MEDICINA şi POSIBILELE (D)EFECTE ale EXPERIENȚELOR CULTURALE Î n câteva privințe, trăim un pre‑ zent năucitor. Iată contextul pro‑ pus spre cugetare: în primele două decenii ale acestui mileniu, am fost martorii unor descope‑ riri ştiințiice uluitoare care privesc izi‑ ologia umană, descoperiri care au pro‑ dus mutații substanțiale în paradigma ştiințelor medicale. Între acestea, sunt semniicative cele care privesc ştiințele creierului şi genetica. Ce s‑a întâmplat? Spre deosebire de felul cum se petreceau lucrurile în urmă cu patru decenii, în ultimii ani ştiințele medicale şi‑au extins considerabil abor‑ dările. Nu mai avem de‑a face cu preo‑ cupări orientate exclusiv spre înțelegerea etiologiei şi a mecanismului bolilor, având ca țintă ameliorarea sau vindeca‑ rea lor. Tot mai mulți specialişti au ales să cerceteze condițiile care asigură pre‑ zervarea sănătății şi elementele care asi‑ gură o creştere a calității vieții. În felul acesta, în aria ştiințelor medicale au apă‑ rut teritorii noi. Numeroase rezultate ara‑ tă că sănătatea şi calitatea vieții depind, între altele, de maniera în care obişnuim să gândim, de emoțiile intense pe care le trăim frecvent, de felul în care ne orga‑ nizăm experiența plăcerii, de alegerile exprimate în raport cu ofertele generoa‑ se ale industriei divertismentului. Mai concret, ceea ce îmi place să ascult, ceea ce privesc în mod frecvent, conigurația dorințelor mele şi modul cum m‑am obişnuit să gândesc, idealurile în raport cu care îmi organizez eforturile, toate acestea exercită, în timp, o inluență con‑ siderabilă asupra stărilor mele, afectând în primă instanţă calitatea vieții şi, în cele din urmă, sănătatea şi viața însăşi. Constatările cercetărilor medicale scot la iveală faptul că aspecte de acest fel, care sunt cumva exterioare iinței mele, exer‑ cită inluențe extraordinare, adânci şi de durată, asupra a ceea ce sunt şi asupra a ceea ce voi deveni. Obişnuințele, deco‑ rul cultural în care îmi aşez viața, expe‑ riențele pe care le aleg, volumele pe care le citesc, ilmele pe care le vizionez îmi croiesc pe nesimțite iința, la adâncimi de nebănuit. APOSTOLIA • NR. 124 - 125 • IULIE - AUGUST 2018 23 MEDICINA |I POSIBILELE (D)EFECTE ALE EXPERIEN#ELOR CULTURALE Inițial, unele rezultate din psihologie remarcau faptul că diversele situații de viață pe care le traversăm ne schimbă dis‑ pozițiile. Nimic spectaculos, am putea spune. Totuşi, s‑a putut constata că şi experiențele de scurtă durată, chiar dacă nu sunt conştientizate, pot modiica pen‑ tru o vreme dispoziția (este vorba despre ceea ce, generic, e numit experiențe de pri‑ ming sau condiționare subliminală). Ulterior, un număr impresionant de cercetări medicale au dezvăluit că urmele acestor inluențe se fac simțite în straturi chiar mai profunde ale biologiei noastre. Un exemplu este neuroplasticitatea. Aceas‑ ta indică faptul că acțiunile sau experiențele, gândurile sau stările emoționale repetate suicient de mult modiică arhitectura şi funcționalitatea cerebrală! Avem de‑a face cu o maleabilitate remarcabilă a țesutului cerebral care amenajează rețele tot mai bine adaptate experiențelor trăite şi acțiunilor desfăşurate. Suntem, de fapt, iințe echipa‑ te pentru o schimbare continuă, pe toată durata vieții, iar modul în care ne schim‑ băm e decis în bună măsură de ceea ce fa‑ cem şi de modul cum facem ceea ce facem. Executând des, şi cu o atenție sporită, o anumită activitate, păstrând un gând mai multă vreme în minte, trăind intens emoții înrudite, ajungem să imprimăm în noi aces‑ te conținuturi. Desigur, experiențele culturale, psi‑ ho‑emoționale sau kinestezice de care avem parte induc aceste schimbări. Aşadar, neuroplasticitatea asigură capitalizarea eforturilor şi experiențelor, pe cele utile 24 şi folositoare, dar şi pe cele dăunătoare, cu aceeaşi eiciență. Aşa se explică de ce efor‑ tul îndelungat duce la performanță, iar plăcerea repetată naşte adicție. Recent, însă, cercetările au mers chiar mai departe. Există deja multe rezultate care arată că o varietate impresionantă de factori din mediul înconjurător pot exer‑ cita inluențe chiar mai ample asupra iinței noastre! Este vorba de rezultatele din aria numită epigenetică. În diverse cercetări s‑a evidențiat cum o sumedenie de factori care aparțin unui spectru foarte larg, de la alimentație şi somn până la practicile vieții spirituale, modifică exprimarea unor secvențe din ADN‑ul uman. În particular, multe din acțiunile şi experiențele cultu‑ rale, emoțiile pe care le trăim şi, la limită, modul în care gândim pot afecta expresia unor gene (printr‑un proces de metilare), modiicând funcțiile sau comenzile pe care acestea le codiică. Aşadar, comportamentele şi experi‑ ențele pe care alegem să le trăim au chiar mai multă greutate. Nu este vorba doar de o schimbare a dispozițiilor. Ele nu pro‑ duc doar schimbări durabile în conigurația şi activitatea ariilor (sub)corticale corela‑ tive acelor acțiuni sau experiențe. Ceea ce trăim şi facem nu ne schimbă doar creie‑ rul şi modul de a percepe lumea. Expe‑ riențele pot induce modiicări în comen‑ zile genelor. Chestiuni de acest fel readuc în atenție teme vechi, prezente în cugetările unor i‑ lozoi greci din Antichitate, dar şi în nu‑ meroase texte din spiritualitatea creştină. APOSTOLIA • NR. 124 - 125 • IULIE - AUGUST 2018 MEDICINA |I POSIBILELE (D)EFECTE ALE EXPERIEN#ELOR CULTURALE Paza simțurilor, suprave‑ gherea gândurilor, culti‑ varea virtuților ar putea i revăzute în lumina aces‑ tor constatări recente ale ştiințelor medicale. Preo‑ cupările privitoare la efec‑ tele culturii asupra creie‑ rului oferă deja unele observații şi evaluări de ordin psiho‑emoțional, cognitiv şi comportamen‑ tal: repetata expe‑riență a distracției distrage atenția, slăbind conside‑ rabil putința meditației, confortul diminuează dispoziția pentru efort, împiedicând exersarea au‑ to‑controlului, consume‑ rismul descurajează con‑ duita contemplativă, multiplicarea dorințelor slăbeşte voin‑ța, repeta‑ tele experiențe senzoria‑ l e amână i n ev i t ab i l relecția, multitaskingul fragmentează atenția şi mişcarea gândurilor, su‑ praîncărcarea cognitivă pune în dificultate con‑ centrarea pe esențialul care contează. Ce e de făcut? Diac. Adrian Sorin Mihalache APOSTOLIA • NR. 124 - 125 • IULIE - AUGUST 2018 25