12 # ! $ $% " The deterioration of the environment is caused by the existence of large urban agglomeration whose main problem is that these are areas where are converging progressive forces which ensure the development of the society on the one hand, as well phenomenon which emphasizes the degradation of the human civilization and the environment, on the other hand, in this way being generated the phenomenon of hypertrophy of the cities. Keywords: Urban planning; Environment; Pollutant; Environmental protection; Urban areas ntre urbanism i mediu exist o complexitate de rela ii teoretice i opera ionale care sunt greu de definit i de cuantificat. Acestea se explic prin faptul c urbanismul, referindu-se la totalitatea activit ilor legate de amenajarea teritorial i a localit ilor, interfereaz pe multiple planuri i în numeroase subdomenii cu mediul, atât cel natural, cât i cel influen at de activit ile colectivit ilor umane. De asemenea, dat fiind Î 13 globalitatea maxim a celor dou concepte, rela iile dintre ele, în mod evident, sunt complexe. Posibilit ile urbanismului de a contribui la protec ia mediului sunt intrinseci, numeroase i variate; fiind alc tuit, prin defini ie, din totalitatea cuno tin elor tiin ifice, tehnice, func ionale i estetice care se ocup de construc ia mediului material în care se desf oar via a colectivit ilor umane, urbanismul, în adev rata sa accep iune, nu are ra iune de a exista decât dac promoveaz i aplic solu ii ecologice; orice abatere de la acest principiu reprezint o negare a înse i leg turilor de interdependen multipl între mediul natural i cel antropic. În practica curent , dificultatea const în a inventaria i grupa, în fiecare caz în parte, acele rela ii între urbanism i mediu care determin modul exact de interac iune a tehnicilor specifice urbanismului; acestea nu numai c împiedic deteriorarea mediului, ci o previn, creând condi ii care men in i apropie colectivit ile umane de modul lor de via firesc, acela desf urat într-un mediu natural i amenajat, s n tos, curat i propice tuturor tipurilor de activit i conforme cu o evolu ie normal , biologic , economic i social . Mediul, atât cel natural, cât i cel influen at de activit ile umane, nu are o valoare proprie i prestabilit ; valoarea mediului i a factorilor s i, inclusiv a construc iilor de toate tipurile, nu pot fi apreciate decât în func ie de om care, atât el însu i cât i necesit ile sale, evolueaz . În aceste condi ii, problema esen ial care se pune i cu privire la rela ia urbanism-mediu, nu este de a conserva, a p stra ceea ce a fost în trecut, ci de a controla i dirija zi de zi acest proces i a-l influen a, în anumite limite, mai ales cu o orientare prospectiv . No iunile de mediu i de urbanism au o tr s tur comun ; ele se refer deopotriv atât la aspecte materiale, cât i la rela ii sociale, concep ii, p reri ale diferitelor colectivit i umane; i mediul i urbanismul au în componen a lor bunuri colective care nu se supun niciunui mecanism de stabilire a pre urilor; ambele includ în componen a i sfera lor de ac iune costuri sociale importante cu influen e majore asupra vie ii popula iei. Interdependen a între mediu i urbanism se materializeaz în felul în care industria i agricultura utilizeaz resursele naturale i administreaz de eurile poluate de toate tipurile, rezultate din aceste dou procese economice; în func ie de solu iile oferite de urbanism, mediul î i poate p stra sau nu capacitatea sa natural de absorb ie i transformare a unei p r i a poluan ilor; 14 În contextul rela iei urbanism-mediu, sporirea popula iei i concentrarea ei, precum i multiplicarea i diversificarea proceselor tehnologice, în special cele chimice, din industrie i agricultur , determin , relativ brusc, dezechilibre ecologice. Fa de unicul mod, i acela pasiv, de autoap rare a mediului, capacitatea sa de autoap rare natural , poluarea propriu-zis , dar i modul ei de reparti ie în teritoriu devine amenin toare. Neadaptarea de m suri ar putea duce la efecte d un toare ireversibile sau cu durat foarte mare de revenire la o stare normal . Emisia maxim acceptabil a unui poluant reprezint cantitatea de poluant degajat în mediu, la care nu se produc modific ri importante. Se exprim prin nivelul (sau pragul) unui poluant, care este dat de concentra ia maxim peste care trebuie luate contram suri, cum ar fi: închiderea surselor de poluare, re inerea, distrugerea poluan ilor, evacuarea popula iei etc. Nivelele sunt stabilite în standardele de produs i în cele de calitate a mediilor, stabilite la nivel na ional sau în recomand ri ale unor foruri interna ionale, precum standardele interna ionale ISO, stabilite de Organiza ia Interna ional de Standardizare, standardele Uniunii Europene EN i normele stabilite de unele organiza ii profesionale interna ionale. Întreaga problematic a rela iei urbanism-mediu, rela ie mijlocit de dezvoltarea economic , const în g sirea i aplicarea unor procedee, tehnici, metode în vederea p str rii echilibrului ecologic, asigurând, în acela i timp, o politic de investi ii i de dezvoltare tehnologic corespunz toare resurselor naturale i umane existente, în condi iile satisfacerii necesit ilor sociale, culturale i de igien a colectivit ilor umane. În ultimii 20 de ani s-a acordat o mare aten ie problemelor legate de structura, m rimea i amplasarea teritorial a re elelor de localit i; în condi iile unui proces de urbanizare rapid i greu de controlat, cu un coeficient ridicat de concentrare urban , în zonele în curs de dezvoltare, adoptarea unei strategii flexibile, dar consecvente cu referire la re elele de localit i are o mare importan economic i politic . Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic, muta iile între diferitele sectoare economice, modific rile în reparti ia utiliz rii for ei de munc între sectoarele economice de baz (agricultur , industrie, servicii) i între principalele ramuri industriale necesit , de asemenea, o concep ie clar asupra re elei de localit i, în special a celor urbane i asupra evolu iei lor. 15 Datorit sporirii preocup rilor pentru mediu i protec ia acestuia, analizele necesare a fi efectuate în vederea g sirii de solu ii complic suplimentar dificult ile deja existente legate de re elele de localit i; asigurarea aliment rii cu ap potabil i industrial a localit ilor, agriculturii, industriei, nu mai poate fi solu ionat , de foarte multe ori, la nivel local i tot mai adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale; tratarea prealabil a apelor, precum i epurarea lor, înainte de a fi deversate într-un emisar, au devenit în cele mai multe cazuri, o problem strâns legat de sistemul re elei de localit i. Aspecte asem n toare prezint i protec ia aerului, ca urmare a transportului la mari distan e a multor poluan i, precum i protec ia solului împotriva efectelor polu rii din cauza depozit rii de mari cantit i de de euri industriale i menajere. Ca urmare, au ap rut tentative interesante de a formaliza i vizualiza rela iile dintre mediu i structura, m rimea i amplasarea re elelor de localit i, ca o parte a interrela iilor dintre urbanism i mediu. Sub aspect istoric, accep iunea urbanistic a mediului a evoluat foarte mult. Dac în urm cu 20 de ani, un urbanist c ruia i s-ar fi cerut s fac o list a factorilor pe care îi considera ca definind un mediu s n tos, corect pentru un ora , el ar fi inclus între ace tia spa iile urbane, str zile i pie ele publice, aspectul estetic al cl dirilor etc. Aceste atribute ale mediului au existat i în timpul civiliza iilor antice, egiptean , greac , roman i în timpul Evului Mediu, în ora ele italiene de exemplu. Dac aceea i întrebare s-ar pune în prezent, cu siguran c r spunsul ar fi mult mai cuprinz tor i s-ar referi, în bun m sur , la aspecte mai concrete ale mediului, incluzând pe cele economice, sociale i mult mai multe de natur fizic . Înc din fazele primare ale dezvolt rii sale, societatea uman a remodelat cadrul natural creând mediul denumit de c tre speciali ti drept „artificial”, compus din multiple echipamente ce deservesc cerin ele curente ale popula iei. Forma cea mai sintetic de concretizare a mediului artificial o reprezint localit ile, optimizate ca m rime, structur , înzestrare i înf i are, astfel încât s poat r spunde exigen elor sociale. În prezent, devine din ce în ce mai dificil de stabilit o delimitare strict între mediul natural i cel artificial, având în vedere c , prin simbioza lor organic , a rezultat un fenomen calitativ nou, denumit în terminologia interna ional „mediu uman”. Acest concept a fost adoptat în 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Interna ionale a Arhitec ilor de la Praga, prilej cu care a fost exprimat acordul 16 universal privind necesitatea obiectiv de integrare a celor dou medii aparent contradictorii: mediul natural i mediul artificial i de înl turare a cauzelor ce provoac raporturile de neconcordan cu efecte autodistructive pentru societatea uman . Totodat , s-a mai afirmat i faptul c societatea contemporan este cauza unui fenomen extrem de periculos, acela de transformare a mediului uman într-un mediu antiuman, datorit incapacit ii oamenilor de a în elege fenomenele în complexitatea i globalitatea lor. Printre cauzele acestui proces se num r aglomerarea excesiv de industrii perturbatoare ale mediului ambiant, concentrarea popula iei ca num r i densitate în forma iuni urbane ce dep esc scara uman , dezvoltarea haotic a re elelor de comunica ii i transport care irosesc imense suprafe e de teren, distrugerea terenurilor agricole fertile, degradarea masivelor forestiere, poluarea atmosferei, apelor etc. Indiscutabil, dezvoltarea ora ului are consecin e nefavorabile asupra spa iului i mediului înconjur tor, asupra calit ii vie ii oamenilor. Un efect specific i dramatic al procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant într-un mod i la o scar nemaiântâlnite în istorie. Modific rile care au afectat mediul, în special dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, au creat a a numita „problem a mediului” i au generat „alerta ecologic ” a ultimelor decenii. Când se vorbe te de progres sau de s r cie se vorbe te, de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjur tor care caracterizeaz planeta noastr la un moment dat, c ci între toate acestea i poluarea, degradarea apei i a aerului, amenin area p turii de ozon, de ertificarea, de eurile toxice i radioactive i multe altele exist o strâns interdependen . Principalele „fenomene perturbatoare” legate de urbanizare sunt: • consumul de spa iu cu impact asupra ecosistemului prin defri ri, desec ri, eroziuni, modific ri ale raportului între popula ie i habitat; • exploatarea f r restric ii a resurselor naturale, în special a celor neregenerabile, a materiilor prime, a apei, a masei lemnoase; • efectele poluante ale marilor ora e care se refer la problema de eurilor urbane, poluarea i degradarea spa iilor verzi, modific ri în climat, influen e asupra faunei etc.; • cre terea traficului auto i aerian i a polu rii aerului cu substan e deosebit de toxice; 17 cre terea cantit ilor de fluide neepurate sau incomplet epurate, deversate în emisari; • fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesiv a barierelor antropice de tipul autostr zilor, marilor platforme industriale etc.; • efecte asupra st rii de s n tate a oamenilor prin cre terea num rului de îmboln viri mintale, sporirea maladiilor cardiovasculare etc. Explozia continu a fenomenului urban a generat cre terea costurilor echipamentelor pentru locuin e, circula ie, s n tate, educa ie, petrecerea timpului liber etc. În paralel cu amploarea tendin elor de cosmopolitism i segregare, cre terea omajului, a s r ciei i insecurit ii sociale, a presiunii funciare i a speculei imobiliare, contribuind în final la degradarea calit ii vie ii i a mediului. De exemplu, în Cartierul G rii din Frankfurt, str inii reprezint 74%, iar în ora e ca Berlin, Munchen, Stuttgart, ace tia de in o pondere de aproximativ 17%, ceea ce a generat o serie de m suri adoptate de autorit ile locale în direc ia limit rii atribuirii de locuin e sociale imigran ilor. Centrele urbane abandonate ale marilor ora e americane s-au transformat în ghetouri reprezentând zone insalubre i nesigure controlate de elemente situate în afara legii. În marile metropole ale Europei sudice, s r cia i minorit ile se întâlnesc de obicei la marginea ora ului; la Marsilia peste 2000 de imigran i tr iesc în bar cile de la periferia ora ului, iar suprafa a ocupat de bidonviluri i structuri marginale ocup la Madrid peste 16% din suprafa a rezident a ora ului. Atât la nivelul continentului american, cât i în Europa, s r cia predomin îndeosebi în zonele periferice. La Sao Paolo, imobilele insalubre denumite corticos sunt închiriate mai multor familii i ad posteau în 1993 aproape 2 milioane de persoane. Graffiti care degradeaz spa iile publice sunt întâlnite în marile metropole în metrouri, g ri, spa ii comerciale, pasaje subterane i canalizeaz violen a urban transpunând-o din punct de vedere artistic. O alt problem cu care se confrunt marile ora e este reprezentat de presiunea funciar i specula imobiliar . De exemplu, în Japonia, explozia pre urilor funciare se explic prin cre terea densit ii locuitorilor, extinderea func iilor centrale având loc pe baza amplific rii concuren ei între birouri i locuin e în utilizarea teritoriului, fapt ce a antrenat cre terea pre urilor la locuin e, urmat de exodul popula iei c tre periferie i accentuarea migra iei popula iei între locul de munc i habitat. • 18 Deteriorarea mediului ambiant este cauzat de existen a prea multor automobile, avioane cu reac ie i nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care func ioneaz dup tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, ap i energie, fenomene care sunt determinante, în ultima instan , de necesit i crescânde ale unei popula ii aflate în stare de explozie demografic i, îndeosebi, de existen a marilor aglomer ri urbane. Problema central a marilor metropole este reprezentat de faptul c acestea reprezint un spa iu în care converg for e progresive ce asigur evolu ia societ ii, dar i fenomene care accentueaz degradarea civiliza iei umane i a mediului înconjur tor, manifestându-se fenomenul de hipertrofie a ora elor, simptomele acesteia putând fi sintetizate astfel: o deformarea zonelor reziden iale i a celor industriale prin concentrarea activit ilor bancare, a societ ilor de asigur ri i imobiliare, a întregului sector ter iar în marile metropole ceea ce antreneaz puternice dispropor ii regionale. Concentrarea ter iarului în marile metropole este o caracteristic a rilor dezvoltate, iar metropolelor rilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activit ilor industriale. În ceea ce prive te spa iile reziden iale, adeseori insuficiente se manifest extinderea acestora dincolo de limita confortului minim, la nivelul periferiilor din multe ora e, dar i în interiorul acestora, fiind întâlnite construc ii insalubre ce ad postesc un num r mare de locuitori; o degradarea mediului înconjur tor are loc ca urmare a supraconcentr rii locuitorilor, dar i a activit ilor economice ceea ce antreneaz dezechilibre ecologice atât în interiorul metropolelor, cât i în afara acestora, cantit ile mari de poluan i din ap , aer i sol determinând un grad ridicat de îmboln viri în rândul locuitorilor. În acest caz, m surile legislative adoptate nu reu esc s determine stoparea fenomenului, ci stimuleaz adeseori cre terea surselor de poluare (formarea marilor depozite de de euri menajere la periferia ora elor). Dintre dezavantajele metropolelor, poluarea este problema cea mai grav . Ea este împ r it în mai multe tipuri, fiecare dintre ele având efecte mai mult sau mai pu in nocive asupra mediului. Spre exemplu, poluarea sonic are efecte negative în special pentru om. Poluarea sonic produce stres, oboseal , diminuarea sau pierderea capacit ii auditive, instabilitate psihic , randament sc zut, fisurarea cl dirilor, spargerea geamurilor. Zgomotul este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Sursele de zgomot 19 sunt: industria, ora ele, mijloacele de transport. Ele produc zgomote de diferite intensit i i pot fi sta ionare sau mobile. Atmosfera poluat i cea a atenueaz zgomotele. Obstacolele atenueaz de asemenea intensitatea sonor , fiind utilizate la reducerea zgomotelor. Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deterior ri ale cl dirilor, aparatelor i instrumentelor. Poluarea cu substan e chimice produce efecte catastrofale. Principalul vinovat în producerea efectului de ser (peste 50%) este dioxidul de carbon (CO2). Al doilea element nociv ca importan este dioxidul de sulf (SO2); cantitatea mare de CO2 i SO2 emis în atmosfer se datoreaz desp duririlor masive. Se cunoa te c principala surs a emisiei de SO2 în atmosfer o reprezint mijloacele de transport. Aceast problem este dramatic în aglomera iile urbane, unde poluarea atmosferic se datoreaz concentra iei ridicate de noxe. Supraaglomerarea, continu s fie prezent în marile ora e în condi iile cre terii demografice i a presiunilor care se exercit asupra utiliz rii terenurilor. Se estimeaz c o treime din popula ia rilor slab dezvoltate tr ie te la marginea ora ului în locuin e insalubre, sub limita minim de confort. Expansiunea spa ial are loc odat cu cre terea popula iei metropolelor i deplasarea acestora c tre marginea ora elor. Ca urmare, scade densitatea urban , dar apar probleme legate de asigurarea locuin elor, gestionarea traficului interurban, managementul de eurilor, cre terea surselor de poluare etc. Având în vedere toate acestea, se pune problema g sirii unor solu ii de atenuare a efectelor concentr rii urbane asupra mediului de natur s contribuie la afirmarea i dezvoltarea suburbiilor, cre rii unor condi ii de via mai bune în mediul rural, elabor rii unor m suri de atenuare a presiunii funciare i a speculei imobiliare, reducerea surselor de poluare. A a cum s-a mai ar tat, din cele mai vechi timpuri, societatea s-a confruntat cu problema a ez rilor umane, ca urmare a cre terii explozive a popula iei i, în consecin , a prolifer rii marilor aglomera ii, necesitând în permanen noi remodel ri urbane. În acest context, urbanismului, ca tiin a organiz rii ora elor, îi revine sarcina de a asigura dezvoltarea armonioas , echilibrat a localit ilor, gestiunea responsabil a resurselor materiale i protec ia mediului, îmbun t irea calit ii vie ii oamenilor. Luând în considerare aceste aspecte, se pune întrebarea dac societatea uman va g si rezolvarea problemelor generate de urbanizarea excesiv prin 20 limitarea consecin elor nefavorabile ale activit ii economice în ansamblul s u, iar r spunsurile la aceast problem vor da, cu siguran , un nou impuls modului de în elegere a mecanismelor de organizare i func ionare ale a ez rilor umane. Având în vedere tendin ele înregistrate în evolu ia ora elor, rolul lor în cre terea economic a zonelor, diversificarea func iilor i, în mod corespunz tor, a zonelor sale func ionale, devine tot mai necesar dezvoltarea lor controlat . Totodat , prin raportare la valorificarea lor turistic , ora ele pot fi gândite ca produse, impunându-se o abordare a lor din perspectiva marketingului. Acest lucru presupune o gestionare tiin ific a dinamicii acestora i totodat , utilizarea instrumentelor i tehnicilor de marketing în procesul de planificare strategic . 1 2 3 4 Alpopi C. Ioan C. A. Ioanid V. Luca O. 5 Pascariu G. 6 7 Popescu I. Vi an S. Angelescu A. Alpopi C. Elemente de urbanism, Bucure ti, Editura Universitar , 2008 Urbanism i amenajarea teritoriului, Gala i, Editura Zigotto, 2006 Urbanism i mediu, Bucure ti, Editura Tehnic , 1991 Teoria i practica urbanismului, Bucure ti, Editura Matrix Rom, 2003 Curs de planificare i dezvoltare spa ial , curs post-universitar, Bucure ti, 2004 Ora ul i competi ia urban , Bucure ti, Editura Economic , 2007 Mediul înconjur tor. Poluare i protec ie, Bucure ti, Editura Economic , 2000