Microeconomie examen

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă: Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii” Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă -echilibru partial Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt -substituibile Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<1 Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate- utilitatea marginala MU Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale venitului;-CURBA VENIT-CONSUM Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de indiferenţă; -varianta optima Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri complimentare Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse)-proces de productie Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei-functia de productie Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al producţiei- izocuanta Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul marginal Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabi - produsului marginal; pe tl Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor de productie Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –perioada lunga Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost total-izocost Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate- venitul marginal Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;MR=MC---venitul marginal= costul marginal Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –prag de rentabilitate Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta perfecta Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor cu o unitate-venitul marginal Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă; P=MC Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în care costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0 daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la un număr infinit de vânzători- monopson Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători- discriminarea prin pret Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;-cerere relativ elastica Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; -cerere relativ inelastica Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social al monopolizarii Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă; Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării controlului asupra preţurilor- cartelul Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-strategia optima Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;- firma lider Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe piaţa-duopol-oligopol Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului- Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare: bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum -factori de productie analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei variabile. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul. - locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta cererea si oferta si se manifesta preturile. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele economice sunt o reprezentare foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”. -reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ; raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe piata. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii -ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca? adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiunilor economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit. Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la un anumit moment de timp echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta echilibru static- “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret . curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o deplasare pe aceeasi curba a ofertei. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si serviciile bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului modificare relativă a preţului.-Delta P- elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice cerere relativ elastică 1<€<∞ elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai mica ca 1 utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o trebuinţă umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri. - reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate. -ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile existente) echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramina neschimbata. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie de pretul bunului x. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri spaţiul bunurilor echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am bele bunuri . harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori de productie nu se modifica extindere la scară a producţiei efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun costurile implicite costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie venit total=Q*P venit mediu=Venit total/Q profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de timp, incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura schimbările reale în valoare. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina profit mediu. =Profit total/cantitate Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns): Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface necesitatile Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de amplasarea resurselor-F Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este raţional-A Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A dependenta direct proportionala Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓ Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a cererii din el-A Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest bun este relativ elastică;F Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii-A Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii devin mai sensibili la modificarea acestuia Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -1 Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este perfect elastică după preţ;-F Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun normal -F În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale-F in starea de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o utilitate maximala Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate-A Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare consumatorului În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie verticala Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul consumatorului corespunde legii cererii Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A MP<0 ↔Q↓ Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce; AP↓↔MP<AP Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la majorarea costurilor variabile Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen lung-A Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul marginal este influentata doar de costul variabil Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil-A În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională-A Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A maximizarea profitului MR=MC Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung-F doar pe TS Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea oferită pe piaţă; Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;-F MR=P Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe-A Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica Orice discriminare prin preţ este ilegală-F Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul produselor; Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. -F Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-F este de scurta durata si obtin profituri doar firmele lider Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de preţurile stabilite de alte firme; Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist –F e cooperare Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;--F „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele oligopoliste;-A Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă monopolistică-A Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme-A Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor altor firme-F Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca preţul-A În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal-A Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F Întrebări alegere multiplă 1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei? utilizarea eficientă a resurselor; resursele de producţie nelimitate; satisfacerea la maximum a necesităţilor; necesităţile materiale şi spirituale; raritatea bunurilor. 2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei? producţia la nivelul întregii economii naţionale; nivelul şomajului în economia naţională; nivelul mediu al preţurilor în economia naţională; D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă; nici un răspuns precedent nu este corect. 3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă? concurenţa; planificarea centralizată; proprietatea privată; libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor; nici un răspuns precedent nu este corect. 4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei: avantajele totale depăşesc costurile totale; costurile marginale depăşesc avantajele marginale; avantajele marginale depăşesc costurile marginale; avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale; avantajele totale sunt egale cu costurile totale. toate răspunsurile precedente sunt corecte. 5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor: doar în economiile de piaţă; doar în economiile în care predomină planificarea centralizată; doar în economiile mixte; doar în economiile în tranziţie; în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii. 6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include: a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful; costurile aferente remunerării personalului angajat; impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului; costurile aferente amenajării teritoriului adiacent; toate răspunsurile precedente sunt corecte. 7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă: cererea este egală cu oferta; organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului; volumul cererii este egal cu volumul ofertei; nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică. 8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează: preţul de echilibru va creşte; va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă; preţul de echilibru nu se va modifica; preţul de echilibru se va reduce; se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă. 9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de: reducerea preţurilor la bilete; reducerea tarifelor la serviciile hoteliere; modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor; criza economică care a redus veniturile melomanilor; nici un răspuns precedent nu este corect. 10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală? preţurile factorilor de producţie; nivelul tehnologiei de fabricare; numărul vânzătorilor pe piaţă; nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători. 11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe: piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv; pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv; pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei. 12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1: O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de: reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat; reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat; reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat; reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior; reducerea taxei pe valoarea adăugată . 13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca: bun normal; bun obişnuit; bun tip Giffen; bun neutru; bun de lux. 14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele: dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%; dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%; dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%; dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%; dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%. 15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie? -3; 3; 1; nu poate fi determinată în baza datelor propuse. 16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de: preţul bunului; utilitatea bunului pentru consumatori; nivelul costurilor de producţie; durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii; numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat. 17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea: cererii din bunurile complementare pentru bunul dat; venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ; volumului cererii din bunul dat; cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat. 18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă? 2 100; 1 050; 525; 262,5. 19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin: oferta perfect elastică a produselor agricole; cererea relativ inelastică din produsele agricole; precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor; cererea relativ elastică din produsele agricole. 20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie? 21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune? Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy 22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator: are gusturi şi preferinţe dispune de venituri limitate; are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri; toate răspunsurile precedente sunt corecte. 22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică: numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă; numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri; preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun; combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura. 23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da? să consume cantităţi egale de mere şi pere; să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere; să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1; sunt corecte răspunsurile b) şi c); nici un răspuns precedent nu este corect. 24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate afirma că: ambele bunuri sunt normale; ambele bunuri sunt inferioare; bunul de pe axa verticală este inferior; bunul de pe axa orizontală este inferior nici un răspuns precedent nu este corect. 25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz? 15; 10; 12,5; 5; 25. 26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că: bunurile sunt strict complementare; bunurile sunt perfect substituibile; curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe; curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe. 27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde: 100, 200, 300, 400, 500; 100, 200, 350, 550, 800; 100, 200, 280, 340, 380; 100, 200, 250, 400, 600. 28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază? va majora consumul ambelor bunuri; va reduce consumul ambelor bunuri; va consuma mai multe mere; va consuma mai multe prăsade; nici un răspuns precedent nu este corect. 29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X? 50; 25; 2; 0,5. 30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte considerabil consumatorul: va majora consumul acestuia; va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy creste nu va modifica consumul acestuia; va renunţa, în genere, la acest bun. 31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul; cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia; combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor; utilitatea totală şi utilitatea marginală. 32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste? 2; 1,5; 1; 0,5. 33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că: bunul X este un bun normal; bunul Y este un bun normal; bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare; bunul X este un bun de tip Giffen. 34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că: bunurile consumate sunt superioare; bunurile consumate sunt strict complementare; bunurile consumate sunt perfect substituibile; bunurile consumate sunt inferioare; nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie negativa(panta descrescatoare) 35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru? Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea mare modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern 36. Orice izocuantă ilustrează: variaţia volumului total al producţiei; funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv; volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie; dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil, dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil. 37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin: curba produsului total al factorului de producţie variabil; funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv; curba ofertei globale pe piaţa respectivă; curba costului total suportat de firmă. 38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă? AP creşte atât timp cât MP creşte; AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax Q are valoare maximă atunci când MP = 0; MP = AP atunci când AP are valoare maximă; Q descreşte dacă MP < 0. 39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei determină funcţia dată? crescător; 2/3+1/2=1,16>1 constant; descrescător; tipul efectului nu poate fi determinat. 40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde? alţi factori de producţie rămân neschimbaţi; nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică; unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene; toate răspunsurile precedente sunt corecte. 41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie? produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit; numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie; creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie; produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie. 42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie? numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs; creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în aceleaşi condiţii); producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie; producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil. 43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii la scară a producţiei? Q = (K2 + L2)0,5; Q = 6K + 3L; Q = (K x L)0,5; Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1 44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă? 4; 1/4; 3; 6; 1/6. MRSTKL= -(delta L/ delta K) 45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei? ΔVC : Q; ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q FC : Q; Δ (P x Q) : ΔQ; ΔFC : ΔQ. 46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare grafică: Într-o astfel de situaţie se poate afirma că: costul mediu total şi costul marginal nu se modifică; costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere; costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere; modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt; nici un răspuns precedent nu este corect. 47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie: să procure factorii de producţie la acelaşi preţ; să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile; să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie; să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale; nici un răspuns precedent nu este corect. 48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică): MC de asemenea creşte; FC de asemenea creşte;-F MC va fi mai mic ca AVC; ATC va fi mai mic ca AVC;-F 49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei? ΔVC : ΔQ; ΔTC : ΔQ; Δ (P x Q) : ΔQ; ΔFC : ΔQ; Δ(FC + VC) : ΔQ. 50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică: Într-un astfel de situaţie se poate afirma că: venitul total al firmei este constant; preţul aplicat de firmă este constant; venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q venitul marginal al firmei este constant; sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d). 51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică: O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că: firma nu modifică preţul; pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate; pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul; firma nu are drept scop maximizarea profitului; nici un răspuns precedent nu este corect. 52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă: venitul total depăşeşte costul total; costul total depăşeşte venitul total; MR depăşeşte MC; MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI MR este mai mic ca MC. 53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă: P< ATCmin; AFC > P; P< AVCmin.; P< MC; TR < TC. 54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu: curba MC; curba cererii; porţiunea ascendentă a curbei MC; porţiunea ascendentă a curbei ATC; nici un răspuns precedent nu este corect. 55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la: lărgirea producţiei în firmele existente; apariţia pe piaţă a unor firme noi; majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor; majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi; nici un răspuns precedent nu este corect. 56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma trebuie: să-şi întrerupă activitatea; să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC; să aleagă o nouă tehnologie; să reducă cheltuielile; să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC. 57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie: oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce; preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte; oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce; nici un răspuns precedent nu este corect. 58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie? îşi va întrerupe activitatea; va majora volumul producţiei; nu va modifica volumul producţiei; va stabili un preţ mai mare ca 100 lei. Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica P=LRAC=100 LEI 59. Apariţia monopolurilor se poate datora: posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare; concurenţei dintre producători (vânzători); protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi; fuzionării unor întreprinderi; toate răspunsurile precedente sunt corecte. 60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă? venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor; venitul mediu depăşeşte venitul marginal;- venitul mediu este egal cu venitul marginal; venitul marginal depăşeşte venitul mediu. MR>P MR=MC 61. Discriminarea prin preţ presupune: aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători; majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă; diferenţierea în nivelul retribuirii muncii; nici un răspuns precedent nu este corect. 62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit: 0; mai puţin de 5 mil. u.m.; 5 mil. u.m.; mai mult de 5 mil. u.m.; nu poate fi determinat în baza datelor propuse. 63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că: firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor; fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor; fiecare firmă are o strategie dominantă; toate răspunsurile precedente sunt corecte. 64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru: fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi; volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi; ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.; toate răspunsurile precedente sunt corecte; nici un răspuns precedent nu este corect. 65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor reieşi din: necesitatea maximizării profitul propriu; valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung; egalitatea MR = LRMC; toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale potentialilor producatori noi nici un răspuns precedent nu este corect. 66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor? 67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu marginal preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung; preţul este egal cu costul marginal; firmele nu obţin profit economic pozitiv; capacităţile de producţie sunt utilizate integral. 68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună: pe ambele firmele oferă produse diferenţiate; pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători; cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică; pe ambele firmele oferă produse omogene; comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor. Probleme 1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel: 30 40 50 60 70 Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0 Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250 Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140? 2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: MR=modificarea TR/modificarea Q Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50 Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400 Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450 MR 10 9 8 7 6 MC 6 7,5 7,5 9 10 Aplicând analiza marginală determinaţi: a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei; b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic. Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare 3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă? Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu 4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? Qd=300 La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73 Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? P=0; Qd=300-1,5*0=300 La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200 5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal; Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.? Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal. Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50 Qd=5000-b*100 <=> Qd=5000-50P Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000 6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi. Determinaţi funcţia ofertei. Qs=a+bP 50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150 300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5 Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300 Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs= -150+5*120=450 7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun. 8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală? Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575 Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650 Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725 9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia QS = 300 + 4P. Prezentaţi modelul grafic al problemei; B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500 C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N) 10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv. Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul. 11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m. a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă? Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă. cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului? Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru. 12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150 Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270 Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 50 100 150 200 250 300 350 14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150 unităţi. Prezentaţi modelul grafic al problemei; Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de import; Qd=Qs 400-0,5P=P-200 P=400 Qs=200 Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă? Qs=150 unitati P=350 Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate? Vor scadea Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.? 15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30% 16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere: Bunurile Elasticitatea cererii în raport cu: preţul bunului preţul altor bunuri produse alimentare vinului berii Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10 Vin -2,0 -0,25 X 0,35 Bere -0,75 0,18 0,50 X Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie? Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel? Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi bere? 17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun: Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai scurtă de timp? 18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi? 19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ. Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la modificarea pretului ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala 20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului? Relativ elastica Delta Qd> delta P Maximizarea profitului va majora Q 21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului. Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun; Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent? Argumentaţi răspunsul prin calculele respective. 22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P. Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor? TP=max MR=MC MP=0 Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz? 2000 Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu? NU 23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Relativ inelastica Delta Qd< delta P Maximizarea profitului va majora preturile P↑ 24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m. Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă. Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica 25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel: Bunurile Cheltuielile familiei, u.m. semestrul I semestrul II A 400 500 B 300 600 C 300 250 D 200 300 Total 1200 1 650 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate -0.11-bunuri inferioare 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile nominalizate. 26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun: Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160 Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10 Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel; Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului. 27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun: Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Elasticitatea cererii după preţ Veniturile vânzătorilor, u.m. 0 1000 0 0 20 900 0,052=0.111 inelastica 18000 40 800 0,176=0.25 inelastica 32000 60 700 0,333=0.428 inelastica 42000 80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000 100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000 120 400 1,222 =1.5 elastica 48000 140 300 1,857 =2.333 elastica 42000 160 200 3,0 =4.0 elastica 32000 180 100 5,666 =9 elastica 18000 200 0 19.0=0 elastica/perf inel 0 1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1. 2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel 3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel 4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada 28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U = Qx * 6Qy. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul; U=Qx*6Qy Ut=20*6*15=1800 Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie. Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90 Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120 29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun. 30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m. Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4 Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteia Y*1=V/Py1=20/20=1 Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie. 31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10. Prezentaţi modelul grafic al problemei; Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului? MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp MUp/Pp=10 32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru? Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0 33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic. MRSxy=constant Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul consumului 34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m. Care este preţul unitar al bunului Y? Mux=40 Muy=20 Px=15 Mux/Px=Muy/Py 2,67=20/Py Py=7,49 35. Funcţia utilităţii are forma U = 4  Qx  Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y; Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y? U=4*20*30=2400 Mux=4Qx=4*20=80 Muy=Qy=30*1=30 80/Px=30/Py=240 80/Px=240; Px=3 30/Py=240; Py=8 8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67 36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X. Construiţi linia bugetară a consumatorului. Px=20 Py=30 I=1500 37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi. Construiţi linia bugetară a consumatorului. I=20Q+30P 38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y. Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului. 39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. U = 2Qx x 3Qy 15Qx + 30Qy = 1 200. Px*Qx+Py*Qy=I Qx max=1200/15=80 unitati Qy=40 Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py 2Mux=Muy 40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X? Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura, renuntind la celalat bun 41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate în tabel: Cantitatea bunului, unităţi Utilitatea marginală a bunului X Utilitatea marginală a bunului Y 1 160 270 2 120 210 3 100 180 4 80 150 5 60 120 Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. Mux/Px=Muy/Py 2Qx+3Qy=18 3Mux=2Muy Mux/Muy=2/3=0.67 Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3 Qy=4 Muy=150 42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică: a factorului-capital prin factorul-muncă; a factorului-muncă prin factorul-capital. MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2 43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie: Cantitatea utilizată a factorului-muncă, ore Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40 10 400 600 700 760 20 600 1700 3000 4200 30 1100 3000 4200 5400 35 1200 3500 4700 5900 40 1300 3800 5000 6300 50 1440 4200 5400 6400 Cantitatea de muncă (oameni-ore) Cantitatea de capital (maşini-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40 10 400 600 60 6 700 760 20 600 1700 85 1.5 3000 4200 30 1100 3000 100 1.5 4200 5400 35 1200 3500 100 0 4700 5900 40 1300 3800 95 -1 5000 6300 50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400 Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi; Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care este caracterul modificării acesteia? Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al factorului-muncă; APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5 Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-capital? Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi. 44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2. Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore. Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore. Q=30**=30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus. 45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată? Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10% Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la scara a productiei 46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat? MPl=delta Q/delta L Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea 47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel: Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6 Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740 Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ? produsul marginal = 1740-1650=90 La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă? 400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori 48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL): Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ? Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul marginal? Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim? Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori? Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi? 49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli: materii prime – 50 000 lei, materiale auxiliare – 11 000 lei, amortizare capital fix – 5 000 lei, salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ, alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei. Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2? 50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz? Ap=22,22 51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei? L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10% K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50% Productia creste cu 30%, randamente de scara constante 52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate. Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital; va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă; nu va modifica consumul factorilor de producţie; va majora salariile personalului angajat. Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitate MRTSLK=w/r-inclinatia MPL/W=MPK/R MPL/PL=20 MPK/PK=30 PL=3 PK=4 MPL=60 MPK=120 r =2w 53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500 u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi. FC=500 Q=50 TC=1157625 VC=TC-FC=1157625-500=1157125 ATC=AFC+AVC AFC=FC/Q=10 AVC=VC/Q=23142,5 ATC=TC/Q=23152,5 MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5 54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie 600 u.m. 1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată; 2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte? AVC=VC/Q =600/20=30 MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30 2)VA SCADEA 55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori. Cost total, CT Produs total Cost fix mediu, CMF Cost mediu variabil, CMV= (CT-CF)/Q CMT CMg Produsul mediu (3)=25 600+60*3=780 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0 Produsul mediu (4)=30 600+60*4=840 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780) :(120-75) = 1,33 CF=600 Salariu/zi/1m=60 56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei? Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului MPK=MPL 57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui 30 de unităţi? VC=TC-FC MC=deltaVC/deltaQ Q=30 MC=61 VC=61*30=1830 58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare. Volumul producţiei, unităţi Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, u.m. Costuri totale, u.m. Costuri medii, u.m. Costul marginal, u.m. 50 100 000 200 000 300 000 6 000 - 100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400 150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400 200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400 250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400 * Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă. 59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Volumul producţiei (unitati.) 1 Costurile totale (u.m.) 2 Costurile medii (u.m.) 3=2/1 Costurile marginale (u.m.) 4=∆2/∆1 0 0 0 0 10 320 32 32 20 480 24 16 30 820 27,33 34 40 1400 35 58 50 2280 45,6 88 60 3520 58,67 124 Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare 60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50 Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210 Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280 MR - 10 6 4 2 1 MC - 4 2 4 6 8 Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul? Mr=MC Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitati Atunci firma va obtine profit maxim 61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m. Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru: a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m; TP=TR-TC TR=Q*P TC=FC+VC TP=80 000 TR=100Q TC=(20*Q)+FC TC=20Q+60 000 TP=100Q-(20Q+60000) 80 000=80Q-60000 140 000=80Q Q=1750 aşi recupera costurile suportate? TP=O TR=TC Q*P= FC+VC 100Q= 20Q+60 000 80Q=60 000 Q=750 62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Volumul producţiei, unităţi 5 6 7 Costul marginal, u.m. 20 30 50 P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000 Cost marginal = Pret = Incasarea marginala Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? Incasarile 150 180 210 Vmg 30 30 Cmg = Vmg = 30 Oferta totala = 1000*6 = 6000unit Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? nu mai mare de 5 000; 5000; 6000; 7000; nu mai puţin de 7000; mai mare de 7000. 63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va maximiza profitul firmei? TC=40Q+Q2 Punit=280unit pe termen lung Punit=Costul total mediu=Cost marginal 280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280 64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50 60 Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800 AC - 80 50 46.67 50 56 63,33 AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67 Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea: pe termen scurt; Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe, atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea AVC min=30 Cind P=30 Sau P<30 pe termen lung. Daca P=Acmin P<Acmin ACmin=46,67 Cind P=46,67 Sau P<46,67 65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei în această situaţie? Qs=MC daca P>AVC MC=30 Q=30 P=60 66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m. Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.? P=60 FC=100 Qs=MC daca P>AVC Daca P=MC PROFIT =0 MC=60 Q=4 Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie; Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv P>ATC si de aici rezulta ca TP>0 Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung? 67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei. ATCmin=4 000 ATCmin2=3 000 Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic) va lărgi producţia; nu va modifica volumul producţiei; îşi va întrerupe activitatea; va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei. 68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic: Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit? Se va maximiza profitul cind MR=MC MR=MC cind Q=150 si P=30 Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina la q=150 Q=150 P=60 TR=9000 Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al firmei; Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea perfecta prin pret si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30 Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I) prin preţ? 69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel: Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu fix, u.m.AFC Costul mediu variabil, u.m.AVC 500 10 300 250 420 20 150 200 360 30 100 150 310 40 75 100 270 50 60 100 240 60 50 150 210 70 43 200 180 80 38 250 150 90 22 300 ATC ATC Delta TC TC 55 550 5500 5500 17,5 350 2500 7000 8,33 250 500 7500 4,38 175 -500 7000 3,2 160 1000 8000 3,33 200 4000 12000 3,47 243 3010 17010 3,6 288 6040 23040 3,58 322 5940 28980 TR Delta TR MR MC 5 000 550 8400 3400 340 250 10800 2400 240 50 12400 1600 160 -50 13500 1100 110 100 14400 900 90 400 14700 300 30 301 14400 -300 -30 604 13500 -900 -90 594 Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist. TRmax daca MR=MC MR=delta TR/delta Q MC=delta TC/delta Q ATC=AFC+AVC TR=P*Q 70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal? MR=LRMC Profit maxim Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie? cerere relativ inelastica respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol 72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2. Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie? MR=LRMC TR=P*Q 73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100. Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei. MR=LRMC Profit maxim MR=2Q – 100 Qd = 1000 – 2P Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul consumatorului. Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu 300 unităţi? Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)? Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.? 74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme: Q VC TC ATC MC P TR MR 0 - 150 - - 200 0 - 1 110 160 160 10 175 175 175 2 170 320 160 160 150 300 125 3 216 366 122 46 135 405 105 4 250 400 100 34 120 480 75 5 295 445 89 45 105 525 45 6 360 510 85 65 90 540 15 Completaţi tabelul cu datele care lipsesc; Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu? P=MC maximizarea profitului NU MR=MC la pretu 105 Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă? FC=150 La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru? P=105 Q=5 Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)? Profit TR-TC=30 Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al preţului?-elastica 75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q. Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă: ea activează în condiţiile concurenţei perfecte? P=MC maximizarea profitului TR=Q*P P=TR/Q=1000-10Q 1000-10Q=100+10Q 1000-100=10Q+10Q 900=20Q Q=45 MC=550 P=550 ea este monopolist în domeniul său de activitate? MR=MC=Qm TP=Q(P-ATC) Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare. Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a? Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade. Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php P=10 P=8 MR=delta TP/delta Q=6/1=6 TR=P*Q TR1=10 TR2=16 Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători. Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie? MR=LRMC TR maxim 1)TC=5 LRMC=deltaTC/delta Q LRMC=5/1=5 TR3=28 MR=10 MR=LRMC 2) TC=6 LRMC=deltaTC/delta Q LRMC=6/1=6 TR3= MR=5 MR=LRMC=5 77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q. Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei? MR=MC MR=MC=Qm TP=Q(P-ATC)---PROFITU ATC=TC/Q MC=delta TC/delta Q Pretu de echilibru. optim MR=MC TR=P*Q 78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel: Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, unităţi Costul total, u.m. 100 50 50 4 500 90 60 60 4 700 80 70 70 5 000 70 80 80 5 500 60 90 90 6 500 ATC MC 350 90 90 78,33 20 71,43 30 69 50 72 100 Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul: concurenţii vor stabili acelaşi preţ; Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale firmelor componente sunt diferite. Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3. Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata TC=ATC*Q TP=P*Q-ATC*Q Qd=350 Echlibru tip bertrand Tpa=TPb=0 daca P=ATC P=70 b)concurenţii nu vor reacţiona. 79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia TC = 6Q + 100. Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al problemei. Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0 MR=MC P=LRAC TP=0 LRAC=TC/Q LRAC=(6Q+100)/Q P=LRAC=200-Q 200-Q=(6Q+100)/Q 200Q-Q²=6Q+100 Q²-194Q+100 80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m. Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei? LRAC=6 LRMC=2Q-2 MR=10-2Q Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme 1)MC=MC P=LRAC 2Q-2=10-2Q Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA 2)P=LRMC=LRAC=6 2Q-2=6 Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA