuns, așa că m -a m uit a t în jur. „U nde e st e celălalt t ip?” „T oc m a i l-a m c onc e dia t ”, a răspuns e l. Be a r m i-a e x plic a t că a r fi pus pe a lt c ine va să-mi supra ve ghe ze c a sa pe st e noa pt e . M -a m simțit vinova t că a pe t re c ut a t â t de m ult t im p de pa rt e de propria lui fa m ilie . Era inut il c a c ine va să supra ve ghe ze c a sa . Celălalt bărbat a rămas afară în mașină și nu l-a m văzut niciodată c u adevărat, c e e a c e a fost bine pe nt ru m ine . Ar fi fost inc om od să dorm c u străini sub acoperișul m e u. U rsul m i-a arătat mașina, un Be nt le y înt une c a t . Am a lune c a t pe pie le a m oa le a ba nc he t e i din spa t e . Ce a m a i elegantă mașină în c a re a m fost vreodată a fost un M e rc e de s de ze c e a ni. Oa m e nii c hia r a u trăit așa? Părea supra re a list . Ce rul a lba st ru lim pe de se înt inde a pe st e golf. Ce va în m ine strălucea de speranță, știind că această casă va fi a ic i pe nt ru a rămâne. Al m e u pe nt ru t ot de a una . Poa t e ... poa t e că luc rurile s-a r re zolva . Î n de c urs de o oră, e ra m în c e nt rul orașului Wa shingt on DC și a m fost recunoscător că nu a t re buit să m e rg din nou c u mașina în oraș. Era m ult m a i bine în funcție de șofer să mă ducă în locația necesară. Î n loc să mă a puc de vola n, m i-a m st râ ns m â inile până c â nd a u de ve nit a lbe . Am a vut e m ot ii. Fie c a re milă m -a a dus m a i a proa pe de N ic o și fie c a re oră c a re a t re c ut m -a a dus m a i a proa pe de nunt a condamnată. Da r speranța a rămas în inim a m e a , totuși. Văzându-l pe N ic o, m -a pus pe c a p. Aș pre fe ra să nu-l văd și să-mi păstrez distanța, c e l puțin până în ziua nunții. M odul în c a re c orpul m e u a reacționat la e l nu a fost bun. A amenințat c u posibilit a t e a c a N ic o M orre lli să fie îm pins înt r-un colț înt une c a t și să fie profit a t de m ine . Abstinența pe c a re a m făcut-o în ult im ii doi a ni nu m i-a făcut, în m od c la r, nic iun bine . Will și c u m ine nu fuse se m int im îna int e de a m uri. T re c e a m pe st e obst a c olul infidelității sa le îna int e c a e l să se îmbolnăvească c u adevărat, da r horm onii m e i a junge a u a c um din urmă de ze c e ori. Corpul m e u nu s-a put ut de c ide dacă să-mi fie frică de N ic o M orre lli sa u să mă a prind. Mașina s-a oprit și ușa s-a de sc his im e dia t . „Bia nc a .” V oc e a profundă a lui N ic o mă c uprinse și un fior m i-a străbătut șira spinării. A fost o reacție a t â t de proastă pe nt ru a c e st om . Ridic â ndu-m i c a pul, i-a m lua t m â na întinsă și i-a m înt â lnit oc hii gri oțel. M irosul cu c a re m -a m fa m ilia riza t a t â t de m ult în ult im e le douăzeci și pa t ru de ore a zăbovit în jurul lui, inva dâ ndu-m i plămânii, făcându-mi luc ruri. Își purt a semnătura, c ost um ul din t re i pie se , c u o cămașă albă c a zăpada și curată. Ca un m a gne t , oc hii m e i s-a u a runc a t spre gâ t ul lui, zăbovind la gule rul cămășii lui a lbe . T re buia să fie un t a t ua j de de subt , e ra m sigur de e l, și c um va a făcut c a gâ ndul să-și de zbra c e ha ine le și să-l vadă emoționant. Am vrut să urmăresc c e rne a la c u de ge t e le sa u c u lim ba , pie le a lui măslinie făcându-mi gura apă. Ei bine , a fost un be ne fic iu im e ns să t e căsătorești c u a c e st m a fiot . Dulc e I suse ! Apucă-te, fe m e ie ! După m ic a indiscreție din re st a ura nt de ie ri, a fost c hinuit or să fiu din nou în pre a jm a a c e st ui bărbat. I e ri, m i-a m pie rdut simțul t im pului și a l loc ului c â nd m -a m â nc a t în m ijloc ul re st a ura nt ului. M -a m â nc a t afară! Și m i-a m dorit m a i m ult . I suse , doa r gâ ndul la a st a m -a înfie rbâ nt a t și m -a de ra nja t din nou. A t re buit să păstrez o aparență de proprie t a t e . O a t inge re și e ra m o băltoacă c a re se t ope a , ga t a pe nt ru o altă rundă a orga sm ului uim it or pe c a re m i l-a ofe rit . Odată ieșit din mașină, m -a m t ra s ușor de mână și m -a m îndepărtat c u un pa s m ic . Ave a m ne voie de spațiu de la a c e st om . Oc hii lui N ic o s-a u înt une c a t și nu m i-a scăpat că mișcarea m e a l-a nemulțumit. I gnorâ nd reacția lui, m -a m uit a t în jurul m e u pe nt ru a ve de a unde e ra m e x a c t . Doa r în c a zul în c a re a r t re bui să fug. N u a i știut niciodată c u acești mafioți. N ic o și-a băgat m â inile a dâ nc în buzuna re le pa nt a lonilor și dezamăgirea s-a a c um ula t în a dâ nc ul st om a c ului m e u. Aproa pe că mă așteptam să mă a puc e de mână și să mă sărute dur. Da , a fost ofic ia l. Bia nc a Ca rt e r și-a pie rdut mințile! Arăta c u t ot ul supe rb; nim e ni nu m -a r put e a învinovăți că a m vrut să-l răpesc. Corpul a c e la put e rnic a l lui și mușchii pe c a re i-a m simțit ie ri sub vâ rful de ge t e lor. N u e ra nim ic în neregulă c â nd e ra vorba de a c e st om . Aspe c t ul înțelept oric um . Fe lul în c a re c ost um ul lui îi îmbrățișa c orpul, m i-a slăbit ge nunc hii și a t re buit să înghit în se c , îm pingâ nd din m int e m a i m ult e gâ nduri ne pot rivit e . Colțurile gurii i s-a u înc lina t în sus în t im p c e mă prive a , de parcă a r fi put ut să-mi citească gâ ndurile . S-a a ple c a t , apăsând un sărut pe obra zul m e u. „Arăți frum os”, a m urm ura t voc e a lui adâncă pe pie le a m e a . U n fior m i-a străbătut șira și m -a m dus să mă re t ra g c â nd m i-a șoptit la ure c he : „Amintește-ți, ești logodnic a m e a . Fără re t ra ge re .” M i-a pus bra t ul in jurul t a lie i si m -a t ra s usor de lobul ure c hii c u dint ii, pa rc a pe nt ru a dove di o ide e . Ele c t ric it a t e a m i-a străbătut c orpul, spre de ose bire de oric e simțisem până a c um . Două zile în pre a jm a a c e st ui om ! Doa r două zile și m a m simțit m a i sfâ râ it de c â t a m a vut în toată viața m e a . Ce îm i fa c e om ul ăsta? A t re buit să-mi re c upe re z c ont rolul a supra c orpului. M i-a m ridic a t privire a spre e l, fără c uvint e . Î nt re a ga m e a viață a scăpat de sub c ont rol. Simțindu-mă pre a expusă și vulnerabilă în fața a c e st ui om pe ric ulos, a m înc e rc a t să-mi îm ping t oa t e grijile în a dâ nc , unde va în înt une ric , în t im p c e îi țineam privire a . "V om ?" a înde m na t e l. Am da t din c a p, ia r m â na lui a a lune c a t în jos spre spa t e le m e u, în t im p c e mă ghida către clădire. M a t e ria lul subțire a l roc hie i a bia e ra o barieră. T ot ul la e l țipa ba ni și pe ric ol, în t im p c e t ot ul de spre m ine țipa sim plit a t e . Era m de pa rt e de e le m e nt ul m e u a ic i. Aș fi oa ia pe c a re a m â nc a t -o lupul. Încetează. T re buie doa r să-mi păstrez fe t e le în siguranță. Și fă-ți niște nook y c â t t im p sunt la a st a . M -a m c e rt a t în tăcere. Am scăpat de sub c ont rol a ic i. Poa t e că e ra t im pul să-mi ia u niște jucării se x ua le și să mă e libe re z de această t e nsiune sexuală. T re buia să fa c c e va ! „Știi că a i o poreclă?” Am sc a pa t , înc e rc â nd să mă gâ nde sc la oric e , în afară de c orpul lui c a ld și dur sa u de m â inile lui pe m ine . El a ridic a t o sprânceană, aşteptând să c ont inui. "Lupul." Câ nd a tăcut, a m de ve nit ne rvos. — Sa u c e va de ge nul ăsta, a m mormăit. „N u a m ve nit c u e l, doa r c it e sc -o unde va .” Am înghițit în se c , ble st e m â ndu-m i prost ia . „N u împușca m e sa ge rul”. A urm a t o tăcere tensionată. „Da , știu de spre pore c la ”, a răspuns e l. „Inițial a m prim it -o pe nt ru că put e a m a dulm e c a informații de spre oric ine . Î m i pla c e vânătoarea.” St a i c e ? Oh nu! Era m a l na ibii de c onda m na t . „Apoi s-a bloc a t pe nt ru că se pre supune că a m trăsăturile de pe rsona lit a t e a le unui lup.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Ast a a r put e a fi lua t în a t â t e a m oduri dife rit e . "Pre c um c e ?" „Î nt ot de a una m e rg după gâ t .” "Oh." Ei bine , a st a a fost c iuda t . N u e ra m sigur dacă răspunsul lui înse m na că așa a uc is sa u a lt c e va și nu a ve a m nic io intenție să-i rog să-l c la rific e . „Aic i luc re zi?” L-a m înt re ba t în sc him b c â nd ne a propia m de clădire. "Ce va de ge nul. O dețin”, a răspuns e l. "Oh." Bănuiesc că nu a r t re bui să fiu surprins. Fa m ilia M orre lli deținea c e a m a i m a re pa rt e a proprietăților im obilia re de c a lit a t e în M a ryla nd și Wa shingt on DC. N ic i măcar nu m i-a m put ut im a gina prețul pe nt ru bunuri im obilia re de c a lit a t e în c e nt rul orașului DC. Cu t oa t e e ve nim e nt e le c a re s-a u înt â m pla t , a m simțit că nu m i-a m făcut t e m e le pot rivit e lui N ic o. M orre lli, da r a c um m i-a m dorit să a m . Singurul luc ru pe c a re îl știam sigur e ra că e ra ne m ilos și un c rim ina l. „De c i, c e a lt c e va fa c i în afară de a fi c rim ina l?” Am obse rva t privire a lui ușor surprinsă. „Ești curajoasă, Ca ra M ia .” Sa u prost , m -a m gâ ndit în sine a m e a . Proba bil că nu a c re zut că o a m în m ine . N u știam c e m -a stăpânit să fiu irit a t c u e l. N u put e a m suport a tăcerea și ne rvii m i-a u fost a proa pe prăjiți, ia r c re ie rul m e u infe st a t de poft e m -a înfuria t . Împreună c u cunoștințele pe c a re a r t re bui să le e x plic c um va c opiilor și soc rilor m e i de spre această nuntă ridicolă, m -a u e ne rva t . „Dețin c â t e va c om pa nii de construcții, da r îm i pe t re c c e a m a i m a re pa rt e a t im pului cumpărând pa rc e le m a ri de im obile și t ra nsform â ndu-le în proprietăți c om e rc ia le ”, m i-a spus e l în t im p c e mă îm pinge a în clădirea lui. „Toți sunt sub c om pa nia începută sub străbunicul m e u din pa rt e a m a m e i, N ic o Ca ssidy. Dețin și Ca ssidy T e c h.” — Așa e , a m m urm ura t , înc runt a t . „Ar fi t re buit să știu că a fa c e re a de construcții va aparține c uiva c a t ine . Ca ssidy la nive l m ondia l, nu? "Da ." Com pa nia lui a de m ola t a proa pe c om pa nia de construcții a lui J ohn. J ohn a fost un prie t e n a propia t de fa m ilie - a t â t pe nt ru Willia m c â t și pe nt ru m ine . A fost c hia r c e l m a i bun om de la nunt a noastră. Loc a lul J ohn Const ruc t ion a fost în fa m ilia sa de t re i generații, ia r c om pa nia imobiliară a lui N ic o i-a st rivit . În ult im e le c inc ispre ze c e luni, Worldw ide Ca ssidy și-a cumpărat m a jorit a t e a c ont ra c t e lor. N u a m făcut niciodată o legătură înt re M orre lli și Ca ssidy. N u e ra m sigur dacă e ra c hia r de cunoştinţă publică. Și Ca ssidy T e c h! Au fost una dint re c e le m a i m a ri c om pa nii I T din lum e . Cuvâ nt ul e ra că a r put e a a sc unde a m pre nt a oric ui pe w e b, să ștergă înt re a ga ide nt it a t e a c uiva online și să-i ofe re un nou înc e put , fără a fi ne voit să-și sc him be înfățișarea. Î nt r-o zi a i fost Bia nc a Ca rt e r, ia r următoarea c ine va c om ple t dife rit . De sigur, nu e x ist a u dove zi c onc re t e c a re să susțină a c e le zvonuri. At â t de ne dre pt ! Aș put e a folosi a c e le se rvic ii. Oprându-mă brusc , m -a m înt ors spre e l. „N u c re d că îm i pla c e c om pa nia t a .” Singura lui reacție a fost o sprânceană ridicată. N u l-a m put ut inve st iga Ca ssidy T e c h pe nt ru că nu put e a ști că voi a ve a ne voie de o nouă ide nt it a t e înt r-o zi. Da r c om pa nia de construcții Worldw ide Ca ssidy... pe nt ru a st a , aș put e a . „Com pa nia dumneavoastră e st e uriașă și aveți a t â t de m ult e ”, a m c ont inua t , „da r în loc să permiteți înt re prinde rilor m ic i, loc a le să înflorească înt r-o concurență sănătoasă, le distrugeți.” „Și de unde a i lua t informația?” „J ohn M a rt in, proprie t a rul loc a l J ohn Const ruc t ion, e st e un prie t e n de fa m ilie . Com pa nia t a l-a urmărit și i-a a fe c t a t a fa c e re a de pe st e un a n. J ohn e st e un t ip groza v.” Ce va a fulge ra t în oc hii lui, da r îna int e să mă pot c onc e nt ra a supra lui, m a x ila rul i s-a st râ ns, e x pre sia i s-a înt une c a t și a de ve nit im posibil de c it it c a înt ot de a una . „Dacă îm i a m int e sc bine ”, răspunsul lui a fost sc urt , re c e și ba t joc orit or, „i-a m ofe rit un pa c he t foa rt e ge ne ros pe nt ru c om pa nia lui, m a i m ult de c â t valorează pe piață”. L-a m urmărit pe a c e st om ne m ilos c a re a ve a a t â t de m ult e . Era e vide nt că nu a ve a ne voie de pa rt e a lui J ohn din a fa c e re . Oa m e nii s-a u plim ba t în jurul nost ru, t re c â nd pe lângă noi, în t im p c e noi stăteam în holul de marmură a l clădirii sa le . Bogăție și ba ni pe st e t ot în jurul nost ru; a ve a m ult m a i m ult de c â t m a jorit a t e a populației de pe această planetă. Ce a r put e a înse m na pe nt ru e l o mică a fa c e re locală de construcții? N u a fost nic i măcar un se m na l pe ra da rul lui. Poa t e dacă i-aș e x plic a c e a înse m na t a c e a c om pa nie pe nt ru J ohn, l-aș put e a a jut a să vadă că c e e a c e a făcut e st e greșit. „Tatăl lui J ohn a m urit c onst ruind a c e a c om pa nie .” N ic i nu m i-a m da t se a m a că m â na m e a s-a înt ins spre e l și pa lm a m ia fost întinsă pe pie pt ul lui. Căldura lui și pa rfum ul lui m osc s-a u infilt ra t în m ine , învăluindu-mă. „El a luc ra t la proie c t e le sa le de construcție împreună c u e c hipa jul său. Î n t im pul une ia dint re e le , o țeavă de fie r i-a străpuns pie pt ul și l-a uc is. J ohn a ve a doa r șaptesprezece a ni la a c e a vre m e . N u a i put e a pune niciodată un preț pe a st a .” N u e ra m sigur dacă a a sc ult a t ; oc hii lui e ra u întunecaţi şi intenţionaţi. Câ nd a m t e rm ina t de vorbit , privire a lui s-a m ut a t în jos spre loc ul în c a re m â na m e a i-a fost pusă pe pie pt ul lui și m i-a m t ra s re pe de m â na îna poi. Fără un a lt c uvâ nt , m i-a lua t m â na în a lui și a m m e rs m â na în mână spre lift . H a ba r n-a ve a m dacă l-a m a jut a t pe J ohn sa u dacă l-a m înrăutățit. Da r a fost uit a t în m om e nt ul în c a re N ic o m -a lua t de mână. Toată atenția m e a a fost pe m â na lui m a re c a re o ținea pe a m e a , căldura răspândindu-se prin c orpul m e u. At inge re a a c e st ui om a fost c a și c um a i fi t rim is înt r-un va l de căldură. Doa r o privire la e l și m i-a fost fie rbint e pe st e t ot . Doa r o a t inge re și a m fost c a o cățea în călduri. De loc bine ! Am int ra t în lift , doa r noi doi și, de îndată c e ușa s-a înc his, m -a t ra s să-l înfrunt și m -a înt re ba t : „Ai fost im plic a t rom a nt ic c u e l?” Com ple t c onfuz, m -a m înt re ba t de spre c e vorbe a . "OM S?" „J ohn M a rt in.” „Doa m ne , nu”, i-a m răspuns, privindu-l șocată. „J ohn și Willia m e ra u prie t e ni, e l a fost c e l m a i bun om de la nunt a noastră. N e -a a jut a t c u re nova re a c a se i noa st re . Era m stricăciți și a bia ne put e a m pe rm it e c a sa , da r m -a m îndrăgostit de e a . Toată m unc a din casă a fost propria noastră sudoa re și muncă.” De c e i-a m spus t oa t e a st e a ? Oc hii lui e ra u ațintiți a supra m e a , de parcă a r e va lua dacă îl mințeam sa u îl m a nipula m . Am c ont inua t : „N u a m făcut o treabă bună păstrând legătura c u e l de la m oa rt e a lui Willia m . J ohn mă sună din c â nd în c â nd sa u t re c e prin casă să ne ve rific e . Locuiește și pe insula Gibson și îl văd, da r e st e un prie t e n de fa m ilie . Fe t e le îi spun unc hiul J ohn.” M -a m a ple c a t m a i a proa pe , uitându-mă pe N ic o, de parcă înc e rc a m să-l c onving să mă creadă. Ce a fost c u a c e st om ? M -a făcut c onst a nt să sim t această atracție nerezonabilă și magnetică către e l. N u i-a m spus lui N ic o că i-a m ținut pe toți de pa rt e de la m oa rt e a lui Willia m , spe ria t de consecințele pe c a re e ra m sigur că vor urm a din c he lt uire a ba nilor m a fie i. ba nii lui N ic o. Și t oc m a i c â nd m -a m re la x a t , k a rm a a de c is să joa c e . „Fe t e le t a le ?” „Da , ge m e nii m e i.” M -a m înt re ba t c e îi t re c e a prin m int e . Om ul ăsta nu a ve a se ns pe nt ru m ine . Și-a așezat pa lm a pe pe re t e le lift ului. Cu cealaltă mână, m i-a lua t bărbia înt re de ge t e . H ipnot iza t , l-a m privit aplecându-și c a pul spre m ine , ia r în m om e nt ul în c a re buze le lui le -a u a t ins pe a le m e le , t oa t e gâ ndurile m -a u părăsit. Oc hii mi s-a u înc his, bucurându-mă de t oa t e se nt im e nt e le pe c a re le -a a dus sărutul lui. Ac olonia lui familiară m i-a int ra t în plămâni și, fără să-mi da u se a m a , m â inile m i-a u înfășurat c e a fa și m i-a m lipit c orpul de mușchii lui t a ri. Căldura languroasă s-a răspândit prin c orpul m e u. M i-a fost dor de a propie re a fizică a unui bărbat. Ac e st a t re buia să fie m ot ivul pe nt ru c a re a m reacționat a t â t de put e rnic la e l. Am fost singur de a t â t a t im p. Gura m i s-a înt re de sc his pe nt ru a -l lăsa să int re . De parcă a r fi prim it pe rm isiune a de c a re a ve a ne voie , sărutul lui s-a t ra nsform a t gre u, lim ba e x plora ndu-m i gura , t a c hinâ nd, pre t inzâ nd. M i-a plăcut căldura lui, t rupurile noa st re a t ingâ ndu-se . N u mă făceam iluzii că îi pot re zist a . Dacă m i-a r spune să mă de zbra c , mă t e m e a m că o voi fa c e c u pre a multă nerăbdare. Bătăile inim ii îm i băteau în ure c hi. Buze le lui a u sărutat o linie lentă până la gâ t ul m e u, în t im p c e cealaltă mână sa t re zit pe c oa pse le m e le . Fie c a re a t inge re și fie c a re sărut îm i sfâ râ ie prin c orp și înt re pic ioa re . Și-a t re c ut m â inile m a ri de -a lungul părților m e le , a t ingâ ndu-m i sâ nul și până la șolduri. M i-a t ra s roc hia în sus și pa lm a lui aspră pe pie le a m oa le a c oa pse i m e le . Simțurile îm i e x ploda u din c a uza căldurii și lungim e a lui se apăsa pe m ine . Erecția lui s-a apăsat pe st om a c ul m e u și un gâ nd m i-a străpuns c re ie rul t ulbura t de poftă. Ce l puțin e l e st e la fe l de a fe c t a t c a m ine . M -a m legănat de e l pe nt ru a crește fre c a re a , în t im p c e gura lui e ra îna poi pe gâ t ul m e u, apăsând sărutări fierbinți și um e de pe pie le a m e a . Ca pul m i-a căzut pe spa t e de pe re t e le lift ului, înt r-un geamăt blâ nd. Om ul ăsta mă uc ide c u gura . Și de ge t e le lui! Le -a t re c ut pe st e m a t e ria lul subțire a l chiloților m e i, singura barieră înt re de ge t e le lui e x pe rt e și păsărica m e a goală. „T e rog”, a m re spira t , a vâ nd ne voie de m a i m ult . L-a m dorit a t â t de m ult . A îndepărtat m â na c a re e ra apăsată de pe re t e le lift ului și m ia înfășurat-o în jurul gâ t ului. Put e re a st râ nge rii lui m -a lovit dire c t la pie pt ul m e u. Da r nu a m simțit nic io teamă. Oc hii ni s-a u înt â lnit , o strălucire păcătoasă în privire a lui primitivă, flămândă, în t im p c e mă ținea la m ila lui. Da r e ra și a c olo o dorință fie rbint e . L-aș a ve a și e u la m ila m e a . N u m i-a fost frică de e l. Î n a c e st m om e nt , îm i dore a m fie c a re pa rt e a a c e st ui om , fie că e ra bună, re a sa u urâtă. nu m i-a păsat. Fe m e ia sănătoasă din m ine dispăruse. M -a m a rc uit , înc linâ ndu-m i c a pul pe spa t e , ofe rindu-i gâ t ul m e u și un m â râ it scăzut și sălbatic i-a sm uls din gură. Buze le lui s-a u prăbușit îna poi pe a le m e le , învinețindu-mă c u int e nsit a t e a e i. Pulsul m i-a t re c ut în cascadă prin ve ne c a o avalanșă și s-a t e rm ina t înt re pic ioa re le m e le . Dure re a dulc e dint re c oa pse creștea c u fie c a re secundă, c e râ nd să fiu satisfăcută. Și golul îm i pulsa înt re pic ioa re , înnebunindu-mă de ne voie . Î m pingâ nd m â na lui aspră pe păsărica m e a , din gâ t ul m e u ve ne a u zgom ot e je na nt e pe c a re nu m -a m a uzit niciodată să fa c . Din colțul îndepărtat a l minții m e le , am înre gist ra t o gâfâitură, da r dorința a năvălit în m ine și a m ignora t t ot ul în t im p c e m -a m apăsat m a i t a re pe N ic o, sugâ ndu-i lim ba . „Scuză-mă”, o voc e străină ne -a tresărit pe N ic o și pe m ine din m om e nt ul nost ru. „La na iba ”, a m urm ura t e l pe buze le m e le . Oc hii lui e ra u bălți a rgint ii întunecați, dorința în e i re fle c t â nd c e e a c e simțea c orpul m e u. Ca drul lui m a re m -a a sc uns de la ve de re . M i-a m a lune c a t brațele de pe gâ t ul lui, pe c orpul lui dur, rușinea și je na a rzâ ndu-m i obra jii. M i-a m pie rdut c ont rolul. De fie c a re dată c â nd om ul ăsta mă a t inge , t oa t e simțurile îm i fug. A fost o senzație periculoasă; totuși a t â t de a l na ibii de dependență. — Dă-ne un m om e nt , îi spuse e l bărbatului din a fa ra lift ului. Respirația m e a gre oa ie e ra în c ont ra st c u c e a uniformă a lui. Am be le pa lm e m i s-a u sprijinit de pie pt ul lui, căldura lui sub vâ rful de ge t e lor m e le . M -a m înt re ba t c um s-a r simți pie le a lui sub a t inge re a m e a . Î n pre a jm a lui, m -a m simțit din nou în viață, o c u t ot ul altă fe m e ie . Cu t oa t e a c e st e a , părea pus laolaltă. Dacă nu e ra erecția lui apăsând îm pot riva m e a , l-aș fi c re zut c om ple t neliniștit de c e e a c e t oc m a i a m împărtășit. Era m ult m a i bun de c â t m ine în a-și a sc unde reacțiile. Trăsătura necesară a unui c rim ina l , a m ghic it . Fără t ra ge re de inimă, m â inile m e le a u căzut în jos, simțindu-i de ja dor de c orpul lui. "Est i bine ?" întrebă e l, fără să se miște niciodată. N u-i păsa de nim e ni din jurul nost ru. N um a i prezența lui im pune a a sc ult a re și re spe c t , a m bănuit. N im e ni n-a r îndrăzni să se plângă lui că ținea lift ul. "Da ." Am vrut m a i m ult din c e e a c e t oc m a i a m împărtășit, da r nu i-a m spus a st a . A t re buit să păstrez o oa re c a re aparență de de m nit a t e . De parcă m i-a r fi a uzit gâ ndurile , m i-a pus un sărut blâ nd în colțul gurii. De parcă a r fi fost m a gne t ul m e u, c orpul m e u s-a re ze m a t de e l. A t re buit să mă opre sc să nu înt orc c a pul pe nt ru a -i înt â lni buze le . Reacția m e a intensă t re buia să fie re zult a t ul fa pt ului că a m st a t a t â t de m ult t im p singură. Alt fe l, om ul ăsta m -a r dist ruge și aș fi st ins c a ja rul după flăcări. Se îndreptă, îndepărtându-și brațul de pe pe re t e le lift ului și t oa t e urm e le om ului pa siona t dispăruseră. Era c a și c um a r fi fost apăsat un c om ut a t or și a t re buit să c lipe sc din oc hi pe nt ru a mă a sigura că văd bine . Cum a put ut să-și stingă se nt im e nt e le a t â t de re pe de ? M i-a m t re c ut ne rvos m â inile tremurătoare pe roc hie . N u put e a m să-mi porne sc și să oprească se nt im e nt e le așa. Da r a fost bine să-l văd dire c t și să rămân vigile nt în t im p c e îm i țin c a pul. Și-a pus m â na pe pa rt e a mică a spa t e lui m e u și împreună a m ieșit din lift înt r-o cameră m a re , plină de oa m e ni c a re se a m e st e c a u, c u băuturi în mână. Din t oa t e colțurile c a m e re i, oc hii e ra u ațintiți a supra noastră, deși unii se făceau că nu se uită în c a le a noastră. "Ce fe l de pe t re c e re e st e a st a ?" a m înt re ba t , re a lizâ nd că pre a t â rziu nu a m înt re ba t niciodată sc opul. U nii oa m e ni s-a u uit a t de sc his, șoptind unul a lt uia . Nu-ți fa c e griji pe nt ru e i, Bia nc a . Câ nd t ot ul a fost spus și făcut, nu i-aș m a i ve de a niciodată. Acești străini nu c ont a u, doa r siguranța fe t e lor m e le . Om ul a c e st a ofe re a o formă de protecție în t im p c e îm i dădeam se a m a c um să ie s din m ize rie . Da , m i-a m spus. El mă folosește, ia r e u îl folose sc pe e l. Ce va a dâ nc în int e riorul m e u a a ve rt iza t , da r l-a m ignora t . „Am înc he ia t o m a re a fa c e re imobiliară în I t a lia .” Î n voc e a lui nu e ra nic io lăudărie, nic i e nt uzia sm sa u m â ndrie . A fost doa r o altă achiziție pe nt ru e l. „Pe c oa st a Am a lfi.” Era o privire ciudată în oc hii lui c â nd indic a locația proprietății. „Frum os”, i-a m spus, întrebându-mă dacă îm i scăpa c e va . Poa t e a ve a ne voie de o palmă pe spa t e . "Felicitări. Est e pa rt e a m e a preferată din I t a lia .” Sprâ nc e a na i se a rc ui surprinsă. "Într-adevăr?" „Da . Am o fa m ilie a c olo.” A c ont inua t să mă privească și a m înc e put să mă înt re b dacă a m om is c e va . „Bia nc a .” M i-a m înt ors c a pul în direcția voc ii bărbatului. Era Ga bit o, iubit ul lui Angie , c u o altă fe m e ie pe braț. Era foa rt e drăguță, ple t e le e i blonde cădeau ușor pe um e ri. Purt a o roc hie roșie aprinsă, c a re se pot rive a bine c u t e nul și părul e i de sc his. Am â ndoi s-a u a propia t de noi c u un zâ m be t la rg pe buze . Oprâ ndu-se la un pa s de noi, Ga bit o s-a înt ins sărutându-mă pe obra z, făcându-mă să mă înțepenesc. N u e ra un sa lut c u c a re e ra m obișnuit din pa rt e a unor străini. „Î m i pa re bine să t e văd din nou”, m -a sa lut a t . "Ea e st e sot ia m e a ." M -a m uit a t șocată la soția lui pe c a re t oc m a i a pre ze nt a t -o. El a fost c a sa t orit ! Angie știa? Ea înt inse m â na c u un zâ m be t prie t e nos, da r re c e . „Bună, sunt J e nna Pa le rm o”, voc e a e i e ra melodioasă, da r oc hii e i e ra u ațintiți a supra lui N ic o, de vorâ ndu-l. Pa le rm o , de c e suna a t â t de fa m ilia r a c e l num e de fa m ilie ? Pa le rm o, Pa le rm o. M i-a m căutat m e m oria , da r a m ve nit goală. Era m sigur că a m a uzit a c e st num e îna int e . "Si t u e st i?" și-a îndre pt a t atenția spre m ine c u un zâ m be t fa ls. I nst inc t iv, știam că nu-i plăcea să vadă o altă fe m e ie c u N ic o. Ge lozie ridicolă s-a răspândit prin m ine , da r a m st rivit o re pe de . Era inut il să fii ge los; Eu și N ic o a ve a m doa r un c ont ra c t de căsătorie. Deși sărutările bărbatului e ra u un fe l de păcat încântător. O voi num i un a va nt a j a l a c e st ui a ra nja m e nt , m -a m gâ ndit pe nt ru m ine . „J e nna , fă cunoștință c u logodnic ul m e u”, a răspuns N ic o. „Bia nc a .” Oc hii J e nne i s-a u mărit, a runc â nd o privire confuză înt re noi doi. Proba bil că s-a înt re ba t c e a văzut N ic o M orre lli la c ine va c a m ine . U n c rim ina l , m -a m gâ ndit ironic . Mi-aș put e a im a gina reacțiile doa r dacă a r ști c um s-a înt â m pla t a st a . „De c â nd vă cunoașteți voi doi?” a înt re ba t J e nna , oc hii e i re c i și albaștri privind m â na lui N ic o pe t a lia m e a , a poi îna poi la e l. Ea pra c t ic se leșina de e l. N u a t re buit să mă uit la N ic o c a să știu că a obse rva t . Om ul a c e la a obse rva t t ot ul. I -a m simțit brațul st râ ns în jurul m e u, trăgându-mă m a i a proa pe și dint r-un m ot iv st upid, m i-a încălzit pie pt ul. Da , a t â t de prost . „O vre m e ”, i-a răspuns N ic o. J e nna i-a a t ins jucăuș bic e psul și a m știut că e ra doa r c a săși pună m â inile pe e l. M -a făcut să vre a u să-i love sc m â na și să-i șuier pe a m e a . I nvidia și ura fulgeră în oc hii e i. Ge lozia nu o prive a bine , da r nu e ra nic i pe m ine . „T u dia volul. Cre de a m că a c um t re i luni a i fost im plic a t în a c e l m ode l. Ca re e ra num e le e i?” N ic o nu s-a obosit să răspundă, așa că a c ont inua t pe un t on dulc e , privindu-mă c u otravă în oc hi. „T e -a ținut se c re t ”, a spus e a c u un zâ m be t fa ls pe față. "Mă înt re b de c e ?" „Poa t e pe nt ru că și e u l-a m ținut se c re t ”, a m re plic a t se c , e ne rva t că înc e rc a să mă facă geloasă și c u a t â t m a i m ult că funcționează. „N e pla c e să menținem relația noastră interesantă așa”, a m adăugat e u dulc e . V e nom a sc uipa t din oc hii e i și a t re buit să-mi mușc obra zul c a să nu râ nje sc . N ic o s-a a ple c a t , c u respirația lui fie rbint e în ure c he a m e a . „Est e fe m e ia m e a geloasă?” Fiori m i-a u t re c ut pe șira spinării, a vâ ndu-l a t â t de a proa pe de m ine . I -a m a runc a t o privire piezișă, a poi m i-a m da t oc hii pe st e c a p spre e l. Fe m e ia m e a ! Om ul e ra a bsolut ba rba r. Cu t oa t e a c e st e a , int e riorul m e u s-a t opit la re ve ndic a re și m e nt a l m -a m făcut pa lm a . Î nt orc â ndu-m i atenția a supra c uplului c iuda t , a m obse rva t -o pe J e nna privindu-m i m â na stângă c u ine lul de logodnă, c u invidia lim pe de pe față. Dacă a r fi știut că t ot ul e ra un a ra nja m e nt fa ls. „U a u, ine lul ăla e st e frum os”, a c om plim e nt a t e a . „N ic o a știut înt ot de a una c um să facă o fe m e ie să se simtă specială.” „H m m m .” N u aș put e a c om e nt a a st a , din m om e nt c e a bia îl cunoșteam pe bărbat. Da r să mă gâ nde sc la e l c u o altă fe m e ie nu m i-a plăcut. Doa r pe nt ru că e st e un sărutător pric e put , îm i t ot spune a m . Toată situația a st a a fost un pic deznădăjduită. J e nna a c oc he t a t c u N ic o și a înc e rc a t c u dispe ra re să mă facă geloasă. Î n același t im p, soțul e i o ve de a pe Angie . Poa t e că c e i doi a ve a u ne voie de o sc him ba re majoră a căsătoriei. N u c re de a m în înșelăciune. Am știut dire c t c â t de dăunător poa t e fi pe nt ru o fa m ilie . I nfide lit a t e a lui Willia m a lăsat c ic a t ric i invizibile c a re încă făceau pa rt e din m ine . Am lua t o de c izie conștientă de a luc ra la relația noastră și de a rămâne împreună. Da , l-a m iubit , da r odată c e înc re de re a a fost ruptă, a fost c a și c um aș pune la loc bucăți de sticlă spartă. N u se potrivește niciodată la fe l. Am int ire a m -a făcut să mă înţepenesc în braţele lui N ic o. A fost c e va la c a re a m e vit a t să mă gâ nde sc . U ne le fa nt om e a r fi m a i bine lăsate ne t ulbura t e . Indiscreția sa s-a înt â m pla t în prim e le zile a le dia gnost ic ului său. A da t vina pe se a m a șocului și a realizării că va m uri. Ce l puțin a st a m i-a spus. „Î m i pla c e că ne ve de m m a i m ult prin preajmă, Bia nc a ”, a anunțat Ga bit o, c u un zâ m be t sinc e r pe buze . Eu, pe de altă pa rt e , a m spe ra t că nu-l voi ve de a pe e l, nic i pe soția lui c a re se uit a c u privire a la N ic o. „N unt a va fi e ve nim e nt ul a nului. Ai st a bilit încă da t a ?” I nim a m i-a sărit o bătaie la gâ ndul la nuntă. Am înc e rc a t să nu mă gâ nde sc la a st a de oa re c e m i-a făcut c a a nx ie t a t e a să crească de fie c a re dată c â nd îm i t re c e a prin m int e . „Da , săptămâna viit oa re .” N ic o răspunse sc urt , a poi t re c u prom pt subie c t ul la un subie c t de luc ru. Ga bit o și soția lui a u zăbovit, vorbind de spre un proie c t c a re nu a ve a se ns pe nt ru m ine , așa că a m înc e t a t să m a i fiu a t e nt . Gâ ndurile m i-a u călătorit până în noa pt e a în c a re Willia m s-a înt ors acasă c u ruj pe gule r. „Willia m , ești be a t ?” Î n fe lul în c a re s-a îm pie dic a t , e ra m sigur că băuse. Z â m bi a c e l zâ m be t de băiețel, c a re de obic e i îi dădea o t re c e re liberă. „Doa r un pic .” "Foa rt e put in?" a m re plic a t , e ne rva t . Ge m e nii fuseseră bolna vi, a m e st e c a t c u îngrijora re a c u privire la soțul m e u și lipsa de som n m -a făcut e x t re m de ne rvos. „Miroși a na ibii de ba r.” S-a îm pie dic a t spre m ine , c u pa sul inst a bil. „N u t e înghiți pe m ine .” Sprâ nc e ne le m i se ridică. Ce . T he . La dra c u? „Am băut doa r c â t e va băuturi.” At unc i a m obse rva t -o. M ijind oc hii, m -a m a ple c a t mai a proa pe de e l. „Est e rujul ăla pe cămașa t a ?” I -a m arătat gule rul și e l a privit în jos, de parcă a r fi put ut ve de a c e va . "U nde ?" „Pe gule r?” Ridic â nd c a pul, l-a m văzut căutând un răspuns, da r e ra pre a be a t c a să gândească re pe de . „Willia m ?” „M -a m înt â lnit c u o fe m e ie .” M i-a scăpat un suflu. „Î na int e să t ra gi c onc luzii, e ra pe nt ru o muncă secundară. Ce va c a re să ne facă ba ni în plus.” „Ce legătură a re a st a c u rujul de pe cămașă?” „Est e europeană sa u așa c e va ”, mormăi e l. „Ea m i-a sărutat la re ve de re și t re buie să fi lăsat o pată a c olo.” "Cine e st e e a ?" L-a m înt re ba t , ne sigur dacă a r t re bui să-l c re d. „J e nna Pa le rm o.” Pa le rm o! Ac olo a m a uzit a c e st num e îna int e . J e nna Pa le rm o l-a c one c t a t pe Willia m c u jobul se c unda r pe nt ru M orre lli. Am a fla t c â t e va săptămâni m a i t â rziu că de fa pt s-a c ulc a t cu ea. M i-a u bâ zâ it ure c hile , furia și a dre na lina se a m e st e c a u în ve ne . V oia m să înt ind m â na și să ple sne sc pe fa t a a c e le i fe m e i. Sa u c e l puțin zgâ rie -l. Furia m e a a rde a put e rnic de o ne voie periculoasă de răzbunare și de a o fa c e să sufe re . Ce va înt une c a t s-a ghe a re în pie pt , dorind să-i înfigă un cuțit în a l e i, c a să poată simți dure re a fizică. Așa c um simțisem în inim a m e a c â nd a m a fla t de spre infide lit a t e a lui. Fe m e ile c a e a t oc m a i a u lua t , indife re nt de c e a r put e a înse m na consecințele pe nt ru alții. Și a c um , e a e ra a ic i înc e rc â nd să se înfășoare în jurul lui N ic o. N u că aș a ve a vre o pretenție față de a c e l bărbat. Da r m -a greșit să flirt e ze c u e l în fața m e a , indife re nt dacă a ra nja m e nt ul nost ru e ra fa ls sa u nu. N ic o a tăiat sc urt c uplul în c e le din urmă. „Eu și Bia nc a t re buie să plecăm.” Brațul lui în jurul m e u, ne -a călăuzit de pa rt e de e i. Re spirâ nd a dâ nc , înc e rc â nd să c ont role z furia din m ine , a m e x pira t înc e t . Apoi respiră a dâ nc din nou. T e m pe ra m e nt ul m e u a fost înt ot de a una căderea m e a . "Ce s-a înt â m pla t ?" V oc e a lui N ic o e ra joasă, așa că num a i e u îl a uze a m . N u e ra m om e nt ul și nic i loc ul să-l înt re b de spre J e nna sa u de c e i-a lua t soțului m e u o slujbă secundară c u e l. M i-a m ridic a t oc hii spre e l, c e rc e t â ndu-i fața. Mi-aș fi dorit să pot obține răspunsurile m e le doa r privindu-l. El e ra o enigmă pe nt ru m ine , în t im p c e oc hii lui mă st udia u. M -a t ra s în la t e ra l, de pa rt e de toată lum e a . Odată c e a m fost în pa rt e a opusă a c a m e re i, de pa rt e de mulțime, e l a vorbit în c e le din urmă. „Vorbește c u m ine ”, a ordona t e l. Am re spira t sugrum a t a poi a m e x pira t înc e t . „J e nna și Willia m e ra u...” N ic i măcar nu put e a m să t e rm in fra za , dure re a trădării e ra încă o rană c a re nu se vinde c a . — I -a lua t slujba c u ba rc a c u t ine . N u m i-a m put ut da se a m a din e x pre sia lui dacă e ra surprins sa u nu. „Ea și Willia m a u a vut o c he st ie . T u și fe m e ia a ia ... Surpriza i-a fulge ra t în oc hi, da r s-a re st a bilit re pe de . "N u." Răspunsul lui a fost fe rm , sc urt , urmă de nic i înșelăciune în oc hi și un oft a t de ușurare m -a lăsat. „J e nna Pa le rm o și c u m ine nu a m a vut nic io relație fizică. De c e ?" N u a m vrut să fa c pa rt e din nic iun t riunghi. Căsătoria a m e a și a lui N ic o a r fi doa r un a ra nja m e nt t e m pora r, da r aș fi c re dinc ios a t â t a t im p c â t a m fi căsătoriți. Î m i iube a m m a m a , e a își sa c rific a se viața pe nt ru m ine . Așa că aș put e a a ve a a le ge ri m a i bune . Ar fi o dezamăgire dacă m-aș int ra înt r-un t riunghi a m oros. Nu m-aș mai put e a privi în oglindă niciodată. Pe nt ru m ine , a fi cealaltă fe m e ie a fost un fe l spe c ia l de sc ufunda re . Știam că știam că e a e ra redusă doa r să fie cealaltă fe m e ie m i-a spulbe ra t m a m a . Am zâ m bit ne rvos. „N u vre a u…” Cum să-i e x plic că nu c re de a m în înșelăciune, ura m m inc iuna și înșelăciunea pe nt ru că tatăl m e u biologic a folosit -o pe m a m a așa și e a a sufe rit ! Oribil! „Angie m i-a spus că se întâlnește c u Ga bit o. Și a poi, văzându-l c u soția lui și e a ... flirt a c u t ine . Și a poi amintindu-și num e le și mărturisirea lui Willia m că s-a c ulc a t c u a c e a fe m e ie . Cuvint e le m i-a u revărsat de pe buze , inim a m i-a năvălit de ne rvozit a t e . „N u c re d în înșelăciune. E greșit." Proba bil că m -a făcut să pa r prost . Așa să fie . Ar put e a aștepta până la divorțul nost ru pe nt ru a-și c ont inua t re burile . „N u a m o amantă”, a spus e l înc e t , c u gura a proa pe de ure c he a m e a . „Și ți-am spus de ja , Bia nc a . Intenționez doa r să t e a m în pa t ul m e u.” Ușurarea m i s-a răspândit prin c orp și, fără să mă gâ nde sc , m i-a m c uprins brațele în jurul lui. I -a înt ors îmbrățișarea și sa simțit a t â t de bine să fiu din nou în brațele lui. Prot e ja t . T â nje a m a proa pe de e l. Abstinența m e a lungă a făcut din m ine un idiot . „Est e o prost ie ”, a m m urm ura t la pie pt ul lui, „da r dacă vre i să înșeli, așteaptă până se înc he ie c ont ra c t ul nost ru de căsătorie.” Dacă c ine va m i-a r fi spus că voi a ve a această conversație c u un bărbat c u c a re urm a să mă căsătoresc, aș fi râ s. Și un c a p de m a fie la a st a . — Da r t u și J ohn M a rt in? Î nt re ba re a lui m -a surprins și m i-a m ridic a t oc hii pe nt ru a -i înt â lni privire a . „N u”, i-a m spus. „J ohn e st e un prie t e n. N u aș put e a fa c e a c e st c ont ra c t de căsătorie dacă a m fi m a i m ult de c â t prie t e ni.” „Bine ”, a spus e l, c u un zâ m be t mulțumit pe față. „Pe nt ru că ți-am spus de ja , nu împărtășesc. De c i, haideți să o păstrăm așa. N u vom ve de a alți oa m e ni unul în a fa ra c e luila lt c â nd sunt e m căsătoriți.” T re buie să-mi pie rd mințile pe nt ru că a m da t c u nerăbdare din c a p în se m n de a c ord. „Să înceapă numărătoarea inversă”, a m glum it , deși nu e ra c hia r a m uza nt . Pe nt ru re st ul pe t re c e rii, ne -a m a m e st e c a t și a m vorbit c u a lt e pe rsoa ne . Spre de ose bire de Willia m c a re a ve a tendința să dispară și să mă la se în voia m e a la adunările soc ia le , N ic o a fost foa rt e a t e nt și m -a pre ze nt a t t ut uror c a fiind logodnic ul lui. Fie c a re persoană a făcut t ot posibilul să fie foa rt e drăguț, c u excepția fe m e ilor. Da r a m zâ m bit și m i-a m juc a t rolul. N u a dura t m ult până c â nd N ic o a fost t ra s de a fa c e rile lui. N u m -a m put ut abține să nu mă înt re b dacă e ra a fa c e re a lui legitimă sa u nelegitimă. Da r nu e ra c hia r t re a ba m e a și e ra m a i bine să nu știu. Am rămas înc onjura t de străini și soții t rofe u, simțindu-mă ușor pierdută. Era a bia ze c e dimineața, da r fe m e ile e ra u îmbrăcate de parcă s-a r fi așteptat să iasă o seară. Cu m â inile în jos, a m purt a t c e a m a i simplă roc hie de a ic i. Subie c t e le conversației nu e ra u le ga t e . Vacanțe la N isa , ia ht uri a ndoc a t e în Veneția și I biza , joc uri de noroc la c a zinourile din M ont e Ca rlo. Și e ra m e u puțin bătrân. Î m i pe t re c use m ult im ii pa t ru a ni fiind mamă și soție. N im ic a lt c e va . Oh, și un hoț re c e nt , m i-a m a m int it . La urm a urm e i, așa m a m t re zit în această problemă. M -a m sc uza t din c e rc ul de fe m e i și bărbați, a poi m -a m îndre pt a t spre ba lc onul m a re din pa rt e a opusă a c a m e re i. Ușile m a ri de sticlă franceză e ra u la rg de sc hise și a e r proaspăt zbura prin e a . N u-m i ve ne a să c re d ba lc onul gol; e ra c e l m a i bun loc de pe a c e st e t a j. Î n sc him b, toți oa m e nii s-a u înghe suit înăuntru, de parcă a r fi vrut să se a sigure că sunt văzuți. Ieșind pe ba lc onul m a re de marmură, a m re spira t a dâ nc și a m lăsat a e rul proaspăt să int re în plămânii m e i, ia r sune t e le străzii a glom e ra t e de de de subt să mă cuprindă. Priveliștea din fața m e a e ra incredibilă. N a t iona l M a ll se înt inde a c â t se put e a ve de a c u oc hii, c u Ca pit oliul SU A în capătul de e st a l a c e st uia și M onum e nt ul Wa shingt on pe pa rt e a vestică. M -a m a ple c a t pe st e ba lc on, spe râ nd să văd o privire a supra M e m oria lului Linc oln. Era m onum e nt ul pre fe ra t a l tatălui m e u. M -a învățat t ot ul și m ult e dint re lecțiile lui se învâ rt e a u în jurul c it a t e lor lui Linc oln. Amintește-ți m e re u, Bia nc a , i-a m a uzit voc e a și a c um . Oric e a i fi, fii unul bun. Și distruge-ți dușmanii făcându-i prie t e ni. Ave a perfectă dre pt a t e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Cinc ispre ze c e Oc e a nofPDF.c om N I CO EU stătea în sa la de conferințe c u J a c k Ca lla ha n, șeful m a fie i irla nde ze de pe Coa st a de Est , și ne pot ul său, în t im p c e t e rm ina u c onvorbire a c u Ca ssio. Singura barieră înt re noi și re st ul pe t re c e rii a fost pe re t e le de sticlă mată c a re ne a sigura int im it a t e a de c a re a ve a m ne voie . Î nt â lnire a c u J a c k a ve a să înc he ie a ra nja m e nt e le privind da t oria pe c a re o a ve a față de Ca ssio. Da t oria a ve a să fie plătită sub formă de căsătorie, cu excepția fa pt ului că Jack nu cunoștea m om e a la . O să a fle de st ul de c urâ nd, totuși , m -a m gâ ndit ironic . Și a poi ra ha t ul a ve a să lovească c u siguranță ve nt ila t orul. N u m i-a m put ut îm pie dic a privire a să o c a ut e c onst a nt pe Bia nc a , pe nt ru a mă a sigura că e st e bine . După a c e a mică informație pe c a re m i-a spus-o Bia nc a , i-a m t rim is o notă lui Le ona rdo să ve rific e în profunzim e J e nna prin Ca ssidy T e c h și oric e re surse pe c a re le a ve a m . Ave a m ne voie de t oa t e de t a liile de spre activitățile J e nne i Pa le rm o din ult im ii doi a ni. Am folosit -o c a să-i înt ins c a pc a na lui Willia m , să-i da u t re a ba secundară. Am profit a t de slăbiciunea lui Willia m pe nt ru fe m e i, în spe c ia l pe nt ru fe m e ile blonde . J e nna nu s-a înt re ba t niciodată de c e a ve a m ne voie de Willia m să facă o slujbă pe nt ru m ine și nu știa nic iun de t a liu sa u raționament în spa t e le e i. Da r t re a ba e i a fost să nu se c ulc e niciodată c u e l. Deși, m i s-a părut c iuda t că s-a c ulc a t c u Willia m Ca rt e r. Ce l puțin Bia nc a părea să creadă că da . Willia m nu e ra ge nul pe c a re J e nna m e rge a de obic e i - nu de c â t dacă luc ra . Fe m e ia a c e e a e ra un șarpe în iarbă, țintind m e re u bărbații c u ba ni și put e re și ga t a să facă oric e pe nt ru a st a . Singurul m ot iv pe nt ru c a re a fost căsătorită c u Ga bit o a fost pe nt ru că a c e a legătură a fost aranjată de părinții lor. Oc hii m e i a u zăbovit a supra form e i Bia nc a i prin ușa din sticlă translucidă, în roc hia e i simplă de zi. Părea c a o frunză în vâ nt print re această pe t re c e re , da r nu înt r-un m od rău. De fa pt , e a s-a re m a rc a t în c e l m a i bun m od posibil. Ea nu a înc e rc a t să se potrivească sa u să im pre sione ze . Parcă se a fla în propria e i lum e și nim e ni a lt c ine va nu m a i c ont a pe nt ru e a . M -a m gâ ndit la e a întrebându-mă dacă J e nna și c u m ine e ra m o c he st ie . N u mă așteptam la a ve rsiune a deschisă a Biancăi față de înșelăciune, deși a m sa lut a t -o. A fost răcoritor. Î n lum e a m e a , înșelăciunea și a fa c e rile e ra u o înt â m pla re de zi c u zi. La na iba , c hia r și propriii m e i părinți a u a vut iubiți pe lângă. N im e ni nic i măcar nu a bătut din oc hi. Da r c hia r a de ra nja t -o pe Bia nc a . Dacă vre i să înșeli, așteaptă până se înc he ie c ont ra c t ul nost ru de căsătorie. Pose sivit a t e a neobișnuită m -a copleșit la gâ ndul că e a m e rge m a i de pa rt e . N u a r e x ist a o dată de e x pira re a căsătoriei noa st re . aș lăsa-o să creadă; pe nt ru a c um . Ea a fost a m e a a c um și pe nt ru t ot de a una , ia r e u nu a m fost niciodată ge nul c a re împărtășește. Î n loc să mă opre sc a supra fa pt ului că Bia nc a a pus o dată de e x pira re căsniciei noa st re , m i-a plăcut să știu că în c urâ nd va fi a m e a . Ea e ra diferită. N u-m i ve ne a să c re d că un ne noroc it c rud c a Be nit o K ing a r put e a să producă o fiică c a e a . Proba bil a scăpat nevătămată pe nt ru că a fost crescută de un a lt bărbat și de o bunic a maternă. Știind infide lit a t e a lui Willia m , m -a m înt re ba t de c e a a vut grijă de soțul e i prin boa la lui. V e rific a re a a nt e c e de nt e lor a arătat că a ve a grijă de e l și îl vizitează în fie c a re zi la spit a l, pe t re c â nd fie c a re m inut c u e l în ult im e le luni de viață. O fot ogra fie din dosa rul e i a fost gravată în m od spe c ia l în c re ie rul m e u. Era o poză c u e a c u fetițele e i la m orm â nt ul soțului e i. Era u oa m e ni pe st e t ot în jurul e i, da r părea a t â t de pierdută, a t â t de singură, a t â t de multă tristețe pe c hipul e i frum os. Era o persoană m a i bună de c â t m ine . N u e ra m ge nul iertător. Părinții m e i a r dove di a st a . „V oi de pinde de t ine pe nt ru a c oordona nunt a ”, se a uzi voc e a lui Ca ssio prin difuzoa re . „Păstrează la m inim um cunoștințele de spre a ra nja m e nt ul dint re noi doi. Doa r oa m e ni în c a re a i înc re de re . N u a m ne voie de un război c u tatăl m e u pe nt ru a înc e pe încă.” A fost o sube st im a re . Be nit o K ing s-a r duc e la crimă dacă a r ști că Ca ssio i-a câștigat pe irla nde zi de pa rt e a lui. „Poți c ont a pe soția m e a ”, a anunțat J a c k Ca lla ha n. „Știe c um să o facă.” „Ex c e le nt ”, a răspuns Ca ssio. „N ic o va fi int e rm e dia rul nost ru deocamdată, pe nt ru a ne a sigura că a c e st luc ru rămâne sub ra da r.” Obse sia lui Ca ssio pe nt ru această căsătorie a ve a să ajungă să-l înnebunească. A înc e put să pla nific e și să m a nipule ze în urmă c u a prox im a t iv șase a ni. Deși nu s-a r put e a spune m ult m a i bine de spre m ine . S-a u m a i sc him ba t c â t e va de t a lii, în t ot a c e st t im p a m rămas c u oc hii pe Bia nc a . Am obse rva t m om e nt ul în c a re a părăsit pe t re c e re a . Silue t a e i zveltă a plut it prin mulțime, atrăgând privirile m e la nc olic e a le bărbaților fără c a e a să-și de a se a m a . Ea a ieșit pe ba lc on, briza ușoară lipindu-i roc hia de c orpul e i. M -a m înt re ba t dacă și-a da t se a m a că caută c onst a nt singurătatea. Odată c u înc he ie re a înt â lnirii, J a c k și ne pot ul său a u ple c a t im e dia t . Această pe t re c e re urm a să sărbătorească înc hide re a une i a lt e proprietăți dobâ ndit e , da r a fost și o m oda lit a t e de a m a sc a înt â lnire a m e a c u irla nde zii. Sc urt a conversație de spre proprie t a t e a de pe c oa st a Am a lfi m -a făcut să c re d că Bia nc a a r put e a să nu știe că deține o proprie t a t e a c olo. Sa u poa t e că nu și-a da t se a m a de semnificația a st a . N u se pric e pe a să-și ascundă e x pre siile , da r nu lipse a de zint e re sul e i t ot a l. Bănuiam că e ra locația pe c a re Be nit o K ing obișnuia să facă contrabandă c u produsul său - fe m e i din Afric a și Asia . M a m a e i știa? A ra m a s de va zut . Am pășit prin c a m e ra aglomerată, din c â nd în c â nd c ine va mă oprește să mă fe lic it e pe nt ru e x t inde re a a fa c e rii. N um a i că nim ic nu a c ont a t pe nt ru m ine , în afară de frumusețea c u părul ne gru. Abia așteptam să a m această fe m e ie în pa t ul m e u. Singura m e a grijă e ra că, odată c e o voi a ve a , nu va fi sufic ie nt . Cu fie c a re a t inge re a e i, îm i dore a m m a i m ult . Până la urmă, aș c e re t ot ul de la e a . Fie c a re bătaie a inim ii. Fie c a re re spira t ie . Ea a fost c ript onit ul m e u, făcându-mă vulne ra bil pe nt ru că poft a m e a pe nt ru e a m -a slăbit. Aș fa c e oric e c a să o țin c u m ine . Chia r c â nd mă a propia m de ba lc on, t e le fonul m e u a suna t . M i-a m înt re rupt pa sul văzând că e ra de la Le ona rdo și a m t re c ut m e sa jul. N u e bun. Ca rt e r a fost ținta J e nne i, sub BK . BK a vrut c a bărbatul să fie e lim ina t . La dra c u. Fe m e ia a ia a juc a t a m be le părți. Ar t re bui să a va nse z t ot ul. Am t a st a t ra pid un răspuns c u instrucțiuni. Dă-o pe drum spre ieșire. Du-o la subsol. De c e i-a r păsa lui Be nit o de Willia m Ca rt e r și a r vre a să fie e lim ina t ? Coincidența părea suspectă. M om e nt ul seducției lui J e nna a supra lui Willia m părea pre a oport un. M i-a m ridic a t c a pul să găsesc t rupul m ic a l Bia nc a i a ple c a t pe st e ba lc on, c u oc hii e i căutând c e va . Î nc e t , m -a m a propia t de e a , a dm irâ nd ve de re a din spa t e . Ave a o silue t a perfectă pe nt ru a se zburda . V oia m să o dom ine m , să o stăpânesc, să-i a sc ult țipetele în t im p c e se destrăma sub m ine . Chim ia și atracția magnetică dint re noi a fost intensă. N u a m e x pe rim e nt a t nim ic asemănător în toți c e i pa t ruze c i de a ni. Am rămas tăcut, fără să vre a u să o spe r și a m privit -o în t im p c e îm i im a gina m t oa t e m odurile în c a re o voi fa c e să vină c urâ nd. Aș lua -o aplecată pe st e ba lc onul pe nt house -ului m e u, în aceeași poziție. Abia așteptam să mă îngrop în e a . Aș fa c e -o să dure ze în c e l m a i bun m od posibil. „N ic o”, exclamația e i m -a făcut să ridic oc hii, t re c â nd de la fundul e i până la oc hi. Și-a înt ors c a pul pe st e umăr, încă în aceeași poziție, s-a a ple c a t ușor pe st e ba lc on și m -a privit c u o sprânceană ridicată. — Ga t a c u înt â lnire a t a ? I gnorâ nd înt re ba re a e i, i-a m înt re ba t în sc him b: „Ce cauți?” S-a înt ors spre m ine , c u o sc lipire caldă în oc hi în t im p c e mă prive a c u zâ m be t ul m ic în jurul buze lor. „Î nc e rc a m să văd o privire a supra M e m oria lului Linc oln. Est e totuși pre a de pa rt e .” Și-a îm pins m â inile prin păr. „A fost m onum e nt ul pre fe ra t a l tatălui m e u. Am pe t re c ut a t â t de m ult e w e e k e nd-uri în jurul e i.” Ea a vorbit de spre tatăl e i c u dra gost e și căldură. Cu siguranță nu vorbe a de spre Be nit o K ing. N e noroc it ul ăla nu a ve a dra gost e pe nt ru nim e ni în afară de e l însuși. Ea nu știa a st a , da r a a vut noroc că nu a t re buit să-l îndure în t im p c e creștea. Sa u nu a ve a legături c u e l. Dacă a r fi știut de spre fiic a lui, a r fi fost în ghe a re le lui. Da r Be nit o o dore a pe nt ru c e va , înt re ba re a e ra c e . Ac um , a m re gre t a t că le -a m spus J e nne i și Ga bit o de spre nuntă. Î nt re ba re a a fost de c e a fost ținta lui Willia m J e nna sub Be nit o? Oric e a r fi, aș a fla . N ic i Be nit o, nic i J e nna nu a u plănuit pe nt ru m ine . Bia nc a s-a r fi născut în lum e a mafioților, da r nim e ni, în afară de m a m a e i, nu știa a st a . A fost una dint re m ult e le diferențe fla gra nt e dint re Bia nc a și m ine . Ea a vorbit de spre fa m ilia e i, c hia r și de spre soțul e i înșelătoriu c u căldură și dra gost e . N u a m put ut să forțez un singur c uvâ nt c a ld din gură pe nt ru nic iunul dint re părinții m e i. Singurul luc ru pe c a re tatăl m e u îl re spe c t a a fost lăcomia, ba nii, put e re a și fric a . Și să nu uităm de a m a nt e le lui în continuă sc him ba re . Era singurul m ot iv pe nt ru c a re bătrânul m e u mă ve ne ra , pe nt ru că a ve a m m a i multă put e re și ba ni de c â t și-ar fi put ut im a gina vreodată. Chia r a t re c ut c u ve de re a fa pt ul că l-a m îm pins din oric e a fa c e re , legitimă și nelegitimă. N u l-aș ie rt a niciodată că l-a lăsat pe Be nit o K ing să sc a pe c u c e e a c e i-a făcut N ic ole t t e i. I m a gine a t rupului e i viola t și a oc hilor morți m i-a pătruns în m int e . De la m oa rt e a brutală a surorii m e le , m a m a și-a re spe c t a t doa r st ic la și pa st ile le . A fost a m â na re a e i, deși una slabă. Tatăl m e u nic i măcar nu s-a obosit să-și amintească de sora m e a , în t im p c e m a m a nu a put ut să o uit e . Deși a înc e rc a t să facă a st a c u droguri și bărbați m a i t ine ri. Î n t im p c e infide lit a t e a fe m e ilor nu e ra tolerată, bătrânul m e u a t ole ra t o pe c e a a m a m e i m e le . Pe nt ru că fără e a , e l a r pie rde a c c e sul la toată a ve re a e i Ca ssidy. Ea nu a moștenit nic iuna dint re a fa c e ri, da r nu a fost ne voie pe nt ru că a ve re a e i financiară e ra substanțială, fiind singura fiică a bunic ului m e u. Și a m fost singurul e i e x e c ut or. Bunic ul m e u a fost un om deștept, făcându-mă e x e c ut orul, așa că tatăl m e u nu a put ut să o m a nipule ze pe m a m a să i-o pre de a . Am privit această frumusețe în fața m e a , o briză în părul e i. Părea m ult pre a tânără pe nt ru a fi văduvă și mamă. M ult pre a tânără și nevinovată pe nt ru a plăti pe nt ru păcatele tatălui e i. N u a fost c ore c t , da r lum e a a st a nenorocită nu a fost corectă. Până c â nd Be nit o și-a da t se a m a că Bia nc a e ra fiic a lui, va fi pre a t â rziu. Ar fi în lum e a m e a , soția m e a . M i-a m folosit put e re a și ba nii pe nt ru a o obține, la fe l c um a făcut Be nit o c u sora m e a ? Da . Poa t e că nu e ra m c u m ult diferită de e l, da r c e l puțin Bia nc a a ve a să rămână în viață. Spre de ose bire de sora m e a c a re a fost mutilată. Singurii pe nt ru c a re îm i făceam griji e ra u Ca ssio și Luc a K ing, ne siguri c um vor reacționa c e i doi odată c e a u a fla t că a u o soră, ia r e u a m forțat-o să se căsătorească. „Cum de c urge e ve nim e nt ul?” Î nt re ba re a e i a rupt tăcerea. "T ot ul e st e bine ?" Și-a m e st e c a t nervoasă buza de jos, c u oc hii îngrijorați. De c e e ra nervoasă? Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Şaisprezece Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T Î n m om e nt ul în c a re l-a m menționat pe tatăl m e u, toată post ura lui N ic o s-a sc him ba t . Ar fi t re buit să insist pe o fișă detaliată a post ului, instrucțiuni sa u o listă de așteptări pe nt ru a ve ni c u a c e st c ont ra c t de căsătorie. Poa t e că îi păsa doa r de c orpul m e u și nu a vrut să audă de tatăl m e u sa u să a fle de spre fiic e le m e le . Deși inst inc t ul îm i spune a că e ra c u t ot ul a lt c e va c a re îl înc orda se pe N ic o. "T ot ul e st e bine ?" l-a m înt re ba t e zit a nt . „Da ”, a răspuns e l. „T u și tatăl tău a i fost apropiați?” "Era m . A fost c e l m a i bun, a m re c unosc ut e u înc e t . „Era inc re dibil. M -a învățat t ot ul, de la m e rsul pe bicicletă la sc him ba re a une i a nve lope până la împușcarea c u o armă.” N ic o a ridic a t din sprâ nc e ne surprins și e u a m c hic ot it . „Era un t ip de tată m ode rn.” „V a t re bui să-mi înc ui a rm e le ”, a glum it e l. — Poa t e că a r t re bui, i-a m t a c hina t îna poi. U n dom n a ve nit în spa t e le lui N ic o, oc hii lui zbâ rnindu-se înt re m ine și N ic o. Era m a i în vârstă, da r părul a rgint iu și a lb nu îl făcea să pară m a i puțin pe ric ulos de c â t bărbatul c u c a re urm a să mă căsătoresc pe st e o săptămână. Î n c e m -a m băgat? „N ic o”, a ve a un put e rnic a c c e nt it a lia n. „Am ve nit să-mi ia u rămas bun îna int e să ple c .” „Am ba sa dor, mulțumesc că a i ve nit .” N ic o și-a st râ ns m â na și a poi s-a înt ins spre m ine , trăgându-mă m a i a proa pe . „Încă nu a m a vut oc a zia să vă pre zint . Ac e a st a e st e Bia nc a , logodnic ul m e u.” Am a vut c he f să a runc o privire în spa t e le m e u, da r m -a m oprit . Duh, a st a sunt e u . Î nt inzâ ndu-m i m â na , a m zâ m bit . „Î m i pa re bine să vă c unosc , a m ba sa dor.” Oc hii bătrânului mă prive a u c u atenție și m -a m înt re ba t c e căuta. — Pre supun că ești a m ba sa dor a l I t a lie i? El a da t din c a p. De c e nu a fost surprinzător că N ic o a ve a și a m ba sa dori în buzuna re ? Proba bil și toți polit ic ie nii it a lie ni și a m e ric a ni. „Est e un num e frum os”, a c om e nt a t e l. "Italiană?" — Da , a m re c unosc ut . „Bunic a m e a a amenințat că-l va uc ide pe tatăl m e u dacă nu-m i dă num e le m a m e i e i. Era spe ria t , așa că a c e da t .” Râ sul a m ba sa dorului răsuna pe m ic ul ba lc on. „N u-l învinovăţesc. I t a lie ne le pot a ve a un t e m pe ra m e nt de st ul de m a re .” Am da t din c a p de a c ord. Bunic a m e a a ve a un t e m pe ra m e nt , la fe l și e u. Cum va i-a scăpat ge ne le m a m e i. N u m -a m put ut de c ide dacă e bine sa u nu. A lăsat-o pre a vulnerabilă la Be nit o. Da r dacă s-a r fi lupt a t c u e l, proba bil că a r fi fost moartă până a c um . Da r c e fe l de viață a dus e a c u adevărat? Mi-aș fi dorit să e x ist e o m oda lit a t e de a o sc oa t e afară... c um va . "V orbe st i it a lia na ?" „Sunt c a m ruginit ”, i-a m spus. Am re gre t a t că nu a m pra c t ic a t -o, da r viața s-a c a m pus în c a le . „După c e bunic a m e a a m urit , nu a m a vut oc a zia să-l e x e rse z pre a m ult . Tatăl m e u nu e ra it a lia n, așa că nu vorbe a nim ic .” "I m i pa re ra u pe nt ru pie rde re a t a ." Cuvint e le și zâ m be t ul lui e ra u plini de c om pa siune , da r c um va nu i-a u a juns la oc hi. „T u și N ic o a r t re bui să veniți la viit oa re a noastră sărbătoare anuală a relațiilor re c iproc e dint re SU A și I t a lia la ambasadă. Ți-ar plăcea și poa t e c hia r a i put e a pra c t ic a niște italiană.” Z â m bind, a m a le s să-l la s pe N ic o să răspundă la a st a . H a ba r n-a ve a m dacă a c e a invitație a r t re bui să fie acceptată sa u nu. N u părea la c e va la c a re un m a fiot a r urm a , da r nic i nu mă așteptam să văd un a m ba sa dor a ic i. "M ult um e sc pe nt ru invit a t ie . N e -a r plăcea”, a răspuns N ic o, surprinzându-mă. "M inuna t ." Am ba sa dorul părea c u adevărat mulțumit. „V oi t rim it e o invitație la biroul lui N ic o. Soția m e a va fi încântată să t e cunoască, Bia nc a . Est e și e a italiană.” a m c hic ot it . „N u mi-aș spune t oc m a i it a lia n”, a m răspuns e u înc e t . „Bunic a m e a m -a a c uza t de c â t e va ori că sunt pre a a m e ric a n. Ea a spus c hia r că să mă trimită în I t a lia pe nt ru vară a fost o greșeală pe nt ru că m i-a m t ra nsform a t ve rii în a m e ric a ni.” Și N ic o și a m ba sa dorul a u râ s. „Abia aștept să vă pre zint soției m e le sâmbăta viit oa re ”, a răspuns e l, c u voc e a plină de râ s. H m m m , sâmbăta viit oa re nu va fi ziua nunții? a m înt re ba t în tăcere. Da r poa t e dacă N ic o a a c c e pt a t această invitație, înse m na că a m put e a -o re spinge . Am de c is că e st e m a i bine să nu o a duc în discuție. N ic o și Am ba sa dorul a u m a i sc him ba t c â t e va c uvint e și m a m m inuna t de această situație ciudată. N u mi-aș fi im a gina t niciodată vorbind c u un a m ba sa dor, c u a t â t m a i puțin invit a t la un e ve nim e nt la ambasadă. Willia m și c u m ine a m st a t în m a re pa rt e c u oa m e ni c u c a re a m m e rs la școală și la fa c ult a t e , oa m e ni din c a rt ie r, a lt e fa m ilii. „N e ve de m în c urâ nd, dragă”, m -a sa lut a t încă o dată a m ba sa dorul c â nd ne -a părăsit. „Pa re drăguț”, a m mormăit, neștiind c e a lt c e va să spun. „De obic e i e st e o persoană gre u de t ra t a t ”, a susținut N ic o. „Și e ve nim e nt ul la c a re ne -a invit a t e st e de fa pt un e ve nim e nt foa rt e im port a nt c a re acoperă im obilia re it a lie ne de -a lungul c oa st e i Am a lfi. Est e un e ve nim e nt foa rt e m ic și, de obic e i, îl limitează doa r la pe rsoa ne le c u origini it a lie ne din a c e a zonă.” N u a înse m na t nim ic pe nt ru m ine . „Sună int e re sa nt , nu?” El a c hic ot it : „N u pa ri pre a im pre siona t ”. Ridic â ndu-m i din um e ri, a m răspuns. "N u c hia r." — Pre supun că ve rii tăi loc uie sc pe c oa st a Am a lfi? a m c hic ot it . — Da , deși nu le -a m văzut de a proa pe ze c e a ni. El a ridic a t din sprâ nc e ne și m -a m înt re ba t c e i-a t re c ut prin m int e . „Est e o problemă?” L-a m înt re ba t . „N u, doa r o coincidență curioasă”, voc e a profundă a lui N ic o a vibra t prin m ine , c orpul lui a proa pe de a l m e u. Deși c uvint e le lui nu a ve a u nic iun se ns. Coincidență c u c e ? „E t re c ut de amiază. T ra fic ul din DC poa t e fi rău. T e voi duc e acasă.” „N u fi prost ”, a m obie c t a t . „Est e ridic ol să mă c onduc în M a ryla nd și a poi să mă înt orc i.” „Loc ul m e u e st e și în M a ryla nd.” Și-a încolăcit brațul în jurul m e u și m -a ghida t de pe ba lc on. — V e i fi pe drum ul m e u. „Ce zic i de urs?” Încă m -a m sufoc a t num indu-l așa. „Gărzile de c orp vor fi c hia r în spa t e le nost ru.” „De c e a i ne voie de bodygua rzi?” L-a m înt re ba t în t im p c e ne plim ba m prin c a m e ra plină de oa m e ni. A c hic ot it înt une c a t . — N u c re d că a i ne voie de răspunsul la a st a , Bia nc a . El a a vut dre pt a t e . Proba bil a ve a o listă lungă de oa m e ni c a re îl voia u m ort . La fe l c um a ve a o listă lungă de oa m e ni pe c a re voia să-i plătească. De c e a m simțit că a m rămas bloc a t unde va la m ijloc ? Am urc a t în sfârșit în lift și obra jii m i s-a u încălzit a m int induși de sărutul din drum ul nost ru pe lift . Am pie rdut t ot c ont rolul, l-a m pie rdut c om ple t . La fe l c a la re st a ura nt ie ri. M i-a spe ria t lum inile vii. N u m i-a păsat să e va lue z de c e a t inge re a lui, sărutul lui a u a vut un im pa c t a t â t de put e rnic a supra m e a . De parcă a r put e a să-mi citească gâ ndurile , m â na lui N ic o pe șoldul m e u m -a t ra s m a i a proa pe de e l, căldura lui pătrunzându-mi prin pori și în sâ nge le m e u. Câ nd a m ieșit din clădirea lui, Be a r ne aștepta de ja . Be nt le yul pe c a re îl c onduc e a e ra pa rc a t în spa t e le une i a lt e mașini de lux și a două La nd Rove r-uri ne gre , înc onjurâ nd-o. Oric ine a r c onduc e mașina a ia a r fi rămas bloc a t până c â nd La nd Rove r-ul pleacă. „Dom nule , sunt e m ga t a ”, i-a spus Be a r lui N ic o. „Mulțumesc”, a răspuns N ic o. „Spune -le oa m e nilor că sunt e m ga t a să plecăm”. U rsul i-a vorbit la înc he ie t ura m â inii, în t im p c e e u prive a m c u uim ire c um alți c inc i bărbați în c ost um e înc hise apăreau de nicăieri. Era ca o scenă dint r-un film cu m a fiot e adevărate. Î n c e na iba m -a m băgat? N ic o m i-a de sc his ușa mașinii de lux . "Ast a e a t a ?" "Da ." „N u vom put e a ieși”, i-a m spus, înc linâ ndu-m i bărbia spre ve hic ule le din jurul lui. Pra c t ic toată ba nda din dre a pt a a fost blocată de ve hic ule , înc onjurâ ndu-i mașina. „Sunt oa m e nii m e i.” "Oh." Am a lune c a t în ve hic ul și a m înt ins m â na spre c e nt ura de siguranță, în t im p c e N ic o se îndre pt a spre pa rt e a șoferului. I -a m urmărit fie c a re mișcare, st udiindu-l. S-a mișcat grațios și încrezător. N u m -a surprins, da r m -a fa sc ina t în c iuda t ut uror. S-a urc a t la vola n și a urla t mașina la viață. „Ce fe l de mașină e st e a st a ?” l-a m înt re ba t , rupâ nd tăcerea. „Ast on M a rt in V a nt a ge ”. "Se rios?" I suse , a st a a fost mașina visurilor tatălui m e u. Și a bunic ului Ca rt e r. „N u aș glum i de spre a st a .” M i-a u a runc a t oc hii pe st e mașina de lux . „Doa m ne , tatăl m e u a r fi înne bunit ”, a m bolborosit . „Î i plăceau mașinile, da r Ast on M a rt in e ra visul lui. Și tatăl lui Willia m .” Gâ ndul la t a t a m -a înt rist a t înt ot de a una . M i-a fost dor de e l; sim ple le discuții și luc ruri pe c a re le -a m făcut împreună. A fost c u adevărat c e l m a i bun tată pe c a re o fată și-l put e a dori, ia r învățarea că nu e ra tatăl m e u biologic c â nd a m urit l-a făcut un e rou și m a i m a re în c a rt e a m e a . „Î i plăceau mașinile?” întrebă N ic o fără să-și ia oc hii de la drum , c onduc â nd lin prin oraș. „Î i plăceau o mulțime de luc ruri”, a m zâ m bit c u tristețe. „Mașini, bărci, drumeții, pe sc uit . Deși m â nuit ul c u mașinile e ra pre fe ra t ul lui.” „Sună c a un t ip groza v.” „Ce l m a i bun”, a m m urm ura t , uitându-mă pe fereastră. T a t a și bunic a a u fost înt re a ga m e a lum e c â nd creșteam. Au c om pe nsa t m a i m ult absența m a m e i. M i-a m dorit doa r c a m a m a m e a să nu fie nevoită să renunțe a t â t de m ult . Deși poa t e , aș put e a c um va folosi această căsătorie c u N ic o M orre lli pe nt ru a o a jut a . U n luc ru pe c a re l-a m învățat în viața m e a a fost că speranța e ra o cățea. Da r a fost c e e a c e ne -a făcut să m e rge m . Ce l puțin a st a spune a m e re u tatăl m e u. Doa m ne , m i-a fost dor de e l. M i-a fost dor de drumețiile noa st re prin munți; M i-a lipsit t im pul pe t re c ut la poligon, st â nd în ga ra j și disc ut â nd de spre vise le și pla nurile noa st re m a ri, m irosul ploii plut ind prin ușa deschisă a ga ra jului. Era c e va a t â t de re c onfort a nt în sune t ul picăturilor de ploa ie de pe t rot ua r și în briza proaspătă răcoroasă c a re mătura prin golful m a re , în t im p c e îi înt inde a m une lt e și prive a m c e rul gri. Oc hii lui N ic o m i-a u a dus a m int e de a c e le c e ruri gri. Nu-ți pie rde niciodată speranța, Sunshine . V oc e a tatălui e ra lim pe de c a ziua . A fost singur de c â nd a m urit . L-a m iubit pe Willia m , da r nu ia m spus niciodată c e a m de sc ope rit . Până în ziua de a zi, nu e ra m sigur de c e . Apoi a m a fla t de infide lit a t e a lui și m -a m îndepărtat și m a i m ult . Poa t e că m ic a noastră casă de sticlă s-a spulbe ra t c hia r îna int e de a se îmbolnăvi c u adevărat și a lua t ba ni de la N ic o M orre lli. "Şi t u?" l-a m înt re ba t , uitându-mă în direcția lui. „De c â t t im p ești... um m m , m a fiot ?” A c hic ot it , de fa pt a c hic ot it . "Pe nt ru o lungă perioadă de t im p." „Există o școală pe nt ru mafioți?” a m t a c hina t . „Ei bine , dacă c re zi că H a rva rd Busine ss e st e o școală pe nt ru mafioți.” "Wow ." N u m -a m put ut abține să nu fiu im pre siona t . Știam că e st e int e lige nt , a r t re bui să fii pe nt ru a fi m a re le șef a l c rim e i. „Câți a ni a ve a i c â nd ți-ai pre lua t ... um m , a fa c e re a ?” „Ast a înseamnă să spun e loc ve nt ”, a c om e nt a t e l. „Am pre lua t a fa c e re a Ca ssidy la douăzeci și unu și a fa c e re a M orre lli la douăzeci.” La dra c u! Câ nd a m îm plinit douăzeci de a ni, singurul m e u obie c t iv a fost să supraviețuiesc la fa c ult a t e și la următoarea pe t re c e re la c a re voi pa rt ic ipa . „Ei bine , mă c a m fa c i de rușine. Abia a m t e rm ina t fa c ult a t e a . M i-a m sc him ba t spe c ia liza re a de t re i ori și nic iuna dint re e le nu a fost a t â t de interesantă.” El a ridic a t din sprâ nc e ne . „Poa t e pur și sim plu nu a i găsit spe c ia liza re a potrivită.” a m ridic a t din um e ri. "Pot fi. Cre d că m i-a plăcut să mă înc urc prin bucătărie și să fa c luc ruri c u tatăl m e u. Dacă aș a ve a frați, proba bil că aș fi mătușa c a re hrănește înt ot de a una pe toată lum e a .” Cuvint e le a u a lune c a t fără nic iun gâ nd. — Ai vrut frați? Î nt re ba re a lui m -a prins neconștient. — Da , a m re c unosc ut , uitându-mă pe fereastră. „Î nt ot de a una m i-a plăcut ide e a une i fa m ilii m a ri. T u?" T e m pe ra t ura din mașină s-a răcit c u c â t e va gra de și a m risc a t să a runc o privire spre e l. Ex pre sia lui s-a înt une c a t , trimițând o senzație tulburătoare pe șira spinării m e le . "Da ." V oc e a lui e ra frig și nu a m îndrăznit să mă înt re b dacă spune a că își dorește frați sa u că a re frați. Sa u spune a că îi pla c e ide e a une i fa m ilii m a ri. Re st ul drum ului, l-a m pe t re c ut în tăcere. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Şaptesprezece Oc e a nofPDF.c om N I CO A La pom e nire a tatălui e i, tristețea a c uprins-o pe Bia nc a . Apoi a m înc e put să vorbim de spre fa m ilii și re a m int ire a lui N ic ole t t e m i s-a simțit c a o înjunghie re în inim a m e a . M i-a fost dor de e a . Poa t e că nu a m fi vorbit în fie c a re zi, da r doa r știrea că e a e ra pe a c e st pământ a fost o m â ngâ ie re . Știrea că e a mă poa t e suna sa u îm i poa t e t rim it e m e sa je oric â nd și inve rs m -a pus la pământ. Ar t re bui să-i e x plic că a m o soră c a re a fost ucisă c u brut a lit a t e . M i-a m a runc a t o privire spre e a , da r părea a dâ nc în gâ ndurile e i și a m de c is să aștept. Au fost m ult e zile pe nt ru ist oria sumbră. Î n sc him b, m -a m t re zit întrebându-mă la c e se gâ nde a e a . Sunt în viața e i de două zile și c um va , e a a de ve nit visul m e u um e d supre m . Și foa rt e im port a nt pe nt ru m ine . Gust â nd-o pe lim ba m e a ie ri, știam că o voi t ra i de s. Și în lift . La na iba , a m fost pe jumătate t e nt a t să o opre sc în a e r și să o t ra g c hia r a c olo. Părul e i lung, înt une c a t și mătăsos și c orpul e i m oa le și c urba t e ra u slăbiciunea m e a . Aș put e a să- i înfășoare șuvițele mătăsoase în jurul prim e i m e le și să o țin de e l în t im p c e i-a m t ra s gura . Print re m ult e a lt e luc ruri. I isus H rist os! Corpul e i și fe lul în c a re m i-a răspuns m -a r dist ruge . Chia r îna int e să o duc a c olo unde o voia m . Ex pre sia m oa le și inocentă din oc hii e i întunecați părea săm i ardă sufle t ul și să c oboa re dire c t la pe nisul m e u. O fe m e ie nu a r t re bui să aibă un a se m e ne a im pa c t a supra m e a . N u e ra de bun a ugur în lum e a noastră să ne dorim c e va a t â t de m ult . Î n c iuda fa pt ului că e ra fiic a lui Be nit o K ing, e a e ra m ult m a i bună de c â t e l. Ca ssio și Luc a a ve a u să devină prot e c t ori c u e a și pe fiic e le e i. Dacă aș fi sinc e r, le-aș put e a dezvălui existența e i și le -a r ține pe e a și pe fiic e le e i în siguranță. Totuși, a m re fuza t . Pe nt ru prom isiune a pe c a re a m făcut-o a supra m orm â nt ului N ic ole t t e i. Și din m ot ive le m e le e goist e . Am vrut t ot ul pe nt ru Bia nc a , înc e pâ nd c u supune re a și t rupul e i. Și a m fost bloc a t unde va înt re a git a t și mulțumit de a c e a revelație. La urm a urm e i, e a a r fi soția m e a , așa că a fost bine că a m găsit-o e x c e siv de atractivă. Am oprit în fața c a se i e i și im e dia t atenția m e a s-a îndre pt a t către un ve hic ul c iuda t din a le e . N u e ra aceeași de ie ri pe c a re o c onduc e a u bunic ii. Desfăcându-mi ge a c a de c ost um , m -a m a sigura t că a m a c c e s ușor la t oc ul m e u pe nt ru armă. Bia nc a se uită în jur, sprâ nc e ne le e i st râ nse . „H m m m , sunt de vre m e ”, mormăi e a pe nt ru sine . M -a m înt re ba t dacă a uit a t că sunt în mașină. Fe m e ia s-a r put e a pie rde pe ric ulos în propriul c a p. M i-a cam a m int it de N ic ole t t a . Era și e a o visătoare. "Ca re e st e ?" Am înt re ba t -o, c u oc hii în alertă pe nt ru oric e potențială amenințare. Ușa din față a c a se i e i e ra la rg deschisă; a st a nu a r t re bui sa fie . L-aș lăsa pe bărbați să supra ve ghe ze c a sa e i c â nd nu e ra nim e ni acasă. N u a m put ut lăsa nim ic la voia întâmplării a ic i. Bia nc a m i-a a runc a t o privire laterală, a poi a înt ors atenția către c a sa e i pe c a re părea să o iubească a t â t de m ult . „Copiii m e i și soc rii m e i.” T ra gâ nd în sus, nu s-a obosit să aștepte să de sc hid ușa. A ieșit în grabă din mașină și, de îndată c e a ieșit din Ast on M a rt in, două fetițe a u ve nit în fugă. Știam că a re ge m e ni: ia m văzut ie ri în t im p c e ieșeau în fugă din casă, m a m a lor urmărindu-i c u pa nt ofi. Da r văzându-i de a proa pe , c e va în pie pt ul m e u s-a zvâ c nit . Era u ge m e ni ide nt ic i și nu semănau de loc c u Bia nc a . Bia nc a a a le rga t pe ga zon, ia r a m be le fe t e a u a le rga t dire c t spre m a m a lor, a runc â ndu-se în brațele la rg de sc hise a le Bia nc a i. U n a c c e s de c hic ot e li se a uzi prin a e r și Bia nc a le c ont inua să-și um ple fețele c u sărutări. „Oprește-te”, c hic ot i unul dint re e i, c u m â inile e i m ic i pe fața Biancăi de parcă a r fi vrut să o împingă, da r se ținea de m a m a e i. „N u mă pot abține”, voc e a Biancăi a t ra nsm is prin briză. „M ia fost dor de voi doi.” O fe m e ie m a i în vârstă a int ra t pe uşă şi Bia nc a a înt â m pina t -o c u un zâ m be t la rg. „H e i, mamă.” Ea a ra dia t . „Abia așteptau să ajungă acasă”, a e x plic a t fe m e ia în vârstă. Am știut din ve rific a re a a nt e c e de nt e lor că e ra m a m a lui Willia m Ca rt e r. Toți pa t ru a u râ s fericiți și fără griji, uit â nd t ot ul de lum e a din jurul lor. U rsul și Le ona rdo e ra u a m â ndoi lângă m ine , în t im p c e ceilalți bărbați s-a u dus să facă o ve rific a re a pa ra m e t rilor. — Fe m e ia a c e e a e st e diferită, mormăi Le ona rdo. Știam c e vre a să spună. El știa că e ra fiic a lui Be nit o, da r nu put e a fi m a i diferită. Am vrut să-l păstrez, c â t a m put ut . Totuși, știam că sunt șanse m a ri să o st ric și e u. Se c urit a t e a a ve a să devină o ne c e sit a t e de zi c u zi în viața Biancăi. Luc rurile se mișcau re pe de , m a i a le s odată c u c e a m a i recentă de sc ope rire a trădării J e nne i. De îndată c e a m t e rm ina t a ic i, a m intenționat să mă înt orc a c olo unde e ra ținută și să o înt re b. Privind așa pe Bia nc a , m i-a m da t se a m a că a c e a st a e ra e a adevărată. Fe m e ia rezervată, precaută c u zâ m be t e le e i a dispărut, ia r în loc ul e i e ra fe m e ia c a re și-a iubit fa m ilia din toată inim a . Î n m ijloc ul a le ii e ra u două bic ic le t e Ba rbie . U n cărucior de jucărie c u un urs pre a m a re stătea lângă ga ra j. Pe cealaltă pa rt e a proprietății, e ra o mică plajă și m i-a m da t se a m a că a u pe t re c ut m ult t im p a c olo. O găleată c u jucării de plajă stătea în m ijloc ul pla je i, c hia r lângă o movilă de nisip c a re semăna c u un c a st e l de nisip. Pe ga zonul de lângă plajă, e ra u două sc a une m a ri de le m n și două sc a une m ic i de le m n sit ua t e în jurul foc ului. N u pre a de pa rt e de e a e ra un leagăn de le m n c u o pernă și o pătură de a runc a t încă a c olo. Era o casă caldă și iubit oa re . Ca sa se a fla la colțul insule i Gibson, pe a prox im a t iv doi a c ri. Era un loc privile gia t , c u o casă frumoasă și o priveliște magnifică, în t im p c e briza mătura golful. Moșia nu e ra m a re și nic i c a sa nu e ra de ose bit de captivantă. Văzusem și deținusem pa la t e , c a st e le și pe nt house -uri în vâ rful lum ii. Totuși, loc ul ăsta... Loc ul Biancăi a țipat acasă. Ce va c e m i-a m dorit m e re u. Ce va pe c a re l-a m prom is N ic ole t t e i și l-a m eșuat. Ac um , e ra foa rt e proba bil să st ric ide e a Biancăi de o casă caldă. Și pe fe t e le e i. Sunt un idiot . A fost singura c onc luzie plauzibilă. Cu un se nt im e nt irit a nt de a c c e pt a re , a m privit m ic a fa m ilie din fața m e a . După m oa rt e a N ic ole t t e i și a m de sc ope rit legătura Bia nc a i c u Be nit o, a m înc e put să-mi plănuiesc răzbunarea. Cu t oa t e a c e st e a , pe nt ru prim a dată, m -a m înt re ba t c e e ra pe c a le să fa c . Frust ra re a m i-a lua t ghe a re în pie pt , avertizându-mă că a c e st luc ru nu se poa t e t e rm ina bine . Pe nt ru că ne voia m e a de răzbunare s-a e st om pa t c u ne voia m e a de această fe m e ie . I nst inc t iv, știam că Bia nc a îm i va da num a i t rupul e i. Ea nu a ve a ne voie să o spună, da r a m simțit-o în fie c a re c uvâ nt și fie c a re a t inge re pe c a re a m împărtășit-o. N u a fost de a juns. Pe nt ru c e a m a i scurtă secundă, m -a m gâ ndit să pun capăt c om plot ului de răzbunare. Și dacă a st a nu m -a făcut c e l m a i rău t ip de trădător a l m e m orie i surorii m e le , nu știam c e e st e . La na iba , t re buia să pun această fe m e ie sub m ine , să o ia dra c u’ t a re , ia r această atracție pe c a re a m simțit-o spre e a se va dim inua . Poa t e că a m put e a a ve a c â t e va săptămâni, c â t e va luni m a x im e , de dra c u int e ns, și mi-aș stăpâni fascinația pe nt ru e a . A t re buit să. Ar fi soția m e a , m i-a r da moștenitori, da r această obse sie pe nt ru e a t re buia să dispară. N u a r fi de bine să-ți pe se pre a m ult de e a . M i-a r t ulbura jude c a t a și m -a r fa c e sla b. Pe nt ru a -i prot e ja pe e a și fa m ilia e i îm pot riva lui Be nit o, a t re buit să mă gâ nde sc c u c re ie rul, nu c u pula . Oc hii lui M a ry Ca rt e r m -a u căutat m a i înt â i. Se încruntă și să spună că nu e ra fericită să vadă un bărbat a ic i a fost o e ufe m iza re . Păcat de rău! Î n c ont inua re , privirile c urioa se a le fetițelor Biancăi m -a u c e rc e t a t . Spre de ose bire de oc hii căprui m oi a i m a m e i lor, ge m e nii a ve a u oc hi albaștri a dâ nc i. N u semănau c u c uloa re a oc hilor tatălui lor. Era u foa rt e puține poze c u m a m a Bia nc a i de c â nd Be nit o a ținut-o înt r-un c e rc st râ ns, da r din a c e le puține poze pe c a re le -a m văzut, aș pune pa riu că a ve a u oc hii bunic ii lor. Ge m e nii și-au părăsit m a m a și și-au găsit drum ul spre m ine . „Bună, sunt H a nna h”, a spus una c u un zâ m be t la rg, de ge t e le e i m ic i trăgându-mi de c ost um ul c u pa nt a loni. "Cine eşti t u?" „Sunt Aria nna ”, a spus celălalt, trăgându-mi de celălalt pic ior. Fețele lor e ra u m â njit e c u c e va lipic ios și nu m -a m put ut abține să nu zâ m be sc . Am înge nunc he a t la nive lul oc hilor lor. „Sunt N ic o”, m -a m pre ze nt a t și m i-a m înt ins m â na . "Î nc â nt a t de cunoştinţă." Î l scutură pe râ nd c u un râ nje t la rg pe fețele lor m ic i. „V oi două doa m ne aveți num e frum oa se .” „Știu”, a anunțat H a nna h, dându-și oc hii pe st e c a p c a m a m a e i. „M a m a spune că a a le s-o.” Ea se aplecă m a i a proa pe și șopti. „Spune că t a t a a vrut să ne numească numărul unu și doi.” a m c hic ot it . „Î n a c e st c a z, c re d că m a m a t a a a le s num e pe rfe c t e .” „Î m i pa re a t â t de rău”, se îndreptă Bia nc a spre noi. „M â inile și fețele lor sunt o m ize rie . Fe t e lor, lăsați-l să ple c e .” „N u sunt e m o m ize rie ”, a obie c t a t unul dint re e i, punându-și m â inile m ic i pe șolduri. a m zâ m bit . Era H a nna h și a ve a puțin t e m pe ra m e nt . N e -a r fi da t o fugă pe nt ru ba nii noștri c â nd vor ve ni a nii e i de adolescență. „M -a m spălat pe m â ini... de două ori.” Bia nc a și-a t re c ut ușor m â na pe st e fața fiic e i e i. „Da r ți-ai uit a t fața, dragă”. — Fața m e a nu e st e murdară, protestă H a nna h. "E frum os." Bia nc a c hic ot i. „Sigur e st e , da r e st e și lipic ios. Ți-a da t bunic a o a c a de a ?” Am be le e x pre sii a u de ve nit vinova t e în t im p c e clătinau din c a p înt r-un răspuns ne ga t iv. „Da , a m â ndoi a ve a u c â t e o a c a de a fie c a re ”, ni s-a alăturat M a ry. „N u e vina noastră că bunic a ne -a da t bom boa ne ”, a sărit Aria nna , a poi și-a îndre pt a t im e dia t atenția către m ine . Ac e st e fe t e a r fi niște făcători de proble m e . „V re i să m e rgi la plajă? M a m i va uit a de bom boa ne m a i t â rziu.” Am c hic ot it la logic a e i. Da , c u siguranță proble m e . „M i-a r plăcea, da r să-l păstrăm pe nt ru da t a viit oa re . O voi fa c e pe m a m a t a să uit e de bom boa ne , a m răspuns e u c u un zâ m be t jucăuș. "Afa c e re ?" Am â ndoi a u da t din c a p c u nerăbdare, sărind în jurul nost ru. M -a m ridic a t îna poi la toată înălțimea m e a , uitându-mă pe a m be le fe m e i. — Hăm, N ic o, se mişcă nervoasă în pic ioa re , a runc â nd o privire înt re m ine şi M a ry. — Ea e st e M a ry, soa c ra m e a . M a m înt ors către M a ry c a re mă prive a c u oc hi gâ ndit ori. „M a ry, a c e st a e st e a l m e u... um m m m -” Ea o lămuri, a poi a înc e rc a t din nou, „... a l m e u... um m m …” Bia t a Bia nc a , c hia r se c hinuia . Și-a dre s gla sul inc onfort a bil, de m a i m ult e ori, da r pur și sim plu nu a put ut să c ont inue . Hotărând că o voi a jut a și să mă a sigur că nu se gândește să se e libe re ze în ult im ul m om e nt , i-a m înt ins m â na către M a ry. „Sunt logodnic ul Biancăi.” Ex pre sia șocată a lui M a ry s-a a runc a t înt re Bia nc a și m ine . Proba bil că nic i nu și-a da t se a m a că m -a lua t de mână înt r-o st râ nge re de mână. A fost un răspuns a ut om a t . — Mă buc ur să t e c unosc , M a ry. Bia nc a m -a privit puțin, da r a rămas tăcută. „C-c e ?” se bâ lbâ i M a ry. "Cum ?" „S-a înt â m pla t re pe de ”, s-a just ific a t ra pid Bia nc a . M a ry a înc e rc a t să se reunească, da r nu a reușit, gâ t ul mișcându-și, da r fără c uvint e . „M a m i, bunic a e st e tristă?” întrebă Aria nna , c u sprâ nc e ne le înc runt a t e . Bia nc a a înge nunc he a t și a vorbit înc e t c u fiic e le e i. „Fe t e le , duceți-vă să luați jucăriile de pe plajă, c a să nu se spe le .” Fe t e le a u a runc a t o privire înt re c e i t re i adulți, simțind c la r că se întâmplă c e va , da r fără să înțeleagă c e . Bia nc a i-a înghiont a t ușor. "Daţi-i drum ul. O să vin și e u să t e a jut .” Am â ndoi a u da t din c a p și a u ple c a t fără să se uit e îna poi. Î n m om e nt ul în c a re a u fost de pa rt e de a uzul, M a ry și-a înt ors oc hii spre Bia nc a . "T e m a rit i?" Bia nc a tresări la acuzația din voc e a lui M a ry. „Bia nc a e st e văduvă de m a i bine de un a n”, a m st a t la toată înălțimea m e a , înfășurându-mi brațul în jurul t a lie i e i. „N u o poți reproșa pe nt ru că a t re c ut m a i de pa rt e .” T e nsiune a s-a sc urs din Bia nc a , c u oc hii ațintiți a supra lui M a ry. „De cât t im p te întâlnești?” M a ry și-a înt re ba t nora . „Căsătoria nu e st e c e va c e t re buie de c is în grabă, pe nt ru nic iunul dint re voi.” Agitația a c re sc ut în m ine la insolența e i. N u e ra e a să-i pre dic e Bia nc a i și c u siguranță nu m ie . „Și c a re e st e num e le tău de fa m ilie ?” — Sunt N ic o M orre lli, i-a m spus c u o voc e re c e . „Și ve i vorbi c u Bia nc a c u re spe c t . Ea știe c e e st e m a i bine pe nt ru e a și fe t e le e i.” Oc hii lui M a ry s-a u m a rit . Ea îm i cunoștea reputația. Bun! Dacă a pus-o la loc ul e i și a îm pie dic a t -o să vorbească așa c u Bia nc a , num e le m e u de fa m ilie a m e rit a t din plin. A zăbovit tăcerea densă și nu a ve a m nic io intenție să o rup. M a ry Ca rt e r nu m i-a r st a în c a le . Fiul e i a a ba ndona t -o pe Bia nc a c hia r îna int e de m oa rt e a sa . N u a ve a dre pt ul să-i ceară Bia nc a i să rămână fidelă m e m orie i fiului e i. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Opt spre ze c e Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T Situația e ra inconfortabilă, ia r a st a o spune a ușor. M a ry mă cunoștea de c â nd e ra m mică. Știam că va fi supărată, da r nu mă așteptam să pară a c uza t oa re . M -a durut puțin, da r l-a m îm pins a dâ nc . N u e ra nic io m oda lit a t e posibilă să-i spun de c e se pe t re c e a căsătoria, deși e ra pe vâ rful lim bii să înc e p să mă just ific . Chia r și c u m inc iuni și e ra m oribil să m int . Da r m -a m oprit . Am urmărit-o c u atenție pe soa c ra m e a , c u oc hii strălucind de la c rim i și un e norm se nt im e nt de vinovăție m -a lovit . N oi t re i stăteam a c olo, tăcerea de după c uvint e le lui N ic o îngrozind a e rul din jurul nost ru. „N ic o, pot să a m două m inut e singur, t e rog?” L-a m înt re ba t și e l a da t din c a p. „De sigur, fă-ți t im p.” Î n m od surprinzător, voc e a lui părea blâ nd, da r oc hii lui o prive a u pe M a ry c u un a ve rt ism e nt păzit, ușor în privire a lui. Oric â t de prost a fost , m -a făcut să mă sim t c um va prot e ja t . Am da t din c a p și m -a m înt ors către M a ry c a re încă îl urmărea pe N ic o. „M a ry?” N u îm i put e a m im a gina c e gâ nde a sa u simțea e a a c um . O mamă nu a r t re bui să-și îngroa pe c opilul. Am a vut propria m e a gamă de se nt im e nt e vinova t e că a m făcut a st a c u N ic o. Pe nt ru M a ry, a fost să văd un bărbat în fața e i unde a r t re bui să st e a fiul e i. Am lua t m â na e i ușor în a m e a și a m înc e put înc e t să ne îndepărtăm de N ic o. „Est e t ot ul în regulă, M a ry?” Am înc e rc a t să-mi țin voc e a scăzută, e ra m încă în m ijloc ul curții, nu de st ul de de pa rt e de N ic o. S-a oprit brusc și s-a înt ors spre m ine . I nim a m a dure a si se ba t e a de fric a . Ar da e a ra zna ? M -a r a c uza că a m uit a t de Willia m ? N u-l iubești sufic ie nt ? „Știam că ziua va ve ni în c e le din urmă”, voc e a e i t re m ura în briza . „Da r N ic o M orre lli, Bia nc a ! Știi c ine e st e ?” Ac e a st a a fost pa rt e a c u c a re m -a m lupt a t din m om e nt ul în c a re a m fost șantajată în a c e st a ra nja m e nt . M a pre fa c ignora nt a sa u ii spun c a nu i-a pa sa t N ic o e ra un c rim ina l? I nspirâ nd a dâ nc , a m da t din c a p. „Da , știu c ine e st e . Și fa c a st a .” Ce l puțin până a m a vut niște ba ni st ivuit e . At unc i va t re bui să îm pa c he t e z fe t e le și să fug. — N -a r t re bui să o fa c i, mormăi e a , privind în drum ul lui N ic o. „Ge m e nii nu a r t re bui să fie în pre a jm a unor a st fe l de bărbați.” Punc t va lid, da r a st a s-a hotărât în m om e nt ul în c a re Willia m a a dus ge a nt a plină c u ba ni. „M a ry, t e rog, a i înc re de re în m ine ”, a m im plora t e u. "I t i pla c e de e l?" a înt re ba t e a și a m înghițit în se c . I m a ginile c u N ic o mănâncându-mă la re st a ura nt sa u sărutându-se în lift m a i de vre m e astăzi m i-a u t re c ut prin m int e . Cre d că a m put e a spune că m i-a plăcut de st ul de bine . N u a m reușit să sc ot c uvint e le așa că a m da t din c a p. „N u mă put e a m aștepta să fii singură pe nt ru t ot re st ul vieții.” M a ry t ra se a dâ nc a e r în pie pt , parcă a r fi înc e rc a t săși re c a pe t e c a lm ul. A fost gre u să o văd pe această fe m e ie puternică a t â t de zguduită. Ea a a runc a t o privire în spa t e le m e u, ia r e u i-a m urm a t privire a privindu-l pe N ic o. N e -a urmărit și e l. „Prom it e -m i doa r că fe t e le își vor a m int i m e re u de Willia m și vor fa c e pa rt e din viața m e a . V re a u să-și cunoască bunic ii și noi, Willia m și c u m ine , nu a m suport a să-i pie rde m și pe e i.” M i s-a îne c a t gâ t ul de emoții. Urăsem să o văd supărată, știind că fiul e i e ra înt re a ga e i lum e . M i-a m c uprins brațele în jurul e i, st râ ngâ nd-o st râ ns. Î n ziua în c a re Willia m și c u m ine i-a m spus că a ve m ge m e ni, a plâ ns de fe ric ire . Din a c e a zi, e a făcuse pa rt e din viața lor. Dacă aș fi put ut să o abțin, e a a r fi înt ot de a una o pa rt e din viața lor, da r m a i e ra u a num it e luc ruri pe c a re m a i a ve a m de re zolva t . „Î nt ot de a una , noi vom fi înt ot de a una pa rt e din viața t a , ia r t u pa rt e din a noastră. I ndife re nt de sit ua t ie ." Am simțit că c ine va mă bătea în gâ t , mă dure a să vorbe sc . „N u-i voi lăsa niciodată să-l uit e pe Willia m . N im ic nu a r put e a sc him ba c ine e st e tatăl lor.” A fost adevărul. I ndife re nt de greșelile lui Willia m sa u a le m e le , ge m e nii a r ști c ine sunt părinții lor. M a m a a a le s să mă țină de pa rt e de ghe a re le lui Be nit o pe c he lt uia la e i. Poa t e că a fost m a i curajoasă, da r nu a m put ut . M i-a m dorit t ot ul fe t e le m e le lângă m ine , siguranță, să le văd c re sc â nd. U n soț iubit or a r fi un bonus frum os, da r nu s-a r părea că a r fi în cărțile m e le . „Mulțumesc, Bia nc a .” Ea m -a îmbrățișat st râ ns, ia r e u i-a m înt ors îmbrățișarea. Ea a îm pins ușor, recuperându-și c a lm ul. "Ca nd e st e nunt a ?" Î n int e rior a m ge m ut . N u e ra m sigur c â t a r put e a lua . "Î nt r-o săptămână." Fața i s-a m ot ot olit . „V om fi în c ont inua re în zonă”, a m a sigura t -o re pe de . „S-a r put e a la fe l de bine , nu? N u a r fi m a i bine dacă nunt a a r zăbovi luni înt re gi pe st e c a pul tău. Sa u a m e a de a lt fe l.” „Bănuiesc că nu t e pot învinovăți că vre i să a t ingi a c e l mușchi”, a mormăit e a , c u oc hii pe N ic o și t e nsiune a s-a e va pora t . M i-a m da t c a pul pe spa t e și a m râ s în hohot e . A a uzit t e rm e nul măcelărit de pe buze le e i suna t ot fe lul de greșit. N u put e a m să o c ont ra zic . Cu siguranță nu a fost m ot ivul pe nt ru c a re nunt a a a vut loc a t â t de re pe de , da r aș fi un m inc inos dacă aș spune că nu vre a u să e x pe rim e nt e z m a i m ult din c e e a c e s-a înt â m pla t . Bărbatul ăsta făcea o fe m e ie excitată din m ine . N e -a m uit a t a m â ndoi la N ic o, c a re stătea ne înc e t a t re ze m a t de Ast on M a rt in-ul său, așteptând c u răbdare. Fe lul în c a re ne prive a m i-a spus că poa t e ne -a a uzit toată conversația. „Și c ine sunt toți ceilalți bărbați?” V oc e a lui M a ry m -a făcut să-mi înt orc atenția a supra e i. „Gărzile lui de c orp”, a m mormăit. Buze le i se subțiră, da r nu spuse nim ic a lt c e va . „V re i să st a i pe nt ru o cină de vre m e ?” a m înt re ba t -o, spe râ nd să sc him b subie c t ul. „V oia m să re pa r sc ia la t ie lli a i frut t i di m a re . Est e fe lul tău pre fe ra t de pa st e .” M a ry a da t din c a p de a c ord, ia r e u m -a m uit a t la N ic o. S-a a propia t de noi, c u m â inile le je r în buzuna re le c ost um ului. Ac e st om c a re a c ondus M a ryla nd și lum e a interlopă DC m -a r t ra nsform a în pra f dacă nu e ra m a t e nt . M a i puțin de pa t ruze c i și opt de ore și îm i dăduse lum e a pe st e c a p. Dacă aș fi fost deștept, aș fi fugit im e dia t după c e a m da t pe st e e l a c um o lună, da r a c um e ra pre a t â rziu. „H e i N ic o,” a st riga t H a nna h și toți t re i ne -a m înt ors către fe t e . Am be le fe t e e ra u de ja o m ize rie , fără pa nt ofi și nisip a c ope rindu-le pic ioa re le . Am â ndoi a u a le rga t spre noi, c u ha ine le ude și c u oc hii ațintiți a supra lui N ic o c u râ nje t la rg. Semănau a t â t de m ult c u m a m a m e a și c u Willia m c u a c e le buc le blonde de c olora t e c a re le încadrează fețele c u oc hi m a ri și albaștri. U ne ori c hia r aș c re de că seamănă m a i m ult c u m a m a m e a m a i m ult de c â t oric ine a lt c ine va . A fost o a m int ire a sa c rific iului și pie rde rii e i. Da r fe t e le a ve a u în m a re pa rt e pe rsona lit a t e a mea, deși Aria nna e ra mai degrabă îmblânzită. „V re i să joc i hopsc ot c h?” întrebă Aria nna . „H a nna h câștigă înt ot de a una . V re a u să t e ba t .” U n râ s sufoc a t m i-a scăpat. N u m i-l put e a m im a gina pe N ic o juc â nd ra c e la , deși a r put e a m e rit a să plătesc ba ni pe nt ru a -l ve de a . Din fe ric ire pe nt ru toată lum e a , nu a ve a m ba ni. Am ridic a t din sprâ nc e ne , așteptând să văd c e va spune . Atenția lui N ic o e ra a supra fe t e lor, c u un zâ m be t la rg pe buze . „Sigur, fe t e lor. Da r t re buie să t e a ve rt ize z că sunt foa rt e bun la hopsc ot c h. Nu m -a m put ut abține de un râ s de plin. „Pot să t e înre gist re z? Pe nt ru că a st a va fi neprețuit, doa r știu a st a .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Nouăsprezece Oc e a nofPDF.c om N I CO EU a r put e a purt a c ost um e sc um pe , c roit e , da r nu a m e zit a t niciodată să t ort ure z și să uc id oa m e nii c a re m -a u trădat. I ndife re nt dacă e ra u bărbat sa u fe m e ie . După un joc de ha m e i și o cină de vre m e c u Bia nc a și fe t e le e i, m -a m îndre pt a t spre locația în c a re e ra ținută J e nna . Ca pul J e nne i s-a înt ors c â nd a m int ra t în subsol. Fuse se prim a fe m e ie c a re a vizit a t m ic ul nost ru loc de tortură. Ea nu a r t re bui să se simtă mândră. Stătea a c olo, c u înc he ie t ura m â inii legată de a supra c a pului, a t â rnâ nd de t a va n și pic ioa re le a bia a t ingâ nd pământul. U n fe l spe c ia l de tortură, deși aș fi pre fe ra t să o a t â rn de sc a lp. A dra c ului de cățea trădătoare. Oc hii e i se uit a u la m ine , c a o căprioară prinsă de fa ruri. Î nc e t , în m od de libe ra t , m i-a m sc os a rm a și a m e libe ra t siguranța. L-a m pus pe măsuța din colț, a poi m -a m înt ors spre e a . Apoi, m i-a m sc os cuțitul în t im p c e mă îndre pt a m pe înde le t e spre e a . Oc hii J e nne i s-a u îndre pt a t spre cuțitul m e u și c uloa re a a dispărut de pe fața e i. Era de st ul de deșteaptă c a să știe c um se va înt â m pla a st a . Re zult a t ul fina l a r fi m oa rt e a – de pinde a de e a dacă va fi un drum ușor până la ult im a e i sufla re sa u unul lung și dure ros. „Ai două opțiuni”, a m înc e put e u, c u voc e a lipsită de oric e emoție. „Ce a ușoară de ieșire sa u c a le a gre a .” Fața e i e ra mânjită de la c rim i. Am a uzit că le -a im plora t pe oa m e nii m e i milă. N u l-a r prim i niciodată. N u m a i arăta a t â t de bine . U rm e a le m a c hia jului i s-a u uns pe toată fața, pe t e roșii urâ t e de la la c rim i pe st e t ot . „T e rog N ic o...” „V re a u să știu t ot ul”, i-a m spus. „Î nc e pe de la înc e put .” Ea clătină din c a p. „N u știu nim ic ”, a spus e a , t re m urâ nd, c u oc hii plini de m inc iuni. Corpul e i se legăna îna int e și îna poi. „Put e m fa c e a st a toată noa pt e a ”, i-a m spus. „Și pe nt ru m ult e zile c a re vor urm a .” M -a m a ple c a t m a i a proa pe , încrețindu-mi na sul. „Da r știi a st a , J e nna Pa le rm o”, a m șuierat, „o să-ți sc ot a st a . Sa u Ga bit o!” „Ga bit o e st e un laș.” Dinții a u înc e put să-i clănțăne, oc hii e i privind fre ne t ic la Le ona rdo în spa t e le m e u, c e râ nd a jut or. „P-t e rog, nu a m …” a st riga t e a , „... N -a m făcut nim ic …” Am ridic a t sprâ nc e a na . Fe m e ia a st a a fost o treabă. J e nna e ra c e a c a re e ra lașul de a ic i. N u m -a m put ut abține să nu mă gâ nde sc la Bia nc a și la c um a re c unosc ut că soțul e i a fura t ba nii. Singura e i rugăminte a fost să o om oa re în altă pa rt e , pe nt ru c a fiic e le e i să nu o găsească a c olo. De sc hizâ nd cuțitul, l-a m apăsat pe obra zul e i și l-a m dus până la gâ t . „Spe ra m să put e m t e rm ina re pe de , c u un glonț prin c re ie r”, a m spus. „Da r nic i nu mă deranjează să fa c de zordine . U ne ori e st e plin de satisfacții.” Am apăsat la m a de c a rne a gâ t ului e i, ia r țipătul e i a străpuns a e rul. Abia a m tăiat-o, da r e ra o lașă. Am privit c um picătura mică de sâ nge c urge a o dâră pe gâ t ul e i și sub c uloa re a poloului e i roz c la r. „Știi”, m -a m ba t joc orit , „nu a r t re bui să t e joc i c u băieții m a ri dacă nu poți a c c e pt a pe de a psa c â nd ești prins”. Am t ra s cuțitul m a i jos, așezându-l pe pulpa c oa pse i e i, trăgându-l în sus, sub fust a scurtă și albă de t e nis. Am îm pie dic a t la m a să-i t a ie c a rne a , știind că nu va dura m ult m a i m ult până să c ra pe . „N u a m a vut de a le s”, a țipat e a . "N u e u a m ." M i-a m c oborâ t cuțitul și a m așteptat. — Ei bine , spune , J e nna . Spune -m i c e t e -a forțat să t e c ulc i c u soțul Bia nc a i și să luc re zi pe nt ru Be nit o.” Era proastă să creadă că nu știam de ja . Eu e ra m Lupul. Câ nd e ra vorba de informații, put e a m găsi ceea ce a ve a m ne voie cu puțin e fort . Singurul de za va nt a j a fost să a i întrebările pot rivit e de pus. Alt fe l, aș a junge să m e rg în c e rc , urmărindu-mi propria coadă. U n gâ fâ it îi părăsi buze le . „B-Be nit o?” Am zâ m bit și m i-a m im a gina t că nu a fost un râ nje t frum os pe nt ru că e ra m supărat c a na iba . „N e gi?” „T re buie să-mi da i drum ul”, a im plora t e a , înc e rc â nd să-și zvâcnească lanțurile, da r reușind doa r să-i disloc e umărul. M i-a m îm pins cuțitul de om opla t ul e i, străpungându-i pie le a prin polo și îm pingâ ndu-i în mușchi. N u a m simțit nic iun re gre t sa u milă pe nt ru e a . A m e rs după soțul Biancăi și i-a provoc a t dure ri Bia nc a i. Am vrut să știu de c e . „De c e a vrut Be nit o să-l se duc i pe Willia m Ca rt e r?” Am înt re ba t . „Și să-ți spun, urăsc a l na ibii de a mă re pe t a .” Le ona rdo a făcut un pa s îna int e , ținând în mână propria armă. „Știm că luc re zi pe nt ru e l. Spune -i lui N ic o t ot ul și e l va t e rm ina re pe de . Sa u mă voi a sigura că dure zi zile îna int e de a prim i oric e fe l de a lina re din c a uza dure rii pe c a re ți-o voi provoc a .” Ea suspină, c u părul de zordona t . Dacă a r fi spe ra t în milă, na r prim i nic iuna a ic i. „U lt im a șansă”, a anunțat Le ona rdo, a puc â nd un ferăstrău m a re . „Put e m înc e pe c u tăierea de ge t e lor de la pic ioa re .” Ca pul e i sm uc i îna int e și îna poi. — V oia să-l uc id, țipă e a . Le ona rdo și c u m ine a m împărtășit o privire . „Continuă”, i-a m ordona t . „L-a vrut m ort ”, a st riga t e a , da r la c rim ile e i nu m -a u t ulbura t de loc . „Ca să poată pune m â na pe soția lui Willia m .” Furia m i-a a rs c a foc ul în st om a c . "De c e ?" „Ce va de spre proprie t a t e a de pe Coa st a Am a lfi.” V oc e a îi t re m ura , oc hii e i fre ne t ic i. "El a vrut -o." Privire a e i s-a m ut a t îna poi spre m ine . „T e rog, N ic o. V oi fa c e oric e -" T â rfa a st a c re de a că mă cunoaște. T ot c e a văzut a u fost c ost um e le și ba nii m e i. Da r sub t ot ul e ra de pra va re a și foa m e a m e a de uc ide re . Ea nu a put ut niciodată să înțeleagă na t ura nemiloasă a c rim ina lilor, c re zâ nd că ne poa t e m a nipula . „Cum a ve a i de gâ nd să-l om ori?” a m înt re ba t , ignorâ ndu-i rugămințile. O furtună a năvălit în m ine , ga t a să rupă gâ t ul J e nne i pe nt ru trădarea e i. „L-a m om orâ t ”, a mărturisit e a . „L-a m c unosc ut pe Willia m c hia r îna int e să mă a propii. Be nit o îl voia m ort . L-a m se dus în prim a noa pt e , a poi i-a m st re c ura t T ha llium în băutură.” La dra c u '! T a liu nu a r fi fost găsit în sâ nge le lui. N u, de c â t dacă m e dic ii l-a u căutat.” Est e o otravă incoloră, inodoră, fără gust . Am a ra nja t c a m e dic ii din st a t ul de plată a l lui Be nit o să-l vadă pe Willia m prin t ra t a m e nt e le lui. N u a ve a t um oa re pe c re ie r. A fost un dia gnost ic fa ls.” Ea a plâ ns de parcă e a a r fi fost c e a c a re sufe re a ; c â nd, de fa pt , e a a fost c e a c a re a provoc a t suferință. „M e dic ii l-a u pom pa t plin de otravă, pe nt ru a grăbi m oa rt e a .” Sâ nge le din ve ne m i-a înghețat. N e noroc it ul ăla! „De unde a i ot ra va ?” Am st râ ns din dinți. „De la Be nit o”, a sc â nc it e a , simțindu-mi furia . T a liul a provoc a t c onvulsii și a fost un sim pt om c om un pe nt ru dia gnost ic ul une i t um ori pe c re ie r. „De c e nu a făcut o mișcare de la m oa rt e a soțului e i?” Câ nd e a nu a răspuns, m i-a m îm pins cuțitul pe obra zul e i, tăind c a rne a . Pie le a s-a de spic a t , făcându-i să curgă sâ nge pe față. Am vrut să-i pun sa re în tăietură c a să poată țipa de suferință pe nt ru că e st e o cățea a t â t de re c e . "De c e ?" Am scrâșnit, îm pingâ ndu-m i cuțitul m a i de pa rt e , la m a c one c t â ndu-se c u pom e t ul e i. „M a m a e i a re o proprie t a t e pe Coa st a Am a lfi”, țipă e a în a gonie . „Î n c e le din urmă va m e rge la Bia nc a . Be nit o a a ra nja t să o vândă pe Bia nc a . Se gâ nde a să o a linie ze pe nt ru a fi a m a nt a lui, sa u a lui M a rc o, c a m a m a e i. Da r a poi a făcut o altă înțelegere. N u t e va lăsa să t e căsătorești c u e a . El vine după e a .” Evide nt , nu știa că Bia nc a e st e fiic a lui. St om a c ul m i s-a învâ rt it la revelație. Am înt ins m â na spre pist olul de pe masă îna int e de a îndre pt a spre c a pul J e nne i și de a apăs pe trăgaci. Corpul e i s-a zvâ c nit îna int e c a c a pul să cadă în față și c orpul e i să se lăsească pe reținerile c a re încă o țineau sus. A fost m a i bine de c â t m e rit a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzeci Oc e a nofPDF.c om BI AN CA B Câ nd m -a m t â râ t în pa t , e ra a proa pe ze c e noa pt e a . Fe t e le a u făcut ba ie și s-a u prăbușit de e puiza re . Ce l m a i bun t uc k in vreodată. Se a ra a fost surprinzător de plăcută, deși nu m ia m put ut scăpa de se nt im e nt ul că c e va e ra pe c a le să se înt â m ple . Proba bil ne rvozit a t e stupidă de nuntă. Adică c ine nu le -a r a ve a dacă s-a r căsători c u un m a fiot . N ic o a ple c a t la sc urt t im p după M a ry, im e dia t după c ina noastră de vre m e . Până la ora șase e ra m doa r fe t e le și e u. Părea a proa pe c a ziua noastră normală, c u excepția fa pt ului că Be a r e ra prin preajmă și alți câțiva bărbați înc onjura u c a sa . Câ nd l-a m înt re ba t pe N ic o de spre a st a , m i-a spus că e st e o procedură st a nda rd. Oric e na iba înse m na a st a ! Odată c e toată lum e a a ple c a t , fe t e le și c u m ine a m m e rs puțin la plajă. Cu toții ne -a m st ropit , a m râ s și ne -a m juc a t . Apoi ne -a m înt ors pe nt ru prăjituri și a m împărțit un lot c u bărbații, în t im p c e stăteam pe terasă. U rsul a fost singurul c a re a int ra t vreodată în casă. Î n m od c iuda t , odată c e le -a m spus fe t e lor m e le că bărbații prive sc c a sa , a u fost mulțumiți de această explicație și i-a u a dopt a t în rut ina noastră. Privind t a va nul în înt une ric , a m t re c ut prin c a pul m e u prin e ve nim e nt e le pe t re c ut e în ult im e le două zile . M a ry nu a fost fericită de nunt a rapidă. L-a înt re ba t pe N ic o c u privire la raționamentul din spa t e le urgenței, suge râ nd că poa t e că sunt însărcinată. M -a e ne rva t un pic , da r l-a m ignora t . Totuși, c e va de spre fe lul în c a re N ic o i-a răspuns la înt re ba re a de spre nuntă m -a de ra nja t . Câ nd e a a înt re ba t loc ul c e re m onie i, e l a spus că nu s-a hotărât încă. La fe l c u t im pul, mărimea... e l a e vit a t să-i spună oric e de t a liu. N u că e u însum i știam de nim ic . Fuse se un vâ rt e j de c â nd a apărut în bucătăria m e a , amenințăndu-mă că mă va uc ide sa u mă va căsători. T e le fonul m e u a suna t și, în m od surprinzător, un m e sa j de la Angie a fulge ra t pe e c ra nul m e u. * T oc m a i a m a uzit că t e căsătorești înt r-o săptămână. La dra c u! Sc rie -m i.* Am ge m ut la a st a . N u a fost ne voie de un ge niu pe nt ru a-și da se a m a c ine i-a spus. Am t a st a t ina poi ra spunsul. * S-a înt â m pla t brusc . Am c unosc ut -o a zi pe soția lui Ga bit o. WT F???* N u i-aș spune că soția lui a a vut o treabă c u Willia m . I -a r da muniție să rămână c u Ga bit o. Deși, a m a vut se nt im e nt ul că oric um a r fi făcut-o. U n răspuns a ve nit inst a nt a ne u. * Pove st e lunga . Ce i doi nu se suportă.* Totuși, m -a îngrijora t unde a lăsat-o pe Angie . Da , prie t e na m e a a fost c a m greșită, da r a ve a o inimă bună. N u c re de a m că J e nna a re o inimă bună. S-a r put e a să fiu părtinitoare, da r e a m -a părut un m a nipula t or. *Asigură-te că nu t e rănești. M e rit i m ult m a i bine . J ohn încă vorbește de spre t ine . N oa pt e bună.* Lasă-o să se gândească la a st a . J ohn nu a r înșela-o niciodată și nu a r fi t â râ t -o înt r-un t riunghi. Punâ nd t e le fonul îna poi pe noptieră, m -a m înt ins pe spa t e pe pe rne c u un oft a t gre u. M int e a m e a s-a re pe zit și a m e rs înt run m ilion de direcții dife rit e . M -a m înt re ba t c e a r c re de Willia m de spre toată t re a ba a st a . N ic o e ra a t â t de opusul lui Willia m , din t oa t e punc t e le de ve de re , înc â t m -a m înt re ba t c um aș put e a fi a t ra s de e l. Willia m și c u m ine e ra m un obie c t încă din lic e u, e ra m t ot ul unul pe nt ru celălalt. Era blâ nd, grijuliu, a m uza nt și a t â t de ușor. Până în ult im ii doi a ni. Apoi a fost c a și c um nu l-aș put e a recunoaște. Boa la lui t re buie să-i fi a fe c t a t c om port a m e nt ul. N u e x ist a altă explicație pe nt ru a st a . M -a m uit a t în înt une ric , im a gini c u c hipul fira v a l lui Willia m pe pa t ul de spit a l fulge râ ndu-m i în m int e . La c rim ile m i-a u înțepat oc hii c â nd m i-a m a m int it că el mă prive a , pre oc upa re a lui doa r pe nt ru m ine în t im p c e e ra pe pa t ul de m oa rt e . Corpul lui e ra a t â t de a fe c t a t de t oa t e substanțele c him ic e și t ra t a m e nt e le , da r încă își făcea griji pe nt ru m ine . Î n ult im e le săptămâni, a m simțit în sfârșit că bătrânul Willia m s-a înt ors. N u m i-a m put ut e x plic a , da r a c e l om de zint e re sa t e ra c e e a c e a fost îna int e c a t ot ul să se ducă la va le . „M i-e dor de t ine , Willia m ”, a m șoptit în înt une ric , înc hizâ nd oc hii. M -a m a runc a t și m -a m înt ors toată noa pt e a . I m a ginile c u Willia m m i-a u a fe c t a t vise le împreună c u viit oa re a nuntă c u N ic o t ra nsform â ndu-se înt r-un de za st ru pătat de sâ nge . Lum ina zile i a ve nit pre a de vre m e . Simțeam ra ze le soa re lui pe ple oa pe , ve nind prin fereastră. Ge m uind, m -a m înt ors de la lum ini și m i-a m t ra s c uve rt urile pe st e c a p, îngropâ ndu-m i c a pul în pernă. U n c hic ot it blâ nd a a juns la ure c hile m e le și a m zâ m bit visător. Lui Willia m a fost înt ot de a una a m uza nt c â nd re fuza m să mă t re ze sc dimineața. I-aș spune că înc e rc să c om pe nse z toată pie rde re a som nului din prim ii doi a ni de viață a i ge m e nilor. Willia m a m urit ! M -a m ridic a t înt r-o poziție așezată, c u oc hii m e i a runc â ndumă prin cameră. U n bărbat înt r-un c ost um înc his la c uloa re stătea în c a m e ra m e a . N ic o? "Ce fa c i a ic i?" a m sc a pa t c u c onfuzie , c u voc e a zguduit a de som n. T oa t e gâ ndurile m e le de zorie nt a t e ; Am înc e rc a t să dist ing dacă m a i vise z. Sa u N ic o M orre lli a fost în dorm it orul m e u o re a lit a t e ? M i-a m fre c a t oc hii, a poi a m c lipit , înc e rc â nd din gre u să-mi lim pe z gâ ndurile . Am c ont inua t să mă uit la silue t a c a re stătea pe sc a unul m e u pre fe ra t lângă fereastră. Cost um c la r, înc his la c uloa re . Pa r inc his la c uloa re . Oc hi cenușii furt unosi. N ic o M orre lli e st e în dorm it orul m e u! Privind c e a sul de pe noptieră, a m obse rva t că e ra doa r șase dimineața. "Ce fa c i a ic i?" a m re pe t a t , o ușoară panică m i s-a st re c ura t pe șira spinării. Fe t e le e ra u în c a m e ra de alături. I -a r a la rm a dacă l-a r ve de a în casă. N u a m a vut o discuție aprofundată c u e i de spre nuntă. Am t ra s huse le m a i sus, a sc unzâ ndu-m i c â t de m ult a m put ut din c orp. S-a ridic a t în pic ioa re , sim bolul c a lm ului și a l grației, de parcă e ra c om ple t norm a l să fie în dorm it orul m e u înt r-o duminică dimineață. Și-a re pa ra t but onii, c a re e ra u de ja pe rfe c t i în t im p c e vorbe a . Poartă sm ok ing? M -a m gâ ndit la c ost um ul lui. N u e ra un sm ok ing st a nda rd, da r nim ic din c e a ve a a c e st bărbat nu e ra st a nda rd. „Mărim da t a nunții”, a răspuns e l, c u e x pre sia de ne c it it . m -a m înc runt a t . Proba bil că a m ra t a t ide e a pe c a re înc e rc a să-l spună, pe nt ru că nu e ra un m ot iv să a pa r în zorii zile i și să st a u în dorm it orul m e u în t im p c e dorm e a m . „Bine ”, a m mormăit, îm pingâ ndu-m i m â na prin păr. N ic i nu-m i put e a m im a gina c e m ize rie arătam. „Încă c â t e va săptămâni sa u luni nu vor c ont a c u adevărat. Put e a i să suni și să-mi spui a st a .” A c hic ot it din nou, de parcă t oc m a i a m spus c e a m a i amuzantă glumă. „N u, Ca ra M ia ”, a re plic a t e l, c u o sc lipire în oc hi. „Avanzăm da t a nunții, nu amânăm. Azi ne căsătorim.” TIC Tac. TIC Tac. „C-c e ?” „N e căsătorim astăzi”, a re pe t a t e l și, în c e le din urmă, m i-a pătruns în c re ie r. Oc hii m i-a u ie sit a proa pe din c ra niu. Era a l na ibii de ne bun? Să t e căsătorești înt r-o săptămână a fost un pla n ridic ol, da r astăzi a fost de -a dre pt ul ne bune sc ! „Ascultă, a m ic e . E pre a de vre m e pe nt ru glum e . Dacă ești unul dint re a c e i bărbați c u simțul um orului bolna v la prim a oră dimineață, nu ne put e m căsători. Doi a ni a r fi a l na ibii de c hinuit ori să fii căsătorit c u o persoană matinală.” N e -a m uit a t unul la a lt ul în tăcere, în t im p c e e u așteptam răspunsul lui, o recunoaștere a fa pt ului că a m a vut dre pt a t e . Câ nd nu a răspuns, a m c ont inua t : „Și c um a i int ra t în c a sa m e a ? St â nd a c olo în t im p c e dorm e a m . E doa r înfiorător, știi.” Și-a a ba ndona t înc e t poziția de lângă fereastră, pa sul său le nt și de libe ra t . Se mișca c a un lup ble st e m a t c a re își urmărește pra da . Am a vut dorința de a ple c a , da r unde aș m e rge c u adevărat? Cealaltă pa rt e a pa t ului. De parcă a st a m -a r sa lva . S-a așezat pe pa t , gre ut a t e a lui mișcând sa lt e a ua și făcându-mi c orpul înc lina t . Doa m ne , căldura lui se simțea uim it oa re . M a i a le s c u t e m pe ra t ura m a i re c e c a re înc e puse . Am vrut să-i a bsorb căldura și să mă îmbrățișez sub păturile m e le , a poi să mă înt orc să dorm și să mă pre fa c că această conversație nu a a vut loc . M â na lui m a re a ve nit să-mi cuprindă fața, pa lm a lui încălzindu-mi pie le a . „N e căsătorim astăzi.” „N u”, a m bolborosit . — Ai spus w e e k e ndul viit or. „Ac um , spun astăzi”, a re plic a t e l, c u o ușoară agitație în voc e . "Da r de c e ?" a m bolborosit . „N u a m a vut o discuție adecvată c u ge m e nii. Și t oc m a i i-a m spus lui M a ry ie ri că nunt a e st e înt r-o săptămână. "Suna -i." V oc e a lui e ra fermă și c e va îm i spune a că nu se va răzgândi. „Sunt t re ji. Și c â nd fe t e le t a le se vor t re zi, le vom spune împreună.” „De c e să mutați da t a ?” l-a m înt re ba t . N u a ve a nic iun se ns, o săptămână nu a făcut diferența. Dacă nu o mută dint r-un c a pric iu, m -a m gâ ndit ironic . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzeci și unu Oc e a nofPDF.c om N I CO EU a privit oc hii Biancăi mărindu-se. N u s-a sc him ba t da t a . Fa pt ul că J e nna e ra spionul lui Be nit o și că știa pla nul m e u de a mă căsători c u Bia nc a , nu e x ist a nic io opțiune pe nt ru a a m â na această nuntă. Ea îl inform a se de ja pe Be nit o de spre nunt a săptămâna viit oa re . Această nuntă t re buia să aibă loc astăzi. N u m i-a m a sum a t nic iun risc . Recunoașterea de aseară de către J e nna a fost neașteptată. Be nit o l-a uc is pe soțul Bia nc a i pe nt ru a-și pune la be le m urda re pe e a . J e nna Pa le rm o e ra moartă, da r a fost o înt re ba re pe c a re nu a m pus-o. I ndife re nt dacă Be nit o l-a a vut pe Willia m Ca rt e r pe ra da r îna int e sa u după c e a m m e rs după e l. Am bănuit răspunsul. N u l-aș lăsa niciodată pe Be nit o să pună m â na pe Bia nc a sa u să o vândă unuia dint re asociații lui. Era a m e a . El a vrut război; i-aș da . L-aș a rde pe ne noroc it și t ot c e a ve a , inc lusiv pe fiul lui, M a rc o K ing. N e noroc it ul ăla de oport unist și e goist ! T ot c e a văzut Be nit o în Bia nc a a fost ge ne ra t orul de ba ni pe c a re e a a r put e a fi pe nt ru e l, așa că oport unist ul s-a prins de a st a . Pe nt ru a fa c e luc rurile și m a i int e re sa nt e , a m a fla t că bunic ul Biancăi a ve a o da t orie la joc uri de noroc c u Be nit o K ing la Ca sino Roya le , un c a zinou c a re a fost în fa m ilia m e a de ult im e le t re i generații. Și ghic i c ine a fa c ilit a t joc urile de noroc dint re strămoșul Bia nc a i și Be nit o? Propriul m e u tată. Î nc e pe a m să bănuiesc că fa m ilia Bia nc a i făcea pa rt e din ne noroc it ul de a ra nja m e nt Be lle s. S-a r pot rivi profilului da t orie datorată, m a m a e i e ra sub ghe a re le lui Be nit o. Be nit o a de ve nit la c om și a vrut legătura c u Ca t a la no. Proprie t a t e a fa m ilie i a supra proprietății de pe Coa st a Am a lfi i-a r ofe ri libe ra circulație a cărnii. Folosind c e l m a i bun ha c k e r a l m e u din Ca ssidy T e c h, a m găsit următorul a c ord pe c a re l-a menționat J e nna . Be nit o o vinde a pe Bia nc a lui V la dim ir Solonik , un Bra t va rus și un ne noroc it dur. Făcuse de ja o plată. Z e c e m ilioa ne de dola ri. T oa t e informațiile m e le încă arătau că Be nit o nu știa că Bia nc a e ra fiic a lui. Î nt re ba re a e ra c um se aștepta să-și pună la be le pe proprie t a t e a e i dacă o vinde a unui rus. „St a i, de unde știi că soc rii m e i sunt de ja t re zi?” Bia nc a i i-a lua t o secundă să-mi proc e se ze c uvint e le . Am prins-o c u ga rda jos fiind a ic i a t â t de de vre m e . Da r e ra inteligentă, nu e ra ne voie să răspundă la a c e a înt re ba re . — Și t u a i c ine va c a re le urmărește? Sprâ nc e ne le e i s-a u st râ ns. "Da r de c e ?" I -a m urmărit pe nt ru că nu a ve a m înc re de re în e i și nic i în Bia nc a să nu fugă. Î n plus, c u fe t e le e i pe t re c â nd a t â t de m ult t im p c u bunic ii lor, a m vrut să mă a sigur că sunt în siguranță. Ac um , a r t re bui să le urmăresc pe nt ru a mă a sigura că Be nit o nu le va folosi c a pedeapsă. „Grăbește-te și pregătește-te”, i-a m ordona t . Fie că voia e a sa u nu, astăzi ne căsătorim. Le ona rdo a ve a t ot ul pregătit. V e ne a u și Ca ssio și Luc a , împreună c u Luc ia no și soția lui și băiatul lor. Ac e st a din urmă a r fi să o c onvinge m pe Bia nc a că în c e rc urile noa st re e st e posibil să crească o fa m ilie . Să sperăm că Gra c e nu va a duc e în discuție ra ha t ul c a re s-a înt â m pla t înt re soțul e i și e a . N u a fost c e va c e a i a dus în discuție înt r-o conversație obișnuită. Mi-aș put e a im a gina fața Biancăi doa r dacă Gra c e i-a spus că Luc ia no i-a pus un pist ol în c a pul soției sa le . Și-ar lua fe t e le și și-ar fi fugit . „N ic o, t e rog să fii re zona bil”, a ruga t Bia nc a . „Fe t e le m e le vor fi îngrozit e . T oc m a i t e -a u c unosc ut . Ei nu vor înțelege de c e ești brusc prin preajmă t ot t im pul.” „Copiii sunt a da pt a bili”, am a sigura t -o. A fost singura m oda lit a t e de a ne a sigura că a c e st pla n pe c a re l-a m c onspira t în ult im ii doi a ni a a juns la bun sfârșit. Î n plus, a r ține-o pe e a și pe fe t e le e i în siguranță de Be nit o și V la dim ir. „Pregătește-te, ia r c â nd se vor t re zi, le vom spune .” „Mi-aș fi dorit să a m ba nii a c e ia ”, a sc uipa t e a , c u furia pe față. „Ți-aș băga-o pe gâ t .” Am c hic ot it la spirit ul e i. Ba nii nu a r fi sa lva t -o, da r nu t re buia să știe a st a . „Se pa re că soția m e a nu e st e o persoană matinală.” — N u sunt soția t a , se răsti e a . „N u încă, da r în c â t e va ore .” Ea a oft a t din gre u și o mică sc lipire de re gre t a juc a t în pie pt ul m e u, da r a m a lunga t -o hotărât. Re gre t ul nu a ve a loc a ic i. „Ac e a st a e st e o ne bunie ”, s-a plâ ns e a , da r s-a t â râ t afară din pa t . Oc hii m e i a u călătorit pe c orpul e i, purt â nd doa r chiloți sc urt i roz a prins și un m a iou a lb subțire. Pie le a e i e ra netedă, m ult m a i palidă de c â t a m e a și, în c iuda c a drului e i m inune , a ve a c urbe m oi. Pe nisul m e u a lua t viață, ga t a să se a runc e a supra e i și să o re ve ndic e . Fuse se m e re u în m int e a m e a împreună c u a c e le ge m e t e m ic i pe c a re le făcea c â nd îi m â nc a m păsărică în m ijloc ul ne noroc it ului de re st a ura nt . N u a m reușit să sc a p de dure re a m e a . V oc ile a u t re c ut prin fe re st re le înc hise și a m privit c orpul zve lt a l Bia nc a i grăbindu-se să văd c e se întâmplă. „Ce dra c u se întâmplă a ic i?” a e x c la m a t e a și s-a bic iuit , uit â ndu-se la m ine . „De c e e st e o barcă plină de oa m e ni în c urt e a m e a ?” Oc hii e i întunecați străluciră din nou de furie , ia r obra jii e i sa u îm bujora t . La na iba , a m vrut să o t ra g a ic i, c hia r a c um . „N e căsătorim a ic i”, i-a m spus. Câștiam t im p, mă ba za m pe Be nit o să presupună că nunt a va a ve a loc pe proprie t a t e a m e a și se înt â m pla săptămâna viit oa re . — Ce va e st e în neregulă c u t ine , se răsti e a pe un t on e x a spe ra t . „N u vre a u să mă căsătoresc a zi.” M -a m îndre pt a t spre e a , ridicându-mă de a supra e i. Î n c iuda c orpului e i m ic , părea c um va m a i înaltă c â nd e ra supărată. Ea a rămas în pic ioa re , c u m â inile pe șolduri, c u t rupurile noa st re îm bujora t e . M i-a u înt ins a m be le m â ini, de ge t e le m i-a u înfipt în șoldurile e i m oi. Știam că vor lăsa o urmă și nu-m i pasă de loc . Să știe toată lum e a că e st e a m e a . M i-a m lăsat c a pul în jos, c u buze le noa st re la doa r câțiva c e nt im e t ri. „Ac e a st a nu e st e o ne goc ie re , Ca ra M ia ”, a m t oa rna t c u un t on de amenințare. — Î n două ore , ve i fi doa m na M orre lli. Stătea a c olo, c u oc hii m a ri, c u un a m e st e c de frică și încăpățânare în a c e le a dâ nc im i înt une c a t e . Ea a r fi m oa rt e a m e a . "St a rt . Prim ind. Ga t a . Ac um ." Am privit -o înc linâ ndu-se gâ t ul în t im p c e înghit e a ; fric a îi fulgeră în oc hi, da r e a a re fuza t să se înghe suie . "La dra c u. T u. N ic o. Ac e st a nu a fost a c ordul.” Ea respiră frustrată. „N u poți sc him ba a c ordurile din m e rs.” „Bia nc a , intră la duș.” Și-a da t oc hii pe st e c a p spre m ine . A t re buit să lupt c u dorința de a o a ple c a și de a o ple sni în fund. "Ac um !" N e -a m uit a t unul la a lt ul, a m â ndoi re fuzâ nd să ne dăm îna poi. Ar fi dist ra c t iv c â nd o duc în pa t , da r a c um , voia m doa r c a e a să treacă m a i de pa rt e . „N ic o, e st e pre a de vre m e ”, a re ve nit e a la o tehnică de cerșit. „Î n plus, nu a r t re bui să luăm un prenupțial? E doa r int e lige nt , știi. Alt fe l, c â nd divorțăm, aș put e a obține jumătate din t ot .” La na iba , fe m e ia a st a m i-a t e st a t răbdarea. Apoi oc hii e i a u fulge ra t și a c ont inua t pe un t on plin de speranță. „V re a u să spun că nic i măcar nu a m o roc hie albă. Am purt a t ie ri singura m e a roc hie albă.” a m zâ m bit . M-aș căsători c u e a goală dacă m-aș a sigura că nim e ni a lt c ine va nu a văzut c e e ra a l m e u. — Să nu-ți fa c i griji, Ca ra M ia . Am a vut grijă de roc hie .” Și c u siguranță nu e ra m îngrijora t de c ont ra c t ul prenupțial. Ea a r fi a m e a pe nt ru t ot de a una . Speranța s-a st ins în oc hii e i și frust ra re a i-a re ve nit . „Câ nd a i de c is că nunt a e st e astăzi?” şuieră e a . — I e ri, a m înt re ba t . — Și nu t e -a i gâ ndit că poa t e a r t re bui să-mi spui și m ie ? "N u." „Și dacă nu vre a u să o fa c ?” Și-a înc lina t bărbia în sus, arătându-și încăpățânarea. „T u o fa c i”, i-a m spus. „Gândește-te doa r la c opiii tăi.” U n gâ fâ it ascuțit îi părăsi buze le pline . „T u... i-a i amenința?” întrebă e a , c u oc hii m a ri și plini de groază. N u le-aș răni niciodată, da r se pa re că Bia nc a a c re zut c e l m a i rău de spre m ine . — T e -a i juc a t c u e i la ha lie ! M -a m înc runt a t la raționamentul e i. Din t oa t e luc rurile pe c a re e a le -a spus, a c e la a ve a c e l m a i puțin se ns. Bia nc a e ra un puzzle . Da , mă folose a m de e a în răzbunare, da r nu i-a m rănit niciodată fe t e lor e i sa u e i. Au fost luc ruri m a i re le în viața a st a de c â t să t e căsătorești c u m ine . Ce l puțin așa spe ra m . At ra c t ia e ra a c olo. Aș fi un soț fide l și aș prot e ja -o pe e a și pe c opiii noștri. Ce m a i e ra ? „N ic o, t e rog.” De da t a a c e a st a voc e a e i e ra m a i slabă de c â t în m od norm a l. M â inile m ic i a le Biancăi s-a u apăsat pe pie pt ul m e u, de parcă a r fi ruga t dire c t inim a m e a . „T re buie să a nule zi a st a . Să t e căsătorești astăzi e st e o ne bunie .” — Î m i pa re rău că t e dezamăgesc, Bia nc a , a m spus. „Da r ne căsătorim în două ore , ploa ie sa u soa re .” M i-a m lipit buze le de a le e i. U n ic ne t de surpriză m i-a ofe rit doa r o de sc hide re de c a re a ve a m ne voie . La na iba , e ra perfectă. Buze le e i m oi, m irosul e i de lilia c . Lim ba m e a s-a lovit de a e i, îm pingâ nd-o, e x plorâ ndu-i gura . Corpul e i a fost a t â t de re c e pt iv și, în a c e st m om e nt , e ra m pregătit să o ia u c hia r a ic i și c hia r a c um . Ce re m onia să fie a l na ibii. Dorm it orul s-a de sc his și ge m e nii e i a u int ra t în fugă. „M a m i, m a m i”, a u st riga t a m â ndoi, c om ple t netulburați că e ra m în dorm it or. „Oh, he i N ic o.” „H e i fe t e lor,” le -a m înt â m pina t zâ m bind, a runc â ndu-i o privire îndreptată către Bia nc a . Ea m iji oc hii, a poi se uită c u privire a . "Ghic i c e ?" a u e x c la m a t a m â ndoi. „Sunt o grămadă de oa m e ni afară. N e -a m dus să-i spune m lui Be a r c a să ne poată prot e ja , da r e l a spus,” Aria nna a rămas fără sufla re , așa că H a nna h a c ont inua t : „Că a ve m o nuntă”. Ea a țipat ult im ul c uvâ nt , a poi a u înc e put a m â ndoi să sară. „T u și N ic o vă căsătoriți. Y a a a a a y!” Bia nc a a pălit c â t e va nuanțe și părea ga t a să leșine, da r și-a forțat un zâ m be t pe buze . Semăna m a i degrabă c u o grimasă. „Fe t e le , puneți-l pe U rsul să vă hrănească m ic ul de jun”, le a m spus a m â ndurora . „M a m a t re buie să se pregătească de nuntă. Există un bucătar la pa rt e r c a re vă va pregăti t ot c e doriți.” „Oric e vre m ?” Z â m be t ul la rg a l Aria ne i a ve a o notă de răutate. Pra c t ic , a m put ut ve de a în e x pre sia e i că se gâ nde a la c e va c e nu t re buia să mănânce la m ic ul de jun. „Oric e vre i”, a m c onfirm a t . Fără să se m a i uit e vre unul dint re noi, a m â ndoi a u ple c a t să-l găsească pe Be a r și pe noul bucătar. — Ești un m inc inos a t â t de pric e put , mormăi e a . Am ridic a t din um e ri. „H a i să t e bagăm la duș.” N u a m a vut înc re de re în e a să facă o prost ie , așa că a m urm a t -o în ba ie . — Chia r nu t e aștepți să fa c duș în t im p c e t e uiți? şuieră e a , m â nia îna poi. Bine , a st a e ra m a i bine de c â t să o văd pa lid, ga t a să leșine. M -a m înt ors și m -a m îndre pt a t spre ușă, ofe rindu-i int im it a t e . Î n c urâ nd o ve de a m pe toată goală, așa că m ode st ia e ra inutilă, da r aș a le ge bătăliile m e le c u e a . „Soția prie t e nului m e u va fi a ic i în c urâ nd”, i-a m spus. „Gra c e V it a le . Ea t e va a jut a să t e pregătești. V ine un c oa for și un m a k e -up a rt ist . Le poți spune c e îți im a gine zi pe nt ru t ine .” "T ot c e e a c e ." Era supărată. N u a fost un înc e put bun pe nt ru căsnicia noastră, da r a fost unul ne c e sa r. Am a uzit -o mișcându-se prin ba ie , pornind dușul. — T re buie să folose sc t oa le t a , spuse e a . „At unc i folosește-l.” M i-a m înt ors c a pul și a m înt â lnit privire a e i furioasă în oglindă. „Am ne voie de puțină int im it a t e ”, șuieră e a , c u oc hii ucigași. — S-a r put e a la fe l de bine să t e obișnuiești c u a st a , a m t ra s t â râ t or. „Î n se a ra a st a , fie c a re c e nt im e t ru din t ine va fi a l m e u.” Gura e i s-a înt re de sc his de șoc și pe nt ru o clipă a fost tăcută. — St ronzo, scuipă e a în italiană. Ea m i-a zis un t urt ; deși a ve a m senzația că a ve a num e și m a i re le pe nt ru m ine . Ea m i-a înt ors spa t e le , mormăind pe sub răsuflare și a poi a t râ nt it ușa c a re se despărțea de toaletă. N u a dura t m ult , a poi a ieșit, m i-a a runc a t o privire sc lipit oa re și s-a dus la chiuvetă să se spe le pe dinți, a poi a de sc his ușa dușului și a înc his pa ha rul puțin pre a put e rnic . Re zist â nd tentației de a mă uit a în oglindă și de a -i a runc a o privire a supra c orpului, m i-a m c onc e nt ra t privire a a supra obie c t e lor pe c a re Bia nc a le a ve a pe t e jghe a . O sticlă de pa rfum , loțiuni și... c ont ra c e pt ive ? M i-a m a m int it că e a m i-a spus că a lua t c ont rolul nașterii, da r știind că Bia nc a e ra protejată să nu rămână însărcinată a t unc i c â nd ne desăvârșim căsnicia nu m -a um plut de nic io ușurare. Arunc â nd o privire în oglindă, a m obse rva t că Bia nc a s-a înt ors c u spa t e le la m ine , așa că a m lua t pa c he t ul și a m c it it num e le rețetei. Apoi m i-a m t e le fonul și i-a m t rim is un bile t lui Le ona rdo. Oc e a nofPDF.c om sc os Ca pit ol Douăzeci și doi Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T o să spun că a m fost supărat, a m spus-o ușor. Odată c e a m t e rm ina t c u dușul, a m înfășurat c e l m a i m a re prosop în jurul m e u, ignorâ nd-o pe N ic o c a re stătea a c olo c a un t e m nic e r. M ire a sa forțată a căpătat c u e l un se ns c u t ot ul nou. Era m a t â t de supărată, înc â t put e a m sc uipa foc . I m e dia t de c â nd a m ieșit de la duș c u părul înfășurat pe nt ru a se usuc a , t re i fe m e i a u int ra t în dorm it orul m e u. „H e i N ic o”, îl salută o fe m e ie c u părul roșu. Era frumoasă, părul roșu c ont ra st a put e rnic c u pie le a deschisă și c u oc hii c e i m a i neobișnuiți colorați. N u văzusem niciodată pe nim e ni c u a c e i oc hi de c uloa re indigo. N ic o s-a a propia t de e a și i-a apăsat un sărut pe obra z. „Gra c e , îți mulțumesc că a i ve nit c u un pre a viz a t â t de sc urt . Pre supun că și Luc ia no e st e a ic i. N u a m vrut să e x a m ine z de c e m -a de ra nja t să-l văd sărutând o altă fe m e ie . M -a m ba t joc orit c u voc e t a re și oc hii t ut uror a u ve nit la m ine . N u m i-a păsat nim ic . Pra c t ic mă t â ra pe c uloa r, a ve a m t ot dre pt ul să fiu nemulțumit. Gra c e și-a înt ors atenția a supra lui N ic o și a răspuns la înt re ba re a lui dându-și oc hii pe st e c a p și c hic ot ind. "De sigur. Cre d că încă e st e îngrijora t că voi ple c a și îl voi părăsi.” Am ridic a t sprâ nc e a na . A fost un luc ru c iuda t de spus. Poa t e că și e a a fost forțată, deși a c um părea fericită. Oc hii e i colorați neobișnuiți s-a u m ut a t spre m ine și i-a m ofe rit un zâ m be t st râ ns. N u put e a m să pre fa c fe ric ire a a c um , și c u siguranță nu a t â t de de vre m e . — Gra c e , ea e st e Bia nc a M orre lli. N ic o a înc e put int roduc e re a și m i s-a re pe zit c a pul spre e l. "N u încă." Gra c e c hic ot i. — Așa e , N ic o, a fost de a c ord Gra c e c u m ine , surprinzâ ndumă. "N u încă. Ac um , du-t e c u băieții până c â nd m ire a sa e st e ga t a .” M i-a m muşcat buze le c a să nu spun că nu voi fi niciodată pregătită. La urm a urm e i, am fost de a c ord să mă căsătoresc c u e l, da r să-mi sc him b luc rurile fără să disc ut c u m ine m a i înt â i, m -a greșit. Oc hii cenușii a i lui N ic o i-a u înt â lnit pe a i m e i și, la fe l c a înt ot de a una , nu m i-a m put ut spune nim ic a l na ibii de luc ru la c a re se gâ nde a . S-a a propia t de m ine și m i-a apăsat un sărut pe obra z, trimițându-mi fiori nedoriți pe șira spinării. „N e ve de m pe st e puțin”, m i-a șoptit e l la ure c he . „N ic o, amintește-i Ella să a jut e c u roc hiile fe t e lor”, a st riga t Gra c e după e l, a poi și-a înt ors privire a spre m ine . „Le -a m lua t roc hii de fe t e c u flori. Ella e st e grozavă, o ve i iubi. M -a a jut a t să-l c re sc pe M a t t e o c â nd e ra m pe fugă.” huh? Ea a c hic ot it de parcă a r fi put ut să-mi audă gâ ndurile . "E o pove st e lunga . Da r poți a ve a înc re de re în e a .” „Dacă aș fi știut că mă căsătoresc astăzi, m-aș fi oc upa t și e u de a st a ”, a m mormăit. „Sa u a fugit . Ac e st a din urmă sună c a un pla n m a i bun.” Și-a înc lina t c a pul și oc hii i s-a u înm uia t . "Știu c um t e simți. Î nc e put ul m e u c u Luc ia no a fost dur.” Fața i s-a lum ina t la pom e nire a soțului e i. „Chia r dur, da r nu aș put e a fi m a i fe ric it a c um . Și crede-mă, în c iuda a spe c t ului dur a l lui N ic o, e l va fi bun c u t ine și c u fe t e le t a le .” Am bufnit la a c e a declarație. Doa r ne -a amenințat pe m ine și pe fe t e le m e le . — Ai înc re de re în m ine pe nt ru a st a , Bia nc a , a adăugat e a . „N u t ot ul e st e înt ot de a una așa c um pa re .” Am zâ m bit , da r declarația e i nu m -a făcut să mă sim t m a i bine . Chia r dacă s-a r dove di a fi așa c um a spus Gra c e , a r ve ni o vre m e în c a re a r t re bui să ple c . De dra gul fiic e lor m e le . Pe nt ru următoarea oră, Gra c e , c oa forul și m a k e -up a rt ist ul m -a u t ra nsform a t înt r-o mireasă. Cu gre u mă re c unosc . Această roc hie de mireasă a fost minunată, e x a c t c e e a c e aș fi a le s dacă aș fi cumpărat o roc hie de mireasă. Corse t ul fără bre t e le îm i îmbrățișa c urbe le și a ve a spa t e le de sc his. Roc hia a căzut până la pământ c u o trenă lungă. Era e le ga nt , c u un e fe c t w ow , da r totuși sim plu. Ave a c hia r și pa puc i de nuntă asortați c u un t oc de t re i inc i. Coa forul m i-a re c om a nda t să-mi pun părul înt r-un c oc libe r, da r fa nt e zist . Am lăsat-o să facă t ot c e a vrut , da r a a vut dre pt a t e . M i-a lăsat de c olt e ul de sc his și N ic o a t rim is c e a m a i extravagantă bijut e rie pe c a re a m văzut-o vreodată. Ar fi singure le bijut e rii pe c a re le-aș purt a , în afară de ine le . „N ic o o să-și piardă ra ha t ul”, a u anunțat Gra c e și Ella în același t im p. Am de sc ope rit că c e i doi s-a u gâ ndit a de se a în sinc roniza re . Prin oric e a u t re c ut , i-a făcut foa rt e apropiați. M -a făcut puțin ge los că nu a m a vut niciodată așa c e va și nu o voi a ve a niciodată, de oa re c e m a i de vre m e sa u m a i t â rziu, aș trăi c ine știa unde . Poa t e că a m a vut câțiva a ni sa u poa t e doa r c â t e va luni. — Pun pa riu că nu t re c e prin toată c e re m onia îna int e c a m â inile lui să fie pe st e t ine , a t a c hina t Ella . N u e ra m sigur dacă a r t re bui să mă buc ur de a st a sa u nu. Ella s-a căsătorit c u vărul lui Luc ia no V it a le . Luc ia no e ra soțul lui Gra c e . Cre d că a fost pot rivit c a doi c e i m a i buni prie t e ni să se căsătorească c u doi ve ri c a re s-a u înt â m pla t să locuiască împreună. M -a m înt re ba t dacă Willia m se răsturna în m orm â nt . Mă căsătoream în c a sa pe c a re a m c onst ruit -o împreună, c a sa și ga zonul nost ru e ra u inunda t e de mafioți și soțiile lor. O nuntă mică , m i s-a spus, da r oriunde m -a m uit a t , e ra u oa m e ni. Proba bil gărzi de c orp pe nt ru toți na ibii de mafioți. "Ești ga t a ?" întrebă Gra c e . nu a m fost . N-aș fi niciodată pregătită, da r nu e ra c a și c um aș a ve a de a le s. Î n sc him b, a m da t din c a p pe nt ru că nu mă put e a m de c ide să vorbe sc . Gra c e și Ella și-au împărtășit o privire . — M a i a i ne voie de c â t e va m inut e ? Câ t e va m inut e nu a r fi de a juns, a m vrut să spun. Î n sc him b, a m rămas tăcut. „T ot ul va fi în regulă”, a spus Gra c e c u c onvinge re că nu a m simțit-o. „Pot să văd fe t e le ?” Am înt re ba t în c e le din urmă, c u voc e a răgușită din c a uza la c rim ilor nevărsate și a ne rvilor tremurați. „Mă duc să-i ia u”, anunță Ella și ieși grăbit din cameră. „Bia nc a , doa r a i înc re de re în inst inc t ul tău.” Privire a pe c a re m i-a da t -o Gra c e e ra plină de asigurări. Da r e a nu put e a ști t ot c e se profila pe st e ge m e ne le și c a pul m e u. „Fii put e rnic și t ot ul se va re zolva . Crede-mă, m i-a ieșit și m ie .” Ge m e nii a u fugit în cameră, c a niște m inic ic loa ne , și inst a nt a ne u, m -a m simțit măcar puțin m a i ușor văzând zâ m be t e le lor m a ri. S-a u învâ rt it , arătându-și roc hiile , a m â ndoi vorbind în același t im p, da r c u gre u put e a m înțelege c e spune a u. „O, Doa m ne ,” a m ra dia t , forțându-mi un zâ m be t la rg pe față. „Am â ndoi arătați a t â t de frumoși. Fetițele m e le frum oa se .” Parcă m -a u văzut a bia a c um , c u a m bii oc hii m a ri. „U a u”, a u răsuflat a m â ndoi în același t im p. "Arăți c a o prințesă." M -a m c oborâ t , deși m a t e ria lul roc hie i m i s-a părut puțin constrângător. nu m i-a păsat; Ave a m ne voie să-i îmbrățișez. M i-a m de sc his brațele și a m â ndoi a u da t pe st e e le . M -a m ținut st râ ns, trimițând o rugăciune tăcută c a să nu-i pun în pe ric ol m a i m ult făcând a st a . M a m a m e a a sa c rific a t a t â t de m ult pe nt ru m ine și fiic e le m e le . N u put e a m lăsa t ot ul să fie de ge a ba . „Lasă-mă să-ți a ra nje z părul”, m -a m sufoc a t c u un zâ m be t m ic . „T e -a m îmbrățișat a t â t de t a re înc â t ți-am st ric a t c oa fura frumoasă.” T oc m a i a c um a m obse rva t în cameră un băiat asemănător c a vârstă c u fe t e le m e le . „Ah, Bia nc a , a c e st a e st e fiul m e u”, a pre ze nt a t Gra c e . „M a t t e o V it a le .” „Mă voi căsători c u e l”, a anunțat H a nna h și toți a m izbuc nit în râ s. „Bună M a t t e o”, i-a m înt ins m â na și e l a lua t -o. "Î nc â nt a t de cunoştinţă. Arăți foa rt e frum os în c ost um ul tău. Î m i pla c e ." El a za m bit . Al na ibii de c opil m ic e ra o plăcintă drăguță. „Totuși nu t e poți căsători c u fiic a m e a ”, l-a m a ve rt iza t în glumă. „Văd că fiul m e u își frâ nge de ja inim ile ”, a int ra t un bărbat și m i-a m ridic a t oc hii. Fum uri sfint e ! Era fie rbint e în pra gul dorm it orului m e u. T ipul e ra a l na ibii de supe rb. N u la fe l de fie rbint e c a N ic o, de sigur. Î n m om e nt ul în c a re m -a m gâ ndit a st a , m -a m c e rt a t im e dia t . N u c ont a , da r totuși. T a t ua je le de pe t ip mă făceau în m od re gula t să fug, da r nu put e a m să-mi sm ulg privire a de la e l. „Bia nc a , a c e st a e st e soțul m e u”, a anunțat Gra c e . „Luc ia no V it a le . Și îna int e de a c re de că a făcut c e va m a i bun de c â t N ic o, nu a făcut-o.” Oc hii m e i a u călătorit înt re c e i doi și nu aș fi ghic it niciodată că vor fi un c uplu. Ea părea lustruită, în t im p c e e l părea c a o fie rbint e totală. Ca un băiat rău, bunic a m e a m -a r fi a ve rt iza t să mă îndepărtez. „Doa m ne , a i o mulțime de t a t ua je ”, a m mormăit, fără c uvint e . El a c hic ot it . „T u t re buie să fii Bia nc a .” Î nt inzâ ndu-i m â na , a m st râ ns-o. „Ca ssio t e va c onduc e pe c uloa r.” „Oh, nu e st e ne c e sa r”, a m mormăit. „Tatăl m e u m -a plim ba t de ja pe c uloa r. Sunt bine ." Luc ia no c hic ot i. „N ic o insistă.” „Ei bine , N ic o se poa t e duc e la na iba ” M -a m înt re rupt . Aceștia e ra u prie t e nii și mafioții săi. N u put e a m vorbi așa. N e -a r put e a împușca pe toți morți în c a sa m e a . "Sunt de a c ord." U n a lt bărbat a int ra t în spa t e le lui Luc ia no. T re buie să fie Ca ssio. I suse , toți mafioții sunt fierbinți așa? Vorbiți de spre un m a re fond ge ne t ic . „N ic o se poa t e duc e la dra c u, da r pe nt ru că a înt re ba t frum os, a m fost de a c ord să t e c onduc pe c uloa r, Bia nc a .” M -a m uit a t la e l. T ipul ăsta a ve a t a t ua je pe gâ t și pe m â ini, la fe l c a Luc ia no. Mă înt re ba m unde a lt c e va , da r pre fe r să m or de c â t să înt re b. Deși m -a făcut să mă înt re b dacă N ic o le a ve a . Purt a c ost um e le lui Arm a ni, arătând lust ruit , da r a m t ot văzut o urmă de cerneală, c hia r sub gule r sa u c hia r sub mânecă. V oi a fla în se a ra a st a . Doa m ne , aș fa c e se x c u e l în se a ra a st a . „Oh, la na iba ”, a m mormăit, deodată m i s-a îngre una t respirația. M -a m a ple c a t , sprijinindu-mă în ge nunc hi, fără săm i pe se nic i măcar dacă îm i ieșeau sâ nii din roc hia m e a fără bre t e le . N u mă put e a m gâ ndi la se x c u e l. Se făcea pre a c a ld a ic i. N u t e gâ ndi la se x c u e l. "N u sunt pregătit. N u sunt pregătit. Am ne voie de o săptămână, a m diva ga t e u. „Doa r o săptămână, poa t e două.” Am înc e put să mă vâ nt c u m â na , proba bil arătând c a un ne bun. N u e ra m de pa rt e . M -a m îndre pt a t , c u m â inile pe obra ji. „Poa t e c ine va să pornească A/C?” Am re spira t , o bufetură bruscă mă va t ra nsform a c u siguranță înt r-o băltoacă c a re se topește. "Pre a c a ld." — Bine , toată lum e a afară, ordonă Gra c e . „Cu excepția lui Ca ssio.” Oc hii m e i s-a u a runc a t în jur, căutând oric e c a le de ieșire. „Poa t e aș put e a să sară pe fereastră”, a m bolborosit pe nt ru m ine , îndreptându-mă în direcția a c e e a . „U a u, ua u”, m -a lua t Ca ssio de mână, oprindu-mă să m a i fa c un pa s. „N u luăm o scurtătură prin fereastră. Sunt de st ul de fle x ibil, da r nu a t â t de a gil. V om c oborî scările, dacă nu t e supe ri.” M i-a m ridic a t oc hii și a m înt â lnit privire a lui întunecată. El a zâ m bit și c e va de spre a st a , m i-a a lina t pa nic a . Așa că a m a bsorbit -o, a vâ nd ne voie de a c e l c a lm c hia r a c um . „N ic o e st e c e l m a i bun dint re noi toți”, a spus e l. V oia să mă m â ngâ ie , da r nu suna pre a re c onfort a nt . Gra c e t re buie să fi gâ ndit la fe l. — Ast a nu ajută, Ca ssio, îl c e rt a e a . „Bia nc a , a i înc re de re în m ine . Cu bărbații ăștia nenorociți”, arătă e a spre Ca ssio, c a re și-a m ijit oc hii a supra e i, „inc lusiv pe soțul m e u în a c e a declarație, poți c ont a pe un singur luc ru. Se vor a sigura că t u ești și fe t e le t a le sunt în siguranță. I ndife re nt de sit ua t ie ." Ea a c re zut a st a , m i-a m da t se a m a după one st it a t e a din oc hii e i. Da r nu a ve a m să-mi sa lve ze fe t e le sa u pe m ine odată c e Be nit o K ing va ve ni să c ole c t e ze . Am da t din c a p, pe nt ru că nu aș put e a să le spun nim ic a lt c e va . „Bine , a c um să m e rge m să t e căsătorim îna int e c a N ic o săm i a runc e în a e r t e le fonul”, a anunțat Ca ssio zâ m bind. „N u a m văzut niciodată un bărbat a t â t de dornic să se căsătorească”, a c hic ot it Gra c e . „U n se m n bun pe nt ru înc e put .” Ca sa e ra goală în t im p c e c obora m , Ca ssio fiind un dom n pe rfe c t și ajutându-mă, alături de Gra c e . „Ge m e nii tăi vor fi fetițe de flori”, a c ont inua t Gra c e , e x plic â nd c e re m onia de spre c a re nu știam nim ic de c â nd m i-a fost aruncată în ult im ul m om e nt . „Spe r că nu t e supe ri, da r H a nna h l-a făcut pe M a t t e o un băiat de flori”, tresări e a la a st a . „N u-m i pasă”, i-a m spus. „Proba bil că H a nna h nu-l vre a să iasă din oc hi.” Toți t re i a m c hic ot it . Era m în sufra ge rie , îndre pt â ndu-ne către ușile m a ri fra nc e ze c a re stăteau de sc hise , priveliștea curții din spa t e ne re c unosc ut . c om ple t Curt e a m a re transformată înt r-o nuntă de amenajată și cu la lux ve de re părând golf a de fost în a e r libe r. V e de re a deschisă a golfului s-a răspândit în depărtare și a a jut a t săm i c a lm e z ne rvii. N u e ra u a t â t de mulți oa m e ni a ic i pe c â t c re de a m inițial, da r m a i mulți de c â t a m a vut vreodată la m ine acasă. Era u în jur de t re ize c i de oa m e ni a ic i și nu a m a vut niciodată a t â t de mulți oaspeți a ic i până a c um . "Ga t a ?" întrebă Ca ssio. I -a m a runc a t o privire laterală. „Dacă spun nu, va c ont a ?” A sc ut ura t din c a p. „N u sunt sigur că vre a u să știu în c e a m int ra t N ic o și t u”, mormăi e l. „Da r pot să-ți spun un luc ru, Bia nc a . El nu t e la sa sa ple c i. El va înt oa rc e fie c a re oraș c u susul în jos pe nt ru a t e găsi.” — M inuna t , a m m urm ura t . „T oc m a i c e a ve a m ne voie . U n a lt psihopa t .” M -a m forțat să fa c un pa s pe st e pra g și pe terasă. M i-a m pe rm is privirii să-mi c a ut e viit orul soț și m i s-a oprit respirația. Ac olo e ra e l. N ic o M orre lli, re ge le lum ii int e rlope din M a ryla nd și DC. Ast e pt a ndu-m a . M uzic a a um plut a e rul, „Ca nonul lui Pa c he lbe l” în re m a jor. I nim a m i-a bătut de c oa st e a t â t de t a re înc â t m -a durut . Bloc a t în loc ul m e u, m -a m uit a t la a c e st om . Î n c â t e va zile , îm i zguduise înt re a ga lum e . M i-a înc lina t unive rsul. A st â rnit c e va în m ine c a re m -a spe ria t . N u a m m a i gra vit a t fizic la un bărbat până a c um . Era pre a int e ns, pre a fie rbint e , pre a pe ric ulos. Totuși, m -a m simțit bine c â nd m -a ținut în brațe. Eu și N ic o ne -a m uit a t unul la a lt ul, privire a lui trăgându-mă îna int e , c e râ ndu-m i să c ont inui să m e rg. Era c a și c um înt re gul unive rs s-a r fi oprit , lăsându-mă singur pe lum e c u e l. Corpul m e u a vrut să se supună, da r m int e a m e a s-a răzvrătit, a re zist a t ... N u știam. Ca ssio m -a t ra s ușor, îndemnându-mă să mă mișc. U n pa s. O a lt a . Si a lt ul. Pe t a le de t ra nda firi roșii m i-a u a c ope rit c a le a și a u fost st rivit e sub pa nt ofii m e i, îngropa t e în pământ. N u m -a m put ut de c ide dacă e ra rom a nt ic sa u de rău a ugur. Fe t e le m e le și M a t t e o a u m e rs în fața noastră și, dacă a m fost sinc e r c u m ine , nunt a , c opiii și m ire le a u fost pe rfe c t i. Am spe ra t la un e rou de ghiza t . Am un înșelător. U n m inc inos. Sune t e le put e rnic e , țipetele, a u înt re rupt m om e nt ul și pa sul m i-a zguduit . Era m la jumătatea c uloa rului. „Bia nc a ”, strigă o voc e familiară prin c urt e . M i-a m înt ors c a pul în direcția voc ilor put e rnic e și l-a m văzut pe J ohn lupt â ndu-se îm pot riva lui Be a r. Î na int e să-mi da u se a m a , m i-a m sc os brațul din brațul lui Ca ssio, m i-a m ridic a t roc hia lungă și a m a le rga t spre e l. „H e i”, a m țipat. „U rsule , dă-i drum ul”. Î n jurul m e u a izbuc nit agitație, da r mă c onc e nt ra m pe J ohn și să mă a sigur că Be a r nu-l rănește. — Bia nc a , încetinește, strigă Gra c e în spa t e le m e u. „Î nc e rc să-ți sa lve z roc hia de mireasă și t re na a st a lungă.” „Lasă-o”, i-a m spus și în alți câțiva pași m -a m oprit , în fața oa m e nilor lui N ic o. Toți l-a u înc onjura t pe J ohn de parcă a r fi fost un c rim ina l, da r c rim ina lii e ra u pe st e t ot pe ga zonul m e u. U rsul l-a ridic a t în a e r de t ric oul lui. T ra gâ nd de brațul lui Be a r, a m șuierat la e l. „Est e un prie t e n. Ia-ți m â inile de pe e l.” U rsul s-a uit a t la c ine va de a supra c a pului m e u, ia r e u i-a m urm a t privire a . N ic o e ra în spa t e le m e u, oc hii lui cenușii furt unosi arătând c la r că e ra furios. N u m i-a păsat nim ic . N u put e a să-mi m a nipule ze prie t e nii așa. „N ic o, spune -i lui Be a r să-i de a drum ul”, i-a m c e rut . N u s-a mișcat și nu a spus nim ic . „N ic o!” a m țipat. Spune -i să-l la se pe J ohn să ple c e . „Bia nc a , ce se întâmplă?” J ohn țipă, lupt â ndu-se să vorbească. „De c e t e căsătorești c u e l?” N ic o a pre lua t loc ul lui Be a r și l-a lovit pe J ohn dire c t în față. „N ic o!” Am t ipa t . „Ce na iba ?” Oc hii m e i s-a u a runc a t fre ne t ic în jur, căutând a jut or. N im e ni nic i măcar nu s-a mișcat, e x pre siile de pe fețele lor plic t isit oa re , c a și c um a r fi o înt â m pla re de zi c u zi. Ce a fost în neregulă c u acești oa m e ni? J ohn nu e ra un t ip m ic , a nii de fot ba l l-a u făcut sufic ie nt de put e rnic pe nt ru a-și re zist a . Ei bine , nu îm pot riva lui N ic o M orre lli a pa re nt . Pe nt ru că N ic o îl folose a pe post de sa c de box . J ohn făcu t ot posibilul, da r încă nu obținuse nic io lovitură. Î nt ruc â t nim e ni nu s-a obosit să-i oprească pe c e i doi idioți, a m sărit pe spa t e le lui N ic o, înc onjurâ ndu-l c u brațele. „Încetează-te c hia r a c um ”, a m st riga t la e l. N unt a a st a s-a t ra nsform a t înt r-un spe c t a c ol de c irc . „Ac um , N ic o! V re a u să spun se rios sa u voi-” c e voi fa c e ? Cu c e l-a s put e a a m e nint a ? „Sa u poți să-ți săruți această nuntă la re ve de re !” a m st riga t , îna int e de a put e a reține c uvint e le . Se îndreptă im e dia t , făcându-i lui Be a r un se m n tăcut din c a p pe nt ru a -l opri pe J ohn. Am îndre pt a t c u de ge t ul spre Be a r. „N u-l a t inge sa u nu-l lovi. Înțeles?” U rsul își ridică sprâ nc e a na , c u o pa rt e a buze i înc linâ ndu-se în la t e ra l. Dacă a fost din nemulțumire sa u de un zâ m be t , nu aș ști niciodată. „Bia nc a , de c e ești...” a înc e put J ohn, da r l-a m înt re rupt im e dia t . — Încetează, a m șuierat, oc hii lui năvălind înt re m ine și N ic o, a poi îndre pt â ndu-se spre re st ul mulțimii. N u a fost ne voie de un ge niu pe nt ru a ve de a că c urt e a m e a e ra plină de oa m e ni periculoși. M -a m înt ors c u spa t e le la J ohn și m -a m uit a t la N ic o. „Ești m e nt a l?” „Spune -m i că nu l-a i invit a t la nunt a noastră”, a răspuns e l, c u voc e a re c e c a gheața. „Ești a l na ibii de adevărat?” L-a m înt re ba t . „Câ nd c re zi că aș fi put ut t rim it e invitația? Î n t im p c e a m fost la duș a zi dimineață și t u a i făcut pa za ?” Soțul lui Gra c e a c hic ot it în funda l și dint r-o dată a t â t e u, c â t și N ic o ne -a m uit a t la e l. „N u a m spus nim ic ”, s-a apărat e l ra pid c u un zâ m be t la rg pe buze . Mă buc ur să văd că c ine va a găsit a st a a m uza nt . M -a m uit a t afară și a m văzut că Ella îl a duse se pe M a t t e o și pe fe t e îna poi în casă. — Nu-ți fa c e griji, spuse Gra c e , văzând că mă uit la c opii. „N u a u văzut nim ic . Ella i-a dist ra s c u bom boa ne .” — Cre d că e bine , a m mormăit. „Pot fi ridic a t e toată ziua c u zahăr.” Gra c e ridică din umăr, nepăsătoare. Dacă a r fi să a le g înt re zahăr sa u să mă lupt , aș a le ge și zahărul. U n t ip c u păr blond pa l c a re arăta c a un luptător de M M A s-a a propia t de mulțimea noastră și a râ njit . „T re buie să ți-l da u. Pe t re c e re a nic i nu a înc e put și îm i pla c e a l na ibii de e a .” „Cine na iba ești?” a m c e rut e u. „Sa sha N ik ola e v”, a făcut o plecăciune. "La dispozit ia t a ." c iuda t ! „Ascultă, a m ic e ,” am mormăit, e ne rva t de această ne noroc ire . „Ac e st a nu e st e un c lub de t e a t ru, așa că mergeți. N im ic de văzut a ic i.” O fe m e ie c u părul c a st a niu înc his a c hic ot it și l-a t ra s. — Ai c e rut -o pe a ia , Sa sha . „Î m i pla c e de e a ”, m i-a făcut t ipul c u oc hiul în t im p c e m e rge a c u fe m e ia . I nspirâ nd a dâ nc , i-a m înfrunt a t pe N ic o și J ohn. N ic o nic i măcar nu părea slăbit, sm ok ingul lui sc um p Brioni arătând la fe l de c ura t c a înt ot de a una . J ohn, pe de altă pa rt e , părea că a r fi fost lovit de un t re n. Oc hiul îi înc e pe a înc e t să se um fle , cămașa strâmbă și părul de zordona t . — Ce se întâmplă, Bia nc a ? întrebă J ohn, c u buza ușor umflată. „N ic i nu a i put ut să suni și să-mi spui că t e căsătorești. Pe nt ru a c e st t ip! T re buie să a ud a st a de la Angie .” M i-a m dre s gla sul inc onfort a bil. Adevărul e ra că nic i măcar nu m i-a t re c ut prin c a p să-l sun pe J ohn și să-i spun c e se întâmplă. Era c e l m a i bun prie t e n a l lui Willia m și și-a lua t re sponsa bilit a t e a de a a ve a grijă de noi după c e Willia m a m urit , da r s-a săturat de proble m e le lui. „N u m i-a t re c ut prin m int e ”, a m e x pira t . „T ot ul s-a înt â m pla t a t â t de re pe de .” — Și de unde știa Angie ? e l a a c uza t . „N u i-a m spus”, a m mormăit. „I -a spus a lt c ine va .” — Ascultă, J ohn, îl înt re rupse N ic o, cu o privire amenințătoare în privire a lui. „Ac e st a nu e st e nic i m om e nt ul, nic i loc ul pe nt ru m ic a t a vizită.” M -a m înfiora t la sinc e rit a t e a lui N ic o. A t re buit să fiu de a c ord, nu e ra c e l m a i bun m om e nt pe nt ru a vizit a și nu e ra c e a m a i bună mișcare din pa rt e a lui J ohn să-și de zvolt e pa znic ii. Da r și N ic o și-a făcut c a le a musculară, forțându-mi această nuntă. „N u e c ore c t ”, i-a m spus lui N ic o. „Ai prie t e nii tăi a ic i, ia r e u nu a m spus nic iun c uvâ nt .” Am a runc a t o privire către Ca ssio, Luc ia no și re st ul e c hipa jului. "N ic i o supărare." „N ic iuna luată”, a re plic a t Ca ssio. „Bia nc a , e l-” — El nim ic , N ic o. l-a m înt re rupt . „Dacă J ohn vre a să rămână, e l rămâne.” T e nsiune a e ra puternică înt re N ic o și m ine , o bătălie a voințelor trăgând îna int e și îna poi. Știam că dacă s-a hotărât să-l de a afară, nu aș put e a fa c e nim ic să-l opre sc ... de c â t să țip și să plâ ng. T ot nu a r a jut a . Da r a m re fuza t să-l la s să-și facă un pum n pe nt ru a obține c e e a c e își dore a . Am re fuza t să-i fiu preș, indife re nt c â t de bine a r fi sărutat. Furt una din oc hii lui a re fle c t a t furt una din inim a și sufle t ul m e u. Poa t e că în sfârșit îm i pie rduse m m int e a . Poa t e că t oa t e bile le m e le a u fost prăjite de orga sm ul uluit or pe c a re m i l-a da t . Fe lul în c a re m i-a da t foc c orpului, da r m -a făcut să mă sim t c onfort a bil c u m ine însămi nu a ve a nic iun se ns. Era pe ric ulos, da r inst inc t iv i-a m încredințat c orpul m e u. Știam că nim e ni a lt c ine va nu mă poa t e duc e la a c e le înălțimi uim it oa re . Om ul ăsta din fața m e a a r put e a să mă înc he ie c u poc nit ul de ge t e lor și nim e ni nu s-a r gâ ndi să pună la îndoială dispariția m e a . Cu t oa t e a c e st e a , c e va de spre e l a a lim e nt a t și put e re a din m ine . A lupt a . Să-mi re zist . Să-i înfrunt e e l și lum ii. „Ast a vre i ?” N ic o m -a surprins c u înt re ba re a m e a în t im p c e dădea din c a p în direcția lui J ohn. Ce insinua e l? Am a runc a t o privire în jurul nost ru. „Vă deranjează să ne acordați puțină int im it a t e , vă rog?” Toți s-a u împrăștiat, da r J ohn a rămas la loc ul lui. — Și t u, J ohn. A de sc his gura , da r l-a m înt re rupt . "Vă rog." „Bine , bine ”, a mormăit e l și ne -a lăsat în pa c e . „Ca re e st e proble m a a ic i?” L-a m înt re ba t pe N ic o c u voc e joasă, asigurându-mă că nim e ni a lt c ine va nu ne poa t e a uzi. „V re a u să știu dacă îl vre i . ” Am clătinat din c a p. „Ca prie t e n, da .” Am lăsat c uvint e le să int re . Făcând un pa s îna int e , m â inile m e le m i-a u înt ins m â na , st râ ngâ ndu-i ge a c a de c ost um înt re de ge t e și trăgându-l m a i jos. Era pre a îna lt . Și-a a ple c a t c a pul, ia r e u m i-a m ridic a t oc hii să-i înt â lne sc . „Știu că a c e st a e st e un a ra nja m e nt t e m pora r”, am m urm ura t . Ce va i-a străbătut trăsăturile, da r a m a sc a t -o re pe de . „Da r nu poți să-mi ștergi toată viața. J ohn e st e un prie t e n. Ți-am spus de ja a st a . N u mi-aș visa să-ți spun să sc a pi de prie t e nii tăi.” Câ nd nu a spus nim ic , a m c ont inua t . „Sunt supărat că m i-a i a runc a t a st a fără să t e sfătuiești c u m ine și sunt supărat că m i-a i lovit c e l m a i bun prie t e n, da r t e rog să-ți amintești un luc ru. N u voi fa c e niciodată c e va doa r pe nt ru a t e e ne rva . Am simțit ie ri că nu-ți pla c e de e l. Chia r dacă știam de spre nuntă și t rim it e a m invitația, nu l-aș fi invit a t fără să vorbe sc c u t ine de spre a st a .” Privirile ni s-a u bloc a t , voc e a m e a e ra fermă, da r int e riorul m i-a t re m ura t . M i s-a părut im port a nt să înțeleagă că nu-l voi m a nipula niciodată. Oftă și înt inse m â na liberă. — O să mă rupi, nu-i așa? Ce va s-a sc him ba t și nu e ra m sigur c e . Am c hic ot it înc e t . „Cu siguranță spe r că nu.” M -a m uit a t la profilul lui. — De c i ești de a c ord că J ohn poa t e rămâne? a m înt re ba t înc e t . „Da , prie t e nul tău poa t e rămâne.” Era c a și c um a i prim i un c a dou în dimineața de Crăciun. „N ic o?” I -a m st râ ns m â na ușor. „H m m m ?” Om ul ne m ilos a dispărut și om ul c a re a int ra t sub pie le a m e a s-a înt ors. „Fără surprize c a a zi. Bine ?" Am jura t că re gre t , sa u c e va asemănător, i-a t re c ut e x pre sia . I nst inc t ul m i-a spus să-l îm ping în privința a st a , săl înt re b dacă m a i t re buie să-mi spună c e va , da r îna int e să de sc hid gura , m -a bătut. "Pla n bun." M i-a apăsat un sărut pe obra z. "Ara t i foa rt e bine ." T rupul m i s-a încălzit la c om plim e nt ul lui și la căldura din privire a lui. „Ac um ha i să ne căsătorim, Ca ra M ia .” "Bine ." Ca un prost , c â nd se uit a așa la m ine , e ra m în pe ric ol să fa c oric e îm i c e re a e l. N ic o dădu din c a p către Be a r, c re d că un se m na l ne spus că J ohn e ra bine să rămână. "T oa t e bune ?" întrebă Ca ssio, a runc â nd o privire înt re noi doi. Am da t din c a p și J ohn s-a a propia t . „O să fii curățat?” „Da . Bodygua rdul tău, își înclină bărbia spre Be a r, o c e re . J ohn s-a uit a t la N ic o, ia r e u l-a m m ust ra t re pe de . „J ohn, nu m a i înc e pe nim ic . Sa u o voi suna pe m a m a t a .” Și-a da t oc hii pe st e c a p. „Ast a a funcționat doa r a c um ze c e a ni”, a mormăit e l, da r a int ra t în casă. N ic o a ple c a t să-și ia loc ul la capătul firului de c ora t c u t ra nda firi roșii la fie c a re capăt. „Ac um , ha i să t e căsătorim”, a fix a t Gra c e t re nul în spa t e , în t im p c e Ella le -a inst ruit c opiilor să meargă îna int e și să a runc e pe t a le de flori pe pământ. „Î na int e să izbucnească o altă luptă.” Am fost de a c ord din toată inim a . Astăzi nu s-a put ut înc he ia de st ul de re pe de . Și a poi... I suse , nu m -a m put ut gâ ndi la se a ra a st a , a lt fe l m-aș t opi înt r-o băltoacă. „Ca nonul lui Pa c he lbe l” a re lua t și Ca ssio și-a ofe rit brațul. „Ca re e st e num e le tău c om ple t din nou?” l-a m înt re ba t pe Ca ssio, t re c â ndu-m i m â na prin brațul lui. Oc hii t ut uror e ra u ațintiți a supra noastră, în t im p c e ne -a m îndre pt a t pe c uloa rul im proviza t , înconjurați de flori. Z iua a înc e put gre a . Da r de a ic i s-a r put e a fa c e doa r m a i bine . Dre a pt a ? „Ca ssio K ing”, a răspuns e l. M i-a m pie rdut pa sul și m-aș fi îm pie dic a t dacă nu m -a r fi prins Ca ssio. Oh, Doa m ne ! M -a u prins și nic i nu a m știut? Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzeci și t re i Oc e a nofPDF.c om N I CO EU a bătut-o pe c e a m a i bună prietenă a Biancăi în ziua nunții noa st re . Ea m -a ie rt a t . Am forțat-o căsătoria. Ea m -a ie rt a t . Deși nu c re de a m că mă va ie rt a odată c e pla nul m e u se va desfășura. Totuși a m t re c ut prin a st a . De c e ? Pe nt ru că i-a m prom is surorii m e le , în t im p c e îm i sâ nge ra în brațe, că îl voi fa c e să plătească ne noroc it ul ăla. Și Bia nc a e ra singura verigă slabă pe c a re o găsisem. Pe nt ru a -l fa c e pe rsona l. Fe m e ie pe nt ru fe m e ie . Fiic a lui pe nt ru sora m e a . N u a fost c ore c t . N u a fost c ore c t . Și niciodată nu m i-a m dorit nim ic a t â t de m ult pe c â t m i-a m dorit Bia nc a . I nim a m ia t una t în pie pt , c a niciodată, c u fie c a re pa s pe c a re îl făcea spre m ine . Am forțat această căsătorie a supra e i, da r nu a dim inua t afecțiunea profundă pe c a re o a ve a m pe nt ru e a . Da , a e x ist a t această dorință și poftă incredibilă, da r și m a i puternică a fost tandrețea. L-a m ruga t intenționat pe Ca ssio să o conducă pe c uloa r, știind că a r fi o re sponsa bilit a t e onorată față de e l dacă a r ști că sunt frați. A fost c e l puțin c e put e a m fa c e . Se știa că Be nit o și-a dorit înt ot de a una o fiică. Să de file ze , să se a ra t e , să folosească pe nt ru a fa c e un m a re comerț și a-și e x t inde put e re a . N u știa că a re unul, da r în c urâ nd o va fa c e . În m om e nt ul în c a re m i-a m desăvârșit căsnicia, am intenționat să o fa c cunoscută. Câ nd Bia nc a nu a m a i c e rut surprize , a m fost a l na ibii de tentată să-i spun. Da r a r înse m na eșec, o prom isiune încălcată. Pre ot ul a vorbit și m â na m e a a găsit pie le a expusă pe spa t e le e i. T re buia să-i sim t pie le a și a ve a m ne voie de e a a proa pe de m ine . Câ nd a apărut J ohn, m i-a m pie rdut ra ha t ul și ge lozia m -a m â nc a t . Ce i doi e ra u apropiați și a ve a u o legătură din copilărie. Am c re zut -o c â nd a spus că nu a a vut niciodată o relație romantică cu e l, ve rific a re a a nt e c e de nt e lor a c onfirm a t -o, da r se nt im e nt ul de ge lozie e ra gre u de c ont rola t . Bia nc a s-a a ple c a t în pa lm a m e a , fără să-mi de a se a m a . Ea și-a m e st e c a t nervoasă buza de jos. Câ nd a ve nit t im pul să ne rost im jurămintele, Bia nc a s-a înt ors spre m ine și, c u o re a liza re uluit oa re , m i-a m da t se a m a că își reține sc â nc e t e le mestecându-și buza de jos. Ce le m a i frum oa se și blâ nde emoții pe c a re le -a m văzut vreodată a u strălucit în oc hii e i. U n zâ m be t tremurător și blâ nd pe c hipul e i a fost un pum n în st om a c pe nt ru trădarea pe c a re urm a să o fa c . Încă poți să o fa c i bine , m i-a șoptit m int e a . Da r nu a m făcut-o. Dacă i-aș lăsa să ple c e , e a a r fugi și nu s-a r uit a niciodată îna poi. Am vrut -o - să dețină, să pose de , să ruine ze . De c i a r fi distrusă pe nt ru oric ine a lt c ine va . Ea a r fi răzbunarea m e a - și fa nt e zia m e a - devenită re a lit a t e . I -a m lua t a m be le m â ini în a le m e le , a m rost it c uvint e le și prom isiunile pe c a re intenționam să le țin. I -a m st re c ura t un ine l nou pe de ge t , o bandă c u dia m a nt e a lba st re și roșii. Speranță și sâ nge . Pie t re le de dia m a nt e ra u ra re , da r e a la fe l. Bia nc a a st re c ura t pe a m e a o verigă de t ungst e n. Se uită la ine l, o sprânceană încrețită fiind singurul indic iu că c e va o de ra nja . "Ce e st e ?" a m șoptit, aplecându-mă înăuntru. Oc hii e i de c uloa re c onia c i-a u înt â lnit pe a i m e i, o lacrimă ia scăpat pe obra z și nu m -a m put ut abține să o a dun c u buze le . Fețele noa st re s-a u a propia t unul de celălalt, respirațiile e i blâ nde se sc urge a u spre m ine . Era nervoasă, pie pt ul e i se ridic a în sus și în jos, sâ nii îi apăsa pe pie pt ul m e u. Așa a fost înt ot de a una c u această fe m e ie . Fre c a re a dint re noi a izbuc nit c a un foc de a rt ific ii din 4 iulie . N ic io altă fe m e ie nu mă făcuse vreodată să-mi dore sc c e va mai m ult . Bia nc a m -a făcut să fiu foa m e de iubire necondiționată, a c c e pt a re și t oa t e a t inge rile e i. At inge re a unui iubit . — Pur și sim plu mă sim t dife rit , murmură e a înc e t . Oc hii e i s-a u t ra nsform a t înt r-un căprui m a i înc his, m a i a dâ nc , c u dorința a rzâ nd în e i, pot rivindu-se c u a i m e i. Pre ot ul a spus ult im e le c uvint e și c hia r îna int e să ne pronunțe soț și soție, buze le m e le s-a u apăsat pe a le e i, pe c e t luind a fa c e re a veșnică. De ve nise m de pe nde nt de a rom a , a t inge re a e i, m irosul e i. Ea a fost pe nt ru t ot de a una a m e a . Am fost pe nt ru t ot de a una a e i. Apăsând-o m a i t a re îm pot riva m e a , m i-a m t re c ut dinții pe st e buza e i inferioară plină. Oc hii e i s-a u înc his, de parcă m i s-a r dărui și nu e ra nic i o greșeală că inim a îi bătea fre ne t ic . „M i fa i im pa zzire di de side rio”, i-a m șoptit pe buze le e i . Mă înnebunești de dorință. Proble m a e ra că nu e ra doa r dorință. Era m foa m e după e a . Am vrut să o c onsum , t rup, inimă și sufle t . N e noroc it ul e goist din m ine a vrut t ot ul. Gura m e a s-a c ioc nit c u a e i, gust â nd-o. Ac e l gust unic a l e i a fost high-ul m e u. Bia nc a M orre lli a fost c u siguranță c ript onit ul m e u. M â inile e i îm i luaseră ja c he t a de c ost um și se bloc a u, ținându-mă a proa pe de e a . N e noroc it ul din m ine a fost buc uros să a fle că a fost la fe l de afectată de m ine c a și e u de e a . O mână i-a încolăcit c e a fa , în t im p c e o țineam pe cealaltă pe spa t e le e i, pie le a e i expusă, apăsând-o îm pot riva mea. Z gom ot e blâ nde răsunau în gâ t ul e i, făcându-mă sălbatic. Lim ba m e a se învâ rt e a c u a e i înt r-o a rm onie perfectă. Ea a înde plinit fie c a re c e re re în cea mai dulc e pre da re , supune re a e i furâ nd părți vit a le din m ine . Era toată a m e a . Pe nt ru t ot de a una . soția m e a ne -a m îndre pt a t spre ringul de da ns c a re fuse se a m e na ja t în pa rt e a de nord a proprietății Bia nc a i. Toată lum e a s-a uit a t c â nd m i-a m înfășurat soția în brațe pe nt ru prim ul nost ru da ns c a soț și soție. Soția m e a . N u mă așteptam niciodată. N -a m vrut niciodată. T re buia să fie vorba de spre răzbunare, un a ra nja m e nt de a fa c e ri, da r c um va a de ve nit m ult m a i m ult . Am ținut-o fe rm îm pot riva mea, c orpurile noa st re pot rivindu-ne pe rfe c t , în c iuda diferenței noa st re de mărime. M â na m e a s-a c urba t în jurul t a lie i e i, c urbe le e i m oi îm pot riva durității m e le . — Știi, zâ m bi e a înc e t . „Pe nt ru un t ip a t â t de m a re , ești un ope ra t or de st ul de bun pe ringul de da ns.” Am ridic a t sprâ nc e a na . "Băiat m a re ?" Ea a ridic a t din um e ri. „Ei bine , nu ești c hia r un băiat m ic . T e înalți de a supra c e lor m a i mulți oa m e ni și nu a m văzut niciodată un bărbat c u um e rii la rgi c a a i tăi.” A da nsa t bine , t rupul e i m ic se pot rive a pe rfe c t c u a l m e u. „Proba bil pe t re c i ore înt re gi în sală în fie c a re zi. Și prie t e nii tăi.” Oc hii e i s-a u m ut a t spre loc ul în c a re Ca ssio, Luc a , Luc ia no și Ra pha e l stăteau alături de V a sili N ik ola e v și c e i doi frați a i săi. M i-a m put ut doa r im a gina c e c re de a Bia nc a de spre e i. N u a m e libe ra t t oc m a i vibrații de tată de fot ba l. Ge m e nii e i a le rga u c u M a t t e o, ocupați c u joc urile c opiilor lor. Gra c e , I sa be lla și Ella stăteau în jur, fericiți că nunt a a de c urs fără proble m e . Doa r datorită lor s-a înt â m pla t . Poa t e că aș fi forțat-o pe Bia nc a să facă această căsnicie, da r t ot a m vrut să o fa c specială. „De c i c ine e st e Ca ssio K ing?” Spa t e le Bia nc a i sa înc orda t ușor sub pa lm a m e a și i-a m căutat fața. „Prie t e nul m e u”, i-a m spus. "U na buna ." „H m m m .” Am vrut să văd dacă m a i adaugă c e va . „Î l cunoști de m ult t im p? Și fra t e le lui? Da r Luc ia no? Și ceilalți băieți?” a m c hic ot it . „Curios, nu-i așa?” Și-a da t oc hii pe st e c a p spre m ine și la na iba , dacă nu m i s-a părut se x y. „Luc ia no și Ca ssio se c unosc de cel mai m ult t im p. Au c re sc ut împreună. I -a m c unosc ut pe a m â ndoi și pe Luc a c â nd e ra m la fa c ult a t e . Am de ve nit prie t e ni c â nd l-a m uc is pe bărbatul pe c a re tatăl lui Ca ssio l-a t rim is să-și ucidă fiii.” Bia nc a făcu oc hii m a ri și se împiedică. „C-c e ?” V oc e a e i e ra o șoaptă răgușită și a c um re gre t a m că i-a m spus a st a . Poa t e fi fiic a lui Be nit o, da r a c re sc ut înt r-o fa m ilie și un m e diu norm a l. "De c e ?" „Pe nt ru că e st e un ne noroc it bolna v”, i-a m spus. „Sunt fiii lui ne le git im i, așa că îi tratează urâ t .” Ea a pălit vizibil, ia r e u m -a m înjura t în tăcere. „Da r m a m a lor?” „S-a sinuc is c â nd a m â ndoi e ra u t ine ri.” "I isus H rist os." N im e ni nu știa nic i măcar jumătate. Ca ssio a fost noroc os să trăiască. M ot ivul pe nt ru c a re a t â t Ca ssio, c â t și Luc a a u supraviețuit și s-a u t ra nsform a t în bărbați c um se c a de a fost pe nt ru că bunic ul lor i-a c re sc ut . — E oribil, mormăi e a . „N u e st e c e va de spre c a re să vorbim în ziua nunții noa st re .” Am de c is să sc him b subie c t ul. Gra c e s-a ofe rit să urmărească fe t e le în următoarele t re i zile , c a să a ve m o lună de m ie re . N -a m c re zut că Bia nc a va m e rge pe nt ru a st a , deși a r fi păziți m a i bine de c â t fiic a președintelui. „V re i să ple c i înt r-o lună de m ie re ?” Ea a a runc a t c u c a pul și a râ s. "Eşti se rios?" Prim ul nost ru da ns s-a înc he ia t , da r a m c ont inua t . Am vrut să o țin în brațe. "Da ." „N u pot să-mi a runc c opiii la bunic i”, a clătinat e a din c a p. „Ce -a r fi să le pune m pe Gra c e și Ella să se uit e la fe t e ?” Ea clătină din c a p. „N u, nu pe nt ru a t â t a t im p. Sunt străini.” Am da t din c a p. M a a st e pt a m la fe l de m ult . „T e -a i simți c onfort a bil dacă Gra c e și Luc ia no s-a r uit a la fe t e o noa pt e și o zi?” Oc hii e i a u călătorit pe ringul de da ns și o găsi pe H a nna h îmbrățișându-l pe M a t t e o lângă leagăne. „Ac um , a st a mă îngrijorează”, a mormăit e a , încrețindu-și sprâ nc e ne le . „H a nna h e st e c e a neprietenoasă, ia r e a e st e a proa pe a ll-in c u M a t t e o.” a m zâ m bit . „Seamănă foa rt e m ult c u tatăl său. U n bărbat de doa m ne .” „M i se pa re că e st e un bărbat c u o singură doamnă”, a re plic a t e a . „Da , poa t e pe nt ru o noa pt e .” U n fa rd de obra z s-a înt ins pe pie pt , urc â ndu-i pe gâ t și urc â ndu-i în obra ji. La na iba , e ra a t â t de se x y, a bia așteptam să o duc în pa t . S-a t e rm ina t un a lt c â nt e c , da r ne noroc it ul la c om c a re e ra m , a m re fuza t să o împărtășesc c u oaspeții noștri. „Încă un c â nt e c ”, a m spus după a l pa t rule a da ns. Era m hotărât să o fa c să re zist e c â t de m ult put e a m . Oa m e nii c a re a u c ont a t a u făcut pa rt e din c e re m onia noastră și a u fost m a rt ori a i căsniciei noa st re , da r a ve a u să vină și alți invitați în c urâ nd. Am â ndoi, invitați și nu. Luc ia no zâ m bi, căutându-și din c â nd în c â nd soția. După fia sc o-ul din ult im e le săptămâni, luc rurile s-a u re zolva t în sfârșit pe nt ru e i. Soția pe c a re toată lum e a o c re de a moartă a re ve nit în viața lui și a ic i pe nt ru a rămâne. V a sili nu și-a îndepărtat niciodată privire a de la soția sa . Î n urmă c u câțiva a ni, I sa be lla și T a t ia na , sora lui V a sili, a u urm a t unive rsit a t e a din DC. V a sili e ra c onst a nt în această zonă și e ra m sigur că bra c ona . Până c â nd le -a m văzut pe c e le două fe t e be a t e , fiind m inore și înc e rc â nd să pa rie ze înt r-unul din c a zinourile m e le . Am c re zut că bărbatul îi va uc ide pe a m â ndoi. Da r nic i a t unc i, nu și-a put ut de zlipi oc hii de la I sa be lla T a ylor. Î n m od c la r a u reușit, de oa re c e e a a fost de st ul de avansată în sarcină. Ca ssio și Luc a păreau mulțumiți; deși Ca ssio luc ra la propriul a ra nja m e nt de căsătorie. Sa sha a c ont inua t să a runc e priviri în c a le a Biancăi, înc e rc â nd să a git e ra ha t ul. N e noroc it ul a c e la a fost c e l m a i bun lune t ist și c e l m a i rău inst iga t or. Viața lui t re buie să fie plic t isit oa re , de oa re c e căuta în m od c onst a nt proble m e . Și Ale x e i N ik ola e v a rămas st oic și de ne c it it c a înt ot de a una . Am simțit că o fa c e pe Bia nc a nervoasă. Câ nd s-a u făcut prezentări înt re c e i doi, e a și-a băgat c orpul în a l m e u de parcă a r fi căutat protecția mea. Am a dus-o pe Bia nc a și pe fe t e le e i print re lupi? V â rful din fața c a se i m -a forțat în c e le din urmă să înfrunt re a lit a t e a . „Bia nc a , vre a u să cunoști pe c ine va .” Am înde m na t -o să meargă lângă m ine . „Cre de a m că m -a i pre ze nt a t t ut uror”, se plâ nse e a , dâ nd din nou oc hii pe st e c a p. „N u îm i a m int e sc jumătate din num e .” „Aceștia sunt părinții m e i”, i-a m spus, m a sc a ndu-m i fața de oric e emoții. Tatălui m e u îi plăcea să e x ploa t e ze oa m e nii. N u e ra de pa rt e în c ruzim e de Be nit o, doa r m a i sla b. — Îți ve i a m int i de a le lor. "Oh." Pa sul e i s-a clătinat și a rămas în loc ul e i. "Ce ?" Ea și-a c iugulit buza de jos. „N u m i-a m da t se a m a că părinții tăi sunt în viață”, șopti e a . „Ești m a i în vârstă așa că a m pre supus...” I suse , e a mă c onside ra bătrân. Am poc nit -o ușor în fund. „Ai grijă c um vorbești c u soțul tău.” N e -a m re lua t m e rsul. I -a scăpat un c hic ot m ic . "Sa u c e ? Mă ve i lovi?” Dacă nu m a m înșelat, în t onul e i e ra o ușoară provoc a re . J oc ul continuă, soție. — S-a r put e a , a m t oa rc a t . Ea a ba t joc orit . — Încearcă și-ți da u c u pic iorul în fund, mormăi e a pe sub răsuflarea e i. N e a propia m m a i m ult de părinții m e i. „Părinții m e i nu și-au pus m â na niciodată pe m ine . Cu siguranță nu t e voi lăsa să mă lovești.” M -a m a ple c a t și m -a m mușcat ușor în lobul ure c hii. „S-a r put e a să t e buc uri.” Ea a înroșit im e dia t roșu sâ nge . Îndreptându-mă, a m înc he ia t conversația. Părinții m e i e ra u la doa r câțiva m e t ri distanță. „N ic o, îm i pa re a t â t de rău că a m înt â rzia t ”, a spus m a m a , c u voc e a ușor trasă. Era de ja beată. „Cre de a m că nunt a e st e la prâ nz.” A fost un m ont a j. Azi dimineață i-a m suna t c hia r îna int e de înc e pe re a c e re m onie i, pe nt ru a -i anunța că nunt a e st e la prâ nz. M -a m a sigura t că vorbe sc c u m a m a , de oa re c e din c a uza băuturii e i își a m e st e c a a de se a înt â lnirile . Dacă nu e ra m a m a , nu m-aș fi obosit să-i spun tatălui m e u, da r m a m a măcar m e rit a să fie a ic i la nuntă. Tatăl m e u a mormăit, supărat. „Bineînțeles că nu a i put ut să găsești t im pul pot rivit .” Era supărat. Pe nt ru că bănuiam că îl va suna pe Be nit o K ing pe nt ru a -l anunța că mă căsătoresc c u bunul lui. Tatăl m e u trădător a fost , de a se m e ne a , c a re a pa rt ic ipa t la c â t e va dint re ofe rt e le Be lle s a nd M obst e rs. Tatăl m e u a fost unul dint re ofertanții tăcuți pe nt ru Bia nc a , da r rusul l-a înt re c ut . T re c use lim it a și intenționam să-l fa c să plătească. Da r nu astăzi. Astăzi m-aș oc upa de Be nit o; nu a r fi c u m ult în urm a părinților m e i. „N ic iun rău nu s-a făcut”, a m înt re ba t . „Fă cunoștință c u soția m e a . Bia nc a M orre lli.” M -a m înt ors către soția m e a , c u un șoc vizibil în oc hii e i. „Bia nc a , părinții m e i. N a nc y și Dom inic M orre lli.” Oc hii întunecați a i tatălui m e u a u st udia t -o pe Bia nc a , privire a lui călătorind pe c orpul e i și a fost ne voie de t ot c e a ve a m c a să nu mă năpustesc a supra lui. Spre de ose bire de J ohn, tatăl m e u nu a r fi niciodată un a dm ira t or inofe nsiv. Î i plăcea să se forțeze pe fe m e i și m a m e i m e le îi plăcea să privească în altă pa rt e , luâ nd iubiți m a i t ine ri. Î n t im p c e fe m e ile nu a r înșela în m od re gula t în lum e a noastră, num a i dacă a r fi vrut să fie m oa rt e , m a m a m e a nu e ra din lum e a noastră. Și e a deținea o a ve re imensă în num e le e i, c a re nu a ve a să treacă niciodată tatălui m e u, așa că valorează m a i m ult pe nt ru e l vie de c â t moartă. Am fost surprinsă că c e i doi a u reușit să facă doi c opii, a vâ nd în ve de re c â t de multă a nim ozit a t e e x ist a înt re e i. I nim a m i s-a st râ ns a m int indu-m i de N ic ole t t a . Î n t im p c e m a m dove dit a fi un ne noroc it c rud și re c e , c a și tatăl m e u, N ic ole t t a a fost singura c a re a rămas nepătată. Până c â nd tatăl m e u a pre da t -o lui Be nit o. Bia nc a i-a înt ins m â na către m a m a . "Î nc â nt a t de cunoştinţă. Î m i pa re rău că a i ra t a t c e re m onia .” M a m a a înt ins m â na să o ia de mână, da r i-a lipsit t ot ul împreună. Era c hia r beată. „H opa , îm i pa re rău”, a mormăit m a m a , părând ușor stânjenită. "N u vă faceți griji." Bia nc a a zâ m bit înc e t , fără să lăsăm să fi obse rva t . Câ nd i-a r fi lipsit din nou m â na soției m e le , Bia nc a și-a m ut a t -o pe a e i să ia st râ nge re a de mână beată a m a m e i. După st râ nge re a incomodă de mână, tatăl m e u s-a m ut a t și la m oprit . — N u c re d, părinte. Era pe c a le să-și pună m â inile m urda re pe e a , da r aș fi a l na ibii dacă aș lăsa să se înt â m ple a st a . N u îl voia m în a propie re a e i, c u a t â t m a i puțin a t ingâ nd-o. Azi a fost doa r o ne c e sit a t e . De m ult e ori, e a nu m i-a văzut părinții. Am re gre t a t -o pe m a m a , da r dacă nu e ra dispusă să renunțe la a lc ool și la gigolos, nu i-a m put ut lăsa în pre a jm a soției m e le și a fe t e lor. Bia nc a simțind pe ric olul, s-a a sc uns m a i a proa pe de m ine . De parcă a r fi înc e rc a t să re m e die ze situația și să-l țină la distanță pe tatăl m e u, și-a înt ins m â na . "Dom nul. M orre lli, mă buc ur să t e c unosc .” Sinc e r, nu voia m c a e l să-i strângă m â na nic i măcar, da r dacă nu e ra m dispus să m a i a m e st e c și să c re e z o altă scenă, a r t re bui să pe rm it a st a . Strălucirea din oc hii tatălui m e u m i-a spus că știa că nu vre a u să o atingă. Așa că i-a lua t m â na și a ținut-o. „Plăcerea e st e toată a m e a ,” toarcă e l, lingându-și buze le . Ar t re bui doa r să-i da u un pum n în față și să t e rm in. T rupul Biancăi s-a înțepenit în brațele m e le , în t im p c e e a o trăgea ușor de braț, da r tatăl m e u îl ținea fe rm în a l lui, frecându-și de ge t ul m a re pe st e pulsul înc he ie t urii e i. „Ac um pot să văd de spre c e e st e toată agitația.” I -a m lua t m â na soției m e le pe c a re a st râ ns-o și i-a m sc os-o din m â ne r. Oc hii lui a u rămas lipiți de form a e i și nu put e a m de c â t să-mi im a gine z de spre c e fe l de luc ruri fa nt e za . ticălos bolna v! Da t a viit oa re c â nd i-a m pe rm is să vină în pre a jm a e i, va fi la înm orm â nt a re a lui. I -a m da t drum ul la m â na Bia nc a i și a m obse rva t -o ștergând-o pe roc hie . Ave a c e l puțin inst inc t e bune . Tatăl m e u nu-i plăcea; e ra sc ris pe c hipul e i. „N ic o, a i cumpărat a lt loc ?” M a m a a rupt tăcerea incomodă, c uvint e le e i pot ic nâ ndu-se de la sine . „Est e c a m m ode st pe nt ru gust ul tău. M ic și sim plu.” Lasă m a m a să spună așa c e va . Ea a c re sc ut înconjurată de lux . Chia r îna int e de a se căsători c u tatăl m e u, bunic ii e i, fa m ilia Ca ssidy, e ra u bogați. Boom -ul construcțiilor i-a făcut una dint re c e le m a i boga t e fa m ilii din țară. Și știau c um să-și a sigure a ve re a pe nt ru a se a sigura că soții sa u soțiile la c om i nu vor ple c a niciodată c u im pe riul lor. A urm a t c hic ot ul inc onfort a bil a l Biancăi. „U m m m , nu, e st e loc ul m e u.” M a m a a tresărit, dându-și se a m a de grosolănia e i, da r Bia nc a nu părea să ia la inimă. „De fa pt , e ra o c urt e ve c he ”, a c ont inua t e a e x plic â nd, mândră în voc e . „Da r locația e ra perfectă și a ve a c e a m a i m a re c urt e de pe înt re a ga insulă. Câ nd l-a m văzut, m -a m îndrăgostit de e l. A fost ne voie de câțiva a ni c a să fie fina liza t ”, oc hii Biancăi s-a u m ut a t a supra loc ului. — Ai făcut-o singură? V oc e a m a m e i e ra plină de uim ire . — Ei bine , nu, nu singură, a e x plic a t Bia nc a . „J ohn, c e l m a i bun prie t e n a l m e u”, și-a înc lina t e a c a pul în direcția lui, „și Willia m , soțul m e u”. Tristețea i-a străbătut fața, da r și-a re ve nit re pe de . „Răposatul m e u soț. El a m urit ." M -a m buc ura t că nu și-a menționat ge m e nii. L-a m inst ruit pe Be a r să țină c opiii de pa rt e c â t m a i m ult posibil c â t t im p tatăl m e u e ra prin preajmă. Bia nc a i-a zâ m bit m a m e i. „Ați dori un t ur?” s-a ofe rit e a . „N u e st e groza v sa u a lt c e va , da r vă pot spune loc urile în c a re a m a runc a t un c ioc a n și o șurubelniță în c e l m a i bun prie t e n a l m e u.” Râ sul m a m e i a răsunat prin c urt e a din spa t e și e ra un sune t pe c a re nu l-a m m a i a uzit de m ult . "Sigur de c e nu?" M a m a a a c c e pt a t . „Ce -a r fi să mă ții de braț?” s-a ofe rit Bia nc a . „Ga uza a re pe t e ine ga le .” Î n a dâ nc ul sufle t ului, părțile c a re se întăriseră datorită creșterii m e le , s-a u crăpat văzând c â t de grațios s-a de sc urc a t Bia nc a pe m a m a m e a . N u a m ignora t greutățile pe c a re m a m a a t re buit să le îndure de c â nd s-a căsătorit c u tatăl m e u, da r e a a ve a m a i multă put e re de c â t să-l la se să facă t ot c e voia și să-și folosească c opiii în foa m e a lui de put e re . Știam că și m a m a sufe re a , da r nu put e a m să o ie rt că l-a lăsat pe t a t a să o pre de a pe N ic ole t t e . Ar fi t re buit să-mi spună. Ar fi t re buit să mă a ve rt ize ze . Aș fi a rs ne noroc it ul de oraș în sc rum pe nt ru a -m i ține sora în siguranță. V oi inc e ndia orașe și țări pe nt ru a -m i ține în siguranță soția și fiic e le noa st re . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzecișipatru Oc e a nofPDF.c om BI AN CA EU a simțit că m a m a lui N ic o mă prive a , c a și c um a r fi hotărât dacă a r t re bui să mă placă sa u nu. Chia r nu m i-a păsat nic io pa rt e . Era beată, foa rt e beată, da r a m simțit tristețe și dure re în jurul e i. M i-a părut rău pe nt ru e a pe nt ru că e ra e vide nt că soțul e i e ra un ne m e rnic . A fost înfiorător c um s-a a runc a t c u privire a la m ine , c u de ge t ul lui c a los fre c â ndu-m i pulsul. M -a făcut să vre a u să fa c un duș pe nt ru a -i șterge a t inge re a . „U it e , uită-te la pa sul tău”, a m a ve rt iza t -o, ținându-o de mână în t im p c e urc a m scările din terasă. "M ult um e sc dra ga ." V oc e a e i e ra blândă, ia r a c um că nu e ra m c u soțul e i și fiul e i, a m simțit că post ura e i s-a c a m prăbușit. De parcă a r fi păstrat aparențele în jurul c e lor doi. Sa u poa t e a fost doa r soțul e i. Era o fe m e ie frumoasă. Am înc e rc a t să-i ide nt ific vâ rst a , da r nu a m reușit să-mi da u se a m a . Poa t e la înc e put ul a nilor șaizeci, deși put e a t re c e pe nt ru că a ve a c inc ize c i de a ni. Părul e i e ra c olora t c a st a niu c u o mulțime de nuanțe a uburn și a ve a niște oc hi cenușii frumoși c a re îm i a m int e a u c um va de a i fiului e i. N ic o a r fi put ut semăna c u tatăl său, da r a ve a oc hii m a m e i sa le . Roc hia lui N a nc y e ra foa rt e rafinată, da r a bia a i obse rva t -o c u dia m a nt e le pe c a re le purt a la gâ t , la înc he ie t uri și la ure c hi. — S-a r put e a c a c a sa să nu fie grandioasă, spuse e a înc e t , a runc â nd o privire în jur spre golf. „Da r priveliștea valorează un m ilion de dola ri.” M -a m oprit și m -a m uit a t în aceeași direcție, înmuiându-mă în orizont . V re m e a a fost frumoasă, deși e ra oc t om brie . „Est e , nu-i așa?” Am fost de a c ord. „N u m i-a r păsa să st a u la c ort a ic i, a t â t a t im p c â t aș put e a păstra această priveliște”, i-a m spus. Ea c hic ot i înc e t . „N ic o nu-ți va pe rm it e să fa c i c ort . Aș fi surprins dacă nu îți va re c onst rui toată c a sa .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. — At â t a t im p c â t nu a t inge bucătăria m e a . Am c hic ot it a m â ndoi. „Am înțeles că îți pla c e să gătești.” I -a m a runc a t un zâ m be t de oi. "Fa c . Ga t it i si c oa c e t i. Fa c si inghe t a t a de c a sa . Est e c a lm a t orul m e u de st re s”, a m re c unosc ut . „Proba bil că nu e st e bun pe nt ru silue t a m e a și în c e le din urmă mă va a junge din urmă.” „Prost ii, ești frumoasă și e x a c t ge nul de fe m e ie de c a re N ic o a re ne voie .” Ca pul m e u zbâ rni în direcția e i, căutându-i oc hii. T re buia să glumească. Era m a proa pe doa r o casnică și m i-a plăcut. M i-a plăcut să a m grijă de c opii și să fa c o casă dint ro casă. — Pa ri surprins, remarcă e a . Am ridic a t din um e ri. „N u sunt c hia r ambițios și nu a m re a liza t m a re luc ru.” „Ai cumpărat și a i c onst ruit această casă”, a ofe rit e a . — N u t oc m a i, i-a m spus. „Bunic a și t a t a ne -a u a jut a t c u a va nsul c â nd a m cumpărat c a sa . Am pus niște sudoa re în e a , da r nu a m fost t ot e u. Ştii?" N u a fost c e va c e a m re a liza t pe c ont propriu. Î n plus, e ra m pe c a le să pie rd c a sa dacă nu e ra N ic o. Da , m -a șantajat să mă căsătoresc c u e l pe nt ru că Willia m l-a fura t , da r a poi a vărsat m a i mulți ba ni în m ine sa lvâ ndu-m i c a sa . N u a ve a se ns. Aria nna și H a nna h a u fugit la m ine , împreună c u M a t t e o. Ella și Gra c e urm a u în urm a lor. U rsul e ra c hia r în spa t e le lor. „M a m i, put e m m e rge la înot ?” Întrebară a m â ndoi ve se li, în t im p c e Ella și Gra c e clătină viguros din c a p în funda l. „M a t t e o îi pla c e să înoa t e .” „Est e pre a frig pe nt ru a înot a ”, le -a m spus. „Î n plus, sunt foa rt e mulți oa m e ni a ic i. Dacă toți a r fi vrut să înoa t e ?” Am înt re ba t . „N u a ve m c ost um e de ba ie pe nt ru toată lum e a și a t unc i se nt im e nt e le lor a r fi rănite.” „Andia m o in spia ggia ”, a înt re ba t M a t t e o, c u speranța în voc e . H a i sa m e rge m la pla ja . M -a surprins vorbind în italiană. Era c la r că e l se pric e pe și la a st a , pronunția lui perfectă. Am clătinat din c a p. „N u, nu a c um ”, i-a m spus. „H a ine le t a le vor fi st ric a t e . Poa t e c â nd toată lum e a pleacă. Da r nu înot . Apa e st e pre a re c e .” Ce i t re i a u împărtășit o privire și a u opt a t să meargă să se joa c e în c a m e ra de joacă. Au de c ola t fără un c uvâ nt , neinteresați de noi și de U rsul în urm a lor. „Î m i pa re rău”, i-a m c e rut sc uze . El a zâ m bit zâ m be t ul lui de re c hin. „Oh, a st a nu e st e nim ic . Micuții m e i, a r fi a runc a t în a e r a c e st loc c u e ne rgia lor.” „La na iba ”, a m glum it . „N u-i a duc e a ic i. Du-i la N ic o.” Toți a m râ s și e l a ple c a t după c opii. „Sunt a t â t de obosită”, a spus Gra c e . „Est e c a și c um a r fi pe st e roizi.” a m c hic ot it . „Sunt de st ul de sigur că H a nna h și Aria nna se hrănesc re c iproc c u e ne rgia . Est e un c e rc fără sfârșit.” M -a m înt ors către m a m a lui N ic o. „U m m , nu sunt sigur dacă vă cunoașteți de ja ...” Am înc e put și c â nd t oa t e c e le t re i fe m e i a u clătinat din c a p, a m c ont inua t : „Ea e st e m a m a lui N ic o, doa m na M orre lli.” „T e rog să-mi spui N a nc y”, a spus e a . I -a m zâ m bit . Î n c iuda nive lului e i de c onsum de a lc ool, m i-a c a m plăcut de e a . „N a nc y, a c e st e a sunt Gra c e V it a le și Ella ... U f, c a re e st e num e le tău de fa m ilie ? Î m i pa re rău, nu pot urmări t oa t e num e le pe c a re le -a m învățat astăzi.” Ella zâ m bi. "Mă înt re b de c e . Am apărut la ușa t a doa r neanunțați. Est e Am a t t e .” a m zâ m bit . "Ast a e c ore c t . Ce le două fe t e , ge m e ne , c a re a u fost a ic i sunt a le m e le . H a nna h și Aria nna . Și băiatul e st e a l lui Gra c e . M a t t e o.” „Ai fe t e ?” Ca pul lui N a nc y s-a bic iuit în direcția m e a . „Sunt fiic e le t a le ?” Am da t din c a p. "Da ." O umbră îi străbătu faţa. „Ține-i de pa rt e de tatăl lui N ic o. Bine ?" M -a m înc runt a t la a c e a c e re re , a poi m -a m uit a t la Gra c e și Ella . Păreau la fe l de c onfuzi. Fără un c uvâ nt , a m da t din c a p. A fost o c e re re ciudată, da r nu m i-a plăcut soțul e i, așa că n-aș a ve a proble m e în urm a c e re rii e i. „Bine , arată-mi unde l-a i bătut pe c e l m a i bun prie t e n c u c a pul lui?” întrebă N a nc y, rupâ nd m om e nt ul incomodă. "Ce ?" înt re ba u Gra c e și Ella în același t im p. — Î i făceam lui N a nc y un t ur a l c a se i, i-a m e x plic a t . „Și a ve a să-i arăt unde a m a runc a t une lt e în J ohn.” — T ipul după c a re N ic o a înne bunit ? I sa be lla se alătură c u un râ nje t pe față. „T re buie să-l a ud pe a c e st a . Doa m ne lor, vă supe ri dacă vă alătur? V a sili mă înnebunește. El c re de că sunt o invalidă, nu o fe m e ie însărcinată. Sunt a proa pe ga t a să a runc c e va în e l.” Chic ot ind c a niște fe t e de școală, a m c ont inua t să le ofe r t ut uror un t ur. Și speranța a înflorit în pie pt ul m e u. Aș put e a să mă înțeleg c u a c e st e fe m e i și să fa c prie t e nii pe viață. După t urne u, doa m ne le și-au găsit loc uri pe terasă, în t im p c e Gra c e și Ella le -a u dist ra t c u povești de spre bufniile lor în t im p c e călătoreau prin Europa ; deși t re buia să mă înt re b c um și-a c onvins soțul să o la se să ple c e a t â t de m ult c u fiul lor. N u părea ge nul c a re să o la se să rătăcească pre a de pa rt e . Privind în jur, a m fost surprins să-l văd pe J ohn încă prin preajmă, da r și fe ric it . Stătea sprijinit de șinele punții, privindu-mă. Îndreptându-mă spre e l, unde stătea singur c u o be re , a m simțit un vâlvă de vinovăție. N u i-a m fost un prie t e n bun. „H e i, străine”, m -a înt â m pina t c u un zâ m be t , c u c hipul arătând oc hiul ne gru pe c a re i-a da t N ic o. A fost sufic ie nt pe nt ru a hrăni vinovăția pe c a re o simțeam. M i-a m fre c a t t â m pla pe nt ru o secundă, înt â lnindu-i oc hii căprui. Era un t ip bun, unul dint re c e i m a i buni. El a fost m e re u. Chia r și a t unc i c â nd fe t e le îl urmăreau, e l își dore a doa r unul. După a c c ide nt ul tatălui său, m a m a sa a înc e rc a t să-i conducă c om pa nia . După t re i a ni în c a re a urmărit-o lupt a , e l a renunțat la fa c ult a t e și a a jut a t c u c om pa nia . Și a c um , N ic o M orre lli, soțul m e u, o de m ont a cărămidă c u cărămidă. Poa t e a s put e a a jut a c u a st a . — H e i, m -a m lovit c u umărul de e l. La fe l c um făceam c â nd e ra m c opii. — De c i t u și N ic o M orre lli, nu? A urmărit oric e indic ii de suferință. Era u de st ule , da r le -a m ținut a sc unse . „Cum s-a înt â m pla t a st a ?” Am ridic a t din um e ri și e l și-a m ijit oc hii a supra m e a . „Cunosc privire a a st a . Câ nd ridic i din um e ri, muflă buze le - e st e a spe c t ul tău încăpățânat.” Am sc os un râ s. „N u a m o privire încăpățânată.” Și-a da t oc hii pe st e c a p și a zâ m bit la a st a . „Oh, da , da .” L-a m îm pins jucăuş. "Do. N u." „Spune -m i doa r un luc ru.” "Sigur." — Are vre o legătură c u ge a nt a ? De da t a a st a a m reacționat și nu i-a scăpat. „I isuse H rist oa se , Bia nc a .” — T a c i, l-a m a ve rt iza t , privind în jur. N ic o s-a uit a t c u pum na le la noi și e u a m tresărit. Oc hii lui N ic o s-a u uit a t pe c e l m a i bun prie t e n a l m e u și pe m ine de parcă aș e va lua dacă a r t re bui să-l bată din nou pe J ohn. N u m i-a plăcut privire a din oc hii lui. Era re c e c a pia t ra , nic i măcar un gra m de prie t e nie în e i. Și t ot ul e ra îndre pt a t către J ohn. — La na iba , spune -m i că nu va înne buni din nou, mormăi J ohn. Am simțit m a i m ult de c â t l-a m văzut pe J ohn înțepenindu-se lângă m ine . Chia r dacă N ic o e ra dre pt pe st e pa rt e a opusă a curții, a e rul s-a înc orda t și i-a fost m a i gre u să re spiri, în c iuda brize i proa spe t e . Stătea c u Ca ssio, Luc a și Luc ia no la m a rgine a curții, m a i a proa pe de a le e , de parcă a r fi așteptat să vină c ine va . Tatăl său stătea la câțiva pași de e l, vorbind c u unul dint re bodygua rzii lui M orre lli. Oc hii lui N ic o se îndre pt a u spre tatăl său din c â nd în c â nd, da r c ont inua u să se întoarcă la m ine . M -a m buc ura t că tatăl lui s-a ținut de pa rt e de casă și de m ine . Era un bătrân josnic . „V a fi bine ”, i-a m spus, spe râ nd că e st e adevărat. „N u spune nim ic de spre geantă. N u vre a u c a nim e ni să știe că știi de spre a st a .” Oc hii lui J ohn a u ve nit la m ine . „Willia m și c u m ine ne -a m da t na ibii, nu t u.” „N u e st e vorba de spre na iba ”, a m spus pe un t on st ins. „N u t e gâ ndi la a st a .” S-a înțepenit și dure re a din oc hii lui J ohn m -a lovit dre pt în pie pt . — Ai a t â t de puțină înc re de re în m ine ? Î nt re ba re a lui m -a lua t prin surprinde re . Câ nd a m rămas însărcinată, a m int ra t în panică să-i spun lui Willia m . J ohn a înțeles se m na le le fără să-i spun e u și m -a a sigura t că va fi în regulă. Câ nd a m a fla t de infide lit a t e a soțului m e u, J ohn a știut im e dia t că c e va nu e ra în regulă și e ra a c olo pe nt ru m ine . Singurul luc ru pe c a re nu l-a învățat niciodată a fost revelația de spre tatăl m e u biologic . M i-a a t ribuit șocul și tristețea pie rde rii tatălui m e u, c e e a c e a fost adevărat până la un a num it punc t . Da r în ult im e le șaisprezece luni, l-a m e x c lus. Am păstrat pe nt ru m ine a proa pe pie rde re a c a se i m e le , grijile le ga t e de m a m a m e a sub m a fie sa u plătirea da t oriilor c â nd c e i doi a u lua t punga c u ba ni. S-a săturat de grijile lui și nu a ve a ne voie de a le m e le . Da r fără să vre a , l-a m rănit. Atenția lui J ohn a supra m e a și o rănire în oc hi m i-a u spus c la r că oric e aș spune în c ont inua re a r put e a rupe prie t e nia noastră pe nt ru t ot de a una . „Î m i pa re rău”, a m mormăit. „Î m i pa re rău pe nt ru c e e a c e s-a înt â m pla t m a i de vre m e , îm i pa re rău că nu a m suna t și îm i pa re foa rt e rău că a m păstrat distanța în ult im ul a n. Sună clișeu, da r a m fost e u, nu t u.” El încă stătea țeapăn, inim a m i-a t una t de îngrijora re a că a m st ric a t pe nt ru t ot de a una prie t e nia noastră. „V re a u să fiu a c olo pe nt ru t ine ”, mormăi e l. „Ești m e re u a c olo pe nt ru m ine .” „N u a m fost a c olo c u t ine în ult im ul a n în t im p c e c om pa nia t a a fost dezmembrată.” V oc e a m e a e ra plină de re gre t . Fa pt ul că a m â ndoi știam că a c um noul m e u soț a făcut-o, proba bil că a înrăutățit situația. „Da r ți-ai făcut griji pe nt ru m ine . Ești pre a bun, Be e , spuse e l, clătinând din c a p. „Î nc e rc i să re pa ri t ot ul pe nt ru toată lum e a , în afară de t ine . Spe r doa r că de da t a a st a nu a i mușcat m a i m ult de c â t poți m e st e c a .” Am â ndoi știam că vorbe a de spre N ic o. „T e iube sc indife re nt de c e , Be e ”, a c ont inua t e l și pie pt ul m i s-a încălzit la recunoașterea lui. „V oi fi m e re u a ic i pe nt ru t ine . Spe r că știi a st a .” Am făcut un pa s să-l îmbrățișez, da r următoarele c uvint e m a u oprit . „N u mă îmbrățișa”, mormăi e l. „T e iube sc și vom fi m e re u prie t e ni. Da r c hia r a c um , soțul tău mă privește, proba bil că se gândește la c um să mă ucidă. Am înt ors c a pul și J ohn a ve a dre pt a t e . N ic o nu părea pre a înc â nt a t . Om ul a c e la a t re buit să luc re ze la proble m e le lui de ge lozie . I -a m făcut se m n c u m â na și i-a m ofe rit un zâ m be t la rg, a poi i-a m da t c u de ge t ul m a re în sus. Î ndre pt â ndu-m i atenția către c e l m a i bun prie t e n a l m e u, m ia m înfășurat m â inile în jurul m e u. „Și e u t e iube sc ”, i-a m spus. „Da r t re buie să înc e t e zi să-mi spui Be e .” El a zâ m bit . "N u!" Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzeci și c inc i Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T Pe t re c e re a a ieșit m a i bine de c â t a m spe ra t . Cu siguranță m a i bine de c â t a înc e put . Era m ijloc ul după-amiezii și prie t e nii lui N ic o mă cunoașteau pe râ nd și da nsa u c u m ine . Câ nd Ca ssio și Luc a a u da nsa t c u m ine , N ic o părea în la rgul său și încrezător. La fe l și c u Luc ia no și V a sili. U lt im ii doi a u pre fe ra t să da nse ze c u soțiile lor, c e e a c e a fost bine pe nt ru m ine . V a sili N ik ola e v e ra înfricoșător, fra t e le său Ale x e i și m a i înfricoșător. Sa sha N ik ola e v e ra oa re c um m a i ușor, în c iuda asemănării sa le izbit oa re c u frații săi. Lui N ic o nu-i păsa să mă vadă da nsâ nd c u Sa sha . Așa că la m e vit a t . N u a ve a se ns să-l agită pe bărbat. Pra c t ic , a m a juns la c onc luzia că e ra bine c â nd a m da nsa t c u bărbații căsătoriți, e x c luzâ nd tatăl lui, c u c a re m i-a fost pe rfe c t , Ca ssio și Luc a . Ceilalți bărbați e ra u interziși. Oc hii lui N ic o ațintiți a supra m e a a u simțit c a o furnicătură pe ceafă. De parcă m -a r păzi. Pe t re c e re a a fost limitată în m a re pa rt e spre e x t e rior. Fe t e le și M a t t e o int ra u și ieșeau, lipiți de pa rt e a c a se i c u pla ja și loc ul de joacă. U rsul a fost c onst a nt c u e i și s-a a sigura t că c opiii nu s-a u a propia t niciodată de tatăl lui N ic o. Am simțit că N ic o a insist a t c a zona de pe t re c e re să fie amenajată pe pa rt e a opusă. Până a c um , a m put ut să mă re la x e z. Am c unosc ut prie t e nii lui N ic o. Părea că gravitează c e l m a i m ult la Luc ia no și M a ssim o. Poa t e pe nt ru că e ra u căsătoriți și e vide nt înnebuniți după soțiile lor. I a r doa m ne le e ra u de obic e i a c olo lângă oa m e nii lor. Deși și m ie m i-a plăcut foa rt e m ult Ca ssio. Da r num e le lui de fa m ilie a fost c e l c a re m -a ținut pre c a ut . Chia r a c um , am st a t cu J ohn, Luc ia no, M a ssim o și doa m ne le . M -a m uit a t în jur, căutându-l pe N ic o, surprins să nu-l văd. „U nde e st e N ic o?” a m înt re ba t . „El și Ca ssio a u t re buit să vorbească”, a răspuns Luc ia no. M i-a m ridic a t sprâ nc e a na , așteptând, da r e l nu sa e x t ins niciodată. Ciuda t ! — Aș uc ide pe nt ru o linguriță de înghețată italiană a c um , mormăi Gra c e . Ea a vorbit de spre o poftă de înghețată în ult im e le ze c e m inut e . Ea a dezvăluit că e st e însărcinată și că poft a e i a înc e put de ja , deși nu e ra de pa rt e . „Poți înc e rc a înghețata m e a de casă”, i-a m ofe rit . „Est e în c onge la t orul din ga ra j. Doa r nu lăsa fe t e le să vadă a st a . Alt fe l, vor m â nc a t ot ul și a poi se vor plâ nge de c â t de bolna vi sunt . Est e de st ul de boga t .” „Îți fa c i singur înghețata?” U im ire a e ra evidentă în voc e a și c hipul e i. a m ridic a t din um e ri. „Câ nd sunt îngrijora t sa u st re sa t , gătesc, c oa c și fa c înghețată.” — Doa m ne , aș fi vrut să a m proble m a a st a , mormăi e a . Oc hii e i s-a u a runc a t în spa t e le m e u și i-a m urm a t privire a . Tatăl lui N ic o e ra c hia r în spa t e le m e u, N a nc y c la r nefericită alături de e l. M -a m ridic a t și m -a m înt ors pe nt ru a le înfrunt a . „Ahhh, noua m e a fiică”, a t ra s e l, c u un zâ m be t amenințător pe buze . Am obse rva t că N a nc y tresări la t it lul lui pe nt ru m ine . N u părea be a t , da r simțeam m irosul de a lc ool pe e l. Era m pe c a le să mă înt orc c â nd m -a lua t de braț și m -a forțat să mă uit la e l. — Scuză-mă, a m spus, înc e rc â nd să mă sc ot din st râ nsoa re a lui, c u de ge t e le lui înfipâ ndu-m i în c a rne . Luc ia no a ve nit lângă m ine . — Lasă-o să ple c e , spuse e l, c u un t on dur. Acești mafioți a r fi m oa rt e a m e a . „Sa u o să a jungi pe față.” „Știi că s-a căsătorit c u t ine doa r pe nt ru răzbunare”, a spus tatăl său. Am c lipit c onfuz și oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre soția lui. Era înt rist a re în oc hii e i și nu e ra m c om ple t sigur dacă e ra pe nt ru m ine , pe nt ru e a sa u pe nt ru c ine va dife rit . Am clătinat din c a p. "Ce vre i să spui?" Propria m e a voc e m ia suna t c iuda t . „Dom inic ”, îl avertizează N a nc y pe soțul e i, da r e l nic i măcar nu se uită în e a . Tatăl lui N ic o a zâ m bit , c u un zâ m be t c rud pe față. „T e folosește îm pot riva lui”, a spus e l c u un zâ m be t urâ t . „Știm c u toții de spre m a m a t a . Ești o m oda lit a t e de a a junge la e l.” St râ nge re a lui a supra m e a a de ve nit m a i strânsă, dureroasă. Da r nu se c om pa ra c u dure re a din pie pt . L-a m căutat pe N ic o c u privire a , da r nu l-a m găsit. At â t e l, c â t și Ca ssio nu se ve de a u încă nicăieri. „La s-o dra c ului să ple c e , sa u t e împușc”, m â râ i Luc ia no. „Și fiul tău t e va îngropa de viu”. M i-a da t drum ul a t â t de brusc , înc â t m -a m îm pie dic a t pe spa t e . Luc ia no m -a prins îna int e să mă pot îm pie dic a pe fundul m e u. U n râ s zbuc ium a t ne -a făcut pe toți să înt oa rc e m c a pe t e le și inim a m i-a înghețat. — Și iată-l pe re ge le , fredonă dom nul M orre lli, în t im p c e mă țineam în pic ioa re , c u inim a blocată în gâ t . — H a i să m e rge m , N a nc y. Luc ia no a m â râ it lângă m ine și și-a sc os a rm a Dom nul M orre lli a ple c a t fără să o aștepte pe m a m a lui N ic o, da r a c e a st a nu s-a m ut a t de la loc ul e i. Î n sc him b, e a a st riga t : „Eu rămân”. El a ridic a t din um e ri, c u ve nin în oc hi. „Potriviți-vă.” Luc ia no s-a îndepărtat c u un pa s de m ine , da r a zăbovit în c ont inua re a proa pe în t im p c e stăteam în pic ioa re , uit â ndumă după tatăl lui N ic o și după bărbatul de c a re m -a m t e m ut c e l m a i m ult . Bătrânul M orre lli a fost uit a t ; N u put e a m privi în altă pa rt e de la oaspeții c a re sose a u. Be nit o K ing. Cu m a m a m e a . Și o mică armată de pa znic i îi înconjoară. Gărzile lui de c orp nic i măcar nu s-a u obosit să-și ascundă a rm e le și m -a m ruga t c a a st a să nu se t ra nsform e înt r-o nuntă sângeroasă. Oc hii m e i a u căutat a dâ nc urile a lba st re a le m a m e i, da r e a a e vit a t să ne bloc he ze privirile . Arăta frumoasă, da r a ura de tristețe și de gol din jurul e i m -a spulbe ra t . U n a lt e ve nim e nt pe c a re a fost nevoită să-l ra t e ze . Sa c rific iile e i a u c ont inua t să se adună. Din c a uza lui. U ra a rde a a dâ nc în m ine , amenințând să mă înghită înt re g. N u a m fost niciodată o persoană violentă, da r a m vrut să-l văd pe a c e st om ticălos t ort ura t și să-l văd sufe rind. Înfășurându-mi m â inile în jurul m e u, de parcă aș înc e rc a să mă prot e je z, a m privit -o pe m a m a pe brațul lui Be nit o K ing. Ea m ore a pe dinăuntru în fie c a re zi. I nim a m i-a t una t și m inge a din gâ t m i-a făcut gre u să re spir. Cum a u a juns a ic i? Știam că m a m a nu l-a r fi a dus pe Be nit o K ing, indife re nt de c â t de dispe ra t și-ar fi dorit să mă vadă căsătorită. U re c hile îm i bâ zâ ia u, punc t e ne gre înot a u în viziune a m e a . „Bia nc a , ești bine ?” M â na c uiva m -a sc ut ura t din st upoa re . M i-a m înt ors c a pul și a m găsit-o pe I sa be lla scuturându-mă de braț. „Arăți de parcă ești pe c a le să leșini.” A int e rve nit a lt c ine va , c hic ot ind înc e t . „Ce re m onia e st e terminată. Pe t re c e re a e st e a proa pe terminată și a m e rs fără proble m e . Î n m a jorit a t e a c a zurilor. Respiră ușor.” N u a m put ut pla sa voc e a sa u c ui îi aparține. „Se a ra nunții e st e următoarea.” — T e soro, m â râ i Luc ia no. „T u, Ella și c opiii t re buie să intrați înăuntru. Ac um !" „O, Doa m ne ,” voc e a Ele i a pătruns prin t e roa re a m e a . Am jura t că t ot ul se întâmplă c u înc e t init orul. „Be nit o K ing e st e a ic i. N e noroc it ul ăla e st e a ic i c u o armată.” Ea a sc â nc it , c u fric a în voc e a e i re fle c t â nd-o pe a m e a . „Luc ia no...” V oc e a lui Gra c e a ve a și o notă de panică. „De c e e st e a ic i?” Lui Luc a și M a ssim o li s-a u sc os a rm e le , ia r bărbații din N ik ola e v a u urm a t e x e m plul. V a sili și-a pus soția în spa t e le c orpului m a re și t ot t im pul, a m urmărit înt re a ga scenă c u t e roa re a înghețată, ne put â nd să mă mișc sa u să spun c e va a l na ibii. T ot c e put e a m gust a și simți e ra fric a . Amărăciune și teamă că m i-a m văzut m a m a pe nt ru prim a dată în șase a ni și încă nu a m reușit să o sa lve z. Sa u fa m ilia noastră. — Cre zi ne rvii ticălosului ăla? şuieră Gra c e . „Ar t re bui să fie împușcat pe loc .” — T e soro, ia fe m e ile și c opiii din casă, ordonă din nou Luc ia no, c u t ot c orpul înc orda t . M -a m înt ors către fe m e ia roșcată de lângă m ine . "OM S?" V oc e a m e a suna îndepărtată, ciudată, detașată. „Cine a r t re bui să fie împușcat?” „Be nit o K ing. N e -a răpit pe Ella și pe m ine în urmă c u doa r c â t e va săptămâni.” Bum -bum . Bum -bum . Bum -bum . — T e -a răpit și pe t ine ? M i-a m răpit înt re ba re a . Ca pul lui Luc ia no s-a re pe zit spre m ine , privindu-mă a m uza nt , de parcă poa t e aș fi fost inst a bil m e nt a l. Cum să e x plic că m a m a e ra c hia r a c olo, ia r Be nit o o forța să rămână din c a uza unui a c ord ne noroc it ? Și tatăl m e u biologic e ra a c e l ticălos inst a bil, ne bun și c rud? V a sili și I sa be lla N ik ola e v stăteau a c olo, încordați și urmăreau înt re a ga scenă c u Sa sha . Respirația m i s-a îngust a t ; plămânii m e i nu a u put ut prim i sufic ie nt ox ige n. Aș a ve a un a t a c de c ord. Î n oric e secundă a c um . Poa t e dacă aș leșina, aș scăpa de atenția lui. Aria nna și H a nna h și-au găsit drum ul spre noi c u M a t t e o, U rsul privindu-le c a un șoim. Toți c e i t re i c opii a u c hic ot it sălbatic și fericiți, zâ m be t e fără griji pe fețe. T re i dint re e i e ra u de ja c e i m a i buni prie t e ni, c u zâ m be t e la rgi pe fețele lor fe ric it e . Copiii a u c e l m a i prost t im p. Conc luzia m i-a țipat în c re ie r. Ce l m a i prost t im p. U rsul a sc os m a i m ult e ble st e m e în t im p c e lua c opiii, înc e rc â nd să nu-i pa nic he ze , c i să-i îndepărteze de situația tensionată c u a rm e le sc oa se . Bătăile inim ii m i s-a u oprit , re a lizâ nd îngrozită că dacă Be nit o K ing le -a r ve de a pe fe t e le m e le , a r put e a să le ceară a c um . M i-a m ridic a t oc hii și nu a ve a m ne voie de o oglindă c a să știu că dispe ra re a și de va st a re a se re fle c t a u a c olo. Am simțit-o în fie c a re celulă a c orpului m e u. „M a m i, uit e c e a făcut M a t t e o”, a e x c la m a t Aria nna , în t im p c e inim a îm i bubuia în gâ t . Căutând pe m a m a m e a și pe Be nit o, i-a m văzut m e rgâ nd înc e t spre noi. Î n spa t e le a doi dint re e i se a fla u c e l puțin ze c e bodygua rzi, alți câțiva de fie c a re pa rt e înc onjurâ ndu-i și proba bil m a i mulți rătăcind în jur. T oc ul pe nt ru armă de pe Be nit o și gărzile lui e ra c la r vizibil, c hia r și de a ic i și c hipul m a m e i a ve a un zâ m be t înghețat t e nc uit pe e l, t oa t e emoțiile e i a sc unse . Ast a e rău. Am înghițit gre u. „B-Be a r, c re zi că a i put e a să-i ie i pe M a t t e o și pe fe t e le m e le în casă”, a m răpit, c u voc e a neuniformă, în t im p c e ure c hile îm i suna u. M â inile m i-a u t re m ura t vizibil, așa că a m prins m a t e ria lul roc hie i m e le de mireasă, înc e rc â nd din răsputeri să le a sc und. M -a m ruga t în tăcere c u privire a . „T e rog”, a m răsuflat. O făcea de ja , da r c opiii a u găsit c e l m a i rău m om e nt pe nt ru a vre a să rămână c u noi. „T e soro, grăbește-te și intră înăuntru c u M a ssim o.” a înde m na t -o soțul lui Gra c e , c u voc e a fermă. „M a ssim o, a le ge o cameră fără uși și fe re st re . I nc hide -l." Dacă Be nit o le -a răpit pe Ella și pe Gra c e , Luc ia no a înțeles pe ric olul. Oriunde m e rge a Be nit o, urm a u m ize ria și m oa rt e a . I sa be lla , M a ssim o și Ella a u lua t re pe de c opii, fie c a re ridic â nd c â t e un c opil în brațe și grăbindu-se în casă, U rsul și alți doi pa znic i a vâ nd spa t e le . Din fe ric ire , fe t e le m e le nu a u prot e st a t și a u m e rs fără să se plângă. Era u îndrăgostiți de M a t t e o, c a o jucărie nouă strălucitoare, și îl urm a u oriunde a r m e rge pe nt ru un viit or pre vizibil. „Ar t re bui să vii și t u c u noi”, a spus N a nc y, m a m a lui N ic o, c u voc e a joasă. „N u vre i să-l întâlnești pe a c e l bărbat. El e st e pe ric ulos.” M i-a m înt ors privire a către Be nit o și m a m a c a re își c roia u înc e t -înc e t drum . Doa m ne , dacă a r ști c â t de dre pt a re . „N u pot ”, a m mormăit. „Ac e a st a e st e m a m a m e a .” Am a uzit un gâ fâ it , da r m i-a m ținut oc hii ațintiți a supra c uplului c a re m i-a ve nit . „Doa r ține c opiii de pa rt e , c a să nu-i vadă.” — Du-t e , îi spuse Luc ia no doa m ne i M orre lli. „O a m pe Bia nc a . V in și m a i mulți bărbați.” Am a uzit t â râ it în t im p c e e a ieșea grăbită de a ic i. Luc ia no s-a a propia t de m ine , c u voc e a joasă, c â nd a spus: „V a fi bine , Bia nc a . N ic o și Ca ssio sunt la doa r c â t e va m inut e distanță.” Arunc â ndu-i o privire scurtă, i-a m zâ m bit t re m urâ nd. N u mă așteptam să-i văd pe Be nit o și pe m a m a c a invitați la nunt a m e a . Și una c a re a fost pusă împreună în ult im ul m om e nt . T re buie să fi fost invitați. Cuvint e le tatălui lui N ic o m i-a u răsunat în ure c hi. S-a căsătorit c u t ine doa r pe nt ru răzbunare . — Ar fi t re buit să fiu a t e nt la list a de invitați, nu? Am înc e rc a t să glum e sc , înt orc â ndu-m i c a pul în direcția bom be i c a re sosește. — N e m e rnic ii găsesc înt ot de a una o c a le de int ra re , mormăi e l pe gura , și nu se înșela că nu-i plăcea Be nit o. La urm a urm e i, și-a răpit soția. M -a r displa c e pe Luc ia no dacă a r ști că sunt fiic a lui Be nit o? „Ahhh, iată m ire a sa ”, voc e a lui Be nit o e ra plăcută, deși strălucirea din oc hii lui nu e ra . nu a m ra spuns. Oc hii albaștri a i m a m e i păreau obosiți, triști și morți. Tristețea profundă a ve a gust sărat și a m a r pe lim ba m e a . Ca sâ nge le , de spre c a re știam că înt r-o zi se va revărsa. U nde m e rge Be nit o K ing, urmează m e re u sâ nge le și m oa rt e a . V oc e a bunic ii a c ont inua t briza , avertizându-mă de pe ric olul c a re se a propie . „T u t re buie să fii Bia nc a Ca rt e r”, a tăcut e l, din m om e nt c e a m rămas tăcut. M i-a prins m â na de a lui și a pus un sărut de a supra e i. N -a m înțeles niciodată adevăratul se ns a l unui t â râ t or până în a c e l m om e nt . N ic i măcar tatăl lui N ic o nu s-a c om pa ra t . Om ul ăsta îm i dădea t ot fe lul de se nt im e nt e înfiorătoare. Și e l a fost tatăl m e u biologic . La na iba , nu! N u poa t e fi . N u simțeam nim ic față de e l, în afară de de zgust și ură. N u a m urâ t niciodată nim ic la fe l de m ult c a pe e l. „Sa u a r t re bui să-ți spun Bia nc a Ca t a la no?” adăugă e l, c u o privire înțelegătoare în oc hi. M -a m t ra s de mână, da r e l a ținut-o fe rm în st râ nsoa re a lui, m â inile lui lipic i făcându-mi pie le a să se târască. „Poți să-i spui Bia nc a M orre lli”, a a uzit t onul lui N ic o, ascuțit și dur, lângă m ine și c a pul m e u s-a bic iuit în direcția lui. M i-a sm uls m â na din st râ nsoa re a lui Be nit o. Fața soțului m e u e ra o mască re c e , nemișcată. Bărbatul de lângă m ine e ra m a fiot ul ne m ilos pe c a re îl cunoștea lum e a m a fie i. Ca ssio și Luc a K ing stăteau de cealaltă pa rt e a soțului m e u, surprinzându-mă. Aproa pe că a m simțit că e ra m noi îm pot riva lor. Am fost surprins să văd că Ca ssio și Luc a nu stăteau lângă tatăl lor, da r a poi c uvint e le lui N ic o m i-a u răsunat în ure c hi, suge râ nd c ruzim e a pe c a re a u îndura t -o sub tatăl lor. Î nc onjura t de toți mafioții, m -a m simțit m a i în siguranță c u N ic o și prie t e nii lui de c â t oric â nd. Deși nu e ra m sigur dacă a r t re bui să mă sim t în siguranță în pre a jm a vre unuia dint re acești bărbați. „Sofia , a m c re zut că fiic a t a a re gust uri m a i bune în privința bărbaților”, a ba t joc orit Be nit o. Fața m a m e i m e le nu s-a sc him ba t niciodată, nic io e x pre sie nu a t re c ut de e a . Cu excepția une i m ic i licăriri în oc hii e i. Părul e i e ra roșu și, deși arăta bine pe e a , m i-a plăcut m a i m ult de e a în buc le le e i blonde m urda re na t ura le . Părea pre a palidă, roșul vibra nt din părul e i c om bina t c u roc hia albastră închisă făcând-o să pară spălată. „Bună dragă”, s-a a ple c a t m a m a și m i-a sărut ușor pe obra z. "Arătaţi frum os. Bunic a și t a t a a r fi a t â t de m â ndri să t e vadă astăzi. Deși a i slăbit c e va .” V oc e a e i e ra la fe l de blândă pe c â t m i-o a m int e a m . Trecuseră șase a ni de c â nd n-a m m a i văzut-o și m -a durut a t â t de m ult să-i văd dure re a în oc hi. S-a r put e a să nu fie e vide nt pe nt ru nim e ni a lt c ine va , da r l-a m văzut lim pe de c a ziua . Poa t e că nu e ra a t â t de bătrână, da r oc hii e i e ra u străvechi. „Mamă”, am răsuflat, voc e a mi se spa rge din c a uza se nt im e nt e lor pe c a re înc e rc a m să le țin la distanță. „Eu-” M â na e i a ve nit să-mi cuprindă obra zul, oc hii e i înt â lnindu-i pe a i m e i. — E în regulă, spuse e a înc e t . Ea mă prive a c u dra gost e și tristețe, făcându-mi inim a în bucăți. „Gre c ia e st e frumoasă în această perioadă a a nului, nu c re zi?” O inspirație ascuțită m i-a lua t plămânii. Era c odul nost ru. Era t im pul să a le rg. Be nit o a a fla t că sunt a l lui? Fe t e le și c u m ine e ra m în pe ric ol; t re buia să dispăream. Doa r că e ra m bloc a t . T ot sa c rific iul m a m e i m e le a fost de ge a ba pe nt ru că a m int ra t în N ic o, pe nt ru că a m c he lt uit ba ni furați. A spus că mă va prot e ja , m i-a șoptit m int e a . Da r a r put e a ? Ar put e a să-mi prot e je ze fe t e le și pe m ine îm pot riva c uiva a t â t de rău și ne m ilos c a iubit ul m a m e i m e le ? Proprie t a r. t e m nic e r. „Da , c e rul e st e a lba st ru”, m -a m sufoc a t , c u voc e a a bia auzită. „Și mările sunt furt unoa se .” T e nsiune a e ra m a re în jurul nost ru; l-a i put e a tăia c u un cuțit. N ic o și prie t e nii lui stăteau a proa pe , fie c a re dint re e i c u t oc urile de sc hise pe nt ru a fi ușor a c c e sibile . Luc ia no și Luc a a ve a u de ja a rm e le sc oa se . Gărzile lui Be nit o e ra u ga t a să scoată și e i a rm e le . „Ce na iba e st e a st a la Gre c ia ?” Be nit o a sc uipa t , da r nu m ia m îndepărtat niciodată privire a de la m a m a , păstrându-mi im a gine a în m e m orie . Aș put e a c ont a pe a m be le m â ini de c â t e ori m i-a m văzut m a m a în toată viața. Abia a ve a m poze c u e a de ținut c u m ine . Totuși, c um va , m -a m simțit c one c t a t la e a la nive l de bază. M a m a nu și-a îndepărtat niciodată privire a de la m ine . „Gre c ia a fost pe list a Biancăi. N u a fost , dragă?” Am da t din c a p. A fost la re ve de re . V oia m să vină c u m ine , dacă reuşeam măcar să sc a p de N ic o. Cu pa znic ii pe c a re i-a a t ribuit a supra m e a , nu e ra foa rt e proba bil. „Dragă, aș vre a să ne înt â lnim la o c a fe a în c urâ nd”, a suge ra t ea. Mama mea ura c a fe a ua . „Poa t e în două săptămâni. Îți voi t rim it e un m e sa j c u da t a c a să put e m găsi un loc unde să ne înt â lnim .” I nim a m i-a bătut fre ne t ic , inim a m i s-a bloc a t în gâ t . „V a fi bine ?” — Da , a m spus e u, c u voc e a a bia auzită. Am băut în fața e i, m e m orâ nd fie c a re râ nd de pe c hipul e i. Bunic a și t a t a s-a u a sigura t că știu că sunt iubită de m a m a m e a , indife re nt că o ve de a m ra r. Câ nd e ra m mică, mă înt re ba m de c e m a m a nu e ra prin preajmă și înc e t ul c u înc e t ul, pe măsură c e îmbătrâneam, bunic a îm i spune a din c e în c e m a i m ult e . Singurul luc ru pe c a re l-a a sc uns de la m ine a fost ide nt it a t e a tatălui m e u. M -a lăsat să c re d că bărbatul c a re m -a c re sc ut a fost de fa pt tatăl m e u. „N ic o, te-aș fe lic it a pe nt ru căsnicia t a ”, a spus Be nit o, c u o strălucire crudă în oc hi. „Da r pot de ja să spun că soția t a nu va st a m ult t im p. Există și a lt e pla nuri pe nt ru e a .” Păream c onfuz înt re m a m a și Be nit o. "Ce vre i să spui?" Am înt re ba t . Be nit o a c hic ot it , fără să se obosească să-mi răspundă. V â nt ul a bătut și părul de c uloa re a uburn a l m a m e i m e le flut ura în jurul e i. At unc i a m văzut-o. Am pre nt e viole t pe gâ t ul e i. Cine va a sufoc a t -o a t â t de t a re , înc â t pe pie le a e i palidă e ra u a m pre nt e viole t albăstrui. M -a m uit a t la Be nit o și un m â râ it m i-a ieșit din gâ t . Am a vut ne voia nebună să țip, să-mi pun m â inile în jurul gâ t ului lui și să-i sufoc viața. Î n a c e l m om e nt , c hia r a m c re zut că aș put e a fa c e a st a și că nu mi-aș pie rde som nul dacă aș ve de a lum ina părăsindu-i oc hii în t im p c e l-a m uc is. Făcând un pa s îna int e , a m ridic a t m â na , ga t a să-l love sc . N u m -a m gâ ndit la a st a , doa r a m acționat. „T u fiu a l...” Am sc uipa t , da r m a m a a înt re rupt -o înt re m ine și Be nit o, împiedicându-mă să-l love sc pe bărbat. „I ubit o, e în regulă”, a spus re pe de m a m a . "N u, nu e st e ." V oc e a m i se ridic a c u fie c a re secundă, inim a îm i ba t e a c u put e re . Singurul luc ru pe c a re l-a m simțit a fost o furie m ist uit oa re . „T e -a rănit.” „Bia nc a ”, a a ve rt iza t e a , bloc â ndu-m i pe Be nit o din ve de re . Be nit o râ se . — T e ve i obișnui c u a st a , Bia nc a , c hic ot i e l înt une c a t . „Soțul tău se descurcă m ult m a i rău.” M i-a a prins t e m pe ra m e nt ul, ure c hile m i-a u t una t și t ot ul a bâ zâ it . T ot ul și toată lum e a s-a st ins. Singurul luc ru a supra căruia mă put e a m c onc e nt ra e ra furia și ne voia de a -l răni pe a c e st bărbat. Furia roșie m -a învins, hrănind a dre na lina și nu m i-a r păsa dacă un luptător de M M A a r vre a să se lupt e c u m ine . Am vrut să love sc și să rănesc, să fa c pe c ine va să sâ nge re ze . „Mamă, mișcă-te”, i-a m ordona t print re dinții strânși, pășindo la t e ra l. M â inile m i s-a u înc re m e nit în pum ni, „N e noroc it ul de fiu a l...” M i-a m legănat m â na , ga t a să-l ghe a re și să-l doa re . Așa c um a rănit-o pe m a m a m e a . S-a da t îna poi și a m ra t a t , m â na m e a zburâ nd prin a e r. „Bia nc a ”, m i-a a ve rt iza t N ic o înc e t și m -a prins de t a lie c u m â na lui stângă, ținându-mă pe spa t e , în t im p c e îi prinde a m antebrațul în jurul m e u. — Dă-i drum ul, a m şuierat e u, ne bun de furie . „Bia nc a !” V oc e a m a m e i m e le se sfărâmă prin furia roșie. „T e iube sc , da r nu t e voi lăsa să-l rănești.” Am c lipit din oc hi, la c rim ile frust ra t e înloc uind furia a supra căreia nu put e a m acționa. Î m i ve ne a să st rig, să țip și să ble st e m din plin. I nspirâ nd a dâ nc , m i-a m da t se a m a că pic ioa re le m e le a t â rna u de pământ. N ic o m -a ridic a t , c a o păpușă, în t im p c e a m int ra t în m odul de a t a c c om ple t . „Sunt bine ”, a m mormăit, e x pirâ nd. "Sunt bine . Pune -m a jos." Și-a slăbit st râ nsoa re a și spa t e le m e u a a lune c a t pe c orpul lui, da r nu m i-a da t drum ul. De parcă izbuc nire a m e a nu s-a înt â m pla t pur și sim plu, m a m a a m urm ura t înc e t : „Î nt ot de a una a m c re zut că Gre c ia e st e o a le ge re bună pe nt ru listă”. Gre c ia a r fi un vis de ne re a liza t . Cu Be nit o și N ic o pe c oa da m e a , a r fi o a le rga re zilnică pe nt ru t ot re st ul vieții fe t e lor m e le . La c rim ile m i-a u ust ura t oc hii. Era a t â t de frumoasă, o persoană m ult m a i bună de c â t a m fost vreodată, de c e nu put e a să aibă o pauză! o voia m c u m ine ; N u a m a vut -o să crească, da r am vrut -o pe lângă ea pe măsură ce îmbătrâneam. V oia m să o văd legănându-se pe o verandă, c it ind sa u oric e îi plăcea să facă. nic i nu st ia m . Ea m i-a lua t obra zul. Cu un se m n tăcut din c a p, m e sa jul lim pe de în oc hii e i și ult im ul sărut, se înt oa rse către Be nit o. — Să m e rge m , Be nit o, spuse e a c u o voc e uniformă. „Ai ve nit să fa c i c e e a c e ți-ai propus.” Ea se îndepărtă de e l fără să a runc e o privire îna poi. Be nit o m i-a a runc a t o privire și a zâ m bit . Chia r m i-a zâ m bit . „Sunt m â ndru de t ine , Bia nc a ”, toarcă e l. „Spre de ose bire de m a m a t a , a i c e va foc în t ine .” Am st râ ns din dinți și m i-a m st râ ns pum nii, lupt â nd c u dorința de a nu sări pe st e e l și de a înc e pe să-l love sc . Din nou și din nou, până c â nd fața lui a de ve nit sângerată și umflată. După zâ m be t ul c rud de pe c hipul lui rău, știa și e l. Și a poi s-a înt ors și a ple c a t , a jungâ nd din urmă pe m a m a m e a , în t im p c e e u mă uit a m după e i c onfuz. Frust ra re a m i-a t â râ t pe c oloa na vertebrală și m -a m bic iuit . Oc hii m e i a u călătorit pe st e Ca ssio și Luc a K ing, a poi Luc ia no și s-a u înc he ia t c u soțul m e u. S-a înt â m pla t c e va înt re acești t ipi și Be nit o K ing. Și a c um a m fost a t ra s în e a . S-a căsătorit c u t ine doa r pe nt ru răzbunare , m i-a u răsunat în ure c hi c uvint e le tatălui lui N ic o. Sâ nge le m i-a fie rt , frust ra re a de a mă simți a t â t de sla b și de disponibil în această lum e mafiotă făcându-mă să mă sufoc de furie . „Ast a e vina t a ”, a m șuierat, îm pingâ nd un de ge t în pie pt ul lui N ic o. Era m furios. Î nc hizâ ndu-m i oc hii c u toți prie t e nii lui. "V oi t ot i! Cre zi că poți folosi și e lim ina oa m e nii așa c um ți se potrivește. N u ești m a i bun de c â t e l.” M -a m ridic a t pe de ge t e le de la pic ioa re și a m int ra t în fața lui N ic o. „Și t u...” a m șuierat, căutând un c uvâ nt . „Ești un ne m e rnic m a nipula t or. Căsătoria a st a nenorocită de c ont ra c t s-a înc he ia t , a m sc uipa t . S-a căsătorit c u t ine doa r pe nt ru răzbunare. „Poți să ie i ba nii ăia nenorociți pe c a re ia m c he lt uit și să-i ba gi în fund. De fa pt , o voi îm pinge în gâ t , c a să t e poți sufoc a c u e l. Privire a cenușie a lui N ic o a fulge ra t c u c e va , da r e ra m pre a de pa rt e c a să-mi păstrez rațiunea sa u să fiu int e lige nt . — Î m i aparții, Bia nc a . V oc e a lui e ra amenințătoare. Scăzut. Re c e . Pose siv. „Ești a l m e u pe viață. T u fugi, e u o să vâ ne z. T e a sc unzi, voi înt oa rc e fie c a re piatră până t e voi a ve a . N u există unde să t e a sc unzi că nu t e voi găsi.” — Da r a i spus doi a ni. Am clătinat din c a p neîncrezător, înghițind gre u. M -a păcălit. M -a mințit. M -a m a nipula t . A zâ m bit , da r a fost înfricoșător. Amenințător. „După c um a m spus, îm i aparții. Soția m e a ." „Da r t e rm e nii...” Doa m ne . Am a juns e u în aceeași situație c u mama mea? "De c e ?" a m înt re ba t , c u voc e a c re sc â nd. Î nc e pe a m să mă e ne rve z. „N u sunt ba nii. N u poa t e fi; e st e o m inune în c ont ul tău ba nc a r.” „N im e ni nu mă fură.” „Ai un im pe riu de un m ilia rd de dola ri, da r mă ve i ba t joc ori pe nt ru t re i sut e de m ii și mă ve i c onda m na la m ize rie pe viață. V re i să știi la c e a m folosit ba nii? Am c he lt uit fie c a re ba n a l na ibii urmărind un re m e diu ine x ist e nt c a re să-i sa lve ze viața lui Willia m .” a m spus e u print re dinții strânși. Știam că nu e ra nic i t im pul, nic i loc ul, da r a c um că ieșeau c uvint e le , nu le put e a m opri. „Și să nu-m i da i m inc iuna t a , de vre o șase sut e de m ii. Era u t re i, pot număra, mulțumesc m ult !” M i-a m îngust a t oc hii a supra lui, de ge t ul îm pingâ ndu-l ia r și ia r de pie pt ul lui dur. „Și proba bil că a c e i ba ni ți-au re ve nit , din m om e nt c e se pa re că a i pe st a t ul tău pe toți c e i din această st a re . Chia r și bie t ul Willia m ! Oa m e nii dumneavoastră t re buie să distrugeți t ot ul bun, nu-i așa? Furia c a re o reflectă pe a m e a a fulge ra t în oc hii lui N ic o. Făcu încă un pa s, c orpul lui îm bujora t c u a l m e u, t oc ul lui pre a a proa pe pe nt ru c onfort . S-a înălțat de a supra m e a . „Dacă Willia m e ra a t â t de bun, de c e a mințit?” El m â râ i jos, furia răsturnându-se de pe e l. — Și în c a zul în c a re t e înt re bi unde s-a u dus c e le la lt e t re i sut e de m ii, Bia nc a , a m e rs la a m a nt a lui. Cuvint e le a u simțit c a o palmă fizică pe față. M i-a u a rs a m bii obra ji, m i s-a îngust a t gâ t ul. "M int i!" N u put e a fi adevărul. Willia m a spus că a fost doa r o a fa c e re scurtă, două săptămâni. „El nu a r-” N u m -a s duc e a c olo a c um . N u e ra de parcă a r c ont a a c um . N u a m put ut fa c e nim ic în privința a st a . Întărindu-mi inim a , m -a m uit a t la toți. „Ar fi bine să dorm i c u oc hii deschiși pe nt ru că dacă i se întâmplă c e va m a m e i m e le , e st e a supra t a și t e voi om orî.” Pa rt e a copilărească a m e a a vrut să facă o criză. Poa t e ie i t ort ul de nuntă și îl îm pingi pe pode a . — Și ceilalți dint re voi, a m bâ fâ it e u, îngust â ndu-m i oc hii a supra lor. „Respirați greșit și e u voi... V oi-” La na iba , c e aș put e a fa c e ? "T e voi uc ide ." Luc ia no și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s. Am c lipit c onfuz la reacția lui. N u a fost c e e a c e mă așteptam. „La na iba , a st a sună a dé jà vu”, a spus e l. „Cre d că soția m e a m -a amenințat în același m od a c um c â t e va săptămâni.” Am sufla t frust ra t . „N u știți c e ați făcut”, i-a m a c uza t pe toți. — Așteaptă, a înt re rupt Luc a , c u sprâ nc e ne le ridic a t e . „M a m a t a e st e curvă lui Be nit o și ne da i vina pe a st a ?” V oc e a lui Luc a provocată. „Ea a ve nit la nunt a t a c u e l, nu c u noi.” Am făcut doi pași în direcția lui și m â na m e a a zbura t prin a e r, lovindu-l put e rnic pe st e față. „N u vorbi așa de spre m a m a m e a .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Doua ze c i si sa se Oc e a nofPDF.c om N I CO L Obra zul lui uc a ținea a m pre nt a m â inii soției m e le , oc hii i sa u înt une c a t de furie și a făcut un pa s amenințător spre e a . M inuna t , nic i nu știau că sunt rude și de ja se c e rt a u c a pe frații. „Luc a ”, a m m â râ it , făcând un pa s spre e l. „N u t e a t inge de soția m e a .” N u voia să o lovească, da r nu e ra de c â t să spe rie lum ina zile i din e a . Î nc e put ul a c e st e i căsătorii nu a de c urs c onform pla nului. Ast a a fost să spune m ușor. N u a m fost surprins săl văd pe Be nit o apărând, deși a m fost surprins să văd c â t de re pe de a apărut. Și c u m a m a Bia nc a i! Ce l puțin a înt â rzia t c u int e rc e pt a re a căsătoriei. Be nit o nu e ra prost și e ra m sigur că își făcea t e m e le . Deși a t re buit să mă înt re b dacă a ve nit pe nt ru că tatăl m e u i-a pove st it de spre nunt a de astăzi sa u pe nt ru că J e nna i-a t rim is un m e sa j îna int e c a Le ona rdo să ajungă la e a , așa că sc opul lui e ra să o răpească pe Bia nc a și să o forțeze la V la dim ir. Tatăl m e u e ra sla b și prost . Î nt ot de a una înc e rc a să int re în pa t c u re c hini, da r nu știa să înoa t e . Mă așteptam c a tatăl m e u să-l sune pe Be nit o și m -a făcut mâncărime să-l pun capăt. Odată pe nt ru t ot de a una ! M -a înfuria t să mă gâ nde sc la atâția na ibii de trădători. Propriul m e u tată! La na iba c u J e nna Pa le rm o! Slavă Dom nului că nu m -a m t ra s de cățea a ia . J e nna nu știa de c e îl voia m pe Willia m pe st a t ul m e u de plată. Așa că cățeaua a c e e a c u două fețe nu i-a r fi put ut spune lui Be nit o m ot ive le m e le din spa t e le e i. Da r a ve a să învețe de st ul de c urâ nd. Bia nc a stătea în fața m e a , c u obra jii roșii și furia a rzâ nd în oc hi. Soția m e a a ve a un t e m pe ra m e nt . U na foa rt e proastă, după c um arată. Ra re ori m i-a m pie rdut cumpătul, da r e a părea că a reușit să mă înc ura je ze , făcându-mă să-mi pie rd rațiunea. — Intră în casă, Bia nc a , i-a m ordona t . „La na iba , idiot ule ”, s-a răzvrătit e a , c u furie în oc hii e i întunecați. La na iba , c hia r și așa m -a înc â nt a t . „Doa r pe nt ru că a m spus că fa c a c um c â t e va ore , nu înseamnă că voi fa c e c e e a c e spui.” Sa sha N ik ola e v c hic ot i. „La na iba , îm i pla c e fe m e ia a st a .” Ave a un râ nje t la rg pe față. „Bia nc a , dacă a i ne voie de c ine va c a re să-l împuște pe N ic o sa u pe a lt c ine va , e u sunt bărbatul tău.” Bia nc a și-a da t oc hii pe st e c a p, c u o e x pre sie enervată pe c hip. „Proba bil m i-a i t a x a un braț și un pic ior. A t re buit de ja să mă căsătoresc c u un ne m e rnic pe nt ru că îi da t ora m ba ni. N u m a i a m ne voie de ra ha t ul ăsta.” Sa sha îi făcu c u oc hiul. „Aș fa c e -o gra t is.” „Ei bine , în c a zul ăsta, lasă-mă să fa c o listă împreună”, i-a răspuns e a c u dulceață, a runc â ndu-m i privire a spre m ine . „Îți voi t rim it e un m e sa j.” Soția m e a știa e x a c t c e să spună c a să mă e ne rve ze . Abia îm i țineam un c a pa c la t e m pe ra m e nt . Și Sa sha nu mă a jut a , trimițându-mi ge lozia prin ve ne . „Sigur, frum os,” toarcă Sa sha și un m â râ it m i-a ve nit din gâ t . Oc hii Biancăi s-a u îngust a t , parcă m -a r provoc a să spun c e va de spre e a că a prim it un număr de t e le fon de la un a lt bărbat. „Sa sha , t a c i na iba ”, l-a a ve rt iza t V a sili pe fra t e le său. Sa sha a ve a un t a le nt a l na ibii de a zdrobi oa m e nii a t unc i c â nd e ra u în c e l m a i rău m om e nt . „Fa c e m doa r sc him b de num e re ”, a spus Sa sha zâ m bind. „Lasă-mă să-mi not e z c e lula personală...” Și m i-a m pie rdut ra ha t ul. M â na m e a s-a înfășurat în jurul gâ t ului lui Sa sha , ridic â ndu-l de pe pământ. N ic i t ipul na ibii nu e ra un t ip m ic . „E soția m e a ”, a m scrâșnit înt re dinți. „N u ve i t rim it e m e sa je c u e a .” Pum nii m ic i a i Biancăi m -a u lovit pe spa t e . „Dă-l jos, brută.” Am ignora t -o și a m st râ ns-o m a i t a re . Apărarea e i m -a făcut și m a i e ne rva t . „Ale x e i, nu vre i să-ți ajuți fra t e le ?” mormăi I sa be lla N ik ola e v. „Be lla , ți-am spus să rămâi înăuntru”, a c e rt a t -o V a sili. T re buie să fi fost îngrijorată pe nt ru soțul e i și și-a găsit c a le a îna poi, spre c onst e rna re a lui. Ce a fost c u fe m e ile a st e a c a re pur și sim plu nu a u a sc ult a t ? N u a m vrut să-mi înc he i ziua nunții înt r-o notă și m a i proastă de c â t a înc e put , da r dacă a r t re bui, m-aș lupt a c u toți. N im e ni nu a r flirt a sa u s-a r a t inge de soția m e a . Alt fe l, a m a ve a o zi a nunții. „Ale x e i!” a c e rt a t I sa be lla . „N u, sunt bine ”, a răspuns Ale x e i. „Est e un fe l de distracție.” — Ra pha e l, t e rog, ajută-l pe Sa sha , o imploră I sa be lla . „Dacă îl uc izi pe N ic o c u suc c e s, poți a ve a toți ba nii lui”, a spus Bia nc a , c u pum nii e i m ic i pe spa t e le m e u simțindu-se c a un m a sa j. „N ic i să nu t e gândești la a st a , Ra pha e l”, i-a m spus, a poi m ia m îngust a t oc hii la frumusețea supărată din fața m e a . „T oc m a i ne -a m căsătorit, soție, și de ja ne gâ ndim să mă uc ide m ? Cum m -a i ra nit , a m ba t joc orit , ia r e a a ba t joc orit . „Poți să t e muți la st â nga și să lovești loc ul a c olo, Ca ra M ia ? Î m i pla c e m a sa jul dur.” S-a oprit im e dia t și și-a t ra s m â inile de pa rt e de m ine . M i-a m înt ors c a pul în direcția e i, a vâ nd ne voie să o văd. Ex pre sia e i rănită m -a lovit dire c t în pie pt . N u a fost ne voie de un ge niu pe nt ru a ști că astăzi nu a fost c e a m a i bună zi din viața e i. N u că mă așteptam să fie , da r s-a dove dit și m a i rău. "Cum a i put ut ?" e a a int re ba t . „Cum aș put e a c e ?” Am răspuns, deși a ve a m o suspic iune pe c a re o știam. — Ai invit a t -o pe m a m a m e a și pe a c e l bărbat? râpă e a . — Știai că e a lui Be nit o... N u reuși să t e rm ine fra za . „Tatăl tău a spus c e va de spre răzbunare. Ast a e ?” Ar fi t re buit să știu că tatăl m e u va înc e rc a să a m e st e c e c e va ra ha t . „N u a m invit a t -o pe m a m a t a , nic i pe Be nit o K ing”, i-a m spus, și nu e ra o minciună. „Bănuiam că vor ve ni.” "Cum ?" „J e nna Pa le rm o l-a a le rt a t ”, a m mărturisit e u, privindu-i oc hii c u e a . Pe nt ru m ine e ra im port a nt să mă creadă, c e l puțin în a st a . „Câ nd m i-a i vorbit de spre e a și Willia m , a m înc e put să c a ut și a m a fla t că e a e ra legătura c a re a a lim e nt a t informațiile lui Be nit o. De spre t ine și Willia m . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m m ut a t nunt a .” Dezamăgirea strălucea în oc hii e i și știam fără îndoială că se gâ nde a la conversația noastră anterioară. Ga t a c u surprize . Da r a c e st a a fost a lt ul. „T e înșeli la a t â t de m ult e nive luri”, a st râ ns e a tristă, „M a duc în casă”. Ea s-a înt ors, fără să mă scutească nic i de m ine , nic i de Sa sha , de o altă privire , în t im p c e e l încă a t â rna în a e r, strângându-mă de mână. L-a m da t drum ul și e l a a t e riza t în pic ioa re , bâ fâ ind după a e r. I sa be lla a clătinat din c a p, a runc â ndu-ne t ut uror o privire . Bănuiesc că nu e ra fericită că nim e ni nu a r int e rve ni să-și sa lve ze c um na t ul. A fost nunt a m e a până la urmă; m ire le a ve a înt ot de a una dre pt a t e în ziua nunții. Dre a pt a ? Soția m e a nu a r fi de a c ord. Am dispărut groza v în ziua nunții m e le . „St a i, Bia nc a . V in c u t ine , strigă I sa be lla după e a . Soția m e a s-a înt ors și a așteptat-o pe I sa be lla . Ac e a st a din urmă e ra însărcinată așa că a t unc i c â nd a u re lua t m e rsul, Bia nc a și-a înc e t init pa sul. Ast a e ra e a - grijuliu și grijuliu. Pe nt ru num e le lui H rist os, e a și-a c e rut sc uze lui Be a r pe nt ru că l-a num it înfricoșător. „Știam că în c e le din urmă ve i a sc ult a ”, i-a m spus soției m e le . N ic i măcar nu s-a înt ors, doa r m i-a răsturnat pasărea pe st e c a pul e i. — Ei bine , t re buie să spun, N ic o, spuse Luc ia no t â râ t or. „Z iua nunții t a le a de c urs c hia r m a i bine de c â t a m e a .” — La na iba , a m mormăit. "I diot ule ." — Soția t a ți-a a t ribuit a c e st num e , mormăi Luc a , frecându-și obra zul. „I suse , N ic o. Cu c ine na iba t e -a i căsătorit?” „Sora t a ”, i-a m spus. A urm a t tăcerea, toată lum e a dezbătând dacă glum e a m sa u nu. „N u sunt sigur dacă a r t re bui să râ d sa u nu”, a sfârşit V a sili să rupă tăcerea. „A fost o glumă sa u nu? Sa u e st e o glumă interioară?” „N u e st e o glumă”, a m răspuns, privindu-mă pe Ca ssio și Luc a . Oc hii lor, a t â t de asemănători c a c uloa re , m -a u privit doa r c u un c a lm suspe c t . „Spune -m i că glumești”, voc e a lui Ca ssio părea încordată. "N u sunt ." Încă o bătaie de tăcere. „M a m a e i nu e st e m a m a noastră”, a just ific a t Luc a , roțile înt orc â ndu-se în c a pul lui. „Am ști a l na ibii. I a r e a nu e st e a lui Be nit o... V oc e a lui se st inge a , re a lizâ ndu-l. „N ic i un drum a l na ibii.” Luc a m i-a ținut privire a c â nd puzzle -ul a int ra t în loc . „N ic iun na ibii”, șuieră e l, clătinând din c a p. „N u a privit o c a pe fiic a lui. Dacă e ra fiic a lui, n-a r fi c ont a t că t e -a i căsătorit c u e a . Ar fi sc os-o afară de a ic i. Oa m e nii lui a r fi înc e put un război c hia r a ic i. N e -a m fa c e o ba ie de sâ nge .” — N ic o, explică, m â râ i Ca ssio. Era supărat. N u l-a m învinuit . La na iba , poa t e că astăzi s-a r t ra nsform a înt r-o nuntă sângeroasă până la urmă, ia r Bia nc a și-ar înde plini dorința. Ar de ve ni văduvă îna int e c a e u să gust din e a . — La na iba , N ic o, a răcnit Ca ssio c â nd nu i-a m răspuns. „Ce na iba ? Ex plic a !" „V oi înc e pe c u a st a ”, i-a m spus c u o voc e re c e . — Încercați să o luați și vom a ve a un război. Oc hii ni s-a u bloc a t , c uvint e le pe c a re t oc m a i le rost ise m se profilează. N im e ni nu a îndrăznit să intervină, nic i măcar Sa sha c u c om e nt a riile lui st upide . „Ea e st e a m e a , Ca ssio. Soția m e a . Și intenționez să o păstrez c a soție.” — E sora m e a , spuse Ca ssio, supărată. „De spre a st a nu știai”, i-a m re a m int it . „Explică-te a l na ibii”, a înt re rupt Luc a furia c a re se făcea. „Suspa nsul mă omoară”. „M a m a Bia nc a i s-a im plic a t c u Be nit o a c um douăzeci și șase de a ni”, le -a m spus a m â ndurora , în t im p c e toată lum e a a sc ult a în suspa ns de parcă a r fi fost o telenovelă. „Era logodită să se căsătorească c u a lt c ine va . Evide nt , e a nu s-a căsătorit c u e l. Ea a a vut un c opil nu după m ult t im p și l-a lăsat c u fost ul e i logodnic și c u m a m a e i. Cum va , Be nit o a c re zut că e st e c opilul fost ului e i iubit . Ea ve ne a ra r. Ast a rezumă de st ul de m ult .” „N u poa t e fi c ore c t ”, a spus Ale x e i, înc runt a t pe fața lui tatuată. N u m -a surprins să o văd pe Bia nc a uit â ndu-se la t ip, deși m -a făcut geloasă. Ce rne a la c a re îi a c ope re a pie le a atrăgea m e re u privirile . „Ce i doi păreau apropiați. Ca și c um a r fi sinc roniza t e .” „Surse le m e le îm i spun că și-a vizit a t fiic a de m a i puțin de c â t e va ori de c â nd s-a născut”, i-a m spus. „Ce t e fa c e să c re zi că tatăl e i nu e st e fost ul e i logodnic ?” întrebă Ca ssio. — Ce rt ific a t ul e i de naștere îl indică pe Be nit o c a tată? Ac e st a a fost k ic k e r. Dacă Bia nc a nu s-a r fi îmbolnăvit în copilărie, nim e ni nu a r fi știut vreodată. „N u, Be nit o nu e st e list a t c a tată. Î n urmă c u ze c e a ni, Bia nc a i s-a îmbolnăvit și a a vut ne voie de o t ra nsfuzie de sâ nge . Ea e st e AB negativă”, i-a m e x plic a t . „N ic i m a m a e i, nic i tatăl enumerați pe c e rt ific a t ul e i de naștere nu sunt a c e a grupă de sâ nge .” — Be nit o e st e grupa a c e e a de sâ nge , a râ s Ca ssio. "La fe l şi e u." Am da t din c a p. — Ei bine , dă-mi na iba , mormăi Luc a . „Bănuiesc că a prim it t ra nsfuzia . Be nit o i-a da t -o? „N u dire c t . M a m a e i a m it uit un grup de m e dic i pe nt ru a fa lsific a fa pt ul că e a însăși a ve a ne voie de o t ra nsfuzie . Be nit o a dona t sâ nge pe nt ru a m a nt a lui preferată, ia r Sofia s-a a sigura t că fiic a e i a prim it sâ nge le ne c e sa r.” Câ nd N ic ole t t a a fost ucisă c u brut a lit a t e , a m înc e put să sapă prin t oa t e și oric e . M i-a m folosit re surse le va st e pe nt ru a căuta fie c a re persoană c u c a re Be nit o a a vut c ont a c t , inc lusiv a m a nt e le lui. Așa a m a fla t de Bia nc a și a m înc e put să-mi plănuiesc răzbunarea, da r a m păstrat a c e le c uvint e pe nt ru m ine . — Bia nc a știe? Ca ssio aruncă o privire spre c a sa în c a re fe m e ile stăteau pe terasă. M a m a , I sa be lla , Gra c e și Ella râ de a u de c e va c e le spune a Bia nc a , în t im p c e c opiii a le rga u prin c urt e . M i-a făcut plăcere să o văd pe m a m a st â nd lângă Bia nc a , zâ m bit oa re și oa re c um trează. Ea a fost înt r-o st a re m a i bună astăzi de c â t a m văzut-o de foa rt e m ult t im p. „N u c re d”, i-a m spus. Ca un m a gne t , oc hii m e i s-a u înt ors la Bia nc a și a m găsit-o privindu-mă. Î n m om e nt ul în c a re oc hii noștri s-a u înt â lnit , e a și-a m ijit oc hii, a poi și-a înt ors c a pul. Da , e u și soția m e a a m fi un vulc a n împreună. — De cât știi, t im p N ic o? întrebă Ca ssio. Știam că recunoașterea m e a îl va e ne rva . "U n t im p." "Câ t t im p?" „Aproa pe t re i a ni.” Tăcerea c a re a urm a t a fost condamnătoare. A fost rău, furia s-a de sprins de e l și Luc a în va luri. „Și răzbunare? Sora t a ?" m â râ i Ca ssio. „Be nit o ți-a dist rus sora , așa că o ve i dist ruge pe a m e a .” Am st a t la toată înălțimea m e a . Ca ssio și c u m ine a ve a m aceeași înălțime. N u a m fost niciodată în t e rm e ni de de za c ord, da r a e x ist a t o prim a dată pe nt ru t oa t e . Ar fi un a dve rsa r put e rnic , da r aș fi a l na ibii dacă aș pie rde a c um că a m prim it -o pe Bia nc a . „Bia nc a nu va a ve a niciodată aceeași soartă c a N ic ole t t e ”, am spus e u. „Est e ofe nsa t or, c hia r ai insinua .” Re se nt im e nt ul m i-a c re sc ut în pie pt și m a x ila rul m i s-a înc orda t , a proa pe până la punc t ul de a sufe ri. „S-a r put e a să fie sora t a , da r a c um e st e soția m e a . Așa că nu t e dra c u c u m ine sa u c u e a .” Nările lui Ca ssio s-a u de sc his. Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre loc ul în c a re știam că Bia nc a stătea a c olo, lângă m ine . Am fost a m â ndoi supărați și a m pie rdut foa rt e m ult din c a uza lui Be nit o. Da r nu a ve a m de gâ nd să o pie rd. Pe nt ru oric e m e m bru a l Re ge lui. „N u a i găsit m om e nt ul pot rivit să-mi spui?” V oc e a lui Ca ssio e ra pe ric ulos de joasă. Am a vut de st ule oc a zii să-i spun, da r nu a m făcut-o. A fost o de c izie conștientă pe nt ru că ne voia m e a de a o răzbuna pe N ic ole t t a e ra m a i puternică de c â t loia lit a t e a m e a față de Ca ssio. N u știa că a re o soră și a m vrut să o folose sc pe Bia nc a îm pot riva tatălui e i. Bineînțeles, t ot ul a m e rs înt r-o pa rt e , c u soțul e i bolna v și pe nisul m e u s-a c onc e nt ra t a supra fe m e ii. Dacă m i-a i înt re ba t pe nisul, e a e ra singura fe m e ie de pe a c e st pământ. La na iba , o dore a m m a i m ult de c â t oric e , ia r a c um e ra soția m e a , așa a ve a să rămână pe nt ru t ot re st ul vieții m e le . Bia nc a a fost de st inul m e u. Viața m i-a a runc a t -o în c a le de pre a m ult e ori și intenționam să o păstrez. I -a m iubit put e re a , m olic iune a și bunătatea e i. La na iba , c hia r m i-a plăcut t e m pe ra m e nt ul e i. Sinc e r, m i-a plăcut fie c a re luc ru la ea. — Înțeleg că a i șantajat-o să se căsătorească c u t ine , a c ont inua t Ca ssio. — St a i na ibii de pa rt e de căsnicia m e a , a m m â râ it e u. „Ea a fost de a c ord să fie soția m e a .” Bine , a st a înt inde a puțin, da r nu e ra ne voie să sublinie z a st a c hia r a c um . N u aș renunța niciodată la e a . Era a m e a . Pe via t a . „Ce ra ha t ul e c u c ont ra c t ul?” int e rve ni Luc a . "Eu a m inve nt a t . O păstrez.” Luc a clătină din c a p. „Om ule , dacă e a vine la m ine și vre a să t e om oa re , ești m ort . N u o forțezi pe sora m e a la înc hisoa re pe viață.” — Urăsc să ia u pa rt e , îl înt re rupse Luc ia no. „Da r nu părea să fi fost forțat c â nd se suge a u buze le unul a lt uia în fața pre ot ului.” a m â râ it Ca ssio, a c um că și-a da t se a m a că o de vora m pe sora lui. — E a m e a , Ca ssio, i-a m spus. „O voi prot e ja . N e vom re zolva ra ha t ul.” "Cum ? Ba za t pe m inc iuni?” „N u ești t oc m a i sim bolul adevărului”, i-a m re a m int it . Plănuia să obțină fe m e ia pe c a re și-o dore a . Șeful m a fie i irla nde ze a r înc e pe un război dacă a r cunoaște pla nul de momeală a l lui Ca ssio. „Ai rănit-o”, a a ve rt iza t Ca ssio, „și vin după t ine ”. „Om ule , a c e a st a e st e c e a m a i t a re nuntă la c a re a m fost vreodată”, a sc a pa t Sa sha , luâ nd o înghițitură din băutură. „Ar t re bui să fa c e m a st a m a i de s. N unt a lui V a sili a fost plic t isit oa re . Da r a st a ... la na iba , da ! I nvit a -m a la t oa t e nunt ile t a le . Dramă, suspa ns, m ire a sa amenințătoare... e st e înt re gul pa c he t fără a plăti o taxă de a bona m e nt .” Sa sha N ik ola e v a r fi pe list a m e a de nu invitați de a c um îna int e . S-a r put e a să fie c e l m a i bun lune t ist c a re a pășit pe a c e st pământ, da r gura lui e ra c e a m a i proastă. — Iartă-mi fra t e le , mormăi adolescența și douăzeci de a ni.” V a sili. „Est e bloc a t înt re Luc ia no m -a ple snit pe umăr. „Bine ați ve nit în fe ric ire a infernală, N ic o. Se a ra a st a va fi interesantă. Ar t re bui Gra c e și c u m ine să luăm fe t e le ? Ca ssio și Luc a a u m â râ it , proba bil reținându-se să nu mă a t a c e . Am știut că în c lipa în c a re a u a fla t că Bia nc a e st e sora lor, o vor înghe sui și o vor înghe sui. „Mulțumesc, ne noroc it ule ”, i-a m spus lui Luc ia no. — Aș vre a să-mi spui că e sora m e a îna int e să-i spun c urfa m a m e i e i Be nit o, mormăi Luc a . — Proba bil că mă urăște a c um la fe l de m ult c a și pe t ine , N ic o. „Ea nu mă urăște”, a m înt re rupt e u. — Bine , Ra pha e l își dădu oc hii pe st e c a p. „Mintește-te pe t ine însuți, om ule . Îngroapă-ți c a pul în c ut ia c u nisip.” — I suse , Ra phi, îl îm pinse Sa sha . „T e porți la fe l de im a t ur c a sora t a vitregă.” — N u-m i spune așa, îi spuse Ra pha e l, uit â ndu-se la e l. — Sa u t e împuşc. Și e a e st e sora m e a . c um na t a t a . sora vitregă a lui Ale x e i.” "La dra c u. T u. Ra fa e l.” scuipă Ale x e i. „Câ nd t e voi om orî, ve i fi fra t e le e i m ort .” Da , t e m a comună în ziua nunții m e le a fost să uc izi sa u să fii uc is. Am așteptat pa t ruze c i de a ni pe nt ru a st a . „I ubit o”, s-a u înt ors c a pe t e le t ut uror. N u sunt sigur de c e ne a m uit a t c u toții. Au fost doa r doi bărbați c a re e ra u în pre ze nt legați fericiți. Gra c e și I sa be lla oa m e nilor lor. Gra c e îl c he m a pe Luc ia no. „Bia nc a ne -a invit a t să stăm a ic i în loc să ne înt oa rc e m acasă în se a ra a st a . Ești pregătit pe nt ru?" Oc hii lui Luc ia no cercetară loc ul. A fost e x pus, da r a ve a m bărbați c a re urmăreau proprie t a t e a de parcă a r fi fost un c om ple x m ilit a r. „Est e în siguranță”, i-a m spus. „Am loc ul înc onjura t . Și bărbații prive sc din golf.” „Spune -m i că nu îți ve i pe t re c e noa pt e a nunții sub același acoperiș c u noi”, mormăi Luc ia no, zâ m bind. „Est e a t â t de a proa pe înc â t vre a u să fiu de t ine c â nd t u și noua t a mireasă...” „V re i să t a c i na ibii?” Ca ssio a oprit c om e nt a riul lui Luc ia no. Frații Biancăi a r duc e supraprotecția în m odul t urbo. Luc ia no c hic ot i, c om ple t ne buni. „N ic o, du-ți soția la t ine și ne înt â lnim a c olo m â ine . Sa u vii a ic i. Doa r t e rog nu o dra c u a ic i.” — N u t e -a m a ve rt iza t să t a c i? Ca ssio șuieră, sprâ nc e ne le st râ nse și buze le st râ nse . — Pune -o pe noi să ne invit e să stăm și pe noi, mormăi Luc a pe sub răsuflarea lui. „Abia a m vorbit c u fiic e le e i. V re a u să fiu un unc hi bun.” — Și e u, a adăugat Ca ssio, re spirâ nd a dâ nc . Era un c a p fie rbint e , c a Bia nc a . Da r s-a răcorit ușor, la fe l c a sora lui. „Proba bil că sunt un m a t e ria l m a i bun de c â t Luc a .” a m ge m ut . Î nc e pe m . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Doua ze c i si sa pt e Oc e a nofPDF.c om BI AN CA A A ve nit se a ra , la fe l a ve nit și briza dulc e și răcoroasă din golf. Sune t ul va lurilor c a re se love sc de țărm înt r-o mișcare ritmică, ia r luna strălucitoare răsărind pe st e apă a c re a t un pe isa j frum os și c a lm . M i-a a jut a t st a re a de spirit . Î n c e m -a m băgat? N ic o M orre lli... soțul m e u , m -a m gâ ndit ironic , e st e un m a e st ru m a nipula t or și un m inc inos . U n m inc inos fie rbint e , se x y, c a re m i-a făcut c orpul să se topească sub privire a lui, da r un m inc inos totuși. El a r fi c e a m a i dulc e m oa rt e a m e a . Sa u c e l m a i a m a r a l m e u. "T u m a i bine ?" întrebă J ohn, st â nd lângă m ine în t im p c e N a nc y stătea de cealaltă pa rt e a m e a . „Da , t ot ul bine .” N u c ont a dacă e ra m sa u nu, singurul luc ru c a re c ont a e ra că a m rămas c onc e nt ra t și fe t e le m e le e ra u în siguranță. N a nc y a fost implicată în discuția e i c u Ella și Gra c e . Ce va de spre un loc din Sic ilia și a m înt ors c a pul spre J ohn. „J ohn, câți ba ni e ra u în ge a nt a a ia ?” Cuvint e le lui N ic o m i-a u răsunat în ure c hi la re pe t a re . N u put e a m să-i da u drum ul. A c ont a t în a c e st m om e nt ? N u, proba bil că nu, da r t re buia să știu. "Sa se sut e de m ii." Iată, c onfirm a re a m e a . „Cum de c â nd a m t re c ut prin e a ”, a m înt re ba t , „e ra doa r t re i sut e de m ii în e l?” Tăcerea a bifa t c a o bombă c u c e a s. Știam răspunsul și J ohn la fe l. N ic o e ra un m inc inos, da r nu a ve a de c e să mintă c u privire la ba nii c a re i se da t ora u. Ave a propria lui agendă, da r nu e ra legată de ba ni. N u a ve a ne voie de e l. „Cum a i put ut să mă lași să c re d că a pus capăt?” a m răpit. Gâ t ul i s-a mișcat în t im p c e a înghițit gre u. „N u a m a fla t până nu s-a îmbolnăvit c u adevărat. Era i de ja ieșit din minți și părea inut il să-ți spun.” "Cum a i a fla t ?" „Fe m e ia a c e e a , J e nna , m -a suna t să mă înt re b de spre t ine . I a m spus că Willia m e ra pe pa t ul de m oa rt e și a m amenințato că, dacă va suna din nou, îi voi spune soțului e i. Ce l m a i bun prie t e n a l m e u și e l a u ținut un a st fe l de se c re t față de m ine . Willia m m -a mințit, deși c â nd m i-a spus că s-a t e rm ina t , a m a vut se nt im e nt ul că nu îm i spune a t ot ul. L-a m ignora t , t usind până la nive lul m e u de st re s. T a t a m i-a păstrat un m a re se c re t și nu a m vrut c a imaginația m e a să presupună că și soțul m e u păstrează se c re t e . Cum m i-a fost a t â t de dor? Ce e făcut e făcut. Tatăl m e u obișnuia să spună a st a t ot t im pul. M i s-a pa rut pot rivit in a c e a st a sit ua t ie . La urm a urm e i, nu e ra c a și c um l-aș put e a înfrunt a pe Willia m . Cu t oa t e a c e st e a , a fost gre u să t re c i c u ve de re a trădarea. At â t a înșelăciune. U lt im a noastră săptămână împreună, în spit a l, m i-a fulge ra t în m int e - m e m oria inim ii sfâșietoare și a c um contaminată. A fost c e va adevărat? „Bia nc a ”, voc e a lui Willia m e ra slabă, m irosul spit a lului copleșitor și o a m int ire constantă a c e e a c e urm a . "N u plâ nge ." Cuvint e le m i-a u înfipt în gâ t , m â inile invizibile mă sufoc a u, luâ nd t ot ul. — Bia nc a , uită-te la m ine . V oc e a lui Willia m e ra fermă; a fost prim a dată în c â t e va săptămâni c â nd i-a m a uzit voc e a a t â t de hotărâtă. Oc hii ni sa u înt â lnit , inim a mă dure a a t â t de t a re , că e ra m sigur că t re buie să sâ nge re z unde va în int e rior. Abia i-a m văzut m â na firavă print re la c rim i din oc hi. I -a t re buit toată put e re a să-și ridic e brațul, înt inzâ ndu-se spre m ine . Luâ ndu-i m â na în palmă, m i-a m pus obra zul pe e a . „Am a vut m a i m ult de c â t m a jorit a t e a bărbaților în toată viața lor... iubire a t a . T u și fe t e le m-ați făcut c e l m a i fe ric it bărbat. M or un om fe ric it .” U n suspine pe c a re înc e rc a se m a t â t de m ult să-l rețin m i-a sc â nc it prin gură și m i s-a u st râ ns plămânii. A fost prim a dată c â nd a m re c unosc ut a m â ndoi că e ra pe m oa rt e . Am pie rdut lupt a . T ot c e a m înc e rc a t a eșuat. N u-m i m a i păsa că nu-m i fuse se c re dinc ios. Ave a m ne voie doa r de e l a ic i. Cu m ine . Cu fe t e le noa st re . „T e rog, Willia m .” M i-a m pus frunt e a pe a lui. N u e ra m sigur pe nt ru c e ple de z. V oia m să rămână, da r nu m a i a ve a nic iun c uvâ nt de spus în a st a . Put e re a îi scădea, orga ne le îi scădea. M e dic ii e ra u uimiți că încă ținea. „Prom it e -m i”, c hipul lui iubit or e ra o umbră a c e e a c e a fost . „Prom it e că ve i m e rge m a i de pa rt e . M e rit i m a i m ult .” N ic i nu mă put e a m gâ ndi să m e rg m a i de pa rt e a t unc i, da r a c um mă înt re ba m dacă a t re c ut de ja m a i de pa rt e . Ac e st a a fost ult im ul lui rămas bun. A dispărut pe nt ru t ot de a una a doua zi. Oc hii m e i a u gra vit spre N ic o. Știa că Willia m a înșelat. Am vrut să spun c uvint e le m e le pe nt ru e l ie ri. N u c re de a m în înșelăciune. N ic o a fost de a c ord, da r a c um nu e ra m sigur c e c re d sa u c e nu c re d. N u că a r c ont a . N u aș fi în preajmă foa rt e m ult t im p. S-a r părea că noul m e u soț și c u m ine a ve m a m â ndoi a ge nde . Totuși, a ge nda lui a r put e a să mă distrugă. Be nit o să pună m â na pe fe t e le m e le sa u pe m ine ne -a r c onda m na . El supse se de ja viața m a m e i m e le ; Am re fuza t să-l la s să aibă m a i m ult din fa m ilia noastră. Și N ic o... e i bine , oric a re a r fi fost a ge nda lui, a r put e a găsi o altă m oda lit a t e de a se răzbuna. T re buia să fiu int e lige nt . A a ve a înc re de re în e l e ra exclusă. M a m a a spus că vre a să be a o c a fe a în c â t e va săptămâni. Ast a înse m na că a ve a m doa r c â t e va săptămâni de a le rga t . N u e pre a m ult t im p să-mi a dun ra ha t ul. Ar fi m a i gre u c u N ic o și ga rdie nii lui în jur. U n c ont ra c t de căsătorie pe doi a ni. Da , sigur! a m c hic ot it în c a pul m e u. Prom isiunile lui de protecție... a u fost o prost ie . T re buie să fiu c e l m a i m a re idiot de pe această planetă c a re i-a m c re zut c uvâ nt ul. Cuvâ nt ul unui ne noroc it de m a fiot . E în regulă totuși. M-aș juc a împreună, până m i-a m găsit fe re a st ra să-mi ia u fe t e le și să a le rg. Să sperăm că oport unit a t e a a ve nit m a i de vre m e de c â t m a i t â rziu. Ave a m pașapoartele băgate înt r-un buzuna r se c re t din poșetă. N u e ra deștept să m e rgi c u pașapoarte, da r a de ve nit ne c e sa r. Bunic a m e a a insist a t pe a c e l m ic a c t c â nd a m îm plinit opt spre ze c e a ni. M i-a sc os pașaportul din geantă și m i l-a înt ins, c e râ nd să-l păstrez pe m ine în oric e m om e nt . La fe l c a pe rm isul m e u de c onduc e re , spuse se e a . N u știam de c e până la mărturisirea tatălui pe pa t ul de m oa rt e . Oc hii m e i a u a bsorbit pe t re c e re a rămasă. Gra c e , Ella , N a nc y și c u m ine am st a t pe t e ra sa din spa t e . M a jorit a t e a oaspeților a u ple c a t . Luc ia no e ra încă prin preajmă, de sigur. Gra c e , Ella , Luc ia no și M a ssim o a ve a u să rămână pe st e noa pt e . N a nc y e ra încă a ic i. Am fost supărat pe fiul e i și e a știa a st a , da r a m â ndoi ne -a m îndepărtat de a c e st subie c t . Am de c is că îm i pla c e foa rt e m ult de e a , așa că a m rămas la subie c t e ne ut re . Părea că nu vre a să meargă acasă, așa că i-a m ofe rit o cameră, dacă vre a să-și petreacă noa pt e a . Ca ssio și Luc a încă stăteau în jur, a runc â ndu-m i o privire din c â nd în c â nd. Proba bil că de zba t c um să mă om oa re pe nt ru că l-a m pălmuit pe Luc a . Ce . A. La na iba . I diot ule . Pur și sim plu nu put e a m scăpa de fa m ilia K ing. Deși, t re buie să re c unosc în sine a m e a că, în afară de fa pt ul că Luc a a vorbit rău de m a m a m e a , nu i-a m de ra nja t pe c e i doi. N u semănau nim ic c u tatăl lor, da r frați sa u nu, n-aș pe rm it e nic i unuia dint re e i să vorbească așa de spre m a m a m e a . M a m a se sa c rific a se pe nt ru m ine . O gre se a la . Î nt r-o noa pt e c u străinul greșit. O viață întreagă de re gre t e . Ea nu știa de spre da t oria față de fa m ilia K ing - o frumoasă la fie c a re generație. N u e ra generația e i să plătească; a r fi fost a l c opilului e i. Da t oria m e a de plătit. Da r, din păcate, bunic a a c re zut că o cruță pe m a m a m e a c â nd a păstrat a c e l se c re t . Câ nd Be nit o K ing a văzut-o, a știut că Sofia Ca t a la no nu fa c e pa rt e din a c ord. El știa e x a c t c ine e ra e a , da r o dore a așa că a ve nit c u un pla n. M a m a și logodnic ul e i s-a u c e rt a t , a ieșit c u prie t e ne le e i, s-a îmbătat și a a juns în pa t ul lui Be nit o K ing. Consecințele a u fost îngrozit oa re și e a a plătit pe nt ru e le în fie c a re zi de a t unc i. A a juns însărcinată. Be nit o a urmărit-o săptămâni m a i t â rziu, deși s-a înt ors c u t a t a . At unc i Be nit o K ing a e duc a t -o pe m a m a m e a c u privire la da t oria pe c a re o a ve a fa m ilia m e a , fie c a re generație. Fa m ilia noastră îi da t ora lui Be nit o încă două generații de frum oa se . O fată c a re t re buie datorată unui a c ord înc he ia t de bunic ul nost ru prost . T re buia să o sări pe st e m a m a . Da r m a m a știind că e ra însărcinată și un t e st de sâ nge t im puriu c a re a dezvăluit se x ul, și-a sc him ba t viața pe nt ru a m e a . Și iată-ne. Ac e st flip-flop a făcut-o pe una dint re fiic e le m e le pa rt e a na ibii de a c ord. N u a m a vut nic iun rol în înc he ie re a ne noroc it ului de a c ord, da r a t re buit să plătim pe nt ru e l. Proștii ăia a r t re bui să înceapă să se vândă și să vadă c um le pla c e . Lum inile înșirate a u lum ina t c urt e a și înt re a ga c urt e din spa t e , dâ ndu-i o strălucire blândă. Bănuiesc că N ic o plătind înt re a ga ipotecă nu a sa lva t c a sa . N u pe nt ru fe t e le m e le și c e l puțin pe nt ru m ine . Î n c urâ nd, vom lăsa t ot ul în urmă și nu a ve a m ide e c um le-aș e x plic a vreodată fiic e lor m e le . „T re buie să-mi împărtășești rețeta t a de înghețată”, m a tresărit voc e a lui Gra c e . „Are gust de ge la t o în I t a lia .” Ea zâ m bi, înc linâ nd c a pul în direcția lui M a t t e o. "Aveţi înc re de re în m ine . M a t t e o e st e judecătorul tău, pe nt ru că micuțul refuză să mănânce înghețată americană.” Fețele fe ric it e a le c opiilor e ra u t oa t e m â njit e c u înghețată. „N u pot să c re d că fa c i înghețată de la ze ro.” — N u t ot t im pul, a m re c unosc ut . „După c um a m spus, c â nd mă înc urc în bucătărie, mă ajută să mă re la x e z și să mă gâ nde sc .” M -a m uit a t la orizont , briza se ridic a se și a e rul m irose a a înc e put de ploa ie . Era c e va frum os în a privi o furtună t â râ ndu-se în golf c u norul e i înt une c a t . At â t de poe t ic a c um pe nt ru că m i-a re fle c t a t viața. U n viit or m ist uit or, tunsător și pe ric ulos se înt inde a în fața m e a , re fle c t a t în norii întunecați a i c e rului. „Doa m ne , a c e st punc t de ve de re ”, i-a m mormăit lui J ohn, dist ra t , pregătindu-mă de ja de ple c a re . „O să-mi fie dor.” „Poți oric â nd să t e înt orc i”, a spus e l plin de speranță. „Vizită sa u oric e a lt c e va . Poa t e pe t re c e w e e k e ndurile a ic i; M-aș alătura ție.” M i-a m st râ ns sprâ nc e ne le la c uvint e le lui. Cum va , nu c re de a m că N ic o va fi de sc his să ie s c u c e l m a i bun prie t e n a l m e u. N u că a r c ont a c e na iba voia N ic o. „Câ nd t e muți în loc ul lui?” Era o înt re ba re corectă, o pre supune re corectă, da r nu a ve a m nic io ide e . N e noroc it ul de om a anunțat că ne căsătorim a zi, a zi dimineață. H a ba r n-a ve a m c a re sunt pla nurile lui. I de a l a r fi să ne la se a ic i, da r a spus îna int e că vre a să împărțim un dorm it or, un pa t . De sigur, a r fi put ut să mintă. La urm a urm e i, e l a rost it de st ul de m ult e dint re a c e st e a . Din sufra ge rie se a uzi c hic ot ul lui H a nna h. M i-a m înt ors c a pul, spe râ nd să-i pot obse rva form a de a ic i, în loc să fiu nevoită să o vâ ne z. Ac e a fetiță a ve a să devină un făcător de proble m e . Am obse rva t că și bărbații e ra u a c um înăuntru. Î nc runt a t , m a m înt re ba t c e se întâmplă. Gra c e și Ella s-a u a ple c a t înt r-o pa rt e , a runc â nd o privire curioasă în c a m e ra de zi. N a nc y a ridic a t o sprânceană spre m ine înt r-o privire întrebătoare. Am ridic a t din um e ri. „N ic i nic io ide e c e se întâmplă.” Gra c e și Ella se ridicară, îndre pt â ndu-se înăuntru. „Se uită la c e va la t e le vizor”, a e x plic a t Ella . Eu și N a nc y le -a m urm a t . N u ve de a m nim ic în afară de um e rii la rgi a i lui Luc ia no și N ic o, în t im p c e Ca ssio și Luc a se sprijine a u de pe re t e le opus, urmărind oric e e ra la t e le vizor. "Ce se întâmplă?" a m înt re ba t . Luc ia no și-a m ut a t c orpul m a re , de sc hizâ nd priveliștea și a t unc i a m văzut-o. M -a m oprit pe loc , în m ijloc ul sufra ge rie i, toată lum e a uitată. Prim a m e a nuntă s-a juc a t pe m a re le e c ra n. Pa rt e a de da ns tată-fiică. „Tatăl a c e rut un da ns spe c ia l c u fiic a lui”, a a uzit voc e a c ra inic ului prin t e le vizor și a u înc e put m e lodiile „H it t he Roa d J a c k ” de Ra y Cha rle s. Tatăl m e u rânjește m a re și fe ric it în t im p c e își mișca de ge t ul pe nt ru c a e u să mă alătur. Păream pre a tânăr pe nt ru a fi căsătorit. N u a ve a m nic io ide e de spre c e e a c e e ra pe c a le să ne aducă viața în pra g. V e rsiune a m a i tânără a m e a a râ s, clătinând din c a p, da r e l a insist a t . T a t a e ra o bombă pe ringul de da ns, a ve a propriul lui groove și da nsa m de s c â nd e ra m c opil c u m e lodiile lui pre fe ra t e . „N u, tată”, a suna t voc e a m e a prin t e le vizor, „nu în fața t ut uror”. M â inile m i-a u a c ope rit fața, da r e l a re fuza t să-i de a drum ul. — Să le arătăm c um se fa c e , Be e . Am clătinat din c a p, im plorâ nd pe față, deși zâ m be a m . Bunic a mea a fost cea c a re m -a int rodus pe pode a , alăturându-se la da nsul nost ru. „N -o să-l trăiesc niciodată jos”, s-a plâ ns ve rsiune a m a i tânără a m e a , deși un zâ m be t la rg a apărut pe c hipul m e u. A fost inc re dibil cât de bine a surprins c a m e ra m a nul m om e nt ul. T a t a și bunic a m -a u făcut m e re u fericiți. T a t a și c u m ine a m int ra t în mișcările noa st re , toți a nii copilăriei petrecuți da nsâ nd în sufra ge ria noastră a u fost folosiți pe ringul de da ns. M â inile noa st re s-a u mișcat în sus și în jos, în st â nga și în dre a pt a , râ zâ nd a m â ndoi. Bunic a nu e ra de pa rt e de noi, doa r s-a mișcat puțin m a i înc e t . „Oh, da ”, a anunțat e a râ zâ nd. „Am înțeles mișcările.” Oaspeții a t â t de pe e c ra n, c â t și din c a m e ra m e a de zi a u c hic ot it . A fost un m om e nt dulc e -a m a r si pie pt ul m i s-a st ra ns. M i-a fost a t â t de dor de e i. Viața e ra m a i simplă pe a t unc i. T a t a nu a fost fe ric it că e u și Willia m a m de c is să ne căsătorim. El c re de a că sunt e m pre a t ine ri, nu e ra sufic ie nt de bun, da r m -a susținut totuși. A fost c e e a c e l-a făcut pe t a t a c e l m a i bun tată pe c a re m i l-aș fi put ut dori vreodată. „Mamă, c um de nu ați da nsa t t u și t a t a ?” Î nt re ba re a lui H a nna h m -a sc os din m om e nt ul T V . „T u și N ic o ați da nsa t .” Willia m și c u m ine nu i-a m a vut niciodată pe soțul și soția noastră să da nse ze . U ra să da nse ze și a re fuza t să facă a st a , c hia r și pe nt ru ziua nunții noa st re . Da r tatălui m e u îi plăcea să da nse ze , așa că e l și J ohn a u int e rve nit . „H m m m , e l nu a vrut să da nse ze ”, i-a m spus. M -a m supărat că nu se put e a a ple c a pe nt ru un singur da ns, da r oric â t aș fi im plora t , n-a făcut-o. Așa că prim ul m e u da ns a fost c u tatăl m e u. Ac um că e ra m m a i în vârstă, c e va m a i înțelept, poa t e nu aș fi t re c ut până la capăt c u nunt a . El a fost prim a m e a dra gost e , da r poa t e că e ra m prie t e ni m a i buni de c â t iubiți. „Ai niște mișcări”, l-a lăudat Luc ia no, ia r e u m i-a m da t oc hii pe st e c a p spre e l. Câ nt e c ul lui Ra y Cha rle s s-a înc he ia t și s-a t ra nsform a t în st ilul pola r opus a l c â nt e c ului. A ve nit rit m ul „T e m pe ra t ure ” a l lui Se a n Pa ul, ia r t a t a și-a c ont inua t mișcările de da ns. J ohn și c u m ine a m da nsa t sinc roniza t înt r-un m od rit m ic , ia r tatăl m e u ne -a im it a t . Bunic a și-a ținut șoldul, plâ ngâ ndu-se că e ra dure ros să da nse zi pe un c â nt e c a t â t de vulga r. — U nc hiul J ohn dansează, anunță Aria nna . I -a m a runc a t o privire lui J ohn c a re stătea lângă m ine c u brațele încrucișate pe st e pie pt . „Am mișcări”, i-a spus e l. „J ohn, a c e st e a nu sunt mișcări”, a m c hic ot it , o mică e x plozie din t re c ut e libe râ ndu-m i t e nsiune a . „Proba bil că există o m e m e unde va c u noi doi c a niște idioți.” Și-a înc lina t c a pul spre e c ra n. "T re i dint re noi. Cre d că tatăl tău ne uc ide a groove . U n c hic ot it blâ nd um plu încăperea. „Cum de că bunic ul nost ru nu a da nsa t c u m a m a t a ?” întrebă H a nna h. N u a put ut niciodată să înțeleagă c onc e pt ul de bunic și bunic a împreună, de oa re c e nu m i-a u văzut niciodată m a m a . "U nde a fost e a ?" „N u a put ut ve ni”, a m bolborosit . M a m a nu a put ut a junge la m a jorit a t e a luc rurilor din c a uza ticălosului ăla. Î n t im p c e mă uit a m la e c ra n, a m int irile a u re ve nit . T a t a m i-a spus pe pa t ul de m oa rt e că nu e ra tatăl m e u. Pove st indu-m i toată pove st e a m a m e i m e le . „Arăți a t â t de tânăr”, voc e a lui N a nc y m -a a dus îna poi în pre ze nt . „Și a t â t de fe ric it .” Era m fe ric it , în c iuda fa pt ului că Willia m e ra un c a t â r încăpățânat și re fuza să da nse ze c u m ine . „Ai fost c hia r le ga l să be i c â nd t e -a i căsătorit?” întrebă Gra c e . Am clătinat din c a p. Abia m -a m sfiit de douăzeci și unu. La c rim ile m i-a u strălucit în oc hi c â nd îl prive a m pe tatăl m e u și mă învâ rt e a m pe ringul de da ns, râ zâ nd. Am simțit privire a lui N ic o și m i-a m ridic a t involunt a r oc hii, ia r int e riorul m i s-a c ut re m ura t la ne bunia din oc hii lui. Sc e na de pe bandă s-a oprit și s-a sc him ba t , sune t e le une i bărci ve nind prin t e le vizor. Rupâ nd c ont a c t ul nost ru vizua l, m -a m înc runt a t la sc e na . A fost a rgum e nt ul lui Willia m și a l m e u după prim a noastră plim ba re c u ba rc a împreună. A uit a t să c um pe re ve st e le de sa lva re pe nt ru c opii. „Bine , e st e sufic ie nt .” M -a m îndre pt a t spre t e le vizor. „Asc unde c e va ?” Luc a a înc e rc a t să glumească, da r e u nu a ve a m c he f. „N u, da r a st a e st e priva t .” Cuvint e le a u ve nit prin t e le vizor, Willia m și c u m ine ne c e rt a m de spre siguranță și să a ve m ve st e de sa lva re pe nt ru c e i m ic i de pe barcă îna int e să st ing t e le vizorul. — A a juns să primească ve st e le de sa lva re ? a înt re ba t Luc a , din m om e nt c e a prins înc e put ul c e a rt e i înre gist ra t . Am e x pira t , a runc â nd o privire laterală lui J ohn. — Am greșit mărimea, mormăi J ohn. „Și în t im p c e cumpără, Willia m a cumpărat un cărucior de golf de la m a ga zin și a insist a t să-l conducă acasă. N e -a m oprit la pub loc a l pe drum ul de înt oa rc e re . După c â t e va be ri, a m c ont inua t îna poi acasă și a m fost opriți de polițiști. Am a juns să pe t re c e m noa pt e a în înc hisoa re . Bia nc a a re fuza t să vină să ne e libe re ze .” a m ridic a t din um e ri. "T e -a m a ve rt iza t ." "Ai făcut. Ei bine , a c e st a e st e indic iul m e u, a anunțat J ohn. "Am ie sit ." Am fost surprins că a st a t a t â t de m ult , deși fe ric it . El a fost singurul din pa rt e a m e a . M a ry și soțul e i a r fi supărați c â nd le-aș spune că ne -a m căsătorit m a i de vre m e de c â t le -a m spus. Ast a a r t re c e c a t one de cărămizi. „T e voi duc e afară”, i-a m spus, ignorâ nd privire a amenințătoare a lui N ic o. N u m i-a r a jut a la nim ic să-l e ne rve z și nic i nu a m vrut să-l înc ura je z în privința lui J ohn, așa că a m adăugat: „N ic o, vre i să ne plim bi oa spe t e le împreună?” Suna fa ls c hia r și pe nt ru ure c hile m e le . „N u, t e rog nu,” ne -a oprit J ohn pe a m â ndoi. „Î m i c unosc c a le a de ieșire. M a i a i ceilalți oaspeți a i tăi.” N u ne -a așteptat, c i doa r m i-a da t o ciupitură rapidă pe obra z, a da t din c a p către N ic o, a făcut c u m â na t ut uror celorlalți, a îmbrățișat fe t e le m e le și a dispărut pe ușa din față. „M i-e frică pe nt ru t ine N ic o”, a spus Luc a după c e J ohn a ple c a t . „Poți c ont a că soția t a nu t e va sa lva din ne c a z. Poți să t e ferești de ne c a zuri?” — Poa t e că Bia nc a îl va îndre pt a pe N ic o, c hic ot i Ca ssio. „Da r dacă soțul tău îți dă ne c a zuri, Bia nc a , sună-mă și t e voi sprijini. T e voi a jut a să îngropi c a da vrul.” Ca ssio i-a a runc a t lui N ic o o privire ascuțită, da r noul m e u soț nu părea de loc îngrijora t . Se simțea c a și c um a r e x ist a o semnificație în spa t e le e i. Ca pul m i s-a înt ors spre c e i doi, oc hii m i s-a u îngust a t . „Mamă, N ic o nu va m uri, nu?” întrebă Aria nna , făcându-mă să uit de Ca ssio și Luc a . Pe c hipul e i e ra o îngrijora re sinceră față de Dum ne ze u și buza de jos îi t re m ura . „Î m i pla c e N ic o.” „De sigur că nu”, i-a m spus, re pe de , coborându-mă în ge nunc hi și e a a int ra t în brațele m e le . „N im e ni nu va m uri.” Aria nna a fost se nsibila m e a . Și c â nd e ra obosită, la c rim ile c urge a u re pe de și ușor. „Și îți pla c e de e l, nu?” a sc a pa t H a nna h. Copiii își pune a u înt ot de a una c e a m a i dificilă înt re ba re . „H m m m .” M i-a m lăsat răspunsul va g, oc hii m e i înt â lnindu-l pe st e c a pul fiic e i m e le . Dacă a r fi a t â t de sim plu. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Douăzeci și opt Oc e a nofPDF.c om N I CO EU M i-a m tăiat răsuflarea văzând pe Bia nc a pe e c ra n. M a m a a ve a dre pt a t e , părea fericită și tânără. N u lipse a dra gost e a pe c a re a împărtășit-o c u tatăl și bunic a e i. Fața e i tânără și lipsită de griji strălucea de fe ric ire în t im p c e da nsa nelocuită. N u a fost prim a dată c â nd a m văzut-o pe Bia nc a la a c e a vârstă. Prim a dată c â nd a m văzut-o a fost înt r-unul din c luburile m e le , nu put e a a ve a m a i m ult de nouăsprezece a ni la vre m e a a c e e a . A da nsa t c u J ohn și m a i m ult e prie t e ne . Oc hii ni s-a u c one c t a t pe nt ru o fracțiune de secundă, da r c hia r și a t unc i e a m i-a tăiat respirația c u zâ m be t ul e i orbit or. N um a i că pe a t unc i e ra o străină c a re nu a ve a nic io treabă să fie învăluită în lum e a m e a . De c i, a m urmărit-o de de pa rt e o singură noa pt e . Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu a m c re zut că ne vom m a i reîncrucișa. Apoi e a a fost aruncată în c a le a m e a . Fiic a c e lui m a i m a re dușman a l m e u. Î n oc hii m e i, e a e ra încă c e a m a i frumoasă fe m e ie din lum e . Ea a st â rnit c e va în m ine pe c a re nu a m simțit niciodată pe nt ru sa u de la a lt c ine va . Chia r și a t unc i c â nd bătea joc de m ine sa u e ra furioasă pe m ine , e ra c e va de spre e a pe c a re nu îl văzusem niciodată la nim e ni. Da , a fost atracție înt re noi da r și c e va unic , o comoară rară. Și nu l-aș a runc a . Aș a ve a -o pe e a și răzbunarea m e a . Odată c e Be nit o a plătit, aș fa c e t ot c e -m i stă în put e re c a să mă revanșez și să mă c onc e nt re z pe c onst ruire a une i vieți c u soția m e a . Fa m ilia noastră. Ar fi ne voie de c e va muncă. Încă de la fia sc o-ul de m a i de vre m e , e a și-a c onst ruit ziduri groa se și îna lt e în jurul e i. Î nc re de re a fragilă a fost spulberată înt r-un m ilion de bucăți. Da r l-aș prim i îna poi; Aș folosi un buldoze r pe nt ru a dărâma a c e i pereți. Deocamdată, m-aș c onc e nt ra pe se a ra a st a . „Fe t e lor, ați fi bine dacă e u și m a m a voastră ne -a m așeza noua casă în t im p c e M a t t e o rămâne a ic i c u voi?” Ca pul Bia nc a i m i-a bic iuit drum ul, da r nu a spus nim ic . Am â ndoi știam că noa pt e a nunții va a ve a loc . Fie că nunt a e ra astăzi sa u săptămâna viit oa re , această căsătorie a ve a să fie desăvârșită. Era puțin t re c ut de șase și intenționam să profit din plin de noa pt e a noastră. „Ave m ne voie de adulți c a re să ne urmărească”, a răspuns H a nna h, c u oc hii serioși. „Mă buc ur că a i spus a st a ”, i-a m spus se rios. „Luc ia no, Gra c e , Ella , M a ssim o, Luc a și Ca ssio vor rămâne a ic i c u t ine .” „Și voi băieți rămâneți?” întrebă Bia nc a , surprinsă. "T e supe ri?" răspunse Ca ssio. „Dacă e st e o problemă-” "N u N u. E în regulă”, a adăugat e a re pe de , c u oc hii înm uiindu-se . „Doa r că nu mă așteptam. N a nc y stă și e a așa că voi, băieți, va t re bui să împărțiți c a m e ra de oaspeți c u două pa t uri t w in.” Am fost surprins să a ud că m a m a rămâne. Și nu a m văzut-o a t ingâ nd a lc ool de c â nd a sosit . „Ce ziceți, H a nna h și Aria nna ? Ave m de st ui adulți?” i-a m înt re ba t pe a m â ndoi. Era u obișnuiți c u bunic ii lor, da r astăzi a u a vut o mulțime de fețe noi. Ei nu știau că Luc a și Ca ssio e ra u unc hii lor și a r uc ide pe oric ine a r fi părut greșit. „Da ”, a u fost de a c ord a m â ndoi în una nim it a t e . — Groza v, a m spus. „Ești ga t a , Ca ra M ia ?” Ea m iji oc hii. "Da . Deși sunt surprins că mă înt re bi, N ic o. Era m sigur că m i-a i c e re să fiu pregătit.” I -a m iubit a l na ibii c oloa na vertebrală. Ba t joc urile noa st re e ra u c a un pre ludiu. M i-a făcut cocoșul să treacă la viață. Și oric e a r fi, m i-a plăcut că nu-i păsa de loc să mă liniștească. Ea și-a susținut credințele și oa m e nii la c a re ținea. „Bine , voi doi iubiți”, a anunțat Luc ia no, c u oc hii strălucind de a m uza m e nt . „Du-t e drum ul, ne vom oc upa de t ot a ic i.” — Fe t e le t re buie să fie în pa t până la nouă, înc e pu Bia nc a , da r Gra c e o opri re pe de . „Am înțeles”, a a sigura t -o e a . „Copiii vor fi în pa t și vor a dorm i îna int e de nouă. Au a vut o zi interesantă. Eu și Ella le vom fa c e ba ie și le vom pune pe t oa t e înăuntru. "Bine ." Bia nc a e ra nervoasă și e ra de înțeles. A a juns să le cunoască pe doa m ne , da r e ra u încă străine pe nt ru e a . „Numărul m e u de t e le fon m obil e st e pe frigide r, doa r trimiteți un m e sa j pe nt ru a -m i spune că t ot ul a m e rs bine .” — O să fie , confirmă Gra c e . „De fa pt , îți voi t rim it e un m e sa j a c um , c a să a i numărul m e u.” Bia nc a și-a îmbrățișat fe t e le , a poi m a m a , a poi ia r fe t e le e i, ia r dacă a c e le două nu a r fi lua t -o în brațe, e ra m sigur că le a r fi îmbrățișat din nou. nu m -a de ra nja t însă; m -a făcut să vre a u să a m c opii c u e a im e dia t , o fa m ilie m a re . Ex a c t așa c um și-a dorit e a . Era o mamă bună și știam că preferă să moară de c â t să la se c e va să se înt â m ple c opiilor noștri. Fe m e ia a st a a sc os în evidență pa rt e a m e a de spre c a re nu știam că există. M -a făcut să spe r în luc ruri pe c a re nu m i le a m dorit niciodată... o soție iubit oa re , c opii, o casă caldă, plină de râ se t e și gătit de casă. Ar put e a fi pe ric ulos în lum e a m e a , plină de lupt e pe nt ru put e re și oa m e ni înfometați de ba ni, să-mi dore sc a st fe l de luc ruri. A fost o vulne ra bilit a t e , o slăbiciune. Oa m e nii ți-au dist rus pe c e i dra gi doa r pe nt ru a t e a duc e în ge nunc hi. Părinții m e i a u fost un e x e m plu pe rfe c t . Be nit o a folosit -o pe N ic ole t t a pe nt ru a -i da o lecție tatălui m e u. Tatăl m e u a învățat, da r a dist rus-o pe m a m a m e a . Da r mi-aș ține în siguranță soția, ge m e nii și oric e alți c opii pe c a re îi a ve m . Și intenționam să a m o fa m ilie m a re , așa c um și-a dorit e a . La na iba , i-aș da t ot c e vre a . Î n afară de libe rt a t e a e i. L-a m pus pe Lore nzo să-și sc him be pilule le anticoncepționale c u vit a m ine de aceeași formă în t im pul c e re m onie i de nuntă. Pe t ot pa rc ursul zile i, a a ra nja t c a băieții să îm pa c he t e ze luc rurile Biancăi și a le fe t e lor și să le m ut e la c ona c ul m e u. Au m a i rămas doa r c â t e va luc ruri a ic i pe nt ru oc a ziile în c a re a m rămâne a ic i. Pe nt ru că știam că a r vre a să se întoarcă. Ac e st a e ra re fugiul e i sigur. Cinc ispre ze c e m inut e m a i t â rziu, a m ținut ușa de la Buga t t i Ce nt odie c i deschisă pe nt ru soția m e a și a m a jut a t -o să int re în e a . A vrut să-și sc him be roc hia de mireasă, da r a m ruga t -o să o păstreze până a junge m la m ine . Ea m -a răsfățat, da r a prins o împachetată și și-a a c ope rit um e rii. Ea își lua se t re nul m a i de vre m e a zi. Ei bine , t e rm e nul m a i bun a fost c a m a m a m e a să o t a ie . Odată c e s-a inst a la t , a m înc his ușa și a m m e rs pe pa rt e a șoferului. N e -a m c ondus de pe insula Gibson prin poartă și pe M ount a in Roa d. Bia nc a a rămas tăcută, c u oc hii ațintiți la priveliștea de pe fereastră. O furtună ve ne a . N u e ra m superstițioasă, da r c e l de -a l șaselea simț mă a ve rt iza că se a propie m a i m ult de c â t vre m e re a . „De c i c e fe l de mașină e st e a st a ?” întrebă e a în c e le din urmă, rupâ nd tăcerea. „Buga t t i Ce nt odie c i”. — Sună sc um p, mormăi e a neimpresionată. N u-i păsa în m od de ose bit de lux sa u de luc rurile sc um pe . Ea prețuia oa m e nii pe c a re îi iube a m a i m ult de c â t luc rurile pe c a re le deținea. Î n afară de c a sa a c e e a . I ube a c a sa a c e e a . N u m -a m put ut de c ide dacă e ra din c a uza a m int irilor pe c a re le -a împărtășit c u răposatul e i soț sa u a fost a lt c e va . „De c i mașina a st a a re ra dio?” întrebă e a , privind t a bloul de bord. Ea s-a a ple c a t în față și a juc a t c u na st uri. N u i-a lua t m ult să găsească st e re o. "Ce fe l de m uzic a a sc ult i?" — N u Se a n Pa ul, a m spus. Ea a râ s. „Da , bănuiesc că nu. Are un gust dobâ ndit .” Apăsând but onul îna int e , ia r și ia r, e a a c ont inua t să citească num e le a rt ist ului. Până e a s-a oprit . — Ra y Cha rle s? Părea c u adevărat surprinsă. „Da , e l e st e unul dint re pre fe ra t ii m e i.” — Ei, bine , bine , murmură e a , lăsând m uzic a aprinsă, a poi se rezemă de sc a un. „T a t a t e -a r fi iubit .” a m c hic ot it . „M a m a t e iubește de ja .” N u a fost o e x a ge ra re . M a m a făcuse un e fort pe nt ru prim a dată de la m oa rt e a N ic ole t t e i să se abțină de la băutură. Obișnuia să se abțină de la a lc ool în zile le în c a re o ve de a pe sora m e a , da r de la m oa rt e a e i nu s-a m a i de ra nja t . A găsit uit a re a în a lc oolul e i. „M a m a m e a ...” a făcut o pauză de parcă a r fi căutat c uvint e , „... a fost a m a nt a lui Be nit o de multă vre m e .” Ea și-a dre s gla sul. „N u sunt sigur c e îi pla c e și c e nu-i pla c e .” I -a m lua t m â na în a m e a și a m st râ ns-o ușor. „Î i pasă de t ine . Oric ine a re doi oc hi poa t e ve de a a st a .” A înghițit în se c și i-a m văzut oc hii strălucind de la c rim i nevărsate. — Mulțumesc, șopti e a . „Am fost noroc os să a m un tată și o bunic a buni c re sc â nd. Și c hia r dacă m a m a nu a put ut fi c u noi fizic , e a a făcut înt ot de a una pa rt e din viața noastră.” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol Doua ze c i si noua Oc e a nofPDF.c om BI AN CA M y ne rvii a u fost împușcați. Știam c e urmează. Știam că bărbatul ăsta mă folose a c um va pe nt ru răzbunare. Și totuși, t rupului m e u nu părea să-i pe se de nim ic . Doa r fa pt ul că N ic o M orre lli m -a r a t inge din nou și m i-a r a duc e plăcere. Prost . M a i prost . Ce l m a i prost . Ăsta aș fi e u. El încă îm i ținea m â na în a lui și e ra re c onfort a nt . N u a ve a se ns, nu e ra logic să găsești siguranța c u un m a fiot , da r se simțea c a ... acasă? N u a e x ist a t niciodată un bărbat c a re să um ble pe a c e st pământ să-mi devină t e m pe ra m e nt ul c a N ic o. Totuși, nu-m i făceam griji că va ripost a așa c um a r fa c e Be nit o dacă m a m a nu a r fi vrut să facă c e va c e și-a dorit e l. L-a m privit sc him bâ nd ușor be nzile , t re c â nd pe lângă mașini pe dre a pt a noastră, mașina lui elegantă, diferită de oric a re a lt a în c a re a m c ondus vreodată. H onda Pilot -ul m e u a r arăta c a un bătrân ve c hi lângă a c e st ve hic ul. Și m i-a m iubit Pilot . Tăcerea din mașină mă uc ide a . Au fost a t â t de m ult e luc ruri c a re s-a u înt â m pla t astăzi și a m vrut răspunsuri. Dacă m i-a r răspunde la întrebări, a r înse m na că t re buie să răspund și la întrebările lui? „M a m a t a e st e drăguță”, a m a juns să spun. El a da t din c a p. „Est e alcoolică.” N u m -a surprins, deși a m obse rva t că nu a băut la pe t re c e re . „Astăzi a fost prim a dată c â nd a m văzut-o abținându-se de la băutură și a fost datorită ție.” Sinc e r, m i-a părut rău pe nt ru m a m a lui N ic o. Viața e i nu a r fi put ut fi ușoară. M orre lli Sr. nu a e zit a t să flirt e ze c u m ine în fața soției sa le . Era un sle ze ba g și nu-m i put e a m im a gina de c â t e ori a t re buit să suport e umilințe c a a st a . Ce l puțin, N ic o nu e ra c a tatăl său. Am c onve nit să rămânem fide li unul a lt uia . N u a r minți de spre a st a , nu? „Arăți c a tatăl tău”, a m mormăit pe nt ru că nu a ve a m nim ic frum os de spus de spre tatăl lui. — Doa r m a i bine , pre supun. Cu oc hii m a m e i t a le .” „Cre zi?” — Ei bine , e m ult m a i în vârstă. A sc ut ura t din c a p. „N u sunt sigur dacă a i vrut să spui a st a c a un c om plim e nt sa u o insultă. M ie . N u-m i pasă de e l.” M i-a a runc a t o privire scurtă îna int e de a-și înt oa rc e atenția a supra drum ului. — N u a m vrut să spun a st a c a pe o insultă, i-a m spus înc e t . „N ic o?” "Da ?" Am înghițit în se c , a poi m i-a m dre s gla sul. „Tatăl tău... um m m , e l e st e infide l m a m e i t a le .” M a x ila rul i s-a încleștat a t â t de t a re înc â t mușchii gâ t ului i sa u înc orda t . "Da e l e st e ." I nim a m i s-a st râ ns - în sim pa t ie pe nt ru e a și teamă că N ic o m i-a r fa c e a st a . I nspirâ nd a dâ nc , a t re buit doa r să o scuipă. „Discuția noastră de spre ... Ei bine , de spre fide lit a t e a în căsătorie.” Bu-bum . Bu-bum . „V oi uc ide pe oric e om pe c a re îl a t ingi”, m â râ i e l și m -a m înțepenit. „Poți uc ide oric e fe m e ie pe c a re o a t ing.” N u e ra m sigur c um să ia u a st a . „Deși în dezvăluire completă, nu a m intenția să a t ing pe nim e ni în afară de t ine . Ești soția m e a și t e vre a u.” Oh Doa m ne ! T onul lui pose siv m -a făcut de fa pt să mă um fle de căldură. M i-a plăcut c um a re ve ndic a t și m i-a ofe rit să fa c același luc ru c u e l. — N u sunt tatăl m e u, Bia nc a . Am zâ m bit înc e t . N u m i-a părut de loc tatăl lui. „Se pa re că...” Am căutat c uvâ nt ul pot rivit , da r nu a ve a m de c â t unul. — Pa re c rud, a m spus în c e le din urmă. N u e ra m sigur dacă e ra c e e a c e t re buie spus. La urm a urm e i, oa m e nii din lum e a interlopă e ra u ne m ilosi. "El e st e . El concurează c u Be nit o K ing pe nt ru prim ul loc în c ruzim e .” M -a m înțepenit la pom e nire a lui. „Cu excepția fa pt ului că tatăl m e u e st e sla b și ușor dist ra s de fe m e i și droguri. N u pre a poa t e ține pa sul c u re c hinii.” V oc e a lui N ic o e ra plăcută, calmă, lipsită de oric e emoție. M -a m înt re ba t dacă există un m ot iv se c unda r pe nt ru a c e a mărturisire. Am așteptat, uitându-mă la e l, spe râ nd că îm i va da m a i m ult , da r se înc hise se . „V oi doi nu vă înțelegeți?” N ic o m i-a a runc a t o privire ironică. — Ți s-a părut că ne înțelegem? a m înghițit. „N u, pre supun că nu. T e -a i înțeles vreodată?” "N u." T onul lui e ra dur. „I de e a lui de a-și crește c opiii a fost să ne c hinuie . Abia așteptam să de vin sufic ie nt de bătrân și să-l înving la fie c a re joc pa t e t ic a l lui.” U n gâ fâ it ascuțit m i-a scăpat. Ac e st a a fost N ic o M orre lli om ul c a re a c ondus lum e a interlopă c u o mână de fie r. „Pareți șocată.” N u e ra m sigur dacă înc e rc a să se bată joc de m ine sa u doa r spune a fa pt e le . „Sunt sigur că t e iubește”, a m m urm ura t e u în jos, deși nu e ra m sigur. Dacă semăna c e va c u Be nit o, a st a n-a r fi put ut fi bine pe nt ru N ic o c â nd e ra m a re . „Tatăl m e u se iubește doa r pe sine și a r sa c rific a pe oric ine , inc lusiv c opiii sa u soția lui, pe nt ru propriul be ne fic iu și lăcomie.” Era gre u de c re zut că un tată, sa u oric ine , de a lt fe l, va fi a t â t de e goist . Am fost a t â t de noroc os c u fa m ilia m e a . De c e fe m e ile bune a u înt ot de a una c e i m a i rahați bărbați? „T re buie să fi fost gre u pe nt ru m a m a t a ”, a m spus c u un oft a t gre u. Știam că e gre u pe nt ru m a m a m e a . "Da , a fost . De a ic i proble m a e i c u băutura.” „A fost căsătoria lor aranjată sa u c e va de ge nul a c e st a ? Pa re de st ul de tânără.” „N u, s-a îndrăgostit de e l, spre dispe ra re a bunic ului m e u. Da r c e l puțin e ra de st ul de deștept înc â t să-i le ge toată a ve re a , a st fe l înc â t tatăl m e u să nu poată pune m â na pe e a . Ea a re c inc ize c i și nouă de a ni. Tatăl m e u a re șaptezeci de a ni.” N oul m e u soț îm i dădea o perspectivă a supra vieții lui, da r încă mă simțeam orb c a un lilia c . „H m m m , a st a e o diferență de st ul de m a re de vârstă”, a m m urm ura t . „Ce zic i de m a m a t a și Be nit o?” Poa t e că îm i dădea firim it uri de informații c a să poată obține informații de spre m a m a m e a . „N u e st e ușor să trăiești c u c ine va c a Be nit o K ing.” A fost o sube st im a re . „M a m a m e a nu e st e alcoolică”, a m spus, deși dacă aș fi fost sinceră, nu aș fi știut nic io pa rt e . Știam foa rt e puține de spre m a m a m e a , doa r c e m i-a u spus bunic a și t a t a de -a lungul a nilor. „Adevărat, nu m i-a m văzut pre a m ult m a m a c â nd a m c re sc ut . De fa pt , a bia a m văzut-o. Da r o iube sc și e a mă iubește pe m ine . Ast a e t ot c e c ont e a za ." M a m a m e a sa c rific a se foa rt e m ult pe nt ru m ine și c e l puțin c e put e a m fa c e a fost să-i arăt re spe c t ul și dra gost e a m e a . Ea le -a a vut pe amândouă și nu aș renunța niciodată la e a . „Bărbatul ăla... Be nit o K ing, îi suge recunoașterea. viața,” a m șoptit A urm a t tăcerea, inim a m i se st râ nge a în pie pt . Doa m ne , a m vrut să țip și să țip, să c e r a jut or. M-aș t â ra în ge nunc hi și m aș ruga pe oric ine să-l e lim ine pe a c e l bărbat și să-mi sa lve ze m a m a . V oc e a profundă a lui N ic o m -a t ra s îna poi de la gâ ndurile m e le . „N u arăți c a m a m a t a ”, a spus e l e vide nt . "N u." Era pe vâ rful lim bii să spun că semăn c u tatăl m e u, da r m -a m oprit . A fost răspunsul m e u st a nda rd de a ni de zile . Deși c u a c e st bărbat, a m a vut se nt im e nt ul că va ve de a im e dia t prin a st a . L-a văzut în vide oc lip m a i de vre m e , a r put e a să spună că nu semăn c u e l. Tatăl m e u, sa u bărbatul c a re m -a c re sc ut , a ve a părul și oc hii ne gri, da r o nuanță c om ple t diferită de a m e a , ia r trăsăturile noa st re e ra u dife rit e . Am rămas liniștiți pe nt ru t ot re st ul drum ului până a m a juns la poartă, o proprie t a t e înconjurată de ga rduri îna lt e și c opa c i, făcând să pară că intrăm în pădurea întunecată. Pa znic ul t re buie să fi re c unosc ut ve hic ulul pe nt ru că poa rt a a a lune c a t im e dia t spre dre a pt a , dâ ndu-ne o int ra re . Am c ondus o vre m e până a m a juns în poiană și m i-a căzut a proa pe gura . La capătul proprietății m a ri se a fla o peluză îngrijită c u o proprie t a t e elaborată, luminată din int e rior și din e x t e rior, strălucind în depărtare. Sc a ra m a re de marmură a căzut în cascadă în fața c a se i, dâ ndu-i un a spe c t re ga l. Ca sa e ra imensă, proba bil ze c e c ona c e c om bina t e pe insula Gibson a r fi m a i m ic i de c â t a c e st loc . "T ra ie st i a ic i?" a m înt re ba t șocată. „Bine a i ve nit acasă, Bia nc a .” N u a ve a c um să trăiască a ic i singur. Loc ul ne noroc it e ra im e ns. N u im e ns, da r m a siv. „T e rog spune -m i că nu locuiești c u părinții tăi”, a m mormăit e u. „N u, doa r e u. Ac um vom fi doa r noi.” „Fa c t ura t a de e le c t ric it a t e t re buie să fie astronomică.” M am mișcat pe sc a un, uitându-mă la c ona c ul m a siv. Î nt orc â ndu-m i c a pul în direcția lui, a m clătinat din nou din c a p. — Ai plătit dobândă și m i-a i da t prost ii de spre ba nii ăia, totuși locuiești a ic i . — Cre d că a m â ndoi știm că nu a fost vorba de ba ni, spuse N ic o, c u voc e a a spru. Mașina s-a oprit . „At unc i de spre c e e st e vorba ?” l-a m înt re ba t c u voc e joasă. N u a ve a m pre a m ult e speranțe că va răspunde. U n oft a t gre u a vibra t prin int e riorul mașinii și și-a îm pins m â na prin părul de s și înc his la c uloa re . „Am a vut o soră m a i mică.” M i-a m bic iuit c a pul și m i-a m ținut respirația, așteptând c a e l să c ont inue în t im p c e îl prive a m . „Ea a fost c e a m a i bună pa rt e a fa m ilie i noa st re . Î i plăcea a rt a , ba le t ul și da nsul. Ea a pe t re c ut m ult t im p călătorind înt re M ia m i, Ba lt im ore și N e w Y ork c u c e le t re i ga le rii a le sa le .” Am a vut se nt im e nt ul că a c e st luc ru nu a re un fina l bun. „Be nit o K ing e st e c unosc ut că ia c e e a c e vre a . Avâ nd bogăția de pa rt e a m a m e i și a fa c e rile pe c a re le -a m a c um ula t , e l nu ne -a put ut prinde înt r-un a ra nja m e nt pe nt ru e a . Da r, așa c um a m spus, tatăl m e u e st e la c om , e goist și prost . El a fost c a le a lui Be nit o pe nt ru a o lua pe N ic ole t t a . Au făcut comerț. N ic ole t t a pe nt ru o bucată de fund pe c a re tatăl m e u și-a dorit săptămâna a c e e a .” Un fior de de zgust m -a străbătut a supra tatălui său disprețuitor și a lui Be nit o. Doa m ne , nu m -a m put ut gâ ndi la a c e l om c a la tatăl m e u. I a r tatăl lui nu e ra m a i bun. Am â ndoi m e rit a u m oa rt e a . „O, Doa m ne ,” a m gâ fâ it . Ave a m o înclinație spre unde m e rge a a st a . „Călătorisem și a m de c is să t re c la una dint re ga le riile e i să o văd.” V oc e a lui se st inge . „Am găsit-o înt r-una dint re ga le riile e i, sâ nge râ nd de m oa rt e . A fost bătută se ve r, violată de m a i mulți bărbați sa dic i și lăsată să curgă sâ nge pe pode a . Am a dus-o acasă, da r... Am înt ins m â na și i-a m lua t m â na strânsă de vola n, c u de ge t e le a lbe , și ne -a m îm ple t it de ge t e le . Î n voc e a lui e ra dure re și angoasă și furia m e a s-a risipit , fiind înlocuită de c om pa siune . N im e ni nu a r t re bui să suport e o a se m e ne a brut a lit a t e . „Î m i pa re a t â t de rău”, a m șoptit. A înc e rc a t să-și țină emoțiile în frâ u, da r a m put ut ve de a c â t de m ult îi pasă de sora lui. „Ea nu m e rit a a st a . N im e ni nu fa c e ." — I -a r fi plăcut, a adăugat e l, m â ngâ indu-m i ușor pie le a c u de ge t ul m a re . a m înghițit. — Și m ie m i-a r plăcea de e a , a m răpit. Be nit o e ra un ne bun sa dic . Doa r a uzind a st a m i-a făcut st om a c ul le ga t în noduri. M a m a e c u e l de douăzeci și șase de a ni. N ic i măcar nu a m put ut să înțeleg c e a îndura t e a . „N ic o…” a m înc e put , da r nu e ra m sigur c um să proc e de z. Apoi a m ieșit. N u i-a m put ut spune de spre a ra nja m e nt ul fa m ilie i m e le . „Totuși, c um joc în t oa t e a st e a ?” N e -a ridic a t m â inile int e rc one c t a t e , buze le lui atingându-și ușor fie c a re de ge t . „Aseară e st e luna noastră de m ie re ”, a spus e l înc e t , c u gura fie rbint e pe pie le a m e a . „M e rit a m să ne bucurăm de e a . T u, soția m e a ... Am înghițit în se c din c a uza intensității din oc hii lui. „... merită t ot c e e st e m a i bun.” U n fior m i-a străbătut c orpul. Doa m ne , t rupul m e u de ja furnică de ne voie de e l. „V ino, Ca ra M ia . V re a u să t e port pe st e pra g.” A ieșit din ve hic ul îna int e c a e u să m a i spun un c uvâ nt și a ve nit să-mi deschidă ușa mașinii. Întinzându-și m â na , m -a a jut a t să ie s din e a și, în c iuda ne înc re de rii și furie i m e le a nt e rioa re față de a c e st bărbat, recunoașterea lui în t im pul a c e st e i călătorii c u mașina m -a făcut să-l văd înt r-o altă lumină. Era un fra t e grijuliu și prot e c t or, c a re s-a înt rist a t pre a de vre m e de o pie rde re cauzată de un bărbat c rud. Da , put e a fi ne m ilos, da r e ra un om de circumstanțe. Avâ nd în ve de re educația și c ruzim e a la c a re a fost m a rt or, nu a fost de m ira re că a r put e a fi copleșitor și înfricoșător. Da r nu a fost a t â t de rău pe c â t a m c re zut inițial. Era prot e c t or și un bărbat m a i bun de c â t oric e a lt bărbat pe c a re l-a m înt â lnit vreodată. „N ic o?” Am m urm ura t înc e t , înc hizâ nd oc hii c u privire a lui cenușie piatră umedă. „T u... ești un bărbat m ult m a i bun de c â t tatăl tău. Sa u Be nit o. Sa u oric e a lt bărbat pe c a re îl c unosc .” N u m -a m put ut abține să nu-i a dm ir de t e rm ina re a și put e re a . Era prot e c t orul surorii sa le și s-a învinovățit că a eșuat. Am st a t lângă e l, încă în roc hia m e a de mireasă, t rupul lui put e rnic și dur se ridic a de a supra m e a și nu m -a m put ut abține să-i iube sc form a puternică. N u văzusem niciodată un bărbat c a re să a ra t e a t â t de bine înt r-un c ost um . Aș fi un m inc inos dacă aș spune că nu-l vre a u și a m bănuit că știe. Era pre a pe rc e pt iv și proba bil a re c unosc ut m e sa jul c orpului m e u c hia r îna int e c a e u să îl pot proc e sa e u. I nim a m i-a pom pa t put e rnic , trimițând adrenalină, dorință și căldură prin fie c a re pa rt e a c orpului m e u. I nim a îm i pulsa de se nt im e nt e pe c a re nu îndrăznisem să le e t ic he t e z. O înc re de re tandră s-a inst a la t înt re noi și a înc e put o dure re în pie pt . A fost pe nt ru e l. Soțul m e u. V â nt ul s-a înălțat și t une t e le a u bubuit prin c e r. Deodată, N ic o m -a lua t în brațe, purtându-mă pe m a re a lui scară de marmură c a re duc e a în c ona c ul lui. Î n c iuda a t ot c e e a c e s-a înt â m pla t astăzi, un râ s m i-a scăpat pe buze . „N ic o!” a m e x c la m a t , c u m â inile lipit e de gâ t ul lui. „O să-ți rupi spa t e le ”, a m a ve rt iza t e u zâ m bind. „Ar fi ne voie de m ult m a i m ult de c â t să t e ridic în brațe pe nt ru a -m i rupe spa t e le .” „Arătați-vă”, a m mormăit în t im p c e inim a m e a înc e pe a să-mi bată t oba mai re pe de . U lt im e le t re i zile au fost un rolle rc oa st e r, dâ ndu-m i lovit uri de bic i din oră în oră. T ot ul ne -a c ondus a ic i. Eu în c a sa lui, în pa t ul lui. N u a r t re bui să-mi pe se c â t de c om pa t ibili sa u inc om pa t ibili a m fost . V iit orul m e u nu a r fi a ic i sa u c u e l. O dure re ascuțită m -a străpuns, da r nu a m a vut grijă să o e va lue z. N u a ve a m ne voie să c om plic ra ha t ul m a i m ult . Ave a a ge nda lui. Eu l-a m a vut pe a l m e u. Finit o! M-aș buc ura de c orpul lui și e l s-a r buc ura de a l m e u. Oc hii m e i a u pătruns în c a sa lui N ic o. Era c a un pa la t . Bogăția și lux ul e ra u e vide nt e pe st e t ot . "Ca t t im p a i t ra it a ic i?" a m înt re ba t , c u c a pul întorcându-mă la st â nga și la dre a pt a , în t im p c e e l mă duc e a prin pra g. „A fost în fa m ilia m a m e i m e le de c â t e va generații.” „H m m m .” Am înc e rc a t să mă e libe re z de st râ nsoa re a lui c a să pot m e rge , da r e l a re fuza t să mă la se să ple c . „Am int ra t pe ușă”, l-a m c e rt a t . „N u e st e ne voie să mă duc i prin această m onst ruozit a t e de casă. Adică, unde sunt dorm it oa re le ? La o milă depărtare?” A a runc a t c u c a pul și a râ s. U n râ s adevărat și libe r și m -a m uit a t hipnot iza t de sune t ul a c e st uia . M i-a pla c ut . „N u c hia r”, voc e a lui a ve a o notă de râ s. „Ați dori un t ur?” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „M a c a r a ve m așa t im p?” Glum e a m pe jumătate. Adevărul e ra că int e riorul m e u freamăta de emoție, ia r curvă proastă din m ine își dore a gura și m â inile pe m ine . Aș put e a la fe l de bine să mă buc ur de be ne fic iile de a fi căsătorit c â t pot . Tatăl m e u m i-a spus înt ot de a una că înc re de re a , dra gost e a și poft a sunt t oa t e îm ple t it e . N u e ra m sigur dacă a m fost de a c ord. Pe nt ru că c u N ic o M orre lli i-a m încredințat c orpul m e u, da r nu a lt c e va . „Ce zic i de bucătărie și a poi de dorm it or?” e l a suge ra t . Mă cunoștea bine pe nt ru că a c e le a e ra u princ ipa le le loc uri în c a re a m st a t în propria m e a casă. Parcă a r fi vrut să mă sim t c a acasă în această m onst ruozit a t e a c a se i. Era m a i proba bil să mă pie rd în a c e st loc . — Sigur, a m m urm ura t e u de a c ord. A c oborâ t prin m a re le foa ie r c a re a ve a c e l m a i m a re c a nde la bru de c rist a l și a c ont inua t spre spa t e . N u e ra nic io pa rt e din această casă c a re să fie modestă. Dove zile bogăției e ra u pe st e t ot . „Loc ul ăsta e st e foa rt e strălucitor”, a m mormăit fără nic iun m ot iv. Sa u poa t e a ve a m un m ot iv. M -a șantajat să mă căsătoresc pe nt ru o sc him ba re de buzuna r în t e rm e nii lui. Am a juns pe pa rt e a cealaltă a c a se i, bucătăria m a re e ra goală. „Poți sc him ba oric e vre i”, a spus e l înc e t . „Redecorează înt re a ga casă așa c um vre i.” N u știam unde să mă uit m a i înt â i, c u oc hii m e i a runc â nd în st â nga și în dre a pt a , înc e rc â nd să a bsorb t ot ul. „Doa r nu-m i sc him ba biroul”, a adăugat e l. „Î m i pla c e așa c um sunt .” N u aș fi prin preajmă să re de c ore z c e va , da r a m ținut c uvint e le pe nt ru m ine . Î n sc him b, a m sc a na t bucătăria în pla n de sc his sâ nge râ nd înt r-un ba lc on im e ns, ilum ina t rom a nt ic , dâ ndu-m i o privire a supra um bre lor sa le . Ac e a st a a fost bucătăria de vis a fiecărui bucătar. N u e ra m nic ide c um bucătar, c i m a c a roa ne sfint e . Această cameră e ra superbă. De da t a a c e a st a , a m a lune c a t pe c orpul lui N ic o și a m m e rs înc e t prin c a m e ra masivă. Proba bil că arătam ridic ol hoinind prin bucătărie, încă purt â nd roc hia m e a de mireasă. nu m i-a păsat. Bla t urile din marmură e ra u e x a c t așa c um m i-a u plăcut m ie , a lbe c u st ropi de gri. T re c â ndu-m i de ge t e le pe suprafața netedă, nu a m put ut găsi nim ic c a re să nu-m i placă. Chia r și dula purile înt une c a t e . Ara ga zul e ra supe rb și e ra u doi. Era u pa t ru c upt oa re și două frigide re m a ri Sub Z e ro. „Ai un bucătar?” Am înt re ba t . Știam răspunsul, da r privire a lui, urmărindu-mi fie c a re mișcare, m -a făcut ne rvos. „Da , da r e l știe să t e la se să fa c i t re a ba t a .” I -a m a runc a t o privire laterală. N-aș ruga pe c ine va c a re a luc ra t a ic i să iasă din drum pe nt ru că a m vrut să mă c hinuie sc în bucătărie. N -a r fi c ore c t . Î n plus , nu voi fi pre a m ult t im p , m i-a m a m int it din nou. De c e a fost a t â t de ușor să mă uit în pre a jm a a c e st ui bărbat? Soțul m e u. M -a m îndre pt a t spre pe re t e le de sticlă din t a va n până la pode a și a m obse rva t un m â ne r disc re t a l ușii. Loc ul ăsta a fost c e e a c e a i văzut în film e , nu în viața reală. Lux , bogăție și perfecțiune c ool pe st e t ot . Priveliștea e ra magnifică c hia r și în înt une ric . Strălucirea m oa le s-a răspândit pe ba lc on și în curțile din spa t e , c u pisc ina masivă în c e nt rul a c e st uia . Am simțit oc hii lui N ic o pe c e a fa m e a . M -a spe ria t c â t de în a c ord e ra c orpul m e u c u e l. Privind în st â nga m e a , m i-a m văzut poșeta a c olo. „Cum a a juns a st a a ic i?” m -a m înt re ba t c u voc e t a re . L-a m lăsat în mașină. Îndreptându-mă spre e a , a m căutat t e le fonul m e u. „U nul din pe rsona l a a dus-o c â nd a m a juns.” "Ra pid." T re buia u să fie c hia r în spa t e le nost ru, luâ nd o scurtătură. „Efic ie nt ”, a re plic a t e l. „H m m m .” M i-a m ve rific a t m obilul și a m văzut că Gra c e a t rim is c â t e va m e sa je . De sc hizâ ndu-le , e ra u c â t e va im a gini c u fețele zâ m bit oa re a le c opiilor. U lt im ul a fost a l lui Luc a , Ca ssio și Luc ia no, fie c a re c u un c opil pe um e ri și zâ m be t ul la rg a l c opiilor. Ca ssio a a vut -o pe H a nna h, Luc a a a vut -o pe Aria nna , ia r Luc ia no a a vut fiul său. Fa m ilie . A fost o fot ogra fie de fa m ilie . A da t vibrații și se nt im e nt e de fa m ilie . Luc a și Ca ssio nu a r ști niciodată că sunt unc hi a i ge m e nilor m e i. Fe t e le m e le nu a r ști niciodată că a u unc hi. M i-a m spus că e ra în bine , da r c e va din a dâ nc ul m e u mă c ont inua să mă c he m e pe prost iile m e le . "T ot ul bine ?" Ridic â ndu-m i c a pul, i-a m înt â lnit oc hii. Ar put e a fi a t â t de re c i, da r a r put e a a rde c u a t â t a pa siune . Am simțit că a ve a propriile c ic a t ric i a sc unse în a dâ nc ul se c re t e lor. M a i a le s după revelația lui de spre sora lui. Atracție sfâ râ it oa re , două sufle t e și m ult e se c re t e . Adăugați răzbunare la a c e l a m e st e c și a fost o rețetă pe nt ru de za st ru. N u e ra nic io îngrijora re în privire a lui furtunoasă. Ar fi știut îna int e a m e a dacă s-a r fi înt â m pla t c e va . Spre de ose bire de oric e a lt bărbat pe c a re l-a m înt â lnit vreodată, a c e st om a e x e rc it a t c ont rol și put e re a supra t ut uror și a t ut uror. Am da t din c a p. Dorul de a mă pie rde în e l, în această poftă puternică c a re sa răscolit înt re noi și dorul t rupului m e u după a t inge re a lui a fost a t â t de put e rnic , a fost t e rifia nt . Pe nt ru că știam că nu va dura . Pe nt ru că a ve a propria lui agendă și răzbunare c a re m -a im plic a t c um va . Pe nt ru că zile le m e le se numărau inve rs. Parcă t ra s de conducându-mă o spre forță e l. invizibilă, N ic o găsit pașii m a e st rul meu m i-a m M orre lli, m a nipula t or și soțul m e u, a fost gra vit a t e a m e a . Până a c um , st a t us quo-ul c u e l fie m -a e ne rva t , fie m -a înc â nt a t . De parcă nu a e x ist a t un m ijloc . M â inile lui a u t re c ut în jurul t a lie i m e le și a st râ ns-o st râ ns, în t im p c e buze le lui le căutau pe a le m e le . M -a sărutat lung și a dâ nc , dur și pose siv. Ac e st bărbat m i-a dom ina t c orpul c u ușurință. M -a îm pie t rit că îm i put e a dom ina și inim a . M i-a spe ria t lum ina zile i. Ridicându-mă fără e fort , c u m â inile în jurul c e a fe i lui, gura noastră c ont inua să se ciocnească, un da ns înfom e t a t . H a ba r n-a ve a m c um ne -a m t re zit în dorm it or, c u spa t e le lipit de pe re t e . Câ nd a c e st bărbat m -a a t ins, t ot ul a dispărut, c u excepția lui. Lum e a a r put e a a rde , Pământul a r put e a , da r c u m â inile lui N ic o pe m ine , m i-a r fi dor de t ot . Am a lune c a t de pe c orpul lui, st â nd pie pt la pie pt , de vorâ nd gust ul soțului m e u. M i-a t ra s fe rm oa rul la t e ra l a l roc hie i în jos și s-a da t îna poi. „Dă-l jos”, a porunc it e l, c u oc hii a rzâ nd de flăcări pe c a re le simțea c orpul m e u. Fără rezistență, m -a m supus im e dia t . A fost c e e a c e m i-a m dorit si e u. M â inile lui pe pie le a m e a , gura lui pe c a rne a m e a . M ure a m pe nt ru a st a . M i-a m sc os roc hia potrivită, lăsându-mă în chiloții a lbi din dantelă și sut ie nul fără bre t e le a sort a t . Prin a m a bilit a t e a lui N ic o M orre lli. S-a gâ ndit la t oa t e c â nd m i-a cumpărat roc hia de mireasă. Roc hia albă s-a pus în jurul pic ioa re lor m e le , așteptând următoarea lui instrucție. „Sut ie nul tău”, voc e a lui e ra răgușită. M â inile m i-a u t re m ura t c â nd m -a m înt ins în spa t e le m e u pe nt ru a -i a sc ult a . S-a r put e a să ba t joc ore sc c u e l de spre oric e a lt c e va , da r în a c e st de pa rt a m e nt , a m fost m a i m ult de c â t fe ric it să-l oblig. Arunc â nd sut ie nul la pământ, a m așteptat următoarea lui instrucțiune. Ca m e ra e ra întunecată, singura lumină c a re ve ne a din strălucirea lunii strălucind prin fe re st re le m a ri. El se profila c a o umbră înaltă și întunecată a supra m e a , încă purt â nd c ost um ul lui im pe c a bil, în t im p c e e u stăteam, pra c t ic , goală în fața lui. Știam următoarea lui comandă c hia r îna int e de a o rost i. „Chiloți.” U n c uvâ nt . U lt im a piesă vestimentară până c â nd a m fost c om ple t la m ila lui. Gol. Ex pus. A lui. M i-a m prins de ge t e le în ba nda de dantelă și le -a m îm pins pe c oa pse și pe pic ioa re . Am ieșit din e i, oc hii m e i nu c lint e sc niciodată de la e l. M a x ila rul i-a bifa t , de parcă și-ar fi ținut c ont rolul print r-un fir. Am vrut să-l îm ping, să-l văd pie rzâ nd c ont rolul. Am vrut să-l văd pe bărbatul a sc uns în spa t e le a c e lui zid de oțel. A făcut pașii sc urt i până la m ine , pâ nza c ost um ului său a t ingâ ndu-m i c a rne a m oa le . M -a prins de gâ t , alunecându-și m â na în sus în părul m e u; a poi m i-a m t ra s fața a proa pe de a lui, respirațiile noa st re a m e st e c â ndu-se în t im p c e inim a m e a a t una t de c ut ia toracică. Cealaltă mână a lui a a le rga t pe c oa pse le m e le , până a a juns la loc ul m e u dulc e și în c lipa în c a re de ge t ul m a re s-a lovit de e a , un geamăt a vibra t în cameră. V oia m să-i a t ing c orpul, să-i sim t pie le a fie rbint e pe c a rne a m e a . Până a c um , e l a a t ins c e le m a i int im e părți a le c orpului m e u, în t im p c e e u încă nu-i a t ing pie le a , nu-i văd c orpul . M â inile m e le s-a u înt ins la ja c he t a lui, îm pingâ nd-o de pe umărul lui și a runc â nd-o pe pode a c u roc hia m e a de mireasă. „V re a u să t e a t ing”, a m șoptit, c u respirația neregulată. Dinții lui m i-a u c iupit c a rne a delicată de -a lungul gâ t ului, declanșând un infe rn în m ine . M â inile m e le i-a u lua t fre ne t ic cămașa a poi, flămând de pie le a lui goală. Î n sfârșit, a m prim it c onfirm a re a m e a - a ve a un t a t ua j pe gâ t ul, pe pie pt și pe o mânecă întreagă. U n lup fioros pe pie pt ul lui se uit a la m ine . N u a m put ut dist inge de t a liile c e le ila lt e cerneală a lui. Da t a viit oa re m i-a m prom is. Era c e va a l na ibii de fie rbint e în a -l ve de a t re c â nd de la un bărbat c ura t înt r-un c ost um sc um p la a st a . Chia r și în înt une ric ul c a m e re i, a m put ut ve de a că e ra frum os, a bdom e nul solid, mușchii put e rnic i. Și-a da t jos pa nt ofii, urm a t de șosete, da r pa nt a lonii i-a u rămas pe pic ioa re . Am vrut să ple c e . M â na m e a a t re c ut prin c ure a ua lui, bâ jbâ ind c u e a . N u a m a juns de pa rt e , pie rzâ ndum i șirul gâ ndurilor în t im p c e gura lui s-a prins de gâ t ul m e u, c iugulind put e rnic . M i-a scăpat un țipăt, ia r e l a c ont inua t c u o pe rie a lim bii. Bătăile inim ii m e le în gâ t , ne voia a st a mă ghe a re , nu mă put e a m sătura. Fie c a re c e nt im e t ru din c orpul m e u a rde a pe nt ru e l. Sâ nii îm i e ra u gre i, sfa rc urile st râ nse . Gura i se înc hise în jurul lor și un oft a t gut ura l scapă. „T e rog”, a m re spira t , c u dorința groasă în ve ne . M â inile m e le s-a u înfășurat în jurul c e a fe i lui, ținându-se pe nt ru e c hilibru, de ge t e le m e le trăgându-i c e a fa . Ca rne a îi e ra fie rbint e , c a un încălzitor înt ors la se t a re a c e a m a i înaltă. Pa lm e le lui m -a u prins de fund, frământând c a rne a . Această senzație e ra a t â t de străină, c e va c e nu m a i simțisem până a c um . De ge t e le lui a u a lune c a t jos, a t ingâ ndu-m i int ra re a din spa t e . Corpul m e u a reacționat îna int e c a m int e a m e a să prot e st e ze și șoldurile m e le să se rostogolească pe m â inile lui pe nt ru m a i m ult . "La dra c u." V oc e a lui e ra aspră. M â na lui a a lune c a t și m a i m ult , un de ge t îm pingâ nd în m ine fără a ve rt ism e nt . Ca pul m i-a căzut pe spa t e de pe re t e , c u oc hii închiși. M -a bătut c u de ge t e le înc e t , înăuntru și afară, pre siune a c re sc â nd înt re pic ioa re le m e le , promițându-mi înălțimile pe c a re num a i a c e st bărbat le put e a a t inge . Plăcerea s-a încolăcit a dâ nc în burt a m e a , a vâ nd ne voie de m a i m ult , înt â m pinâ ndu-i im pulsurile . Î na int e c a plăcerea să mă a puc e , e l și-a t ra s de ge t ul din m ine , lăsând în urmă golul. „Înfășoară-ți pic ioa re le în jurul m e u”, a ordona t e l, ia r e u m am supus inst a nt a ne u. N e -a m ut a t spre pa t ul m a re , așezându-se pe m a rgine a lui, ia r e u călare în poa la lui. Șoldurile m e le s-a u legănat de c oa psa lui, m a t e ria lul pa nt a lonilor lui provoc â nd o fre c a re încântătoare. „La c om ”, ge m u e l, c u gura prinsă de sâ nul m e u, trăgându-și dinții pe st e m a m e lonul m e u se nsibil și a poi sugâ ndu-l înc e t . N u știam dacă vorbe a de spre m ine sa u de spre e l însuși și nu-m i păsa. Ave a m ne voie de m a i m ult . M -a m legănat îm pot riva lui, păsărica m e a sensibilă și palpitantă lăsând proba bil urm e um e de pe pa nt a lonii lui. „O, Doa m ne ,” a m ge m ut , t re c â ndu-m i m â na prin părul lui. M â na lui a int ra t înt re c orpurile noa st re , fre c â ndu-se îna int e și îna poi, o pre siune fermă și fie rbint e a supra c lit orisului m e u. Ac e st bărbat m i-a lum ina t c orpul din int e rior spre e x t e rior. „Ești dra c ului a l m e u”, a m â râ it e l lângă pie le a m e a , m a rc â nd-o c u dinții. "Da da da ." M i-a m legănat șoldurile fără m int e . Dacă m i-a r fi c e rut să-i da u pe nt ru t ot de a una a c um , aș fa c e -o. Oric e și-ar fi dorit , a t â t a t im p c â t a făcut c a această a c um ula re fie rbint e din m ine să izbucnească în c e a m a i dulc e plăcere. Și-a a spira t un m a m e lon în gură, a poi a st re c ura t două de ge t e a dâ nc în m ine . A fost c e a m a i dulc e tortură. Ae rul nopții din dorm it or s-a um plut de ge m e t e le noa st re , de sune t e le um e de a le de ge t e lor lui îm pingâ nd înăuntru și ieșind din m ine , în t im p c e foc ul îm i a rde a în burtă c u o flacără pe c a re num a i e l put e a să o potolească. Gura lui pe pie le a m e a e ra aspră, lăsând se m ne de a st a pe toată c a rne a m e a palidă. M -a m simțit bine ; M i-a m dorit m ult . M -a sărutat c u buze le , lim ba și dinții, în t im p c e de ge t e le lui a lune c a u și ieșeau din m ine din c e în c e m a i re pe de și m a i t a re , trăgând um e ze a la la c lit oris și o plăcere încolăcită și strânsă m i-a e x ploda t prin ve ne . A a rs c a un infe rn, m ist uit or și sălbatic. Cu un strigăt, a m ve nit gre u. U n fior viole nt m i-a flut ura t c orpul îna int e c a căldura să se răspândească și lum ini a lbe să înoa t e în spa t e le ple oa pe lor m e le . Câ nd mă înt orc e a m , zgom ot ul profund a l voc ii lui a bubuit prin m ine . „Î m i pla c e a l na ibii de fe lul în c a re c orpul tău îm i răspunde.” Oc hii ni s-a u înt â lnit și a i lui a u fost plini de reverență sa u de venerație. N u l-a m put ut c it i. Oc hii lui e ra u plini de ple oa pe , de c uloa re a norilor întunecați, furt unosi, trăgându-mă în a dâ nc ul e i. De ge t e le lui a u a lune c a t din int ra re a m e a și obra jii m i s-a u îm bujora t . L-a m privit fa sc ina t în t im p c e își ridic a m â na , lingându-și înc e t de ge t e le . Oc hii ni s-a u bloc a t , m â na lui în jurul c e a fe i m e le m -a t ra s la buze și îna int e să mă sărute, următoarele c uvint e m i-a u da t foc din nou. „Gustă-te pe buze le m e le .” V oc e a îi e ra răgușită. Buze le ni sa u înt â lnit , gust ul lui și um e ze a la m e a îmbătătoare. Lim bile ni s-a u pe ria t împreună, dâ nd c hibrit pe flăcările m e le și t ra nsform â ndu-le înt r-un infe rn furibund. Ac e st luc ru nu poa t e fi sănătos. N u m i-a păsat de sănătos; Î m i dore a m încă o doză de high lui. „Urcă-te în pa t ”, a ordona t e l pe buze le m e le , c u t onul a spru. M -a m ridic a t de pe e l, e x c it a re a mea mânjită pe st e pa nt a lonii lui. M -a m așezat pe fund, c u oc hii pe e l. Era reținere și o durit a t e în oc hii lui, c a re se pot rive a u c u t onul lui, c a re m i-a u făcut inim a să bată pe c ut ia toracică, trimițându-mi fric a pe șira spinării. Cuvint e le lui Be nit o m i-a u fulge ra t în m int e , st ric â nd a c e st m om e nt . Privire a lui a fulge ra t la e zit a re a m e a . „N ic o?” L-a m st riga t înc e t . Era înt une ric , o dominație, în e l. M -a suna t , da r ne noroc it ul de Be nit o a sădit o sămânță de frică în m ine . „Doa r-doa r nu mă răni”, a m șoptit e u jos, târându-mă îna poi, oc hii m e i nu l-a u părăsit niciodată. Pa rfum ul din jurul c a m e re i m -a învăluit, a m e st e c ul dint re e x c it a re a m e a și pa rfum ul lui N ic o. O pădure adâncă, un pa rfum bărbătesc pe c a re l-a m simțit pe nt ru prim a dată în re st a ura nt c u t oa t e a c e le săptămâni în urmă. Ținându-mi privire a , și-a da t jos pa nt a lonii și a u urm a t box e rii. M i-a m t ra s lim ba pe st e buza de jos, t e nt a t să-l ridic și să-l ling fie c a re c e nt im e t ru. Soțul m e u a ve a un c orp c a re merită a dora t . Ce rne a la de pe pie pt ul și gâ t ul lui a bia e ra vizibilă în înt une ric , deși c u siguranță a ve a ne voie de m a i multă atenție. Foa m e a m i-a t â râ t pe c oloa na vertebrală, a m e st e c â ndu-se c u fric a și a nx ie t a t e a . Pe nisul lui gros e ra t a re . „Mi-aș tăia pula îna int e să t e rănesc”, m -a a sigura t e l. Poa t e că e ra m prost , da r m -a m t re zit că a m din nou înc re de re în e l - oric um în această c he st iune . Până a c um , m i-a a sigura t înt ot de a una plăcerea. M i-a m lins buze le , oc hii m e i s-a u fix a t pe erecția lui dură. Era m a re , nu a m a vut niciodată pe c ine va a t â t de m a re în m ine . Pulsul îm i bubuia în gâ t , poft a în ve ne , c e l m a i bun t ip de adrenalină. S-a t â râ t pe st e m ine , a c ope rindu-m i c orpul m oa le c u c e l t a re . Corpul lui s-a înc orda t c â nd de ge t e le m e le i-a u c oborâ t pe gâ t , da r m -a lăsat. Ce rne a la de pe gâ t ul de jos și pe un umăr arăta frum os în înt une ric ; deși nu put e a m dist inge c e e ra e x a c t . O floa re , a m ghic it . M â inile m e le a u a lune c a t pe pie pt ul lui, pe a bdom e ne le lui dure . „Ești a t â t de frumoasă”, a m m urm ura t , c u oc hii m e i rătăcind pe st e t rupul lui plut ind pe st e m ine . Era a m e st e c ul pe rfe c t de t a re și frum os. N u simțisem niciodată această dorință furioasă pe nt ru un a lt bărbat. „Eu-e u...” Am vrut să-i spun că a t re c ut m ult t im p pe nt ru m ine , da r c uvint e le m i s-a u bloc a t în gâ t . Adm it e re a a re fuza t să vină; nu c a m i-a r fi rusine de a st a . „Ar t re bui să luăm un pre ze rva t iv”, a m sfârșit prin a spune , t re c â ndu-m i ușor de ge t e le pe st e firul de păr c a re duc e a sub buric ul lui. nu m -a m oprit ; s-a dus din c e în c e m a i jos până c â nd m â na m e a s-a înfășurat în jurul pe nisului lui. Doa m ne , m i-a plăcut să-l a t ing. Șoldurile lui s-a u îm pins m a i m ult în pa lm a m e a . Pe nisul lui e ra t a re , ne t e d și fie rbint e . Dure re a pulsantă dint re pic ioa re le m e le a c re sc ut de ze c e ori și mă simțeam a t â t de goală. „Fără pre ze rva t ive ”, ge m u e l, lipindu-se de m ine . Oc hii m i sa u ridic a t , da r îna int e să pot spune c e va , e l s-a grăbit. „Sunt c ura t și t u ești la pastilă.” Privire a posesivă. lui a supra mea e ra întunecată, înne bunit oa re , — Și e u sunt c ura t , a m răpit. M i-a m de sc his pic ioa re le , înc hizâ ndu-m i gle zne le în spa t e le lui în t im p c e e l se așeza înt re pic ioa re le m e le , erecția lui a lune c â nd pe st e int ra re a m e a lunetă. M -a înfipt înt r-o singură mișcare puternică, umplându-mă până la m â ne r. Spa t e le m e u s-a a rc uit de pe pa t , sa vurâ nd senzația de a fi plin, una c u e l. Era t a re c a pia t ra și a t â t de m a re . Frunt e a lui a căzut pe a m e a , privire a lui s-a pâ rjolit în a m e a și m i-a a rs sufle t ul. A rămas a t â t de a dâ nc în m ine , înc â t nu știam unde a m sfârșit și a înc e put . "Ale m e le . N irva na ." V oc e a lui e ra răgușită, pie pt ul gâ fâ ind după a e r, în t im p c e respirația îm i ieșea neregulată. "T e de t in." Re be liune a a izbuc nit în m ine , da r îna int e să-l pot c ont ra zic e , e l a adăugat: „Și t u mă stăpânești”. Ah la na iba ! Om ul ăsta mă rupe a , înc e t și dulc e . „La dracu-mă. Gre u, a m re spira t , c u pulsul înt re c oa pse . „Rugați-mă”, a ordona t e l, c u voc e a lui un a m e st e c de exigență și zgom ot , c iugulindu-m i m a x ila rul. „Rogă-mă să t e t ra g t a re .” M i-a m st râ ns int ra re a , păsărica m e a prinzâ ndu-i pe nisul a dâ nc în m ine . şuieră e l. „Încerși. Pe m ine ." V oc e a lui e ra o c e re re răgușită și și-a legănat șoldurile dint r-o pa rt e în a lt a , slăbindu-mi m ie zul, a lune c â nd m a i a dâ nc . — Roagă-mă, Ca ra M ia . Mușchii m e i s-a u st râ ns în jurul lungim ii lui dure , a vâ nd ne voie c a e l să înceapă să se miște. "Vă rog." a m im plora t c u un sc â nc e t . „T e rog, dă-mă dra c ului. Gre u." a m gâ fâ it . „T e rog, N ic o. T e vre a u. Am ne voie de t ine ." Scăpându-se din m ine , a int ra t îna poi în m ine . S-a mișcat, din c e în c e m a i gre u și m a i re pe de , lovind a c e l punc t dulc e din int e riorul m e u c a re îm i inunda m ie zul de ne voie . Pa sul îi creștea c u fie c a re îm pinge re și oc hii lui cenușii se înt une c a u de c e va fie rbint e . „M â inile sus de a supra c a pului tău”, a m â râ it e l, ia r c â nd m a m c onform a t im e dia t , a m jura t că se sim t e și m a i m a re în m ine . Spre groa za m e a , a m simțit un je t de umezeală pre lingâ ndu-m i pe int e riorul c oa pse lor. Ce îm i fa c e om ul ăsta? M â inile lui s-a u șerpuit sub fundul m e u și s-a st râ ns st râ ns c â nd s-a t râ nt it îna poi în m ine . M i-a scăpat respirația și îna int e să pot re spira din nou, e l s-a îm pins îna poi în m ine . St a re brută. — La na iba , a m gâ fâ it . S-a liniştit, ia r de ge t e le m e le s-a u înc olt it în jurul t ije lor de fie r a le tăbliei lui, st râ ngâ ndu-le st râ ns. Sa u risc să-mi pun m â inile pe fundul lui și să-mi înfig unghiile în fundul lui. „N u t e … opri…” a m st riga t . "Vă rog. N u. La na iba . St op." S-a re t ra s pe de plin și îna int e c a e u să int ru în panică că mă părăsește, m -a lovit din nou, și din nou. De ge t e le lui m -a u prins de fund și a m știut că va lăsa vânătăi. nu m i-a păsat. A st a bilit un rit m ra pid și brut a l, împingându-mă din c e în c e m a i a dâ nc și m a i t a re . Un geamăt gut ura l pe nisului lui, m -a pe lvisul lui lăsat c u lipindu-se fie c a re de îm pinge re c lit orisul a m e u, declanșând foc uri de a rt ific ii în m ine . "At â t de ud." Î m pinge re . „At â t de frum os.” Î m pinge rile lui a u a prins flăcări în ve ne le m e le . "A m e a ." Șoldurile lui a u luc ra t fără milă, ducându-mă din c e în c e m a i sus. N ic o M orre lli m -a t ra s de t a re . Ca rne c ont ra c a rne . Gre ut a t e a lui, brutală și exuberantă. Fie c a re lovitură puternică a c re a t o sc â nt e ie c a re a ve a să e x plode ze în c urâ nd înt r-un m ilion de st e le . Am st râ ns ba re le de fie r a t â t de t a re , înc â t a m văzut a m pre nt e în pa lm e zile înt re gi. M â na lui s-a înfășurat în jurul gâ t ului m e u și, din inst inc t , m a m îm pins în e a , dezvăluindu-mi gâ t ul. A fost dur, re st ric t iv și a t â t de a l na ibii de dependență. „Cine t e dra c ului?” m â râ i e l, de ge t e le st râ ngâ ndu-se ușor în jurul t ra he e i m e le . Î l simțeam pe st e t ot , a dâ nc în m ine , în jurul m e u, în inim a și sufle t ul m e u. "T u fa c i." A îm pins c u put e re în m ine , învinețindu-mă c u îm pinge rile lui și m i-a plăcut fie c a re secundă. I nt e nsit a t e a a t inge rii lui, a gurii lui, a lovit urilor lui m -a r uc ide și a r fi c e l m a i bun fe l de m oa rt e . — N im e ni nu t e a t inge , Bia nc a . V oc e a lui e ra o comandă aspră. „N im e ni”, a m re spira t . "Doa r t u." Din e l s-a a uzit un huruit de satisfacție și m -a răsplătit c u o altă îm pinge re , umplându-mă t a re și a dâ nc , până la m â ne r, în t ot a c e st t im p pe lvisul lui apăsa put e rnic pe c lit orisul m e u. "A m e a !" T onul lui e ra pose siv, dur. U n țipăt a străpuns a e rul în t im p c e un orga sm viole nt m a năruit. Căldura m i-a pulsa t prin ve ne , t rupul m e u t re m urâ nd put e rnic în jurul lui, ia r c u ult im a lovitură puternică, t rupul lui N ic o a tresărit de a supra m e a și m -a urm a t pe st e stâncă c u un vuie t gut ura l. Ca pul i s-a îngropa t înt r-o pa rt e a gâ t ului m e u, în t im p c e îm pinge rile lui a u de ve nit a dâ nc i și le nt e , în t im p c e s-a revărsat în m ine , fie c a re picătură a lui îngropată a dâ nc în m ine . Sunt a t â t de ne noroc it , c onda m na t , ruina t . Soțul m e u a fost c e l m a i bun t ip de dependență. Î nt r-o noa pt e și a fost îngropa t a dâ nc în m ine . Figura t și lit e ra l. Am be le noa st re respirații au um plut liniștea c a m e re i înt une c a t e și t im pul s-a liniștit. Această c one x iune c u e l a fost crudă, palpitantă și m a i bună de c â t m i-a m im a gina t vreodată. M -a îngrozit , trimițând o teamă dire c t în măduva oa se lor m e le . "Ești în regulă?" V oc e a lui răgușită a spa rt înt une ric ul gros din jurul nost ru. Și-a ridic a t c a pul, oc hii lui de oțel căutându- i pe a i m e i. M i-a de sprins de ge t e le de pe ba lust ra da pa t ului și și-a dus fie c a re mână la buze , sărutându-mi pa lm a . Era m de pa rt e de a fi bine , da r din t oa t e m ot ive le dife rit e de c e le pe c a re le înt re ba e l. Mă dure a pie pt ul și se nt im e nt e le pe c a re nu îndrăzneam să le a na lize z a u bubuit înăuntru. Groza v! U n orga sm uluit or și mă învâ rt e a m înt r-un a bis. Am re spira t a dâ nc , a poi o a lt a îna int e de a răspunde c u o voc e blândă. "Da . T u?" U n zâ m be t orbit or s-a răspândit pe c hipul lui. „La na iba , da .” I nim a m i-a bătut c u put e re în sâ nul m e u, t rupul m e u slăbit în brațele lui. N u a m e x pe rim e nt a t niciodată așa c e va . N ic i măcar pe a proa pe . Brațele lui s-a u a t â rna t în jurul m e u, ținându-mă st râ ns de mușchii lui duri. Și-a înghețat obra zul pe a l m e u și a poi și-a înt ors gura pe nt ru a pune un sărut blâ nd pe buze le m e le . Î nt re gul m e u c orp a bâ zâ it de a dre na lina pe c a re t oc m a i a m împărtășit-o. Da r a c e st sărut blâ nd... a fost a t e m pora l și pa siona l, de parcă ne -a m împărtăși o singură respirație. Mă îndrăgeam de N ic o M orre lli. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i Oc e a nofPDF.c om N I CO T a țipat furt una afară, în t im p c e e u mă uit a m la t a va nul înt une c a t . T rupul gol a l Biancăi stătea a sc uns lângă m ine , t e nul e i a lb c a zăpada un c ont ra st put e rnic c u cearșafurile ne gre și c u c onsola . Î n sfârșit, e ra a m e a . Cuvâ nt ul m i-a c uprins pie pt ul, inim a și sufle t ul m e u. N im ic și nim e ni nu m i-a r lua -o. O mică vânătaie s-a form a t pe gâ t ul e i de la gura m e a aspră și un pic de vinovăție m -a lovit c â nd a m văzut-o. Am făcut-o pe e a c a pe o fiară înfometată. Cont rolul m e u nu a scăpat niciodată, da r odată c u e a , m i-a m pie rdut t oa t e simțurile, căutând uit a re a și plăcerea num a i e a m i-a r put e a ofe ri. M â inile m e le a u c ut re ie ra t c orpul e i pe nt ru a mă a sigura că nu e ra rănită, da r nu e ra nim ic în afară de pie le a e i fină și m oa le . Fe lul în c a re m i-a răspuns, fe lul în c a re m i-a da t t ot ul. Ea a fost nirva na m e a și aș a ve a ne voie de o doză zilnică de e a pe nt ru t ot re st ul vieții m e le . Aș fa c e -o să mă iubească și să aibă ne voie de m ine , pe nt ru că la na iba dacă aș m e rge singur a c um . Ea mă dore a de ja , da r nu a fost sufic ie nt . Am vrut t ot ul . U lt im a dată c â nd i-a m lua t c a da vrul, a m știut că e ra epuizată, da r nu m -a m săturat de e a . Era pe jumătate adormită și c hia r și în som n c orpul e i a răspuns la a t inge re a m e a . Ea și-a de sc his pic ioa re le în se m n de invitație și, deși știam că a r t re bui să o la s să doarmă, a m lua t -o din nou e goist . Și din nou. O lua se m pe Bia nc a de nenumărate ori de -a lungul nopții. Î n loc de această obse sie pe nt ru re la x a re a e i, s-a int e nsific a t . Știam că va fi bine c u e a , da r a st a a fost ... La na iba , nu a ve a m un c uvâ nt pe nt ru a st a . Ele c t ric . Bia nc a a fost o fe m e ie extraordinară. U n vis de ve nit re a lit a t e . Era puternică, pasionată de oa m e nii pe c a re îi iube a și plină de c om pa siune . N u m i-a m dorit niciodată să a m o soție și c opii, da r a c um ... e ra t ot c e a ve a m ne voie . Ea a fost viața m e a . I -a m a dm ira t dra gost e a pe nt ru c opiii e i, put e re a e i liniștită și fe lul în c a re a lupt a t c a o leoaică pe nt ru oa m e nii pe c a re i-a iubit . N u a r a c c e pt a niciodată o înfrâ nge re c â nd e ra vorba de c opiii e i. Ea a r a rde lum e a a st a pe nt ru a -i ține în siguranță. Așa c um aș fa c e -o pe nt ru a o ține în siguranță. Ea a fost cealaltă jumătate a m e a . Oric â t de clișeu suna , e a m -a c om ple t a t . T rupul Biancăi s-a a git a t lângă m ine , ia r e u m -a m uit a t la fața e i adormită, c u sprâ nc e ne le st râ nse în som n. Ea a m urm ura t c e va de spre căldura c orpului și s-a înfipt m a i a dâ nc în m ine . Aic i îi aparține. Î n t im p c e o prive a m a c um , mă dure a un puls în pie pt și știam că voi a rde lum e a a st a pe nt ru a o ține pe e a și pe ge m e ni în siguranță. Fe m e ia a st a se țesea în fie c a re fibră a m e a . Proba bil că a înc e put prim a dată c â nd a m văzut-o c u atâția a ni în urmă. N u e ra de bun a ugur pe nt ru m ine , da r nu m i-a păsat. Această mișcare următoare a r fi ult im a piesă de șah din răzbunarea m e a . Am înt ins m â na după t e le fonul m e u m obil c a re stătea pe noptieră. T e x t ul ne c it it m -a așteptat. Era de la Ale x e i N ik ola e v. El a fost c he ia pe nt ru a se a sigura că m a m a Bia nc a i e ra în siguranță a t unc i c â nd Be nit o a a fla t că Bia nc a e ra fiic a lui. I -a m c it it m e sa jul. Be ne . Bun. Luc rurile e ra u la loc ul lor, o ultimă mișcare. Am t ra s c e a rc e a ful pe st e sâ nul Bia nc a i. Înfășurându-mi m â na în jurul e i, ținând c e a rc e a ful fe rm pe pie pt ul e i, a m făcut un se lfie , a poi a m e x a m ina t poza . Fața adormită a Biancăi pe pie pt ul m e u, pe t a t ua jul lupului, antebrațul m e u pe pie pt ul e i, c e a rc e a ful ne gru dint re pie le a e i și brațul m e u, indic a u c la r că e ra goală și c e t oc m a i se înt â m pla se . Știam că următoarea mișcare va st â rni o furtună de ra ha t . N u m i-a păsat, da r m i-a păsat de Bia nc a . Am t ripla t nive lul de se c urit a t e din jurul c om ple x ului, a l fa m ilie i Ca rt e rs și a l ve c hii e i c a se . T ot nu a ușurat vinovăția. Totuși, c um aș put e a să-mi înc a lc prom isiune a față de sora m e a m a i mică? A fost sim plu; N u a m put ut . M e rgâ nd pe Fift h Ave nue din N e w Y ork Cit y, m -a m a propia t de fața din sticlă lustruită a ga le rie i surorii m e le . Văzând-o, m -a făcut să mă um fle de m â ndrie . N ic ole t t a a re a liza t t oa t e a c e st e a de una singură. Oc hiul și dra gost e a e i pe nt ru artă a u făcut-o unul dint re c e i m a i popula ri de a le ri de artă din lum e . Ce a m a i bună pa rt e a fost că stătuse de pa rt e de lum e a interlopă și de t oa t e fa pt e le e i m urda re . M i-a m dorit doa r să st e a c u m ine la c ona c în loc de părinții noștri. Tatăl nost ru e ra un ticălos, ia r m a m a noastră, deși o iube a m , a ve a tendința să închidă oc hii la fa pt e le lui și să-și îne c e dure rile în a lc ool. Am apăsat but onul de int e rfon, da r nu a m prim it nic iun răspuns. Ar fi t re buit să fie indic iul m e u că c e va a fost îngrozit or de greșit. M i-a m int rodus c odul și a m int ra t în ga le rie . Era gol, nu se ve de a nic iun a ge nt de se c urit a t e . M -a m re pe zit prin pa rt e a din față a ga le rie i și, în m om e nt ul în c a re a m int ra t în a t rium , a m văzut-o. Am simțit că inim a m e a s-a oprit să m a i bată c hia r în a c e l m om e nt . T rupul N ic ole t t e i zăcea înt ins pe pode a , c u ha ine le în bucăți a t â rnâ nd de e a . Sâ nge le s-a a c um ula t în jurul e i, înm uiâ ndu-i părul și pie le a . „N ic ole t t a ”, m -a m sufoc a t , coborându-mă în ge nunc hi în t im p c e mă uit a m în jur, da r inst inc t iv a m știut că nu e ra nim e ni în preajmă. Au lăsat-o să moară. I -a m ridic a t ușor pa rt e a de sus a t runc hiului, oc hii m e i sc a nâ nd rănile. I isus H rist os! N u e ra nic io pa rt e a c orpului e i c a re să nu fie marcată. Sâ nge , tăieturi și vânătăi i-a u uns int e riorul c oa pse lor, c oa st e le păreau rupt e . M â nia și tristețea a u a rs prin m ine c a un infe rn, dâ ndu-m i foc a prins în pie pt și făcându-mi gre u să re spir. Abia a m put ut de t e c t a pulsul. Î nt inzâ ndu-m i m â na după t e le fon, l-a m suna t pe Le ona rdo. El a răspuns la prim ul a pe l. „N ic ole t t a e st e rănită. Am ne voie de o mașină.” Am înc his și m i-a m lipit frunt e a de c e a a surorii m e le . Era pre a re c e . — Doa r st a i c u m ine , a m șoptit. Oc hii e i s-a u de sc his, învinețiți și rupt i. Ce va a m urit în m ine văzând a c e a privire zdrobită din oc hii e i cenușii. U n sc â nc e t m oa le , a bia a uzit , îi părăsi buze le . „Shhh, sunt a ic i”, a m m urm ura t , pie pt ul mă dure a c a un ne noroc it . „Sunt a ic i”, a m re pe t a t , c u gâ t ul îngust a t . N im ic nu a dus niciodată a t â t de m ult c a a st a . „N -N ic o.” „Sunt a ic i, soră.” N u plâ nse m de la c inc i a ni, da r mă ust ura u oc hii și mă dure a pie pt ul. „B-Be nit o”, a râ s e a și gheața m i-a străbătut pie pt ul. „D-t a t a i-a da t permanentă...” Era pre a slabă pe nt ru a t e rm ina propoziţia, da r furia violentă m -a făcut să văd roşu. „Pre a mulți bărbați.” Am vrut să mă înfuie sc , să a rd loc ul ăsta și să vâ ne z oa m e nii a c e ia . Cu t oa t e a c e st e a , nu a m put ut fa c e nim ic din t oa t e a st e a , pre a spe ria t să pie rd singura persoană bună și nevinovată din viață. M â na e i re c e a a juns la fața m e a și m -a m c onc e nt ra t a supra e i, îm pingâ nd ceața furioasă din c re ie rul m e u. Pe nt ru e a . Pe nt ru sora m e a . „Fă-l pe Be nit o să plătească”, a râ s e a îna int e de a leșina. Ac e st e a a u fost ult im e le e i c uvint e . Era încă în viață și a bia re spira c â nd a m a dus-o acasă, doc t orii ne așteptau. Da r nu a fost sa lva re a e i. N u a ve a dorință de a trăi. N -a m put ut -o dezamăgi; încalcă prom isiune a m e a . Ea a m e rit a t a t â t de m ult de la m ine . N u a m reușit să o prot e je z, da r n-aș eșua în a -i pe de psi pe c e i c a re a u rănit-o. Am put ut să vâ ne z și să-i uc id pe toți acești oa m e ni, c u excepția lui Be nit o. A fost ult im a piesă de șah rămasă. Am t ra s c ont a c t ul și a poi a m atașat poza și a m t a st a t de de subt . Fiic a t a pe nt ru sora m e a . Am apăsat pe t rim it e și sune t ul vâ jâ it a um plut liniștea. Căderea lui Be nit o K ing. șah m a t . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i și unu Oc e a nofPDF.c om N I CO W Cu două căni de c a fe a în mână, m -a m îndre pt a t îna poi în dorm it or unde a m lăsat-o pe Bia nc a să doarmă. Această int e nsit a t e arzătoare dint re noi e ra sigur că va a rde c a sa a st a . V oia m să-mi a ud num e le sc a ndâ nd pe buze le e i ia r și ia r, să știu că sunt singurul bărbat la c a re s-a gâ ndit , și-a dorit și... iubit ? Ave a m dre pt ul să-i c e r dra gost e a ? N u c ont a . L-aș a ve a , pe nt ru că la na iba dacă aș fi singurul c a re va spa rge a ic i. Aș rupe -o și aș pune -o la loc , m-aș îngropa a t â t de a dâ nc în e a , înc â t nu a r fi nim e ni a lt c ine va pe c a re și-ar put e a dori m a i m ult . Doa r noi și c opiii noștri. Am int ra t în c a m e ra noastră, a vâ nd grijă să nu o t re ze sc . Am pus a m be le căni pe noptieră, m -a m așezat pe m a rgine a pa t ului și am privit -o c um dorm e a . La na iba , m -a m t ra nsform a t înt r-un prost . Părul e i înt une c a t se revărsa pe st e pernă și o șuviță din șuvițele mătăsoase îi a c ope re a obra zul. Ea a dorm it profund și a dâ nc . Părea și m a i tânără în som n, pie le a e i palidă și buze le roșii rubinii st râ nse pe c oa m a e i întunecată. Ea se agită, a poi înt inse m â na pe st e pa t c u o mână și sprâ nc e ne le înc runt a t e c â nd găsi loc ul gol. N u m -a m put ut abține să nu mă înt re b dacă mă înt inde a . Îndepărtându-și o șuviță din părul înt une c a t de pe obra z, e a s-a a git a t din nou și m â na e i a a juns la a m e a , apăsând-o pe obra z. N u mă put e a m opri s-o a t ing, poft a m e a pe nt ru e a m a i puternică c a niciodată. „N ic o?” V oc e a e i blândă strigă, c u oc hii încă închiși. "Sunt a ic i. Dorm i." Ea a ve a ne voie de re st ul. Am ținut-o trează până la prim e le ore a le dimineții, îngropându-mă în e a . Am t ra s-o t a re și re pe de , mușchii e i strânși st râ ngâ ndumă și trăgându-mă sub vra ja e i. Î n fe lul în c a re s-a st râ ns în jurul pe nisului m e u, c u oc hii e i întunecați încețoșați de aceeași poftă pe c a re o simțeam e u, nu m-aș fi săturat niciodată de e a . Î n sc him b, e a m -a lua t de mână și m -a t ra s m a i a proa pe de e a . „N u ești obosit ?” murmură e a . „Î nt oa rc e -t e în pa t .” M â inile îm i a rde a u să atingă c urbe le e i m oi. Ușor, m i-a m t ra s vâ rfurile de ge t e lor pe gâ t ul e i subțire. M -a m a ple c a t să-mi st râ ng buze le de gâ t ul e i, c hia r a c olo unde pulsul îi pulsa , a poi a m inha la t pa rfum ul fe m inin c a re e ra a t â t de unic de e a . U n m ic fior îi străbătu c orpul, da r nu de sc hise oc hii. I spit it oa re a m e a . M i-a m mișcat gura pe ure c he a e i, c u dinții zgâ râ indu-i pe pa rt e a laterală a gâ t ului e i. — O să t e t ra g din nou, a m răpit pe pie le a e i. Era m c onsum a t de această ne voie de a fi înăuntrul e i, de a -i simți păsărica strânsă în jurul m e u, de a -i simți ondula re a în jurul m e u în t im p c e a t inge a punc t ul c ulm ina nt . Era m obse da t de soția mea. U n geamăt scăzut se a uzi în gâ t ul e i. Doa m ne , zgom ot e le pe c a re le -a făcut a r fi m oa rt e a m e a . M â na m e a a a lune c a t pe c orpul e i, prinzâ ndu-i sâ nul gol în pa lm e le m e le . Ea și-a a rc uit spa t e le de pe pa t , ve de re a c orpului e i subțire una de văzut. Nerăbdătoare să o ia u pe nt ru m ine , i-a m lăsat sâ nii și m i-a m a lune c a t m â na pe burt a ei m oa le , îndepărtându-i cearșafurile de pe c orp. N u m-aș sătura de ve de re a c orpului e i gol înt ins pe pa t ul m e u. „Această târgă e a m e a ”, a m m urm ura t e u lângă gâ t ul e i, a lune c â ndu-m i de ge t e le în pliurile e i de ja um e de . „Corpul tău e st e a l m e u.” Dinții m i-a u zgâ ria t pie le a m oa le , m a rc â nd-o a st fe l înc â t toată lum e a să poată ve de a că e ra interzisă. M ia m îndoit c e le două de ge t e groa se în int e riorul păsăricii e i fierbinți și c a pul e i s-a zvâ rlit de pernă. „V re a u să t e văd că t e de st ra m pe nt ru m ine , Ca ra M ia ”, a m t oa rc a t , fre c â ndu-i c lit orisul um fla t în t im p c e îm i pom pa m de ge t e le înăuntru și afară din e a , c u pa lm a apăsând put e rnic pe păsărica e i. Ea a t re m ura t , sfa rc urile i se întăresc, șoldurile i se rost ogole a u pe de ge t e le m e le . I -a m privit lim ba lingâ ndu-i buze le și pe nisul îm i pulsa , im a ginâ ndu-m i buze le plinuțe înfășurate în jurul pe nisului m e u. N u a m put ut re zist a c u sâ nii e i supe rbi. Coborâ ndu-m i gura în jos pe c orpul e i, a m t ra s un m a m e lon înc orda t în gură și l-a m supt , c ic hinâ nd vâ rful întărit c u dinții m e i. Ge m e t e le e i răsunau prin cameră. „V e i a ve a orga sm doa r pe nt ru m ine ”, i-a m ordona t . „Corpul tău va fi doa r a l m e u.” Păsărica e i dulc e s-a st râ ns și a pulsa t , ia r pie le a e i a înroșit un roșu purpuriu. Am privit fa sc ina t c um se răspândea pe pie le a e i palidă. Chim ia pe c a re a m împărtășit-o a fost explozivă. — N ic o, ic ni e a . „Am -a m ne voie de ...” gâ fâ i e a , c u de ge t e le st râ ngâ nd cearșafurile, pic ioa re le e i despărțindu-se m a i la rg pe nt ru m ine . V oc e a e i a ve a o notă de dorință și ne noroc it ul din m ine sa vura t în e a . Am adăugat un a l t re ile a de ge t , înt inzâ ndu-i pereții strânși pe nt ru a -m i a c om oda pe nisul c â nd, în sfârșit, m -a m îngropa t din nou în e a . Am vrut c a e a să se de st ra m e doa r pe nt ru m ine . Am vrut c a e a să de lire ze de dorință pe nt ru m ine . „M ia soție.” Soția m e a . „Despărțiți-vă pe nt ru m ine . At unc i o să t e t ra g până c â nd mă rogi să mă opre sc .” Ast a a făcut-o pe nt ru frum oa sa m e a soție; i-a plăcut vorbire a m e a murdară. Corpul i s-a a rc uit , m ie zul i s-a înc orda t și s-a rupt . Doa r pe nt ru m ine . Corpul e i a e x ploda t înt r-un orga sm și strigăte a u căzut din gura e i delicioasă, num e le m e u o șoaptă răgușită pe buze le e i. M -a privit prin ple oa pe le e i gre le , buze le înt re de sc hise și pie le a înroșită în t im p c e s-a spulbe ra t pe nt ru m ine . M i-a m a lune c a t de ge t e le și i-a m ținut privire a în t im p c e le -a m lins c ura t . U n m ic obst a c ol în respirația e i și a m văzut poft a aprinsă în oc hii e i întunecați. Obse sia m e a ! Soția m e a a r fi obse sia m e a pe nt ru t ot de a una . M i-a m sc os pa nt a lonii de pija m a , m i-a m sc os t ric oul a lb și m a m t â râ t pe c orpul e i. „Întinde-ți pic ioa re le la rg pe nt ru m ine ”, i-a m ordona t în t im p c e îm i m â ngâ ia m pe nisul dure ros și c a re c urge a . Ea s-a supus fără e zit a re , și la na iba dacă a st a nu m -a făcut și m a i gre u. „Folosește-ți de ge t e le c a să de sc hizi a ia drăguță roz și să-mi arăți c â t de umedă e st e fe m e ia m e a .” U n sc â nc e t m oa le i-a părăsit buze le , un fa rd de obra z răspândindu-se pe gâ t și pe pie pt . De ge t e le i s-a u c ut re m ura t c â nd a înt ins m â na în fața e i și a făcut c u e zit a re c e e a c e i-a m c e rut . Pliurile e i lim pe de și roz s-a u de sc his pe nt ru m ine , m i-a plăcut să știu că nim e ni nu o va ve de a vreodată așa. Excitația e i se pre linge a pe int e riorul c oa pse i. N u a fost o emoție m a i m a re de c â t să o văd pe soția m e a a t â t de deschisă față de m ine , o dovadă a excitării e i la ve de re . „Ast a e , Ca ra M ia ”, a m lăudat-o, m â inile m e le așezându-se pe șoldurile e i în t im p c e a m t ra s-o m a i a proa pe . De parcă na r put e a re zist a , și-a ridic a t șoldurile în sus, păsărica e i lacomă după pe nisul m e u. „Soția m e a lacomă.” Î ndrum â ndu-m i pe nisul spre pliurile e i slic k , vâ rful lui c hia r la int ra re a e i fie rbint e . Căldura e i m -a făcut să șuier. Abia m i-a m a lune c a t pe nisul în păsărica e i și e ra m ga t a să-mi pie rd t ot c ont rolul. — T e rog, N ic o, suspină e a , c u c uvint e le fără sufla re . "Am ne voie de t ine a c um ." „T re buie să t e t ra g t a re ”, a m spus e u, reținerea m e a clătinându-mă în t im p c e mă a lune c a m în păsărica e i strânsă. M -a m t ra s îna poi, lăsând vâ rful pe nisului la int ra re a e i strânsă, șoldurile e i ridic â ndu-se de pe pa t . — Doa m ne , gâ fâ i e a , c u c a pul zvâ rnindu-se de pe rne . "Dă-mil. Gre u." De ge t e le m i-a u înfipt în șolduri și a m t ra s-o în țeapă dint r-o lovitură aspră. Aproa pe că m i-a m pie rdut mințile c â nd căldura și um e ze a la e i m -a u învăluit, pe nisul m e u um plâ nd-o până la m â ne r. Am â ndoi a m st riga t de o plăcere intensă. "Spune -m i num e le ." i-a m ordona t a spru. "Cine t e ba t e ?" Următorul m e u a t a c a fost m a i gre u. „T -t u!” ge m u e a . "OM S?" M i-a m forțat lim ba înt re dinți, făcându-i gura și păsărica în același t im p. Fia ra din m ine m i-a c e rut să o re ve ndic din gre u, a st fe l înc â t să nu m a i e x ist e a m int iri de spre vre unul dint re iubiții e i din t re c ut . Am pist ona t în e a din nou și din nou, îm pingâ ndu-i c orpul în sa lt e a . „N ic o! N ic o!” a țipat e a , ge m e t e le e i în t on c u fie c a re îm pinge re a m e a . „Ah, la na iba !” Și-a îm pins șoldurile în sus. „Da , da , da ”, a sc a nda t e a în gura m e a , fără m int e de ne voie . Mă t rim it e a în uit a re , înt r-o fre ne zie a ne voii de e a . Spa t e le e i s-a a rc uit , pic ioa re le e i a u ve nit în jurul m e u. M iam lipit șoldurile și m a i c ut re m ura t sub m ine înrădăcinat a dâ nc în e a . a dâ nc . Î nt re gul și următorul m e u ei c orp îm pinge re s-a m -a N u a fost de a juns. I ndife re nt c â t de t a re a m t ra s-o, n-a r fi niciodată de a juns. Gura m i s-a prins de gâ t ul e i, dinții m e i a u st râ ns-o pe pie le a e i m oa le . Am vrut c a lum e a întreagă să vadă că Bia nc a e st e a m e a . Bia nc a M orre lli e ra a m e a . M â inile m e le s-a u st râ ns de șoldurile e i, în t im p c e a m bătuto fără m int e , făcând-o c a pe o fiară. Re ve ndic â nd-o. — N ic o, ic ni e a . „Eu-... a m de gâ nd să vin.” „V ino după m ine !” a m urlit , sm ulgâ ndu-m i gura . M -a m izbit din nou de e a și s-a înc orda t , duc â nd-o pe st e m a rgine . Ea m i-a țipat num e le , s-a zvâ rlit și a t re m ura t îm pot riva forței șoldurile st râ nse , c lim a x ului c a re îm pingâ ndu-i o în sfâșie. I -a m păsărica ei st râ ns strânsă, făcând-o pe e a în t im p c e se destrăma în jurul m e u. Frunt e a mea s-a lipit de a e i, propriul orga sm m -a t ra nsform a t înt r-un gol, unde nu e ra nim ic în afară de noi. Eu și soția m e a . Am ve nit c u put e re , ţâşnind înăuntrul e i şi um plâ nd-o c u sămânţa m e a . O pa c e c a nic io altă pa c e până a c um s-a așezat pe st e m ine . Respirația e i e ra gre a și a m rămas blocați împreună; pulsurile noa st re fre ne t ic e . Corpul e i e ra m oa le și fle x ibil sub m ine și m -a m sc os înc e t din e a . M â inile e i e ra u în jurul gâ t ului m e u și m -a m gâ ndit c â nd le -a înfășurat în jurul m e u. Ea m -a făcut să pie rd oric e simț a l c ont rolului, această poftă pe nt ru e a spulbe râ nd c e va în m ine . „Bună dimineața”, murmură e a , c u respirația fie rbint e pe pie le a m e a . „Bună dimineața, soție.” O tăcere satisfăcătoare s-a așezat înt re noi și e a și-a înghețat fața în gâ t ul m e u, unghiile e i a t ingâ ndu-m i ușor sc a lpul. Ge st ul e ra a t â t de inoc e nt , da r a t â t de fa m ilia r. I nt im . Pe nisul m e u s-a a git a t din nou, această se t e de e a nepotolită. Am vrut -o din nou, pe nt ru a -m i ușura dure re a pe nt ru e a . A t re buit să o t ra g din nou. Poa t e că a fost fa pt ul că m -a m re fuza t pe această fe m e ie c â nd a m văzut-o prim a oară în c lubul m e u de noa pt e și a c um se prăbușește c a o tonă de cărămizi. Î nt ot de a una a m lua t c e e a c e m i-a m dorit , da r c u e a a m înc e rc a t să fiu un bărbat de c e nt în a c e a noa pt e și să ple c . — T re buie să fa c un duș, mormăi e a . Pa rt e a posesivă a m e a a vrut să-i interzică dușul – a st fe l înc â t pa rfum ul ei pe rsist e nt să se a m e st e c e c u a l m e u, a m â ndoi m irosind a se x . I isuse , c e m i-a făcut această fe m e ie ! A fost o slăbiciune să-ți dorești a t â t de m ult pe c ine va . Mișcându-mi c orpul, nu m i-a m put ut de zlipi oc hii de la e a . Ea a lua t un cearșaf și l-a înfășurat în jurul e i îna int e de a se ridic a . Pe nisul m i-a pulsa t , t ra nsform â ndu-se înt r-un gra nit . Am rămas pe pa t , goală, privind-o mișcându-se prin cameră. „N u m i-a m a dus nim ic ”, a mormăit e a în t im p c e își înt orc e a oc hii îna poi spre m ine . I -a m privit oc hii întunecați de dorință, privire a e i zăbovind pe pie pt ul m e u, a poi c oborâ ndu-m i pe st om a c . Ea și-a c iugulit buza de jos, un ge st c u c a re a m înc e put să mă fa m ilia rize z foa rt e m ult . „T ot ul e st e a ic i”, i-a m spus și oc hii e i i-a u înt â lnit pe a i m e i. "Ce e st e ?" a înt re ba t e a , c u c onfuzia în oc hii e i întunecați, ia r buza m e a s-a t ra s în sus. A fost plăcut să văd că soția m e a a fost zguduită de foa m e a e i pe nt ru m ine , așa c um a m făcut-o și e u pe nt ru e a . "Luc rurile t a le ." M i-a m înc lina t c a pul spre st â nga e i. „Est e în dula pul nost ru. Și a rt ic ole le t a le de toaletă sunt în ba ie .” Ea a urm a t direcția oc hilor m e i și a de sc his ușa. T oa t e ha ine le e i e ra u de ja a ic i și a u înc his. A fost c iuda t de re c onfort a nt să văd obie c t e le e i pe rsona le print re a le m e le . „Fum e sfint e ”, mormăi e a , dispărând în dula p. Put e a m ve de a doa r o pa rt e din e a , c e a rc e a ful ne gru de pa t în urm a e i. I -a m urmărit profilul în t im p c e își t re c u de ge t e le pe st e c ost um e le m e le , cămășile m e le , a poi m -a m a ple c a t să mă uit la c e a surile m e le a linia t e . „Pot să spun sinc e r, N ic o, nu a m înt â lnit niciodată un bărbat c u un dula p a t â t de orga niza t . Și această cameră a re dim e nsiune a înt re gului m e u e t a j.” M i-a a runc a t o privire pe st e umăr. U n m â râ it s-a ridic a t în pie pt ul m e u la gâ ndul că a re alți bărbați. „Bia nc a ?” M -a m străduit să-mi păstrez voc e a uniformă, c u e x pre sia goală. V oia m num e le iubiților e i din t re c ut , c a să-i vâ ne z și să-i uc id. Privire a e i se înt oa rse spre dula p, c ut re ie râ ndu-l c urios. „H m m m .” „Câți bărbați a i a vut ?” M â na i-a înghețat în a e r, int e re sul pe nt ru dula p dispărut. Ea ieși c u pași m a ri din e l și se îndreptă spre ba ie . "T re a ba t a . Ast a e pe rsona l.” Era m jos din pa t și în spa t e le e i înt r-o clipă. „T u ești soția m e a ”, a m t ra s t â râ t or. „N im ic nu e st e pe rsona l.” — Bineînțeles că e st e , a re plic a t e a c u m â na pe c a p. Ea a clătinat din c a p, făcând un pa s de pa rt e de m ine . Am urmărit. „Bia nc a -” am a ve rt iza t -o înt r-un m â râ it , luâ nd-o de înc he ie t ura m â inii, forțând-o să mă înfrunt e . N e -a m uit a t unul la a lt ul, ge lozia mă mănâncă. Cunoașterea că un a lt bărbat a a uzit a c e le ge m e t e , i-a simțit c urbe le și și-a îngropa t pe nisul în păsărica e i și încă a um bla t pe a c e st pământ m -a înne bunit . N e voia de a uc ide e ra copleșitoare. — Bine , şuieră e a . "Două." Și-a da t oc hii pe st e c a p, înc e rc â nd să-și smulgă înc he ie t ura din st râ nsoa re a m e a . Fără suc c e s. „Willia m a m urit . Cine e st e celălalt bărbat?” a m c e rut e u. Dacă a r fi fost J ohn M a rt in, l-aș uc ide astăzi. Oric e a lt bărbat, a r a ve a un a va ns de douăzeci și pa t ru de ore . — T u, se răsti e a . „Doi, inc lusiv pe t ine ! I isus." Î m i st râ nge a înc he ie t ura m â inii e i. Ar fi t re buit să fiu doa r e u, da r Willia m e ra m ort , așa că m -a lăsat singurul bărbat de pe a c e st pământ c a re știa c um se sim t e păsărica Bia nc a i. I a m lua t cealaltă mână c a re i-a prins c e a rc e a ful de sâ n, de zlipindu-i de ge t e le și m a t e ria lul i-a a lune c a t de pe c orp și pe pode a c u gre sie . a ve a m de gâ nd să o ia u din nou. „N ic o, nu poți...” M i-a m zdrobit buze le de a le e i și e a m i-a de sc his a proa pe im e dia t . T re buia să o pose d, să șterg din m int e a e i a m int ire a oricărui a lt bărbat. Era a m e a . Doa r e u. I -a m lua t fundul și a m int ra t în duș, se nzorul de mișcare a declanșat dușul și râ urile de apă a u șerpuit pe st e noi. T re buia să o a m . M i-a m îm pins pe nisul t a re la int ra re a e i. T re buia să fiu în pliurile e i fierbinți. Să o sim t încleștându-se în jurul pe ne i m e le . Lim bile ni s-a u înc urc a t , ne voia a t ot c onsum a t oa re . Î m pingâ nd-o c u spa t e le de gre sie , m i-a m t ra s buze le pe gâ t ul e i. Și-a a rc uit c a pul pe spa t e și pe nisul m e u a pulsa t la un a st fe l de ge st de supune re . I -a m muşcat c a rne a m oa le , m â na m e a încă ţinând-o de fund. Dint r-un im puls, m i-a m dus cealaltă mână liberă la gura e i, de ge t ul trăgându-i buze le pline . Ca din inst inc t , buze le e i sa u înt re de sc his și gura sa înc his pe st e de ge t e le m e le , lim ba e i a lune c â nd de -a lungul vâ rfului a c e st e ia . „Î n ge nunc hi și suge-mă.” Ce re re a aspră m i-a părăsit gura și e a s-a înțepenit în brațele m e le . Îndepărtându-se de m ine , fără suc c e s, oc hii e i s-a u a prins spre m ine . "Scuzați-mă?" Încercă să pară ne de m n, da r c uvint e le e i ieșiră pre a fără sufla re , pulsul e i năvălind de emoție. Și oc hii e i a u trădat-o. I -a plăcut la na iba . „V re a u să-mi înfășoare buze le pline în jurul pe nisului”, a m m urm ura t , luâ ndu-i m a x ila rul înt re de ge t e . „Îngroagă-mi pula în gura t a caldă.” Respirațiile e i e ra u niște pa nt a loni m ic i, pie le a e i înroșită c hia r și sub a pa dușului c a re se sc urge a pe st e noi. Aș put e a vorbi m urda r toată ziua , ia r e a m -a r lăsa să o t ra g toată ziua . „V re i să-mi t ra gi gura ?” râpă e a , c u oc hii m a ri și încețoșați de poftă. Doa m ne , fe m e ia a st a ! Cum a m fost a t â t de noroc os să o ia u? "Da ." Ea m -a r a duc e în ge nunc hi. Ea s-a clătinat din brațele m e le , a lune c â nd pe c orpul m e u înc orda t . Am urmărit-o fie c a re mișcare, foa m e a de t rupul e i copleșindu-mi t oa t e c e le la lt e simțuri. Ea a a sc ult a t și a căzut în ge nunc hi. Pe nisul m e u t a re c a st â nc a a proa pe a e x ploda t , văzând-o așa, în ge nunc hi în fața m e a . A fost sufic ie nt c a să-mi a runc în a e r sa rc ina . M â na e i mică a a juns să a puc e ba za pe nisului m e u, zvâ c nindu-se la a t inge re a e i, ia r buze le e i s-a u de sc his, ducându-mă a dâ nc în gura e i caldă. Pe nisul m e u dint re buze le e i roșii frum oa se e ra o priveliște de văzut. Buze le e i e ra u ra iul. U n geamăt m i-a părăsit gura în t im p c e m i-a a lune c a t pe nisul în spa t e le gâ t ului e i, pom pâ nd m â na e i m oa le în sus și în josul a rbore lui m e u. N u put e a m să-mi sm ulg oc hii de la e a , m e m orâ nd fie c a re secundă din a c e st m om e nt . Ca pul e i s-a clătinat îna int e și îna poi în t im p c e m ia lins și sut pe nisul. M -a lovit c u pum nii la bază, trăgându-mi pie le a întinsă în t im p c e își mișca gura în sus și în jos, pe st e erecția m e a . N u aș re zist a m ult c u gura e i așa. Pe na m e a a a lune c a t um e d din gura e i și oc hii e i a u apărut, ezitați în privire a e i întunecată. „O fa c bine ?” M â na i-a m înc onjura t c e a fa și m i-a m a lune c a t de ge t e le în părul e i. Am t ra s ușor de păr, asigurându-mă că nu își înt oa rc e privire a . „Ai m a i făcut a st a îna int e ?” Am râ s, fie c a re muşchi a l c orpului m e u înc orda t . N u a ve a c um să fi făcut niciodată o m uie . Ea și-a c iugulit buza . — De două ori, murmură e a . „N u a m făcut-o bine .” De ge t e le m i-a u pus pum nii în părul e i și i-a m t ra s fața în sus, a st fe l înc â t să poată ve de a adevărul în oc hii m e i. Picături de duș a u căzut pe st e m ine , adăpostindu-i fața în t im p c e mă prive a . — O fa c i pe rfe c t , a m şuierat e u. „Gura t a se sim t e a t â t de bine ; N u voi re zist a m ult .” Parcă încurajată, m â inile e i a u a juns la c oa pse le m e le și m ia m ghida t pe nisul îna poi în gura e i. Ca o soție bună, buze le e i s-a u înt re de sc his și pe nisul m e u s-a re la x a t înt re gura e i frumoasă. Lim ba e i s-a învâ rt it în jurul vâ rfului e i și șoldurile m e le s-a u sm uc it îna int e , lovindu-i pa rt e a din spa t e a gâ t ului. „La na iba , e a t â t de bine .” Ea a făcut un m ic zgom ot de parcă și e a se buc ura de a st a și m i-a făcut și m a i bine . „N u renunța. N u t e opri până nu îți spun e u să fa c i.” Am prins-o pe ceafă, de ge t e le m e le împletindu-mă în c oa m a e i m oa le și umedă. I -a m mișcat c a pul îna int e și îna poi în rit m ul m e u și e a s-a ofilit după voia m e a . De ge t e le e i s-a u ondula t în pie le a m e a în t im p c e i-a m t ra s gura din c e în c e m a i t a re . Oc hii e i s-a u fix a t a supra m e a , oc hii e i strălucind de poftă. — Așa e , Bia nc a , a m răpit. "La dra c u! Da , ia-mă pe t ot .” Plăcerea m i-a t re c ut prin c oloa na vertebrală și m i-a a runc a t c re ie rul înt r-un gol de gol. M -a m dus să-mi a lune c pula din gura e i îna int e de a -i sufla e spe rm a pe toată lim ba și în gâ t ul e i. Deși e ra e x a c t c e e a c e a m vrut să fa c - să m a rc he z fie c a re bucată din e a . Ea a re fuza t să-mi la se pe nisul să-i sc a pe de pe buze le e i, sugându-mă m a i t a re , linsându-mă, ia r ejaculația m e a s-a lovit în gâ t ul e i. I -a m privit lim ba t re c â nd pe st e buză, luâ nd fie c a re picătură. Am t â râ t -o în pic ioa re și m i-a m zdrobit buze le de a le e i, gustându-mă pe gura e i. „Ți-a plăcut să-ți fa c gura drăguță?” Am înt re ba t -o a spru pe buze le e i, respirația m e a gre oa ie . Ea a da t din c a p. „Gura t a e st e ra iul. Și t oa t e a le m e le , Ca ra M ia . Abia aștept să-ți t ra g din nou gura și gâ t ul, să-ți a ud zgom ot e le zumzăite…” Ea a sc â nc it înc e t , strângându-și c oa pse le împreună și t rupul re ze m a t de m ine . „M i-a r plăcea a st a ”, a re c unosc ut e a în șoaptă. Dușul încă c urge a și e a c lipi picăturile de apă din oc hi. Brațele m e le o țineau st râ ns de m ine . Î n fundul minții m e le c e va m -a a ve rt iza t că pie rde re a a c e st e i fe m e i va fi dist ruge re a m e a , da r a m ignora t -o. Aș ține-o în siguranță. M i- a m găsit sc opul în a păstra această fe m e ie și fe t e le e i, fe t e le noa st re , în siguranță. Ea a făcut un pa s îna poi și a zâ m bit t im id. „V om rămâne fără apă caldă. M a i bine ne grăbim c u dușul.” Am înt ins m â na după șamponul e i în același t im p c u e a . "La sa -m a sa fa c a st a pe nt ru t ine ." Lăsând st ic la , m i-a înt ors spa t e le și i-a m a dm ira t c oloa na grațioasă. Am st râ ns o c a nt it a t e bună în palmă, a poi i-a m ne t e zit -o pe st e părul e i ud. Ca pul e i sa înt ors pe spa t e și pe nisul m e u a lua t viață. M-aș fi săturat vreodată de e a ? M i-a m t re c ut de ge t e le prin părul e i înt une c a t și i-a m m a sa t șamponul în sc a lp. Am obse rva t un fior c a re îi c urge a pe c oloa na vertebrală. Ea a înc his oc hii, ia r e u a m c ont inua t să-i spăl părul de șampon. Am re pe t a t același proc e s c u ba lsa m ul e i. Am be le m irose a u c a e a , lilia c proaspăt. „Îți iube sc c orpul”, a m m urm ura t e u lângă gâ t ul e i. „Î m i pla c e fie c a re luc ru de spre t ine .” Fundul e i plinu e ra supe rb. A fost greșit s-o prive sc , știind că m -a r înc ura ja să o ia u din nou. M i-a m îm pins pe nisul t a re în spa t e le e i, c u gura pe ure c he a e i, luâ ndu-i lobul ure c hii înt re dinți. — V e zi c e -m i fa c i, a m m urm ura t . „N u mă pot sătura de t ine . Mă lași?” Ea s-a înt ors spre m ine . „M a i înt â i, lasă-mă să t e spăl și e u”, a șoptit e a . Luâ nd cealaltă sticlă de șampon, a m privit -o t urnâ nd o c a nt it a t e mică și ridic â ndu-se în vâ rful pic ioa re lor. M i-a m îndoit ge nunc hii și c a pul c a să poată a junge la c orpul m e u fa lnic . N u i-a lua t t im p c u părul m e u sc urt . Da r e a nu s-a oprit . De ge t e le e i m i-a u t ra s pe c orp, oc hii e i urmărindu-mi t a t ua je le . „Înseamnă c e va ?” De ge t e le e i a u zăbovit pe st e c e rne a la de pe claviculă și gâ t ul infe rior. „T ra nda firi, spini”, s-a a ple c a t să-mi lingă pie le a . „Și un lup. Ce rne a la e st e frumoasă.” At inge re a e i e ra liniștitoare, m oa le . N u a m vrut să mă gâ nde sc la cerneală. Am vrut să mă îngrop în fa ldurile e i și să c a ut dulc e uit a re . Da r a m simțit că e st e im port a nt să-i spun. „T ra nda firii e ra u floa re a preferată a surorii m e le ”, i-a m spus, păstrându-mi t onul lipsit de emoții. „Pe t a le le a t ra g c u frumusețea lor, spinii uc id c u înțepătura lor. De sc rie re a e i a lum ii int e rlope .” „Î m i pa re rău pe nt ru sora t a .” O umbră de tristețe și dezgustă i-a fulge ra t în oc hi, da r e a a m a sc a t -o re pe de . M a m înt re ba t c e i-a t re c ut prin c a p soției m e le . V oia m să-i c unosc fie c a re gâ nd, fie c a re dorință, fie c a re îngrijora re și dure re . Așa că aș put e a să-i ia u t ot ul de pe um e rii e i. Î nc hizâ nd dușul, a m înt ins m â na spre prosop și i-a m usc a t c orpul. Ea m i-a făcut același luc ru, de parcă a m fi vrut a m â ndoi să ne cunoaștem m a i bine c orpul. Am ieșit din duș și m -a m lăsat în ge nunc hi. „Desfă-ți pic ioa re le pe nt ru m ine ”, i-a m spus, c u gura egală c u păsărica e i. Ca prifoi și lilia c . Ac e st e două a rom e a r fi pe nt ru t ot de a una le ga t e de Bia nc a M orre lli. Ea a a sc ult a t , ia r e u i-a m usc a t pic ioa re le și înt re c oa pse . — N ic o, sc â nc i e a , c u pic ioa re le clătinându-i. „V re a u să știu fie c a re c e nt im e t ru din c orpul tău”, a m spus, apăsând un sărut pe m ovila e i. „Fie c a re pist rui, fie c a re linie , fie c a re se m n de naștere.” U n râ s sugrum a t i-a scăpat. „Ai put e a să-l înveți m a i t â rziu? Chia r a c um , t e vre a u în m ine .” Buza m i s-a c urba t înt r-un zâ m be t . „Î nt oa rc e -t e și apasă-ți pa lm e le de oglindă.” Fără e zit a re . Doa m ne , m i-a fost gre u doa r să o văd ascultându-mă așa. M -a m ridic a t pe toată lungim e a m e a și privirile ni s-a u înt â lnit în re fle x ia oglinzii. Prosopul a runc a t , a m ve nit în spa t e le e i și m i-a m lipit gura de ba za c oloa ne i e i. „Ohhh”, a sc â nc it e a . U n fior vizibil o c urge a pe spa t e . M i-a m t ra s buze le pe c oloa na e i, m a rc â ndu-i pie le a c u lim ba până la pliul fundului e i. Î nt inzâ ndu-m i m â na , m i-a m a lune c a t m â na pe int e riorul c oa pse i e i, a le gâ nd să o t ra g c u de ge t ul. Ea ge m u t a re , zgom ot ul vibrâ nd pe țiglă. „N u ve ni până nu-m i pe rm it ”, i-a m ordona t . Fundul e i s-a îm pins îna poi, st râ ngâ ndu-se de m ine . De ge t e le m e le încă în pliurile e i m oa le , m i-a m lua t m â na liberă și i-a m poc nit în fund. Oc hii e i fulgeră surprins, gura e i s-a de sc his înt r-un O tăcut, da r nu s-a mișcat. Fre c â ndu-m i pa lm a de c a rne a înroșită, un geamăt m oa le , a bia a uzit , a părăsit buze le e i, ia r e a și-a îm pins fundul m a i t a re pe pa lm a mea. La dra c u '! Ea iubește a st a . N -a m lăsat-o să-și tragă răsuflarea, m i-a m băgat de ge t e le în e a în t im p c e i-a m poc nit din nou în fund. Și din nou. — N ic o, sc â nc i e a . "Vă rog." M i-a m înfipt de ge t e le în e a , pom pâ nd înăuntru și afară și ia m da t o altă palmă în fund. „La na iba !” țipă e a în t im p c e păsărica e i se c onvulse în jurul de ge t ului m e u. Pic ioa re le e i t re m ura u, ia r e u m i-a m înfășurat brațul în jurul pie pt ului e i, ținând-o în pic ioa re . „Ți-am spus să nu vii”, a m spus a spru, mușcându-i lobul ure c hii în t im p c e c obora din punc t ul c ulm ina nt . Privire a e i a fost emoționant. N im ic nu m -a r m a i de ra nja vreodată, c u excepția soției m e le . — M a i m ult , sc â nc i e a . "Da -m i m a i m ult ." Fără a ve rt ism e nt , m i-a m îndepărtat de ge t e le și m i-a m înfipt pe nisul a dâ nc în e a . Ca pul e i a căzut pe spa t e , re ze m a t de umărul m e u. M i-a m pie rdut t ot simțul realității, în t im p c e a m izbit în e a , zdrobindu-i fundul. „Ți-a lua t c ine va fundul?” a m mormăit, împingându-mă în e a . Și-a a rc uit spa t e le , luându-mă pe t ot . Corpul m e u i-a a c ope rit spa t e le , prinzâ nd-o c u c orpul m e u de oglindă și dinții m e i strânși pe gâ t ul e i. Am a lune c a t îna int e și îna poi în păsărica e i udă, fre c a re a noastră c onst ruind c a o flacără. „N -nu. N im e ni." I -a m privit fața în oglindă, pie le a e i palidă înroșită. M â na m e a a ve nit , fre c â ndu-i c lit orisul. „At â t de um e d.” M i-a m uda t de ge t ul c u suc urile e i, a m m e rs după c e a m a i întunecată, c e a m a i interzisă gaură. Ușor, i-a m m a sa t um e ze a la în pie le a de la int ra re a din spa t e . Câ nd nu s-a îndepărtat, a m îm pins un de ge t în e a . Pa sa ric a e i s-a st râ ns în jurul pe nisului m e u. — Așa e , Ca ra M ia , a m c â nt a t e u. Corpul e i m i-a c e da t și de ge t ul m e u a a lune c a t în e a în t im p c e m i-a m băgat pe nisul în păsărica e i. „Doa m ne , N ic o!” e a a pla ns. Respirația i s-a bloc a t în gâ t și m â na i-a ve nit în jur, de ge t e le e i înfipâ ndu-m i în fund. — M a i gre u, ic ni e a . „Dă-mă dra c ului m a i t a re .” M -a m da t îna poi, doa r c a să m -a m izbit din nou de e a . „O să-ți t ra g fundul virgin.” I suse , îm i pie rde a m mințile. — Da , da , gâ fâ i e a . Abia așteptam să-i ia u fundul. Curâ nd! Cu pe nisul m e u în pizda e i, c u un singur de ge t în fundul e i, m i-a m a lune c a t cealaltă mână pe burt a e i plată și m i-a m înt ins m â na spre c lit orisul e i, înc onjurâ ndu-l. „T e simți a t â t de bine ”, a m șuierat e u. Plăcerea încinsă de a lb m i-a furnicăt în c oloa na vertebrală, amenințănd să izbucnească, și m i-a m scrâșnit din dinți reținându-mă. Plăcerea e i a r fi înt ot de a una priorit a t e a m e a . „V ino după m ine ”, i-a m porunc it . "Ac um ." „N ic o”, a țipat e a și păsărica e i m i-a prins pe nisul înt r-o sufoc a re , în t im p c e și-a găsit plăcerea, c u ple oa pe le înc hise și gura întredeschisă. „Oh, la na iba , la na iba , la na iba .” Am urm a t -o c hia r pe st e stâncă, găsindu-mi propria e libe ra re și pe nisul m i-a sm uc it și a țâșnit în păsărica e i fie rbint e . Respirația îi e ra zdrențuită, obra zul apăsat de oglindă. Era magnifică. Ave a m senzația că îm i va a t inge t oa t e lim it e le . Î nc e t , m -a m re t ra s din e a , urmărindu-mi c um c urge a pe pic ioa re le e i. La na iba , a m vrut -o să fie însărcinată c u c opiii m e i. Î n m om e nt ul în c a re ne -a m oprit la Bia nc a în La nd Rove r-ul m e u ne gru, Ca ssio și Luc a a u ieșit, c u priviri e ne rva t e pe fețele lor. m a a st e pt a m . Nevăzută de t oa t e , Bia nc a a bâ jbâ it c u ușa, dornică să ajungă la fiic e le e i, da r e u a m a juns m a i re pe de lângă e a . Am de sc his ușa și e a a ieșit, grăbindu-se pe st e ga zon. — Z e c e m inut e , Ca ra M ia , a m st riga t după e a . "Da da ." Ea m i-a a runc a t o privire jucăușă. Soția m e a c u siguranță nu e ra o persoană matinală. Da r după activitățile noa st re de dimineață, m ora lul i s-a ridic a t . Am â ndoi a m ge m ut și a m ge m ut prin această înc e rc a re . N im ic nu a înc e put o zi m a i bine de c â t să-ți fa c i soția fericită în oric e m od posibil. "I nc a a ic i?" i-a înt re ba t pe Ca ssio și pe Luc a în t im p c e t re c e a pe lângă e i. „Am vrut să t e re ve de m ”, a mormăit Luc a , încrucișându-și brațele în fața lui. „Asigură-te că nu vre i să-ți uc ide m soțul.” Luc a m i-a zâ m bit , ia r e u i-a m da t un de ge t m ijloc iu. Bia nc a aruncă o privire pe st e umăr și un zâ m be t blâ nd a apărut a c olo. „N u, nu a zi”, a răspuns e a , c u oc hii călătorind pe c orpul m e u. „Î m i pla c e c a m de e l în blugii ăia.” Apoi clătină din c a p, c a și c um a r fi înc e rc a t să-și sc ut ure gâ ndurile . „Funul ăla”, mormăi e a în sine a e i și a m a vut se nt im e nt ul că voia să gândească, nu să spună. Totuși, a m zâ m bit . Dacă a r fi, mi-aș folosi c orpul c a să o fa c să se îndrăgostească de m ine . Î n int e rior a m ge m ut . La na iba , înc e p să pa r c a un pui. „U f, na sol”, mormăi Luc a . „N u vre a u să știu c e înseamnă a st a .” Câ nd m -a m îmbrăcat, soția m e a s-a înt re de sc his de șoc, oc hii e i s-a u înt une c a t a supra m e a . M i-a t re buit toată reținerea să nu o t ra g îna poi în pa t și să o t ra g t a re . Ea a mormăit c e va de spre fundul m e u și păcatele m e le . Î n m od re gula t , purt a m c ost um e , da r după reacția e i și oc hii înfometați a supra m e a , m-aș c onc e nt ra să port blugi m a i de s. Bia nc a a dispărut în casă, t re c â nd pe lângă Luc ia no la ieșire. Proba bil a vrut să se a sigure că e u și Ca ssio nu ne -a m om orâ t . — A fost o mișcare stupidă, murmură Ca ssio, în m om e nt ul în c a re ușa de la int ra re s-a înc his în spa t e le lui Luc ia no, înc uind fe m e ile înăuntru. Am a runc a t o privire spre e l. „N u ți-am c e rut părerea.” N u m -a m ira t că Ca ssio a a fla t de spre m e sa jul pe c a re l-a m t rim is lui Be nit o. Ave a spioni print re oa m e nii tatălui său c a re îl țineau la c ure nt c u luc ruri. La urm a urm e i, toată lum e a interlopă bâ zâ ia c u noutățile a fla t e de spre fiic a lui Be nit o K ing. Dacă Bia nc a a r fi singură, a r fi o marfă căutată. Așa c um e ra , e a e ra a m e a . Luc a se re ze m a de casă. „Îți da i se a m a că a c um o vre a ? La fe l de bine a i fi pus un se m n pe e a .” „A a vut de ja un se m n pe e a ”, i-a m spus. „V roia s-o vândă bra t ve i. Ac um știe că e st e a m e a și nu poa t e să ia dra c u c u e a . Fie c a re ne noroc it de pe pla ne t a a st a știe a st a .” — Al na ibii de greșit, scuipă Ca ssio furios. „A văzut-o căsătorită ie ri. A fost c onfirm a re a lui că nu a put ut -o vinde .” „N u, poza pe c a re i-a m t rim is-o se va a sigura că nu o poa t e vinde . Pe nt ru că e a e st e a m e a . Est e dova da une i căsnicii desăvârșite și a ve rt ism e nt ul pe nt ru oric ine că voi ve ni după e i dacă se uită în e a .” Ca ssio sc oa se un oft a t frust ra t . „N ic o, el și-a dorit înt ot de a una o fiică. Și a c um a a fla t că a a vut unul t ot t im pul. Ce dra c u c re zi că se va înt â m pla c u m a m a Biancăi?” „Am a vut grijă de a st a ”, i-a m spus. "Cum ?" întrebă Luc ia no. „Ac e a fe m e ie a fost a m a nt a lui preferată de pe st e douăzeci și șase de a ni. N u a lăsat-o să ple c e pe nt ru nim e ni.” „L-a m pus pe Ale x e i să-și ia m a m a . Odată c e a m prim it c onfirm a re a de la e l că o a re , m i-a m t rim is m e sa jul.” „Așa că ie i fe m e ia și fiic a lui pre fe ra t e ”, a răspuns Luc ia no. „N e poa t e le lui. T e -a i gâ ndit la e i? V a da foc a l na ibii de orașe și st a t e până c â nd va pune m â na pe t oa t e .” „N u va pune niciodată m â na pe e i”, l-a m a sigura t . M a x ila rul lui Ca ssio ticăie și oc hii i s-a u înt une c a t . Ca ssio și Bia nc a a ve a u c â t e va m a nie rism e sim ila re și nic i măcar nu a u c re sc ut unul în jurul c e luila lt . N u l-aș sublinia niciodată, de oa re c e Ca ssio ura c e va c a re îl făcea să se m e ne c u tatăl său. — Și Bia nc a ? a înt re ba t Luc ia no. „Ce ve i fa c e c â nd va a fla e a ? Ai văzut vide oc lipul, e a c re de că tatăl e i e ra a c e l bărbat de pe e c ra n. V a fa c e un număr pe nt ru e a .” „Ea nu va ști niciodată.” „Ce dra c u’, N ic o?” m â râ i Luc a . „Știrile călătoresc. Știi a st a m a i bine de c â t oric ine . N u o poți ține închisă în moșia t a . ” „N u va fi închisă. Păzit și în siguranță, da .” Bia nc a s-a m ut a t în c e rc uri dife rit e . N u a ve a m nic io intenție s-o duc la vre un ne noroc it de e ve nim e nt e mafioți. Bărbații pe c a re i-a înt â lnit la nunt a noastră a r fi așa, și aș fi învins pe fie c a re dint re e i dacă a r sc urge un c uvâ nt . Prie t e ni sa u fără prie t e ni. — J ur, ești la fe l de încăpățânat c a un c a t â r c â nd vine vorba de sora m e a , a sc uipa t Ca ssio. Ene rva re a m i s-a desfășurat în pie pt că a ve a m c hia r și această conversație. Am vrut săm i ia u fa m ilia și să-i a duc acasă. M a m a Bia nc a i a ve a să fie a c olo până ne înt oa rc e m noi. Î l t rim ise se m pe Ale x e i N ik ola e v și oa m e nii lui după m a m a Biancăi, să o re c upe re ze . N u a m vrut c a m a m a e i să plătească consecințele răzbunării m e le . Știam că va fi un luc ru pe c a re Bia nc a nu m -a r ie rt a . — La na iba , mormăi Ca ssio. "T u o iubești." N u a fost o înt re ba re , c i o afirmație concisă și clară. "Ce ?" Luc a părea șocat. „Ce na iba ați făcut voi doi aseară?” J ur că a m vrut să-l love sc pe Luc a și să-i love sc fața de bla t ul. „N ic o, a st a pa re neobișnuit pe nt ru t ine ”, a înc e rc a t Luc ia no să a m e liore ze situația. „T u a i fost înt ot de a una c e l m e t odic și re zona bil.” „Sunt re zona bil și voi t re i, nenorociților, t re buie să vă dați îna poi.” Luc ia no a clătinat din c a p și e u a m mormăit. — N u a st a le -a i spus t ut uror c â nd a fost vorba de soția t a , Luc ia no? „Punc t lua t ”, a re c unosc ut e l, înc linâ nd c a pul. „De c â t t im p a i iubit -o?” Bineînțeles, Ca ssio nu l-a lăsat să ple c e . El și Bia nc a a ve a u a st a în c om un, încăpățânarea și t e m pe ra m e nt ul. „N u voi disc ut a c u voi de spre relația dint re m ine și soția m e a ”, le -a m spus. As put e a fi la fe l de inc a pa t a na t . „Le voi ține în siguranță.” Din m om e nt ul în c a re a m văzut-o pe Bia nc a , c hia r îna int e să a flu de legătura e i c u Be nit o, a m vrut -o. A fost singura fe m e ie c a re a reușit vreodată să-mi t a ie răsuflarea. Câ nd viața m i-a a runc a t din nou în c a le , a m de ve nit obse da t și m ia m ble st e m a t de st inul. Era o fe m e ie căsătorită. N-aș fi a t inso niciodată, c hia r dacă aș fi știut că soțul e i e st e un trișor. Aș fi folosit -o în c ont inua re în răzbunare? Da . Da r în c lipa în c a re a m a uzit c uvint e le de spre boa la soțului e i, în t im p c e le -a m pâ ndit acasă din golf în m ijloc ul une i furt uni, a m știut că viețile noa st re s-a u îm ple t it pe nt ru t ot de a una . Era a m e a și nim e ni nu a r îndrăzni să se atingă de e a sa u de fiic e le e i. — N e noroc it ul încăpățânat, mormăi Luc a , da r discuția s-a înc he ia t . T oc m a i c â nd e ra m pe c a le să int ru, t oa t e t e le foa ne le noa st re m obile a u suna t . De sc hizâ nd m e sa jul, a m ble st e m a t pe sub răsuflare. „Am fost loviți”, a anunțat Luc ia no. — Și noi, spuse Ca ssio, c u furia împletindu-și voc e a . T re i se t uri de oc hi a u ve nit la m ine . "Şi e u." Știam c u toții c ine a c oordona t -o. „Be nit o e st e în mișcare”, le -a m spus, a pe lâ nd la Le ona rdo. Era de așteptat c a Be nit o să ripost e ze , da r a m spe ra t că îi va lăsa de opa rt e pe Luc ia no, Ca ssio și Luc a . El a răspuns la prim ul a pe l. „Am fost loviți. Bra t va c u re ge le ăla ne noroc it .” Știam de spre c e m e m bri a i fa m ilie i K ing vorbe a - Be nit o și M a rc o. M â na mea liberă s-a st râ ns înt r-un pum n. „Ca re e st e pa guba ?” Urăsc a l na ibii de c rim ina li fără un c od c a re să-mi pire pe t ot t e rit oriul sa u să-mi fure produsul. Pur și sim plu m i-a st ric a t st a re a de spirit și ziua . Și a înc e put a t â t de bine . „Cinc i c a da vre , înt re g t ra nsport de mărfuri. Cinc ize c i de m ilioa ne . Da r a ve m pe unul dint re e i în viață a ic i. Cântă rusă foa rt e frum os.” — Bine , a m înt re rupt e u. „Ține-l în viață până a jung a c olo.” Am înc his, c u furie clocotită ble st e m â ndu-m i prin ve ne . Bia nc a a fost soția m e a , a c e st a a fost orașul m e u și t e rit oriul m e u. Dacă Be nit o a c re zut că m i-a făcut un număr c u a c e st hit , m a i a ve a c e va în c a le . „Vă voi despăgubi pe c e i t re i pe nt ru da une ”, le -a m spus bărbaților c a re îm i sunt c e i m a i apropiați prie t e ni de foa rt e m ult t im p. Singurul pe c a re l-aș a le ge vreodată de a supra lor a fost Bia nc a și c opiii noștri. „Nu-ți fa c e griji pe nt ru ra ha t ul ăsta”, a u răspuns toți t re i. „Ave m a c ope rit .” Bărbații ăștia m -a u a vut m e re u pe spa t e . N u a t re buit niciodată să-mi fa c griji că unul dint re c e i m a i buni prie t e ni a i m e i de vine ne c inst it or. — N u contează c e , N ic o, a a ve rt iza t Ca ssio. „O ții pe e a și pe c opiii e i în siguranță. Luc a și c u m ine vom m a i rămâne c â t e va zile . Am ba sa dorul I t a lie i a re o gală anuală. V re a u să mă a sigur că Be nit o nu-și pune la be le pe a c e le proprietăți din Am a lfi. T re buie doa r să-i da u bătrânului a m ba sa dor un st im ule nt să-l invit pe Luc a și pe m ine .” „Bia nc a ne -a invit a t de ja ”, i-a m spus. Ca ssio și Luc a păreau șocați. N u i-a m învinuit . Am ba sa dorul I t a lie i a fost o nucă gre u de spa rt . S-a juc a t frum os c u m ine , da r num a i datorită port ofoliului m e u va st de im obilia re și a părții m e le le git im e a a fa c e rii c a re riva liza c u c om pa niile de t op din lum e . Da r știam că e ra pe st a t ul de plată a l lui Be nit o. "Cum ?" a m ridic a t din um e ri. „Î i plăcea de e a . V om m e rge împreună.” — Cre zi că Bia nc a o va de ra nja dacă stăm a ic i o săptămână? întrebă Ca ssio. „Așa put e m fi c u oc hii pe casă. N u voi fi surprins dacă Be nit o încearcă c e va . V re a u să fiu a proa pe dacă se întâmplă c e va .” „O să-i spun că voi doi sunteți niște nenorociți și e st e fie a ic i, fie c u noi la noi. Ea va a le ge a ic i.” Ca ssio și Luc a m i-a u răsturnat o pasăre în același t im p. — Luc ia no, oa m e nii tăi c onduc acasă c u t ine ? L-a m înt re ba t . N u a m vrut să se înt â m ple c e va c u fa m ilia lui. El însuși a t re c ut prin ia d c a să-i re c upe re ze . „Da , sunt e m buni.” Luc ia no a ve nit lângă m ine și și-a pus m â na pe umărul m e u. „Î na int e să ple c , voi spune a st a și nu ve i a uzi nic iun c uvâ nt de la m ine .” Am a rc uit o sprânceană spre e l. „Câ nd Rom a no m i-a uc is m a m a și sora , a m fost furios. M -a i văzut. Am folosit Gra c e îm pot riva lor. Da r c e a c a re a plătit c e l m a i m a re preț a fost soția m e a . Am pie rdut o t re i a ni. N u re pe t a greșeala m e a .” „N u re pe t aceeași greșeală”, a m spus ironic . Am prom is că o voi păstra în siguranță, așa că o voi fa c e . Până la m oa rt e a m e a sufla re . A fost a nga ja m e nt ul m e u față de e a și c u m ine . Și încă nu a m încălcat o prom isiune . Bia nc a și ge m e nii e ra u sub protecția m e a a c um . — Nu-ți fa c e griji, adăugă Ca ssio sa rc a st ic . „Dacă sora noastră fuge , o vom a jut a .” Apoi gura i s-a t ra s înt r-un zâ m be t ușor. „Deși a m senzația că va t re bui să-l suportăm pe N ic o c a c um na t pe toată dura t a vieții noa st re .” M -a m uit a t la prie t e nii m e i și a m clătinat din c a p. Ca ssio și Luc a a r fi pe nt ru t ot de a una oc rot it ori față de Bia nc a a c um , ia r e u n-aș fi a vut a lt fe l. M a i puțin risc c a c ine va să ajungă la e a și la fe t e le noa st re . N e -a făcut fa m ilia m a i puternică. Luc a și-a fre c a t o mână pe st e m a x ila rul, c u privire a din oc hi plină de răutăciune. „Bia nc a va rămâne c u N ic o doa r pe nt ru că îi pla c e fundul lui în blugii ăia.” „N u m a i vorbi de spre fundul m e u și ha i să ne concentrăm pe tatăl tău și pe M a rc o.” — De a c ord, spuse Ca ssio. „Be ne ”, a m mormăit e u. Bun. „Ar fi bine să dărâmăm Be nit o și im pe riul lui odată pe nt ru t ot de a una .” Ca ssio și c u m ine ne a m uit a t . M inge a e ra în t e re nul lui pe nt ru a înc e pe să miște luc rurile . După înțelegerile mormăite a le t ut uror, a m int ra t în casă să luăm fe m e ile și c opiii. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si doi Oc e a nofPDF.c om BI AN CA T Fe t e le au disc ut a t t ot t im pul pe ba nc he t a din spa t e , pove st indu-ne t ot ul de spre noa pt e a pe c a re a u a vut -o. N -a u uit a t nic i o secundă. Dacă a r fi făcut-o, s-a r fi înt ors și a r fi e x plic a t t ot ul din nou. Am a uzit c hia r și de sc rie re a detaliată a vise lor lor. Pra c t ic , toată vorbăria lor s-a re zum a t la M a t t e o, Ca ssio și Luc a . U lt im ii doi m -a u surprins, da r ge m e nii m e i păreau să fie îndrăgostiți de unc hiul Ca ssio și de unc hiul Luc a . Se pa re că a u de c is să-i sune pe Ca ssio, Luc ia no, Luc a și unc hiul M a ssim o. N a nc y, Gra c e și Ella e ra u doa r... e i bine , N a nc y, Gra c e și Ella . Ca ssio și Luc a a r st a puțin m a i m ult la m ine , așa că le -a m ruga t să-l înc uie . Am simțit că s-a înt â m pla t c e va în t im p c e bărbații e ra u afară, da r e ra gre u să-mi da u se a m a c e . Proba bil niște c he st ii st upide de m a fie . N a nc y s-a înt ors la soțul e i a zi dimineață, îna int e să a junge m a c olo, și a m spe ra t că o vom ve de a în c urâ nd. Î na int e să plecăm de acasă, a m pregătit o ceașcă de c a fe a . Pe nt ru N ic o și pe nt ru m ine , deși părea ne a fe c t a t de lipsa som nului. Corpul m e u e ra învăluit de c e a m a i dulc e e puiza re . N ic i măcar nu a m put ut să e x prim în c uvint e c e s-a înt â m pla t aseară și a zi dimineață. nu a m îndrăznit. Am simțit că până aseară e ra m virgină și nu știam nim ic de spre se x , nic i e u. N ic i măcar nu a m visa t că poa t e fi a t â t de e x ploziv să fii c u c ine va . N ic o m -a ținut de mână în t im p c e c onduc e a , folosindu-și de ge t ul m a re pe nt ru a fa c e un m ode l m oa le pe pie le a m e a . M i-a plăcut a t inge re a lui și m i s-a părut reconfortantă mișcarea în c e rc a de ge t ului lui pe pie le a m e a . Willia m ura să se țină de mână și ori de c â t e ori înc e rc a m să-l fa c , se simțea c iuda t , așa că de obic e i renunțam. Da r c u N ic o s-a simțit fire sc . A c ondus lin și sigur, răspunzând c om e nt a riilor și întrebărilor fe t e lor. A fost a proa pe un m om e nt pe rfe c t de fa m ilie . Am înc e rc a t să nu mă opre sc a supra viit orului și să mă buc ur de a c e st m om e nt a c um . T e le fonul lui N ic o a suna t din nou, da r e l l-a ignora t . Oc hii m i-a u pâ lpâ it spre e l, c urios de c e își ignora a pe lurile t e le fonic e . Î n c iuda t ut uror, m -a m t re zit aventurându-mă e zit a nt pe un t e rit oriu ne c unosc ut . Știam că nu ne vom căsători m ult t im p din c a uza înțelegerii Be lle s & M obst e r. N u put e a m lăsa ge m e nii să fie târâți în a st a , da r în t im p c e e ra m în pre a jm a lui, nu put e a m să ne limităm înt re a ga relație la se x . Cu t oa t e a c e st e a , a fost îngrozit or de uim it or. Ce l m a i bun se x vreodată. De pe nde nt a . "Est e t ot ul în regulă?" a m înt re ba t înc e t . De ge t ul lui de ge t ul m a re nu a înc e t a t niciodată să facă m ode lul pe pie le a m e a , da r a m simțit că e ra înc orda t , agitația și furia se rost ogole a u de pe e l în va luri. „Doa r niște c he st ii de muncă”, a răspuns e l. „N im ic de c a re să-ți fa c i griji.” Da , c u siguranță un ra ha t de mafioți. Pe nt ru că dacă e ra a fa c e re a lui legală, nu a r fi a t â t de t a re . Am t re c ut c u mașina prin poartă și de pe ba nc he t a din spa t e se a uze a u gâ fâ it urile fe t e lor. Știam că vor fi impresionați, c hia r și la vâ rst a lor. „Are loc de joacă?” întrebă Aria nna . „Dacă nu, vre a u să mă înt orc la noi acasă.” I -a m zâ m bit înc e t . „N u știu, da r a m văzut o piscină.” „U a u,” m urm ura u a m â ndoi uimiți. „Există și un loc de joacă a ic i”, a e x plic a t N ic o. „Încă nu a m a vut oc a zia să i-o arăt m a m e i t a le pe nt ru că e ra m ocupați.” Obra jii m i s-a u c olora t c u im a gine a a c e e a c e e ra m ocupați să fa c e m . Oc hii ni s-a u înt â lnit și e l a știut e x a c t c e m i-a t re c ut prin m int e . „Am vrut să spun că e ra înt une ric ”, a adăugat e l, c hic ot ind. M i-a m da t oc hii pe st e c a p spre e l. Î n m om e nt ul în c a re mașina s-a oprit , a t â t e u, c â t și N ic o a m c oborâ t din mașină și fie c a re a sc os c â t e o fată. Pic ioa re le fe t e lor a u lovit pământul și a u înc e put să a le rge pe scări, înc â nt a t e să-și vadă noua casă. M -a făcut să mă sim t de ra ha t să știu că va t re bui să-i sm ulg din nou din rădăcină în c urâ nd, da r a m îm pins t oa t e a st e a a dâ nc . Ar fi de st ul t im p să ne oprim a supra e i c â nd va ve ni m om e nt ul. U rsul și un a lt pa znic e ra u c hia r în spa t e le lor. „Baieți, mergeți îna int e și arătați-le fe t e lor loc ul de joacă. V om fi c hia r a c olo”, le -a spus N ic o. N ic o m -a lua t de mână și a m urc a t scările c a un c uplu fe ric it , proaspăt căsătorit. O, c â t de înșelătoare a r put e a fi aparențele! N oi doi a ve a m a t â t de m ult e se c re t e c a re se învâ rt e a u în jurul nost ru, înc â t nic i nu e ra m sigur c um a m put e a funcționa vreodată c a un c uplu - c hia r dacă a i sc os din ecuație amenințarea cu Be nit o și a ra nja m e nt ul frum oa se lor. „T re buie să ple c c â t e va ore , da r îna int e să o fa c ”, a înc e put e l, „a m c e va sa u pe c ine va să-ți arăt”. Ezit a nt , i-a m a runc a t o privire nesigură c e a r vre a să-mi a ra t e . "Bine ." La lum ina zile i, c ona c ul lui N ic o e ra și m a i măreț. Î m pot riva c e rului a lba st ru, înt re gul loc strălucea c a un pa la t , m a rm ura albă puternică îm pot riva ga zonului ve rde și a c e rului a lba st ru. Toată această moșie părea o e va da re din re a lit a t e . O re a lit a t e c a re ve ne a c u siguranță, c u fie c a re secundă c a re t re c e a . Se nt im e nt ul m e u c re sc â nd de groază a fost gre u de ignora t . Da r a t re buit să-l a sc und în spa t e le une i fațade. N ic o e ra pre a înțelegător și înșelăciunea pe fața m e a . îm i e ra teamă că va ve de a Î n t im p c e N ic o vorbe a c u prie t e nii lui afară, ia r după c e le a m sa lut a t pe fe t e , m -a m sc uza t în dorm it orul m e u pe nt ru a m e rge la toaletă. A fost o minciună. Am int ra t în se iful m e u și a m lua t doc um e nt e le de c a re a ve a m ne voie odată c e a m fugit . Fa m ilia bunic ii m e le a ve a un loc se c re t în I t a lia , pe c oa st a Am a lfi. Am înc e pe de a c olo. Punându-și m â na la ba za c oloa ne i m e le , m -a îndrum a t către a ripa stângă a c a se i. „Biroul m e u e st e pe a ic i.” Am da t din c a p și a m c ont inua t în tăcere, până a m t re c ut print r-o ușă deschisă. Pa sul m i s-a clătinat. Ale x e i N ik ola e v stătea în biroul lui N ic o și o alarmă a t re c ut prin m ine . N u făcuse a lt c e va de c â t să fi fost drăguț c u m ine , da r dint r-un m ot iv oa re c a re , de fie c a re dată c â nd îl ve de a m , a ut oc onse rva re a a înc e put . Era înfricoșător c a un ra ha t . O privire în oc hii lui pa lizi și a m văzut a t â t de m ult înt une ric în e i, înc â t m -a zguduit până la capăt. Ave a în m a re pa rt e o e x pre sie sumbră, deși l-a m văzut zâ m bind o dată surorii lui. Din ceea ce a e x plic a t I sa be lla , a e x ist a t o ist orie complicată de fa m ilie a c olo. S-a r părea că toți a m a vut un t re c ut și complicații c om une . „N ic o”, ne -a sa lut a t . "D-na . M orre lli.” Bănuiesc că a c e la a m fost e u. „H-bună”, m -a m bâ lbâ it , făcând un pa s m a i a proa pe de N ic o. Soțul m e u m -a t ra s de braț, ținându-mă în e l și a m e rs să-i strângă m â na . Mișcările lui N ic o a ve a u o notă de a ut orit a t e , ascunzându-și ne m ilosire a și inst inc t ul ucigaș sub ha ine le lui sc um pe . Ale x e i N ik ola e v, în sc him b, l-a purt a t c a o armură și o insignă de onoa re . Proba bil că e ra m a i ușor să t e îndepărtezi de oa m e ni c a Ale x e i de c â t N ic o, deși a m bii e ra u făcuți din aceeași pânză. „Mulțumesc pe nt ru fa voa re , Ale x e i.” — Î n regulă, spuse e l, înclinându-și c a pul spre pa rt e a opusă a c a m e re i și privire a m e a s-a îndre pt a t în a c e st se ns. Pe nt ru o clipă, a m rămas a c olo, simțindu-mă de zorie nt a t . Am c lipit din oc hi, sigur că ve de a m luc ruri. „M a m a ?” Cu gre u a m re c unosc ut -o. Fie c a re suprafață vizibilă a pie lii e i pa lide e ra albastră și violetă, totuși e a stătea a c olo, imobilă, c u spa t e le rigid și c u oc hii morți. T oc m a i a m văzut-o c u m a i puțin de douăzeci și pa t ru de ore în urmă. „C-c um ... c e -c e ?” Gâ ndurile mi s-a u bătut în c re ie r, înc e rc â nd să proc e se z că m a m a e ra a ic i. Era înt r-o formă proastă, foa rt e proastă. U n fulge r de frică a t re c ut prin m ine , trăgându-mă de N ic o, a m a le rga t la form a e i așezată. I -a m făcut a st a . „Mamă!” Am suspins, luâ nd m â na ei re c e în a mea, coborându-mă în ge nunc hi. I nim a m i-a bătut fre ne t ic în t im p c e i-a m inve nt a ria t st a re a . Obse rva re a banală a stării bătute a m a m e i m e le m i-a st râ ns inim a , făcându-mi gre u să re spir - o buză despicată, obra z um fla t , gâ t pa lid c u urm e de de ge t e viole t , tăieturi și a rsuri de țigară. Oc hii e i i-a u înt â lnit pe a i m e i, frum osul a lba st ru a l mării c ioc nindu-se c u privire a m e a întunecată. Î nt ot de a una m i-a m dorit să moștenesc oc hii albaștri a i m a m e i. După c e a m a fla t de spre adevăratul m e u tată, m i-a m dorit și m a i m ult . Urăsem oric e asemănare pe c a re o a ve a m c u a c e a bucată de ra ha t . Ea și-a ridic a t m â na și m i-a c uprins obra zul c u e a , a t inge re a e i m oa le . Fața e i e ra o m ize rie învinețită. „Lui sa .” El st ie . Buza e i despicată făcea c uvint e le e i să sune liniștit, da r se nsul nu e ra greșit. „C-c e ?” m -a m bâ lbâ it de frică. — Î m i pa re a t â t de rău, Be e , mormăi e a . O singură lacrimă i se pre linge a pe față, de parcă a r fi plâ ns a t â t de m ult în viața e i, nu m a i a ve a la c rim i de sc ut it . „N u, îm i pa re rău”, a m șoptit, c uvint e le m e le înt orc â ndu-se înt r-un suspine și înfășurându-mi brațele în jurul c orpului e i fira v. Ar t re bui să-mi pa re rău, nu m a m e i. Ea a îndura t douăzeci și șase de a ni de a buz pe nt ru m ine . Î m i pa re rău pe nt ru dure re a pe c a re ți-am provoc a t -o, pe nt ru că a i fost c onc e put de ne noroc it ul ăla, pe nt ru că m -a m născut, pe nt ru sa c rific iul tău și, m a i a le s, îm i pa re rău că nu t e -a m sa lva t . Da r t oa t e a c e le c uvint e m i s-a u bloc a t în gâ t . N u i-a m put ut sc oa t e , nu c u m a rt orii în cameră. Î nt orc â ndu-m i c a pul, m -a m înt â lnit c u oc hii soțului m e u și a i lui Ale x e i. Ar t re bui să le mulțumesc, da r mă dure a a t â t de t a re gâ t ul, înc â t nu put e a m rost i o singură silabă pe nt ru a -m i sa lva viața c hia r a c um . Așa că a m da t din c a p, mușcându-mi put e rnic buza c a să nu înc e p să plâ ng. M a m a a ve a ne voie de m ine a c um . O recunoaștere tăcută din pa rt e a lui Ale x e i N ik ola e v și a m știut, indife re nt de c e , nu mă voi m a i sfii de e l. N ic o și Ale x e i a u sa lva t -o pe m a m a m e a . N ic o s-a a propia t de m ine și a apăsat un sărut pe c oroa na c a pului m e u. Știam că nu vre a să ple c e , se nt im e nt ul îi e ra sc ris pe toată fața. Da r m -a m buc ura t că pleacă, pe nt ru că nu put e a m vorbi de sc his c u m a m a m e a c u m a rt ori în jur. „V -a r fi bine să a i grijă de m a m a t a în t im p c e e u mă oc up de c â t e va luc ruri?” întrebă N ic o. „Mă voi înt oa rc e c â t de c urâ nd voi put e a . U rsul știe să țină c opiii ocupați, ia r soția lui a ve nit c u c opiii lor, a st fe l înc â t să fie învăluiți c u e i.” „N u-i pot sa lut a a c um .” V oc e a m e a e ra aspră, plină de emoții. „Nu-ți fa c e griji pe nt ru a st a . St a i c u m a m a t a . Ge m e nii sunt în siguranță.” „Bine ”, a m șoptit, c u oc hii îna poi la form a fragilă a m a m e i. De fie c a re dată c â nd privirile ni se înt â lne a u, același gâ nd mă love a dire c t în pie pt . E moartă înăuntru. La c rim ile mă ust ura u în fundul oc hilor, da r a m re fuza t să le la s să cadă. — Ești ga t a , Ale x e i? V oc e a lui N ic o e ra încă în cameră, da r nu m -a m uit a t în spa t e le m e u. „Sunt ga t a să spa rg niște ticăloși”, a re plic a t e l și a m simțit că furia lui a re c e va de -a fa c e c u st a re a m a m e i m e le . N u e ra m obișnuit c u amenințările fizic e , da r aș fi m inc inos dacă aș spune a st a c hia r a c um , spe ra m că vorbe sc de spre rănirea bărbatului c a re a rănit-o pe m a m a m e a . Am vrut c a Be nit o K ing și oa m e nii lui să plătească pe nt ru dure re a pe c a re a provoc a t -o. „Sună-mă dacă a i ne voie de c e va , Ca ra M ia ”, voc e a lui N ic o e ra blândă. „Gia va ve ni și t e va arăta în c a m e ra m a m e i t a le . Ea a re grijă de casă și îți va ofe ri t ot c e a i ne voie .” M i-a pove st it m a i de vre m e de spre Gia . Pra c t ic a c ondus această gospodărie pe nt ru N ic o. "Mulțumesc." M -a m uit a t pe st e umăr, înt â lnindu-i privire a întunecată și t ulbure . M i-a sa lva t -o pe m a m a . Ac e l singur a c t l-a făcut e roul m e u. T oa t e c e le la lt e păcate le -a m put ut ie rt a pe nt ru că m i-a sa lva t -o pe m a m a . „Fii în siguranță”, i-a m spus. Și înt oa rc e -t e acasă în siguranță . N ic o se t â ra se în inim a m e a . Gia a fost Dum ne ze u. Ave a unde va înt re pa t ruze c i și c inc ize c i și c e va , nu m -a m put ut de c ide . E posibil c a vâ rst a m a m e i m e le și m i-a plăcut de e a . Oc hii e i e ra u întunecați și a m a bili, zâ m be t e blâ nde strălucind m e re u prin e i, deși a ve a m senzația că a t re c ut prin greutăți. Î n t im p c e o a jut a m pe m a m a , e a a lăsat să sc a pe că părul e i e st e gri încă de la vâ rst a de douăzeci de a ni. Viață gre a , a re m a rc a t e a . M -a a jut a t să o duc pe m a m a în c a m e ra e i, a poi m -a a jut a t să-i curăț rănile. N u făcusem niciodată a st a îna int e , da r e ra c la r că Gia făcuse. Odată c e a m curățat-o pe m a m a , a m făcut duș și a poi i-a m ba nda ja t rănile, Gia m i-a da t două a na lge zic e pe c a re să le da u m a m e i. N u fuse se m niciodată a t â t de recunoscător pe nt ru o altă persoană în viața m e a c a Gia în a c e l m om e nt . De c â t e va ori, a m e rs c hia r să ve rific e c opiii, a făcut c â t e va fot ogra fii și s-a înt ors să-mi a ra t e că se dist ra u. Î n t im p c e m a m a moțea, sub influența c a lm a nt e lor, m -a m uit a t la Gia c a re stătea pe sc a unul de viza vi de a l m e u. — Ai m a i făcut a st a îna int e , a m susținut. Ea dădu din c a p răspunsul e i. "De c â t e va ori." „Pe N ic o?” N u știam nim ic de spre bărbat, de spre t re c ut ul lui. Ea a zâ m bit . „Bărbatul ăsta e st e pre a încăpățânat pe nt ru a lăsa pe a lt c ine va să-l peticească”, a răspuns e a c u un m ic zâ m be t . „De obic e i se curăță singur. Dacă nu e st e pre a rău că a re ne voie de un m e dic .” Ce va a tresărit în m ine la gâ ndul că N ic o e st e rănit. N u m i-a plăcut de loc . Știam a t â t de puține de spre e l. De dra gul lui Pe t e , nic i nu m i-a m da t se a m a că părinții lui încă m a i trăiau până nu a u apărut la nunt a noastră. „Pe c ine a i re m e dia t a t unc i?” a m înt re ba t , înc e rc â nd să-mi sc ot im a ginile lui N ic o rănit din c a p. „Sora lui a fost ult im a ”, voc e a Gie i e ra răgușită, făcându-mă să-i c a ut oc hii. — N ic ole t t a ? Surpriza i-a fulge ra t în oc hi, da r e a a da t din c a p c u răspunsul. Cum va , în c iuda fa pt ului că N ic o și c u m ine nu a ve a m săptămâni să ne cunoaștem, e l știa c â t de importantă e ra m a m a m e a pe nt ru m ine . Și nu i-a m spus niciodată un c uvâ nt . Am vrut să fa c a st a să funcționeze dacă m a m a e ra c u noi. Poa t e o put e m a jut a și pe m a m a lui. Am put e a fi o fa m ilie . Ar t re bui să vorbim și să ne cunoaștem m a i bine , da r poa t e ... Speranța a înflorit în pie pt ul m e u. A fost un înc e put bun pe nt ru căsnicia și viit orul nost ru împreună. Da r Be nit o K ing t re buia e lim ina t . A t re buit să plătească pe nt ru toată rănirea și m oa rt e a pe c a re le -a provoc a t - pe nt ru N ic o și sora lui, pe nt ru m a m a m e a și pe nt ru num e roa se a lt e vic t im e . Poa t e m a poa t e a jut a N ic o? „A m urit c u puțin pe st e t re i a ni în urmă.” Î n voc e a e i e ra tristețe și angoasă, la fe l c a la N ic o. T re buie să fi iubit și e a pe sora lui. „N ic o m i-a spus puțin”, a m șoptit. Am lua t m â na m a m e i m e le în a m e a , ținând-o st râ ns, speriată de oric e posibilit a t e de a o pie rde . Oc hii lui Gia o prive a u pe m a m a , da r știam că ve de pe a lt c ine va în loc ul e i. sora lui N ic o. „U n bărbat rău, un c ole g c u tatăl lui N ic o, a pus m â na pe e a ”, a grăunt e a . „A bătut-o și a ...” N u a reușit să t e rm ine c uvâ nt ul, da r a m știut la c e se re fe re a . I isus H rist os! „N ic o nu a put ut t re c e pe st e a st a . Și-a da t vina pe tatăl său, c hia r și pe m a m a lui. Da r, m a i a le s, se învinovăţeşte. V oia c a N ic ole t t a să locuiască c u e l, sub protecția lui. Da r își iube a m a m a . A insist a t să rămână c u e a .” Ca și c um m-aș învinovăți pe nt ru suferința m a m e i m e le . Tăcerea a zăbovit c u ult im e le ra ze de soa re c a re ve ne a u prin fereastră. Am c ont inua t să mă uit prin uşă, spe râ nd că fe t e le vor ve ni. La fe l si c u N ic o. Am vrut să-mi pun fe t e le în pa t , să le văd a dorm â nd. Mă a sigur că sunt e m c u toții în siguranță. „Pot st a c u e a ”, t re buie să fi simțit Gia lupt a m e a . „Du-t e la fe t e le t a le . V or fi în bucătărie c hia r a c um .” M -a m uit a t la form a adormită a m a m e i. „N u se va t re zi până m â ine . N u o voi părăsi.” „Bine ”, a m c e da t ne voia m e a de a -i ve de a pe ge m e ni. „Le voi pune înăuntru și a poi mă voi înt oa rc e .” — Î nt oa rc e -t e și verifică, a fost de a c ord e a . „Da r voi st a c u e a toată noa pt e a . Ai ne voie de som n." „La fe l și t u”, a m prot e st a t . — Dorm m ult , a răspuns e a se c . „Î n plus, pot dorm i doa r două-trei ore pe noa pt e . Apoi se înt orc coșmaruri de de m ult .” Atâția oa m e ni zdrobiți. Totuși, după a t â t de m ult t im p, de c â nd m i-a m pie rdut bunic a și t a t a , a m înc e put să sim t că a m o fa m ilie . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si t re i Oc e a nofPDF.c om N I CO EU oprit în spa t e le unuia dint re de pozit e le m e le indust ria le părăsite; Ale x e i c hia r în spa t e le m e u c u M a se ra t i-ul lui. M ia m c ondus La nd Rove r-ul, sc a une le din spa t e îm i a m int e a u că m a i a m m ult de pie rdut a c um . După c e sora m e a a m urit , pe nt ru m ine a fost la fe l dacă a m trăit sa u a m m urit . Singurul st im ule nt a fost răzbunarea m e a . Da r a c um , a m m ult m a i m ult . N u aș lăsa ist oria să se re pe t e . Aș prot e ja fe t e le a c e le a , Bia nc a , m a m a e i și m a m a m e a . A fost ne voie c a Bia nc a să vină în viața m a m e i m e le pe nt ru c a e a să se trezească în sfârșit. N u s-a înt ors la tatăl m e u. S-a înre gist ra t înt r-un c e nt ru de de zint ox ic a re . Odată c e a fost curățată, a m plănuit să o a m să locuiască pe proprie t a t e a m e a . Până la urmă, aș vorbi c u Bia nc a de spre a st a . Chia r a c um , a ve a propriile e i griji pe c a re t re buia să se c onc e nt re ze . Ale x e i își găsise m a m a în st a re proastă. A a juns la e a îna int e c a m e sa jul m e u să iasă, așa că nu a m put ut înțelege c e a de t e rm ina t izbuc nire a . "Est i bun?" întrebă Ale x e i. Est e ra r să ve zi vre o emoție t ra ve rsâ nd c hipul a c e st ui bărbat. A a vut o copilărie nenorocită, m a i m ult de c â t m a jorit a t e a . Din une le luc ruri e ra im posibil să t e înt orc i. Ca m oa rt e a N ic ole t t e i. Ca m a m a Biancăi c a re se încrucișează c u Be nit o K ing. Pe nt ru Ale x e i, a u fost prim ii lui douăzeci de a ni de viață. Cic a t ric ile rămân pe viață, une le c rude indife re nt de c â t t im p t re c e . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m intenționat să o țin pe Bia nc a la adăpost de t oa t e a c e st e a . N u a m vrut să văd strălucirea din oc hii e i zdrobindu-se la învățarea a t â t de m ult e adevăruri m urda re . Prost ia a st a numită viață a fost o cățea. Da r c u Bia nc a , m a m t re zit re spirâ nd din nou. Trăind din nou. Da , Ca ssio a ve a dre pt a t e . Era m obse da t de sora lui. „Da ”, i-a m răspuns la înt re ba re . „V re a u doa r să se t e rm ine c u t oa t e ra ha t urile a st e a . Omorâți-i pe c e i răi, faceți c opii, vedeți-i c re sc â nd în siguranță și fericiți, m urind bătrân c u o fe m e ie lângă m ine . Fără ca Be nit os din lum e să-l dracuiască.” Oc hii lui Ale x e i se îndreptară spre doc urile de pozit ului. "Ar fi drăguț. Totuși, nu sunt e m și noi c e i răi?” Ei bine , e l a ve a un punc t a c olo. Da r aș vre a să trăiesc, mulțumesc foa rt e m ult . Ave a m ne voie de soția m e a , să mă îngrop în e a e ra ra iul. Dacă e ra un ra i, îl găsisem. — N u m a i ploua pe pa ra da m e a , N ik ola e v. Le ona rdo ne aștepta, fe ric it ul nost ru vizit a t or țipând de ja oc hii. Le o a ve a dre pt a t e . Câ nt a în rusă. Purt â nd și o notă. „Am a uzit că ești noroc osul c a re a supraviețuit”, l-a m sa lut a t . Lașul nu știa dacă să se uit e la Ale x e i sa u la m ine . "Pe rm it e -m i sa ma pre zint . N ic o M orre lli și ghic i ce, gunoiule ? „C-c e ?” M irose a a frică și a piș. „Ai pășit pe t e rit oriul m e u fără pe rm isiune a m e a .” I -a m îndre pt a t pist olul înt re oc hi. „Și m i-a fura t t ra nsport ul.” „N u a m fost e u”, a im plora t e l. „N u a m fost noi. Era Be nit o. Și M a rc o.” Am fost surprins să a ud că a c e l fiu laș a l lui c hia r a îndrăznit să se a ve nt ure ze afară. U nul si a c e la si. „Da r a i luc ra t c u e l. N u-i așa?” — N u vre m t e rit oriul tău, zdrăngă e l. „Sa u t ra nsport ul. Doa r fa t a .” Ar fi bine să nu se gândească la fa t a m e a . „Cine sunt e m noi ?” N u vroia m neînțelegeri c â nd a m înc e put să-i uc id pe ticăloșii ăștia. „Oa m e nii lui V la dim ir Solonik ”. „Și c ine e st e fa t a ?” „Bia nc a Ca rt e r.” „Ahhh, ne noroc it ul greșit”, a m st riga t e u, a bia reținându-mi furia . „Est e Bia nc a M orre lli, soția m e a .” Oc hii i s-a u mărit, e ra m sigur că i se vor um fla din c a p și vom găsi niște globi oc ula ri rost ogolindu-se în jurul pic ioa re lor noa st re . „Be nit o a spus că e st e Bia nc a Ca rt e r.” „Bănuiesc că nu a i prim it not a ”, i-a m spus. A sc ut ura t din c a p. „Be nit o i-a prom is fa t a lui Solonik a c um ze c e luni. Ea fa c e pa rt e din a ra nja m e nt .” T ipul ăsta a fost o glumă. „Ce a ra nja m e nt ?” „Ara nja m e nt ul frum oa se lor.” N u din nou ra ha t ul a st a . Deși c um va , nu a m fost surprins. Eu și Ale x e i a m împărtășit o privire . „Continuă”, îl îndemnă Ale x e i în rusă, spe râ nd să-l liniștească. Bănuiam că știam de ja ; mă sâ c â ia de c â nd a m a fla t de spre da t oria de joc uri de noroc a bunic ului e i. „Fa m ilia Ca t a la no a se m na t un a c ord pe nt ru t re i generații de frum oa se . Oric e altă generație de descendentă feminină a fa m ilie i Ca t a la no de pe c oa st a Am a lfi. Be nit o a sc him ba t generația Bia nc a i Ca rt e r c u m a m a e i. Da r a st a nu e st e c ore c t . Ar t re bui să m a i fie da t ora t e încă două generații. V la dim ir a vrut -o pe Bia nc a . Fa m ilia Solonik c ont a pe a c e a coastă. A ve nit c u soția unui de sc e nde nt c a t a la n”. Sa u o fiică. „Și Bia nc a Ca rt e r...” se corectă e l ra pid, „... Bia nc a M orre lli deține o proprie t a t e pe c oa st a Am a lfi. M a m a e i l-a t ra nsfe ra t pe num e le e i.” La dra c u. Pe m ine . Oa re toată lum e a interlopă știa a st a ? Mi-aș pune viața în joc pe nt ru c a Be nit o să nu pa rt ic ipe la ga la Am ba sa dorului. T oc m a i i-a m înt ins poa rt a de a c c e s la coastă. V oia c a V la dim ir să fie prins, c a să poată renunța la înțelegere. La dra c u '! M -a orbit foa m e a de răzbunare sa u a fost dorința de a o fa c e pe Bia nc a pe nt ru m ine ? I -a m st re c ura t cuțitul în st om a c . Furia la Solonik , la Be nit o și, m a i a le s, la m ine însum i mă e visc e ra din int e rior, re fle c t â nd cuțitul pe c a re l-a m st râ ns în sus, vărsând măruntaiele t ipului pe st e t ot pe pode a . Prim ul m e u inst inc t c â nd a m văzut-o c u toți acești a ni în urmă a fost c ore c t . Ea nu aparținea lum ii m e le și e ra pre a bună pe nt ru a st a . Totuși, e a e ra a m e a a c um . Dându-și c orpul fără viață, împreună c u sc a unul, m -a m înt ors către Ale x e i. — Sunt im pre siona t , murmură e l. „N u a i a vut ne voie de m ine .” „Ani de practică.” A fost o afirmație adevărată. M int e a criminală e ra cerută de oric ine trăiește în această lum e . Alt fe l, pur și sim plu nu a i reușit. După c e a m urit N ic ole t t a , i-a m uc is pe toți oa m e nii c a re a u îndrăznit să o atingă, c u excepția lui Be nit o. Da r a r m uri și e l. Foa rt e c ura nd. Dacă nu de m â na m e a , a t unc i de fiii lui. „Sunt a t â t de sătul și obosit să a ud de spre a c ordurile Be lle s și M obst e rs.” Bănuiam, da r lit ora lul Am a lfi nu ve de a m ve nind. U lt im e le înregistrări sc oa se a u arătat-o pe bunic a e i dre pt proprie t a r, pe nt ru a fi predată m a m e i e i. Făcând pa rt e din a ra nja m e nt ul ne noroc it c ondus de fa m ilia K ing, soția m e a m -a înfuria t . N u c ont a . Ac um , t re buia să o prot e je z pe e a și pe fe t e le e i. „Spune -m i de c e a i ne voie ”, a ofe rit Ale x e i. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si pa t ru Oc e a nofPDF.c om BI AN CA H e st ie . Be nit o a a fla t se c re t ul pe c a re m a m a l-a păstrat în toți acești a ni. Toți e ra u în pa t . Am ve rific a t -o din nou pe m a m a și i-a fost re c e . Gia nu a a c c e pt a t un nu c a răspuns, așa că m -a m înt ors în dorm it orul pe c a re îl împărțeam c u N ic o. După un duș ra pid, a m găsit pe ba lc onul lui un colț c u ve de re la va st a lui moșie. Ae rul e ra re c e în t im p ce a pa rt a m e nt ului princ ipa l. N u l-a m stăteam obse rva t pe ba lc onul aseară, da r astăzi a m a vut puțin t im p să e x plore z dorm it orul lui N ic o după c e Gia m -a t rim is afară din c a m e ra m a m e i. M -a m așezat pe sc a un, înfășurată înt r-o pătură, înc e rc â nd să-mi a dun gâ ndurile . Epuiza re a e ra gre a în inim a m e a și în c orpul m e u, da r som nul a r fi inut il. Î n m int e a m e a se învâ rt e a u pre a m ult e griji. Mă simțeam în siguranță a ic i, c u pădurea în depărtare c a re ne înc onjura și numeroși oa m e ni c a re păzeau loc ul. Totuși, știam că nu put e m loc ui a ic i și nu put e m părăsi această proprie t a t e . N u e ra m sigur c a re e st e luc rul c ore c t de făcut. N e -a r prot e ja N ic o c â nd a a fla t de legătura m e a c u Be nit o? că e ra m fiic a om ului c a re și-a uc is sora ? Așa a m vrut să c re d. La urm a urm e i, e ra prie t e n c u Ca ssio și Luc a . Dacă m a m a , ge m e nii și c u m ine a r fi să alergăm, a ve a m ne voie de ba ni și c a m a m a să se facă bine . Gia m -a a sigura t că va înc e pe să se vinde c e și, în c â t e va zile , se va put e a mișca fără nic io dure re . Î nt re ba re a e ra dacă a ve a m c â t e va zile . Poa t e a r t re bui să rămân c u pla nul pe c a re m a m a și bunic a l-a u bătut m e re u în m ine . Ale rga . T a t a m -a făcut să prom it că voi c a ndida c â nd Be nit o a a fla t că sunt fiic a lui. N u a spus dacă a a fla t ; e ra m e re u c â nd. Dacă a r fi așa, a r t re bui să fugim foa rt e c urâ nd. Î n această săptămână. Am vrut să-mi țip dure re a în liniștea nopții. Totuși, nu m i-a r fa c e bine . Ae rul re c e și înt une ric ul m a sc a u sune t ul inim ii c a re m i se frâ nge . Știam că vom m e rge pe propriile noa st re drum uri se pa ra t e . Abia ie ri m -a m înfuria t pe soțul m e u. Ac um , c e va în pie pt ul m e u se st râ nge a de fie c a re dată c â nd mă gâ nde a m să nu-l văd. Era posibil să t e îndrăgostești de un bărbat a t â t de re pe de ? Să simți o gamă a t â t de largă de emoții înt r-un int e rva l de t im p a t â t de sc urt ? Oric e a r fi, m i-a r fi dor de e l. M i-a m a m int it prim a dată c â nd l-a m văzut, c â nd m -a m înt ors va ra , după prim ul a n de fa c ult a t e . N u știam c ine e st e , da r N ic o nu e ra un bărbat pe c a re să-l uiți ușor. A dom ina t c a m e ra , a ura lui c a pt â nd c u ușurință c a m e ra . A a vut același im pa c t a supra m e a în a c e a noa pt e c â nd e ra m în c e nt rul orașului DC c u niște prie t e ne și c u J ohn. I -a m împărtășit doa r o privire trecătoare, da r a dura t luni de zile să-l uit pe străinul frum os. Angie , J ohn și c u m ine a m da nsa t pe rit m ul m uzic ii, c lubul de noa pt e e le ga nt supra a glom e ra t . Re st ul prie t e nilor noștri a u da nsa t c hia r în jurul nost ru. Am râ s a t â t de t a re de mișcările de da ns a le lui J ohn. Ieșirea c u e l a fost înt ot de a una un suc c e s. Da r ore de da ns m -a u făcut să mă supraîncălzi. Era pre a c a ld. „H a i să be m o băutură”, a st riga t Angie pe st e muzică, trăgându-mă c u e a în zona ba rului. "Sigur!" a m st riga t e u ina poi. Am înc e put să-mi c roie sc drum prin cameră, da r m i-a m da t se a m a că pre a t â rziu Angie sa înt ors să da nse ze c u J ohn și fe t e le . „U f, micuțule trădătoare”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a , da r a m c ont inua t spre ba r. Odată c e a m c om a nda t băuturile, a m st a t în fața ba rm a nului, în t im p c e le făcea. M i-a m lăsat oc hii să sc a ne ze c a m e ra și a t unc i l-a m văzut. Oc hii lui s-a u c one c t a t c u a i m e i și a fost c a un zgom ot de e le c t ric it a t e . Stătea înt r-o cabină privată, împreună c u alți câțiva bărbați, da r nu se put e a înșela. Se uit a la m ine . Wow . Doa r na ibii de w ow . Era c e l m a i frum os t ip pe c a re l-a m văzut vreodată. M a i bătrân c a m ine . Da r a t â t de pe ric ulos de frum os. Cost um înc his la c uloa re . Corp m inuna t . Pa r inc his la c uloa re . Oc hi hipnotizanți, da r m i-a fost gre u să le văd c uloa re a de până a ic i și mi-aș fi dorit să a m o scuză să mă a propii. Și c hipul lui ascuțit și frum os, c u um bra perfectă de la ora c inc i. N u știam c ine e st e , da r știam că e st e im port a nt . Apropo de m odul în c a re stătea a c olo, c a și c um înt re a ga lum e a r fi fost la pic ioa re le lui. După prâ nzul m e u c u Angie , m -a m gâ ndit la a c e a noa pt e în c lub. Om ul m e u m ist e rios de la c lub de noa pt e e ra N ic o M orre lli. El a a lim e nt a t m ult e dint re fa nt e ziile m e le îna int e să ne căsătorim c u Willia m . De st in. Bunic a m e a c re de a în de st in. Se simțea sigur că N ic o e ra a l m e u. Șansele că ne -a m fi înt â lnit din nou a r fi t re buit să fie m ic i. Totuși, a ic i a m st a t în c ona c ul lui, c a soție. Ar t re bui să a m înc re de re în de st inul m e u? Am vrut să. La urm a urm e i, a sa lva t -o pe m a m a m e a . Poa t e ne -a r put e a prot e ja pe toți. „Iată,” voc e a lui N ic o m -a sc os din a m int iri. S-a așezat lângă m ine îna int e de a mă t ra ge în poală. Fără să mă gâ nde sc la a st a , m i-a m înfășurat brațele în jurul gâ t ului lui, a bsorbindu-i căldura și siguranța. Se simțea c a pătura m e a de se c urit a t e . "T ot ul bine ?" L-a m înt re ba t . „O să fie .” Cu siguranță a suna t c a o prom isiune . Și-a înc lina t c a pul și și-a apăsat buze le pe a le m e le . I m e dia t , oc hii m i sa u înc his, simțind sc â nt e i de lic ioa se t rim ise prin fie c a re celulă a c orpului m e u. "Ce m a i fa c e m a m a t a ?" „Se odihnește.” M -a m ghe m uit m a i a dâ nc în căldura lui. Bărbatul e ra un încălzitor viu. „Îți mulțumesc că a i sa lva t -o.” „T e voi sa lva m e re u, Ca ra M ia .” Î l iube sc pe a c e st om . T re buia să se înt â m ple re pe de așa? M i-a m îm pins de ge t e le prin părul lui înt une c a t . Era gros și m oa le . Era u a t â t de m ult e luc ruri pe c a re voia m să-i spun, da r simțeam că a ve a de ja o zi gre a . Ar t re bui să aștepte o zi. N e c a zurile nu a ve a u să dispară și a ve a ne voie de odihnă. "Ai a vut dre pt a t e ." Am sc him ba t subie c t ul. „Îți da t ore z princ ipa lul pe nt ru șase sut e de m ii de dola ri.” El a ridic a t din sprâ nc e ne . „Ce t e -a făcut să t e gândești la a st a ?” Am ridic a t din um e ri, lăsându-mi m â na să-i m â ngâ ie sc a lpul. „M i-a t re c ut în c a p. N u a i mințit. Era m un idiot .” M i-a lua t fața în mână, a duc â nd-o a proa pe de a lui. „N u t e voi minți niciodată. S-a r put e a să e x ist e informații pe c a re le om it , da r nu t e voi minți niciodată.” Am înghițit în se c , simțindu-mă prost . „L-a m c re zut c â nd a spus că a pus capăt”, a m m urm ura t . De st ul de c iuda t , nu m -a durut și a m bănuit că a re c e va c u a c e st bărbat în fața m e a . „N u om it e dacă t e hotărăști... să...” M -a m îm pie dic a t de c uvint e le m e le . „N u mă voi de c ide niciodată a supra une i a lt e fe m e i. T u ești pe nt ru m ine , pe nt ru t ot re st ul vieții m e le .” M i-a apăsat un sărut t a re pe buze . „Și a r fi bine să fie pe nt ru t ine , pe nt ru că voi uc ide pe oric e om c a re t e a t inge .” M i-a scăpat un sughiț și a poi un c hic ot . "At â t de rom a nt ic ." A zâ m bit și, deodată, l-a făcut să pară m ult m a i tânăr. "Ast a sunt e u. U n t ip rom a nt ic .” Apăsându-mi buze le de gâ t ul lui bronza t , a m inspira t a dâ nc . M irosul lui de ve nise a t â t de fa m ilia r. U n c onfort . „Știi prim a dată c â nd t e -a m văzut”, a m înc e put , apăsând sărutări ușoare pe gâ t ul lui și a poi a lt e rnâ nd c u lisuri. „... a fost c â nd a ve a m nouăsprezece a ni, în vacanța m e a de vară.” S-a liniştit şi i-a m căutat oc hii. „Î nt r-un c lub de noa pt e .” "Da ?" spuse e l c onc is. „Da . U n grup dint re noi a m m e rs la da ns. Angie și c u m ine ne -a m dus să be m c e va , m i-a m da t oc hii pe st e c a p. „M -a a ba ndona t îna int e să a junge m în zona ba rului.” „A fost prim a dată c â nd t e -a m văzut și e u”, a mărturisit e l. De st inul . Cuvâ nt ul m i-a bâ zâ it în c re ie r. „Î n m om e nt ul în c a re t e -a m văzut, t ot ul în m ine s-a sc him ba t .” „De c e nu m i-a i c e rut să da nse z c u t ine ?” a m t a c hina t înc e t . Da r știam că dacă a r fi făcut-o, a c e st bărbat m -a r fi da t jos de pe pic ioa re c u m ult t im p în urmă. „Pe nt ru că, deși nu știam num e le tău, știam că ești pre a bun pe nt ru a fi t â râ t în lum e a m e a coruptă.” Î n c iuda fa pt ului că e ra șeful lum ii int e rlope , N ic o e ra un om bun. Alt fe l, nu s-a r fi gâ ndit de două ori a t unc i să mă tragă în lum e a lui. Ar fi lua t c e e a c e a vrut indife re nt de c ost . — N u știam c ine ești, a m m urm ura t . „Deși dacă aș fi știut, sa r put e a să te-aș fi căutat. Pe nt ru că a ve a m de st ule fa nt e zii de spre t ine .” N e -a m uit a t unul la a lt ul pe nt ru o clipă, recunoscările noa st re sc him bâ nd a e rul dint re noi. „Ar fi t re buit să fiu un ticălos e goist și să t e ia u”, a re c unosc ut e l. „Da r știam că nu te-aș fi lăsat să ple c i.” „Și iată-ne”, a m șoptit. "Iată-ne." Au fost două zile de fe ric ire . M a m a și-a re ve nit , deși nu m a i spuse se nic iun c uvâ nt . Am simțit un fe l c iuda t de mulțumire. N ic o împreună c u Ca ssio și Luc a păreau să aibă înt â lniri în m od c onst a nt . Am pre supus că s-a înt â m pla t c e va rău, da r, în m od c iuda t , mă simțeam în siguranță. J uc a m un joc pe ric ulos, punâ nd în m â inile lui șansele m a m e i, a le ge m e ne lor și siguranța m e a . Î nc re de re a a fost un c onc e pt c a re m i-a fost fire sc până de c urâ nd. Am a vut înc re de re im plic it în m a m a , t a t a și bunic a . După c e a m a fla t se c re t ul fa m ilie i, înc re de re a s-a spa rt , da r a m înțeles de c e a u făcut-o. T a t a și-a folosit ult im a sufla re pe nt ru a e x plic a a st a . Da r Willia m s-a r fi put ut spulbe ra . Totuși, a c um , m -a m t re zit că a m înc re de re în N ic o. "Ce ga t e st i?" V oc e a lui N ic o a ve nit din spa t e le m e u și m -a m învâ rt it . Abia e ra ora c inc i și îi dădusem bucătarului o zi liberă c a să pot pregăti singur c ina . N ic o a a vut c â t e va zile lungi și m -a surprins fiind a ic i m a i de vre m e astăzi. Brațele lui s-a u înfășurat în jurul meu și fără să se gândească, c orpul m e u s-a re ze m a t în e l. Put e re a lui e ra m e re u reconfortantă. „Doa r o cină simplă”, i-a m spus. “File t m ignon c u c a rt ofi rosii si spa ra nghe l. Est e pre fe ra t a fe t e lor.” „H m m m m ”, m i-a c iugulit ușor ure c he a . "Si a l m e u." „Și la de se rt a m făcut m ousse de ciocolată. Spe r că aveți un dint e de dulc e .” Respirația lui fie rbint e pe gâ t ul m e u m i-a da t fiori pe șira spinării. „Doa r a t unc i c â nd t e implică.” Soțul m e u e ra nesățios. Așa a m fost și e u c â nd a fost vorba de e l. A fost un se nt im e nt c om ple t nou. N u m -a m c onside ra t niciodată de ose bit de sexuală, până c â nd N ic o a int ra t în lum e a m e a . Ac um mă c om port a m c a un a dole sc e nt înne bunit de se x . "Cum a fost ziua voastră?" „M a i bine a c um că sunt acasă”, a spus e l, dinții c iugulindum i ușor lobul ure c hii. Doa m ne , a c e st om , nu m-aș put e a sătura de e l. M i-a m dre s gla sul, c a să nu vadă c â t de rău m -a a fe c t a t . — Ai ve rific a t -o pe m a m a t a ? M i-a spus că N a nc y s-a însc ris la de zint ox ic a re și a vrut să se curețe. M -a m buc ura t pe nt ru e a și pe nt ru e l. A înse m na t foa rt e m ult pe nt ru N ic o să-și aibă m a m a îna poi în viață. Și-a a lune c a t m â na în jos, lovindu-m i pa rt e a laterală a sâ nului și t ra sâ ndu-l pe șoldurile m e le . — Își re vine bine , a spus e l, c u voc e a blândă. „Ac um , vre a u să vă a ud ge m e t e le , nu întrebările.” I isus. Fundul m e u a pătruns în erecția lui, c â nd un geamăt m i-a t re c ut prin buze . Mă dure a a t â t de t a re pe nt ru e l. M i-a st râ ns t ivul roc hie i până la st om a c , de ge t e le lui t re c â nd pe st e chiloții m e i udați. „V re a u să t e fa c să vii a c um ”, a spus e l a spru, c u voc e a răgușită la ure c he a m e a . M irosul lui e ra pe st e t ot în jurul m e u, c ina uitată. Am ge m ut m a i t a re c â nd e l m i-a înc onjura t c lit orisul prin m a t e ria lul subțire a l chiloților m e i. „N ic o”, a m răsuflat. „S-a r put e a să vină c ine va .” U m idit a t e a s-a a c um ula t înt re c oa pse le m e le , dure re a pulsată m -a înne bunit . M i-a a lune c a t chiloții înt r-o pa rt e și a a dâ nc it ; ble st e m e le lui ra c oroa se m i-a u șoptit la ure c he . De ge t ul lui s-a înfipt în păsărica m e a și st om a c ul m i s-a încleștat. „Bia nc a -” V oc e a Gie i a t re c ut prin c e a t a noastră de poftă și ne -a m despărțit a t â t de re pe de , înc â t fața m e a s-a izbit de a ra ga z. N ic o m -a t ra s re pe de îna poi c a să nu mă a rs. M i-a m dre s gla sul și i-a m a runc a t o privire . Pe c hipul lui e ra un zâ m be t mulțumit, în t im p c e îm i apăsa un sărut pe obra z. „M a i t â rziu”, a prom is e l și obra jii m i s-a u îm bujora t , e x a c t c â nd Gia a apărut în pra g. „Î nt re rup c e va ?” e a a int re ba t . "N u." — Da , răspunse N ic o în același t im p, ia r obra jii m e i t re buie să fi de ve nit roșu purpuriu. Gia a zâ m bit c u bună știință și nu m i-a r plăcea să ghic e sc la c e se gândește. „V oia m să t e înt re b dacă vre i să pun m a sa ?” „Sigur, fe t e le t e pot a jut a . T ot ul a r t re bui să fie ga t a în douăzeci de m inut e .” Stătea în spa t e le lui Gia și privirile ni s-a u înt â lnit . De ge t ul i s-a ridic a t la gură și l-a a spira t , a poi și-a îm pins m â inile în buzuna re . Dacă Gia s-a r fi înt ors în a c e l m om e nt și l-a r fi văzut, aș fi m urit de rușine. „T re buie să da u un a pe l ra pid și a poi sunt a l tău”, m i-a zâ m bit leneș. „Pot să a jut și e u.” Î n t im p c e se îndepărta, oc hii m e i i-a u străbătut fundul c a re arăta pre a bine înt r-o pe re c he de pa nt a loni întunecați. Pur și sim plu nu e ra c ore c t c a un bărbat să aibă un fund a t â t de bun. Copiii e ra u toți ascunși, m a m a e ra în pa t după c e și-a lua t m e dic a m e nt e le pe nt ru dure re , ia r Gia s-a re t ra s pe nt ru seară. N ic o și c u m ine le -a m e t ic he t a t pe fe t e și a făcut ora de c ulc a re m ult m a i rapidă. Curățând ra pid bucătăria pe nt ru c a bucătarul lui N ic o să nu găsească m ize rie , m int e a m e a e ra pierdută în t re c ut . N u se simțise niciodată așa c u Willia m . Ra re ori pune a fe t e le în pa t , indife re nt dacă e ra acasă sa u nu. N ic o a a jut a t m e re u c â nd e ra acasă. „Sunt ga t a ”, voc e a lui N ic o m -a făcut să t re sa r, uim it . S-a re ze m a t de t oc ul ușii, c u brațele încrucișate și c u oc hii prădători a supra m e a . "Pe nt ru c e ?" S-a îndre pt a t spre m ine , c u un zâ m be t pe c hipul lui frum os și frum os. "Ce fa c i?" L-a m privit suspic ios c u a c e l râ nje t pe față. El pune a la c a le c e va . „Sunt ga t a pe nt ru de se rt ul m e u”, toarcă e l și c e va de spre fe lul în c a re a spus că m -a făcut să mă uit la e l de două ori. A vrut să spună-? Sa u vorbe a de spre m ousse -ul pe c a re l-a m făcut? N u, a făcut-o să sune m ult pre a suge st iv c a să se re fe re la de se rt ul propriu-zis. Dre a pt a ? Pie le a m i s-a încălzit, părea că se întâmplă m ult e în jurul a c e st ui bărbat. Am înghițit gre u. „M ousse -ul de ciocolată e st e în frigide r”, a m răspuns e u, c u voc e a răgușită. A c hic ot it înt une c a t . „Știm a m â ndoi că nu vorbe sc de spre m ousse .” Bine , a c um e ra m în flăcări. Dacă aș înc e pe să mă vâ nt , a st a a r a lim e nt a foc ul? Poa t e un duș re c e . — Scoate-ți chiloții, soție. Corpul lui mă ținea încolțit de bla t ul din bucătărie. M -a m uit a t în jur, nu e ra un singur sufle t în jur. După c e ne -a m a sc uns pe ge m e ni, părea că t ot pe rsona lul lui N ic o s-a împrăștiat. Da r se put e a u înt oa rc e în oric e m om e nt . "Aic i?" N u put e a vorbi se rios. M -a prins de bla t , c u un braț de fie c a re pa rt e a m e a . M e t a lul ve righe t e i lui a zgom ot it de t e jghe a , un re a m int ire că îi aparținem. "Da a ic i." N u e ra nim ic pe c hipul lui c a re să-i trădeze dorința. Cu excepția oc hilor lui. Ce le încălzite c u c e va înt une c a t și se x y. "Ac um ." — Cine va va ve de a , a bia m -a m sufoc a t , inim a îm i bătea sub c oa st e . Era m emoționat, înc â nt a t c a niciodată. „N u a r t re bui să intrăm în dorm it or?” „Dacă vor să trăiască, nu vor ve de a nim ic ”, a răspuns e l înt une c a t . „Și noi stăm a ic i. V re a u să t e gândești la m ine de fie c a re dată c â nd gătești, de fie c a re dată c â nd c oc i.” V oia să m a rc he ze fie c a re colț a l a c e st e i c a se , așa că nu put e a m scăpa de a m int ire a m â inilor lui a supra m e a . N u că aș put e a oric um . „Am ne voie de chiloții ăia, Bia nc a .” Îndreptându-mă, c orpul m e u a rămas la c uloa re c u a l lui. Oc hii lui e ra u flămânzi a supra m e a , urmărindu-mi fie c a re mișcare. M i-a m a runc a t chiloții pe pic ioa re , a runc â nd o privire din nou în jur pe nt ru a mă a sigura că nu e ra nim e ni în a propie re și a poi i-a m îm pins ra pid chiloții în pa lm a lui întinsă. „Iată”, a m mormăit e x a spe ra t și a m pornit c a niciodată. Om ul ăsta m -a înne bunit . — Ac um urcă pe t e jghe a , ordonă e l. "De c e ?" a m scârțâit. Cu siguranță nu a r fa c e a st a a ic i. „Ca ra …” torcă e l c u o amenințare întunecată în voc e . "Bine bine ." Cu spa t e le la dula puri, a m sărit pe t e jghe a , fără să înt re rup c ont a c t ul vizua l c u e l. „Ac e a st a e st e soția m e a bună”, a lăudat e l și c e va în m ine sa t opit la la ude le lui. Ave a m ne voie de c ine va c a re să mă plesnească t a re . M i-a plăcut să-i fa c pe pla c soțului m e u. „Ac um , t ra ge roc hia până la șolduri și de sc hide pic ioa re le . V re a u să văd c â t de ud ești.” Am înghițit în se c , c u int e riorul a rzâ nd. M -a r găsi ud. N u i-a t re buit m ult pe nt ru c a a c e st om să mă e ne rve ze . T ot c e t re buia să facă e ra să se uit e la m ine și mă t ope a m sa u a rde a m în cenuşă. U n firic e l de dorință îm i c urge a pe int e riorul c oa pse lor. Î nc e t , m i-a m lua t t ivul roc hie i și a m t ra s-o în sus și m i-a m de sc his pic ioa re le la rg, c u păsărica expusă la e l. Bla t ul e ra re c e pe pie le a m e a arzătoare. S-a r put e a să fi fost deschisă și pe jumătate goală pe nt ru e l, da r a fost c e va a l na ibii de put e rnic c â nd i-a văzut oc hii întunecați. Om ul st oic și re c e s-a t ra nsform a t înt r-un lup flămând. S-a r put e a să-mi dom ine c orpul, da r e u i-a m dom ina t dorința. „V e i doa r să t e uiți?” Am e x pira t , păsărica m e a pulsa nd de ne voia de a t inge re a lui. „V re i să-ți mănânc pizda ?” râpă e l, oc hii lui flămânzi nu se uită niciodată de pa rt e de loc ul m e u dulc e . „Cunt e st e un c uvâ nt a t â t de urâ t ”, a m mormăit. Î nt ot de a una a m urâ t a c e l c uvâ nt , deși ve nind din gura lui N ic o, suna m a i se x y de c â t înjosit or. S-a r părea că t ot ul de spre soțul m e u m a înc â nt a t . Încă nu se mișcase, așa că m i-a m înt ins m â na și m i-a m t re c ut de ge t ul pe st e c lit oris. La na iba , e ra m ud. N u va dura m ult să mă de sprind. „Ar suna păsărică m a i bine ?” întrebă e l c u o voc e răgușită, c u ve na din gâ t îi pulsa . El a fost la fe l de a fe c t a t de a st a c a și m ine . M i-a da t c ura jul suplim e nt a r de c a re a ve a m ne voie . De ge t e le m i-a u t re c ut pe st e c lit orisul pa lpit a nt și m -a m simțit a t â t de bine . N u la fe l de bine c a a t inge re a lui, nim ic nu s-a simțit la fe l de bine c a N ic o. „V re a u păsărica t a la de se rt .” U n m ic zgom ot de plăcere m i-a părăsit buze le a uzind c uvint e le lui m urda re . M â na lui m a re s-a înfășurat în jurul înc he ie t urii m e le , forțându-mă să nu mă m a i pipăi c u de ge t e le . M i-a dus m â na la buze și a a spira t înc e t fie c a re de ge t , făcând bâ zâ it a dâ nc în gâ t ul lui. „N ic o, e u…” Doa m ne , aș put e a a ve a orga sm îna int e c a e l să mă atingă. I nt e riorul m e u s-a c ut re m ura t și păsărica mă dure a pe nt ru e l. Reținerea m e a a fost inexistentă c â nd a fost vorba de a c e st om . Am înt ins m â na c u cealaltă mână și m i-a m ondula t de ge t e le prin părul lui, trăgându-l m a i a proa pe . N u a ve a nic iun se ns să mă ne g. l-a m vrut . Elibe râ ndu-m i m â na , buze le lui a u c oborâ t pe a le m e le , fe rm e , da r m oi. M â inile m e le s-a u înt ins în spa t e le lui, st râ ngâ ndu-i cămașa, t re buind să-i a t ing pie le a . I -a m răspuns sărutului c a o fe m e ie înfometată. A făcut un zgom ot sălbatic în gâ t și lim ba i s-a mișcat m a i re pe de , m a i t a re , învâ rt indu-se c u a m e a . Soțul m e u știa să sărute. M i-a t ra s roc hia , s-a m ot ot olit în jurul t a lie i m e le , pe st e c a p, rupâ ndu-ne sărutul. Sut ie nul meu a urm a t , lăsându-mă c om ple t goală sub privire a lui. M â inile lui c a lde m i-a u c oborâ t c orpul, respirația m e a gre a de a nt ic ipa re . "Ține-te bine ." A da t din c a p spre brațele m e le . „Intenționez să îm i ia u t im p m â nc â nd de se rt ul.” Sfint e na ibii! M i-a m pus brațele în spa t e le m e u, c u pa lm e le în jos pe t e jghe a . Gura lui a c oborâ t până la gâ t ul m e u, lingâ nd, sărutând, c iugulind și un geamăt gut ura l a răsunat prin bucătărie. Apoi gura lui s-a mișcat în jos, lingându-mă de pe gâ t pe c orp. Î nt re gul m e u c orp a amenințat să e x plode ze , să se spargă înt r-un m ilion de bucăți. „N ic o, t e rog”, a m im plora t e u, c u c a pul înt ors pe spa t e și c u oc hii închiși. Om ul a c e st a m i-a făcut c orpul să ardă. Dure re a dint re pic ioa re le m e le s-a int e nsific a t c u fie c a re secundă c a re t re c e a . „Ca ra m ia , de sc hide oc hii.” V oc e a lui e ra răgușită, dorința groasă în e a . M i-a m de sc his oc hii forțat, privindu-l prin ple oa pe le m e le gre le . Lup. S-a uit a t la m ine flămând c a un lup. Corpul m i-a t re m ura t de a nt ic ipa re c â nd e l îm i îm pinge c oa pse le m a i de pa rt e , privire a din oc hii lui înfometată, re fle c t â nd c e e a c e mă simțeam. Ridicându-și privire a înfometată, oc hii ni s-a u bloc a t . „Oc hii tăi pe m ine . V e zi c â t de înfom e t a t sunt de păsărica t a , a m â râ it e l și m i-a pus c orpul înt r-un infe rn în toată re gula . Ac e st a t re buia să fie c e l m a i dulc e ia d. Ca pul lui a c oborâ t înt re c oa pse le m e le , miriștea de pe fața lui m i-a zgâ ria t pie le a m oa le și în m om e nt ul în c a re lim ba lui a a t ins int ra re a m e a , gura lui înc hizâ ndu-se pe păsărica m e a , un geamăt put e rnic a răsunat prin bucătăria goală. N im ic nu a a vut vreodată m -a m simțit a t â t de bine . Gura și lim ba lui a u făcut m a gie , trimițând unde de șoc în t ot c orpul m e u. M -a m lovit de gura lui, c u spa t e le arcuindu-mă în e l. „Fuuuuc k ”, a m șuierat c u răsuflarea. Z gom ot ul a dâ nc din gâ t ul lui a t rim is o vibrație prin c orpul m e u. Respirațiile îm i ve ne a u din c e în c e m a i re pe de , gâ fâ ind put e rnic . Dum ne ze ule ! N u aș supraviețui a st a . Am be le m â ini l-a u a puc a t de c a p, c a și c um a r fi spe ria t că se va opri, de ge t e le m e le st râ ngâ ndu-i părul m oa le . „N u t e opri”, a m im plora t e u. „T e rog... Oh, Doa m ne .” M odul în c a re c orpul m e u a răspuns la a t inge re a lui N ic o a fost e nt uzia sm a nt , îmbătător. Lim ba lui a a lune c a t în m ine , un zum ze t vibrâ nd prin fie c a re fibră a m e a . Fe lul în c a re m -a făcut să mă sim t a fost m a gic . Am gâ fâ it a t â t de t a re , m i-a u bâ zâ it ure c hile și a m sc os zgom ot e pe c a re nu mă m a i a uzise m până a c um . t a re c lit orisul , ia r c orpul m i s-a spulbe ra t , m int e a m e a scăpată de sub c ont rol. N u a lăsat afară, lingâ nd t a re , bătând fie c a re picătură de parcă a r fi fost ult im a băutură pe c a re o va lua vreodată. Om ul a c e st a a fost foc ul m e u. Foc ul a de ve nit ra pid un infe rn - pe ric ulos și m ort a l. Re spirâ nd gre u, l-a m privit c u ple oa pe le pe jumătate înc hise . S-a îndre pt a t , bărbia lui strălucind c u dove zi a le excitării m e le și a le foa m e t e i m e le sălbatice în oc hii lui. M â na lui s-a lovit de obra zul m e u și a t re buit să lupt c u dorința de a -m i fre c a fața în pa lm a lui m a re . Era încă îmbrăcat în c ost um ul lui din t re i pie se , în t im p c e e u stăteam goală pe bla t ul de marmură din bucătărie. Fără a ve rt ism e nt , m â na lui s-a înt ins în spa t e , prinzâ ndu-m i părul în st râ nsoa re a lui. N u gre u, da r sufic ie nt de fe rm pe nt ru a mă c ont rola . Gura lui sa izbit de a m e a , lim ba lui îm pingâ ndu-m i buze le , sărutul dur și pose siv. Corpul m e u e ra se nsibil la orga sm ul c a re t oc m a i m -a spulbe ra t , ia r e l a prinse se din nou flăcările. M â inile m e le s-a u înt ins fre ne t ic la na st urii ve st e i lui, nerăbdătoare să-l pun gol. Ave a m ne voie să-i sim t pie le a sub pa lm e le m e le , să-i sim t inim a sub vâ rful de ge t e lor m e le . Odată c e fie c a re na st ure de pe vestă a fost de sc he ia t , i-a m îm pins ja c he t a și ve st a de pe umăr și a m be le a u căzut fără sune t pe pode a . Apoi, a m bâ jbâ it c u na st urii de la cămașă. „La na iba , de c e porți a t â t de m ult e ha ine ?” a m bolborosit , frust ra t . A sm uls cămașa, c u na st uri zburâ nd în jurul bucătăriei, da r nic iunul dint re noi nu ne -a păsat. Amândouă m â inile noa st re s-a u înt ins la c e nt ura lui în același t im p. Privirile ni s-a u înt â lnit , dorința arzătoare în a m â ndoi lim pe de c a ziua . Sa u noa pt e a , în c a zul nost ru. Coborâ nd oc hii, i-a m privit antebrațele m a ri lângă c e le m ic i. Ce rne a la de pe pie le a lui bronzată ie se put e rnic pe pie le a m e a deschisă la c uloa re . Am înt ins m â na după m â inile lui, de ge t e le m e le înfășurându-i înc he ie t urile lui t a t ua t e și îndepărtându-le înc e t . Mă așteptam pe jumătate să mă oprească; e l nu a făcut-o. Î nc ura ja t de a st a , m -a m dus să luc re z la c ure a ua și fe rm oa rul lui, îm pingâ ndu-i pa nt a lonii de c ost um . N u purt a box e ri, c a de obic e i, ia r pe nisul i-a sărit libe r. N u văzusem niciodată c e va a t â t de e rot ic . Corpul a c e st ui bărbat e ra o operă de artă, c e e a c e mă făcea la c om pe nt ru e l. Pa nt a lonii i-a u căzut pe pode a , c ure a ua zgom ot â nd de gre sie . Și-a da t pa nt a lonii jos împreună c u pa nt ofii, a poi a urm a t șosetele. Ac e st bărbat e ra supe rb. Cu G m a re . Oc hii mei au ple c a t de la pic ioa re le lui bronza t e și m usc uloa se , până pe t runc hiul lui. Pe nisul lui t a re e ra frum os, făcându-mi gura apă. N u m i-a plăcut niciodată să fa c o m uie . Da r c u a c e st om ... m i-a plăcut să fa c a st a . Se simțea înc ura ja t or să aibă a t â t de m ult c ont rol a supra plăcerii lui. T ot ul de spre c orpul a c e st ui bărbat e ra pe rfe c t . M â inile m i-a u t re m ura t c â nd a m înt ins m â na după a bdom e ne le lui solide , de ge t e le m i-a u t re c ut de -a lungul pa c he t ului lui de șase, urmărind t a t ua jul lupului sălbatic. Pie le a lui N ic o e ra fie rbint e , așa c um îm i im a gina m că va fi bla na unui lup. Pe nt ru prim a dată de c â nd ne -a m căsătorit, m i s-a părut că în sfârșit a m reușit să învăț c orpul soțului m e u fără grabă. Î n bucătărie, din t oa t e loc urile . Am t ra sa t ușor c e rne a la de pe claviculă c a re i-a urc a t puțin pe gâ t ul infe rior. Pe t a le le une i flori, un t ra nda fir. At â t de dife rit , opus de lup. A fost frum os, ia r semnificația din spa t e le lui m i-a făcut să mă doară inim a . Pe nt ru pie rde re a lui. M â na m i s-a de sc his și a m apăsat o palmă pe pa rt e a dreaptă a gâ t ului lui, pulsul lui t unâ nd sub a t inge re a m e a . Dure re a dint re pic ioa re s-a int e nsific a t din nou, im plorâ nd să fiu alinată. Era m la c om de e l, doa r de e l. Ridic â ndu-m i sălbatic în c a pul, a dâ nc ul privirile oc hilor ni s-a u lui. înt â lnit . Sălbăticie Era și c e va tristețe, a m e st e c a t e în mările cenușii furt unoa se . Î na int e să t ra g următoarea respirație, m â na lui s-a înfășurat în jurul înc he ie t urii m e le și a t ra s-o de pe c orp. Ce le la lt e m â ini a le lui m -a u prins de fund și m -a u ridic a t de pe t e jghe a . "Ce -" Gura lui m i-a înghițit înt re ba re a . Câțiva pași și m -a lipit de pe re t e . Pic ioa re le m e le s-a u înfășurat în jurul t a lie i lui, ținându-mă. Luâ ndu-m i a m be le m â ini, le -a ridic a t de a supra c a pului m e u, apăsându-le de pe re t e . „N u ve ni până nu spun a st a ”, a spus e l îm pot riva gurii m e le , c u voc e a răgușită. „Și ține-ți m â inile de a supra c a pului.” M â inile lui a u c oborâ t la șoldurile m e le m oi și, înt r-o mișcare rapidă, a int ra t în m ine brut a l, umplându-mă până la m â ne r. Și-a îm pins șoldurile, umplându-mă și m a i a dâ nc , ia r e u a m șuierat. M -a a prins, c a un c hibrit c u benzină. „T i possie do”, a răpit e l c u put e re . „C-c e ?” Cre ie rul m e u e ra în luptă. "T e de t in." V oc e a lui e ra aspră, gura lui lacomă spre m ine . O pa rt e profundă din m ine a vrut să-l spun, da r c e a m a i m a re pa rt e din m ine a căutat doa r plăcerea pe c a re știam că m i-a r put e a a duc e . „T i dom ino.” Pe a ia l-a m int e le s. t e dom in . Și Dum ne ze u a făcut-o vreodată! M i-a m ut a t gâ t ul în la t e ra l, ia r e u a m șuierat c â nd m i-a mușcat c la vic ula . A urm a t im e dia t supt pie le a de a c olo. S-a mișcat, pom pâ nd înăuntru și afară din m ine , t a re și ne m ilos. U n sc â nc e t m oa le m i-a scăpat de pe buze , c u fie c a re a lune c a re a t ije i lui dure îm pingâ nd înăuntru și afară din m ine . S-a mișcat m a i re pe de , pom pâ nd înăuntru și afară din m ine , copleșindu-mă. „N u t e voi lăsa niciodată să ple c i”, a jura t e l, c u voc e a plină de se nt im e nt e . Deși nu le put e a m dist inge . S-a sc os din m ine și a poi a re ve nit c u toată forța. "Ești a m e a . Am făcut un jurământ în sâ nge și în fața lui Dum ne ze u... ești a l m e u pe nt ru t ot de a una .” M -a copleșit. Semnificația c uvint e lor lui în t im p c e a pom pa t c u put e re în m ine m -a dus din c e în c e m a i sus. I nt e nsit a t e a fiecărei îm pinge ri m -a a dus din c e în c e m a i a proa pe de va lul de c a re a ve a m ne voie . „N ic o”, i-a m st riga t num e le , fără sufla re . „N u ve ni încă”, a ordona t e l și gura m i s-a înt re de sc his, un țipăt tăcut pe buze . U it â nd de c om a nda lui anterioară, m â inile m e le și-au părăsit poziția de a supra c a pului m e u și la u înfășurat în jurul spa t e lui. Ținându-mă de e l de parcă viața m e a a r de pinde de e l, unghiile m e le s-a u înfipt t a re în c a rne a lui și spa t e le m e u a rc uit . Era m a t â t de a proa pe . N u aș fi în st a re să o țin. Da r a m vrut să-i fa c pe pla c . M i-a m st râ ns păsărica, int e riorul m e u st râ ngâ ndu-se în jurul pe nisului lui t a re , în t im p c e e l îm pinge a fără înc e t a re . — La na iba , strigă e l. „Ca ra M ia , mă ve i rupe .” Am gâ fâ it , prim ind fie c a re îm pinge re , clădirea plăcerii, ga t a să rupă ba ra jul. „T e rog, N ic o”, a m im plora t e u, c u sâ nge le în flăcări. M â na lui s-a înt ins înt re c orpurile noa st re și de ge t ul lui m i-a găsit c lit orisul, c iupindu-l c u put e re . U n țipăt m i-a părăsit buze le și ba ra jul s-a spulbe ra t sub forța c ure nt ului în bucăți m ic i, c â nd un va l de plăcere intensă a răsărit în int e riorul m e u. S-a mișcat și m a i re pe de , lovindumă și m a i a dâ nc și a m st riga t , lum ini a lbe fulge râ ndu-m i în spa t e le ple oa pe lor. L-a m privit de -a lungul orga sm ului, mușchii lui a puc â ndu-i, oc hii a rzâ ndu-i, dâ nd foc fie c a re c e nt im e t ru din m ine . „Bia nc a ”, a m â râ it e l num e le m e u și s-a revărsat în m ine , de ge t e le lui înfipâ ndu-m i în c a rne . Văzând că orga sm ul îl rupe , la fe l c um m -a rupt pe m ine , c e va în pie pt ul m e u s-a despărțit. N u se put e a scăpa de e l, nu se put e a a sc unde de e l. Două t rupuri a u de ve nit unul, două sufle t e a u da nsa t în nori, împărtășind plăcerea c a re s-a simțit c um va specială. A simțit-o? Și-a îngropa t c a pul în c urba gâ t ului m e u, a m â ndoi re spirâ nd gre u în liniștea nopții. N u s-a sc os din m ine ; nu s-a îndepărtat. Era m doa r noi. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si c inc i Oc e a nofPDF.c om N I CO T Proble m e le s-a u sc him ba t înt re Bia nc a și m ine în ult im a săptămână. Pe nt ru m a i bine . T re c use a proa pe o săptămână de c â nd e ra m căsătoriți și e ra m c e a m a i fericită pe c a re a m fost vreodată. Am căzut înt r-o rutină. Î n fie c a re dimineață se t re ze a c u m ine , deși i-a m spus să doarmă. Ea stătea și sorbe a din c a fe a în t im p c e mă pregăteam, vorbind de spre pla nurile e i pe nt ru ziua respectivă. Apoi îm i dădea propria c a fe a și mă duc e a la ga ra j. Î n m a jorit a t e a se riilor lua m c ina împreună, în fa m ilie , a poi făceam e c hipe pe nt ru a duc e c opiii la c ulc a re . Ar a ve a grijă de m a m a e i c u Gia . Apoi a m fost doa r noi doi pe nt ru noa pt e , până c â nd a m â ndoi ne -a m înt ins goi pe pa t ul nost ru epuizați și săturați. Era același luc ru în fie c a re noa pt e ; s-a r ghe m ui în m ine și s-a r a dorm i. N u m -a m simțit niciodată a t â t de mulțumit și fe ric it . M -a făcut ne bun de fe ric it . Dacă a r fi eliminată amenințarea tatălui e i. Ca ssio și Luc a stăteau în biroul m e u, în t im p c e e u stăteam lângă fereastră și prive a m sc e na de afară. Sofia , m a m a Biancăi, își re ve ni înc e t . Azi a fost prim a dată c â nd Bia nc a a sc os-o afară. Deși după Gia și Bia nc a , e a nu spuse se un c uvâ nt de spre c e e a c e i se înt â m pla se . Soția lui Be a r, Bia nc a , și Gia a u st a t c u e a pe vorbă. Copiii s-a u juc a t la mică distanță. „Ar t re bui să m e rge m sa u nu la ga la a m ba sa dorului?” a înt re ba t Luc a . a m ridic a t din um e ri. "Am put e a . Î n c a zul în c a re Be nit o și M a rc o a u de c is să nu-și pună t oa t e ouăle înt r-un singur coș. Privire a m e a s-a îndre pt a t spre c e i doi frați. „Da r Bia nc a nu vine . Est e pre a risc a nt .” Ei a u da t im e dia t din c a p în se m n de a c ord. Au vrut să o țină în siguranță, la fe l de m ult c a m ine . Be nit o a vrut să pună m â na pe Bia nc a din m a i m ult e m ot ive , datorită m ie . Era fiic a lui, deținea un im obil de prim ra ng pe Coa st a Am a lfi și a ve a două fiic e proprii. Ce l m a i m a re șofer a fost proprie t a t e a din I t a lia , deși a ve a o fiică a ve nit pe loc ul se c und. V ise le lui de fide lit a t e c u fa m ilii put e rnic e s-a u îm plinit odată c u a a ve a o fiică, c u excepția fa pt ului că i-a m da t na ibii. M -a m căsătorit m a i înt â i c u e a . Așa c um e ra pla nul m e u, da r nu mă ba za se m pe Bia nc a să fie proprie t a ra proprietății pe c a re Be nit o și-a dorit -o. Am fost a l na ibii de e ne rva t că t ra nsfe rul de proprie t a t e nu a apărut niciodată în nic io căutare de funda l. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a păstrat-o pe m a m a e i c a amantă în toți acești a ni. Da , e ra pre fe ra t a lui, da r a u e x ist a t m a i m ult e m ot ive pe nt ru a st a de c â t doa r frumusețea Sofie i. Sofia Ca t a la no a fost c e a m a i longevivă amantă a sa . Coa st a Am a lfi a fost vorbită și deținută de c e le m a i influe nt e fa m ilii c rim ina le it a lie ne . Era o ra rit a t e c a re s-a înt â m pla t poa t e o dată la două sut e de a ni să iasă c e va pe piață și, de obic e i, e ra sm uls îna int e c a se m nul De vâ nza re să ajungă pe pământ. Coa st a Am a lfi a fost c e l m a i bun se c re t de contrabandă dint re c rim ina lii mafioți și pirații din lum e . Am deținut o bucată bună din e a , mulțumită tatălui bun. Fa m ilia Bia nc a i deținea o bucată și m a i m a re , de fa pt c e a m a i m a re bucată din e a . Fa m ilia bunic ii Biancăi a fost una dint re puținele c a re i-a u t ra nsm is proprie t a t e a fiic e i lor c a re a m igra t în St a t e c a re , în m od ironic , nu și-a dorit nim ic de -a fa c e cu activitățile c rim ina le . A fost m e nit să permită fa m ilie i lor să iasă din lum e a interlopă c u proprietățile lor de pe c oa st a Am a lfi intactă, da r bunic ul Biancăi a da t na ibii c â nd a pa ria t . Fa m ilia K ing nu deținea nim ic . Da r își dore sc de foa rt e m ult t im p să int re pe a c e le proprietăți. Î n se a ra a st a , o pa rt e din c oa st a va fi vândută la gală c e lui m a i m a re ofe rt a nt . Be nit o a fost singurul ofe rt a nt . Bănuiam că a c e st a e ra m ot ivul pe nt ru c a re Be nit o e ra a t â t de dornic de Sophia Ca t a la no. — N ic o, c e s-a făcut s-a făcut, spuse Ca ssio pe nt ru a ze c e a oară. „T re buie să-l uc ide m pe Be nit o”, a m grăunt. „Î n c a z c ont ra r, a vâ nd în ve de re că proprie t a t e a e st e pe num e le Biancăi, nu va renunța niciodată.” „De c e a sărit pe st e m a m a e i și a m e rs dire c t la Bia nc a ?” întrebă Luc a . M a m a e i a vrut să nu-l țină la înde m â na lui Be nit o, da r nu s-a gâ ndit niciodată. Ea a c ont a t pe Bia nc a să rămână singură de c â nd a făcut sc him b de loc uri c u fiic a e i. Ar fi t re buit să știe că Be nit o nu și-a ținut prom isiunile . „Se pa re că a fost c e re re a m a m e i e i. L-a lăsat să creadă că i-a fost t ra nsfe ra t prin t e st a m e nt ul m a m e i sa le , da r i-a t ra nsfe ra t -o dire c t Bia nc a i. N u voia c a Be nit o să-și forțeze m â na . Făcând a st a , fără să știe, a re a dus-o pe Bia nc a pe piață. Ea a c ont a t pe Be nit o să joa c e c ore c t , da r ne noroc it ul ăla nu joacă niciodată c ore c t . Ave a de gâ nd să o vândă lui V la dim ir prin a ra nja m e nt ul Be lle s a nd M obst e rs și c e i doi a u fost de a c ord să împartă proprie t a t e a .” Da r de c e să împărtășească c â nd a put ut să ia t ot ul a c um că știa că Bia nc a e st e fiic a lui! „Est e c hia r a t â t de m a re ?” întrebă Ca ssio. "Ce l m a i m a re . Poa t e găzdui c u ușurință douăzeci de na ve de croazieră.” Punâ ndu-m i c e lula pe birou, m -a m așezat la birou. M -a m re ze m a t în sc a un, m i-a m ridic a t călcâiele și m i-a m a prins un t ra buc . Luc a și Ca ssio e ra u de ja la loc ul doi. Era un re la x a nt , da r Bia nc a ura m irosul, așa că e vit a se m t ra buc urile . Ar t re bui să fa c un duș îna int e de a o a t inge . — Oric a re dint re c ont a c t e le t a le a re informații de spre c e sa înt â m pla t c u m a m a e i? l-a m înt re ba t pe Ca ssio. A sc ut ura t din c a p. — Încă nu a vorbit ? "N u. E înt r-o formă proastă”, le -a m spus. Vânătăile e i se vinde a u, da r c e va de spre fe lul în c a re oc hii e i se uit a u goa li, morți. N u e ra m sigur dacă a c e a fe m e ie se va înt oa rc e vreodată din ia dul prin c a re trăise. — Ce va de spre a t a c uri? întrebă Ca ssio, t re c â nd la subie c t ul e ve nim e nt e lor re c e nt e . „Am o t e orie , da r nu există fa pt e c a re să o susțină”, a m spus în c e le din urmă. Î n c a pul m e u a fost un gâ nd de zile înt re gi. "Ce e st e ?" întrebă Ca ssio. — At a c urile a supra de pozit e lor, a m înc e put e u. „Au fost pre a neglijenți și pre a ușor țintuiți de oa m e nii lui V la dim ir. Dacă Be nit o a r înc e rc a să ne folosească pe nt ru a -l uc ide pe V la dim ir pe nt ru a rupe a c ordul pe c a re l-a înc he ia t c u e l odată c e a a fla t că Bia nc a e ra fiic a lui? De c e să împartă dacă a r put e a a ve a t ot ul pe nt ru e l, c a tatăl e i.” Ca ssio s-a sprijinit de c oa t e le lui c a re i-a u sprijinit ge nunc hii, proc e sâ nd c e e a c e t oc m a i a m spus. "Eve nt ua l. Sună c a și c um gândește e l, murmură e l. „Est e un ne noroc it la c om și proba bil că vre a t ot ul pe nt ru e l.” „M a c a r contează?” a înt re ba t Luc a . „N ic i unul dint re c e i doi nenorociți nu a r pune m â na pe sora m e a .” „O put e m folosi în a va nt a jul nost ru”, i-a m spus. „Fă-i pe V la dim ir să se întoarcă îm pot riva lui, lic it a îm pot riva lui la gală. Fa pt ul că bărbații lui nu știau că Bia nc a e ra căsătorită și nic i fiic a lui Be nit o îm i spune că Be nit o îl manipulează pe nt ru a-și da drum ul.” Ca ssio încă proc e sa t ot ul. „Am un c ont a c t în m ijloc ul rușilor. Se rghe i, unul dint re păcătoșii ruși. Î l voi înt re ba să vadă dacă poa t e a fla c â t de m ult e știe V la dim ir.” Am st ins un ine l de fum , nic ot ina înot â nd prin sâ nge le m e u. „Da , ha i să fa c e m a st a . Ra pid." Era m dornic să-l dist rug pe Be nit o și pe toți aliații săi. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i și șase Oc e a nofPDF.c om BI AN CA EU de ve ne a ne rvos. N u put e a m ide nt ific a c u e x a c t it a t e c e a de t e rm ina t -o, da r nu put e a m opri senzația că c e va im port a nt se pre pa ra și îm i îngropa m de bunăvoie c a pul în nisip. Poa t e că a fost c e re re a lui N ic o să nu părăsească c om ple x ul, să țină c opiii în pe rim e t rul c a se i. Poa t e că încă nu a m găsit m oda lit a t e a potrivită de a -i spune pe ric ole le din jurul m a m e i, fiic e le și pe m ine c u a ra nja m e nt ul frumoșilor. N e a propia se m m a i m ult ; a m vorbit , da r a u fost a num it e dom e nii în c a re nu a m pătruns niciodată. Sora lui. Be nit o K ing. Și se nt im e nt e le noa st re . Am vorbit c hia r și de spre J ohn și a fost de a c ord să-l a jut e . Era m sigur că va t re bui să-i re a m int e sc de c â nd a fost da t a c ordul după c e i-a m da t o mufă, da r a doua zi, a ve nit m e sa jul lui J ohn, mulțumindu-mi. Își re c onst ruia c om pa nia c u contribuția și a jut orul lui N ic o. Z ile le se răceau, așa că în loc să mă joc afară, m -a m pa rc a t în c a m e ra de joacă pe c a re N ic o o c re a se pe nt ru fe t e . Sc a unul pe rva zului e ra c onfort a bil și sufic ie nt de m a re pe nt ru a găzdui doi adulți. M i-a m înt ins pic ioa re le și a m c it it aceeași pagină pe nt ru a sut a oară, a poi a m renunțat în c e le din urmă. Privind pe fereastră, t ot c e put e a m ve de a a fost va st a moșie c a re a de ve nit o cușcă a urit a . N u m -a m lupt a t c u N ic o c â nd m i-a spus să rămân în c om ple x . La urm a urm e i, m a m a a spus că Be nit o a a fla t că sunt fiic a lui. St a re a a ic i, în spa t e le siguranței a c e st or ziduri, părea singura opțiune. Da r pe nt ru c â t t im p? Î n c e le din urmă, fe t e le a r t re bui să meargă la școală. Chia r a c um , nu c ont a dacă a u lipsit o zi sa u luni de grădiniță. Da r a r c ont a c â nd va ve ni școala. Au înc e put de ja să se înt re be c â nd se vor înt oa rc e să-și vadă prie t e nii. Ușa c a m e re i de joacă s-a de sc his și spre surprinde re a m e a e ra m a m a . M -a m ridic a t re pe de și m -a m dus la e a . "T e simți bine ?" "Da ." Oc hii m e i s-a u a ple c a t spre e a . V oc e a e i e ra răgușită, da r nu e ra nic io greșeală. Ea vorbise ! A fost prim ul e i c uvâ nt pe nt ru m ine din prim a zi. „Pot să st a u c u t ine ?” "Da , de sigur." Am ținut-o de mână în t im p c e a m c ondus-o până la loc ul m e u de pe pe rva z. Vânătăile e i dispăreau și, să sperăm că în a lt e c â t e va zile , vor dispărea. Ge m e nii e ra u obișnuiți c u fa pt ul că a m o mamă până a c um . Î n prim e le zile , a u fost speriați - de st a re a e i de bătaie și de fa pt ul că a ve a m o mamă. A fost c e l m a i m ult t im p pe t re c ut c u m a m a m e a în toți c e i douăzeci și șase de a ni. Era ușor să t e obișnuiești să o a i în preajmă. Poa t e pe nt ru că, c â nd e ra m mică, mă t re ze a m a de se a vorbind c u m a m a în c a pul m e u. M iaș im a gina răspunsurile e i și mi-aș a ve a o conversație în toată re gula . Da , proba bil că nu a fost sănătos, da r a fost m odul m e u de a t ra t a luc rurile . Dacă nu și-ar fi sc him ba t viața c u a m e a în a ra nja m e nt , a r fi fost c u t ot ul altă persoană. Chia r și a c um , gândindu-mă la t oa t e m om e nt e le în c a re a m văzut-o, nu o a uzise m niciodată pe m a m a râ zâ nd. Vreodată! N u știam nim ic de spre e a , da r o iube a m . N u știam m â nc a re a , floa re a , c uloa re a sa u hobby-ul e i pre fe ra t . N im ic ! Știu doa r că a ve a douăzeci de a ni c â nd m -a a vut și oric e m i-a spus bunic a c â nd a găsit put e re a să vorbească de spre e a . Pe nt ru că a durut -o și pe e a . V ina mă mănâncă în fie c a re zi de c â nd a m a fla t de spre a ra nja m e nt ul frum oa se lor și de c e a făcut-o. „Be nit o știe că ești a lui,” voc e a m a m e i a spulbe ra t tăcerea. — Știu, a m răpit. Doa m ne , c â t l-a m urâ t pe a c e l om . N u e ra sănătos să disprețuiești pe c ine va a t â t de m ult . Om ul a c e la a provoc a t a t â t de multă dure re a t â t or oa m e ni. Ca ssio și Luc a , proprii fii, N ic ole t t a , m a m a … aceștia a u fost doa r câțiva dint re oa m e nii pe c a re i-a rănit. „Mamă, fiii lui Be nit o”, a m înc e put e u e zit â nd, „Ca ssio și Luc a . I -a i m a i înt â lnit ?” Ea a clătinat înc e t din c a p. „S-a u înt â m pla t îna int e a m e a . Bunic ul lor m a t e rn i-a c re sc ut .” Proba bil a fost un m ot iv pe nt ru c a re a u ieșit în regulă. Deși nu a u put ut scăpa de viața mafiotă. „Bunic ul lor provine dint r-o puternică fa m ilie italiană. T ot c e știu e st e că Be nit o îi urăște.” Om ul a c e la a a vut niște proble m e psihic e se rioa se . Ce i doi e ra u t ot a l nenorociți; a r t re bui să-l om oa re pe ne m e rnic . N e a r fa c e toată viața m a i ușoară. Dacă prim im vreodată o casetă de suge st ii, a st a e ra c om ple t în e a . Anonim , de sigur. „De c e t e -a i căsători c u c ine va c a Be nit o?” Î nt re ba re a e i m -a lua t neprevăzut. Ca pul m i s-a bic iuit înt r-o pa rt e pe nt ru a găsi oc hii e i morți ațintiți a supra m e a . N u c re de a m că N ic o e ra c a Be nit o. Da , a m â ndoi a u făcut prost ii ile ga le , da r N ic o a a vut niște sc rupule și st a nda rde c â nd e ra vorba de crimă. El nu a făcut-o? N u a fost c a și c um a m ve rific a t și nic i nu aș fi a vut t im p să e fe c t ue z un c ont rol. Gra c e și Ella a u menționat că toți bărbații a u lupt a t îm pot riva t ra fic ului de ființe um a ne și, a vâ ndu-i c ont rolul a supra Coa st e i de Est , a u sa lva t m ult e fe m e i și c opii. Doa m ne , păream prost pe nt ru m ine . Crim a a fost crimă, indife re nt c um a i pic t a t -o. Cuvint e le bunic ii m e le , nu a le m e le . „Est e o pove st e lungă”, a m a juns să spun. M -a forțat să fa c a st a , proba bil că nu a r fi de bun a ugur pe nt ru viit orul relațiilor noa st re de fa m ilie . Apoi, pe de altă pa rt e , nu c re de a m că e a a r a pre c ia recunoașterea m e a că m -a m îndrăgostit de e l și îm i pla c e să fa c se x c u fundul lui fin. Da , m a m a nu a ve a ne voie să audă a st a . T re buia să o a jut să se vinde c e , nu să o spe rie . „Știe că ești a lui Be nit o”, murmură e a , privind îna poi la ge m e ni. U n gâ fâ it ascuțit străbătu încăperea. T I C T a c . T I C T a c . Auze a m un c e a s unde va în cameră t ic â nd, inim a îm i ba t e a c u put e re . "El fa c e ?" V oc e a m e a suna puțin m a i m ult de c â t un râ s. — Da , i-a t rim is un bile t lui Be nit o, spuse e a înc e t , înc e t . „Fiic a lui Be nit o pe nt ru sora lui.” M i s-a tăiat răsuflarea. Dure re a mă sfâșie, lăsându-mă la rg deschisă. O tăcere de m oa rt e a um plut a e rul în t im p c e așteptam c a e a să spună a lt c e va . Alt c e va . „A fost singurul m ot iv pe nt ru c a re M orre lli l-a t rim is pe a c e l om să mă ia . Pe nt ru a mă sc oa t e îna int e c a soțul tău să-i trimită un m e sa j lui Be nit o, prin c a re să-i spună că ești fiic a lui Be nit o. Înşelăciunea. M inc iunile . Ra zbuna re a . Î n c e le din urmă, a m înțeles de c e a vrut să se căsătorească c u m ine . El știa c ine sunt , știa va loa re a m e a pe nt ru ina m ic ul lui. Ar fi t re buit sa st iu. M i-a spus e l însuși că a a fla t m e re u t ot ul, a m e rs pe gâ t . O de va st a re totală m a c uprins, liniștea m a m e i subliniind trădarea soțului m e u. „De unde știi de spre t e x t a t unc i?” a m răpit. „Dacă a i fost de ja ple c a t .” — O altă amantă, spuse e a , c u oc hii de va st a t or de goli. „Am fost a proa pe .” I isus H rist os. Câ t e fe m e i a păstrat a c e l bărbat? a m înghițit. „Au fost ?” „Be nit o a uc is-o ie ri.” Doa m ne , această tăcere a fost a surzit oa re . I a r bâ zâ it ul din ure c hile m e le a re fuza t să se usuc e . „A-ești sigură, mamă? Poa t e că a lt c ine va i-a t rim is m e sa jul lui Be nit o. M i-a m c oborâ t privire a , rușinată. Spe ra m c u dispe ra re , îm pot riva oricărui pronost ic , N ic o nu a r fi fost a t â t de c rud. "Da iubire ." V oc e a e i e ra uniformă. „N ic o M orre lli i-a spus lui Be nit o că ești a l lui.” N u se put e a a sc unde de adevăr. Am lăsat un bărbat c a re m -a trădat în c e l m a i rău m od posibil să int re în pa t ul m e u și în inim a m e a . Crim ina lul c a re nu e ra m a i bun de c â t Be nit o. Soțul m e u. Înșelatorul m e u. Dulc e a m e a m oa rt e . N ic i măcar nu a m put ut găsi furia din m ine . U n gust a c ru în gură a m e st e c a t c u tristețe. T re buia să re c unosc a st a m -a durut . Ac olo îm i pleacă din nou speranța. „Gre c ia e st e drăguță în această perioadă a a nului”, a șoptit m a m a a t â t de jos înc â t n-aș fi a uzit -o dacă nu stătea c hia r lângă m ine . „Da , c e rul e st e a lba st ru și mările sunt furt unoa se ”, a m răspuns e u c u pilot ul a ut om a t , c u voc e a joasă. Privind în urmă, a r fi t re buit să știu că l-a r fi de zgropa t . La urm a urm e i, e l deținea Ca ssidy T e c h. Chia r și e l însuși m i-a spus că c â nd m e rge a după c e va , nu s-a m a i liniștit până nu a reușit. — Nu-ți fa c e griji, mamă, a m grăunt. Am simțit că o bucată din m ine m oa re . „O să ne sc ot din a st a .” A fost râ ndul m e u să a m grijă de e a . Am st a t t re a z în așteptarea lui N ic o, c a de obic e i. N u a m vrut să-mi sc him b rut ina sa u să ridic nic iun st e a g. A luc ra t până t â rziu. El și Ca ssio t re buia u să se pregătească pe nt ru e ve nim e nt ul a m ba sa dorului c a re urm a . A fost pe rfe c t , pe nt ru că a t re buit să mă pregătesc pe nt ru propriul m e u e ve nim e nt . M -a m așezat pe una dint re c a na pe le le lui c u un singur loc , c u ge nunc hii încovoiați și c u o c a rt e în poală. Era m încă pe aceeași pagină c a m a i de vre m e . A fost inut il să înc e rc și să c it e sc astăzi. M int e a m e a e ra pre a răvășită, da r a a jut a t săm i îm pie dic m â inile să-mi de spa rt unghiile . „H e i, Ca ra M ia ”, a a juns la m ine voc e a lui adâncă și răgușită și i-a m urm a t m a nipula t or. Am direcția. Ac olo pre supus e ra e l. că t re buie Frum osul să fii meu pe nt ru a supraviețui în m a fie . Tatăl m e u și-a uc is sora . N ic o știa că sunt fiic a lui Be nit o. Părea pot rivit că mă va folosi în răzbunare. I isus H rist os! Cuvint e le tatălui lui N ic o în ziua nunții noa st re a u a vut se ns a c um . N ic i măcar nu l-a m put ut învinovăți pe N ic o că și-a pus la c a le pla nul de răzbunare îm pot riva lui Be nit o. Deși nu e ra m sigur că Be nit o e ra c e l c a re sufe re a a c um . Forțându-mi un zâ m be t pe buze , l-a m sa lut a t . "H e i. Z i lungă la se rvic iu, nu? Privire a pe c a re m i-a a runc a t -o m -a făcut să mă înt re b dacă a văzut prin pretenția m e a . Dacă a făcut-o, nu a spus-o. „O zi pre a lungă fără t ine și fe t e ”, a răspuns e l, în t im p c e se îndre pt a spre m ine , mă ridic a de pe sc a un, a poi se așeza în e a c u m ine în poală. Aproa pe că put e a m să c re d înșelăciunea lui. Corpul m i s-a încălzit la a propie re a lui. Să fiu în brațele lui... la na iba , mă simțeam c a acasă. O mână m e a sprijinită de umărul lui, m -a m înt ins să-i c uprind obra zul. Sub pa lm a m e a se simțea o miriște aspră. Ex a c t c a a c e st om . Aspru, ne m ilos și... nu a l m e u. „M a m a a vorbit astăzi”, i-a m spus. Surpriza îi fulgeră în oc hi. — Î n sfârșit, murmură e l. "Ce a spus e a ?" M -a m a ple c a t pe nt ru a -i uda gâ t ul c u sărutări. A fost o mișcare calculată din pa rt e a m e a . Să-mi a sc und fața c â nd ia m spus m inc iuna m e a . „V re a să ple c e din țară”, a m m urm ura t pe pie le a lui, sărutându-i pulsul. „Î nc e pe de unde va proaspăt, de pa rt e de toată lum e a .” Se rpuindu-m i m â inile sub ja c he t a lui de c ost um , m â inile m e le s-a u lovit de a rm a lui. Încă nu-l sc ose se . „Put e m a jut a c u a st a ”, murmură e l, c u m â na înfășurându-mi c e a fa , de ge t e le înfipându-mă în părul m e u în t im p c e îl st râ nge a . M i-a înc lina t fața de pa rt e de gâ t ul lui, buze le lui lovindu-se de a le m e le . A fost m e re u la fe l c u e l. Foa m e a lui se pot rive a c u a m e a . M i-a m desfăcut buze le , lăsându-l să int re , lim ba lui caldă da nsâ nd c u a m e a și dure re a dint re c oa pse se int e nsific a c u fie c a re secundă. M -a m îndepărtat de fața lui, rupâ nd sărutul. N u a m vrut să-mi pie rd t ot simțul până nu a m obținut c e e a c e a ve a m ne voie . — Are ne voie de doc um e nt e de călătorie, a m re spira t gre u. "Ra pid." A da t din c a p și s-a ridic a t , a poi m -a pus îna poi pe sc a un. De ja îm i e ra dor de căldura lui. A fost uim it or că o altă ființă umană a r put e a de ve ni a t â t de ușor o pa rt e extinsă a t a . „Am o persoană de c ont a c t pe c a re o put e m folosi”, a ofe rit e l. „Ți-o voi t rim it e și doa r îi voi t rim it e informațiile, ia r c â nd o va a ve a ga t a , o va livra unuia dint re oa m e nii m e i.” N u, m i-l va livra . Aș re zolva a st a dire c t c u c ont a c t ul. M -a m uit a t în t im p c e soțul m e u se îndre pt a spre t a bloul lui. Î nt inse m â na și t ra se de ra m a t a bloului, dezvăluind un se if a sc uns în spa t e le lui. Am privit , ținându-mi respirația, c â nd a int rodus un c od lung și a poi ușa se ifului s-a de sc his. Și-a sc os pist olul din t oc și a pus-o înăuntru de a supra unor doc um e nt e și t e a nc uri și t e a nc uri de ba ni. Ba ni fugiți. Ar fi de a juns să ne facă să dispară. Fe rindu-m i privire a , speriată că va ve de a pla nul în e i, a m privit prin fe re st re , văzând înt une ric ul nopții. I nim a m i-a bubuit și terminațiile ne rvoa se a u amenințat să-mi sară din pie le . Î n se c unda următoare, m i-a suna t t e le fonul, c e e a c e m -a făcut să t re sa r. — T oc m a i ți-am t rim is informațiile de c ont a c t a le t ipului, spuse N ic o. O ușurare m -a lovit c u c uvint e le lui. Pla nul m e u e ra pla uzibil. „El va ști c ine ești și va put e a t e rm ina luc rurile în aceeași zi.” N u-m i ve ne a să c re d că a fost a t â t de ușor. O pa rt e din m ine s-a opus că sunt a t â t de furt un și ne c inst it , da r a m îm pins-o a dâ nc . N u e ra c a și c um c e va a înc e put c u one st it a t e în această relație. Î m pingâ ndu-m i conștiința vinovată de opa rt e , m -a m ridic a t și m -a m a propia t de e l. „De st inul m e u”, a m urm ura t e l pe frunt e a m e a . „T e voi găsi m e re u, Bia nc a . Pe nt ru că t u ești de st inul m e u.” De st in. Era un m om e nt c iuda t să-l a duc în discuție. Bătăile inim ii m i s-a u răsturnat la c uvint e le lui, a rzâ ndu-le în pie le a m e a și în sufle t ul m e u, în t im p c e buze le lui se c obora u spre a le m e le . Sărutul a fost m oa le și dulc e și sfâșietor. Viața a ve a un simț a l um orului c rud. Pa lm e le lui a u a juns la fața m e a și m -a ținut de c a p, observându-mă c u atenție. "S-a înt â m pla t c e va ?" N ic o e ra pre a pe rc e pt iv. Așa că i-a m dist ra s atenția în singurul m od în c a re știam c um . M â inile m i-a u înt ins c ra va t a și a m înc e put să o de sfa c . M -a m ridic a t pe de ge t e le de la pic ioa re și l-a m sărutat ușor. De obic e i e ra m pre a înfometați unul pe nt ru celălalt c a să o luăm înc e t . Chia r a c um , îm i dore a m înc e t , să sa vure z fie c a re secundă din frum oa sa m e a înșelătoare. M i-a m a runc a t lim ba pe st e buza lui inferioară, c iugulind-o ușor. Lim ba lui a pre lua t c ont rolul, a nga jâ ndu-se înt r-o duală febrilă c u a m e a . M i-a sut lim ba , erecția lui apăsând de ja pe burt a m e a . Doa r sărutul c u N ic o M orre lli a fost sufic ie nt de e rot ic înc â t să mă facă să izbuc ne sc în flăcări. Era m de ja a t â t de udă pe nt ru e l, um e ze a la st râ ngâ ndu-m i înt re pic ioa re , înm uiâ ndum i chiloții. Arunc â ndu-i c ra va t a , m -a m străduit să-i sc a p de jachetă și a poi a m bâ jbâ it c u na st urii, dornic să-i sim t pie le a lângă a m e a . Sărutul nost ru le nt a funcționat și a de ve nit o ne voie înfometată. N e -a m sărutat de parcă a r fi fost prim a dată, ult im a dată. Dispe ra re și foa m e în fie c a re a t inge re și sărut. N u a fost niciodată un loc înt re noi. Foa m e a e ra pre a puternică. M i-a m îm pins c orpul de a l lui, a vâ nd ne voie de căldura lui. Chia r și c unosc â nd trădarea lui, l-a m dorit . L-a m iubit . A fost ne noroc it ? Poa t e , da r nu l-a m put ut c ont rola m a i m ult de c â t moștenirea m e a . T e iube sc . Cuvint e le m i-a u șoptit în m int e , dorind să ie s, da r le -a m ținut înc uia t e . Mormăitul lui și ge m e t e le m e le s-a u a m e st e c a t în liniștea nopții. „T re buie să t e gust ”, a spus e l c u o voc e guturală, m â inile lui put e rnic e sm ulgâ ndu-m i roc hia . L-a m privit prin ple oa pe le m e le gre le , gâ fâ ind. Sut ie nul m e u a urm a t , ia r oc hii lui s-a u înt une c a t în bălți gri. U n zgom ot profund, gut ura l, izbuc ni din gâ t ul lui. — Sâ nii tăi, soție, spuse e l. "Corpul t a u. T oa t e a le m e le ." Evla via din oc hii lui, dorința și poft a ... îm i a rde a u în sufle t . M i-a m dorit t ot ul pe nt ru viit orul re c e pe c a re l-aș a ve a fără e l. Stătea a c olo t ot bărbat, c u c ont urul erecției t a re pe pa nt a lonii de c ost um . Era m a gnific , c u cămașa desfăcută pe jumătate, t a t ua jul lupului a runc â ndu-se c u oc hiul de de subt . U n a m e st e c pe rfe c t de dom n și sălbatic. Arunc â nd m a t e ria lul de pe pode a , oc hii lui nu s-a u abătut niciodată de la m ine , a rzâ nd de dorință și a prinzâ ndu-i pe a i m e i înt r-un vulc a n. Î nt r-o mișcare bruscă, m i-a rupt chiloții în c ont inua re . — La biroul m e u, ordonă e l. Fără e zit a re , m -a m dus la e l, ga t a să sa r pe e l, da r voc e a lui m -a oprit . "N u. Aplecă-te pe st e e a .” Am făcut-o, suprafața răcoroasă de lângă sâ nii m e i trimițându-mi pie le a de găină pe c a rne . M i-a m înt ors obra zul spre st â nga , privindu-l în spa t e le m e u. Foa m e a întunecată m i-a infla m a t simțurile și m i-a m apăsat pa lm e le , strângându-mă de m a rgine a m e se i. Corpul mă dure a de ne voie c â nd N ic o își t ra se un singur de ge t pe c oloa na vertebrală, privire a lui a rzâ ndu-m i pie le a . „O să mă t ra gi sa u pur și sim plu mă ve i uit a la fund?” a m mormăit, ba t joc orind în t im p c e la va fie rbint e îm i a rde a prin ve ne . Sm a c k . Corpul m e u a zguduit îna int e la o mișcare neașteptată. — N u mă ba t joc ori, Ca ra M ia ? a m ust ra t e l. M i-a m mișcat fundul, strângându-mă de e l. Sm a c k . „Oh, la na iba ”, a m ge m ut . M i-a m st râ ns pic ioa re le pe nt ru a m i a sc unde e x c it a re a , da r N ic o a obse rva t -o. De sigur, a r obse rva . „De sc hide -le ”, ordonă e l. Pic ioa re le m e le de sc hise , fundul m e u la dispoziția lui și dove zile excitației m e le c la re pe nt ru el să vadă. M -a m uit a t pe st e umăr la t im p să-l văd înge nunc hind. „Doa m ne , Bia nc a ”, a mormăit e l, c u respirația fie rbint e îm pot riva se x ului m e u. „Mă a duc i în ge nunc hi de fie c a re dată. N u mă voi sătura niciodată de t ine ”, a re c unosc ut e l, c u privire a fixată a supra se x ului m e u strălucitor. N u a m știut niciodată că o fe m e ie poa t e a ve a orga sm num a i din c uvint e , da r c u a c e st bărbat, aș put e a . O privire a soțului m e u și a m e a a m put e a a rde în flăcări. Î n m om e nt ul în c a re lim ba lui fie rbint e m i-a bătut se x ul, inst a nt a ne u un orga sm sa spulbe ra t prin m ine . „O, Doa m ne ,” a m re spira t , împingându-mă de lim ba lui, călărind va lul. N u a r t re bui să m a i fiu a t â t de se nsibil. Am făcut m a i m ult se x în ult im a săptămână de c â t a m făcut în ult im ii doi a ni. Cu t oa t e a c e st e a , a fost dife rit și nou de fie c a re dată c u N ic o. El s-a ridic a t pe toată lungim e a lui îna int e de a int roduc e două de ge t e în se x ul m e u și inst a nt a ne u a m c onvulsiona t în jurul de ge t e lor lui, a vâ nd ne voie de m a i m ult de e l. — At â t de ud, murmură e l. „Est e pe nt ru m ine ?” — Da , a m gâ fâ it . „Doa m ne , N ic o. Vă rog." Și-a îndepărtat de ge t e le de pe păsărica m e a și a urmărit îna poi, oprindu-se pe st e ga ura interzisă. M -a m îndepărtat, da r e l m -a m ust ra t re pe de c u o lovitură ascuțită. „N u t e mișca, soție.” M -a m liniștit inst a nt a ne u și de ge t ul lui a înc e put să-mi m a se ze um e ze a la în pie le a m oa le de la int ra re a din spa t e . De ge t ul lui a a lune c a t în m ine și un fior m i-a străbătut c orpul. M -a m t ra s din nou. Sm a c k . Obra jii m i-a u a rs de int e pa t ura da r in a c e la si t im p m -a m sim t it bine c a nd si-a fre c a t pa lm a pe st e e a . „Știi de c e pe de a psa ?” „B-pe nt ru că m -a m re t ra s?” din nou de ge t ul în int ra re a m e a din spa t e . — N u, Ca ra M ia , cântă e l. „Dacă vre i să mă opre sc , o voi fa c e . Spune doa r c uvâ nt ul.” Am vrut să spun c uvâ nt ul? N u a m c re zut . De ge t ul lui e ra pre a m a re , da r se simțea a t â t de bine . De c i a l na ibii de int e rzis și bun. Sm a c k . „La na iba , N ic o”, a m st riga t . „Doa r dă-mi dra c u’ de ja . Abia aștept.” Sm a c k . A c hic ot it înt une c a t . „Ast a t e excită”, a spus e l. Ave a dre pt a t e , da r se simțea greșit să-i placă a t â t de m ult . „O să t e t ra g. Curâ nd. Da r m a i înt â i... spune -m i, soție. De c e t e pe de pse sc ?” Am așteptat să-mi țin respirația, îngrijora t că c um va a c it it prin m ine . El știe? De ge t ul lui a a lune c a t m a i a dâ nc , lucrându-mă și c orpul m e u a răspuns zdrobindu-se de e l. „Răspunde-mi, Bia nc a .” La dra c u '! Ar t re bui să mă lupt c u e l, da r în sc him b c orpul m e u a de c is să se topească pe nt ru e l și fie c a re palmă pedepsită pe c a re m i-a da t -o în fund mă făcea m a i încântată. M -a m uit a t pe st e umăr, c u t rupul dur a l soțului m e u în spa t e le m e u. Era încă îmbrăcat pe nt ru num e le lui H rist os, ia r e u gâ fâ ia m a ic i, măcinat de de ge t ul lui în fundul m e u. — Pe nt ru că t e -a m fura t ? Am sopt it . El a c hic ot it înt une c a t , c u oc hii c a un nor t opit cenușiu ga t a să tundă prin m ine . — N u, Ca ra M ia , toarcă e l, dâ ndu-m i o altă lovitură în fund. Excitația m e a s-a sc urs pe int e riorul c oa pse i. „Ești pe de psit pe nt ru că a i lua t c e e a c e e st e a l m e u”. Am c lipit c onfuz, privindu-l. Încă nu a m sc os ba nii din se if. De spre c e vorbe a ? „Ai a t ins c e e a c e e st e a l m e u”. „C-de spre c e vorbești?” N u put e a m gâ ndi așa, c u t ot c orpul în flăcări și c u de ge t ul lui în fund. „T e -a i a t ins sub duș”, a t oa rna t e l și oc hii m e i s-a u a prins spre e l. De unde știa e l a st a ? După c e fe t e le a u fost în pa t , a m făcut un duș și a m înc e put să mă gâ nde sc la N ic o, în dimineața după prim a noastră noa pt e împreună și a m pie rdut bătălia. Am înt ins m â na înt re pic ioa re și a m înc e rc a t să mă uşurez. „H -c um -” Am inspira t a dâ nc . „De unde știi?” „Supra ve ghe re a dorm it orului nost ru e st e conectată dire c t la t e le fonul m e u.” Am gâ fâ it șocată. „Doa r t e le fonul m e u.” A a lune c a t un de ge t m a i a dâ nc în m ine și c orpul m e u s-a înc orda t . „Corpul tău e st e a l m e u să a t ing și să-l t ra gi, Bia nc a . Doa r e u. Orga sm e le t a le sunt a le m e le și num a i a le m e le .” U n fior m i-a da nsa t pe c oloa na vertebrală și dorința m i s-a a c um ula t înt re pic ioa re . Doa m ne , n-a m a uzit niciodată un om vorbind așa. Apoi m â na lui m -a a puc a t de păr și m -a t ra s c a pul pe spa t e , a st fe l înc â t să-și poată fix a oc hii c u m ine . Sc a lpul m e u a prot e st a t de dure re , da r c orpului m e u nu-i păsa. I -a a sc ult a t . Corpul lui m a re l-a a c ope rit pe a l m e u și m i-a t ra s c a pul m a i m ult spre e l, apăsând un sărut put e rnic pe buze le m e le . — Ți-ai ve nit pe st e de ge t e ? e l a int re ba t . Am clătinat din c a p. "Ai ve nit ?" — N u, a m răpit. „Am înc e rc a t , da r nu a m reușit să c obor.” Sa r părea că doa r soțul m e u a r put e a să mă scoată zile le a st e a . M i-a da t drum ul părului și m â na lui s-a înt ins în jurul c orpului m e u pe nt ru a -m i înc e rc ui c lit orisul. „O, Doa m ne , N ic o.” Fie c a re ne rv din c orpul m e u e ra pre a se nsibil, m i-a a lune c a t două de ge t e în m ie z, adâncindu-mă în um e ze a la m e a și a poi răspândindu-l în jos și în sus pe pliurile m e le . „N u există oraș, țară sa u planetă către c a re să a le rgi în c a re să nu t e găsesc. Îți vre a u t ot ul, soție.” Ar t re bui să prot e st e z, să mă lupt c u e l, da r în sc him b fundul m e u s-a lovit de de ge t ul lui și de erecția lui. Își dore a pre a m ult și c orpul m e u prost e ra dispus să se supună oricărui lui c a pric iu. Și-a a lune c a t de ge t ul din ga ura m e a interzisă și zgom ot ul c oborâ rii fe rm oa rului a tăiat respirația noastră gre oa ie . „Și t u a i t ot ul pe nt ru m ine . V re a u fie c a re bătaie a inim ii t a le , fie c a re respirație pe nt ru că la dra c u’ dacă o fa c singură.” T u ești inim a m e a , a țipat inim a m e a . Am vrut să-i spun c â t de ușor m -a m îndrăgostit de e l, da r c uvint e le a u rămas pe c e t luit e în sufle t ul m e u. „N ic o”, a m gâ fâ it , inc a pa bil să-mi stăpânesc foa m e a . „Am ne voie de t ine în m ine . T e rog, a m im plora t e u. Și-a înfipt pe nisul a dâ nc în m ine și inst a nt a ne u dure re a palpitantă s-a int e nsific a t . "Da !" Am t ipa t . M ie zul m e u s-a st râ ns în jurul lungim ii lui în int e riorul m e u și e l a înc e put să se strângă în m ine . Dur și ne m ilos, fie c a re lovitură îl îm pinge a t â t de a dâ nc și lovindu-m i punc t ul G. „N ic o, N ic o”, a m sc a nda t . N u e ra nim ic în a c e st m om e nt , doa r noi și această plăcere pe c a re m i-o făcea. Î m pinge rile lui put e rnic e m i-a u zguduit c orpul îna int e și m -a m prins de m a rgine a biroului. Fie c a re gâ nd din m int e a mea s-a de zint e gra t , lăsând doa r e l. N um a i l-a m m irosit , l-a m simțit, l-a m a uzit . De fie c a re dată c â nd pătrundea a dâ nc în m ine , a lovit a c e l punc t dulc e , ducându-mă din c e în c e m a i sus. De lirul m i-a înot a t prin c re ie r, îmbătându-mă de e l. „Dă-mi gura t a ”, a c e rut e l, c u voc e a răgușită. M i-a m înt ors c a pul, t rupul lui pe spa t e le m e u și gura lui zdrobită de buze le m e le , sărutându-mă pose siv. Sărutul a fost de zordona t , ne glije nt și înfom e t a t , în t im p c e c orpul lui a va nsa c u îm pinge ri brut a le . Plăcerea a c re sc ut din c e în c e m a i sus, căldura lui îm pot riva spa t e lui m e u c re â nd fricțiunea c a re provoacă dependență de c a re Mușchii st om a c ului aș a ve a mi s-a u ne voie pe nt ru t ot de a una . încolăcit, păsărica m i s-a încleștat și orga sm ul m i s-a spulbe ra t prin m ine , ducându-mă din c e în c e m a i sus. Î n același t im p, N ic o a ge m ut lung și a dâ nc în ure c he a m e a , șoldurile lui sm uc indu-se îm pot riva m e a în t im p c e s-a revărsat în m ine . Frunt e a lui pe umărul m e u, c orpul lui lipit de spa t e le m e u, respirația noastră se a m e st e c a prin tăcere. Respirația lui fie rbint e îm i st râ nge a c e a fa , a e rul din jurul nost ru m irose a a se x și transpirație, ia r inim ile noa st re ba t e a u c a una . "A m e a . Ești toată a m e a , soție.” A t a . M a e st rul m e u m a nipula t or mă fărâmase înt r-un m ilion de bucăți. „Gia , aș put e a să la s fe t e le c u t ine c â t e va ore ?” Am înt re ba t . „U rsul va m e rge c u m ine și c u m a m a m e a . T re buie să luăm niște luc ruri pe nt ru N ic o.” Minciună. Da r a m spe ra t că o va îm pie dic a să-i trimită o notă. Era u m ult e dacă în pla nul m e u, da r până a c um luc rurile m e rge a u bine . Î n m om e nt ul în c a re N ic o a părăsit pa t ul în această dimineață, i-a m t rim is o notă c ont a c t ului său. T re i ore m a i t â rziu, a ve a doc um e nt e le pregătite. Bănuiesc că a plătit să a i num e le de fa m ilie M orre lli. „De sigur”, răspunsul lui Gia a fost ga t a și ra pid. "Mulțumesc." M -a m dus în căutarea m a m e i m e le și a m găsit-o st â nd afară, lângă piscină, privind în nim ic . Corpul e i t re m ura de frig, da r parcă nic i n-a r fi obse rva t . „Mamă”, m -a m re pe zit lângă e a . „N u poți st a a ic i doa r înt r-o roc hie subțire. Sunt a bia pa t ruze c i de gra de .” Oc hii e i a u ve nit la m ine și fric a re c e c a gheața mă c uprinse . Gol. Oc hii e i e ra u ba zine de nim ic . Fără dispe ra re . Fără tristețe. N im ic . Oc hii e i frumoși e ra u goli și morți. „M a m a ?” Am st riga t înc e t , c u gâ t ul sufoc a t de emoții. Ea c lipi, da r re st ul c orpului e i a rămas nemișcat. M i-a m pus m â na pe umărul e i. "Sa int ra m . T re buie să ple c puțin, da r nu poți st a a ic i afară.” Ca pul e i m i-a înt ors spre m ine . "V in si e u." Am clătinat din c a p. „N u, c e l m a i bine e st e să st a i a ic i. Mă voi înt oa rc e c urâ nd." „V in și e u”, a insist a t e a , c u oc hii un gol a lba st ru. Am a vut un se nt im e nt prost de spre a st a . Ce va nu e ra în regulă c u m a m a m e a . Ar fi t re buit să sun un doc t or sa u un t e ra pe ut să vorbe sc c u e a . — V in, Bia nc a , repetă e a . „Est e m a i sigur dacă rămâi”, a m înc e rc a t să a rgum e nt e z c u e a . Poa t e că fa pt ul că a fost neclintită să vină c u m ine a fost un se m n bun. La na iba , nu știam. Buze le ei se subțiră și am re c unosc ut trăsătura încăpățânată. „M e rg c u t ine . Finit o.” N u e ra nic io pa siune în voc e a e i, da r știam în a dâ nc ul sufle t ului că nu e ra nim ic să o de sc ura je z. Z e c e m inut e m a i t â rziu, m a m a și c u m ine a m t re c ut c u mașina prin poartă, ia r Be a r ne c onduc e a înt r-un ve hic ul blinda t c u a spe c t . Am â ndoi ne -a m uit a t pe fereastră, lăsând tăcerea să persistă. Ea știa pla nul, e u știam pla nul. După c e N ic o a ple c a t , m -a m furișat în biroul lui și a m înc e rc a t să de sc hid se iful, bazându-mă pe m e m oria mea. M i-a lua t c â t e va încercări, da r în sfârșit a m reușit. Era u pe st e două sut e de m ii în num e ra r în a c e l ne noroc it de se if. Atenție să nu muți nim ic din loc , l-a m înc uia t îna poi și a m int rodus c odul în t e le fon, c a să nu-l înc urc pe nt ru că a t unc i c â nd a r ve ni fe re a st ra deschisă, a r fi sc urt și nu a r m a i fi loc de bâ jbâ it . c u c odul. Ac um , a ve a m ne voie doa r de doc um e nt e le de călătorie a le m a m e i. O oră m a i t â rziu, a m â ndoi stăteam înt r-o clădire c a re arăta ca o bancă din c e nt rul orașului DC Soa re le strălucea put e rnic , da r nu put e a m să mă sc ut ur de înt une ric ul și răceala c a re m i se st re c ura u prin ve ne și dire c t la inimă. Am plâ ns c â nd a m urit Willia m , da r m i s-a părut m ult m a i rău. Am fost dire c t re sponsa bil pe nt ru dure re a m e a și a lui N ic o. Pe nt ru că tatăl m e u a fost un m onst ru m a jor. Aseară, după c e N ic o m -a t ra s în biroul lui, m -a dus în dorm it orul nost ru. Spre de ose bire de t oa t e c e le la lt e vre m uri a le noa st re , fe lul în c a re m -a sărutat toată noa pt e a și m i-a înc hina t t rupul a fost dife rit . M -a lăsat să-l de zbra c c â nd a m a juns în c a m e ra noastră. „E râ ndul m e u”, a m șoptit e u în t im p c e l-a m îm pins ușor pe pa t . De ge t e le m e le i-a u t ra sa t c e rne a la pe umărul lui și m a m a ple c a t să-mi apăs gura pe pie le a lui fie rbint e . Am inspira t profund pa rfum ul lui c a re a de ve nit pa rt e din m ine . I -a m călărit pe șolduri, c u erecția lui dură apăsată pe fundul m e u. I -a m lins pulsul și un geamăt blâ nd s-a a uzit în dorm it orul nost ru. Cum a fost posibil să-ți dorești a t â t de m ult pe c ine va ? M â inile lui m -a u prins de șolduri, de ge t e le lui înfipâ ndu-m i c a rne a m oa le . Se străduia să nu pre ia c ont rolul, c ont rolul făcea pa rt e din ADN -ul lui. — Relaxează-te, a m m urm ura t pe buze le lui. „Fe m e ie ”, a spus e l. „Continuă să-ți zdrobești fundul de pe nisul m e u și o să vărs îna int e c hia r să int ru în păsărica t a fie rbint e și strânsă.” Corpul m e u s-a liniştit. N ic i nu m i-a m da t se a m a că mă zdrobe sc de e l. „N ic o?” „H m m m .” „Î m i pla c e c â nd vorbești m urda r.” M ie zul m e u pa lpit a de ne voia că num a i e l o put e a sa t isfa c e . Se x ul m e u a fost uda t pe nt ru e l. M -a t ra s c u m ine în urmă c u doa r t re ize c i de m inut e și iată-mă din nou, ga t a de încă o rundă. — Știu, șuieră e l, a poi m i-a lua t șoldurile, le -a ridic a t și m -a t ra s în țeapă înt r-o mișcare rapidă. Am â ndoi a m mormăit un strigăt de uşurare. „M ic a m e a soție murdară”, a c â nt a t e l. „O să t e t ra g t a re așa până la ult im a m e a sufla re pe m oa rt e .” U n gâ fâ it ascuțit m i-a st re c ura t prin buze . „Soft nu e st e pe nt ru noi.” S-a r put e a să aibă dre pt a t e în privința a st a . „Îți voi ve de a burt a m a re c u bebelușii noștri.” M ie zul m e u s-a st râ ns în jurul pe nisului lui t a re . Doa m ne , nu m -a r de ra nja să a m c opii c u e l. Băieți c a re semănau c u tatăl lor. M i-a lua t m a m e lonul în gură și c a pul m i-a căzut pe spa t e c u un geamăt a lune c â ndu-m i prin buze . „Sunt la pastilă”, i-a m re a m int it pe un sc â nc e t , st râ ngâ ndum i șoldurile îna int e și îna poi. „Scăpa de e l”, a spus e l, a poi a urm a t c u muşcătura blândă în jurul cărnii m e le se nsibile . M i-a m înc onjura t șoldurile, înclinându-mă îna int e , a st fe l înc â t c lit orisul m e u să fie apăsat de pe lvisul lui. — Spune -m i că ve i scăpa de a st a , ge m u e l. De ge t e le lui s-a u înfipt în c a rne a m e a , c ont rolâ nd rit m ul, dirija ndu-m i c orpul. M -a m lovit de e l, ridic â ndu-m i șoldurile în sus, a poi t râ nt indumă îna poi pe pe nisul lui. Era a t â t de a dâ nc în m ine , înc â t a m jura t că îl sim t a t ingâ ndu-m i pâ nt e c e le . Am sa vura t senzația de a fi a t â t de plin de e l. „Ah, la na iba ”, a m ge m ut . O palmă m i-a ple snit t a re obra zul în fund și oc hii m i s-a u de sc his de surprinde re . Se x ul m e u s-a c onvulsiona t în jurul t ije i lui, pulsa nd în c e l m a i de lic ios m od. „Încetează să mă pocnești în fund”, a m re spira t , st râ ngâ ndum i șoldurile. "Vă pla c e ." M i-a oprit șoldurile și o respirație frustrată m -a părăsit. "La dra c u! N ic o, a proa pe e ra m a c olo.” — Oprește pilula , mormăi e l. Am înghițit gre u. N u a m put ut . Dre a pt a ? N u a m put ut . A t re buit să a m grijă de m a m a și e l m -a trădat. „Fă-o pe nt ru m ine , Ca ra M ia .” A fost prim ul luc ru pe c a re m i-a c e rut să-l fa c pe nt ru e l. Știa că sunt fiic a lui Be nit o și voia să aibă c opii c u m ine . Sa u poa t e că voia doa r un moștenitor? M -a m a ple c a t în față și i-a m lua t gura . "Mă voi gâ ndi la a st a ." M inc iuna e ra amară. „Ac um , dă-mi na iba ”, a m im plora t e u disperată. Și Dum ne ze u a făcut-o. I -a m țipat num e le în t im p c e mă duc e a din c e în c e m a i sus, a poi m -a a runc a t în a bisul plăcerii. Am c re zut că mă îne c . Da , aseară a înc e put m a i înc e t , m a i dulc e ... da r s-a t e rm ina t dur și c u o minciună rostită de pe buze le m e le . M -a făcut să plâ ng. Vorbește de spre ironie în viață. Î m i dore a m c opii și e l la fe l. O sută de sc e na rii dife rit e m i-a u plut it prin c a p, înc e rc â nd să-mi spun că această legătură c u e l a fost doa r un se x groza v. U im it or, se x uim it or. N im ic m a i m ult . M -a m mișcat din nou pe sc a un, agitată că a t re buit să așteptăm a t â t de m ult c a să ni se înm â ne ze doc um e nt e le m a m e i. M a m a stătea stoică, fără să scoată un c uvâ nt , c u oc hii morți de o privire îndepărtată. Am vrut să știu c e gândește sa u c e simțea. De fie c a re dată c â nd o înt re ba m , nu-i t re c e a nic iun c uvâ nt pe buze le și mă străduiam să o înțeleg. U rsul stătea lângă uşă şi un se nt im e nt brusc de sufoc a re s-a ridic a t înc e t în m ine . M i-a m t ra s de t opul roz c u de c olt e u, o încălzire bruscă în m ine făcându-mi să vre a u să vom it . Încetează să t e trezești , m i-a m spus uitându-mă pe fereastră. Doa r opre st e . U n a lt bărbat a int ra t în a c e l m om e nt , da r m i-a m ținut oc hii ațintiți pe fereastră, concentrându-mă spre e x t e rior, im a ginâ ndu-m i că re spir a e r c ura t . A t re buit să îm ping a c e st se nt im e nt de a gonie unde va în a dâ nc ul sufle t ului. N u e ra m om e nt ul să mă gâ nde sc la a st a a c um . Aș a ve a re st ul vieții m e le singura t ic e să mă gâ nde sc la a st a . Ai c re de că voi învăța până a c um că speranța e ra pe nt ru proști. A dura t un m om e nt să înre gist re z sc â nc e t e le m a m e i, da r până a t unc i e ra pre a t â rziu. Corpul ursului s-a prăbușit, căzând pe pode a c u o bătaie puternică, ia r lovit ura din spa t e le c ra niului m i-a înc lina t ve de re a în la t e ra l în t im p c e a m a lune c a t pe pode a . N ic i măcar nu a m simțit pământul. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i și șapte Oc e a nofPDF.c om N I CO E t ot ul e ra ga t a pe nt ru se a ra a st a . Era m în biroul m e u din DC. T oc m a i a m înc he ia t înt â lnire a c u fa m iliile it a lie ne și ne -a a sigura t că a m fost de a c ord să nu vinde m proprie t a t e a de pe c oa st a Am a lfi lui Be nit o K ing. Cu t oa t e a c e st e a , nim e ni nu a vrut să meargă dire c t îm pot riva lui. De c i, le -a m găsit o portiță. Ac ordul dint re a m ba sa dorul it a lia n, Be nit o, și șefii it a lie ni desemnați să vândă proprie t a t e a fa m ilie i K ing. Be nit o s-a a sigura t că fiul său, M a rc o K ing, va fi a linia t pe nt ru a -l pre lua în c a zul proprie i sa le morți pre m a t ure . Pe nt ru că a c e a mică nevăstuică e ra un prost inc om pe t e nt și nu știa c um să doboa re nim ic fără să-l țină de mână pe tatăl său. Da r a c ordul nu spe c ific a c a re m e m bru a l Re ge lui. La urm a urm e i, Ca ssio și Luc a e ra u și e i m e m bri a i fa m ilie i K ing. Prin urm a re , Ca ssio și Luc a K ing s-a u t re zit proprie t a rii une i proprietăți m inusc ule pe m a lul mării de pe c e le bra coastă Am a lfi, pe nt ru un preț sc a nda los. A m e rit a t a l na ibii. Privind la t e le fon, a m văzut un se m na l c a re indic a că se iful din biroul m e u a fost de sc his. Cu c e va t im p în urmă. Cum a m ra t a t -o? "Ce s-a înt â m pla t ?" întrebă Ca ssio. „Spe r că e st e doa r o e roa re ”, a m mormăit e u, a pe lâ nd c a sa . Le ona rdo a răspuns la prim ul a pe l. „Cine e ra în biroul m e u?” Ave a u c a m e re de supra ve ghe re în toată c a sa . N u a r t re bui să fie gre u de răspuns. „Doa r soția t a ”, a răspuns e l. "U nde e st e e a ?" „Ea a m e rs în oraș.” U n se nt im e nt rău m -a lovit c hia r în pie pt . I -a m spus să rămână pe moșie. "Oraș?" „Da , DC L-a lua t pe U rsul c u e a .” A urm a t o tăcere și Le ona rdo t re buie să fi simțit neliniștea. — I -a i c e rut să ia niște doc um e nt e pe nt ru m a m a e i? O bătaie a inim ii. "La dra c u!" I -a t re buit să spună a st a c u voc e t a re c a să-și de a se a m a că nu a m făcut-o. Flux ul sa nguin m i s-a încălzit și t e nsiune a s-a inst a la t sub pie le și s-a îngropa t în mușchi c u o textură zdrobită. M -a părăsit! Ce va mi s-a st râ ns în gâ t și m i-a străpuns ne noroc it ul de pie pt . M -a simțit c a un a t a c de c ord. N u, nu l-a r fi lua t pe Be a r dacă a r fi ple c a t . Da r c u siguranță pune a la c a le c e va . M i-a m da t um e rii, forțând c a lm ul să curgă prin fie c a re celulă din m ine . Să-mi pie rd ra ha t ul c hia r a c um nu a r a jut a pe nim e ni. "Ge m e nii?" Ce lula m e a a se m na la t un a pe l prim it . Era Ale x e i. Î na int e să răspund, a m așteptat răspunsul lui Le ona rdo. „Ei sunt acasă c u Gia .” O ușurare copleșitoare m -a c uprins. N u a r ple c a niciodată fără fe t e le e i. Bia nc a a fost o mamă bună c a re și-a da t viața pe nt ru c opiii e i. Poa t e nu pe nt ru m ine , c i pe nt ru fiic e le e i, e a a r a rde lum e a a st a pe nt ru a le ține în siguranță. „Spune -le bărbaților să rămână c u oc hii pe e i. N u-i lăsa să iasă din ne noroc it e le t a le ve de ri.” Am înc he ia t a pe lul. „Ce na iba se întâmplă?” întrebă Ca ssio. Sunt e m prie t e ni de multă vre m e pe nt ru c a e l să nu înțeleagă se m na le le m e le . „Bia nc a a părăsit c om ple x ul”, i-a m spus în t im p ce răspundeam la a pe lul lui Ale x e i. „Spe r că a i oc hii pe e i”, a m spus sum bru în c e lula m e a . Slavă Dom nului și t ut uror sfinților pe c a re i-a m c e rut lui Ale x e i să păstreze bărbați în plus în jurul c om ple x ului. T re buia u să urmărească oric e drum suspe c t . N u st ric a să a i un plus de se c urit a t e , ia r Ale x e i a ve a o intuiție ascuțită. S-a ofe rit c hia r să rămână un t im p, deși a c e st luc ru e ra m ult sub abilitățile sa le . El a lua t pe rsona l suferința Sophie i. „Da și e i sunt în profunzim e ”, se strecură voc e a re c e a lui Ale x e i prin râ nd. Cuvint e le lui m -a u lovit c a un pum n în pie pt . "V orbi." A fost ne voie de Ale x e i N ik ola e v pe nt ru a re zum a t ot ul în două m inut e . Două m inut e a u fost t ot c e i-a lua t lui Be nit o să-și pună ghe a re le m urda re pe fe m e ia m e a . Be nit o a re soția m e a ! Are fe m e ia m e a ! Același se nt im e nt de groază c â nd a m a fla t că și-a pus ghe a re le pe sora m e a în fundul st om a c ului m e u. Ave a gust de a c id și cenușă. Dacă aș pie rde -o, mi-aș pie rde ra ha t ul. N u e ra nic io îndoială. Aseară a m ruga t -o să oprească pilula . Altă minciună. Ea a lua t vit a m ine im proviza t e pe c a re le -a m pla nt a t în loc de pa st ile . Ar fi t re buit să-i spun că o iube sc și că vre a u să o țin c u m ine pe nt ru t ot de a una . Ar fi t re buit să-mi c e r sc uze că a m folosit -o, a m m a nipula t -o și a m înșelat-o. „N ic o, c e e st e ?” întrebă Ca ssio. Am uit a t că Luc a și Ca ssio e ra u încă a ic i. Dacă i s-a r înt â m pla c e va surorii lor, nu m -a r ie rt a niciodată. La na iba , c hia r dacă a r fi făcut-o, n-a r c ont a pe nt ru că nu aș fa c e -o. „Be nit o o a re pe Bia nc a și pe m a m a e i.” N ic i măcar nu put e a m înțelege c um funcționa voc e a m e a . M -a m ridic a t și m -a m dus la se iful m e u. "Cum ?" a înt re ba t Luc a . "Ce s-a înt â m pla t ?" întrebă Ca ssio. Am de sc his se iful și a m sc os din e l o altă armă, un cuțit și m a i m ult e m a ga zine de muniție. „Ea a m e rs în oraș c u m a m a e i. Be nit o a a juns la e a în sa la de așteptare a clădirii.” M i-a m băgat un pist ol în spa t e le pa nt a lonilor, un cuțit în t oc ul din jurul gle zne i m e le . Încă m a i a ve a m t oc ul m e u pe nt ru armă. „Ale x e i i-a urm a t . El știe locația lor.” Ca ssio și Luc a s-a u a propia t . „Și a m ne voie de gloanțe.” "Şi e u." Luc a înt inse m â na . — Ale x e i e c u noi? A t re buit să i-o da u lui Ca ssio și Luc a . Ce l puțin nu a runc a u vina . Totuși, a m simțit-o. Mă m â nc a , și dacă i s-a r înt â m pla c e va Bia nc a i, nu m i-a r m a i fi nim ic din inim a . "Da ." Cifre le a r fi în c ont inua re îm pot riva noastră. I -a m sc ris lui Le ona rdo un m e sa j pe nt ru a dubla se c urit a t e a la c ona c și a t rim it e douăzeci de bărbați în locația pe c a re Ale x e i a împărtășit-o prin iCloud. „Ai un pla n?” întrebă Ca ssio, făcându-i fălcile. Era supărat, nu că nu l-aș put e a învinovăți. I m a gini c u t rupul N ic ole t t e i m i-a u juc a t în m int e , însâ nge ra t și viola t . A m urit în c a sa m e a , în brațele m e le , da r i-a u măcelărit t rupul în a c e a ga le rie . Încă îl deținem, inc a pa bil să sc a p de fa nt om a însângerată. A fost ult im ul loc în c a re a m văzut-o fericită. Doa m ne , t e rog să nu-i lași să atingă Bia nc a . Aș a rde orașul în sc rum . „I nt ru”, le -a m spus. "Singur. T re buie să văd îm pot riva câți bărbați sunt e m . Sunt douăzeci dint re oa m e nii m e i în drum , da r le va lua c e l puțin o oră să ajungă a c olo. N u put e m aștepta a t â t de m ult .” Am a pe la t o linie directă c u V la dim ir Solonik , ticălosul ruse sc din Bra t va c a re i-a cumpărat a c ordul. T re buia să a m toată ba za acoperită. „V la dim ir”, a răspuns e l c u un put e rnic a c c e nt ruse sc . „N ic o M orre lli a ic i”, i-a m spus. „N u voi pie rde t im pul tău, nic i a l m e u. Ai cumpărat-o pe Bia nc a prin Be nit o. Ea e st e sot ia m e a . N u o poți a ve a , da r îți voi plăti c ont ra c t ul.” El a c hic ot it . "De c e ?" „Pe nt ru că sunt drăguț”, a m m â râ it . „Dacă a i pre fe ra să pie rzi a c e i ba ni și viața, și e u sunt bine . Ea și nic i c opiii noștri vor fi vreodată a i tăi.” Tăcerea a zăbovit în t im p c e așteptam răspunsul lui, în t im p c e , în același t im p, îm i a ra nja m pe la pt op un c urie r și un lune t ist . S-a r părea că nu a m put ut scăpa de Sa sha N ik ola e v. Oric um , a c e l a c ord a r fi în pose sia m e a . — Bine , re c unosc u e l în c e le din urmă. "Doua ze c i de m ilioa ne ." „Curie rul e st e pe drum ”, i-a m spus. Bia nc a și fe t e le e i va lora u m ilia rde m a i m ult . Dacă m i-a r fi c e rut înt re gul c ont ba nc a r, l-aș fi se m na t . Aș fa c e m a i m ult . N im ic nu a va lora t mai m ult pe nt ru m ine de c â t fa m ilia mea. „Ba nii sunt transferați în c ont ul tău a c um .” — La na iba , a r fi t re buit să spun pa t ruze c i. Am a uzit sone ria sună. „Da r nu a i făcut-o. Dați a c ordul pe nt ru Bia nc a și fiic e le e i c urie rului m e u.” A sc uipa t c â t e va ble st e m e . „V re a u o bucată din fundul lui Be nit o. Bănuiesc că-l vre i m ort . La fe l şi e u!" Ei bine , a st a a fost neașteptat. V la dim ir a ve a soldați buni; Le-aș put e a folosi astăzi. — S-a r put e a să a i oc a zia a zi, i-a m spus. Era la bord. Poa t e că n-a m int ra sub m â na . V la dim ir e ra m a i a proa pe de DC de c â t oa m e nii m e i. Ac um a st a s-a făcut. Am c unosc ut a spe c t ul fraților Biancăi. „O iubești”, a spus Ca ssio. "Da ." N u e x ist a nic iun m ot iv să ne ge . Ar fi t re buit să-i spun. „N e -a m int e rse c t a t c â nd e a a ve a nouăsprezece a ni. N u m a m a propia t de e a ; N u știam c ine e ra . Ea e st e de st inul m e u. Î l a i pe a l tău, Ca ssio; e a e st e a m e a ." Înțelegerea a t re c ut înt re noi. „Da , fe lul în c a re a vorbit de spre fundul tău în blugi”, a glum it Luc a . „Cre d că e a c re de că și t u ești de st inul e i. Slavă Dom nului că nu a c om e nt a t pe nisul tău.” Am clătinat din c a p la fra t e le e i. fundul înțelept! Dacă Bia nc a i i-a r plăcea fundul și pe nisul m e u, l-aș folosi până se îndrăgostește de m ine . Am vrut să spun c â nd i-a m spus că nu mă duc la a st a singură. Le -a m înt ins lui Ca ssio și Luc a o cască. „T re buie să a jung la Be nit o. V a fi c u Bia nc a . Aș pa ria pe t ot c e nu va părăsi e a și nu va risc a să o piardă.” Ca ssio dădu din c a p. „V oi doi stați afară, așteptați-i pe oa m e nii m e i c u Ale x e i. Apoi a t a c a . Oric e s-a r înt â m pla , m e rgi după e a și scoți-o afară.” La dra c u '! N ic i măcar nu put e a m să mă gâ nde sc că s-a r put e a să nu fie bine . Mi-aș pie rde c a lm ul și mi-aș m e rge la crimă. „Dacă nic iunul dint re noi...” N u m e rge a c olo. „Asigură-te că ge m e nii sunt în siguranță. I ndife re nt de sit ua t ie ." U n se m n sa c a da t din c a p. „H a i să o luăm”, le -a m spus. Dacă aș re spira ult im a m e a a zi, a r fi c u oc hii e i c a ldi a supra mea. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si opt Oc e a nofPDF.c om BI AN CA EU m -a m t re zit înc onjura t de pa rfum ul de umezeală mucegăită, sâ nge m e t a lic și put re ga i. M -a făcut să-mi dore sc să scăpăt și să mă sufoc , dacă num a i gâ t ul m e u nu a ve a senzația că a r fi de ge t e re c i de oțel înfășurate în jurul lui, ținând t ot ul în jos. Mă dure a foa rt e t a re ceafă. Ca o mahmureală foa rt e urâtă însoțită de o bătaie fizică. N u că aș fi fost vreodată bătut. Câ nd a m de sc his oc hii, c a m e ra e ra întunecată. Fața m e a e ra umedă și lipicioasă. M -a m simțit în jur c u vâ rful de ge t e lor, a jungâ nd la frunt e . Găsind un loc pe c a pul m e u, c hia r în pa rt e a laterală a t â m ple i m e le , de ge t e le m e le s-a u lovit de e l și a m tresărit la dure re . Era o senzație ciudată de înțepătură pe c e a fa m e a . M i-a ge ne ra t neliniște în t ot c orpul. Mușchii st om a c ului m i s-a u încleștat, respirația m i s-a a c c e le ra t și inim a a înc e put să-mi bată dure ros în pie pt . N u sunt singura . M -a m mișcat, sa lt e a ua de sub gre ut a t e a c orpului m e u scârțâind în se m n de prot e st . „Ah, fiic a m e a se trezește în sfârșit”, m i-a a juns la ure c he o voc e familiară. "Re uniune de fa m ilie ." M -a m st râ ns înt r-o poziție așezată, oc hii m e i a runc â nd în direcția voc ii. Be nit o K ing! Oa se le m i s-a u răcit, ia r fiori m i-a u zguduit t rupul. N u e ra m sigur că e ra de frică sa u de șoc. Singurul luc ru pe c a re îl știam e ra că nu a r t re bui să fiu în această cameră c u e l, singură c u e l. „C-c e vre i?” Spre groa za m e a , m -a m bâ lbâ it . Am vrut să st rig și să-l rănesc, nu să mă bâ lbe sc . Se a uzi un c lic , a poi o lumină albă orbit oa re . Strălucirea bruscă m i-a rănit re t ina le , t re c â ndu-m i dure re străpungătoare prin t â m ple . „La na iba ...” a m mormăit, ge m â nd. I nst inc t iv, m i-a m înc his ple oa pe le și a m înăbușit un sc â nc e t dure ros. Am c lipit c u furie , înc e rc â nd c u dispe ra re să văd unde mă a fla m și c â t de sumbră e ra această situație. M i-a m înt ors c a pul în direcția în c a re a m c re zut că a m a uzit voc e a ve nind m a i de vre m e . Be nit o stătea pe un sc a un și la doa r t re i m e t ri de e l... N u poa t e fi. N u, nu, nu, Doa m ne , t e rog nu! M i-a străpuns inim a și o dure re fizică m -a c uprins, deși nu e ra sâ nge . „Mamă”, a m țipat a t â t de t a re și a t â t de m ult t im p, a m simțit o arsură în plămâni. Am sărit de pe pa t și m -a m re pe zit la c orpul e i a t â rnâ nd, înc e rc â nd să o ridic , să o sa lve z. T re buia să fa c c e va . „Dă-mi sc a unul tău”, i-a m țipat lui Be nit o. Am înc e rc a t din gre u să-l îm ping. „Dă-mi sc a unul tău”, a m țipat, c u la c rim ile c urgâ ndu-m i pe față. „E moartă”, a răspuns e l c a lm . „N u, a m put e a fa c e RCP”, m i-a m încolăcit brațele în jurul pic ioa re lor e i. „Ajută-mă doa r. N u e st e pre a t â rziu." N e noroc it ul nu s-a mișcat. Corpul m a m e i a t â rna de ve nt ila t orul de t a va n, c u gâ t ul înc lina t c iuda t și cu oc hii morți. Privire a sumbră, fantomatică c a re a ve a să rămână c u m ine pe nt ru t ot de a una . Oc hii e i e ra u c u adevărat morți. La c rim ile îm i c urge a u pe față, da r nu le simțeam. Am gust a t doa r sa linit a t e a și amărăciunea. Am pie rdut -o. Tăcerea gravată c u re a liza re a că m i-a m pie rdut m a m a . Am a vut -o doa r o săptămână, ia r a c um nu m a i e ra . Pe nt ru t ot de a una ! T im pul m i s-a suspe nda t în c re ie r și pie pt ul m i se simțea gol. N u a m sa lva t -o. Doa r că a m lua t -o în m oa rt e m a i re pe de . M -a m străduit să a t ra g a e r în plămâni, pie pt ul m i se st râ nge a , făcându-mi gre u să re spir. — Ai rănit-o pe m a m a m e a , a m răpit, uitându-mă la t rupul e i m oa le , încă a t â rna t în a e r. El a râ s. „N u, s-a spâ nzura t .” știam m a i bine . Poa t e că nu i-a înfășurat lațul în jurul gâ t ului, da r a fost vina lui. Toți a nii pe c a re i-a pe t re c ut sub de ge t ul lui, îndurâ nd c ruzim e a lui. N u a suport a t să se întoarcă. Ea a c onside ra t că m oa rt e a e st e o opțiune m a i bună. N u a m sa lva t -o! La na iba ; a durut a t â t de t a re . A fost râ ndul m e u să o sa lve z și să a m grijă de e a , da r a m eșuat-o. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t către bărbatul c a re a înc e put lanțul de e ve nim e nt e înt ort oc he a t e din fa m ilia noastră. Bărbatul c a re a dist rus viața m a m e i m e le . Om ul c a re a fost tatăl m e u. Be nit o stătea pe un sc a un, fum â nd o țigară, de parcă s-a r fi t râ nt it în jur. O armă stătea în poală și nu îm i dore a m nim ic m a i m ult de c â t să o ia u și să-i ba g un glonț în gură. Gâ ndul înse t a t de sâ nge și viole nt m -a zguduit până la capăt, da r nu înt r-un m od rău. Poa t e că a fost un luc ru pe c a re l-a m moștenit de la a c e st ticălos c a re a r fi bine ve nit . Furia criminală pe c a re o simțeam a c um ! Am vrut să-l fa c să plătească pe nt ru c e e a c e i-a făcut m a m e i m e le . Fă-l să sufe re . N e voia disperată de a -l ve de a sufe rind m -a făcut să t re m ur de auto-răzvrătire. Totuși, s-a simțit c ore c t . Dacă aș put e a c um va să-l rănesc. Fe lul în c a re i-a rănit pe mulți alții. — Știi, m e re u m i-a m dorit o fiică, a spus e l t â râ t or. „Est e o milă că Dum ne ze u nu ți-a da t una ”, a m sc uipa t . U ra m i-a a rs c a a c idul în st om a c . „T u ești fiic a m e a !” urlă e l. Am tresărit la izbuc nire a lui, da r a m re fuza t să sc â nc e sc . "N u, nu sunt ." „M a m a t a t e -a fe rit de m ine ”, a st riga t e l, c u părul a rgint iu de zordona t . „N u, m a m a m -a sa lva t de t ine ”, i-a m spus, plin de bra va da pe c a re nu a m simțit-o. Falsează-l până îl reușești, nu ăsta e ra m ot t o-ul? Și a m jura t m a m e i și fe t e lor m e le că îl voi uc ide pe ne noroc it ul ăsta din fața m e a . N u-m i păsa dacă e ra ult im ul luc ru pe c a re l-a m făcut vreodată pe a c e st pământ, l-aș uc ide . „O să m ori”, a m jura t e u. El a râ s. — Ai niște m ingi, fată. M i-a m da t oc hii pe st e c a p. N u e st e ne voie de c om e nt a riu a c olo. — Ai moștenit c e va c e vre a u, schimbă brusc subie c t ul. "Si c e -i a ia ?" a m înt re ba t , purtându-mă de parcă nu m i-a r păsa nim ic în t im p c e înăuntru mă ruga m să nu fie fe t e le m e le . Oric e în afară de fe t e le m e le . Cre d că pe nt ru a st a se ruga și m a m a m e a c â nd a a fla t că e st e însărcinată. „Proprie t a t e a Am a lfi.” N u a fost răspunsul la c a re mă așteptam. M i-a m îngust a t oc hii pe e l, înc e rc â nd să-l da u se a m a pe a c e st bărbat. Chia r nu m i-a plăcut de e l. Amenințarea s-a sc urs din e l în ga loa ne . Și să c re d că m i-a da t viață. U f! T re buie să fi a vut c e l puțin un singur spe rm a t ozoid de c e nt și, din fe ric ire , a c e st a m i-a da t viață. "De c e ?" N u că i-aș da -o. — Pe nt ru că îm i aparține, toarcă e l. De lira nt e . Ac e st a a fost c e l m a i bun a dje c t iv pe nt ru a de sc rie a c e st om . — Nu-ți voi da niciodată acea proprie t a t e , am spus răgușindu-mi bărbia în se m n de sfida re . „Aparținea fa m ilie i m a m e i m e le și nu o ve i prim i niciodată. Chia r dacă mă omoară. Da c a t u-" — N u t e juc a c u m ine , Bia nc a , îl înt re rupse e l c u a sprim e . „Veți a fla că pot fi convingător.” m -a m ba t joc orit . „Continuă să-ți spui a st a .” A a runc a t c u c a pul și a râ s. Râ se t e adevărate. M a nia c ! A aparținut une i secții de psihia t rie . „Ești c e l m a i bun dint re toți c opiii m e i fără va loa re .” „Păi, mulțumesc”, a m mormăit. „Ex a c t t it lul pe c a re nu l-a m vrut .” Și-a ridic a t t e le fonul și a suna t . „Adu-l înăuntru.” M -a m îndepărtat înc e t de e l, c u pic ioa re le goa le răcoroase pe pode a ua c u gre sie . I suse , c e sa înt â m pla t c u pa nt ofii m e i. Dacă ușa s-a r de sc hide , aș fuge . Chia r dacă a r t re bui să folose sc abilitățile fot ba list ic e pe c a re m i le -a u învățat J ohn și Willia m . Era t im pul pe nt ru un t ouc hdow n. Dragă Doa m ne , lasă-mă să ia u a st a . Chia r a c um . Era m na sol la sport , da r put e a m să a le rg foa rt e re pe de . T re buia doa r să t re c prin Be nit o și pe oric ine ve ne a . Ușa s-a de sc his și N ic o a fost dus în cameră, c u m â inile le ga t e și c inc i bărbați antrenați a supra lui. La dra c u '! „H e i, Ca ra M ia ”, m -a sa lut a t e l, a pa re nt re la x a t . Da r e ra supărat; fa lc a i s-a bifa t în fe lul a c e la fa m ilia r. Oc hii ni s-a u înt â lnit și nu a m c it it nim ic în oc hii lui cenușii, furt unosi. Părul lui înc his e ra ușor c iufulit , da r a int ra t c u înc re de re . De parcă n-a r fi fost prizonie rul a ic i. Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre c orpul m a m e i m e le și, pe nt ru o scurtă fracțiune de secundă, a fulge ra t înt rist a re a în e i, da r a m a sc a t -o re pe de . — Ah, gine re le m e u. Z â m be t ul lui Be nit o e ra ie rnic și c rud, trimițându-mi fric a dire c t în oa se . „V a t re bui să pune m capăt relației noa st re . Nu i-a m da t niciodată fiic e i m e le pe rm isiune a de a se căsători.” „Am uza nt ”, i s-a a dre sa t N ic o tatălui m e u, înc linâ nd sprâ nc e a na . — Pe nt ru că nu-m i pasă de loc pe rm isiune a t a . Ea e st e încă soția m e a .” — Put e m să rezolvăm a st a re pe de , spuse Be nit o, dâ nd din c a p unuia dint re bărbați. Pa znic ul și-a sc os pist olul și a îndre pt a t -o dire c t spre c a pul lui. „Am făcut-o văduvă de ja o dată.” "N u!" Cuvâ nt ul a scăpat îna int e să mă gâ nde sc m a i bine la e l. Am făcut doi pași, st â nd la doa r un pic ior de tatăl m e u și t re i de N ic o. Oc hii lui Be nit o străluceau mulțumiți. M i-a găsit slăbiciunea. „Ah, fiică. M a m a t a nu ți-a spus să nu gândești c u inim a ?” Am c lipit din oc hi, înc e rc â nd să rămân puternică, a poi c uvint e le lui a nt e rioa re s-a u înțeles. „Ce vre i să spui?” l-a m înt re ba t pe Be nit o. — M -a i făcut de ja văduvă o dată? Concentrându-mă pe oc hii lui întunecați, mi-aș fi dorit c a t oa t e se c re t e le lui să fie de sc ope rit e . Deși a ve a m senzația că nu m i-a r plăcea. Era un om disprețuitor. Be nit o c hic ot i. — A t re buit să scăpăm de Willia m , dra ga m e a , a spus e l. „Î n c e le din urmă m a m a t a urm a să moară și proprie t a t e a urm a să-ți treacă. Așa că a t re buit să t e căsătoresc c u c ine va c a re e ra dispus să împărtășească. Sinc e r, a ve a m să t e pun să-ți înlocuiești m a m a ... da r a st a a fost îna int e să a flu că ești fiic a m e a . M i s-a rost ogolit st om a c ul. Ac e st om e ra bolna v. Revoltător! N u e x ist a a lt c uvâ nt pe nt ru a st a . U n ne noroc it bolna v și răutăcios. „H -c um ?” Am urâ t c â nd îm i e ra frică. M -a făcut să bâ lbe sc . „Cum l-a i uc is pe Willia m ?” „Dia gnost ic fa ls”, a zâ m bit e l, c la r mulțumit de sine . „Apoi la m pom pa t plin de otravă până c â nd ticălosul a m urit .” I -a m privit oc hii întunecați, a t â t de plini de răutate și c ruzim e . Era c hia r m a i rău de c â t m i-a m im a gina t , ia r poza m e a de spre Be nit o K ing e ra de st ul de proastă. „Ești ne bun”, a m șoptit e u îngrozit . Fric a m i-a e x ploda t în pie pt pe nt ru N ic o. Om ul pe c a re -l iube sc . Soțul m e u e ra put e rnic , da r ha ba r nu a ve a m de câți oa m e ni îm pot riva noastră e ra m a ic i. N u l-a m put ut lăsa pe a c e st ne bun să distrugă o altă persoană pe c a re o iube sc . Apoi fiic e le m e le a r fi urm a t oa re le . A t re buit să ne câștig t im p. Oa re c um . "Proprie t a t e ?" L-a m înt re ba t . El a spus că vre a proprie t a t e . M i-a m im a gina t că vre a proprie t a t e a c oa st e i Am a lfi. M i-a m st râ ns sprâ nc e ne le , st udiindu-l pe Be nit o. T re buia să-l fa c să vorbească. "De c e ?" „Proprie t a t e a c oa st e i Am a lfi”, a răspuns e l supărat. De parcă a r t re bui să știu print r-un m ira c ol c e voia . „T â rfa a ia dra c ului a m a m e i t a le m -a păcălit. Ți-a t ra nsfe ra t -o la sc urt t im p după c e bunic a t a a m urit .” „N u vorbi așa de spre m a m a m e a ”, a m șuierat e u. Era o ființă umană ticăloasă și disprețuitoare și nu a ve a dre pt ul să vorbească de spre nim e ni așa. M a i puțin de t oa t e , m a m a mea! Ac e st luc ru m i-a câștigat un zâ m be t st râ ns, da r oc hii lui Be nit o a u rămas nemișcați. N u simțea nim ic pe nt ru nim e ni. Î i păsa doa r de e l însuși și de propriile sa le a ge nde . N im ic și nim e ni a lt c ine va . El a dist rus oa m e ni fără nic io grijă sa u pie rde re a som nului. „Dă-mi proprie t a t e a și voi fa c e c a m oa rt e a soțului tău să fie una rapidă.” M -a m uit a t îna poi la tatăl m e u, c u oc hii m a ri și c u inim a bătându-mi din pie pt . Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre soțul m e u. M inc inoa sul m e u frum os. S-a răzbunat, da r c u c e cheltuială. Totuși... nu a m vrut să-l văd rănit. Am înțeles ne voia lui de a st a bili sc orul. La urm a urm e i, a m vrut să-l fa c pe Be nit o să plătească pe nt ru rănirea pe c a re i-a provoc a t -o proprie i m e le m a m e . Amărăciunea și m â nia s-a u um fla t în m ine și m i-a u m â nc a t sufle t ul, c e râ nd să-l fa c să plătească. M i-a m im a gina t că soțul m e u a simțit c e va în același se ns. „Dom nilor, vă rog să-i arătați fiic e i m e le că nu fa c amenințări în za da r.” U nul dint re oa m e nii lui Be nit o se îndreptă spre N ic o c u o privire crudă pe c hip. M â na i s-a încețoșat prin a e r, îna int e de a -l lovi c u put e re pe N ic o în st om a c , în t im p c e a lt ul i-a c oborâ t c u put e re c ot ul înt re omoplați. „N ic o!” Am țipat, făcând un pa s spre e l, da r Be nit o și-a c uprins m â na în jurul brațului m e u, ținându-mă pe spa t e . „N u poți să-l sa lve zi”, a ba t joc orit Be nit o. „N u e st e un bărbat pe c a re l-aș lăsa vreodată să-mi atingă fiic a .” „Dă-mi drum ul”, am șuierat, împingându-mă pe Be nit o. „N e noroc it ul dra c ului. N u-l poți a ve a !” M -a ținut st râ ns, da r a m re fuza t să renunț. M i-a m da t c a pul pe spa t e și l-a m lovit c u c a pul pe Be nit o. "La dra c u!" și-a st râ ns st râ nsoa re a st râ ngâ nd a supra m e a , dure ros. Ca pul m i-a pulsa t de la im pa c t , oc hii m e i uit â ndu-se la soțul m e u. Be nit o l-a uc is pe Willia m și a c um a vrut să pună capăt vieții lui N ic o. „V re i să terminăm?” întrebă Be nit o. Am da t din c a p, oc hii m e i nu părăseau niciodată fața soțului m e u. — Semnează proprie t a t e a , repetă e l. — Î i da i drum ul lui N ic o? a m răpit. "I n sigura nt a . I -a i da t drum ul.” — N u o fa c e , Ca ra M ia , șuieră N ic o. "Aveţi înc re de re în m ine ." Oc hii ni s-a u înt â lnit , o m ie de c uvint e ne rost it e a u zăbovit în a e r. Ar fi t re buit să-i spun că îl iube sc . Am vrut să a m c opiii lui, să trăiesc alături de e l până la ult im a m e a sufla re . Ac um , s-a r put e a să nu a m oc a zia . Ar fi t re buit să-i înc re d se c re t ul m e u pa t e rn și să-l im plor să mă a jut e . Am fi put ut să o răzbunăm pe sora lui și pe m a m a m e a împreună. „Am înc re de re în t ine ”, a m răsuflat. — Ast a e dra gost e a m e a , murmură e l. „V om m e rge înt r-o lună de m ie re după a st a .” U n sc â nc e t sugrum a t și îne c a t m i-a scăpat. N u e ra m sigur că plecăm de a ic i. „Bia nc a ”, voc e a lui Be nit o e ra un a ve rt ism e nt . Corpul m a m e i m e le a fost o a m int ire de c e e a c e e ra c a pa bil. Da r c hia r dacă i-aș da c e e a c e vre a , știam că nu ne va lăsa să plecăm. Cuvint e le și prom isiunile lui Be nit o nu înse m na u nim ic . L-a r uc ide pe N ic o și m -a r vinde c uiva . Pe nt ru că a st a a fost moștenirea a c e st ui om . Opt im ism ul lui N ic o părea să aprindă furia lui Be nit o. Sa u poa t e a fost re fuzul m e u să se m ne z proprie t a t e a de c a re a ve a a t â t de dispe ra t ne voie . Oa m e nii lui Be nit o a u înc e put să-i de a c u pic iorul pe N ic o, în t im p c e îl țineau de m â ini c a să nu poată ripost a . „Încetează să-l rănești”, l-a m im plora t pe Be nit o, uitându-mă ne a jut ora t la e i c a re loviu soțul m e u din nou și din nou. — Sunt bine , mormăi N ic o. "Sunt bine ." „Tăceți-l.” N u a m m a i suport a t . Era t im pul să mă lupt c u Be nit o c u dinți și unghii, indife re nt de c e . Oc hii m e i a u c e rc e t a t Be nit o și sc a unul lui, a poi i-a u obse rva t a rm a . Acționând din inst inc t , a m înt ins m â na și a m lua t pist olul așezat pe sc a unul lui Be nit o. — Să nu îndrăznești să-l a t ingi, a m șuierat, îndre pt â nd pist olul către Be nit o. — Sa u îi voi e x ploda c re ie re le ne noroc it e . El a ridic a t m â na , înt r-un ordin tăcut către oa m e nii săi să se oprească. De sigur, c â nd viața lui e ra în pe ric ol, toată lum e a s-a oprit . Be nit o e ra un laș; nu prețuia pe nim e ni în afară de e l însuși. — Bia nc a , dă-mi pist olul, îl îndemnă Be nit o. Da , a st a nu s-a r înt â m pla niciodată. Am vrut să-l um plu pe a c e st om c u plum b. Pe nt ru dist ruge re a vieții m a m e i. Pe nt ru uc ide re a lui Willia m . Pe nt ru că a rănit-o pe sora lui N ic o. Și m a i a le s pe nt ru că m i-a m rănit soțul. „N u c re d”, i-a m spus. „N u e a t â t de c ura jos c â nd viața t a atârnă de un fir. T u ești, părinte?” a m m â râ it . "Tată?" m -a m ba t joc orit . „N u a i cunoaște se nsul a c e lui c uvâ nt .” — N u a i fi a ic i dacă nu e ra m e u, șuieră e l. „Spune -le oa m e nilor tăi să-mi de zle ge soțul”, i-a m spus. — Sa u îți pun un glonț în c ra niu. M i-a m îngust a t oc hii pe e l. „Sa u poa t e o să înc e p m a i jos. Aproa pe de pula t a . De c i, nu m a i poți răni fe m e ile .” „Bia nc a -” a a ve rt iza t voc e a lui. Am t ra s, lovindu-l pe Be nit o dire c t în c oa psa lui, la ze c e c e nt im e t ri de vint re . — Nenorocită de cățea, m â râ i e l. „Ooops, a m ra t a t .” Am zâ m bit re c e . Poa t e m i-a m pie rdut mințile. „Știi c a re a fost distracția preferată a tatălui m e u?” a m înt re ba t , c u oc hii ațintiți a supra a c e st ui bărbat c a re se pre supune că m i-a da t viață, în t im p c e mă cocoșeam, lovindu-i țeava pist olului pe rană. Be nit o a fost dona t or de spermă, nim ic a lt c e va . A ținut-o pe m a m a de m ine a ni de zile ; N u l-aș lăsa să-l ia și pe soțul m e u. A ve nit după c opiii noștri și a lt e fe m e i. A m e rit a t să moară. „Mă duc e la poligonul de a rm e . Sunt un șut foa rt e bun. De fa pt , c re d că ult im a dată c â nd a m ra t a t a ve a m ze c e a ni.” Apoi m i-a m da t oc hii pe st e c a p. "Si a c um . Pre supun că nu a m a nt re na t .” Ce va a fulge ra t în oc hii lui Be nit o, a proa pe că părea a na ibii de m â ndrie . „N u e st e tatăl tău.” „Da r e l e st e ”, a m spus c u o voc e calmă, luâ nd o pagină din c a rt e a soțului m e u. I nim a m i-a t una t c a un pește a l na ibii din apă, da r nu a c ont a t . At â t a t im p c â t a m port re t iza t c a lm ul. N-aș pe rm it e a c e st ui om c rud să mă e ne rve ze . El e ra murdăria de pe a c e st pământ și nu m e rit a să trăiască. „Est e ne voie de m ult m a i m ult pe nt ru a fi tată de c â t pe nt ru a produc e doa r viață. Da r t u n-a i ști a st a , nu-i așa, Be nit o? Oc hii lui întunecați, a t â t de asemănători a i m e i, se uit a u la m ine , bătălia noastră de voințe re fuzâ nd pe oric a re dint re noi să c e de ze . A c hic ot it , da r în voc e a lui e ra amărăciune. — Sofia n-a r fi t re buit niciodată să t e ascundă de m ine , a răpit e l. "Ești a m e a ." m -a m ba t joc orit . "N u, nu sunt . Și mulțumesc lui Dum ne ze u că m -a lăsat c u bunic a și c u t a t a .” M i-a m înc lina t bărbia spre N ic o. M -a m ridic a t pe toată lungim e a mea. „V oi doi, dezlegați-mi soțul. Următorul glonț, va fi sfârșitul lui Be nit o.” „Dacă mă împuști, ve i a duc e toată m a fia la ușa t a ”, a amenințat e l. „Și nu ve i put e a să-i împuști pe toți.” „E în regulă”, i-a m spus c u o falsă bra va da . „Î m i voi a ve a soțul și frații m e i, împreună c u oa m e nii lui. S-a r put e a să de sc ope ri că nu a i a t â t de mulți oa m e ni la spa t e pe c â t c re de a i, Be nit o. I suse , m -a m c om port a t c a și c um aș fi știut de spre c e vorbe sc . T ot ul e ra fum . — N u știi t ot ul, fiică. Știam că m i-a spus așa c a să mă e ne rve ze . Am urâ t ide e a de a fi fiic a lui. A fost un adevărat m onst ru, suc it și bolna v, c a re scăpa de dure re a a lt ora . „Am c â t e va cărți în mânecă.” N u-m i păsa c e a ve a de spus. S-a r put e a să aibă niște ași în mânecă, da r N ic o și prie t e nii lui a r put e a luc ra îm pot riva lui. M i-a m vrut doa r soțul îna poi. T re buia să-i spun că îl iube sc , a ve a m ne voie de t rupul lui lângă m ine c â nd a dorm și c â nd mă t re ze sc . La na iba dacă aș trăi t ot re st ul vieții singur. N e a m re zolva ra ha t ul Împreună. Am crește fe t e le împreună, le a m ține în siguranță. „Ce zic i de o tranzacție?” a suge ra t Be nit o c u o sc lipire c a re nu m i-a plăcut în oc hii lui. „T u pe nt ru N ic o.” — N u, mormăi N ic o. — N u o fa c e , Bia nc a . „Ce zic i de o suge st ie m a i bună?” I -a m spus. „Dă-mi soțul și t e la s să trăiești. V e zi, t u nu a i dre pt ul să da i drum ul. Eu sunt c e l c u pist olul.” Be nit o a a runc a t c u c a pul și a râ s. — Dacă a i fi c re sc ut alături de m ine , a spus e l, făcându-mi st om a c ul să se învârtă. „M -a i fi făcut să fiu m â ndru.” "La dra c u. T u." a m sc uipa t la e l. „U lt im ul luc ru pe c a re vre a u să-l fa c e st e să t e fa c m â ndru.” Știam că ura îm i a rde a în oc hi. El a vrut să mă c ont role ze , să distrugă e u adevărat și t ot c e e a c e iube sc . Be nit o K ing e ra t ot fe lul de suc it . Era un m ist e r fa pt ul că Ca ssio și Luc a s-a u dove dit oa re c um norm a li. "Da . Pe m ine . Ale m e le . soț. Î na poi." I -a m spus. "U lt im ul a ve rt ism e nt ." Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol T re ize c i si noua Oc e a nofPDF.c om N I CO B ia nc a m -a făcut a t â t de m â ndru. Câ nd a junge a m acasă, aș pe de psi-o pe nt ru că a părăsit moșia fără să-mi spună, și a poi a m plănuit să o t ra g c rud. Până c â nd e a a țipat num e le m e u a t â t de t a re , înt re gul st a t a a uzit -o. „H e i, soc ru”, a m st riga t e u. Era pa lid, c u pa nt a lonii înmuiați de sâ nge . Fe m e ia m e a a fost o lovitură grozavă. Ar t re bui să țin a st a în m int e . "Am o surpriza pe nt ru t ine ." Am băgat m â na în buzuna r, ignorâ nd dure re a pătrunzătoare c a re îm i t re c e a prin umăr. Sc ot o bucată de hâ rt ie îndoită, cântărită c u un c ip. — Poft im , Be nit o, a m a runc a t -o prin cameră. „V la dim ir m i-a vâ ndut a c ordul Be lle pe nt ru ult im a generație a fa m ilie i Ca t a la no. Oh, și e l salută. El e st e pe drum . N u l-a m put ut opri.” Ce puțină c uloa re a rămas în față a dispărut de pe fața lui Be nit o și nu m -a m put ut abține să nu zâ m be sc re c e . — T e -a i prost , Be nit o, c re zâ nd că t e voi lăsa vreodată să-mi ie i ne va st a sa u c opiii de la m ine , a m spus înt une c a t . „V la dim ir vă va ofe ri același t ra t a m e nt pe c a re l-ați da t soției m e le , surorii m e le și m a m e i Biancăi.” Bia nc a se uită confuză îna int e și îna poi înt re m ine și Be nit o. Ale x e i, Ca ssio și Luc a e ra u c hia r în spa t e le m e u. M -a m ba za t pe Be nit o c re zâ nd că e ra m a i int e lige nt și a int ra t dire c t în c a pc a na lor. Panică evidentă pe c hipul lui Be nit o, se grăbi spre uşă, şchiopătând c a nevăstuica c a re e ra . Am înt ins m â na să-l prind de gâ t c â nd a izbuc nit e x plozia . Fum ul a c uprins și o pa rt e a clădirii s-a de zint e gra t . I gnorâ nd dure re a , m -a m a runc a t prin cameră și a m a c ope rit t rupul Bia nc a i. Am â ndoi ne -a m prăbușit pe pământ. „St a i jos”, i-a m șoptit la ure c he . "T e -a m prins." Ac ope rind c e a m a i m a re pa rt e a t rupului e i m ic și m oa le sub m ine , a m c ont inua t să-i mormăiam prost ii la ure c he . Sune t e le de foc uri de armă ne -a u înc onjura t . Gloanțele șuieră prin a e r. M i-a m ținut m â inile pe c a pul e i, gura lângă a e i. — Ești bun, a m m urm ura t . "Est i in sigura nt a ." O altă e x plozie a zguduit pământul, ia r respirația e i m i-a t re c ut pe gura înt run sc â nc e t . „T e -a m prins, iubire .” N e -a m t â râ t la câțiva m e t ri, a sc unzâ nd-o sub pa t , c a să nu o văd. Ea încă ținea pist olul în mână. „N u mă lăsa a ic i.” V oc e a e i t re m ura , m â na e i liberă s-a prins de cămașa m e a . „Niciodată”, a m jura t , apăsându-mi buze le pe a le e i. „V om m e rge acasă în se a ra a st a . Împreună." Am înc e rc a t să-i ia u pist olul, da r s-a agățat de e a , așa că a m lăsat-o în pa c e . Părea că știe c um să se de sc urc e . Și dacă m -a împușcat... e i bine , așa să fie . N u e ra c a și c um nu m e rit a m . T ot c e c ont a pe nt ru m ine e ra că e ra în siguranță. „N ic o”, voc e a e i e ra a t â t de liniștită, înecată de luptă. Mă mâncărim să mă lupt , să-i uc id pe toți nenorociții a c e ia c a re c hia r se gâ nde a u să-mi rănească soția, da r siguranța Biancăi e ra m a i importantă. „Da , Ca ra M ia ?” — Dacă nu reușim, mormăi e a . „V om fa c e ”, a m a sigura t -o. „Am a dus întăriri.” S-a lipit m a i t a re de m ine . „T e iube sc , N ic o.” Gloanțele s-a u oprit , foc uri de armă a u înc e t a t și pra ful s-a curățat. S-a t e rm ina t la fe l de re pe de c um a înc e put . Da r totuși ure c hile m e le bâ zâ ia u din c uvint e le e i. Am ridic a t -o ușor de pe e a , căutându-i fața. "Fa c . N u a re nic iun se ns și știind că Be nit o e st e tatăl m e u biologic ... M i-a m izbit gura de a e i pe nt ru a opri oric e a lt e c uvint e . Buze le e i s-a u m ode la t în a le m e le și i-a m înghițit geamătul. La na iba , a r t re bui să-i spun t ot ul. De spre pastilă, une lt irile m e le . Da r e a m -a iubit . Știam că vom depăși t ot ul. Ea m -a r fa c e să mă îngroze sc , da r aș fa c e -o c u plăcere. Pe nt ru e a . Doa r pe nt ru e a . — Iată, iubiți, spuse Luc a t â râ t or. I -a m m a i sărut buze le , ia r e a m i l-a înt ors. Luc a pur și sim plu nu și-a da t drum ul. „T re buie să vă spun a m â ndurora ; a c e st a m om e nt ul, nic i loc ul pe nt ru a fi a git a t .” nu e st e nic i I -a m răsturnat un de ge t m ijloc iu pe st e c a pul m e u. Bia nc a a făcut la fe l. „Aw w w , soră, m i-a i rănit se nt im e nt e le !” toarcă Luc a . Bia nc a s-a uit a t pe st e umărul m e u. "T u st ia i?" „De sigur,” a int e rve nit Ca ssio. „N ic o, nu o m a i da pe sora m e a .” Epuiza t , m -a m răsturnat și i-a m răsturnat două de ge t e m ijloc ii. Ridicându-mă, a m t ra s-o pe Bia nc a în siguranță în brațele m e le . „N u mă m a i spe ria niciodată așa,” a m mormăit pe frunt e a e i, apăsând a c olo un sărut. S-a îndepărtat de m ine și i-a m da t distanța de c a re a ve a ne voie . Pe nt ru a c um . Oc hii e i căutau fre ne t ic în jur. — M a m a m e a , ridică privire a spre loc ul unde a t â rna c orpul m a m e i e i m a i de vre m e . Fața e i e ra o m ize rie de la c rim i și pra f, părul ne gru înc urc a t . Oc hii e i a u căutat fre ne t ic c orpul m a m e i e i și, în m om e nt ul în c a re l-a zărit, s-a re pe zit la e l pe pic ioa re le e i clătinate. „Ca ra M ia , nu a r t re bui...” — Bia nc a , nu e o priveliște frumoasă, a a ve rt iza t -o Ca ssio. "N u-m i pasă." Ea a căzut în ge nunc hi. Ex pre sia de pe c hipul e i e ra sfâșietoare și la c rim ile c urge a u pe față. Înfășurându-și brațele în jurul m a m e i e i, e a și-a a dus c a da vrul la pie pt . Dure re a e i m -a lovit dire c t în pie pt . „Î m i pa re a t â t de rău”, murmură e a , t rupul e i legănându-se îna int e și îna poi, c u c orpul m oa le a l m a m e i e i în brațe. Dure re a Biancăi se simțea c a a m e a , a m int irile dure roa se a le proprie i m e le re ve nind îna poi. Ac um t re i a ni, e u a m fost c e l c a re o ținea pe sora m e a așa. „Toată vina m e a e st e , mamă.” „Bia nc a , iubire .” M -a m c oborâ t în ge nunc hi, lângă e a . "N u e vina t a . M a m a t a știa a st a .” Ea a clătinat din c a p, pa rt e a laterală a feței fiind o m ize rie de sâ nge și murdărie. T re buia să mă a sigur că nu a re răni, că e bine . „Toată vina m e a e st e ”, a m urm ura t e a plâ ngâ nd, c u c orpul în mișcare constantă îna int e și îna poi, de parcă a r fi înc e rc a t să-și legăne m a m a să adoarmă. — N u, nu e st e , a m răpit. „Est e a lui Be nit o.” Ea rămase liniştită la num e le lui, ridică privire a , c u oc hii strălucind c a dia m a nt e le um e de . "E m ort ?" M i-a m a runc a t oc hii spre Ca ssio, pe nt ru a -l ve de a privind spre uşă. I -a m urmărit privire a și l-a m văzut pe V la dim ir ieșind pe ușă, ținându-l pe Be nit o de gâ t și pe Ale x e i de cealaltă pa rt e a lui Be nit o. Doa r în c a z că a scăpat. "T u!" V oc e a e i e ra aspră, oc hii plini de furie . Ea a înt ins ușor c orpul m a m e i sa le , de parcă a r fi dorm it , a poi s-a ridic a t . „T u m onst ru!” Se lansă spre Be nit o, pum nul e i c one c t â ndu-se c u pie pt ul lui. „I -a i făcut a st a !” Am ve nit c hia r în spa t e le e i pe nt ru a mă a sigura că nu i-a ve nit nic iun rău. Dacă a r fi vrut să-l învingă pe Be nit o ne gru și a lba st ru, nu aș opri-o. La na iba , aș a jut a -o. N e noroc it ul m e rit a o m oa rt e lungă și dureroasă. se batjocoră Be nit o. — N u, e a a făcut-o, trăgă e l. „N u a r fi t re buit niciodată să-mi ascundă fiic a de la m ine .” „N u sunt fiic a t a !” țipă e a ist e ric . „Ești un m onst ru.” „At unc i și t u”, a ba t joc orit -o e l. „Mărul nu c a de de pa rt e de c opa c . N u se m e ni c u m a m a t a sa u ne noroc it a e i fa m ilie .” Tăcerea c a re a urm a t a c e le i declarații a fost a surzit oa re și știam că Bia nc a , la fe l c a Ca ssio și Luc a , ura asemănarea c u Be nit o. Doa r că nic iunul dint re e i nu e ra e l. Da , a ve a u părul și oc hii lui ne gri, da r la fe l a ve a u un m ilion de alți oa m e ni de pe această planetă. Ea aruncă o privire în jurul c a m e re i, oc hii e i aterizați a supra pist olului pe c a re îl ținea în brațe a nt e rior. Era c e va ba na l și pre a amorțit în fe lul în c a re s-a îndepărtat de Be nit o. „Bia nc a , iubire -” Ea nu s-a oprit . Am privit -o c u toții m e rgâ nd spre pist ol, luâ nd-o și re ve nind, ținând-o st râ ns. — U lt im e le c uvint e , părinte? „Bia nc a ”, i-a m lua t fața și a m forțat-o să se uit e la m ine . Tristețe, angoasă și dure re re fle c t a t e în a c e i oc hi frumoși. Era m obișnuit să văd a c olo dorință, m olic iune ... nu a st a . „Dacă apeși pe trăgaci, a c e st a rămâne c u t ine pe nt ru t ot de a una .” — Bia nc a , lasă-mă să o fa c , a int e rve nit Ca ssio. — N u, protestă e a , ținând pist olul în mână. — Lasă-mă să ple c , N ic o. La na iba , nu a m vrut să facă c e va c e a r put e a re gre t a . Ast a a r m â nc a -o pe nt ru t ot re st ul vieții. „N u voi re gre t a pe nt ru t ot re st ul vieții”, a șoptit e a , c u oc hii ațintiți pe fața tatălui e i. "Știi de c e ?" Ea nu a așteptat un răspuns. „Pe nt ru că m i-a uc is-o pe m a m a . A om orâ t -o de douăzeci și șase de a ni. U n glonț în c ra niu e st e m a i bine de c â t merită, da r mă voi mulțumi c u a st a .” Ea îndreptă pist olul spre c ra niul lui, c u m â na sigură și stabilă. — U lt im e le c uvint e , Be nit o? „Sunt tatăl tău”, șuieră e l, c u oc hii ațintiți a supra fiic e i sa le c u un oa re c a re de vot a m e nt bolna v. Ea și-a înc lina t c a pul de parcă a r fi lua t în c onside ra re c uvint e le lui. „Poa t e , da r t ot l-aș fi uc is pe bărbatul c a re m -a c re sc ut pe nt ru că m i-a m rănit m a m a . Biologia nu t e va sa lva .” Ale x e i și V la dim ir s-a u făcut de opa rt e , ieșind din linia de foc . Am jura t că e ra admirație în a m bii oc hi, în t im p c e o prive a u pe soția m e a . — Put re zi în ia d, Be nit o. U lt im ul e i rămas bun și a poi a apăsat pe trăgaci. Soția m e a l-a uc is pe Be nit o K ing. Bărbații a u înc e rc a t să-l om oa re pe a c e st om de a ni de zile și nu a u reușit, inc lusiv pe m ine . Cu t oa t e a c e st e a , e a a st a t de a supra c orpului lui și a privit viața st ingâ ndu-se în oc hii lui. Tăcerea c a re a urm a t a fost a surzit oa re , da r c e l m a i put e rnic sune t pe c a re l-a m a uzit vreodată. Au simțit și ceilalți bărbați. Toată lum e a a rămas nemișcată, privind pe c e l m a i tânăr m e m bru a l fa m ilie i K ing c a pe o zeiță a răzbunării st â nd de a supra c orpului tatălui e i. „Bia nc a , iubire . Dă-mi pist olul.” I -a m lua t ușor m â na și i-a m de sprins de ge t e le de pe armă. "La sa -m a sa t e duc a c a sa ." Ea c lipi put e rnic , buza de jos t re m urâ nd. „M-mamă”, a răsuflat e a , dure re a din oc hi mă frângă. „N u pot să o părăsesc.” I -a m înt ins pist olul lui Ca ssio, fără să-mi îndepărteze privire a de la soția m e a . „O vom duc e și noi acasă. N u lăsăm niciodată pe nim e ni în urmă.” Ea a încuviințat din c a p, c u oc hii îndre pt â ndu-se îna poi spre c a da vrul m a m e i e i. S-a dus din nou la e l și a ridic a t -o. Am împărtășit o privire c u frații e i și c u ceilalți bărbați. Dacă lum e a interlopă știe că Bia nc a l-a uc is pe Be nit o, unii a r put e a dori să ripost e ze . M a rc o K ing a r vre a să ripost e ze . „Ce e a ce s-a înt â m pla t a ic i nu poa t e părăsi această cameră”, le -a m spus t ut uror. Suspine le blâ nde a le Biancăi a u spulbe ra t c a m e ra și toți ne -a m uit a t în direcția e i. „De a c ord”, mormăi toată lum e a . — Ar t re bui să spune m că ori Ca ssio l-a uc is pe Be nit o, int e rve ni V la dim ir. — Ori t u, N ic o. Î n c a z c ont ra r, se vor fa c e c onc luzii. M a rc o K ing e st e la fe l de bolna v c a Be nit o. V a ve ni după e a dacă a ude că a fost e a .” N u m -a m gâ ndit niciodată că voi luc ra c ot la c ot c u V la dim ir. Ca ssio și c u m ine a m împărtășit o privire . N u a c ont a t pe nt ru m ine . List a oa m e nilor c a re îl voia u pe Be nit o m ort e ra lungă și e u e ra m pe e a . La fe l și fiii lui ne le git im i. „L-a m om orâ t ”, a c om e nt a t Luc a . „Ca ssio nu poa t e fi a c e la . Î n c a z c ont ra r, une le fa m ilii a r put e a e zit a să-l urm e ze a t unc i c â nd e l pre ia c onduc e re a . N u poți fi t u, N ic o. Alt fe l, sora m e a de vine ținta. L-a m împușcat.” Două bătăi a le inim ii. U n se m n sa c a da t din c a p. S-a u făcut st râ nge ri de mână și m a i m ult e alianțe. Ec hipa de curățenie e ra de ja la fața loc ului, ia r bărbații a u ple c a t pe nt ru a -i ofe ri spațiu Bia nc a i. M -a m îndre pt a t spre e a și m i-a m înc onjura t -o c u brațele. M iaș fi dorit să pot re pa ra , să-i a duc m a m a îna poi. „H a i să m e rge m acasă”, i-a m șoptit lângă părul e i. „N e put e m opri la pe nt house -ul m e u, să t e curățăm îna int e de a m e rge acasă. Ge m e nii a u ne voie de t ine .” Oc hii e i strălucitori s-a u ridic a t spre a i m e i. „M -a i folosit pe nt ru a t e răzbuna.” Poa t e că e ra fric a m e a , da r acuzația din voc e a e i se simțea c a o c onvinge re . „Am făcut”, a m mărturisit. „Era m un idiot orb. U n idiot .” Ea a da t din c a p. „N u a i put e a a ve a înc re de re în m ine ”, a șoptit e a . „Am înc re de re în t ine , Bia nc a . Da r și m a i m ult , vre a u să t e prot e je z. Ține-te în siguranță, pe nt ru că să t e pie rd m -a r c ost a sănătatea mintală.” Oc hii e i întunecați străluceau; privirile noa st re s-a u bloc a t . „De c â nd t e -a m văzut în c lub, t e -a m dorit . Câ nd a m a fla t că ești fiic a lui Be nit o... la na iba , a m văzut a st a c a pe o de sc hide re să t e ia u pe nt ru a m e a . Da r a i fost căsătorit. I ndife re nt de c e s-a r înt â m pla , n-aș put e a scăpa de această ne voie de t ine . Am plănuit să t e folose sc din c a uza slăbiciunii soțului tău, da r a poi a m a uzit conversația t a c u Willia m . Era pe m oa rt e . Am de c is că t e voi fa c e a m e a , după c e a i a vut t im p să t e înt rist e zi.” Oc hii e i întunecați străluceau de la c rim i. „N u a m sa lva t -o”, murmură e a , lipindu-și frunt e a de c e a a m a m e i e i. „Ea t e -a sa lva t ”, m i-a m c uprins brațele în jurul e i. „De parcă a i fa c e oric e pe nt ru a-ți sa lva fe t e le . Și aș fa c e oric e pe nt ru a vă sa lva pe toți t re i. Pe nt ru că t e -a iubit . Si t e iube sc ." Oc hii e i pătați de la c rim i i-a u înt â lnit pe a i m e i. „Chia r a i?” „T e iube sc , Bia nc a M orre lli. M e re u si int ot de a una ." U n gâ fâ it ușor și oc hii e i străluceau c a dia m a nt e le . „T u ești respirația m e a , viața m e a , t ot ul. T u și fe t e le , a m răpit, spe râ nd că va a ve a înc re de re în m ine în a st a . „T e vre a u pe nt ru t ot de a una . Până la ult im a m e a sufla re , ești pe nt ru m ine . V re a u să ne creștem fa m ilia împreună, să vă iube sc așa c um meritați să fiți iubiți. Și omoară pe oric ine c a re îndrăznește să privească fa m ilia noastră în m od greșit.” Oc hii e i s-a u c oborâ t spre m a m a e i. „Ea nu a vrut să fiu căsătorită c u m a fia .” „N u o pot învinovăți”, i-a m spus. „Și dacă a st a vre i, t e voi pregăti. Da r lasă-mă să o fa c c um t re buie . De c i t u și fe t e le sunteți în siguranță.” „M -a i lăsa să ple c ?” Ce va în pie pt m i-a t rosnit la ide e a de a o lăsa să ple c e . N u știam dacă voi supraviețui, da r dacă o făcea fericită, o lăsam să ple c e . M a i m ult de c â t oric e a lt c e va pe lum e , a m vrut să o văd fericită. — La na iba , Bia nc a , nu vre a u să t e la s să ple c i, a m spus. „Da r dacă a st a t e va fa c e fe ric it , o voi fa c e . Doa r lasă-mă să o fa c în m odul c ore c t .” Am a jut a t -o să c oboa re c orpul m a m e i e i. „Lasă-o să se odihnească în pa c e . Ea a r vre a să fii fe ric it și în siguranță.” Am t ra s-o în pic ioa re și a m da t din c a p către Be a r. A fost lovit , da r a re fuza t să fie t rim is acasă. El a vrut să vadă a st a până la capăt. El a ridic a t c a da vrul de parcă a r ridic a un c opil și a ieșit c u e a . „V om aștepta afară”, murmură Ca ssio și Luc a la ușă, lăsându-ne pe toți singuri în m ijloc ul ha osului. "V orbe st i se rios?" „Da , da r c a re pa rt e a num e ?” "T u mă iubești?" „La na iba da , t e iube sc .” Buze le m e le s-a u izbit de a le e i. „Da r e u vre a u m a i m ult fe ric ire a t a .” Corpul e i s-a apăsat pe a l m e u, m â inile e i m ic i înfășurândum i t runc hiul. "Și e u t e iube sc . At â t de m ult e .” Și-a îngropa t c a pul în pie pt ul m e u, c hia r a c olo unde m i-a bătut inim a c a re îi aparținea. „T ot ul s-a înt â m pla t a t â t de re pe de . V re a u doa r să ne cunoaștem.” M -a m înc orda t la a st a . „N u, nu c a o re fa c e re , N ic o. Da r să înveți unii pe alții m a i m ult de c â t doa r în dorm it or. Pe nt ru că îm i dore sc această legătură c u t ine pe viață.” Reținerea m e a a dispărut și gura m i s-a prins de buze le e i. „Sunt c u t ine toată viața. Pe nt ru t ot de a una ." T ot c e a ve a m ne voie e ra de e a . Oc e a nofPDF.c om EPI LOG Oc e a nofPDF.c om N ic o - U n a n m a i t â rziu T bot e zul nou-născutului lui Luc ia no a a vut loc fără proble m e . Oc hii soției m e le străluceau de emoții, c orpul e i re ze m a t de a l m e u. Ea e ra pra c t ic în poa la m e a , e x a c t așa c um a m pre fe ra t -o. Fiii noștri de t re i luni dorm e a u a dâ nc , unul în brațele Bia nc a i și celălalt în brațele m a m e i, c a re stătea lângă noi. Fe t e le a u st a t c u Luc a si M a t t e o, in t im p c e noi a m st a t in spa t e , c u c a ruc iorul dublu. N u c re de a m că e posibil să fiu a t â t de fe ric it . Totuși, a m fost . Oc hii m i-a u zăbovit pe soția și pe fiul m e u, a poi spre m a m a în brațe pe celălalt fiu a l m e u. Am a vut băieți ge m e ni. Lum e a e ra a t â t de corectă, înc â t m i-a fost teamă că c ine va o va st ric a . I a t ot ul de la m ine . M -a spe ria t c â t de m ult a m a vut de pie rdut . Da r a st a a fost un luc ru bun, pe nt ru că înse m na că a ve m c e va va loros. Ce va inc re dibil. Bia nc a s-a m ut a t , a ple c â ndu-se mai m ult în m ine și zdrobindu-se a c c ide nt a l de pe nisul m e u. A fost t ot c e i-a t re buit c a soția m e a să mă pună gre u. Am ge m ut înc e t și fața e i m i-a înt ors spre m ine c u o e x pre sie inocentă, da r oc hii e i a u da t -o de pa rt e . Sc lipe a u răutăcios. „Ce se întâmplă, soț?” întrebă e a înc e t în t im p c e pre ot ul îi dădea binecuvântările fetiței lui Luc ia no. — Î nc e rc i să mă c hinui? i-a m șoptit înc e t la ure c he . Și-a mișcat c orpul din nou, lovindu-m i erecția. — De loc , toarcă e a . „T e a duc îna poi pe nt ru că a i fost un soț furt un și m i-a m sc him ba t pilule le anticoncepționale c u vit a m ine . V it a m ine pre na t a le și a st a .” Da , a fost supărată c â nd a a fla t a st a . N u a m văzut niciodată o fe m e ie t re c â nd de la o e x t a z fericită să a fle că e st e însărcinată la o furie ucigașă față de fe lurile m e le ne noroc it e . I -a m muşcat uşor lobul ure c hii. — Da r uit e c e a ve m , a m m urm ura t . „Ac um a ve m pa t ru c opii frumoși.” Gura e i a căutat-o pe a m e a , ia r e u a m lua t -o c u foa m e . N u m-aș sătura niciodată de e a . „V re i m a i mulți c opii?” m i-a şoptit e a pe buze le m e le . „La na iba , da .” Bănuiam că vom a ve a o fa m ilie numeroasă, m a i a le s a vâ nd în ve de re că nu put e a m să-mi țin m â inile de pa rt e de soția mea. „Da r mai înt â i t re buie re c upe re zi.” „Așa că nu-m i m a i sc him b pa st ile le ”, a ba t joc orit e a . „N u m a i m ult ”, a m prom is. „Spune -m i c â nd ești ga t a .” să te Ea și-a înghițit fața în c urba gâ t ului m e u, c opilul nost ru gâ ngâ ind în brațe. Î n une le zile , simțeam că pie pt ul m i-a r e x ploda . explodează din toată dra gost e a și fe ric ire a . „N u mă voi înt oa rc e la pastilă”, a m urm ura t e a jos, lângă gâ t ul m e u. „Dacă se întâmplă, be ne . Dacă nu, e în regulă și a st a .” Ea și-a ridic a t c a pul, oc hii noștri conectați și e u a m da t din c a p în se m n de recunoaștere. Lim ba e i m i-a t ra s ușor buze le . „Aș put e a să pun c opilul în cărucior și să o rog pe N a nc y să țină un oc hi pe c opii.” Pe nisul m i s-a întărit la propune re a e i. „Și a m put e a înc e pe astăzi.” V oc e a e i e ra o șoaptă blândă. Doa m ne , a m iubit -o a t â t de m ult pe această fe m e ie . Î m i dăduse gura e i în t im p c e și-a re ve nit , da r m -a m simțit c a un ne noroc it c a re o ia . Să-i t ra g gura soției m e le e ra ra iul, da r nim ic în comparație c u păsărica e i. — V re a u să inspe c t e z noul tău t a t ua j, t oc ni e a . „M a fa c e a t â t de c a ld.” Am lua t ușor c opilul din brațele e i, m -a m ridic a t de pe sc a unul m e u și l-a m pus pe micuțul nost ru Dom inic o în cărucior. N ic i măcar nu s-a a git a t . Era băiatul m a m e i și dorm e a c a e a . — N a nc y, strigă Bia nc a pe un t on st ins. — N ic o vre a să vadă... bâ jbâ i e a c u o scuză. "Niște flori." Am înăbușit un râ s îne c a t . N u m-aș uit a niciodată la flori. „Poți să fii c u oc hii pe c opii, t e rog?” S-a înroșit și a fost sufic ie nt să-i spun m a m e i m e le c a re e ra a fa c e re a . Oc hii soției m e le s-a u îndre pt a t spre fe t e le noa st re c a re e ra u încă lipit e de unc hii lor. "De sigur." M a m a nu a fost păcălită, oc hii îi sc lipe a u de a m uza m e nt . Părea m a i tânără și m a i fericită de c â t m i-a m a m int it vreodată. N ic ole t t a e ra încă o umbră întunecată și sumbră, ia r pie rde re a e i nu a ve a să se vinde c e c om ple t , da r toți a m învățat să trăim c u e a și să ne prețuim pre ze nt ul. Fa m ilia noastră a fost neprețuită. „H a i să ne uităm la flori.” Bia nc a m -a t â râ t de mână spre pa rt e a opusă a curții. Î n m om e nt ul în c a re a m fost de pa rt e de ure c he , a m c hic ot it . „Flori? M a i bine lasă-mă să minți, Ca ra M ia .” "T ot c e e a c e ." Era m c hia r la int ra re a în se ra a dom nului V it a le , tatăl lui Luc ia no, și m i-a m înde m na t soția să int re în e a . Ar fi gol și nu e ra u c a m e re a c olo. T â nje a m după e a , da r aș uc ide oric e bărbat c a re ve de a be a t it udine pe fața e i în t im p c e a ve a orga sm ul. Ast a a fost t ot a l m e u și num a i a l m e u. Î n m om e nt ul în c a re ușa s-a înc his în urm a noastră, a m înt ins m â na spre fundul e i și a m ridic a t -o, c u pic ioa re le înfășurate în jurul t a lie i m e le . Și-a t râ nt it gura pe a m e a . Această poftă pe nt ru e a , foa m e a pe nt ru e a nu s-a a t e nua t niciodată. A c re sc ut c u fie c a re zi, um plâ nd t oa t e spațiile goa le din inim a m e a . O iube a m m a i m ult pe zi c e t re c e . Ea și fa m ilia noastră a u fost t ot ul pe nt ru m ine . Am a rs lum e a a st a pe nt ru a -i prot e ja . Am rupt sărutul nost ru și i-a m căutat oc hii. — T e iube sc , N ic o, murmură e a înc e t . M i-a plăcut să a ud a c e le c uvint e de la soția m e a . N u m-aș sătura de e i. „A na ibii de m ult , une ori mă spe rie .” — Și e u, a m re c unosc ut . „V re a u să-ți t a t ue z num e le pe st e inim a în pie pt . T u ești a l m e u și e u sunt a l tău. Pe nt ru t ot de a una . N im ic nu mă va ține vreodată de pa rt e de t ine .” M i-a m pus m â na în jurul gâ t ului e i, c hia r pe st e pulsul e i fre ne t ic și, c a înt ot de a una , s-a a ple c a t în a t inge re a m e a . M ia m t râ nt it gura de a e i și e a m i-a înt ors sărutul. „A t a ”, a m urm ura t e a pe buze le m e le . "Am ne voie de t ine a c um ." Fix â ndu-o de pe re t e le dur și de șoldurile m e le , m i-a m rupt pa rt e a din față a pa nt a lonilor și i-a m îm pins chiloții înt r-o pa rt e . Gurile noa st re s-a u c ioc nit din nou, c u foa m e , în t im p c e a m t ra s-o în țeapă înt r-o singură lovitură aspră. Doa m ne , a fost înt ot de a una uim it or c u e a . De fie c a re dată a fost uim it or și dife rit . Mi-aș pie rde mințile fără e a . „T e iube sc , N ic o”, a st riga t e a pe buze le m e le . "T e iube sc ." Această dra gost e pe nt ru e a a fost m a i puternică de c â t oric e a m simțit vreodată. M -a m lovit c u put e re în e a , inc a pa bil săm i rit m dorința. Am t ra s-o t a re , de parcă n-aș fi a vut -o a zidimineață sa u aseară sa u c u o seară îna int e . Mușchii e i int e riori s-a u st râ ns în jurul pe nisului m e u și a m știut că e ra a proa pe . „V ino după m ine !” Am urlit , propriul orga sm urc â ndu-m i pe c oloa na vertebrală. — V ino după m ine , Bia nc a . „La na iba ”, a re spira t e a pe buze le m e le . Ea s-a înc orda t , a poi păsărica e i s-a c onvulsiona t în jurul pe ne i m e le c â nd a ve nit c u un fior și num e le m e u pe buze . Propriul m e u orga sm m -a dus în uit a re a c olo unde nu e ra nim ic , doa r noi doi. T re ize c i de m inut e m a i t â rziu, a m fost a m â ndoi curățați și ne -a m înt ors la pe t re c e re . Bia nc a a st a t lângă Ca ssio și Gra c e , ținând-o în brațe pe micuța Fra nc e sc a . Î i plăcea c opiii, gâ nghindu-se la fetiță așa c um îi făcea băieților noștri. „T a t i, t a t i.” V oc e a lui H a nna h m -a făcut să-mi sm ulg privire a de la soția m e a . Fiic a m e a a a le rga t spre m ine c u o privire serioasă pe față. M i se t ope a int e riorul ne noroc it de fie c a re dată c â nd fe t e le îm i spune a u tată. Bănuiam că și e i știau a st a și l-a u folosit pe nt ru a-și a junge în c a le . Luc ia no și Ca ssio m i-a u da t ra ha t t ot t im pul, deși nu e ra u m a i buni. M -a m c oborâ t la nive lul oc hilor e i. Oc hii e i albaștri, a t â t de asemănători c u a i bunic ii e i, străluceau de emoție. „Da , prințesă?” M -a lua t de mână și a a runc a t o privire către Luc ia no c a re stătea lângă m ine . "Dom nul. V it a le , c e bine că ești a ic i.” Se c oborî și e l, înc e rc â nd din răsputeri să-și rețină zâ m be t ul. H a nna h a ve nit înt ot de a una c u c e le m a i ne noroc it e luc ruri de spus sa u făcut. Logic a e i riva liza c u c e a a m a m e i sa le , în c e l m a i bun m od posibil. "Cum se fa c e ?" a înt re ba t -o e l, păstrându-și voc e a c hia r și în t im p c e buza îi t re m ura . — M a t t e o se va căsători c u m ine , a st riga t e a . Apoi a sărit în sus și în jos de parcă t oc m a i prim ise propune re a se c olului. Luc ia no și c u m ine a m împărtășit o privire amuzantă. — U a u, prințesă, râ nji Luc ia no. „Est e o mișcare m a re . Sunteţi ga t a ?" Ea a da t din c a p nerăbdătoare. „Da , voi învăța c um să fa c înghețată c a m a m a . Ex a c t așa c um îi pla c e lui. Și o să-mi c um pe re un ine l frum os. Așa c um t a t a a lua t -o pe m a m i.” a m c hic ot it . H a nna h a fost captivată de t oa t e luc rurile strălucitoare. Spre de ose bire de Aria nna , c a re pre fe ra să-și petreacă t im pul de se nâ nd și pic t â nd. „N u c re d că m a m a va fi fericită să t e la se să t e căsătorești a t â t de tânără”, i-a m spus. se batjocoră H a nna h. „Aria nna a spus că îi va dist ra ge atenția.” At â t c u Luc ia no, c â t și c u m ine ne -a m a runc a t c a pe t e le pe spa t e și a m râ s. — Bine , H a nna h, i-a m spus. „Da r m a i înt â i vom aștepta vre o douăzeci de a ni și c e va .” Ea se încruntă. „N u e m ult t im p?” „N u a t â t de m ult .” Ea și-a m e st e c a t buza de jos, gâ ndindu-se o clipă la a st a . Moțiunea m i-a a m int it de m a m a e i. — Bine a t unc i, a fost de a c ord e a . „T a t i, poți să-mi c um pe ri c e a m a i frumoasă roc hie de prințesă?” Ea a flut ura t din ge ne . „V re a u c a lui M a t t e o săi placă roc hia m e a și să-mi c um pe re c e l m a i frum os ine l.” Fără să aștepte un răspuns, pe nt ru că știa că va prim i oric e a r fi c e rut , e a a ple c a t st rigâ nd: „Au spus da ”. M -a m ridic a t , clătinând din c a p. „Spune -i fiului tău să-și țină m â inile de pa rt e de fiic a m e a .” Luc ia no râ nji. „N u mă pot abține că fiul m e u e st e ire zist ibil pe nt ru doa m ne .” „Doa r ține m int e că a i o fiică, ia r e u a m doi fii.” — Pric k , mormăi e l, deși zâ m bind. „V oi a ve a o discuție c u fiul m e u.” „Și voi vorbi c u fiii m e i”, a m anunțat, zâ m bind. „Câ nd ie s din sc ut e c e .” M â inile Bia nc a i m -a u înc onjura t . „De spre c e vom vorbi c u c opiii noștri?” Am t â râ it -o în fața m e a și m i-a m c uprins brațele în jurul e i. „De spre fe m e i și c um să le t ra t e zi și să le iubești pe nt ru t ot de a una . Parcă t e iube sc .” Fața e i s-a înm uia t . „Aw w w , și e u t e iube sc . Și sunt a t â t de fe ric it că m -a i forțat să mă căsătoresc c u t ine . I n c iuda a t ot ." Gura e i a a juns la a m e a , da r s-a oprit la câțiva c e nt im e t ri de e a . „Dacă le ofe ri c opiilor noștri ide i de spre căsătoriile forțate sa u a ra nja t e sa u de spre pa st ile sc him ba t e , ofe rt a Sa sha și Luc a de a t e sc oa t e în c ont inua re rămâne valabilă, știi.” — Ți-ar fi dor de m ine , Ca ra M ia . — Aș vre a , murmură e a . Corpul e i s-a lipit de a l m e u. — Pe nt ru că t u, N ic o M orre lli, ești de st inul m e u. Oc e a nofPDF.c om PREV I EW DE BELLES & M OBST ERS: CASSI O Ac um nouă a ni Ca ssio „W a ic i dra c u e st e e a , Ca ssio? Luc a , fra t e le m e u, e ra obosit . N u l-aș put e a învinovăți. Î n m od re gula t , nu făceam fa voruri irla nde zilor și nic i Bra t ve i. Da r a c e st a i s-a părut im port a nt pe nt ru Ca lla ha n și fa pt ul că a ve nit la m ine cerșind fa voa re a a spus m ult e . Să spune m că dacă șeful irla nde zilor îm i datorează o fa voa re ar fi neprețuit. Și fra t e le m e u și c u m ine a m a ve a ne voie de fa voa re a îna poi în oric e zi. Ave a m ne voie de alianțe dacă voia m să de ve nim m a i put e rnic i și a c e st a părea un loc bun de înc e put . Tatăl nost ru, Be nit o K ing, s-a put ut de c ide dint r-o clipă, nu m a i a ve a ne voie de noi. N u mă fa c e a m iluzie că ne va e lim ina fără să mă gâ nde sc . La urm a urm e i, nu a r fi prim a dată. T ine -t i prie t e nii a proa pe . Da r ține-ți dușmanii și m a i a proa pe . V orba preferată a nonnu-ului m e u. Doa r datorită lui Luc a și c u m ine a m supraviețuit. Luc a e ra încă un c opil prim a dată c â nd tatăl m e u a înc e rc a t să ne om oa re . N e noroc it ul la c om a c re zut că N onno îi va da o t re c e re gratuită la re surse le sa le din I t a lia . N u a c ont a t pe N ic o M orre lli să-și ucidă cercetașul și să mă a jut e să-i uc id pe ceilalți oa m e ni pe c a re i-a t rim is după m ine . A fost a nul în c a re luc rurile a u înc e put să se întoarcă pe nt ru m ine . Am le ga t prie t e nii c u bărbați c a re a u de ve nit prie t e ni pe viață. Luc ia no și c u m ine a m c re sc ut împreună, da r N ic o și Ale ssio ne -a u făcut și m a i put e rnic i. Ra pha e l Sa nt os și Ale x e i N ik ola e v se pot rive sc pe rfe c t c u m isiune a noastră. Î nt r-o zi, ne -a m a rde această nenorocită a fa c e re de comerț c u c a rne și tatăl m e u odată c u e a . Pe nt ru a reuși, totuși, a r t re bui să fa c e m alianțe c u Bra t va , irla nde zi, it a lie ni, Ca rt e l... toți. Fără să știe, Ca lla ha n a de sc his o oport unit a t e . At â t a t im p c â t a m fost c u toții îm pot riva comerțului c u fe m e ile c a vit e le . „Ești sigur că a c e a st a nu e st e o configurație?” şuieră Luc a . N u l-aș put e a învinovăți că e st e pa ra noic . Să-l a i pe Be nit o c a tată ți-ar fa c e a st a . — Da , a m înt re ba t e u; deși să fie sinc e r, nu a ve a m pe c e să mă ba ze z. Cu excepția se nt im e nt ului m e u inst inc t iv. Da r nu i-a m put ut spune a st a lui Luc a . Ar sufla o garnitură. Luc a e ra c u doa r c inc i a ni m a i tânăr de c â t m ine , da r răbdarea nu e ra de loc virt ut e a lui. Și se nt im e nt e le inst inc t e nu e ra c e va pe c a re se ba za . La douăzeci și c inc i de a ni, Luc a e ra a proa pe la fe l de îna lt și de put e rnic c a m ine . Am â ndoi a m fost ucigași angajați, de obic e i trimiși să e lim ine oa m e ni. Această m isiune , spre de ose bire de m a jorit a t e a c e lor a nt e rioa re , a fost de a sa lva , nu de a uc ide . L-a înfuria t . T im pul se sc urge a pe st e noi. Elic opt e rul nost ru nu ne -a r aștepta pe nt ru t ot de a una . Ac e a st a a r fi t re buit să fie o slujbă în int e rior și în afară. T e re nul înălțat a făcut dificilă a t e riza re a pe lanțul m unt os a l M unt e lui Ara ra t . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re nu le -a m put ut pune în ambuscadă acești nenorociți și a t re buit să ve nim t a re și c la r c u e lic opt e rul. Ac e st t e rit oriu a l T urc ie i, a proa pe la granița c u Arm e nia , e ra a proa pe fără le ge . A fost folosit c a un c e nt ru de t ra nsport înt re Asia , Afric a și Europa pe nt ru t ra fic ul de fe t e . aș ști; tatăl m e u a pa rt ic ipa t la ra ha t ul ăla. Oc hii lui Luc a s-a u a runc a t în jur, așteptând o ambuscadă. Am a uzit strigăte afară, băieții noștri ținându-i distrași c a să ne put e m st re c ura înăuntru. Era m ijloc ul lunii m a i, da r e ra c a ld c a H a de s a ic i și căldura a înze c it duhoa re a a c e st ui loc . Sune t e le plâ nsului și țipetelor a u călătorit pe t une luri, de zgust ul și furia c loc ot indu-m i în sâ nge . N u se put e a înșela că e ra u t oa t e sune t e de fe m e i prinse în capcană. N oi toți c e i din lum e a interlopă e ra m păcătoși, da r a fost ne voie de un t ip spe c ia l de jos pe nt ru a pătrunde în t ra fic ul de pe rsoa ne . Fa pt ul că propria m e a fa m ilie a pa rt ic ipa t la ge nul ăsta de ra ha t m -a făcut și e u să mă sim t un fe l de de zgust spe c ia l. „Loc ul ăsta îm i fa c e rău”, a spus Luc a . I de m , m -a m gâ ndit în tăcere. Luc a nu m -a înt re ba t c â nd i-a m spus că a m pre lua t această m isiune , da r știam că i se pa re o prost ie să luc re ze c u irla nde zii. N u a m c re zut . Bătrânul, Ca lla ha n, a fost pre a zguduit c â nd a c e rut a jut or. N ic i măcar nu e ra m sigur c e m -a de t e rm ina t să fiu de a c ord c u a st a . N u e ra c a și c um Ca lla ha nii a r fi fost prie t e nii noștri. A e x ist a t un armistițiu re t ic e nt înt re fa m ilia lui și a noastră și i-a u urâ t pe toți m e m brii Re ge lui, indife re nt dacă a m luc ra t c u sa u îm pot riva lui Be nit o. A fost risc a nt să fa c e m a st a , da r pâ rghia pe c a re ne -o va ofe ri a m e rit a t . Sinc e r, m i-a st â rnit c uriozit a t e a să știu de c e unui bărbat c a e l i-a r păsa o fată c a re a fost răpită. N u m i-a da t m a re luc ru. N u put e a fi un m e m bru a l fa m ilie i lui. N u a ve a c opii a i lui. Nepoții lui nu a ve a u c opii, ia r ne poa t a lui e ra pre a bătrână pe nt ru a se pot rivi. De sc rie re a pe c a re a ofe rit -o nu semăna de loc c u M a rga re t Ca lla ha n. O să a flu de st ul de c urâ nd, m -a m gâ ndit în sine a m e a . Ca lla ha n e ra a t â t de dispe ra t să o sa lve ze , înc â t m i-a prom is o da t orie necunoscută... să fie plătită ori de c â t e ori voi de c ide . Oric ine e ra fa t a a st a , e ra valoroasă pe nt ru e l. sc â nc e t e le fe m e ilor ve ne a u de la capătul t une lului și a fost ne voie de t ot c e a ve a m pe nt ru a nu-l urm a c a să mă de sc urc . Da r a ve a m o m isiune , să salvăm fa t a și să o a duc e m îna poi în siguranță. Odată c e s-a înt â m pla t a st a , Luc a și c u m ine ne -a m înt oa rc e . Fa ra int re ba ri. N u put e a m să ne pre fa c e m că ne -a m făcut pa rt e a și să m e rge m m a i de pa rt e de parcă nu a r fi rămas fe m e i în urmă a ic i. „Ast a e c e lula ?” a înt re ba t Luc a , a duc â ndu-m i atenția a supra a c e st e i situații. Am sc a na t zona c u oc hii și m -a m uit a t la hartă. Da , a st a a fost . Informațiile noa st re a u indic a t că va fi în această celulă și nu e ra nim e ni a ic i. Să ple c i fără e a , m ort sa u viu, nu e ra o opțiune. Ca lla ha n a fost c la r... a r plăti da t oria doa r dacă a m a duc e fa t a acasă. I ndife re nt în c e formă e ra . U n băiat tânăr, de vre o c inc ispre ze c e a ni, a ve nit după colț și a t â t Luc a , c â t și e u a m îndre pt a t pist oa le le spre e l. „O cauți pe fa t a ? Foc în părul e i?” întrebă e l înt r-o engleză zdrobită. "Engleză?" Interesantă de sc rie re , m -a m gâ ndit . Ca lla ha n a da t o de sc rie re de bază, o fată de pa ispre ze c e a ni, păr roșu, oc hi albaștri și un se m n de naștere pe umărul e i st â ng sus. Se m n de naștere în formă de flut ure . "U nde e st e e a ?" a sc uipa t Luc a . „Ar fi bine să vorbești, îna int e să-ți e x plod ne noroc it ul de c re ie r.” „Ușor, Luc a ”, l-a m liniștit pe fra t e le m e u. Era doa r un c opil, deși a ve a o pușcă atârnată pe st e umăr. Această lum e e ra diferită de a noastră. „Poți să ne arăți unde e st e fa t a ... c e a c u foc în păr?” N e -a privit c u prudență și m i-a m ținut oc hii fe rm a supra lui. Pe ric olul a ve nit în t oa t e form e le și dim e nsiunile . N u ne put e a m pe rm it e să c oborâ m ga rda , da r nic i nu a m fi fericiți. „Urmează”, a răspuns e l și s-a înt ors pe nt ru a m e rge pe c oridorul din st â nga . „Ar put e a fi o capcană”, a spus Luc a , e vide nt , sub răsuflarea lui. Ave a m două opțiuni. Fie plecați c u m â na goală, fie urmați e x e m plul. Ce va mă îm pinge a să urmăresc, să o găsesc pe fa t a . N u e ra m sigur c e e ra , da r a proa pe că a ve a m im pre sia că viața m e a de pinde de a st a . M -a m ba t joc orit la a st a . M a i m ult , a m vrut să c ule g be ne fic iile șantajându-l pe Ca lla ha n înt r-o da t orie nedeterminată. L-a m urm a t , sune t ul ble st e m e lor lui Luc a în spa t e le m e u, în t im p c e e l a urm a t și e l. Am m e rs prin c oridoa re înt une c a t e . Am â ndoi ne -a m ținut oc hii și t oa t e simțurile în alertă. N u ne a r a jut a la nim ic să-l a ve m pe Ca lla ha n pe nt ru t ot de a una în da t oria noastră dacă a m fi morți. Î n c e le din urmă, băiatul s-a oprit și și-a îndre pt a t c a pul spre ușă. Am t re c ut c u atenție și a m a runc a t o privire prin m ic ile ba re de fie r de de a supra ușii de le m n. Sfint e dra c u'! Ac e st a a fost prim ul gâ nd c â nd a m văzut o fată ghemuită înt r-o m inge în colțul c a m e re i, legănându-se îna int e și îna poi. Ge nunc hii e i lipiți de pie pt , brațele înfășurate în jurul pic ioa re lor și fața îngropată înt re pic ioa re , se legăna de parcă a r fi înc e rc a t să se liniștească. N u i-a m put ut ve de a fața, da r a c um a m înțeles de c e puștiul îi spune a o fată c u foc în păr. O abundență de buc le roșii i-a a sc uns fața, c ulorile a pusului strălucitor arzător și flăcările. Ex a c t c a foc ul. Părea fragilă. Ca lla ha n a spus că a ve a pa ispre ze c e a ni, da r e ra gre u de spus. Chia r și de a ic i, a m put ut ve de a pic ioa re le e i a c ope rit e de vânătăi urâ t e . "Poți de sc hide usa ?" l-a m înt re ba t pe băiat. Luc a a ve a încă pist olul îndre pt a t a supra lui, în c a z că a r înc e rc a c e va prost e sc . Oc hii băiatului s-a u a runc a t spre pe re t e le de lângă uşă, ia r e u i-a m urmărit privire a . Era o c he ie atârnată a c olo și, fără îndoială, a m a puc a t -o și a m băgat c he ia de modă ve c he în broască. Ușa e ra un le m n gre u, proba bil da t â nd de o sută de a ni. N u a fost m e nit să țină soldați în spa t e le lor, c i fetițelor, nu a r put e a t re c e pe st e a st a . I m e dia t c e lacătul a suna t , înt re gul c orp a l fe t e i a tresărit și c a pul i s-a răsturnat. „Doa m ne a l na ibii de H rist os”, voc e a furioasă a lui Luc a a a juns în spa t e le m e u. Ave a sâ nge pe toată fața e i, o tăietură m a re pe tâmplă, buza despicată și o vânătaie violetă i-a st ric a t obra zul dre pt . Ce na iba i-a u făcut? Arăta de parcă a r fi fost bătută rău. Furia și furia a u fie rt în m ine , da r le -a m c ont rola t , pe nt ru a mă a sigura că nu o voi spe ria . Î n m om e nt ul în c a re oc hii e i s-a u c one c t a t c u a i m e i, t ot ox ige nul m -a părăsit. Era doa r o copilă, da r oc hii e i... a c e i oc hi albaștri, uim it ori, învinețiți, îi dom ina u fața în formă de inimă. Era a t â t de multă dure re în e i, inim a m i s-a încleștat. Am văzut m oa rt e a , m i-a m uc is pa rt e a echitabilă de oa m e ni, a m c a uza t dure re și dist ruge re m ult ora dint re e i, da r nim ic nu a a juns vreodată la inim a mea înnegrită. Privire a dureroasă din oc hii a c e st e i fe t e a proa pe că m -a pus în ge nunc hi. M -a privit precaută... re se m na re în e i. Era un c opil a l na ibii. Ce i-a u făcut? „Sunt e m a ic i să t e ajutăm”, a m spus înc e t . „Eu sunt Ca ssio. Ac e st a e st e fra t e le m e u Luc a .” Oc hii e i a u rămas ațintiți a supra m e a , nemișcați. N u a a vut înc re de re în noi. „Ca lla ha n ne -a t rim is.” Fără recunoaștere, fără mișcare. „Am ve nit să t e duc e m acasă.” M -a m a propia t înc e t c u fie c a re c uvâ nt . Lim ba i-a t re c ut pe st e tăietura de pe buza de jos, a poi și-a mușcat put e rnic buza , făcând sâ nge le să-i curgă pe bărbie. Ea nu a ușurat mușcătura și m i-a m făcut griji că își va mușca buza . „N u vre a u să m a i văd”, voc e a e i e ra răgușită, de parcă a r dure a -o să vorbească. „P-t e rog, nu mă obliga .” H a ba r n-a ve a m de spre c e vorbe a . Am înghițit în se c , ia r emoțiile pe c a re nu le -a m simțit niciodată până a t unc i amenințau să iasă la suprafață. Ac e st a a r fi t re buit să fie prim ul m e u indic iu. I nim a m e a nu s-a mișcat niciodată. Pe nt ru oric ine . Era m un ucigaș re c e , ne m ilos îm pot riva dușmanilor m e i și re c e față de toți ceilalți. La urm a urm e i, a c e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re lum e a interlopă se t e m e a de m ine și de fra t e le m e u. Încrucișeazămă odată și e ra i m ort . N im ic din prost ia a st a c u a doua șansă. Ge nul ăsta de se nt im e nt e t e -a u uc is. „T e duc e m acasă”, a m spus hotărât, îm pingâ ndu-m i inim a pe c a re o simțea pe nt ru fa t a a st a . A t re buit să-mi a m int e sc că soft nu e ra m c ine e ra m . Ea nu s-a mișcat și a m m a i făcut un pa s spre e a . „O vre a u pe m a m a m e a ”, murmură e a , ba zine le e i oc e a nic e ispitindu-mă să mă îne c în e le . O bucată din inim a m i s-a spa rt la a dm it e re a e i. N ic iun c opil nu a r t re bui să treacă prin așa c e va . Luc a și c u m ine a m îndura t bătăile de la tatăl nost ru și a m văzut c ruzim e de la o vârstă fragedă. Era m obișnuiți c u a st a ; a c e st c opil nu e ra . La na iba , nu a ve a m ne voie de a st a a c um . „Și e a t e vre a ”. M i-a m păstrat voc e a joasă și m oa le . „T e duc e m acasă. Pot i sa m e rgi?" Am băgat m â na în buzuna r și a m sc os o a c a de a . A fost o forță a obic e iului de c a re m i-a fost gre u să sc a p. Câ nd Luc a și c u m ine e ra m c opii, dacă tatăl nost ru a de c is să ne bată, e ra singurul luc ru c a re l-a făcut pe Luc a să se simtă m a i bine , așa că a m ținut m e re u unul la îndemână. M i-a m înt ins m â na c u e a , ia r oc hii e i m i-a u urmărit m â na întinsă și a c a de a de parcă i-a r fi fost frică că, dacă a r a junge la e a , va dispărea. — E în regulă, a m înde m na t -o să c ont inue . Chia r a t re buit să plecăm, da r nu a m vrut să-i provoc m a i multă dure re sa u să o spe rie ra ha t ul ridic â nd-o fără a c ordul e i. Dum ne ze u știa prin c e a t re c ut e a a ic i. "I a -m i m â na ." Și-a înt ins m â na , c u înc he ie t ura m â inii înt r-un unghi c iuda t c a re m i-a spus că e ra rupt . M â na i-a t re m ura t rău în t im p c e înc e t , dure ros de înc e t , a înt ins m â na spre a m e a . Am văzut că a ve a vânătăi a lba st re și viole t e pe t ot brațul e i. Am st râ ns din dinți pe nt ru a opri ble st e m e le să-mi părăsească buze le . U lt im ul luc ru de c a re a ve a ne voie e ra și furia m e a . Deși a m t e m pe ra t -o, e a încă simțea furia m e a pe nt ru că brațul e i s-a clătinat și fric a i-a fulge ra t în oc hii e i m a ri. Am înc his diferența și de ge t e le ni s-a u a t ins. „H a i să m e rge m acasă la m a m a t a .” Gâ fâ i înc e t , surprinsă. „T e simți re a l”, șopti e a , c u voc e a tremurândă. Ea a lua t a c a de a , da r a m put ut ve de a dure re a c a re i-a străbătut trăsăturile în t im p c e o ridic a . „Așa e st e ”, i-a m spus. „T e vom sc oa t e de a ic i.” Furia l-a lăsat pe Luc a , da r a m fost recunoscător că și-a ținut emoțiile la distanță. Copilul ăsta a ve a ne voie de noi să o sc oa t e m din e a , nu să ne răzbunăm pe nenorociții ăștia. Deși aș fi sigur să mă înt orc și să da u foc a c e st ui loc . Și-a pus m â na e i mică acoperită c u sâ nge în a m e a și m i-a m înfășurat de ge t e le în jurul e i. O ușoară tresărire i-a străbătut fața și m -a m înjura t că nu a m fost m a i a t e nt . "Pot i sa t e ridic i?" Am înt re ba t . S-a dus să-și miște pic ioa re le lipit e de pie pt și, înc e t , le -a înt ins pe st e pa t ul m ic de colț. Am obse rva t urm e de bic i pe pic ioa re le e i și a m simțit că mă t re m ur de furie . De parcă a r fi simțit-o, a c e i oc hi frumoși albaștri de lagună s-a u ridic a t spre m ine . — T e de sc urc i bine , a m liniștit-o, forțând-o să zâmbească. T re c â ndu-se , e a se ridică și dure re a îi străbătu fața. A fost rănită, gra v. N u a r fi put ut să meargă, c u a t â t m a i puțin să fugă de a ic i. Luc a și c u m ine ne -a m uit a t în oc hi, a m â ndoi a vâ nd e x a c t același gâ nd. "Ca re e num e le tău?" a m înt re ba t -o, păstrându-mi t onul blâ nd. N u e ra m sigur dacă a m reușit. Sinc e r, nu m i-a m put ut a m int i ult im a dată c â nd a m folosit un t on c a lm a nt și liniștitor față de c ine va . Proba bil fra t e le m e u c â nd e ra m c opii, da r a st a a fost c u m ult t im p în urmă. Oc hii e i s-a u înt ors din nou c u prudență și m -a m înt re ba t la c e se gândește. „M a m a nu ți-a da t num e le m e u?” A fost prim a dată c â nd a m de t e c t a t un a c c e nt ușor în c uvint e le e i. m -a m înc runt a t . Era brit a nic . Ca lla ha n nu a călcat niciodată pic iorul în a fa ra SU A. Cine e ra această fată? „N u a m înt â lnit -o niciodată pe m a m a t a ”, i-a m e x plic a t . N u m a m a e i m -a a nga ja t . Al șaselea simț îm i spune a că nu-l cunoaște pe Ca lla ha n. „U n prie t e n c om un de -a l e i și a l m e u m -a ruga t să a jut .” Deși, ha ba r nu a ve a m de c e . Ca lla ha n și c u m ine nu e ra m t oc m a i prie t e ni. Ce va de spre fa t a a st a m i s-a părut fa m ilia r, da r nu pre a put e a m să-l pla se z. Era gre u să mă gâ nde sc să văd st a re a de bătaie în c a re se a fla . V oia m să pe de pse sc t ot c e e a c e îi provoc a se această dure re , indife re nt că e a nu e ra nim ic pe nt ru m ine . „Flut ure ”, a m înc e put e u. Supe r, i-a m da t de ja o poreclă. „Fra t e le m e u, Luc a , t e va căra c a să put e m ple c a re pe de de a ic i.” Era m m a i bun, așa că t re buia să o ducă. — N u, sc â nc i e a . Î nt re gul e i c orp a înc e put să t re m ure , oc hii e i m a ri de frică și de ge t e le e i m i-a u st râ ns st râ ns, deși e ra m sigur că a st a îi provoc a dure re a . Ac a de a alunecă pe pode a , da r e a nu-i dădu atenție. „N u poți să m e rgi așa”, a m înc e rc a t să o liniștesc. — T u o porți, sugeră Luc a c u o voc e joasă. „O a i de ja , doa r ridică-o și ha i să plecăm na ibii de a ic i.” El a a vut dre pt a t e . Am fost surprins că nu a ve a m de ja bărbați c a re roie sc în a c e st loc . Fără un a lt c uvâ nt , a m lua t a c a de a de pe pode a , a poi a m lua t -o în brațe fără e fort . Ea a bia cântărea nim ic . Știam că mișcarea o dure a c hia r îna int e c a sc â nc e t ul să-i părăsească buze le . „Î m i pa re rău”, i-a m spus c u o voc e liniștitoare. „Știu că doa re . Câ nd vom fi în siguranță, vă vom lua un m e dic .” Ea înc hise oc hii, respirația e i puțin adâncă. „T e -a m prins”, a m m urm ura t înc e t , asigurându-mă că a m st râ ns bine pist olul și că pot m a ne vra m â na dreaptă c u e a în brațe. „Există altă c a le de ieșire?” l-a înt re ba t Luc a pe c opil. „Arată-mi o c a le de ieșire și îți voi da dola ri a m e ric a ni.” El a da t din c a p și, în loc să ne înt oa rc e m pe drum ul în c a re a m ve nit , a m c ont inua t pe hol peșteră. M -a m ruga t lui Dum ne ze u pe c a re c opilul l-a e libe ra t , a lt fe l a m fi m urit c u toții. Dint r-o dată, să ieși c u viață de a ic i a înse m na t m a i m ult de c â t oric â nd. Fa t a a st a m e rit a să trăiască. Fiind c uvâ nt ului c opilului, a m găsit o c a le de ieșire. „Dă-i c opilului ba ni așa c um a i prom is”, i-a m spus lui Luc a . La na iba , dacă aș a ve a înt re gul m e u c ont ba nc a r la dispoziție c hia r a c um , l-aș da a c e st ui c opil. Luc a i-a înt ins un sul de ba nc not e de o sută de dola ri. „N u a r t re bui să t e înt orc i a c olo, puștiule”, i-a spus e l. N u e ra m sigur dacă a r fi vrut sa u nu. „H a i să m e rge m ”, a m înc e put a m â ndoi să alergăm. M -a m uit a t în jos la un c orp m ic din brațele m e le , a c ope rit de sâ nge și vânătăi. Oc hii e i e ra u încă strânși, de parcă a r fi spe ra t că t ot ul va dispărea. Luc a aruncă o privire în direcția e i de m a i m ult e ori, buze le lui apăsate înt r-o linie subțire. Fa t a a st a încă purt a uniform a școlară. Câ t t im p a fost a ic i? M i-a m a m int it că Ca lla ha n a spus că a fost dispărută de o săptămână, da r această fată părea că a r fi fost bătută o lună c onse c ut iv. "I a t a ." Elic opt e rul e ra încă a ic i, slavă Dom nului. Am a c c e le ra t a le rga re a . — La na iba de t im p, strigă c opilot ul. „N e m e rnic ii ăia trăgeau în noi.” „Mulțumesc că a i așteptat”, i-a m spus. Proba bil că ne -a sa lva t t oa t e viețile așteptând. "Să m e rge m ." Oc hii lui s-a u m ut a t spre fa t a din brațele m e le , făcând inve nt a rul stării e i. — Nenorociți bolna vi, mormăi e l c u furie . Ar fi t re buit să o așez și să o pun în propriul sc a un, da r a t re m ura t a t â t de t a re , înc â t nu a m a vut -o în m ine . Așa că ne am le ga t împreună. Poa t e că m e rge a m pe nt ru pre m iul îngrijit orului se c olului? La na iba dacă aș fi știut, da r nim e ni nu a sc os vreodată această protecție în m ine până a c um . M a m prot e ja t c a na iba c u frățiorul m e u, da r a st a nic i măcar nu a zgâ ria t suprafața a c e st ui se nt im e nt . A fost a l na ibii de înfricoșător c a ra ha t . Pilot ul s-a uit a t îna poi și ne -a văzut că încălcăm siguranța st â nd împreună, da r în m om e nt ul în c a re oc hii lui a u călătorit pe st e e a , a rămas tăcut. — Fiic a prim ului m inist ru? întrebă e l, șocându-i voc e a și ne înc re de re a în oc hi. Ast a e c ore c t ! N u e de m ira re că părea cunoscută. Era dra ga britanică, o mică c e le brit a t e în c e rc urile polit ic e și soc ia le . A apărut m ult în știrile din SU A. M a m a e i e ra fiic a une i ve c hi fa m ilii polit ic e c a re a ve a legături c u m a fia irlandeză. Pun pa riu că așa a apărut această m isiune de sa lva re . „But t e rfly, pot să-ți ve rific umărul?” a m înt re ba t -o c u voc e joasă. Ca lla ha n nu m i-a ofe rit pre a multă de sc rie re , da r se m nul de naștere a l flut ure lui a fost o de se m na re clară a țintei noa st re de sa lva re . Să-mi fie rușine că nu a m ve rific a t până a c um . At a t de m ult m -a zbuc ium a t . M i-a înt â lnit oc hii și din nou a m simțit că m i se sc urge ox ige nul din plămâni. Cum îm i făcea a st a ? Dâ ndu-m i un se m n sc urt din c a p, i-a m desfăcut na st urii de sus doa r a c e e a c e obișnuia a fost o bluză albă la uniform a e i, a poi i-a m ridic a t vâ rful în spa t e le umărului. Da , a c olo e ra un flut ure . "Mulțumesc." Fa pt ul că m -a lăsat să fa c a st a îm i spune a m ult . Fie a a vut m a re înc re de re în m ine , fie s-a t e m ut foa rt e m ult de m ine . N ic i unul nu a fost bun. I -a m na st uri îna poi cămașa și a m m ize ra bilul loc . ținut-o st râ ns c â nd am lăsat în urmă De îndată c e e lic opt e rul a a t e riza t douăzeci de m inut e m a i t â rziu, a m c ont inua t spre a vionul m e u priva t de lux c a re ne aștepta. Ca lla ha n a t rim is un m e sa j în urmă c u două zile c e râ nd pe rm isiune a de a aștepta c u m a m a fe t e i în a vionul m e u. Am fost pe t e re n în ult im e le două zile , st udiind de za va nt a je le a c e lui ne noroc it de gaură și progra m ul ga rdie nilor. La na iba , a c e st a a r fi t re buit să fie indic iul m e u că fa t a a st a e ra importantă. Ca lla ha n nu a părăsit niciodată SU A și a c um se a fla în Orie nt ul M ijloc iu c u m a m a a c e st e i fe t e . Ca re a fost pove st e a a ic i? În t im p ce c obora m t re pt e le cu fa t a în brațe, soția pre m ie rului a ieșit înt â m pinâ ndu-ne la jumătatea drum ului. „Copilul m e u”, a st riga t ea, cu m â inile tremurătoare înt inzâ ndu-se spre e a . M a m a e i e ra palidă, c u t e roa re a scrisă pe toată fața. M i-a m im a gina t că zile le și nopțile de la răpirea fiic e i e i a u fost un coșmar. M i-a m a m int it poveștile de spre mai m ult e a vort uri spont a ne răspândite pe st e t a bloide îna int e de a a ve a în sfârșit o fiică. Áine a fost singurul lor c opil. Fiic a e i nu semăna de loc c u m a m a e i. M a m a e i a ve a pe st e pa t ruze c i de a ni, a ve a părul înc his la c uloa re și oc hii ne gri și pie le a de c uloa re măslinie. De fa pt , a m int ind de im a gine a prim ului m inist ru, nic i această fată nu semăna de loc c u tatăl e i. Ca lla ha n a apărut la ușa a vionului, c u oc hii pe c e le două fe m e i. Fața lui e ra o mască nemișcată, deși a m de t e c t a t furia fie rbint e sub t oa t e . M i-a privit oc hii și a da t din c a p. Recunoașterea da t orie i sa le . N u e de m ira re că nu a a vut rețineri în privința da t oriilor ne de finit e . Prim -m inist rul i-a r da t ora o fa voa re semnificativă, proba bil o viață întreagă de fa voruri, pe nt ru a st a . „I ubit o,” șopti e a , c u la c rim i c urgâ ndu-i pe față. De ge t e le e i a u urmărit fața învinețită a fiic e i e i. „Est e m a m a .” Fiic a e i a de sc his oc hii, căutându-și m a m a . Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre Ca lla ha n și, pe nt ru o fracțiune de secundă, ia m văzut privire a zdrobit oa re în t im p c e o prive a pe m a m a și fiic a . „Mamă”, strigă e a c u o voc e joasă, tremurândă. „H a i să intrăm și să plecăm”, i-a spus Luc a m a m e i sa le , a m â nâ nd re unire a lor. Ave a dre pt a t e , t re buia să părăsim țara a st a c â t m a i c urâ nd posibil. Privind în jos la această tânără fată, a m vorbit înc e t . „Aic i e st e o ba ie completă. V re i să t e cureți?” „D-da , t e rog.” Cu m a m a e i la c oa da m e a , a m int ra t c u pași m a ri în spa t e le a vionului, unde e ra dorm it orul de lux și a m int ra t pe ușă către o ba ie plină c u saună în e a . Până în ziua de a zi nu a m înțeles niciodată de c e a m fost c onvins să cumpăr un a vion c u o ba ie completă și saună, da r a c um a m fost recunoscător pe nt ru a st a . Am așezat-o înc e t pe fată pe c a pa c ul t oa le t e i înc his, ia r m a m a e i și-a înfășurat t rupul în brațe. „Î m i pa re a t â t de rău, iubit o”, murmură m a m a e i lângă părul e i. "Î m i pa re foa rt e rău." „M a m a t a va rămâne a ic i c a să pot vorbi c u pilot ul și să plecăm”, a m a vut grijă să-mi păstrez voc e a m oa le și joasă. „De îndată c e sunt e m în a e r, vom înc e pe dușul.” Ea a da t din c a p, a bia dacă. Fața e i e ra un a m e st e c izbit or de sâ nge și vânătăi pe pie le a e i deschisă. Am vrut să mă înt orc și să bom ba rde z loc ul a c e la , să-i fa c pe toți bărbații a c e ia c a re a u făcut-o să doară așa. M -a m ridic a t ga t a să ple c , uitându-mă în oglindă c um m a m a e i se ghe m uia lângă fată, c u la c rim i c urgâ ndu-i pe față. — T e -a m prins, iubit o, murmură e a înc e t către fiic a e i, înconjurându-și fiic a c u brațele. M a m a e i nu a văzut-o tresărind c â nd a prim it îmbrățișarea. N ic i e u nu l-aș fi prins dacă nu le-aș fi urmărit re fle c t a re a în oglindă. Î n c iuda dure rii, s-a re ze m a t de m a m a e i. Poa t e că a fost bine că a ve nit m a m a e i. Ac e st c opil a r a ve a ne voie de e a a c um m a i m ult c a niciodată. La int ra re a în c a bina principală, l-a m văzut pe Luc a înghițind un pa ha r de w hisk y și a poi și-a t urna t încă unul. Văzândumă, a t urna t un a lt pa ha r și m i-a da t un pa ha r. a ve a m ne voie de e l; a m făcut a m â ndoi. — La na iba , mormăi e l în t im p c e înghiți un a lt pa ha r. Ca lla ha n stătea țeapăn, c u oc hii ațintiți pe fereastră. Pun pa riu că m e rge a în jos pe list a luc rurilor pe c a re l-a r fi pus pe prim -m inist ru să facă pe nt ru e l. Am apăsat int e rfonul. — Sc oa t e -ne de a ic i, i-a m spus pilot ului. „Roge r a st a ”, a re plic a t e l și m ot oa re le a u hohot it . „Ești bun, fra t e ?” L-a m înt re ba t . Am â ndoi a m făcut și a m văzut m ult e luc ruri ne noroc it e , da r a num it e luc ruri a u fost m a i gre u de văzut de c â t a lt e le . Să văd această fată astăzi a fost c u siguranță unul dint re luc rurile m a i gre le . Știam că același luc ru e st e va la bil și pe nt ru fra t e le m e u. — Da , mormăi e l. "V oi fi. Da r va e a ?” Î n cealaltă cameră a u izbuc nit suspine put e rnic e și nu e ra m sigur dacă a c e st a e ra răspunsul. Am a uzit dinții lui Ca lla ha n scrâșnind și m a x ila rul st râ ns, ga t a să plesnească. Există o pove st e a c olo , e ra m sigură de e a . Cine e st e fa t a a st a pe nt ru e l? „N u-i nim ic , c opilul m e u”, a m a uzit a m â ndoi pe m a m a liniștindu-și fiic a . „Ești în siguranță a c um .” Suspine le m ize ra bile c a re a u urm a t a u fost un pum n put e rnic în int e st in. I nim a m i s-a suc it pe nt ru e a și pe nt ru dure re a pe c a re a simțit-o fără îndoială. Suspine le e i a u răsunat prin a vion și a m văzut că îi love a pe Luc a și Ca lla ha n în c e le m a i re le m oduri. „Ca lla ha n, ți-a da t prim ul m inist ru această slujbă?” l-a m înt re ba t . M a x ila rul i s-a r put e a spa rge în oric e m om e nt . „N u, m a m a fe t e i a făcut-o”, a răspuns e l după o bătaie de tăcere. Am fost surprins să a ud a c e st răspuns. De c i unde e ra pâ rghia lui? „Știe prim -m inist rul că a c ont a c t a t șeful m a fie i irla nde ze din SU A pe nt ru a-și re c upe ra fiic a ? Est e sinuc ide re în carieră.” Știam c u toții că e st e . Dacă a c e st luc ru ie se , indife re nt de m ot ivul, a dve rsa rii lui l-a r doborî. Ca lla ha n a clătinat din c a p c a răspuns. „At unc i de c e să o fa c i?” l-a m înt re ba t . „Salvați fa t a , îndatorați-mi și nu obțineți nim ic din a st a ?” „Eu și m a m a e i a m c re sc ut împreună”, a răspuns e l, c u voc e a obosită. „Ar fi t re buit să fie soția m e a , ia r fa t a a c e e a a r fi t re buit să fie fiic a m e a . Ac e st a e st e un m ot iv sufic ie nt pe nt ru m ine .” U n a lt suspine sfâșietor a sfâșiat a vionul și Ca lla ha n tresări. N e noroc it ul dur c hia r tresări. Oa m e nii s-a u t e m ut de e l, s-a u a sc uns în fața lui, a u fugit de e l și arăta de parcă a r fi fost rupt în jumătate a c um . Totuși, nu l-aș put e a învinovăți. Auzind suspine le a c e le a m i-a u pătruns a dâ nc și inim a . Și a bia a ve a m inimă. — N -a m spus nim ic , mamă, bâ lbâ i e a print re suspine , c u voc e a t re m urâ nd de frică. „N u vă faceți griji pe nt ru a st a .” V oc e a m a m e i e i t re m ura și ea. "M a m i, e u..." Suspine le e i a u de ve nit m a i put e rnic e și m â inile m i s-a u înc re m e nit înt r-un pum n. Am vrut să love sc c e va . Dure re a pe c a re a m a uzit -o în voc e a e i mă măcina din int e rior. Luc a ne -a um plut din nou t oa t e băuturile fără un a lt c uvâ nt . „Ascultă-mă, iubire a m e a ”, t re m ura voc e a m a m e i sa le , la fe l de m ult c a și fiic e le e i. „Oric e s-a înt â m pla t , îl a lungi.” Am a uzit zgom ot și c â t e va t â râ it uri, zgom ot de sticlă c a re se prăbușește. I nst a nt a ne u, toți t re i am fugit în spa t e le a vionului. Am a juns a c olo la t im p pe nt ru a ve de a c opilul îmbolnăvinduse în toaletă, c orpul e i c onvulsiv și t re m urâ nd. M a m a e i a fost o m ize rie în t im p c e t rupul fiic e i e i a ve a o vărsătură, înc e rc â nd să-și a runc e conținutul st om a c ului, da r proba bil că nu a ve a pre a m ult e în e l. „I ubit o,” m a m a e i o fre c a pe spa t e , c u voc e a un sc â nc e t . Fe m e ia se străduia să fie puternică pe nt ru fiic a e i și eșua la m e nt a bil. "E în regulă." "N u, nu e st e ." U n răspuns înt re rupt în șoaptă a bia se a uze a , părul în flăcări a c ope rindu-i fața în t im p c e frunt e a e i stătea pe antebrațul e i re ze m a t de sc a unul de toaletă. „N u a m spus nim ic .” T rupul e i m ic s-a c ut re m ura t și e a a re pe t a t . „N -a m spus un c uvâ nt .” N u e ra m sigur c e înc e rc a e a să spună. N u sunt sigur dacă a m vrut să știu. Am văzut că și m a m a e i e ra pierdută. "Ce vre i sa spui, iubire ?" Î n fe lul în c a re m a m a e i a pus înt re ba re a , a m simțit că îi e ra frică să primească un răspuns. Corpul fe t e i a făcut din nou o vărsătură. Î n st a re a e i, m i-a m făcut griji câtă dure re își provoc a e a . Dacă o îmbrățișa a rănit-o, a st a e ra de ze c e ori m a i rău. Ea a căzut și a vom it a t din nou, nim ic a lt c e va de c â t apă acidă în st om a c . „I ubit o, t e rog”, c uvint e le m a m e i e i a bia e ra u o șoaptă. "T e rog, c a lm e a za -t e ." — N -a m spus nim ic , repetă e a în sus, print re suspine le e i blâ nde . „Ei... bărbații...” îi clătina gâ t ul în t im p c e înc e rc a să înghită în se c . — N -a m spus nim ic , repetă e a , șoptind. „N u ia m sa lva t ”. L-a m văzut pe Ca lla ha n st râ ngâ nd pum nul. Luc a e ra ga t a săși piardă ra ha t ul și să de a un pum n, ia r e u... t ot c e voia m să fa c e ra să îndepărtez dure re a a c e st e i fe t e și a poi să mă înt orc și să-i t ort ure z pe fie c a re dint re acești nenorociți. O tăcere gre a s-a lăsat în cameră. M a m a e i și-a apăsat m â na pe gură, reducându-și sc â nc e t e le . Î nc e rc a c u dispe ra re să fie puternică pe nt ru fiic a e i c a re se de st ra m a în fața oc hilor noștri. „Ast a e în spa t e le tău a c um ”, a înc e rc a t m a m a e i. — N -a m spus nic iun c uvâ nt să-i sa lve z, repetă e a din nou disperată, c u a gonie în voc e . „Ar fi t re buit să înc e rc … N -a m spus nic iun c uvâ nt .” Ave a pa ispre ze c e a ni, pe nt ru num e le lui H rist os. Am jura t că odată c e m a m a și fiic a vor fi lăsate în siguranță oriunde a r m e rge , mă voi înt oa rc e . Luc a și c u m ine ne -a m bloc a t privirile . N u a fost ne voie de c uvint e , a da t din c a p și a m știut că ne înt oa rc e m . M a m a a plâ ns, c u propriul t rup t re m urâ nd. S-a ridic a t și și-a îngropa t fața în pie pt ul lui Ca lla ha n. La na iba ! Ar t re bui să aibă grijă de fiic a e i, să fie puternică pe nt ru e a . Copilul ăsta a fost în ia d și îna poi; a c um a ve a ne voie de m a m a e i. Am a runc a t o privire în direcția e i. Ca lla ha n a prins-o și în oc hii lui e ra un a ve rt ism e nt . Da , ne noroc it ul de bărbat încă m a i ținea de această fe m e ie . Ce c re de a că va prim i c u e a ? A fost soția prim ului m inist ru, pe nt ru num e le lui H rist os. Am înge nunc he a t pe pode a și m i-a m pus m â na pe spa t e le fe t e i. Mișcarea părea necunoscută, st â nga c e . M â na m e a e ra pre a m a re și pre a aspră pe nt ru a ofe ri c onfort . N u m i-a m put ut a m int i ult im a dată c â nd l-a m ofe rit c uiva . „Ascultă-mă”, a m înc e put e u înc e t . Spe r că a m făcut a st a c ore c t . N u a m vrut să provoc m a i m ult e t ra um e bie t ului c opil. „Ai vânătăi și c ic a t ric i, da r ve i fi bine ”, i-a m spus. "Ești put e rnic . Bărbații ăia sunt lași. Ei vor m uri." Corpul e i s-a liniștit și aș fi put ut jura că și-a ținut respirația. I nha la . Expiră. I nc a o inspira t ie . Încă o e x pira re . Î nc e t , se ridică și se așeză pe pic ioa re le îndoit e . M â na m e a e ra încă în jurul e i. După t ot prin c e t re c use , m i-a fost frică să o la s să ple c e . Oc hii e i învinețiți de un a lba st ru a dâ nc i-a u înt â lnit pe a i m e i, buza despicată t re m urâ nd în t im p c e a înt re ba t . „Î i ve i uc ide ?” Am a uzit inspirația ascuțită a m a m e i e i, da r a c um , nim e ni nu a c ont a t de c â t această fetiță rănită. „Fie c a re dint re e i”, a m jura t e u. "Bun." Da , fa t a a st a e ra puternică. * * * V a urm a * * * Oc e a nofPDF.c om MULȚUMIRI V re a u să le mulțumesc prie t e nilor și fa m ilie i m e le pe nt ru sprijinul lor c ont inuu. Pe nt ru c it it orii m e i a lfa și be t a sunteți c u toții minunați. Ce l m a i bun c it it or a lfa pe c a re o fată și-l poa t e dori. Susa n CH Î nt ot de a una mă sprijini și c om e nt a riile t a le pline de um or sunt neprețuite. Î nt r-una din a c e st e zile , a c e st e a sunt public a t e . Ești uim it or și nu știu c um aș t re c e prin une le dint re a c e st e schițe fără t ine ! Către J e ssic a F. și Christ ine S . - Doa m ne lor roc k ! Și pe nt ru gașca m e a , N ic ole H . și Em m a J . - U nde aș fi fără t ine . Apoi sunt M ia O. și J ill H ., și un număr nenumărat de alții MULȚUMESC! Cărțile m e le nu a r fi c e e a c e sunt fără fie c a re dint re voi. Edit orului m e u, Ra c he l de la M W Edit ing . T u e st i doa m na m e a ! Prindeți fa ze le m e le c iuda t e și „ingre die nt e le ” pe c a re a m de c is să le a da ug pe o muscă. Fără t ine , atenția m e a se îndepărtează. Mulțumesc că m -a i ținut pe drum ul c e l bun. Pe nt ru de signe rul m e u de c ope rt i roc k st a r Eve Gra phic s De signs, LLC . Dra gul meu V - îm i fa c i luc rurile să a jut a t să strălucească! Pe nt ru blogge rii și recenzenții c a re au răspândească ve st e a de spre această c a rt e . T e a pre c ie z a t â t de m ult și, a uzind că îți pla c e m unc a m e a , o fa c e m ult m a i plăcută! Și nu în ult im ul râ nd, t ut uror c it it orilor m e i! Ac e st luc ru nu a r fi posibil fără t ine . MULȚUMESC! V a m ult um e sc t ut uror! N u a s fi put ut fa c e nim ic din t oa t e a st e a fa ra t ine ! Est e un vis de ve nit re a lit a t e pe nt ru m ine . Eva Câștigători Oc e a nofPDF.c om CONECTAȚI-VĂ CU M I N E V re i să fii prim ul c a re află c e le m a i re c e nt e știri? Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul m e u. Urmărește-mă pe rețelele soc ia le . Grup FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "3 gH Ee 0 e Pa gina FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"3 0 DzP8 Q I nst a : ht t p://I nst a gra m .c om /e va w inne rs Book Bub: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"w w w . H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va w inne rs"book bub. H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va w inne rs"a ut ori/ H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"e va H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va winners"câştigători Am a zon: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a m a zon. H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a ut or/ H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"e va w inne rs Goodre a ds: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"goodre a ds. H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"e va w inne rs T w it t e r: ht t p://T w it t e r.c om /@Eva w inne rs T ik T ok : ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"vm . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"T I C-t a c . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"Z M e ET K 7 pq/ Oc e a nofPDF.c om