Renata
Tatomir
Egipt
._::*
cunostinte
,t
Ea!
la îndemànà
Grteade buzunar
3
càror descoperirele-ar fi asigurat
decarese
alàturidefaraonii-zei
nemurirea
apropiaserà;aventurieri,reporteri în
sauturigticurioEi
senzalionalului
càatuncicàndmi s-apro- càutarea
Màrturisesc
celpulino
qi
l-au
stràbàtut
toli
indiscre1i...
un ghid desprefara
pus sà alcàtuiesc
i-au
în vialà.I-ausimlit parfunrurile;
în primelemomenteam fost datà
faraonilor,
o
au
savurat
descifrattainahieroglifelor;
Aveamocuiasàîmpàrtàqesc
entuziasmatà.
Khan
în vestitulbazar
partidàde tocmealà
despre
melepersonale
celorlalliimpresiile
el-Khalilicu versaliivànzàtoride suvetàràmul
Egipt,laraundemàsimtcaacasà,
saubocancii
sandalele
niruri;qi-auadàncit
carem-afascinatde càndam citit prima
piramidelor
dela Giza(Gizeh),
în deEertul
timp, le
datàcà4ilede istorie.In acelaqi
au
misterios;
Sfìnxuluizàmbetul
întorcànd
puteamoferi cititorilor informalii nu
rotitori
uimili la dansulderviEilor
asistat
dar gi càt se poatede
numaiinteresante,
(Saladin),
din Citadelalui Salah-al-Din
în timacumulate
utile,rodalexperienlelor
al EgiptuluiEi cei mai
sultan
vestitul
(pe
în egiptologie
decercetare
pulburselor
faimoserou musulmancare a recucerit
gralie
sàle primesc
careamanrt onoarea
în 1187;aubàtut
dela crucia;i,
Ierusalimul
generozità1ii
statuluifrancez).
cu teamà,sfialà,trufie sau veneraliela
Dupàce a trecuteuforiamomentului,
templedela Luxor,
portileimpunàtoarelor
Bine-bine,
amfostînsàuEorconsternatà.
Karnakqi Abu Simbel;ori s-auîncumetat
Egipts-auscrismii de tonede
dardespre
mormintelor
sà coboareîn adàncurile
articole,reportaje,docuCà4i,
hàrtie!!!
acolo,
descoperind
regaledin ValeaRegilor,
egiptoloadicàistorie,arheologie,
mentare,
gi
vialà.
eterna
adevàrata
în modparadoxal,
tradilii,obiceiuri
geografie,
gie,lingvisticà,
ca
deruleaza
se
imagini
Toateaceste
multe-multe... într-unfilmîn minteamea,în timpcescriu
$i, pe làngàtoateacestea,
toatelimbileplanetei. aceste
ghiduri!In aproape
rànduripentrutoli aceiacarevàdîn
încà
unul...CeaEputea Egiptmai mult decàtlitoralulrenumital
acum
cu
eu
vin
$i
sàle spunturigtilorde azi,caresà nu se Màrii RoEiidin statiunea
turisticàSharm
tip? el-Sheikh
de acelagi
în altepublicagii
regàseascà
liniEtitàpe
sauchiaro crozierà
toatàlumeaEtie Nil, dela nordla sud.
Càesteo 1aràfascinantà,
foartebine, Ei asta încà de pe vremea
sàcauliîn Egipt
Nu te gràbi,càlàtorule,
bàtrànuluiHerodot. Filosofi greci gi distracliilebinecunoscute
de acasà
baruriie,
romani;cuceritoriEi creatoride imperii, vacanfa
la malulmàrii,discotecile,
precum cluburile,cinematografele
sau caselede
mànagide ambi;ii universaliste,
în
sàte relaxezi
Alexandrucel Mare,Cezarori Napoleon; modàîn carete-aiobignuit
din toatelinuturiieOrientului; Romània
sauEuropa!Nu uita,dragàcitinegustori
càlugàrigi pelerinicregtini,ràzboinicide torule,cà aceastà
1arà,carepentruunii
numai
înseamnà
slavàDomnului!)
diferitenaqiisaureligii,cavalericruciali; (pu1ini,
imenEi,
debolovani
sufocantà
egiptologide geniu,precum o aglomerare
exploratori,
Champollion;arheologi în càutarea nisip, forfotà obositoareqi muit-mult
de comori,a prafl a fost leagànulcivilizaliei,sursàde
regaleîncàrcate
mormintelor
îrunlNTE
cuvANT
4
inspiralieqi modelnu numaipenrruanri. chitateaclasicà,ci gi pentrupopoarelede
maitàrziualeEuropei.Sàneamintimdoar
deimpresionantele
exponate
egiptene
existenteîn muzeele
marilorcapitalegi metropole europene(dacàar fì sà mentionàm
doarBritishMuseumdin Londra,Louvre
din Parissau Kunsthistorisches
Museum
din Viena)qi careau contribuitprin unicitatealor,în moddecisiv,la renumeleacestoradin urmà,datoritàvaloriilor istorice,
arheologice
qi estetice.
Egiptulesremulrmaimultdecàto qarà,
multmaimultdecàtun popor.Egiptuleste
un univers,un mod gi o starede a fi, cu
carecàlàtorulnu se mai întàlneqte
în nici
un alt stat islamic.De aceea,încàde la
începutse impune un avertisment:cititorule,o excursie
de o sàptàmànà
sauchiar
una de 12 zile nu sunt sufìciente.
L-am
stràbàtutîn maimulterànduriqi defiecare
datàam a\rutsurprizasà descopàr
mereu
altceva,
o stradàsauchiarun cartierîntreg
necunoscut
din Cairo,o nouàzonàarheologicà,un alt templusauun alt mormànt
dinsud,o altàmoschee
maiestuoasà,
un alt
bazar,
mereualteobiceiurineqtiute,
venind
din timpuripestecareprafuldeqertului
nu
s€va a$terneniciodatà.Asemenea
piramidelorascunse
subnisipulSaharei,
iare ies
la ivealàcàndte a$teplimaipulin Eial càror
numàrnimeninu-l poatepreciza,
tot astfel
îfl apar nenumàratele
falete ale ,,personalitàlii"Egiptului,defiecaredatàcàndte
întorcila el. Poatecàar trebuimaicurànd
sàvorbesc
despre
o persoanà
,,e1"cadespre
vie, careîgi spunecelui care aré rigazul
sà-lasculte
povestea
viegiicenu semàsoarà
în ani,ci în milenii.Eu amaflatfragmente
uluitoaredin ea$i arnsàf le spungi 1ie,
dragàcititorule,
oricineai fi qi oriundete-ai
Egipt
afla,agacumamperceput-o
eu.Casàî;i las
deschisà
uqaEgiptuluigi penrrualtàdatà,
sà te reîntorciacolopentrua gàsimereu
Viap.
Vei gàsi în paginile urmàroarenu
numaio povesteorientalà,cu iz decafeaqi
narghilea,ci vei aflagi ce reprezintàacest
objectpentru egiptean,de unde î1i poli
achizi;ionauna sau unde sà-i savuiezi
aromaunicà.
$i dacàai mai auzit càtecevadespre
piramidele
dela Giza,î1ivoi spunecumsà
ajungiacolorepedegi ieftin,de undesà-fi
cumperiunele...
în miniaturà.
O sàte învàE
sà-flscriisingurnumeleîn hieroglife
peun
papirus.Saude unde sà-1iprocuriunul
adevàrat,nu unul confeclionatdin coji
uscatedebanane.
Ori,dacàte simgiatrasde
zona vechea capitalei,renumitàpentru
vestigiiletimpuriialecreEtinismului
de rit
copt,vei aflagi undete poli rugaîn linigte
în làcagele
modernedecult cre$tine.
Sauce
trebuiesàgtii înaintedea exploraMuzeul
Egiptean(cunoscut
qi caMuzeulde Antichità1iEgiptenesau Muzeul de Egiptologie).$i multe ake asemenea
informalii
caresàîmbineplàcutulcu urilul,toatepe
parcursulcàtorvadintre celemai interesantetraseeturisticeprin 1ua faraonilor.
Anexele,bogatecanumàr,varietateqi substantà,te vor ajutasà gàseqti
mai repede
elementele
de caree$tiinteresal
Am sà î1i ofer, cititorule,un Egipt
subiectiv,prezentatnu doar prin ocliii
càlàtorului
sauai turistului,ci maialesprin
aceiaai cercetàtorului,
devoratdeo necontenitàcuriozitatetemerarà,cue analizeazà.
critic pànàEi propriilesenzaliisausenti_
mente$i pentrucare,,tainele",
trebuieîn
modobligatoriu
dezvàluite...
5
LA
SAPORNIM
DRUM
de iarnàqi,
Seapropiausàrbàtorile
cum de cà1ivaani nu mai simlisem
m-amgàngustulvacanteiadevàrate,
dit cà dupà atàtamuncàintensàqi
cu
sustinutàm-aqputearecompensa
càtevazileliniEtite,departede agitalia
de acasà.In plus, vremearece gi
umedà,cu ploi ceparcànu semaiterîn lapovi$,a fost
minau,transformate
factorul decisivpentru a alege o
în Egipt.
excursie
Ce altà destinaliepoate n mai
bunà pentru un turist care adorà
soareluigi ambiantaoriendogoarea
tall? Nu-i vorbà, qtiam foarte bine
unde merg.Stagiilede documentare
la Institutul Francezde Arheologie
Orientalàdin Cairode carebeneficiasemîn mai multerànduriîn calitate
de cercetàtoregiptolog(pentrucare
fln qi pe aceastàcale sà-mi exprim
presrecuno$tinpdirectoruluiacestei
tigioaseinstitulii, distinsulprofesor
BernardMathieu,$i, nu în ultimul
rànd, guvernuluifrancez)au fost o
dea stràbateEide a
$ansàformidabilà
prà minunatàla pas.
cunoa$te
aceastà
Sau u\aroatà", pentru cà bicicleta
unuldintre
este,o sàvàvinàsàràde1i,
avantajeatuncicàndajungiîn Egipt.
Cine Ei-arputea imagina,cu atàtea
milioanede taxiuri pe stradà,carese
prin
fin scai de tine, agasàndu-te
claxoaneleinterminabile,sau cu
carete duc
microbuzele
Eiautobuzele
pe orice rutà doreqti?!Dar despre
pufin mai încolo.
acestea,
vreme?Hm, perfect
Càt despre^
pentru mine! In oricareanotimpaE
mergeîn Egipt,màsimt la fel debine,
chiar Ei în lunile canicularede varà,
cànda ieEipe stradàdupàora 11.00
este sinonim cu a-fi semna de
mànà,sentinla
cupropria-1i
bunàvoie,
la o moartelentà.
însà suporDacàdumneavoastrà
torideEi
ta{i greuverilebucureEtene
vreti sà vizitagi Egiptul, alegeli o
excursieîn perioadade iarnà,cànd
vremeaesteplàcutà,chiarràcoroasà,
iar nop{ile u$or friguroase.Puteli
care
plecagi în lunile de primàvarà,,
varà
de
de
începutului
suntasemenea
pe la noi.VerileEiiernilesuntuscate,
în timp ce, primàvra, o furtunàde
nisipestecevaobiEnuit.
atuncicàndamvàzutpe
Recunosc,
detulistelede excursiialeagen[iilor
pentru
Egipt
oferte
romàneEti
rism
Ei
pentrulunileiulie gi august,am fost
Ce poti face acoloîn
deconcertatà.
miezulzilei,càndla Cairosuntpeste
40"C,iar în deEertEiîn sud,Ia Luxor,
ValeaRegilorqi Aswantemperatura
atingevalori mult mai înalte?Poate
doarsàte mu[i de Ia aerulclimatizat
al camereide hotella celal autocarupe plajaauriede
lui. SausàleneveEti
6
Egipt
seaflàla
CityHouse
sau Sharmel-Sheikh, Hotelul
deo steaGarden
la Hurghada
Salah,
adresà:
Str.Kamalel-Din
Rogie,
irealde... urmàtoarea
în Marea
ràcorindu-te
+202-7948400
Tel.:
sau
nr.
26,
City;
Garden
Cumsàcoborila50"C +202-7944969
albastrà
Eiclarà.
944126,
; Fax: +202-7
unuimormàntdinValea Situatîninimacapitalei,
în adàncurile
înspatele
luxosulul
Regiloaundeun ventilatornu este hotelSemiramis
într-ooazàde
Inlercontinental,
cartier
verdea!à
într-un
cu
pentrua putearespira?!
suficient
9ikil depàsàri,
ore
cusimlulaventurii,
càteva
Pentru
ceidotali
potfi,în Cairo,
lapassaudemerscubicicleta,
deneuitat.
o experien!à
Luxor
sauAlexandria,
Numai
cuoamenii,
agapoliluacontact
poliîmpàrtà9i
gipoli
oriental
dinspiritul
trecutului.
locuriîncàrcate
demagia
descoperi
Egiptulîn
Deasemenea,
esteindicat
sàvizitali
maireci,începànd
dinluna
anotimpurile
pànà
prinaprilie-mai,
octombrie
cànd
(înmiezul
coterezonabile
temperatura
atinge
zilei,
înlunaaprilie,
32'C,
iarînlunaoctombrie
fiindmairàcoroase).
Nuuitali,
28"-300C,
serile
niciodatà
înEgiptnuplouà
aproape
9i,càndse
întàmplà,
carenu
suntdoarcàlivastropi,
maimultdecàteva
secunde.
dureazà
Aqadar,m-am hotàràtsà mà întorc
în Egipt, de data aceastaca simplu
turist. Preferamforfota Ei aglomeralia
veselàa cairolilor, agitaliei obositoare
bucuregtene.Am optat pentru o
excursiepe cont propriu gi am trecut
la càutuea unei cazàri convenabile,
caresà îmbineplàcutulcu utilul, un
loc în caresà-mistabilesc,,cartierul
general"al càlàtorieimele în 1ara
faraonilor.Gralie Internetului,am
gàsitceeace càutam.Un hotel de o
stea,într-o zonàliniEtitàgi bogatàîn
vegetaÍie,
la cinci minutepe jos de
lhhrir Square(sauMidanTahrir,cum
estecunoscut
celebrulcentrual capitalei) gi de Muzeul de Antichità1i
Egiptene.
largi,mai
clàdiri
vechi,
degràdini
înconjurate
modestul,
City
darmaiconvenabilulGarden
House
areunatuîn plus.Esteînapropierea
(SUA,
Canada
celormaiimportante
ambasade
turistul
vabeneficia
si Marea
Britanie),
astfelcà
pentru
càpoliliagi
deo siguran!à
sporità,
la
în permanen!à
armata
egipteanà
vegheazà
publice.
pàstrarea
Pevremuri
ordinii
,silinigtii
popular
iar
egiptologilor,
înràndul
erafoarte
diferitelor
astàzi
estepreferat
decàtrestudenlii
universitàli
stràine
dinCairo.
derezonabile
Cupreluri
extrem
9iunpersonal
estealegerea
agreabil,
Garden
CityHouse
perfectà,
càlàtoriitineri,
oferind
maialespentru
pentru
toatefacilitàlile
necesare
afacedin
vizitatorul.
fiecare
excursie
ceeaceîgidoregle
cuo ambian!à
caldà
arerestaurant
Hotelul
9i
prieleneascà,
iarunele
camere
aubàiprivate.
duguri
cuapàcaldà,
spàlàtorie,
Altefacilitàli:
pazà
permanentà,
prinsatelit,
televiziune
internafional.
telefon
cuacces
Lareceplie
se
potgàsihà(igratuite
alecapitaleigi
ale!àrii.
Indiferent
deduratagederii,
suntoferiteexcursii
zileînEgipt
demaimulte
saunumaiîn
Cairo,
asigurànd,
lacerere,
inclusiv
transportul
gratuit
plecarea
lasosirea
la
clienlilor
9i
delagispreaeroport.
Infunclie
denumàrul
dezilepecaredorilisà-l
petrecefi,
vàputeliasigura
cazarcacu
micul
dejun
inclus,
încamore
cuunul,
douàsautrei
paturi,
lapreluri
variind
între6,5.9
euro/zi
(camerà
single)sau
5,7-7
euro/zi
(camerà
cudouàpaturi).
Altesugestii
decazare:
Hotelurile
ieftine,
de1.3stele,
auprefuri
gi
cuprinse
între3-45euro/zi,
iarcelescumpe
delux,de4-5stele,
între50-450
latà
euro/zi.
càteva,
dincareputefialege
înfunclie
Sàpomimla drum
7
gide
decaredispuneli
lbate acestehoteluri sunt situate
debugetul
turistic:
interesul
în centrul oraEului,în apropierede
o NewSunHotel(pensiune/hotel
categoria
PiaqaTahrir(MidanTahrirsauTahrir
Str.Talaat
Harb,
nr.2,Tahrir
Square
1stea),
Square,
cummai estenumitàEicum
spreMuzeul
Egiptean
cuvedere
(3euro/zilpatul);
va apàrea,în diferitelevariante,qi în
o Canadian
(pensiune),
Hostel
Str.Talaat
Harb, acestghid).Và sfàtuiesc
sàvà oriencumicdejun
inclus);
nr.5 (5euro/zi,
tali pentru cazarcîn aceastàzona,
o NewGarden
Palace
Hotel(2stele),
deoarece
de aici sunt celemai scurte
ElTahrir,
nr.11- Garden
City
Moduriete
(10euro/zilpatul).
distanleqi cele mai rapidedrumuri
lacategoria
de2 gi3 stele:
Altevariante
càtre toate punctele de maximà
o LotusHotel(2
stele),
Str.Talaat
Harb,
atractiedin CairoEi chiarspreperinr.12;Tel.:+202-57
50627,
Fax:+202-921621
;
ferie Muzeul Egiptean,Universio Windsor
(3
Hotel stele),
Str.Alfy,nr.19;
Tef.: +202-5915277,
621
Fax:+202-5921
tatea
Americanà (The American
;
o Odeon
(3stele),
Palace
Hotel
Universityin Cairo)- casede schimb
Str.Abdel
Hamid
Said,
nr.6;
valutarqi oficii de turism,restaurante
Tel.:+202-776637,
Faxz+202-767971
.
de lux pe malul Nilului (pe apele
Lacategoria
5 stele:
o Semiramis
Intercontinental,
Str.Comiche
càruiavà puteli delectaîntr-o plimpemalul
Nilului,
înzona
el-Nil,
nr.11511,
bare cu fellucasau puteli faceschi
100450
euro/zi,
oferà
centralà;
cupreluriîntre
gi fastnautic),farmacii,restaurante
pentru
absolut
toatefacilitàlile
turigtilcareî9i
nesfàrgite
magazine
food-uri,
stràzi
cu
permit
costisitoare;
unhotelcare
o vacan!à
împletegte
modernitatea
cufarmecul
variate,cofetàriisaudrumulspregara
vremurilor
dedemult;
centralàdin RamsesSquare(Ramses
o El-Gezirah
and
Sheraton
HotelTowers
Station).Tot de aici, chiar de pe
o
Casino,
o construcfie
turncareasigurà
putelilua
trotuarulstàngal muzeului,
panoramicà
vedere
înzona
a oragului,
pe
(Gezira),
sudicà
EhGezirah
de Nil.
a insulei
autobuzul365 (cu aer condilionat)
delux,
Are436decamere
9iapartamente
spre piramidelede la Giza,un taxi
restaurante
detoate
dispune
9icazino,
ieftin càtre Muzeul Islamic,spre
facilitàlile
lacelemaiînalte
standarde
9i
bazarul Khan el-Khalili sau spre
Egiptean
seaflàfoarte
aproape
deMuzeul
9i
deShopping
Center.
andBusiness
Citadelà,ori metroul spre Vechiul
Prelurile
variazà
între75-300
euro/zi;
MuzeulCopt.
Cairo,undesegàseEte
Adresa:
Str.E!-Orman,
Gezira;
Dacàwe[i însàsà và trezili dimiTel.:+202-3369700
sau+202-3369800;
piramio Ramses
neaiacu ochiipe imensitatea
el-Nil,
Hilton
Hotel,
Str.Corniche
pemalulestic
nr.1115,
Are836de
alNilulul.
delorde la Giza(decare,va garantez,
camere
de
bazin
delux,bar,gasereslaurante,
nu và dali seamadecàtla fala iocuînot,terasà
plaiàginumeroase
pentru
servicii
în apropierea
pentru
+202-57n444, lui!), vàputeli cazachiar
oamenii
deafaceri;Tel.:
acestora.
+202-575800,
152.
+202-576888;
Fax:+202-5757
I
Pentru
turigtii
cufonduri
financiare
solide
(gimàgàndesc
înspecial
laoamenii
deafaceri),
ceamaipotrività
alegere
estefastuosul
complexMena
House
Oberoi,
depeAl-Ahram
(Pyramids
Road),
Giza;
Tel.:+202-3833222,
Fax:+202-3
837777
;
e-maif
: obmhobec
@oberoÍ.com.eg.
(camere
Are523deunitàli
cuaercondifionat,
prinsatelit,
minibar,
televiziune
telefon
inter.
nalional
cutoateprodusele
de
9ibaiedotatà
toalelà);
apartamente,
vile,camere
decon.
gràdini
ferin!e,
9iunbazindeînot.
Pentru
ceilatfiturigti,
Hotelul
Les3 Pyramides
(4stele),
piramidelor,
totdinapropierea
avànd
poate
camere
duble,
maiconvenabile,
fi o
variantà
giplàcutà.
confodabilà
Adresa:
Pyramids
Road,
nr.229,Giza;
Tel.: +202-5
822223;
Fax: +202-5823700.
Am fàcut rezervarea de acasà,
rapid,prin telefon,apoi mi-am îndreptat atenliacàtreprocurareabiletului de
avion. Ca Ei altàdatà, am preferat
zborul companiei Throm, care, deqi
aterizeazà,la
Cairo dupà miezul noptii,
estesingurarutà directàqi are cel mai
convenabilpre1.
Zborurile
Tarom
aulocînzilele
dema(i,
joiglsàmbàtà
(cumicimodificàri
delasezon
ta
- verificafi
sezon
deciîn prealabil
acest
amànunt
laagenlia
deundecumpàrafi
biletul);
biletul
costà
aproximativ
360euro.
Avionul
decoleazà
delaBucuregti0topenila
21.40
9i
laCairo
(oralocalà).
ajunge
la00.25
Zborurile
aucinainclusà
înpre!.
Altevariante
dezbor:
o Olympic
Airways:
360euro,
zborurizilnice,
- decolarea
laAtena;
cuescalà
orar:20.40
de
laBucuregti-Otopeni;
22,50-aterizarea
la
- decolarea
Atena;
00.50
dinAtena;
02.45
laCairo;
aterizarea
c KLM:800
euro,
zboruri
pànà
deduminicà
laAmsterdam;
vineri,
cuescalà
Egipt
- decolarea
orar:15.25
delaBucuregti0topeni;
- aterizarea
17.15
laAmsterdam;
19.45
- aterizarea
decolarea
dinAmsterdam;
01.15
laCairo;
o Swiss
International
AirLines:
1.100
Euro,
zborurizilnice,
zilelor
cuexceplia
delunigi
- deco.
vineri,
cuescalà
laZúrich;
orar:13.40
- ateri.
larea
delaBucuregti-Otopeni;
15.15
zarealaZúrich;
09.50,
a douazi- decolarea
- aterizarea
dinZúrich;
14.45
laCairo.
Cu biletul de avion în mànà qi
rezervareala hotel confirmatà, am
demaratformalità1ilede oblinerea
vizei turistice,pentru care am avut
nevoiede pagaport$i de o taxà de
500.000de lei. Aq fi putut sà obgin
vizaqi depeaeroportuldin Cairo,dar,
din cauzasimplui meu excesivde
gi pentruun plus de siguprevedere
rantà, am consideratcà este mai
indicat sà plec din prà cu aceasrà
problemàrezolvatà.Precizezcà am
ales variantaunei càlàtoriipe cont
propriu, fàrà sà apelezla serviciile
vreuneicompaniituristicecareorganizeaziexcursii.CunoaEterea
bunàa
zonei,dar Eispiritulmeude aventurà
gi-auspuscuvàntul
qi dedataaceasta.
Aceia dintre dumneavoastrà
care
opteazà,pentru
acestgende,,expeditie"
trebuiesàgtiecàautoritàgile
egiptene
và solicità, pe làngà dovadacazirii
în Egipt Ei a biletului de transport
pànàla Cairo,sàprezentali
dus-întors
dovada
financiaràpe parcursul
Ei
voiajului,respectivminimum 100
USD/zi/persoanà.
Dacà nu alegeli
aceastà
variantà,agen{iilede turism
Sàpomimla drum
I
cuo ofertàgene- în calculîntr-o prà cu zile caniculare
vàstaula dispozifie
de pachete
de pro- cumesteEgiptul).
roasàEiatractivà
O pàlàriesau o eEartàîmpotriva
gramepentruEgiptpe tot parcursul
Hm, mai binemà orientez
insolaliei?
anului.Iatàcàteva:
o pàlàriu$cu
l.afaploculuiEigàsesc
o J'lnfoTours:
excursiicomplete
de9 zile
hieroglifesauun baticcu ciucuridin
(575euro)sau15zile(799euro);
otoursro;
vtww.jinf
în magazinul
bumbac,tipic egiptean,
o ONTCarpa[i:
peNil(aproximativ
croazierà
din incintaMuzeuluide Antichità1i
ont.ro
700euro);e-mail:otfíce@
din Cairo sau într-unuldintre butio 0n Travel:
circuitde475sau499euro,în
e-mail:
ontravel@xnet.ro curilecu suveniruridepeTalaatHarb.
dehotel;
funclie
o Horoscop:
gi
Hurghada
excursiiîn
stafiunile
Obligatoriu,aparatulde fotografiatEi
euro,înfunclie
el-Sheikh
Sharm
$ntre485-650
video, ambeledigitale,o
vtvtw.hotel.horoscop.go.ro. camera
deanotimp);
a tehnologiei
binecuvàntare
adevàratà
plecare,
sàcontactali
de
Estebineca,înainte
pentru
Ambasada
Egiptului,
telefonic
de vàrfdin zilelenoastre,binoclulqi
lazisaua eventualelor ochelariide soare,plus niEte hà4i
informaliilor
solicitarea
Adresa
este
modificàri
deprocedurà.
Ah, gi sànu uit sàschimb
1,Bucuregti,
iar binefàcute.
Bulevardul
Dacia,
nr.67,Sector
de a decola(valutà
bani
înainte
niqte
sunt211.09.39
sau211.09.38.
numerele
detelefon
convertibilàsaulei) în lire egiptene.
Îmi vor fi de folos noapteacàndvoi
paEaport,
amînceputsà-mifacbaga- ajungeîn aeroportla Cairo,pentrua
jul. Dupà o experienlà
bogatàîn plàti un taxi (50de lire egiptenepànà
dejanu mai aveam în centru) gi o cartelàde telefon
,,egiptenisme",
privinlà.
motivede stresîn aceastà
pentru
Menatelde20 delire egiptene,
Càteva
tricouri,douàcàmàEi
Eidouà telefoaneneprevàzute.
încà30 de
perechi
plusdouàperechi
de lire egiptenepentrualte$icheltuielidin
dejeans,
pantalonimai subliri (pentruzilele prima zi - Internpt,bàuturi ràcoriIncàlpcaniculare)
erausuficiente.
toare,apà,fructe.In total, 100de lire
qirezistentà.
uqoarà
mintea- comodà,
egiptene,adicàaproximativ16 dolari
Aqfi fosttentatàsàîmi iaugi o fustà sau 13 euro. Bagajelefiind gata,
lungàsauo rochie,du, Etiindcàtvoi
de a mà întoarceîn Egipt
neràbdarea
ceea
colinda,
amdeciscàerasuficient
iar timpul treceadin ceîn ce
cregtea,
ce pusesem
pànàatunci.sà nu uit
maigreu...
trusacuunminimumdemedicamente
înEgipt
(printrecare,în mod obligatoriu, Nuvàlualicudumneavoastrà
pantoficu
groasà,
toc
incomodà,
îmbràcàminte
pansament,
antibio- înaltginicihaine
càteva
leucoplast,
cumva
caresàfieinterpretate
pentruo even- casemn
tice Ei medicamente
(pantaloni
bluze
scu(i,
deindecen!à
Egiptul
fustemini).
tualàtoxiinfeclie
saufàràmàneci,
de luat decoltate
alimentarà,
Peste càteva zile, cu viza în
10
Egipt
esteo laràlslamlcà,
încarenormele
morale
coincid
Femeile
cuceledeconduità
religioasà.
îmbràcate
în haine
lungl,
umblà
întotdeauna
moderne
sl poartà
întotdeauna
sautradifionale,
Tàrziu, în noapte,cànd avionul
unbatlcsauun,salpecap.Orlceabatere
dela
normà,
chiardacàestevorbadespre
unstràin plana la joasà distan$ deasupra
(cuatàtmaigravpentru
unegiptean,
femeie,
ora$uluiCairo,luminilecaldeqi moi
deregulà)este
aspru9iprompt
sanclionatà
de
m-au
întàmpinatcu aceea$i
veseliepe
publicà,
opinia
chiar9ideegipteanul
derànd.
care
o
multà
vreme.
cunoqteam
de
Evitali
astfel
sàvi seaplice
untratament
mai
greudedigerat,
gi
dincareglumele
Existà cevaîn aceastàfeerie aurie,
deocheate
fluieràturile
îndràznele
nulipsesc.
Numai
cevacarete facesà simli Egiptulîn
clumneavoastrà
velifi singurul
vinovat(à)
sufletîncàînaintede a aterizagi sà
pentru
acestea,
fiindcà
nuallrespectat
nu-l
mai poÍi scoateniciodatà.
Ceva
regulile
nescrise
aleacestei
!àri.
jacheta
jeans,
Agadar,
o fustàlungà,
lanevoie, care, atunci cànd pleci înapoi spre
pentru
si càteva
bluze
decente
suntperfecte
o
casà,te cople$e$te.
càlàtorie
înacest
spaliuoriental.
Cuatàtmai
Vàntulràcorosal nopgiiadieplàcut
multclacà
vizitali
o moschee
sauo bisericà.
ies din aeroport$i, printre
cànd
pentru
0biceiul
locului,
valabilatàt
bàrbali,
càt
palmieri,miroasea deqert.
Autobuzul
gifernei,
estecavizitatorul
sàfieîmbràcat
modest
atunci
càndintràîn asernenoa
làca9e 400,carefacelegàturaîntre aeroport
decult.in anumite
cazuri,
dacànuestevorba
gi TahrirSquare,nu mai circulàde
doardeunobiectiv
turistic,
femeile
trebuie
însà se aruncà,
pàrulcàndintràîntr-omoschee. mult. ThxirnetriEtii
sà-gi
acopere
asemenea
unuistol,peturiEtiistràini,
giîninteres
Peceicarecàlàtoresc
doafaceri
i-agsfàtuisàarunce
învalizà
uncostum
sobru ochiulformatdistingànd
càlàtoriicare
gidistins,
alàturi
decàtova
accesorii
debun
au mai fost în Egipt de cei novici.
gust.Pantofiiînsà
trebuie
sàfieneapàrat
Ultimii vor fì ,,prîda"lor substanlialà.
comozi.
sescurge
infinit
,,Timpulegiptean"
De ce? Pentrucà una dintre legile
penlru
maigreudecàt
celeuropean,
cà
egipteanul
nusegràbegte
niciodatà,
cuatàt
nescriseale Egiptului,din clipa în
maipulinatuncicànd
negociazà.,.
careai puspiciorulpe acestpàmànt,
AMAJUNS!
estetocmeala.
Negociezi
drasticcostul oricàrei càlàtorii. La sànge!
Egipteniiîi privesccu disprelpe cei
A te tàrguiesteo
carenu setocmesc.
adevàratà
artà,darEiun moddistractiv de a-li petrecetimpul în Orient.
unde sunt
Cu excepliamagazinelor
prelurifixe,în restulsitualiilor
afiEate
trebuiesànegociezi.
Nilul9i Calromodern
Am aiuns!
11
dela
Sànu và surprindà,
dar existàqi deceleamericane.
Numàrul
detelefon
+202-291
4255.
lnformallile
aeroprtulul
este
(dintre
celeieftine,e
hoteluriîn Egipt
valutar
inclnta
sagàsificasedeschimb
undeprepl pe careil-l ln
adevàrat!),
carduri
non-stop
magazine
careacceptà
9l
hoteluluiEi Visa,Plus,Cirrus9lMasterCard.
cereunuldintreangajalii
meu
Sfatul
prepl realdiferàîn modsubstanlial. estesàrezistall
ispitei
dea vàachizi[iona
din
egiptene
dinmagazinele
astaeste, suveniruri
Dardacànu suntafìEate...
pretind
Aceleagi
aeroport
se
free".
ce
,,duty
In geneusturàtor.
riEtisàte pàcàleEti
dinEgipt,
obiecte
legàsiliîntoatebazarele
ral,pregulrealal unuiprodussaual laprefuri
orimaimici.
de...5-10
orimai Delaaeroport
estededouà-trei
unuiserviciu
pànàîncentrusuntcam24dekm,
normal,
separcurg
unuitrafic
mic decàtcel pretinsde negustor. care,încondiliile
Este
în
40
de
minule.
cu
ma,sina
aproximativ
Vom mai vorbi despreaceasta...
binetotugisàluafiîn calculcamo orà,pentru
càtoate càînCairoaproape
Suficient
acumsàvàaveftizez
tottimpultraficul
este
de taxatcarenu aglomerat,
taxiurileau aparate
maialesînoreledevàrf,
1,esteparfunclioneazà
niciodatà.
Oricumar fi Lalegire,într-opartea Terminalului
minibuzelor
care
ducspre
autobuzelor
carea
9i
nu trebuiesà
însà,dumneavoastrà
centru.
Unbiletcostà25sau50depiastri
plàti1i
maimultde50delireegiptene (1liràegipteanà
= 100plagtri).
400
Autobuzul
peun drumdela aeroport
în centru pleacà
înjumàtate
deorà,de
dinjumàtate
pànàlamiezul
noplii9iarecelàlall
sauinvers.Maipu[in,da,maimult, dimlnea!à
(sauTahrir
în
Tahrir
Square,
în
Midan
capàt
nu.Subnicio formànu cedaliinsisca
adicà
centrul
capitalei),
termenl
occidentali,
goferului!
tenlelor
gi minibuzul2T,care
totpànàlamiezul
circulà
cartesunt
Precizare:
toateprelurile
dinaceastà
fiecàrei
lanivelul
Inaintea
anilor2003-2004.
càlàtoriiîn
Egipt,
nuuitalisàlualiîncalcul
9i
ratainflaliei,
sàcreascà
carefacecaprelurile
produs
laorice
sau
anualcu
5 pànà
la10lire
servlciu.
Càte
si taxiuri
cevadesore
aeroport,
autobuze
Inainte
înEgipt,
arfi binesà9ti!i
dea ajunge
càAeroportul
aredouà
lnlernalional
dinCairo
terminale,
ladistan!à
de3 kmunuldecelàlalt.
1,mai
Cursele
delaTerminalul
Tarom
zboarà
cunoscut
aeroporl".
egiptenilor
ca,,vechiul
Deci,
nuuitalisàprecizali
laplecarea
dinEgipt,
acest
lucrugoferului
detaxicarevàlransportà
laaeroport.
zboarà
Delaacelagiterminal
cursele
Egyptian
Airlines,
cele
eglptene,
israeliene,
curselor
ElAl,precum
9imaloritatea
gidin
companiilor
dezborarabe,
africane
Europa
2 (,,noul
aeroport")
deest.Terminalul
gi
estefolositdecursele
Europel
occidentale
gàsiunautobuz
non-stop,
Maiputeli
nopfii.
denorda centrului,
înparlea
948,careajunge
DelaTerminalul
2 sepoate
Ataba.
înMidan
949
non-stop
în centru
cuautobuzele
ajunge
(Tahrir)
gi948(Ataba).
laserviciile
Estedepreferat
totugisàapelali
estemultmaimare
Chiar
dacàprelul
unuitaxi.
và
cugoferul,
acesta
sàvàtàrguili
9ivatrebui
sà-i
cucondilia
valàsaînfalahotelului,
Nutoliegiptenii
Atenlie!
adresa
exactà.
spuneli
(saufranceza)
gisperca
înleleg
bineengleza
precum
gi
egipteanà,
celecàteva
expresiiîn
ghidului
sàvà
dinfinalul
arabe
notalia
cifrelor
fiedefolos.
lesne,
dupà
Taxiurile
cairote
sepotrecunoas,te
devehicule,
interminabil
mare,
numàrul
înoricepunct
alzilei,
înoricemoment
existente
agasant
al
sidupàsunetul
aloragului,
a vacarmului
o notàaparte
claxoanelor,
gialb,indiferent
Înnegru
Suntvopsite
oriental.
12
13
Egipt
sauvà
tranzaclia
acestlucru,refuzà
pelàngà
întàmpla
Lada'
regulà,
maginii(de
demarca
pierd!".
totugi,
Evitali,
în
fa!à:
franc
spune
descope{
,,Eu
vefi
Citr6en,
sau
Fiat,Peugeot
9j
hotelului,
taxidinparcarea
posesorii
sàvàurcafiîntr-un
general,
de
Daciimodelvechi!).ln
Mai
goferulva
ridicaprelul.
cà,automat,
mai pentru
adesea
gitransportà
taxiuri
suntparticulari
pe
stradà.
luali-l
de
pe
bine
dacà
drum,
de
mullicàlàtoii,
,,culegàndu'i"
aproximative
Costurile
direclie.
înaceeagi
merg
În jurul orei 02:00,într-odimide
sunturmàtoarele:
înoraggiînîmprejurimi
ajungîn sfàrqitîn
(Ramses neaÍà
deduminicà,
pànà!aGara
centralà
peQasral-Ainy
lire;pànàlaCitadelà/Khan camera
Station),3-5
Square
meadin HotelulGudenCitY
laPiramide
dincentru
T-10lire;
el-Khalili,
cu mult bun
House.Esteamenajatí
pànà
laSaqqara,
dincentru
(Giza),
15-20lire;
curatà9i
pe
saharei,
gust,
nuanlele
arfi,însà,dupàîndelungi
lire.Oricum
40-50
qi
avàndchiar televizor.
càndvelireugisà'lconvinge[i primitoare,
atunci
negocieri,
preîui
iàr'
dunìneavoastrà,
p.iot" éàaccepte
cele douà
Adorm, binecuvàntànd
o victorie, sàptàmàni
càalioblinut
elvàvalàsaimpresia
în
caremi sevor aqterne
lirebunedin
v-amaiscoscàteva
relaxali-và,
planuri
de
gànd
în
deja
fàcànd
fa1à
9i
nu
egiptean
comerciantul
Niciodatà
buzunar.
drumeqii.
cànds'arputea
laratunci
ieseînpierdere.
cafeaegipteanàtradilionalà,tare gi
aromatà cu hell, un condiment
tradilionalarab.Mà îmbie o cremà
caramel
Ei...estemaimult decàtsuficientpentrumiculdejun.Nici nu este
Qasral-Ainy(1)- MidanTahrir(2)- scump,avàndîn vederecà esteinclus
(3)- stràzile
Egiptean
Muzeul
Qasr în prepl de9 euro/zi al cazàrrisingle.
Harb(4) Muzeul Ziua nu poate fi altfel decàt
el-Nil$i Talaat
(5)- înapoi
pestràzile plàcutà,poateun pic mai ràcoroasà
Arteilslamice
(4)
cuntmà
gi
decàtîn lunilede primàvarà,
el-Nil
Talaat
Harb
Qasr
Iesdin hotel
o'o"ignuisem
de atà1iaani.
îqi stabilindu-mi
Pestecàtevaceasuri,
neràbdarea
traseulîn gànd.Primul
la
la
mà
trezesc
o
orà
spunecuvàntul
Ei
popasla MuzeulEgiptean(3), apoi
carenu chiartoateinstituflilecairote dejunul- rapid,la unul dintre fastgi-auînceputprogramul.
Esteprimazi food-urile
(2),o hoidinTahrirSquare
a càlàtorieimeleegiptenegi nu vreau nàrealàexpertàprin magazinele
depe
sà o risipescpe fleacuri.Cobor în TalaatHarbqi Qasrel-Nil (4), iar,la
restaurantulhotelului qi comando sfàrgit,dreptspreMuzeulIslamic(5).
TraseulI
(Cairo
esenlial)
Harta
traseului
I (Cairoesenlial)
Egipt
14
î
^
t.
fatimidà
cucerirea
care
pe înserat,în direqia legatde uneveniment:
Intoarcerea,
unuiimperiu
a transformat
oragulîn capitala
malurilor
Nilului.
la
dela Atlantic
ceseîntindea
Cairoestedenumit,pebunàdrep- islamic,
(vezio scurtàistoriea oragului
Hindukush
tate,bijuteriaOrientului.O càlàtorie Cairoîn Anexa2).
deistorieeste Zonelecapitalei
prin acestoraqîncàrcat
esteformatdefapt
al Egiptului
o càlàtorieprin timp. Supranumit Oragul-capitalà
metropolitane:
Cairo,pe
,,Oragulcelor 1000 de minarete", dindouàguvernorate
gi Giza,de-alungul
ràsàritean
Nilului,
malul
al
Cairo esteceamai maremetropolà
fluviului.
intraurbanà
este
Zonafluvialà
din OrientulMijlociugi Africagi cen- dominatà
precum
deinsulele
Gezira
si Rhoda,
trul tuturor ruteior càtregi dinspre gi depodurilecarefaclegàtura
dintreacestea
deo partegi de
Asia,Africa,Europa. si parteadenumità
trei continente:
,,Corniche",
mari
Nilului.
Oragul
se
împarte
în càteva
alta
a
Situatpe ambelemaluriale Nilului,
diviziuni:
unul dintrecelemai lungi fluvii din o
- în interior
Cairo,partea
centralà
9i spre
lume,Cairoseaflàîn parteade suda estulinsulelor.
Ezbekyya
zeto",între
,,Zona
delteiacestuia.
si MidanTahrir(PialaTahrirsau
Gardens
poartàamprenta
Occidentului,
În Cairo,trecutulcel mai înde- TahrirSquare)
principalele
la
fel
ca
Garden
cu
si
City,
prezentà.
pàrtatseîntàlneqte
cu clipa
nordicse
maila sud.Lacapàtul
poartàprelioasa ambasade,
Parteasaràsàriteanà
(Ramses
Station).
In aceastà
aflàGaracentralà
povaràa pestedouàmileniideculturà arieseaflàmajoritatea
bàncilor
9i companiilor
cu aeriene,
islamicà,
creEtinà
coptàEiiudaicà,
dar9i hoteluri
ieftinesi restaurante
dovezicecontinuà
sàseconstruiascà.pentruturisti.
denuIn parteadeapus,alàturidecomplexul o Multmaispreest,seîntindeporliunea
lslamic",
Khan
cuprinzànd
bazarul
Pirarnidelor
de Ia Giza- singurami- mità,,Cairo
el-Khalili,
cartierul
în interiorul
Gamaliya
nune supravieluitoare
dintre cele Zidurilor
Bab
denordsi,întrepoartaistoricà
gi Citadelà,
Eapteale lumii îqi duce somnul Zuweyla
labirinticul
districtDarb
etern renumitacapitalàa Vechiului al-Ahmar.
Dincolo
deCitadelà
seîntind
si straniile
Orase
aleMo(ii,în
RegatEgiptean,Memphis"Mà pre- terifiantele
deNordgi deSud...locuite
gàtesc
pentruo incursiune
prinistoria spe!àCimitirele
demultefamiliiegiptene
caresi-au
sàrace,
unei civilizagrinemuritoare.
fàcutcasedincavouri.
pentru
cartier
deSudsi aglomeratul
orasul
lor,unul o Cimitirul
Egipteniiau
douànume
îr
islamic
si oficial.
Mai
anticsi popular,
celàlalt
întàia fostMisr,
deopotrivà
însemnànd
capitala
- orasul
deorigine,
Egiptului
9ilaralpàmàntul
si dominà
caresereînnoiegte
necontenit
încivilizatia
natiunea,
adànci
o ideecuràdàcini
(pentru
faraonicà
aflalideparte
egiptenii
de
Misrsereferà
lor,întimpce
casà,
lapatria
pentru
ceidinlaràînseamnà
capitala).
Celàlalt
(Cuceritorul),
nume
alorasului,
Al-Qahira
este
Saiyida
îsi unescextremitàlile
la
Zeinab
miazàzi,
lui Fustat
ruinele
si
màrginind
Incontinuare,
cartierul
coptdinVechiulCairo.
în sensullinieidemetrou,
seaflàzonamai
suburbie
Ma'adi,
ceamaibogatà
dezvoltatà,
Helwan,
cel
rezidenlialà
mai
a capitalei,
9i
puternic
al sàu.Cuexceplia
centruindustrial
dinnord
elegantului
Heliopolis,
suburbiile
atragpulinivizitatori.
I (Cairoesenlial)
Traseul
15
pemalul
o De-a
lungul
Nilului,
vestic,
existà
deiriga[iipentru
agricultura
egipteanà.
patruzonerezidenliale,
Aguza,
Ziualiberà,
Doqqi,
caînoricelaràislamicà,
este
(extremitatea
nuduminicà,
nordicà vineri,
astfelcà
unele
stràzi,
Mohandiseen
9iZamalek
magazine,
obiective
turistice
Gezira),
dintre
carenumai
ultimele
a insulei
9ichiar
- ziuade
prinrafinament
suntînchise
vinerea
si impozanla restaurante
douàs-auimpus
rugàciune
a musulmanilor.
Majoritatea
bàncilor
Districtul
lmbaba,
dinnord-est,
a
arhitecturii.
pànàsàmbàtà
deioi(delaamiazà)
pentru
pialasadecàmile, suntînchise
renumit
fostcàndva
diminea!à.
Celemaimulte
magazine
aceasta
s-amutat
înzonaBil'esh.
daracum
9icasede
primele
schimb
sunt
deschise
însà
zilnic,
chiar
o Prelungirea
praful
acoperità
denisipul
9i
(saucupauzà
non-stop
duminica),
iarcasele
(care
Giza
a dat9inumele
zonei
degertului,
pànàpelaora18.00.
deschimb
Agenliile
de
depemalul
occidental),
urbane
undese
potfiînchise
turism
vineri,
sàmbàtà
sau
piramidal
complexul
desfàgoarà
celebru
de
duminicà,
înfunclie
depolitica
managerialà
patrumilenii
gijumàtate,
acum
cuprinde
si
internà.
precum
Zoologicà,
Gràdina
un
nesfàrgit
sir
9i
noapte,
decluburide
caremarcheazà
Ajung în grabàpe bulevardulQasr
Pyramids
Road,
drumul
ceducelaceletrei
(1), înlesatdejade taxiuri care
al-Ainy
Piramide
si laSfinx.
Ia nesfàrEit.Nu uit sà
Africii,
esteunuldintre te claxoneaza
MM, atlalînnord-estul
(5.584
celemailungifluviidin
lume
km).
arunc o ocheadàprin bàcàniaBIueNile
lzvoràste
dinLacul
Victoria,
dinestulAfricii
Grocery,
de undemà dotezcu o sticlàde
centrale,
fiindsingurul
însens
carecurge
apà
mineralà
platà Baraha,pentru
invers,
delasudsprenord,prinUganda,
drum.
Sudan,
Egipt,
vàrsàndu-se
apoiînMarea
Mediteranà.
Defapt,celmaiîndepàrtat
izvoral
Adresa:BlueNileGrocery,
ShariaQasr
sàuesteîn Burundi,
astfelcàînaceste
conditii, el-Ainy,
nr.64- Garden
City,
fluviul
màsoarà
6695
kmlungime.
Bazinul
sàu
Tel.:+202-7946268.
+202-7
920521
.
acoperà
o suprafa!à
depeste
km2.
3.349.000
DelaKhartoum
înjos,Nilultreceprinsase
(cascade),
cataracte
giunaîn
cinciînSudan
Egipt,
làngà
Aswan.
LanorddeCairo,
fluviul
seseparà
în douàbrate,
Rosetta
si Damietta,
întrecaresedesfàsoarà
deltade260dekm
princaresevarsà
làtime,
înMarea
Mediteranà.
De-a
peisajul
lungul
Nilului,
estevariat,
dela
pàduri
cuploiabundente
sud,la
9imunliîn
partea
savane
si mlastiniîn
sudicà
a
Sudanului,
apoiladesert
înnord,
înEgipt.
Unul
pestii
dintre
celmaidesîntàlniliîn
Nileste
tilapia,
pecarevechii
egipteniil
încà
cunosteau
deacum
gijumàtate.
treimilenii
Dintre
animalele
sàlbatice,
hipopotamul
esteîntàlnit
înpartea
desusa Nilului,
iarcrocodilii
de.a
lungul
cursului
fluviului,
ÎnAntichitate,
Nitula
constituit
pentru
vitalà
o sursà
statul
Egiptului,
elservind
dinCairo
Iaconstruirea
unuicomplex
sistem Pestràzile
Egipt
14
A
^
fatimidà
cucerirea
care
pe înserat,în direcqia legatde uneveniment:
Intoarcerea,
orasulîncapitala
unuiimperiu
a transformat
malurilorNilului.
la
dela Atlantic
ceseîntindea
Cairoestedenumit,pebunàdrep- islamic,
(vezio scurtàistoriea oragului
Hindukush
tate,bijuteriaOrientului.O càlàtorie Cairoîn Anexa2).
de istorieeste Zonelecapitalei
prin acestoraEîrtcàrcat
esteformatdefapt
al Egiptului
o càlàtorieprin timp. Supranumit Orasul-capitalà
guvernorate
metropolitane:
Cairo,pe
douà
din
1000
de
minarete",
celor
,,Oraqul
Nilului,
lungul
malul
ràsàritean
al
si
Giza,
de-a
Cairo esteceamai maremetropolà
intraurbanà
fluviului.
este
Zonafluvialà
din OrientulMijlociugi Africagi cen- dominatà
precum
gi Rhoda,
Gezira
deinsulele
trul tuturor rutelor càtregi dinspre 9i depodurile
dintreacestea
carefaclegàtura
deo padegi de
Asia,Africa,Europa. si parteadenumità
trei continente:
,,Corniche",
în càteva
mari
Situatpe ambelemaluriale Nilului, altaa Nilului.Orasulseîmparte
diviziuni:
unul dintrecelemai lungifluvii din o
- în interior
gi spre
Cairo,partea
centralà
lume,Cairoseaflàîn parteade suda estufinsulelor.
Ezbekyya
zeto",între
,,Zona
delteiacestuia.
gi MidanTahrir(PialaTahrirsau
Gardens
poartàamprenta
Occidentului,
În Cairo,trecutulcel mai înde- TahrirSquare)
principalele
la
fel
ca
Garden
City,
cu
pàrtatseîntàlne$te
cu clipaprezentà.
9i
nordicse
maila sud.Lacapàtul
poartàprelioasa ambasade,
Parteasaràsàriteanà
(Ramses
In aceastà
aflàGaracentralà
Station).
povaràa pestedouàmileniideculturà arieseaflàmajoritatea
gi companiilor
bàncilor
islamicà,
cu aeriene,
cre$tinà
coptàEiiudaicà,
ieftinesi restaurante
dar9i hoteluri
dovezicecontinuà
sàseconstruiascà.pentruturigti.
In partea
deapus,alàturidecomplexul o Multmaispreest,seîntindepo(iuneadenulslamic",
cuprinzànd
bazarul
Khan
Pirarnidelor
de Ia Giza- singurami- mità,,Cairo
în interiorul
el-Khalili,
cartierul
Gamaliya
nune supravieluitoare
dintre cele Zidurilor
Bab
denordsi,întrepoartaistoricà
Eapteale iumii îqi duce somnul Zuweyla
si Citadelà,
labirinticul
districtDarb
eternrenumitacapitalàa Vechiului al-Ahmar.
Dincolo
deCitadelà
seîntind
si straniile
Orage
aleMorlii,în
RegatEgiptean,Memphis"Ivlà pre- terifiantele
deNordgi deSud...locuite
prinistoria spe!àCimitirele
gàtesc
pentruo incursiune
demultefamiliiegiptene
sàrace,
caregi-au
unei civilrza\iinemuritoare.
fàcutcasedincavouri.
pentru
cartier
deSudsi aglomeratul
orasul
Egiptenii
lor,unul o Cimitirul
audouànume
î
.
l .
î t
islamicsi oficial.Mai
anticsi popular,
celàlalt
deopotrivà
întàia fostMisr,însemnànd
capitala
- orasuldeorigine,
si laralpàmàntul
Egiptului
si dominà
caresereînnoieste
necontenit
adànciîn
natiunea,
civilizalia
o ideecu ràdàcini
(pentru
faraonicà
aflalideparte
de
egiptenii
casà,Misrsereferàla patrialor,în timpce
pentruceidintaràînseamnà
capitala).
Celàlalt
(Cucerilorul),
numeal oragului,
Al-Qahira
este
Saiyida
îsi unescextremitàlile
la
Zeinab
lui Fustatsi
miazàzi,
ruinele
màrginind
cartierul
Cairo.In continuare,
coptdinVechiul
seaflàzonamai
în sensullinieidemetrou,
suburbie
Ma'adi,
ceamaibogatà
dezvoltatà,
celmai
rezidenlialà
si Helwan,
a capitalei,
puternic
alsàu.Cuexceplia
centruindustrial
dinnord
elegantului
Heliopolis,
suburbiile
atragpulinivizitatori.
I (Cairoesenlial)
Traseul
15
pemalulvestic,
a De-a
pentru
lungul
Nilului,
existà
deirigafii
agricultura
egipteanà.
Aguza,
patruzonerezidenliale,
Doqqi,
Ziualiberà,
caînoricefaràislamicà,
este
(extremitatea
si Zamalek
nuduminicà,
nordicà vineri,
astfel
càunele
stràzi,
Mohandiseen
magazine,
obiective
turistice
si chiar
Gezira),
dintre
carenumai
ultimele
a insulei
- ziuade
prinrafinament
suntînchise
vinerea
si impozanla restaurante
douàs-auimpus
rugàciune
a musulmanilor.
Majoritatea
bàncilor
Districtul
lmbaba,
dinnord-est,
a
arhitecturii.
pànàsàmbàtà
dejoi(delaamiazà)
pentru
pialasadecàmile, suntînchise
renumit
fostcàndva
diminea!à.
gicasede
Celemaimulte
magazine
aceasta
s-amutat
înzonaBil'esh.
daracum
primele
schimb
însà
sunt
deschise
zilnic,
chiar
o Prelungirea
praful
acoperità
denisipul
9i
(saucupauzà
non-stop
duminica),
iarcasele
Giza(care
a datginumele
zonei
degertului,
pànà
pelaora18.00.
deschimb
Agenliile
de
depemalul
urbane
occidental),
undese
potfi închise
turism
vineri,
sàmbàtà
sau
piramidal
complexul
desfàgoarà
celebru
de
duminicà,
înfunclie
depolitica
managerialà
patrumilenii
gijumàtate,
acum
cuprinde
si
internà.
precum
Zoologicà,
Gràdina
un
sir
nesfàrsit
9i
denoapte,
decluburi
caremarcheazà
Ajung în grabàpe bulevardulQasr
Road,
Pyramids
drumul
ceducelaceletrei
(1), înlesatdejade taxiuri care
al-Ainy
gilaSfinx.
Piramide
la nesfàrgit.Nu uit sà
Africii,
esteunuldintre te claxoneaza
MUl,aflatîn nord-estul
(5,58a
celemailungifluviidin
lume
km).
arunc o ocheadàprin bàcàniaBIueNile
lzvoràgte
dinLacul
Victoria,
dinestulAfricii
Grocery,
de undemà dotezcu o sticlàde
fiindsingurul
centrale,
carecurge
însens
apà,
mineralà
platà Baroka, pentru
prinUganda,
invers,
delasudsprenord,
drum.
Sudan,
Egipt,
vàrsàndu-se
apoiînMarea
Mediteranà.
Defapt,celmaiîndepàrtat
izvoral
Adresa:
BIueNileGrocery,
Sharia
Qasr
sàuesteînBurundi,
astfel
càînaceste
condilii, el-Ainy,
nr.64- Garden
City,
fluviul
màsoarà
6695
kmlungime.
Bazinul
sàu
Tel.:+202-7946268,
+202-T
920521
.
acoperà
o suprafa!à
depeste
3.349.000
km2,
DelaKhartoum
înjos,Nilultreceprinsase
(cascade),
cataracte
cinciînSudan
si unaîn
Egipt,
làngà
Aswan.
LanorddeCairo,
fluviul
seseparà
îndouàbrate,
Rosetta
si Damietta,
întrecaresedesfàgoarà
deltade260dekm
princaresevarsà
làlime,
înMarea
Medíteranà.
De-a
peisajul
lungul
Nilului,
estevariat,
dela
pàduri
gimunliîn
cuploiabundente
sud,la
savane
partea
gimlagtiniîn
sudicà
a
Sudanului,
apoiladesert
înnord,
în Egipt.
Unul
pestii
dintre
celmaidesîntàlniliîn
Nileste
tilapia,
pecarevechii
egipteniîlcunosteau
încà
deacum
treimileniisijumàtate.
Dintre
animalele
sàlbatice,
hipopotamul
esteîntàlnit
înpartea
desusa Nilului,
iarcrocodilii
de-a
lungul
cursului
fluviului.
ÎnAntichitate,
Nitula
constituit
pentru
o sursà
vitalà
statul
Egiptului,
elservind
dinCairo
laconstruirea
unuicomplex
sistem Pestràzile
16
-Bàuturisi pàine
gazoasà
Nuveligàsiîn
Egiptapàmineralà
platà.
însticle
Apamineralà
ci numai
naturalà,
Nestlé
sauoricealtà
Siwa,
de1,5l(Baraka,
nucostàmaimultde1,5lire.Bàuturile
marcà)
p, Fanta,
(Coca-Cola,
Pepsi,
SevenU
ràcoritoare
costà
sauapacarbogazoasà)
Schweppes
preferatà
a egiptenilor
este
3,5lire.Cafeaua
foartetare9i puternic
dinYemen,
ceaimportatà
preparatà
cumspunei.
înstilturcesc,
aromatà,
plicuri
variind
dediferite
cantitàli,
0 gàsiliîn
o veli
între5 9i20lire.DacàvelicàulaLavazza,
gàsigreu,
numai
la
înzonacentralà,
deobicei
o puteligàsitot
BlueNile.
Cafeaua
solubilà
de
douà-trei
bàcànii
acolosaulaurmàtoarele
peQasral-Ainy,
la preluriîntre159i 20delire.
1,5lire,dar
tiplipiecostà
Pàinea
egipteanà
puteli
moi,tippàinile
cumpàra
9ispecialitàli
la75de
de3-4bucàli,
lapungà
sauchifle,
piagtrisau
1 lirà.
gibàuturi
alcoolice.
Dacà
dorili,putelicumpàra
Cine
a spuscàîn Egiptnuseconsumà
càmajoritatea
Esteadevàrat
alcool?!
populaliei,
nubea
musulmanà,
dereligie
restricliilor
impuse
deCoran,
alcool,
dincauza
minoritate
darînEgiptexistà
9io importantà
acestor
restricfii.
crestinà,
carenusesupune
tot
timpul
luat
în
calcul
numàrul
$itrebuie
substanlial,
carevinîn Egiptînscop
stràinilor,
domenii.
saupentru
a lucraîndiverse
turistic
specializate
în bàuturi
Magazinele
egiptene
de
dinzonele
cuo mareconcentrare
alcoolice
apa(inànd
îngeneral
bàcànii,
stràini
sauunele
(caîn cazulBlueNilel
egiptenifor
cregtini
Bàuturi
camloatetipurile.
comercializeazà
maimarisegàsesc
alcoolice
lapreluri
9iîn
cuinfluen!à
hoteluri,
saurestaurante
baruri
în
europeanà.
suntmaisevere
Restricliile
perioada
detoli
respectat
Ramadanulul,
egiptenii,
indiferent
dereligie,unelebarurifiind
postului.
petoatàperioada
Restriclii
în
închise
apardefaptîn
comercializarea
alcoolului
musulmane.
timpul
majoritàlii
sàrbàtorilor
màrcl
sàgtili9icàEgiptul
arecàtsva
Artrebui
beregibàuturi
spirtoase
devinuri,
Egipt
Sakkara
sau
Depildà,berea
recunoscute.
poate
(produc[ie
fi cumpàratà
autohtonà)
Sfella
mal
tipurile
stràine,
cu4-5lire,pelàngà
Inmajoritatea
scumpe,
ca Heineken
islamici,
veligàsi
egiptenilor
magazinelor
Vinurile
sunt
egiptene
numai
berefàràalcool.
purtànd
multe
îngeneral
dulcl,rogiisauroze,
(adicà
foarte
dulce).
specificalia,,liquerose"
(Nusuntfoarte
apreciate
decàtreoccidentalii
pretenliogi,
însà
vinurile
franluzegti,
cepreferà
depinotblancsau
ei potgàsigivarietàli
Màrcile
celemai
cabernet
sauvignon).
Khayyam,
suntPtoldm
ées,Omar
cunoscute
ultimul
sauSalnfCathérine,
Abéfisque
Prelurile
variazà
vinuluidePorto.
asemànàtor
între25-30
deliresticla(750ml).Dintre
whisky
Johnny
tari,putefialege
bàuturile
un
celoriginalgicu
Walker(mai
slabdecàt
gustspecific
autohton,
unrachiu
,,egiptean"),
cuaromà)
indigenà
Araksau0uzo(produclie
beacuapà
deciudatà
destul
9icaresepoate
mineralà.
Nu ies bine din BIueNile cà privirile îmi sunt furate de deliciile
desprinseparcàdin
cofetàrieiTzeppas,
istorisirile
celor1.001denop1i.Este
tot pe Qasr al-Ainy(1) $i, dacà
ajungeqi
acolo,nu trebuiesàratatio
cuartaconfiseriei
întàlniresavuroasà
egiptene.
Variatetipuri de baclavale,
sarailii,cataifEi alte ,,dulcegàrii"
defistic,alune
orientale
cuumpluturà
confiate,
depàdure,
caiseqi portocale
apoi nuga,înghelatesau pràjituri
la care
europene
la fel de gustoase,
sortimente
de
adàuga1i
nenumàrate
preparate
de ciocolatà,
bomboane
dupàreÍeteegiptene$i ambalate
astfelîncàtsà ia ochiiclientului,cu
cu tot. Încàntànu numai
spràncene
TraseulI (Cairo esenlial)
privirile ci, mai ales,papilelegustative, fie ale turistului, fie ale localnicului.Hotàràtlucru, în Egipt nu
po{isàgii curàde slàbire!Unii turigti
de pretenEioEi
spuncà îngheexcesiv
jata egipteanà
nu estegrozava.
Eu îi
contrazic dupà pàrereamea este
gustoasà,
flnàndcont de aromelecel
pu{ininteresante,
caguavaEimango,
pe careaveti ocaziasà le testatiEi sà
và convinge[isingurila fap locului.
AEacà nu am rezistattentatieiqi am
iegit în bulevardcu o înghegatà
de mango(,,onepoundonespoon"(2),centrul
Midan
Tahir
oragului
Cairo
1 liràcupa),gràbindu-mà
spremuzeu.
In MidanTahrir(2) (TahrirSquare càteva
specialità1i
delicioase
debudinsau Pia;aTahrir) m-am oprit totuEi ci egiptene(OmAlí, Sahlab
sauMehapre!de càteva
minute.Inilial,aceastà labíya).
Apoi,petrotuaruldin dreapta,
zona s-a numit Midan Ismailiyyah, celebraThe AmericanUniversityin
(viceregelui) Cairo(fondatà
dupànumelekhediv-ului
în 1919),unul dintre
Ismail.
cele mai puternicecentreale învàCa în fiecarean, am simflt nevoia gmàntuluisuperiorprivatdin Egipt,
sàfilmezpiaqaEidedataaceasta.
N-a$ cu predareîn limbilearabàgi englezà,
puteasà explicde ce, dar a devenit careesteqi unadintrecelemai renuun fel de ritual. În fagà,Muzeul mite enclave
gi orienaleegiptologiei
Egiptean(3), maiestuos,
renovat,nu talisticiimondiale.
Funclioneazà
într-un
defoartemulqiani,cu fagadaelegantà,palatdin 1878,singuraclàdireràmasà
de culoareavigineiputrede.Alàturi, din epoca
viceregelui
Ismail.In stànga,
principalele
stràzicentrale,
fast-food-uri, impozanteinstituqiiadministrative
magazinede suveniruriEi marochi- egiptenegi turnul din Cairo înàlnàrie(specializate
cu precàdere
în va- qàndu-se
Pemijundeva,
în adàncime.
lize, valijoaregi genli de voiaj, de loc, la oriceorà din zi gi din noapte,
toatedimensiunile
de maEini,cu pietoni
Eio girurinesfàrEite
Eimaterialele)
bàcàniefrecventatàpentru zahart- sautarabagiiambulangi,
ce-gicaràpe
- rahatde tran- roli stiva de lipii, tofi fàcàndcu
calelecomercializate
dafìri, sugiuccu nucà, seminlede dibàcieslalomprintreautomobile...
toatetipurile,alune,fistic,curmalegi
18
Egipt
Realistvorbind, unde e magia? Dintr-un motiv inexplicabil,te simli
Nici sàrmaniicarevàndPe trotuare bruscocrotit, o starede bine Ei de
batistede hàrtie,pentrua nu sesimgi liniEte pune stàpànirepe tine gi
umilili,nicilustragiiila careseînghe- aqteplidintr-unmomentîn altul sà
suie,,sidi"(domnii)cairoli,niciforfo- aterizezeîn fala tà, pe un covor
ta dela sordidaintrarela metrou,nici zburàtor,un pagàîn EalvariEicu turpe pavaj,la ban...
ziarelearabeîmpràEtiate
ajung,în
Laora10.00,in sha'allah!,
vànzare,nici polilia militarà care
(3).
Esteo
Egiptean
ordinii publice sfàrgit,la Muzeul
impune respectarea
prin arsenaluldin dotare qi prin adevàratàaventuràtraversatulstràindinumàrulde patrule(din càndîn cànd zilorîn Egipt.Existàsemafoare,
nici
un
dar
mers,
de
catoare
maqini
strategic
în
mod
Eofer
sunt plasate
cà din
Esteadevàrat
aEteaptà...),nu le respectà!!!
blindateîn caresoldaqii
nu stàrneEte 10 în 10 metri sunt poliligti care
nimic din toateacestea
dimpotrivà.
picdefarmec,
$i totuEi,în fluidizeazàtraficul, dar pietonii trec
aerul pràfosgi uscatplutescarome nestingheri{iprintre magini, iar
pentru
magicede esentepure, de mosc, qoferii(iatàculmearespectului
prudengei!)
a
degrabà,
mai
sau,
om,
lotus, mir Ei smirnà,sau se simte
indiferentîn ce loc ar fi,
simpliEi încetinesc,
mirosulprietenieioamenilor
în semn
de la distanqà
calzi,careî1izàmbesc
,,justlike that". sauclaxoneazi
cu strànMà gàndesc
de avertisment.
gerede inimà la vitezomaniigoferi
bucuregteni
Ei mà simt încà o datà
mai în siguranlàla Cairo decàtîn
Romània.Inarmatàcu aparatulde
fotografìatqi carneravideo, stau la
ràndla intrareaîn muzeu,undeafluxul
caîn anii
deturiEticurioEiesteacelaqi
geramericani,
anteriori majoritatea
mani, francezi,suedezi,japonezi.
Sunt gàlàgiogigi neràbdàtori,spre
de egiptenicareau tot timdeosebire
maiales
pul din lume.Nu segràbesc,
cà la intrare,atàt în curtea,càt gi în
incintamuzeului,esteun fìltru serios
Estecàtsepoate
o
MuzeulEgiptean(3), care adàposte,ste
Eipazàmilitarizatà.
antice
defìresc,acestmuzeucontineceamai
impresionantà
coleclie
deexponate
TraseulI (Cairo esenlial)
19
MuzeuW
Povestea
egiriaan(gl
guvernul
ln 1835,
egiptean
a înfiinlat,,Service
deI'Egypte",
în principal
desAnliquitées
jafurilor
pentru
caresepetrea punestavilà
a
ceauînsiturile
arheologice,
dargi pentru
într-oexpozilie
organiza
ceadintàlprezentare
publicà
a artefactelor
adunate
de
9idelinute
(Azbakian)
Ezbekyya
càtreguvern.
Gràdina
dinCairoa fostceldintàilocpentru
depozitarea
acestor
obiecte.
Ulterior,
altimobil,
de
coleclia
într-un
a fosttransferatà
al-Din.
aceastà
datàdinCitadela
luiSalah
În 1858,
a fostorganizat
unmuzeu
în Boulaq,
fotoamatori
camere
copii-20lire;Taxe:
pebazaobiectelor
gicoleclionate
de
strànse
(interzis
lotoprofeblitzul)10lire,camere
francez
Mariette.
In1890,
arheologul
Auguste
- 175lire,camere
- 100lire,televideo
sionale
într-o
toateaceste
artefacte
aufosttransferate
- 1.600
lire+50lire/orà
viziune
curentul
electric. anexà
a Palatuluide
laGizaalluilsmail
Pasa.
'
laintrarea
Facilitàli:
1.Bancà
dindreapta;
înform'a
conducàtorul
deatunci
al Egiptului.
laetajînpartea
2.Cafenea
dindreapta;
(3)afostconsadeastàzi,
Muzeul
Egiptean
în partea
3.Punct
sanitar
lamezanin,
scàrilor struitînstilneoclasic,
dearhitectul
francez
postalîn
dinstànga;
4,Oficiu
col[uldindreapta Marcel
întimpul
Dourgnon,
în1900,
domniei
pogtal;
làngà
alclàdirii;
5.Ambulan!à
oficiul
Abbass
Helmi
Deschiderea
khediv-ului
alll-lea.
principalà,
pepartea
6.Libràrie
laintrarea
1902.
saoficialà
a avutlocla15noiembrie
stàngà;
7.Magazine
decadouri
làngàlibràrie
inscripliiîn
latinà.
Muzeul
Falada
conline
giIàngà
bancà;
8.Bibliotecà
în colluldinstàn- cuprinde,
înprincipiu,
realizate
doarobiecte
gadelàngà
principalà;
intrarea
9.Punct
de
în Egipt,
delaînceputurile
istosauimportate
parter,
galeria
informalii48;10.Salàde
pànàînsecolul
rieiciviliza[iei
egiptene
alVl-lea
- parter,
conferinte
camera
39;11.Polilia
d.H.,cuexceplia
- intrarea
principalà.
turisticà
în Muzeul
artefactelor
coptecaresuntexpuse
Sec[iunile
muzeului:
l.Obiectele
dinmormàn- Copt(21)din
Vechiul
Actualmente,
Cairo.
tulluiTutankhamon,
inclusiv
tezaurul,
bijuterii Muzeul
(3)are
107sàli,încaresunt
Egiptean
perioade
dindiferite
necropoleide expuse
peste120.000
deobiecte.
9iobiectele
laTanis;
2.Obiecte
dinperioadele
Pelàngà
celebrultezaur
alluiTutankhamon
(parter
Predinasticà
Vechi
si Regatului
(suntexpuse
1.700
deobiecte
dincelepeste
camerele
46,47,48,
31,32,36,37,41,42,43,
gàsite
în 1922
englezi
3500
decàtrearheologii
51;etajul
I - camerele
31,32,36,41,42,49,53, Howard
restul
giHerbert
Carter
Carnarvon,
54,55);3.Obiecte
dinperioada
Regatului
fiindpàstrate
în magazii),
unadintre
Mijlociu
(parter
gietajul
l, plusatrium);
principalele
estesala
atraclii
alemuzeului
4.Obiecte
(parter
lmperiului
dinperioada
mumiile
regale.
despre
mumiilor
Estevorba
camerele
l);
dinastiilor
3,6-15,
20gietajul
faraonii
dintre
unora
9ireginele
5.Perioada
greco-romanà;
gàsite
înzona
tàrzie,si
însudulEgiptului,
XVlll-XX,
6.Papirusuriqi
perioade Thebei.
grupa fostdescoperit
îngrota
monede
dindiferite
Primul
- mumiile
(parter,
faraonilor
delaDeirel-Bahari
camerele
2E9i2W);7.Sarcofagele
dinastiilor
I,Amenophis
l,Tuthmosis
gialteobiecte; Seqenenre,
l,
Ahmose
XXIgiXXll,
scarabei
8.Salamumiilor
Tuthmosis
allll-lea,
(etajul
Setil,
alll-lea,
l);9.Laboratorul Tuthmosis
regale
pentru
grup
Ramses
allll-lea,
Celàlalt
alll-lea,
mumificare;
10.Conservarea
obiectelor. Ramses
marecolecliede antichitàqiegiptene
din întreagalume, între care douà
rczaurecelebre qi sala mumiilor
au o vechimeîntre
regale.Artefactele
2.000
de
ani.
5.000Ei
muzeu
Dateutiledespre
Tahrir
Square;
Adresà:
Fax:202-5794596.
f el.:202-5796974;
(9.00-16.00);
duminicà-joi
vineri:
Deschis:
13.30-16.00;
Intrarea:
adulli-20lire,
9.00-11.15,
- 40lire;
mumiilor:
adulli
copii-10lire;Sala
20
Egipt
Am petrecutmaibinededouàceaalll'lea,
luiAmenophls
afostgàsitînmormàntul
allll'lea,
Amenhotep
allV-lea,
Tuthmosis
suri în uriaEulmuzeu,trecàndcu
allV'lea, ràsuflareatàiatà prin fayafiecàrui
Ramses
Setialll-lea,Siptah,
Merenptah,
Ramses
alVl.lea,
Ramses
alV-lea,
Ramses
obiect,oricàtdemic (saumare)- penlacareseadaugà
saualXll-lea
allX-lea
nu conteazà,
tru mine dimensiunile
Sitkamose,
Nefertari,
reginelor
mumiile
Henttowi,
acestor
Ma'atkere',
gànd
omul
cà
Nedjmet,
Meritamon,
numaisimplul
gimumia
unuicoPil.
lsetemkheb
linuturi le-acreatîn urmàcu trei sau
sàlile
chiarlàngà
lal muzeului,
Laetajul
dibàcie,
patrumilenii,cu o asemenea
maipoatefi admirat
luiTutankhamon,
tezaurului
fine;e
minugiozitate
o
asemenea
cu
Ei
particulare,
din
regale
deobiecte
tezaurul
9i
rafipretioase,
în
a detaliului,cu un asemenea
descoperit
aurgipietre
argint,
(înDelta
delaTanis
necropolei
mormintele
nament,fastgi opulen$,numaiacest
XXI9iXXll.
dindinastiile
datànd
Nilului),
gàndestede ajunssà îmi inspireun
din
aparte
estealcàtuità
o secfiune
Laparter,
pentru
veneralie
de sincerà
sentiment
Amarna,
realizate
dinperioada
artefactele
din
egiptean
omul-zeu
pentru
Akhenaten
faraonul
9imembriifamiliei omul-creator,
pentru
rang
precum
de
oficiali
unii
si
sale,
valeaNilului.
întreanii
aufostdescoperite
înalt.Acestea
Estegreusà và spuncareanume
laTell
diferite,
însituriarheologice
1912-1933
acesteartefactem-a impresidintre
Theba
Hermopolis,
el-Amarna,
9iMemphis.
faraonului
Statuia
Akhenaten
onatmai mult. Însà,fàràsàexagerez,
và màrturisesccà ag fì în stare sà
zileîntregi,
fiecàruia
ràmàndinaintea
sà le admir gi sà le analizez(Ei aici
nu turistul),sà
cercetàtorul,
vorbeEte
(re)descopàr
le
le
Ei sà facsàne voradevàsà ne spunàpovestea
beascà,
rataa acelortimpuri...
Dacànu avefifoartemult timp la
dispoziliepentru vizitareamuzeului,
alefaraonilor
pelàngàstatuilecolosale
carevà întàmpinàîncàdin holul prinrapide
cipal,iatàcàteva,,ingrediente"
pentru a simqi ,gustul" adevàratal
vechiuluiEgipt,prel de nu mai mult
de douàceasuri.
o Stela
(parter,
Narmer
centru-stànga,
regelui
paletà
votivà
din
Regatului
Vechi)zona
(Kom
el-Ahmar),
laHierakonpolis
templulde
îndeobgte
drept
ceamaitimpurie
consideratà
înfàligeazà
majoritatea
operà
deartàcare
TraseulI (Cairoesenlial)
21
ceparticula
rlzeazà
(sau,,Formule
reprezentàrile exemplu,,Càr!ile
morfilof'
elementelor
precum
pentru
bidimensionale,
simetria;
a pà91înainte
lalumina
zilei"),
fieale
egiptene
î.H.,reliefîngresie.
unor
càrlicedescriu
càlàtoria
nocturnà
azeucca2990
a Statuia
princele12diviziuni
dinlemna lui Ka-Aper,
supranumit
si
luisolar
aleregiunilor
(sala
(,,Cartea
al-Balad"
42,parter,
Regatul
infernale
Celui
care
esteînlumea
,,Sheikh
adusà
laivealà
dinmormàntulacestuiainfernalà").
Vechi),
- cca2450î.H.Reprezentarea
cordelaSaqqara
Sincervorbind,nici màcaro zi înpersonajului
prosperitatea
polenlei
indicà
si ran(3)
petrecutà
gulsàudedemnitar.
ldentificarea
în MuzeulEgiptean
bàrbatuluia treagà
pututfi fàcutà
dupào inscriplie,
acumpierdutà, nu estesuficientà
pentrua cuprinde
preotul
labaza
statuii.
Eravorba
despre
aflatà
cople$itoarea
cantitatede informalie
daroameniicare
audezgropato
l-au
Ka-Aper,
qi
vizualà
scrisà
oferità în acest
poreclit
dupànumele
conducàtorului
lor,
satului
adevàrat
templu
modern
al antidecarele-areamintit.
o Statuia
(,,energia/forla
Ka-ului
vielii"),
regelui chità1iloregiptene.Nu uita, càlàparter,
Awibre
Hor(stànga,
întreRegatul
de
torule,sà î1i faciun cadouutil qi cu
giRegatul
Mijloc
Nou),
înmormàn- valoaredeopotrivàsentimentalà,
descoperità
un
- cca1750
tulacestuia
delaDahshur
î.H.;
ghid-catalog
al
muzeului,
cu
descrierea
lemn,
laorigine
în màrime
aurit,
naturalà.
tuturor obiectelorqi cu amplasarea
pecapulstatuii
Celedouàbraleaflate
suntsemnul
hieroglifei
ka,reprezentarea
fiecàruia.
PentrucàatuncicàndieEide
energiei
vieliia faraonului.
acolo,te încearcà
o senzalie
ciudatà
de
o Epoca
Amarna,
marcatà
derevolulia
ideologicà vid gi
întrebi
derutat
ce
am
te
,,cu
(sala3,pader).
afaraonului
reformator
Akhenaten
o Obiectele
înmormàntul
descoperite
faraonului ràmas,ce amintire pàstrezdespre
în adànacestmuzeu?",scormonind
(etajull),dindinastia
Tutankhamon
a XVlll-a,
9i
pelàngà
maialestezaurul
careconline,
curileminlii dupàun detaliuanume,
o multime
interioare dupào piesàcare stàrnitemolie...
debijuterii,
sarcofagele
[i-a
prelioase
dinaur9ipietre
mortuarà
a
9imasca
qi tinzi sàte
lbtul!
Totul
te-a
marcat
tànàrului
rege,
o adevàratà
operà
deartà.
întorci
înapoi,
împrospàtezi
ca
sà-1i
o Tezaurul
regal
alfaraonului
Psusennes
(dinastia
memoria,pentrua nu pierdenimic.
în
a XXI-a),
descoperil
în 1940
necropola
anticului
oragegiptean
Tanis
Dar Egiptul nu se limiteazadoarIa
(aziSanel-Hagar),
etaj,làngà
aflatlaprimul
(3).Oarecesenza{ie
MuzeulEgiptean
încàperea
tezaurului
dedicatà
luiTutankhamon.
te întrebi
vei aveaîn fap piramidelor,
o Salamumiilor
(etajul
regale
l, sala52).
interiorul
pe
în
bunà
dreptate?
Sau
o Sarcofagele
gi
faraonilorceleaparfinànd
Sauîn
membrilor
mormintelor
din ValeaRegilor?
regale,
familiilor
dindiferitele
dinastii,
latoate
suntràspàndite
templelede la Luxorqi Karnak?
nivelele
muzeului.
M-amdespà4itcu greudeMuzeul
o Încapàtul
laterale,
càtreetalut
l,
scàrilor
(3).Inaintede a ieEi,totuqi,
Egiptean
aripadesud,pepereliexistàpapyriÍunerari
am luat Ei de data aceastacàteva
dindinastia
a XVlll-a
si urmàtoarele
cecontin
fietextele
magico-reli- amintiricuminedela libràriadelàngà
unorcàrlióucaracter
gios,utiledefunctuluiîn
de
lumea
dedincolo,
ieEire gi din micul magazincu
22
Egipt
qi cantitatea
prin varietatea
video,uncalendar asediazà
o casetà
suveniruri:
noutà1i
în materie
caracmàrfurilor
ultimele
peimitaliedepapirus,
scriscu
dar
vestimentuà
europeanà,
terehieroglifice
Eio cartetip album, decrealie
fotograficà
a vigne- qi elegantecompleuritradilionale
cu reproducerea
mor- egiptene,
telor din misterioasa
pentrudoamnele
careres,,Cartea
în
al
càrei
titlu
egipteanà
pectà
legea
islamicà.
filor"
penestedefapt,,Formule
egipteanà
Màîndreptam
spreceledouàfast-, food-uriegiptene
la
lumina
zilei"
pàqi
înainte
tru a
darla
numiteFelfela,
un scarabeu
sculptatîn primaintersecqie
respectiv
mi-amamintitcà.ar
antice,de fi cazulsàschimbniqtebani,aEacà
dupàmodelele
alabastru,
càtreutizaniideaziai Egiptului.
fàcànd
încào escalà
amcotitstànga,
treptelemuzeului,arn scurtà.
Coborànd
Estefoartesimplusàschimbi
gi valutaoccidentalà
prànzului
realizat
càeradejavremea
în lireegiptene,
dar
gi
sà vizitez
cà îmi propusesem
egipteanà
sedepreinversnu.Moneda
(5) în aceeaqi ciaziîntr-unritm amelitorqi toate
MuzeulArteiIslamice
zi, M-ampanicatputinEimi-amalo- caselede schimbvalutarEi bàncile
deorà,cudrum egiptene
catnumaio jumàtate
doarsàcumpere
sunttentate
pentru
achizilionat valutàstràinà,mai pulin sà vàndà.
un
dejun;
cu tot,
(noroculmeu!)de la fast-food-urileDeci,ar fi binecaaceiadintredumdin MidanTahrir(2), pentrua sàri neavoastrà
careau lire egipteneEi
apoiimediatîntr-untaxi caresàmà intenlioneazà
în valutà
sà,leschimbe
în càteva
minuteîn spaliul convertibilà
transporte
în timpul voiajuluila
islamic.
Cairo,sà o facàdin primazi, Daci
Am traversataproapeîn goanà nu reugili,insistaqi
în zileleurmàdecàt toare.La prima intersectie
interseclia,
multmaiaglomeratà
de pe
la orelediminelii,Ei am ajunsmai lhlaatHub (4) vetigàsipestànga
Ei
întàipeQasrel-Nil(4),pentrua-mi pe dreapta
oficiide schimbgi chiar
la biletul unuldintresediile
confirma
din timn rezervarea
a
Bàncii
Nalionale
de avionla sediulTaromdin Cairo, Egiptului.
(3).
peste
Egiptean
drumdeMuzeul
Popasde càtevaminutela fastfood-ul egipteanFelfela,pentru
SediulTarom
Sharia
seaflàlaadresa:
Qasr
el-Nil,nr.8-A,Tel.:202-5766655,
202-5766699, ,,încàrcarea
fi pututopta
bateriilor".Af
Fax:202-5766622,
pentruunul dintrecelepatrufaste-mail
: GSA_
IABOM@etsnet.com,eg.
din
food-uricu specificeuropean
(2),
Apoi am cotit la dreapta,p{lalaat
TahrirSquare KFC,McDonald's,
Harb(4), încercànd
cunumai
sà ignormulli- Hardee's
sauPizzaHut,
unde,
meavitrinelorispititoare,carete 10lire (sauchiarcumaipulin),poli
TraseulI (Cairo esenfial)
23
lua un dejuncopiosîn incintalocalu- 75 de piaEtri,un sandviqcu taamia
lui sau în variantà,,mke away".Dar (o chiftea vegetarianà
incredibilde
mea pentru,,egiptenisme"gustoasà,
pasiunea
din fàinà de nàut, susan,
datàcuvàntulqi verdeguriqi ceapà,în lipie arabàdin
Ei-aspusEideaceastà
am ales invariabilul Felfela,,take aluat nedospit,garnisitàcu rogii gi
- vàamintilidefalafeluldin
away".De fapt, ar trebui sà folosesc castravefi
la
pluralul. Pe TalaatHarb, a$a cum bistrourilearabedin BucureEti?),
existàdouàfast-fooduricu acelaEipregqi desertulpreferat,Om
spuneam,
acestnume,unul làngàaltul, iar ime- AIi, la 2,5 lire. Pentrua-mi potoli
diat cum cote$tila dreapta,pe Sharia setea,am ales un suc naturaldin
stoarsepe loc, din
Hoda Shauawi,la nr. 15, poti lua fructeproaspete,
delàngàFelfela,la
1,25lire.
liniEtitdejunulîn penumbra
intimàgi magazinul
In
15
minute
eram
gata
din
nou
sà-mi
linigtitàa restaurantului
Felfela,
decocontinuu,,expedili
a"
cair
otà..
rat asemenea
unei oaze,cu susurul
unui izvor improvizat,Eiroindpe o Pefiecare
stradà
importantà
existà
a9a-numitul
: zilnic,
întreorele8.00-22.00),
ministàncà
dinpiatràderàugi custele "jui*bal' (deschis
usorderecunoscut
dupàexpozilia
defructe
etademareagà1ate
pepereti.Spredeose- lateoriatàrnànde
însacoge,
laintrare.
Alegi,
bire de cele douà fast-food-uri,la comanzi,
pr4denimic,
plàtitlacasier,
apoi
stoarce
fructul
saufructele
înfatata,
restaurantturistul beneficiazà
de un vànzàtorul
sauîndiverse
combinatii
exosortimentvariatde specialità1i
egip- !i leoferàsimplu
ghea!à.
tice,cucuburide
Undeliciu!
Legàsili
teneqi orientale,dupàpreferinlà.Se làngàCaféBrche,si
Felfela,
darsespune
càcel
pot màncafructede mare,miel sau maibunesteFraghly
Fruits,
depeSharia
Arab
nr.71,
înMohandiseen.
Cam
deacelagi
pasàre,salatedin legumeqi iaurt, League,
gimagazinele
sebucurà
defructe
de
desertqi sepoatebeao berebunàqi o statut
pàdure
(ma'lal,care
oferà
toate
9iseminfe
cafeatare qi aromatà.Aici se poate sortimentele
dealune,
arahide,
caju,migdale,
galben
depepene
si verde,
comandacu 30 de lire un meniu fistic,seminfe
giadesea
bomboane
9iapàmineralà.
întreg.Nu uitali sà luali în calculgi dovleac
0mAlieste
unfeldebudincà
dinfà,sii
dealuat
bacqiqul!
peste
depàine,
lapte;
se
caresetoarnà
garnise,ste
cunucàdecocos,
alune
depàdure,
Felfela:
Hoda
Sharia
Shaarawi,
nr.15,
gi
gi
fistic
Bàrfele
stafide
se
servegte
fierbinte.
Tef.:
202-3922833,
zilnic,
între
deschis:
orele
transformate
detimpîntr-un
storysavuros,
6.00-24.00.
Mi-amrezervat
în gàndpopasulla
restaurant,
pentrucinà,Eiamintratîn
fast-food-uri.
Am alesun sandviqcu
calamar
gi ketchuppicantla 3,75lire,
o salatàtahinadin pastàde susan,la
înEgipt
spuncàacest
desed
afostlntrodus
irlandezà
amanta
dedomnigoara
O'Malley,
a khediv-uluilsmail.
Aq fi putut alege Ei varianta
màncàrii tradilionale egiptenecarese
vinde pe stradà,mult mai ieftinà Ei
Egipt
24
- estesuficientsà
deseoridelicioasà
adulmeciaromeleîmbietoarecare
prànzului.
stràzilela vremea
copleEesc
Pui la rotisor, budinci de toate
(o tocànip
tipuriie,musaca,shíshtauk
qi
vinete
din carnedepasàre legume),
pràjiteEiasezonate
picante,
cu sucde
làmàie,diferitevariantede taamía(cu
pastà de
ou, carne,vegetariene),
fasole în variantaful (fasolefava
înàbugità),cartofi pràji1i Ei, binedupàcarese
înqeles,
vestitulh"oshari,
dauîn vàntmaitoqistudenlii,egipteni
sau stràini, sunt printre cele mai
la acestea
meniuri.Adàuga1i
solicitate
de produsede
o cantitateapreciabilà
patiserie
cu mirosuriEigusegiptene,
turi exotice,gàsitedin loc în loc pe
gimulte-multe
fructe,
toatestràdugele
în generaldin suq (piaga
cumpàrate
la preluri...ridicole.
orientalà),
orezpràjit,
Kosharieste
unamestec
depaste,
De fiecaredatà càndpàtrundîn
MuzeulArtei Islamice(5), mà întreb
sentiment
aceiagi
de cemà cople$eqte
dedivinidepiogenieEiveneraliefagà,
tatea supremà,indiferent cum ar
numi-o oamenii- Iisus,Yahvesau
Allah.În parantezàfie spus,Egiptul
esteastàzi,Eiîn acestcaz,unuldintre
exemplelesugestivegi pozitivede
coabitareîn bunà înlelegerea celor
trei marireligiimonoteiste
Eia confesiunilorlor. Intrebareaeste,fireEte,
retoricà,iar ràspunsullesnede pride pufinà
ceput.Faladaconstrucliei,
vremeeiegantrenovatà,are caracteristicile tipice ale artei islamice,
respectiv
arcadeîn formàde potcoavà
(darevoluànd
în sensuluculuiascu{it,
dinsecolul
moscheelor
egiptene
specific
al )ffI-lea),tività în parteasuperioarà
minarete
de o borduràreprezentànd
miniaturale.Càt priveEteinteriorul
linte,
sosdechilli,rogii9i,dupà
ceapà
càlità,
caEiîn cazul
muzeului,el aminteqte,
preferin!à,
decarne
depui,toate
bucàli
prin
dispuse,
moscheelor, elementele
garnisite
derogii.
cuunsospicant
înfuncliede
esenliale
alecaseiprofesepoate
cumpàra
detràsàturile
1 kgdebanane
(pia!à
ambulantà)gi tului Mohamed
zonà,
magazin
sautarabà
din Medina.
anotimp
camcu2 lire;1 kgdemandarine,
tipic
este
formà
depotcoavà
arculîn
galben
învariantà Degi
cam2-3lire;pepenele
costà
arcul
asculit
afost9iel
islamice,
arhitecturii
gifoarte
liliputanà,
dardeosebit
dearomat
adaptat
Probabil
deorigine
sirianà,
càpgunele cunoscut.
dulce,
cu3-5lire/kg;
secumpàrà
costàI lire/kg.
Cu forle noi, am sàrit într-un taxi
afostcaracteristic
deomeiazi,
acesta
9i
Dinlrak,ela fostadus
moscheelor
abbaside.
lncazul
în Egipt
însecolele
allX-lea
9ialX-lea.
dinsecolul
alXlll-lea,
egiptene
moscheelor
are
submameluci,
arculasculit
construite
motivelor
evidenliind
influenla
unprofilgotic,
europene
aduse
decruciali.
arhitectonice
carem-adusîn 10minute(Ei3 lire),
pebulevardul
Qasrel-Nil(4),trecànd
prinfalaclàdiriiOperei
din Cairo,la
(5),un fel de
Muzeul
ArteiIslamice
Muzeula fost fondatîn 1902primpasîn lumeaplinàdemagieEi
a Egiptului
1903,din nevoia
dea oferiun spailu
arabesc
islamic.
TraseulI (Cairoesenlial)
25
de arhitecturàEi mobilier, texrile,
piese ornamentale
din metal. Cele
maimultedintreele(panouriîn srucco, pietrede mormànt,sculpturiîn
lemn,obiectedin sticlàcoloratàsau
din ceramicà,
armeEi cà4i) au fost
realizatepotrivit legii musulmane,
care interzicereprezentàrile
umane
sau zoornorfe.Uneleopereînsà,în
specialdin secolele
al X-lea,al Xl-lea
gi al XII-lea,perioada
càndlaraa fost
condusà
de dinastiaEiitàfatimidà,au
Muzeul
Arteilslamice
(5)-confine
exponate
religioase,
reflecpreponderenfa
carerefectà
arteiislamice
în încàlcatrestricqiile
tàndinfluenqa
tradiliilorpersane.
Egipt
Esre
considerat
cel mai maremuzeuislapentrucolectarea
gi expunerea
lucràmic din OrientulMijlociu,adàpostind
rilor deartàislamice.
In 1880,Muzeul
pesteE0.000de obiecterare,datànd
Egiptean,
pe atunciaflatla Giza,încedin zoriiIslamuluiqi pànàîn perioada
pusedejasàaduneqi sàprezinreaút
otomanà,la carese adaugàun vast
antichitàgi
islamice,
càtgi preislamice,
Ca
la iniflativakhediv-uluiTewfik,con- suplimentde 10.200de artefacte.
în
(3),
cazul
Muzeului
Egiptean
nici
Ei
ducàtorulEgiptuluidin aceavreme,
aici nu estesuficientào zi ca sà îl
careaveafuncqia
de vicerege
al statului. Dupàmutarea
MuzeuluiEgiptean explorezi.
perioade
apa(indiferitelor
islamice
la Cairo la începutulsecoluluial Exponatele
printre
carecea
XX-lea,a fostcreatimediat,în 1903, princarea trecutEgiptul,
fatimidà,
ayyubidà,
turcàsi persanà.
Casetele
Ei MuzeulArtei Islamice(5), cunos- încareerapàstrat
Coranul
carea aparlinut
cut Eisubnumelede MuzeulIslamic. càndva
sultanului
Shaaban
suntadevàrate
Mii de artefacte,
învaloare
meticuloasa
datànddin perioada operedeartà,punànd
a artizanului.
Nuocolifinicicovoarele
cuprinsàîntre anii 642 d.H. (cànd màiestrie
giturcegti
deo frumusele
ràpitoare.
Egiptula fost transformatîntr-o qarà iraniene
Printre
artefacte
senumàrà
cele
descoperite
9i
islamicà)gi 1879,au fost rransferare în1980gicareaufàcutsenzafie:
hàrtiiimpridinMuzeulEgiptean
în sprijinul
arheologicà
în celnouînfiinjat mateîn bloc,o dovadà
- manuscrise mosrrede caligrafie confirmàrii
ipotezei
càartatipàririi
a lost
Ei
înEgiptulfatimid
cumulte
veacuri
(dintre care remarcabileCoranuri cunoscutà
înainte
eiînChina
deinventarea
cupatru
9i
mameluce),
sàbii, armuri, elemente secole
înainte
deadoptarea
eiîn Europa.
26
Egipt
pen- cums-arputeacrededatoritàasocierii
O notàîn plusdeatractivitate
tru turiEti(qi,hotàràtlucru,gi pentru fonetice,deoareceaici cafeleii se
egiPteanà, acordàrespectulcuvenit,chiu dacà
mine,în fiecareescapadà
qi patiserie
sunt
decofetàrie
pentrucà nu a$rata pentrunimic în produsele
lumeexperienla
,,live"a celor...o mie de-a dreptul divine!).Am rezistat
din secolulal tentaÍiei de moment,pentru cà în
cairote
nopli
de
una
Ei
gràdina
muzeu- planulmeucevamai tàrziuîn aceastà
o reprezintà
XXI-lea!)
obligatoriela
lui, cu o fàntànàde secolXIX, carea zi figurao ,,descindere"
din TalaatHarb, un
aparqinutPalatuluiMonasterlide pe cafeteriaGroppi's
RhodaIsland, un foiqor gi càteva fel de sediucentral,cel pulin duPà
memoriawemii. Peste
sculpturiîn piatrà parcà aEtepli cum glàsuieEte
din nou PiePt
auzi
dàdeam
sà
minute
càteva
dintr-un mornent în altul
glasuluneitinererecitàndîn pavilion cu forfota de pe TalaatHarb. $i
versuri de iubire în aqteptarea iatà-mà!- dou eu qi magazinele!
clàdireseaflàqi
prinplui...În aceeaqi
Potrivitspecificuluioriental(poate
pentru
renumità
Egipteanà,
Biblioteca
qi respecàndun principiu clasical
egiptene
penmanuscrisele
structuràriifunclionalea oragelor,
Eipersane.
remarcat
l-am
lucru
acelagi
cà
tru
(5)seaflàînMidan
lslamice
Eiîn
Artei
Muzeul
Sharia
stràzilor
lainterseclia
Maher,
Ahmad
spiritului
al
cazu|unuioraEemblematic
lavestde
al'Qala'a,
Bur(Port)Said
9iSharia
al
centrulcomercial
Vena),
european,
duminicà'ioi:
Program:
BabZuwayla.
Poarta
de
stràzi
bràzdat
este
egiptene
capitalei
13.30'16.00.
1.30,
vineri:
9.30.1
9.00-16.00;
tip de magazine,
cu acelagi
nesfàrqite,
La întoarcere, aln preferat càlàde pildà,încàl$minte,pielàrie,decoratoriei rapide Ei insipide cu taxiul o
interioue,articoledeuz (electro)
plimbarepejos, pe stràdulelecentru- fluni
casnic,vegmintesau obiectepentru
lui comercialcairot.Imi era dor de
sàvedeliceva fi în zona
de nuntà...Stali
veselàa negustorilor,
sporovàiala
Mullimeade
e1-Khalili!
Khan
cu bazuului
gentilelea(qi insistentaagasantà!)
sunt, Pe
magazinaEe,,monoarticol"
care$tiusà-EivàndàmarfaEi,implicit,
cu marfà
altele
de
întrerupte
alocuri,
sà-Eiatragàclienlii,decoloritulexotic
a sparge
pentru
probabil
Din Piala Opereiam diferità
al produselor.
luat-opeShariaAdly,trecàndpelàngà monotonia dar careconvergcumva
unul dintrelocalurilecareadàpostesc cu notastràeii.Ulterioramdescoperit
celebrele
cafeteriiale lanplui comer- cà fiecare zonà,a oragului Cairo
în Cairo,dar Ei respectàaceleaEiprincipii, singura
cialGroppi's,
faimoase
dupàcumveli aflaceva diferenlierefiind fàcutàîn fuclie de
în Alexandria,
gi nu ,,cofetàrie", situalia financiaràEi materialàa
inaitàrziu(cafeterie,
TraseulI (Cairoesenlial)
27
pentru
importantà
spiritul
religios
al
locuitorilor,ceeacesereflectàîn cali- foarte
privirile
sà-!i
desfeli
cregtinilor
copli,
sansa
ai
ateamàrfurilorqiîn nivelulprelurilor.
papilele
gustative
de
cuouàgiiepuragi
gtii ceva,dragàcititorule-turistde pe 9i
împletili,
ciocolatà,si
cuuntipdecozonaci
plaiurimioritice?Cairoesteloculideal specific
ouàvopsite
acestor
locuri,
avànd
gimàndru
înfoiat
de unde sà-1ifaci cumpàràturile fixatedinlocînlocînaluatul
Unde
maipuicàpolicumpàra
dearomat.
marfàdin belqug linigtit
preluri avantajoase,
înculori
ouàfiertegatavopsite
gi de bunà calitate.O perechede pastelate,
deaicisaudelaoricepatiserie
copli,Programul
deuegtinii
pantofielegangi,
70-80delire,un com- deservità
Talaat
Harb
dinMidan
de zilnicalcafeteriei
pleudedama100delire,o pereche
.
este7.00-23.00
blue-jeans,
50lire.Nu in trali Spredeosebire
pantaloni
panelat
interiorul
deaceasta,
Adlynus-a
Groppi's
depeSharia
cu suveniruri,aveli al Garden
în magazinagele
Ràzboi
delaalDoilea
semnificativ
ràbdaresà ajungeliîn Khanel-Khalili! schimbat
inferioare
cugrade
Mondial,
càndsoldalilor
Doamnelevor apreciacu siguranlà nuli sepermitea
Programul
estezilaccesul.
din zonacom- nic,între7.00gi23.00.
deliciilecumpàràturilor
cazuriînsà,
Inambele
gia calitàlii
localiei
suntpemàsura
ercialà.Problemava veni (numai) la prelurile
produselor.
debagaje.
vamàqi la excedentul
suntGroppl's
Altedouàverigialelanlului
Timpde un ceas,m-ambucuratde Al'Americaine,
peSharia
gipe
Emad
el-Din,
pecol!cu
ambele
Talaat
Harb,
vitrineleîncàntàtoare,
dupà caream Sharia
26Yulyu.
decis sà-mi odihnescpicioareleîn Sharia
din Midan
sediul cafeterieiGroppi's
Pe la amurg, m-am hotàràt sà mà
TalaatHarb,în salonulspecialdestinat întorc în timp de càtevaore la hotel,
acestui moment al relaxàrii. Am pentru a mà odihni. La làsareanoplii
oscilatîntre produsede patiserieqi intenlionam sà mà reîntorc în forfota
pràjituri;în finalaucàEtigat
ultimeleqi cairotà.Atunci de abia se spune cà
am comandato cafea teribilà!- la începeadevàratavialà a oraqului.
gàndulcàreiazàmbeam
încàdin Piala
Am revenitpe Q-asral-Ainy (1) pe
Operei.
la ora opt searaEi,cum pestedrum de
BIue NiIe GroceryEtiam ca era un
Cafeteriile
Groppi's
prima
Laînceput
society"
afost...
,,café
Internet-café,am intrat, am plàtit
lanlul
europeanà
Azisenumegte
dinCairo.
10 lire gi mi-am verificatpoEtaelecCea
clasic
localiiîn
capitalà.
cucinci
Groppi's,
palalialà
încareampoposit,
din tronicà, aruncàndîn eter pentru cei
ramura
càndva
Midan
cevadinfarmecul dragiinimii mele,aflaqiacasà,primele
Talaat
Harb,
apierdut
derenovare. poveqtipersonalegi personalizate
lucràrilor
dincauza
din
$eodinioarà,
produselor
Insà
sisavoarea
calitatea
egiptene.
arabe
nopfilor
ciclul
(adevàrate
neschimbatà.
a ràmas
delicatese)
Un taxim-adusapoicàtrerestauDacà
în
Cairo
ainorocul
sàtenimeregtiîn
Pe drum am zàmbit
perioadà rantul Felfela.
Sàptàmàna
Pagtilor,
Mare,
dinaintea
Egipt
28
Cafeauagi ceaiul au devenit
celor càteva cafeterii tradilionale
egiptene(ahwas),destinatemai ales desfàtàriinstitulionalizatede cànd
a acestebàuturi au fost introduseîn
Aici,în aromaamelitoare
bàrbalilor.
tutunuluipipei cu apà,numitànar- Egipt din Yemen,în zorii Evului
egipteni)poli asista Mediu. Astàzi, povestitoriiprofeghilea(sheesha,la
împànat sioniEti(qasas)
înlocuiqi
la un taifasorientaladevàrat,
sunt adesea
saufìlme
cu pove$tirelatatede vestiti spe- de emisiunide televiziune
cialiEtilocali. Cairogiise relaxeazà video,dar oameniinu renunlànicioo cafea(qahwa)
sauun ceai datà la table qi domino,clupàcum
savurànd
(un fel de ice furnàtoriiau ràmasfideli pipelorlor
tare(shaf)ori un karkade
teaîndulcit,din flori uscatede hibis- cu apà.De aceea,
unuldintredeliciile
cus- trandafirjaponez- caresepoate orientaleapreciatede occidentali,
gi în timpul zilei,în special bàrbaqi
consuma
estede a
Eifemeideopotrivà,
în perioadelecaniculare,fiind foarte reugisàpàtrundàîn aceastà
societate
partidà
ràcoritor),la o
de tablesau semiînchisà,
de a fì acceptafi
ca egali
gahoriental (shatranj).
Ei de a lua parte la un ,,ritualde
Càt despresheesha,
aceasta
esteîn socializare"tradilional.Elementele
Orientqi în Egiptîn mod deosebito esen[iale
plini deviap
sunt:parteneri
adevàratà
instituqie.Sheesha
este o qi sporovàialà
gàlàgioasà
asezonatà
cu
fi
în
starede a Ei un ritual acelaEi karkade,
qahwa,
slraisausheesha.
timp,a càreioriginecoboarà
în timp, Sheesh4
înEgipt,
agacumestecunoscutà
a
cu maibinede cinciveacuri,
bucuràn- fosttimpdesecole
înOrientul
Mijlociu
elementul
pentru
fumat.
Uniispuncàsi-aravea
du-sede o foarte rafinatàtradilie. standard
jumàtate
Turciei,
înzona
acum
de
Orientulare o altà percepÍieasupra originea
mileniu,
alfii- înSiria,
unii- înPersia
sau
,,trasului"din narghileadecàtare India,
american.
allil- pecontinentul
Oricum,
Occidentuldesprefumat. PoateEi
pentrucà,în Orient,timpulestevecin
cu eternitatea,scurgàndu-se
infìnit
ì"*#
mailent.
Taifasurilebàrbaqiloregipteninu
,{
ti'"q4i',"
l$'
îEi au rostul,dacànu sunt însolite
de sheesha
în acele case destinate
J#lr
fumatului,cafenelele,
aflateîndeobEte
la collurilestràzilorEi pe jumàtate
deschise,
undecliengiistauEiprivesc
lumeadin scaunele
lor plasate
aproape Sheesha
- o tradifieegip(saunarghileaua)
chiarîn traficulmasinilor.
teanàdesecole
-#
$
,,fsl
TraseulI (Cairoesenlial)
dintreOrientul
giTurcia
spafiu
Mijlociu
acest
pipeicarefaceapasà
defumatul
estedomlnat
întoaterestaurantele
bolboroseascà,
9i
zonei.
InEgipt,
eaa apàrut
cafenelele
la
secolului
începutul
alXVll.lea.
Mulllpreferà
pecelal sfieesfrer,
obignuit
fumatulul
datorità
amestecat
cuzahàr
tutunului
demelasà,
miere
- struguri,
si fructeuscate
caise,
càpguni,
cirese,
celmai-popular
mentà,
.sírecuhoscut
fiindînsàmàrul.
Vorbelede duh orientale spun cà
flgàrilesuntpentrucei gràbifl.Cànd
fumezi o sheesha,
ai timp sà te
gàndeEti,
sà reflectezi.Te învagàràbdareaqitoleranlaEicumsàapreciezi
o
companieplàcutà,di redàechilibrul
atàt de necesarîn întàmplàrilevielii
cotidiene.
În plus,esteun modplàcut
pentruoamenidea petrece
Eiscuzabil
putin timp împreunà.Iar spredeosebirede figàrileobignuite,
turunulpus
pe càrbuniîncinqiîn farfurioarapipei
gi inhalatnumaidupàceva fi fost fìltrat prin apaîncàlzitàdin recipientul
de sticlàsaumetal(uneorio nucàde
cocosgolità înlocuieEte
inedit qi...
excentricrecipientultradigional- le
gàsiflîn Khanel-Khalili,la negusrorii
de sheesha),
elegantmodelatqi nu este
nociv.Nu este nociv,degi tària sa
Întrececu mult oricarefigaràsautrabuc de calitate.Dimpotrivà,unii au
mers pànàacolo,încàt i-au atribuit
proprietà1icurative, unele chiar
demonstrate!
În Cairo (gi mai mult în occidentalizataqi liberalaAlexandria),
existà
cafenele
undeestepermisà
participarea
29
femeilorla aceastà
rafìnatàîndeletnicirede...pierdutvremea.$i, legatde
acestaspect,iatà încà o mostràdin
îngelepciunea
orientalà.O ghicitoare
întreabàcam a$a:,,cineesteaceastà
prinqesà,
carestàîn picioareîn palatul
sàu, cu màna îndoità pe Eold?"
Ràspunsul:sheesha.
Vasulpentruapà
al pipei,terminatîn parteadesuscuo
farfurioaràpentru càrbunegi càpàcelulpentrututun, evocào coroanà.
Formelerecipientului,
peacelea
apetisante ale corpului unei frumoase
orientale.Furtunul viu colorat prin
carese inhaleazàaromatutunului un braqîndoit pe coapsà.
Palatuleste
o metaforàpentru ambianfaidealà
în care se consumào ,,Eedinlà"
de
pernemari, covoare,relaxare.
sheesha:
La sfàrqitulsecoluluial XIX-leagi
începutulcelui de-alXX-lea,femeile
din înaltasocietate
turcàadorausàfie
fotografìatelàngà pipa lot care
deveniseun element esenlial al
oricàrei întruniri intelectualeEi
Astàzi,din spagiul
sociale.
Orientului
MijlociuEipànàîn Egipt,femeilesunt
mari amatoarede sheesha.
(EIFishawy
Ceainàriile
e Fishawi's
9icafenelel
el-Khalili)
gi AbShatarani
dinKhan
sunt
maispafioase
cutavane
-simaisofisticate,
gioglinzi.
înalte
Prima
faima
datorità
sutelor
de
9Facàgtigat
depipàumplute
24deoredin24.
boluri
holelului
El-Hussein
Seaflàînspatele
dinKhan
Aceasta
esteceamaiveche
el.Khalili.
ceainàrie
deaceeagifamilie
condusà
dinCairo,
din
deschisà
non-stop.
1Z/3gieste
Sebeaceaide
sefumeazà
sheesha.
mentà.si
Existenta
sa
30
Egipt
(orezulnostru cu laptedela bunica!)
numaicu 25 de
Ei,firegte,cafea.Totul,
lire.
Am pornit apoi agalepentru a
nocturnal stràzilor
admiraspectacolul
cairote.De la ora 22.00începeadevaratavialà a oraqului.Caniculadin
timpul zilei esteînlocuitàcu o adiere
plàcutà,
Egipteniiies
uneoriràcoroasà.
cu toli
la plimbareîn familie(adeseori
- sopl, sofiaEi toli
membriiacesteia
copiii,de obiceimul1i,de la cel mai
marela celîn cuucior),la cumpàràturi
recunosc saualegspectacole
Deqinu suntfumàtoare,
defilm undeîEiscot
càde fiecaredatàcàndtrecprin drep- prietenelesau iubitele.Poli vedea
apreciezaromele silueteleacoperiteintegralde vàluri
tul unei cafenele,
bogate
aletutunuluidin pipelecu apà negrealedoamnelor
egiptene,
carese
aleegiptenilor.
supun principiilorislamiceultrueliAm ales gioaseîn privinla vestimentagiei
CinezlinigtitàIa Felfela.
în
un meniuuqor(atàtîn privinlacalori- publicAicue iesla plimbare
însolitede
ilor,càtgi a prequrilor!),
compusmai soli sau în grupuride douà-treiprimult din salatecu sosuricareintràla etene poposesc
în fala maguinelor
Ei
categoriaaperitive (mezze)gi mai debijuterii,deundeîEialego broderie
pufin din feluri principale:shanklísh grea rafinatàdin aur- singurulacceEi
(cremàde iaurt picant în ulei de soriucarearuncào patàdestràlucire
pe
màsline),babaghanough
estahínah(vi- negrulhainelorlungi întunecate.
Ei
nete tocateamestecate
cu pastàde
Deqi forfota estede trei ori mai
veruitocati maredecàtîn timpul zilei, posibilisusan,usturoi,castrave{i
(un kebab tateade a fi jefuit sauatacatîn plinà
Ei condimente),fishkebab
(salatà
excelent
de stradàesteextremderedusà.De fapt,
depeqte)
, tabbouleh
pàtrunjeltocat, amestecat
cu gràu aproape
ai tendinlasàspuicàîn Egipt
- burghul-, roEii,mentàgi nu se furà. La aceastapal sà conmàrungit
làptuci,asezonatà
cu ulei de màsline tribuie mai mul1i factori.In primul
gi zeamade làmàie)Ei salatàde rànd, structural,în lumea islamicà
mozzarellacu roEii gi morcov ras. existà un cult pentru onestitate,
Desertul,un bol cu mehalabíyyah
onoaregi pentrucuvàntuldat. Furtul
aleliteraturii
celebre
denumele
estelegatà
precum
Localul
a
Mahfuz.
Naguib
egiptene,
anii'209i '30ai secolului
apogeulîn
cunoscut
(Numele
dàsi
scriitoruluiÎl
încheiat.
decurànd
anexàa
peacelaal unuimagazin
decafea,
Khanel-Khalili).
cafeteriei
Zeinabeste
Sayyida
ataranjdin cartierul
Al-Sh
degah,AliBaba
al jucàtorilor
unlocpredilect
Al-Wahiade
Tahrir,
al literalilor,iar
dinMidan
peSharia
Qadry,
cumiesidinShariaBurSaid,
pentru
în
ceidinzonaruralàcarepoposesc
cafenelelor
auo
Insàmajoritatea
Cairo.
delux,
eclecticà.
Chiarsi hotelurile
clientelà
precumlntercontinenfal
sauLeMeridien,
au
moderne
deschise
cafenele
si elegante,
toatànoaptea.
TraseulI (Cairoesenlial)
esteun act atàtde josnic,încàteste
în primulrànddecàtreopinia
repudiat
Apoi,pedepsele
prin caresunt
publicà.
acestetipuri de delicte
sanclionate
încàtEansele
suntatàtdeaspre,
caele
sunt mult mai mici
sà se petreacà
decàtîn 1àrileoccidentale.
pentru
acestea,
Cutoate
rarele
cazuri
de
incidente,
asemenea
existà
untelefon
de
poliliei
122.
pe
urgen!à,
Sediul
turistice
este
Adli,
lanr.5;Tel.:
Sharia
+202-390.60.27.
Pentruturigti,distracliile
nocturne
în Cairo capàtàamprentalocalà.
Existàcluburi,baruriEi discoteci,
în
specialîn zonamarilor hoteluride
lux, undesepoateurmàriun spectacoldecabaret
în stil occidental,
dargi
reprezentalii
autohtone,
cu dansatori
orientalisau cu performerispecializaliîn dansulderviEilor
rotitori.Dar
nu trebuiesà trecelicu vederea
nici
plàcerileculinareaflateîn sutelede
restaurante
de toatecategoriile,
specialitàgile
bucàtàriei
OrientuluiMijlociu
fiind celemai càutate.Iar dacàdorili
cevagi maiextravagant,
un restaurant
plutitor,peNilulîn bàtaialunii,esteo
alegere
deneuitat.
plutitoare
potreprezenta
pentru
Restaurantele
turistunmodexcelent
ozi
deaîncheia
a TheNilePharaoh&Golden
Pharaoh
(Tel.:+202-5701000);
o pereche
deambarcatiuni
cu imitaliifaraonice,
frizedescarabei,
ferestre
pictate
cufloridelotusaurite9i chipuride
Horuspeproràgi pupà;ancorate
la 1 kmsud
deEl-Gama'a
Bridge9i aflateîn administrarea
lanluluihotelier
0beroi,celedouàvaseoferà
pentrudejun(14.30-16.30;
croaziere
72lire\,la
apus(numai
vinerea,
17.00-18.30;
45lire)gi
cinà (20.0022.00,20,45-22,45,
22.30-00.00si
23.30-01.30;
95lire);trebuie
sàajungeti
cu
jumàtate
deoràînainte
vaselor;
deplecarea
atmosfera,
cagiîn cazulanterior,
este
prinmuzicà
întrelinutà
si dansuri
orientale.
o Scarabée
(Tel.:+202-3554a81);
pe
ancorat
Cornisà,
làngàHelnan
Shepheard's
Hotel;
iesiri
(50lire,inclusiv
zilnice:
14.30-16.00
dejunul);
(,,sunset
prelulminim,
18,00-19.30
cruise";
(ambele
21lire);20.00-22.00
9i 22.00-00.30
85lire,inclusiv
cina),Ultimaiesireareunshow
oriental,
cu o trupàdedansatoare
dinburic.
Am revenitla hotel càndtrecuse
demultàvremedemiezulnoplii.Aqfì
dorit sà admir ràsàritulsoareluipe
maluiNilului,dar oboseala
de peste
zi începuse
sàmà ameninle
Eio posibilàratarea programului
de a douazi
mi-arfi stricattoatàcàlàtoria.
egipteanà
zeului
Nil.latà
apele
9idea admira
càteva
(prelurile
sugestii
suntperpersoanà):
o rV,,e
(Tel.:
Maxim
ext.8383);
+202-3408888,
ancorat
înfalahotelului
Marriott,
careîl gi
administreazà;
pentru
complete
oferàservicii
dejun
(14.30-16.30;
45lire)9icinà(20.00-22.00
95-135
lire),
înambianla
muzicii
9i23.00-01.00;
egiptene
live;lacinà- showdedansuri
orientale
dinburic.
32
Egipt
locurimusulal celormai interesante
a unimanedin fascinanta,,metropolà
Cairoîn
descris
versului",cumfusese
secolulal XIV-leade càtrerenumitul
Pentrucà,
(6)- Mos- istoric arabIbn Khaldun.
Zeinab
Sayyida
Moscheea
n-aivàzut
dacà
dragà
cititorule-turist,
lbnTulun(7)- Mos- Cairo,n-aivàzutlumea!Degi,la prima
cheealuiAhmad
(9)
(8)- BabZuweyla
cheeaAl-Aahar
vedere,a numi o parte a oragului
- Sharia
(,,strada
Mu'iali-DinAllah
pareun non-sens,
deoarece
,,islamicà"
de corturi")(10)
confeclionerilor
Cairo este capitalaunui stat arab
(,,Moscheea
luiAqsunqur
Moscheea
musulman,termenuls-a încetàgenit
(11)- Citadela
lui Salah denumindmaicuràndmoqtenirea
albastrà")
trelui Muha- cutului islamical acesteidoamne
al-Din(L2) Moscheea
denord(14) orientale- o lumea vechilormoschei,
mmadAli(13)- Cimitirul
- Khan
(15)
el-].(halili
a Citadeleilui Salahal-Din (12), a
din lume, a
În misiuneamea de explorator, celei dintài università1i
po4i medievaleale
aceastà
a douazi ,,isla- nenumàratelor
denumisem
doreamsàfacun tur cetàfli de odiniòaràsau a bazarelor
micà",deoarece
Traseulll (Cairo islamíc)
Interiorul este frumos decoratcu
qi inscriplii.Esteunul dinarabescuri
tre celemai popularelocuride pelerinajmusulmane.
undesen
înartaislamicà
Arabescul
reprezintà
florale,
animaliere,
deforme
curgàtor
complex,
geometrice.
frunze
sauforme
ll
Traseul
(Cairo
islamic)
traseului
Harta
ll (Cairo
islamic)
33
luilbnTulun
înanul879
Moscheea
fi) - construità
datàndde acum1.500de ani.Vestigii
ale lumii arabesunt la tot pasul,dar
îmi propusesem
sà revàddoar càteva
dintreele,careîmi ràmàseserà
aproape
deinimà.
Laprimeleorealediminelii,ampornit pejos,traversànd
Qasral-Ainy(l),
spredouàmonumentede arhitecturà
religioasà
mosdreileSayyida
splendide,
Zeinab (6) qi cea a lui Ahmad Ibn
îrlun (7). Sunt apropiateuna de
cealaltà,dincolode stalia de metrou
Al SayyidaZeinab,spre est, flnànd
ShariaBur Said.Ceadintàiestelegatà
de patroanasfàntàa oraguiui,nepoata
profetuluiMahomed,Saryida 7*ynab,
fiicalui Aly Ibn AbuTaleb.Mormàntul
sàuesteîn interiorulmoscheei
Sayyida
Zeinab (6), prima datà renovatàîn
1549qi reconstruità
din nou în 1761.
In 1884qi 1942a fostcompletreconstruità.Faladaprincipalà,minaretulgi
cupolasunt tipice stilului mameluc.
Din ShariaBur Said,dacàfacistànga pe ShariaQadari,ajungila Moscheea
lui AhmadIbnTulun(7).Aceasta
este a treia moscheeconstruitàîn
Egipt,în 879,decàtreguvernatorul
de
atuncial Egiptului,IbnTulun,trimisîn
aceastà
funqie de càtrecalifulabbasid
din Bagdad"Acest amànuntexplicà
influenp arabadin zona mesopotamianà în arhitecturamonumentului.
Atmosferade pace din interiorul
moscheeieste specialà,cum nu se
întàlneEteîn nici o alta din orag.Pe
làngàfaptulcàesteceamai vechedin
Egipt,estegi ceamai maredin 1arà.
fue càtevatràsàturi unice, precum
scaraexterioaràîn spiralaa minaretului neobiqnuit,
singurulde acestfel
din Egipt,similarcu cel al faimoasei
moscheiSamarra
din lrak.
Drumul meu s-a îndreptatapoi
sprenord.Taxiulm-adusmaiîntàipe
ShariaBur Said, trecàndpe làngà
MuzeulArtei Islamice(5), pe Sharia
Al-Azhu,pànàam ajunsla Moscheea
Al-Azhar (8), una dintre cele mai
vechi din Cairo. Renumelesàu se
leagàde faptulcà esteceamai veche
din lume qi unul dintre
universitate
Egipt
Îndreptàndu-mà
apoispresud,în
(12),nuampututsà
direclia
Citadelei
(9).
qila BabZuweyla
nufacunpopas
Babînseamnà
Cairo
avànd
,poartà",
càndva
opt asemenea
intràrimasive
în zidulcareîmprejmuia
în perioada
medievalà
cetatèa.
Din acestea
opt,
astizise mai pot vedeavestigiilea
trei dintreele,Babel-Futuh,
BabZugiBaban-Nasr.
\4reyla
BabZuweyla(9),
uneorinumitàal-Mitwallide càtre
unii locuitori,marcheazà
hotarul
(8)- unadintrecelemai sudical Cetà1ii
Moscheea
Al-Azhar
fatimide,cu toatecà
vechidin
lume9iprimauniversitate
dinCairo azi oraEuls-a extins dincolode
cele mai importante centre pentru aceastà
poartà.Numelesàuvinede
studiulreligieiislamice.
Ia al-Zawila,
un trib berberîn apropiereacàruiasoldaliifatimizifuseMoscheea
în970deJauhar,
a fostfondatà
un
fostsclavajunsgenera!
în armata
califului
seràîncartiruili.Deqiseamànà
foarte
Moiz,unmembru
Primul multcucelelalte
aldinastieifatimide.
(9)
po4i,BabZuweyla
curss-alinutîn975.Înanul988a fosttransforpentru
are
o
tradifle
mai
bogatà,
càpe
matà
înuniversitate
si s-adezvoltat
cauncenîn pelerinaj
trudeprimrangpeniru
studierea
tslamutui, aici plecaucredincioqii
pentru
oferind
e{ucalie
discipoli
detoate
anualIa Mecca
tot
aici
l-aspànzuEi
Insecolul
vàrstele.
alXll-lea,
Salah
al-Din
a
rat sultanulSalimpeTllmanbey,
ultitransformat
universitatea
într-un
centru
al
mul
dintre
sultanii
mameluci.
Un
ortodoxiei
religioase,
caparte
a planuluisàu
de
inedit se desfàEoarà
deaîmpotriva
ràzbol
crucialilor
dinOccident.
Pànà spectacol
în universitate
aproape
de1925,
s-aulinut
supraporfii în fiecarenoapte,cànd
giinterpretàrile muzicanliiîmbogàgesc
cursuri
legate
strictdetradiliile
oraEulcu
Coranului,
textul
sacru
allslamului.
Liberalizatà
sunetele
instrumentelor
lor.
prinreformele
în1924
instituite
sub
9i1925
De la BabZuweyla(9) spresud,
guvernului
auspiciile
egiptean,
universitatea
s-aextins,
incluzànd
studierea
limbilor
stràine, drumulsebifurcà.
In dreapta,
Sharia
gtiinfelor
gi
a ingineriei,
agricullurii,
conne(ului,
(10),mai este
Mu'rzz
li-Din
Allah
medicinii.
Programul
cursurilor
deteologie
9i
numitàdecàtrelocalnici
conjurispruden!à
,,strada
islamicà
nus-auschimbat.
gifemeilor
Din1962
li s-apermis
sàseînscrie feclionarilor
de corturi",undeai
lacursurile
universitàtii.
fiindadmise
100în
ocaziasà vezi un adevàrat
bazarde
acelan.În1992,
circa'9ó.000
destudenliîi
corturi
îEi
uriage,
care
a$teaptà
frecventau
cursurile.
Biblioteca
centralà
a
clienlii.
Sunt
confeclionate
manual,
universitàtii
contine
aproximativ
80,000
de
volume,
dintre
caremulte
manuscrise.
cu motivearabe,în culorivii, fiind
Traseulll (Cairoislamic)
35
funerare, ducà,iar el Etiedoaregipteana,
utilizateatàtla priveghiuri
esre
religioase.
Pestànga, suficientsà rostiti ,,aalaSaladin").
catqi la festivaluri
peShuiaad-Dubal-Ahmar, Sprenord se poateajungepe Sharia
coborànd
(ll), SalahSalim,careintersecteazà
lui Aqsunqur
ajungila Moscheea
în faga
pe
Tibbanah,
de Sharia
unuldintrecele Citadeleiautostrada
KingKhaled.
obiective
maivànate
turistice
islamice
Complexuleste unul dintre cele
din Cairo,dupàcum suslin ghizii. mai mari monumente
din lumelegate
Construità
decàtreprinpl Aqsunqur deràzboaiele
medievale,
reprezentànd
pe la 1347,darcu multe un reperaerianclar ai pàr1iide esta
al-Nassery
adàugàriulterioare,moscheea
este oraqului.Inceputàde Salahal-Dinîn
cunoscutà
subnumelede,,Moscheea1,176,
modificatà
Eiextinsàdesultarii
albastrà",
datoritàsplendidului
mo- de rnai tàrziu,Citadelaestecelebrà
zaicalbastrudin marmuràdin care pentrumoscheele,
muzeeleEi fortul
estefàcutexteriorul
edificiului,
aceste din careestecompusà.In interiorul
olanebleu-gri
fiindaduse
dinDamasc. complexului,
Moscheea
lui Muhammad
Pelàngàmoschee
se vededejaceea Ali (3) estededepartecelmai frumos
cea mairàmasdin Zidullui Salahal- edificiu,cu domurilesaleetajateEi
Dincareînconjura
odinioarà
cetatea. minaretelegemene.
Privitàdin spare
$i iatàcàamajunsEianulacesra
într-unuldintrepunctele
celemaivizitatede càtreturiEtiîn Cairo,un
complex
uhitectonic
de o frumusege
ràpitoare,
alecàruiforme
Eio màre1ie
impunàtoare
stràlucesc
sfidàndtimpul, sub raze\esoareluiegiptean,
Citadela
iui Salah
al-Din(L2),cua sa
Moschee
alui Muhammad
Ali (13),ce
troneazà
peun vàrfdecolinàasemeneaunuipagàscufundat
în perne.Se
poateajungela eafie pe ShariaadDarbal-Ahmar,
fìepeSharia
Al Qala'a
(Qala'a
însemnànd,,citadelà",
pronuntat,,aala"),
careintersecteazà
Shuiaal-salibah
chiarîn MidanMuhagi,,Mos(11),
Moscheea
luiAqsunqur
numità
mmadAli, làngàCitadelà
(dacàvre[i cheea
albastrà",
càràmidà
albastrà,
cuziduridin
sàindicalitaximetristului
undesàvà acoperite
cumotive
florale;unuldintrecelemai
vizitate
obiective
dinCairo
Traseulll (Cairoislamic)
în stilotoman
baroc
luiMuhammad
Ali(13),construità
Interiorul
moscheei
(partea
atacatori
externi.
îEidezvàluie a-lapàradeeventualli
denord),Citadela
moderne
tehnici
folosit
cele
mai
Salah
al-Din
a
profundmedieval.
caracterul
pentru
deconstruclie
înmaterie
defoÉàrele
(12)
lui Salahal-Din
Citadela
prima
10m
Citadelà.
Zidurile
aveau
aînàlla
(Saladin
Tràind
între1138-1193,
Salah
al-Din
înàllime
9i3mgrosime.
pentru
kurddeorigine,
dinfamilia
occidentali),
al-Din)a
fostsàpatlao
BirYusuf(PululluiSalah
iar
Abbasizilor,
viziralEgiptului,
a ajunsîn 1169
pànza
de87dem,pentru
aatinge
adàncime
fatimidà
în1171
conducerea
a!àrii,
asuprimat
gipentru
locuitorilor
foilàrelei
freaticà
afurniza
abbasid
alàturàndo
califatului
ortodox
si
delarg,
resursele
deapàpotabilà.
Suficient
devenind
conducàtor
alstatului.
Înacedstà
permitea
acesta
aniasemenea
uneirampe,
supremà
funclie,
al-Din
afortificat
Salah
maginària
care
malelor
sàpunà
înmiscare
pentru
împotriva
teritoriul
atacurilor
a-lproteja
foilificaliilor
Majoritatea
adueea
apalasuprafa!à.
(12)aservitatàtca
lnilial,Citadela
crucialilor.
dupàSalah
al-Din,
fiind
aufostconstruite
fortàrea!à,
càtgicacetate
regalà.
invadator,
fiecare
inclusiv
adàugate
decàtre
Legenda
spune
al-Din
a alesaceastà
càSalah
uniidistrugànd
destul
demult
decàtrebritanici,
povestea, dinceeaceexistase
localie
datorità
aerului
curat.
El,spune
anterior.
arfi atàrnat
decarne
delur-împrejurul Dupà
bucàfi
luiSalah
al-Din,
nepotulsàu,
moartea
oragului.
Dupà
s-arfi stricatpeste
o zi,acestea
(12),
làrgind
mai
Al-Kamil,
Citadela
aîntàrit
tot,cuexceplia
zonei
undoarfi ràmas multe
Citadelel,
turnuri.
In1218,
ajuns
sultan,
Al-Kamil
proaspete
maimultezile.Realitatea
însàa
(12),
gi-amutatrezidenla
undea
înCitadelà
glàsuit
cutotulaltfel:localia
oferea
unavantaj
palatul
peloculundeastàzi
este
construit
pentru
ótrategic
dublu,
a domina
oragulgiperitruîmprejmuirea
numai
Degipalatul
sudicà.
37
pànàla
aceastà
zonàa ràmas
(12)labazarul
Khanel-Khalili
delaCitadelà
existà,
Palatului
Abdeen,
lamljlocul
teribildeplàcutà.
construirea
esteo experien!à
guvernului
pentru
alXIX-lea,
sediul
secolului
Pànà
lamijlocul
secolululal
XVll-lea,
Egipt.
$i, pentrucà eraluni, mi-ampro(12)devenise
undistrict
Citadela
pus sà revin pe searàla spectacolul
împrejmuit,
cumagazine
rezidenlial
derviEilordin Citadelà,urmànd ca
puncte
private
comerciale,
cubàipublice
9i
apoi sà fac o plimbarenocturnàîn
destràdufe.
9iunlabirint
Muhammad
AIi(1769-1
Pa.sa
849),
viceregele bàtrànulqi vestitul suq cairot,Khan
(khediv)al
(1805.1849),
Egiptului
otoman
carea el-Khalili.
reformat
9i modernizat
!ara,este
Dupà un dejun de data aceasta
responsabil
deconsiderabila
transformare
a
profundeuropean,
de
dar consistent,
(12)prinnoileconstruclii
Citadelei
înàlfate.
lmprejmuirea
nordicà
a devenit
domeniul
sàu
bunàcalitateEiieftin,de la PizzaHut,
privat.
(13),construità m-am întors pentru càtevaore la
Moscheea
sa,omonimà
(dupà
înstilulbaroc
otoman
între1811-1814
hotel, pentru o porîie de relaxare
altesurseîntre1830-1857),
careimità
înainte de partea a doua a ,,camimpozantele
moschei
dinlstanbul,
dominà
astàziîmprejmuirea
sudicà.
Aicierasediul
paniei"în mijloculcivilizalieiarabe,
pànàlamutarea
guvernului
în
saulterioarà
peînserat.
Palatul
Abdeen.
Astàzi,
într-oanexà
a
Pe drum, am trecut pe làngào
(luni,
moscheei,
detreioripesàptàmànà
miercuri
sàmbàtà)
zonà
ansamblul
nalional
desprecare,dacànu Etii ce se
9i
egiptean
El-Tanourra
oferàgratuit
turigtilor
de
în spatele
ziduluimasivceo
ascunde
laora19:30
inedit
unspectacol
demuzicà,
gàndi
càesteo cetate
te-ai
prin înconjoarà,
dansgiculoare,
inspirat
mistic
dindansul
Da,esteun fel de...cetate,
învàrtire,
dervigi
rotitori. medievalà.
sama,
alfascinanlilor
Nu{ratali,
esteo experien!à
deneuitat!
dar numelesàu popularare o rez.o(12)mai
Astàzi,
Muzeul
înCitadelà
existà
nanÉ funestà,Oraqulmor{ilor.Este
Nalional
alPoliliei,
iarfostulPalat
alHaremului
în realitateCimitirul de nord (14).
luiMuhammad
Ali(rezidenla
familiei
khedivDar,stupoare!
Esteun cimitir,poate
ului)gàzduiegte
din1949
Muzeul
Militar
al
Egiptului,
fondat
Faruq.
Camera
de
deregele
unicul din lume...viu! Adàpostind
Varàa acestui
elabounsistem
muzeu
conline
multe mormintemameluce- printre
ratdefàntàni
gicanaluri,
în
demarmurà,
bazine
scopul
giasiguràrii
ureiatmos- care qi Mausoleullui FaragIbn
ràcirii
aerului
fereplàcute
Inspatele
înperioada
caniculei.
în 1411,cu domuri
Barquq,
construit
muzeului
al
unmicMuzeu
semaiaflà
sculptateîn piatrà, Complexullui
Tràsurilor,
optasemena
mijloace
careconline
AshrafBarsbey
din1432Eiuimitoarea
detransport
La
utilizate
defamiliakhediv-ului.
Moschee
a lui Qaitbeydin 1474(care
capàtul
nordice
lui
împrejmuirii
esteMoscheea
Suleyman
paga,
prima
moschee
dinEgipt
de
apareEi pe bancnotaegipteanà
construità
datànd
din1528.
în stilotoman,
I lirà, cu un domîn formàde floaregi
Citadela
monument
esteastàzi
celmaipopular
stea),cimitirul este o curiozitatea
nefaraonic
Pentru
deturigti.
dinEgiptvizitat
încàdinperioada
turigtii
adàpostind,
deenergie,
o plimbare Egiptului,
caredebordeazà
Egipt
de show-ulinsolit al dansatorilor
peste
misticicareurmasàseproducà
pu[inàweme.Paznicii
poliligtiaicomplexuluiintràîn vorbàcuturigtii,mai
alescu turistele,în special
dacàele
pànàîn 30deani
suntsingure,
blonde,
givorbesc
Agale,
englezà
saufrancezà,.
îqi faceapariliaun cuplude francezi
trecufide primatinerele(saude a
eacu
doua),el cubascàla Resistence,
la gîn,acum
nelipsita
eEarfiînfàquratà
Deundeva
din
în variantà
egipteanà.
îqifaceaparilia
unuldintreprostànga
pejos,împinspectacolului,
tagoniqtii
Oragul
morlilor(14),denumit
astfeldeoarece gàndo bicicletà.O datà ce te-ai
oriunde.
multefamiliisàracetràiescîn prezentîn obignuitcu ei, îi recunoEti
deaici
cavourile
Poartàmanta neagràEi fes alb,
tricotat.El vafi unuldintremuzicantri.
medievalà,mulqi egipteni sàrmani,
Se audezgomotulmotoruluiunui
care$i-aufàcut din cavourilespalioase
locuinlepentrufamiliilelor nume- autocar,careopreqtechiarîn faga
roase.
dincauza
suprapopulàriiporÍii. Dar turiEtiinu au voie sà
Astàzi,
Pazniciisunt de neclintit.
detraial coboare.
capitalei
Eianiveluluiscàzut
nu sefacemaideweme
Deschiderea
(14)este
morgilor
locuitorilor,
OraEul
Avàndîn vedere
càintrarea
printre de 19.30.
alcelorcaretràiesc
un,,cartier"
qi în interiorulmormintelor.
$i iatà esteliberà,iar pànàla salacare
trebuiesàparspectacolul
punte gàzduieqte
cum,încào datà,serealizeazào
toatàlumease
qicelcontempo-curgiun drumserios,
întreEgiptul
faraonic
ran,asiguràndu-i-se
eternitatea
spiri- aflà în poziliede start,chiu dacà
nu au nimeninu lasàsài sevadàpe chip
tualà.Pentrucàvechiiegipteni
Và mai amintili de
mormàntul
considerat
niciodatà
caun neràbdarea.
occidental
care
locîn carevialaseterminà,ci,dim- etalonulde civilizalie
în mod etic nerepotrivà,acelspatiuundeadevàratasanclioneazà
spectarea
loculuidinràndpecareîl ai?
vialàîncepe.
a muri...
A fi însemna
Pelaora19.00,
toate
taxiulm-alàsatdin Aici, în a$teptarea
derviEilor,
(12).Deja normele
nou la poaleleCitadelei
europene
cad.Pucàto{i u fi
începuserà
sàseaduneturiEtiiavizali romàni!Iu càndpolilistuldeschide
Traseulll (Cairo islamic)
de turiEti se
larg porlile,avalanga
într-ogoanà
nebunà
càtresala
revarsà
Moscheii
lui Muhammad
dela poalele
Ali (13),pentrua prindecelemai
bunelocuriîn fap. Parcà
egtila cros,
fizicaesteimportantà
iu condigia
drumulesteîn pantà!
Noroculmeu!Am locperàndulal
doileadin falàEipot sàfacfotografii
bune.Filmatulacestui
spectacol
este
gtie
interzis,
nuse dece.
Salas-a umplutpànàla refuz.
Turiqtiitrecla asaltarea
firidelorlateralecubàncu1e
dinpiatrà,tàiatechiar
în zidurilemasive.
Dervigi
rotitori
Începespectacolul.
Sunttrei catederviEi,care în numai treizecide
goriide performeri.
Mai întài muziminute reu$escsà lasecu ràsuflarea
canlii,în negru,cu instrumente
de
Nu datorità
(fluier) tàiatàîntreagaasistengà.
suflat,asemànàtoare
ney-ului
originalal dervigilor
rotitoridinKonya vitezeidin ceîn cemai rapidecu care
(îrrcia). Urmeazà
un alt grup din se învàn, nu din cauzadexteritàqii
(denu- uluitoarecu careîqi rotescdeasupra
ansamblul
egiptean
EITanouna
mit astfeldatoritàfustelorlargi,în capetelorceledouàrànduride fuste
formàde clopotqi viu colorate), largi,imprimatemulticolor,nu numai
ei
alcàtuitdin utiqti costumali
în alb, pentrucà,în loc sàsepràbuEeascà,
dau
impresia
prin
cà
se
înal1à
dans
Ei
virtuozi ai cimbalelorEi tobelor
încrustate
cu sidef,qi dansatori,
un nu doardatoritàmiqcàriloracrobatice
apoteoticfinalulspecpreambul
lashow-ul,,rotitorilor"
ceva caremarcheazà
(maialesceiameritacolului,
turiEtii
urma.Muzica
estedinceîn cemairitcani)
aplaudà
în
delir sau în extaz
matà,te acapareuà,
esteimposibil
sànu simlicumvibreziEitu, simplu grupul de bàrba1icare,aitfel, pe
turist,la sunetele
înalte,la tumultul stràzileoragului,în viala cotidianà,
extaticdeclangat
de ace$timaegtri- sedizolvàîn chipmagicîn milioanele
asemenea.
AceEti
de chipuriegiptene
vràjitori.
ai
Orientului,
moderni
fakiri
artigti,
perànd,
$i iatàcàîqi facaparilia,
prel de un ceas,pe
ceidoi protagoniqti,
artiqtidenumili au pus stàpànire,
;JÉ|r--*-
40
Egipt
de mult timp cànd
nestatornice
aleoccidentalilor, Seîntunecase
spiritele
uluitor al
fàcàndu-i
unacumarele
spirituniver- am ieEitde la spectacolul
superb
islamic
este
derviEilor.
Cairo
proceas,
eliberàndu-gi
sal.Pentru
un
moscheile
stràlucind
în
noaptea,
toate
priilespiritede vàlurilemulticolore
o bàtaia luminilelor aurii ca astrul
aleignorangei,
derviqiiau deschis
poartàinvizibilàcàtreo altà lume, nopÍii sau verzi precum steagul
unde timpul înseamnà
eternitate, Profetului.La fel este qi Khan-ul
cum estenumit în limbajtuqi iubire.O lume, (Pia1a),
luminà,
cunoa$tere
risticbazarulmedieval
Khanel-Khalili
cu siguranlà,mult mai purà Ei
(15),cel mai maredin Orientqi cel
multmaifrumoasà
decàtceacàreia
îi
mai vechi,avàndaproapeopt veacuri
apartinem.
de vialà.Aici se poateurmàriritmul
Dervigii
rotitoridínCairo
Apa(insectei
Mawlawiya
afiliatà
unuiordin
în Konya,
Turcia,
în secolul
mistic
sufit,fondat
poetJalalleddin
decàtremaestrul
alXlll-lea
Rumi,
elînsugi
sufit.ln
Mevlana
unmistic
Occident
suntcunoscufi
drept,,dervigii
rotitori",datorità
misticprinînvàrtire,
dansului
o caledeunire
extaticà
a misticului
cu
sama,
prin
deiubire
divinitatea
supremà,
o formà
princareacegtia
gidans,
seelibereazà
muzicà
pàmàntegti.
Dervig
vinedinperdefegàturile
însemnànd,,suplicant".
Suntîntrucàtva
sanà,
ldealul
sufit
asemànàtori
cumonahii
cregtini.
(Allah)
cuDumnezeu
afostprivitde
deunire
gidin
cao blasfemie
musulmanii
ortodocgi
rotitori
a pututsà
acest
motivsectadervisilor
înfloreascà
înEgiptfàràameninlarea
perseculiilor
înperioada
turcilor
numai
giotomani.
modern,
InEgiptul
mameluci
esteminusculà
în comparalie
aceaslà
sectà
element
cualteordine
Fiecare
al
sufite.
învàrtirii
ceremonialului
areo semnificalie
muzica
simbolicà.
Muzica
lorsimbolizeazà
rotalia
sferelor,
iarînvàrtirea
dervigilor,
planetelor.
înàllatà
Màna
dreaptà
sprecergi
ceastàngà
înjosînseamnà
îndreptatà
cà
primit
harul
estedistribuit
delaDumnezeu
prinintermediul
càtre
umanitate
dervigului
dansator,
carearefunclia
de,,canal"
de
legàturà
întrelumea
gi
divinà,
spiritualà
ceaterestrà,
materialà.
fordeoarece
biological egipteanului,
fota serilorEi nop{ilorestemult mai
maredecàtceadepestezi.
Pentruturistulxperimentat,bazaruL
acesta,nàscutîn secolulal XIV-lea,
irezistibilà.
Cu labirinesteo capcanà
tul de stràdu1eînguste,cu magazinaqeleaparentmicule, dar care,
un adevàrat
odatàce intri, descoperi
universde càte Ei mai càte obiecte
(multe pe carele vezi pentru prima
într-unmod
datà),suq-uiacestaatrage
bizar qi unic. GàseEtiacolo toate
tipurilede suveniruripe careEi le-ar
dori sufletul,de la statui de zei la
saupiramide
cartu$e,,personalizate"
în miniaturà,de la mirodeniila btjuterii din aurEiargintgi îmbràcàminte
de la articoie
tradilionalà(galabiya),
sauchiar
din pielela amintiriislamice
piese de mobilier oriental,de la
cochiliimarineîn culori aprinsela
obiectecasnicedin cuprusau sticlà,
de la sheesha
cu tutunul adecvatla
islamice.
amulete
Traseulll (Cairo islamic)
41
$i càvenivorbadesprePapyriEi jumàtatedin prepl anunlatdenegus,
cartu$e,,personalizate".
Và promis- tor la,prima strigare".Dacàîl refuzi,
esemcàvàajutsàvàscrielinumele
în eEtiinvitatsànegociezilaun paharde
hieroglife.Iatà cum procedali:în ceai,în ritmul timpului egipteanîn
camun sfert
spa[iilegoalealecartuEelor
và scrieli careun minut înseamnà
numelecu un markerauriu,literele de orà...Da,hotàràtlucru,trebuiesà
prenumelui
conformalfabetului
din ai timp în acestEgipt miniatural
de Khan.
dela sfàrEitul
anexa
ghidului.
Simplu! reprezentat
Multe
dintre
magazinele
deacelagi
gibaniipecarei-a1ida
$i economisili
tip
grupate
sunt
de-a
lungul
unor
negustorului
pentru,,talentul"
sàude
stràdu1e
lungigiînguste
sauîn anumite
scribegiptean.
zone.De pildà,existàstràdu;alucràIn Khante tocme$ti
la sànge
pen- torilor în cupru, Wekaletal-Balah,
tru fiecare
marfàaleasà,
iardacànu o pentrutextile,mai alesbumbac,sau
faci,1i seducevestea
în tot bazarul. MohammedAli, pentruinstrumente
Ritualultàrguitului
trebuierespecratmuzicale.
Majoritatea
obiectelor
poartà
gi cu càtîl cunoqtimaibine,cu atàt forma sau imagineaemblematicà
a
deviimaipreguit.
Prii, modelulfaraonic.Dar nici moIn general,
valoarea
obiectului
pe deleleislamicenu sunt mai pulin
careîl doreEtiestecu pu{in pesre atràgàtoue.
Khanel Khalili(15)-unuriasbazarcareacoperà
unuicartier
o suprafa!à
asemànàtoare
42
Egipt
costume
paqalelor,
asemenea
Dacàvrei sà faci un popas,la scufunzi
qi
amestecate,
culori
în
restaubeduine,
càteva
existà
bazarului
capàtul
de
mullime
o
aplicate,
renumit,
broderii
hotel
ample
rantecu terasàEi un
- veqmàntul
tradilionalegipMul1ituriEtialegacesthotel galabíya
Oberoi.
pentru tean îmbràcat
debàrba1i
deopotrivà
aflatchiarla capàtulbazarului
gipentrua sesimli gi femei.Pofl vedeao mullimede
specificà
ambianla
aloraqului. qalurigiegarfe,
decentrulmodern
care,prindimensiunile
departe
esteo punteîntretre- nàucitoare,
acesta
Spaqiul
pot servifoartebinegi ca
moscheilor umbrarîn zileletoridepentruvàniarprezenp
cutEiprezent,
un atu pen- zàtoriiale càrormagazine
reprezintà
din apropiere
le ornaDeIaterase- menteazà,
medievalà.
tru atmosfera
demicmobiliercu
obiecte
saude la balconul încrustalii
le restaurantelor
ornamentale
desidefaplice
esteaparte din argint,carpete
hotelului,priveliEtea
din pieledecrocounaîn fala dil saucu modele
somptuoase,
douàmoschei
islamice,
religioase
qi covoaredin pàr de càmilà,iatagane
dedansatori
ansambluri
celeilalte,
zilnicsimlurile arabedin cupru,statuete
ce desfatà
muzicanli
din pietre
qi o semiprelioase
între un harkade
spectatorilor,
- jad,coral,onix,esenle
sheesha.
cu arome exotice,cunoscutede
hmm,ce milenii,pentrupurificueaspafiului
suveniruri...
Càtdespre
dinsaculcu locuit(denoxe,darqidespiritereie),
po{ialege
la primavedere
în pe carenegustorul le oferàdirect
ràsturnat
l-au
pe
zeii
care
minunfiii
fl
sà-qi
mijloculKhan-ului?Fiecare
dinsaci.
gàseascà
dupàpoftainimii!Ar fi mai
Dacàai noroc,uneoriîi polivedea
càmagazinaqele pedervigiirotitoriînbuar,oferind
Màrturisesc
nimerit...
Ei
de aromelegreleale par- reprezentatii
încàrcate
seara,în aer liber,în
oferiteîn sticlulefistichii,
fumurilor,
moscheilor.
îmi iau toatà apropierea
arabescurilor,
asemenea
Khanel-Khalili
din Restaurantul
inspirate
caEikitsch-urile
sufluea,
nr.5,
Lane,
El-Badistan
Hotels,
Localie:
0beroi
Nu cànu aEfi ales
tradiliafaraonicà.
40{5lire;
Bzaar;preluri:
el-Khalili
Khan
meadeorien- bucàtàrie
pentrucoleclia
weodatà
Tel.:+202'5903788
orientalà;
dimpotrivà,
obiecte,
talisme
asemenea
M-am întors din Khan sPre
dar càndajungisà te faniliarizezi
cu ele,magazinaEele
^deqiforfotaîncà nu se
fl se descoperà diminealà,
Incàîmi mai stàruiauîn
cela domolise.
ceea
într-unmodinedit.Remarci
desmirnà,
aromele
olfactivà
memoria
perne
primavedere
nu fi searàtase:
mainegoqi
încà
màr,
de
tutun
tàmàie
grele,din piele sau din lesàtura
negustori...
cuversalii
covoarelor
de Buhara,în carete ciamprelurile
43
bàtrànespaÍii ale capitaleiegiptene,
unde povesteaEgiptului faraonicse
continuàîn variantacreEtinilorcop1i.
Aceqtiase consideràchiar urmaEii
locuitorilordeacumpatrumileniidepe
(16)- Bi- malurileNilului. $i pe bunàdreptate,
Sfàntului
Sergiu
Biserica
(L7l- Bisericamàcar dacà flnem seamade limbà,
Sfintei
Barbara
serica
(18)- Bisericacoptafìind ultimul stadiuîn evolulia
Gheorghe
Sfàntului
(19)- Biserica
Sfintei
Fecioare
El- egipteneihieroglifice,dar cu scriereîn
(sau,,Biserica
alfabetgrecesc,în loc de miile de
atàrnàndà")
Mu'allaqa
pàsàri,animale,
semnereprezentànd
(20)- Muzeul
Copt(21)
zeiEioameni.
A doua zi, la ora nouà, am luat
aceastà
Numitàgi Masral-Qadima,
metroul de la staila Sayyida7*inab, zoni este anterioaràoraquluiCairo
peste drum de GardenCity, càtre modern.Sezicecà aici ar fi existato
Muzeul Copt (21). Chiar aqa se a$ezare
încàdin secolulal Vl-leaî.H.
nume$teaceastàoprire. Se aflà în Mai tàrzis, romanii au construito
astàaisubnumele
VechiulCairo, unul dintre cele mai fortàreatacunoscutà
lll
Traseul
(Cairo
cregtin)
Church of the
Holy Virgltr
(Qasryyat al-Blhan)
Hartatraseului
lll (Cairocregtin)
.
Traseullll (Cairo cregtin)
r SittBarbara,
(1f, arsàîn
Barbara
a Sfintei
din7509irestauratà
incendiul
luiFustat
însecolulalXl-lea.
r Keniset
(18),
a SfàntuluiGheorghe
MarGirgis,
peunturn
prima
Clàdità
datàîn684.
construità
pentru
camera
roman,
estebinecunoscutà
rezervatà
denuntii,
dinsecolulal
lV-lea,
religioase.
ceremoniilor
r Biserica
(19)din
Babylon
Sfintei
Fecioare
alXl-lea.
dinsecolul
AhDarag,
Qasrel-Sham,
r El-Mu'allaqa,
(20),
ceamai
atàrnàndà"
,,Biserica
inifialîn
secolul
al
construità
renumità
dinCairo,
Patronul
zidurilor
romane.
sàu
Vll-lea,
învàrful
Maria.
estetotSfànta
Fecioarà
spiritual
Sentimentulcà te afli într-un spaÍiu
cre$tin este pregnantde cum pàtrunzi
în acest uriag cartier. Nu Etiu dacà
aceastaeste datoratà doar prezenlei
(detaliu
depefafadà)
Biserica
Sf.George
bisericilorEi mànàstirilorvechi,dar am
deBabylon.
O partea zidurilorromane remarcat ca parcà Ei lumina zilei
Dupàràspàndirea stràluceEtealtfel aici. Ènà Ei magaîncàsemaipotvedea.
de-a lungul Egiptului, zinele, deqi comercializeaziaproape
creqtinismului
cu aceleaEi
acestspafiua devenitun avanpost,
sunt...alttipuri desuveniruri,
peste20 de bisericiconstruitepe o fel. Stràdupleamintescde cele din
qi ai sensuprafalàde numai 1,5 km2. Dintre Cetatea
Vechea Ierusalimului
astàziaumairàmasdoarcinci, timentul straniucà te afli la începuacestea,
con- turile creqtinismului,
pe wemeacànd
alàturide ceamai vechemoschee
fàcàndprimele
struitàvreodatàîn Egipt.$i încà un Iisus,copil, pribegea,
leru- minuni prin pra faraonilor,sau ceva
amànuntpitoresc:dupàcàderea
salimului,prin anul 70 d.H., zonaa mai tàrziu,p€ wemeacàndmonahiscunoscutun adevàrataflux de ewei, mul abiasenàEtea.
Bisericileqi mànàstirileoferàcredin
dovada
fiindceamaivechesinagogà
deamuarsenal
un adevàrat
Egipt,aflati tot aici,BenEzra,datànd dinciogilor
lete cre$tineprotectoare,rozaÀisau
din secolulal lX-lea.
(obiective
8ísericile
turistice): apà sfin1ità,materialeobiEnuiteîn
dinVechiul
Cairo
situalii,darcu iz egiptean.
r AbuSerga,
(16),
Sergiu
consideratàasemenea
aSfàntului
ceamalveche
însecolul
al
dinCairo,
construità
Poartade Suda zoneiesteunadinpeloculunde
lV-lea
familia
luilisusChristos
a
tre
celemaivechistructuri.Aici seaflà
poposit
lasfàrsitul
Egipt.
càlàtorieiîn
(21),fondatîn 1908.Este
MuzeulCopt
45
sunt foartemàndri,mai alescà limba
coptàîncàsevorbeEte,
fiind limbaliturgicà, iar marile sàrbàtorireligioase
de
creqtinesunt extremde respectate
càtrecredincioEii
cop1i.
In acestcontextnu pot sà nu và
povestesc
o amintireextremdeplàcutà
dintr-o vizità anterioarà.Mà nimerisemîn Egiptde sàrbàtorile
pascale
Ei
am dorit sà participla slujbaInvierii
într-o bisercàcoptàortodoxà.FireEte,
puteamalegepeoricaredintreceledin
VechiulCairo,despre
caretocmaiv'am
povestit.Du am hotàràtsà merg la
una mai apropiatà,în GardenCity.O
bisericà
aflatàîntr-o cl{lire înaltà,
Muzeul
Copt(21)adàpostegte
exponate-dovezi
al
aleprezenlei
cre,stinismului
timpuriu
înEgipt înscrisàperfectîn stilul arhitectonic
locului,pe care,dacàun localnicnu
situatîntrezidurilefortàre1ei
romanea
mi-ar fi indicat-o,aproapecà nu aEfì
Babylonului
14.000
contine
depiese,
Ei
distins-ode celelalteconstuclii.Intecomorirareaiecivilizalieicopte,dintre
riorul amplua fost totuEineîncàpàtor
care Ei faimoaseletexte de la Nag
pentru
mulgimeacredincioEilor.
Mà
Hammadi- o colecqie
impresionantà
de
priveaude pestetot icoanecu sfin1i
1.200defoi depapyrus.
Celedouàaripi realizate
în acelaEi
stil al celordin bisealemuzeului,cu mai multecoridoare, ricile din VechiulCairo,chiardacàle
au amàndouà
30 de sàli.În carteasa, despartaproapedouàmilenii.Ascul,,Cairo,biografiaunui orag",James tam ritualul slujbeiîn limbacoptà
Ei
Aldridgemàrturisea:,,Aici
mitologiile încercam
sà-miimaginezcumrosteau
vechiuluiEgipt, Greciei,Romei qi vechiiegiptenicuvinteleîn hieroglife,
cregtinismului
sunt atàt de puternic M-auimpresionat
de
bucuriaadevàratà
împletiteîn utefacteleacestuimuzeu, chipurilecredincioEilor
gi larmaveselà
încàtuneorisepotvedeaoriginileunei a mullimii de copii carenu pàreasà
religiiîn cealaltà
în chipulcelmaifrust deranjezepe nimeni iatàtiubirea,
cuputinlà."
toleranp, adevàrata
comuniune.VeAm petrecutmai mult de o ju- chiul qi Noul Cairo sunt unite prin
màtatedezi în acestmuzeufascinant
ca la începuacelaEi
Ei spiritulegiptean,
în acestcartiercreEtin,de carecoplii turileistoriei.
EgiPt
46
lV
Traseul
(Complexul
dela
Giza)
- Piramida
(22)- Mu:
luiKheops
Giza
(24)(23) Sfinxul
Solare
zeulBàrcii
funerargi
Saqqarah Complexul
(25)
luiDjoser
Piramida
spunEoferului
,,HaramGiza"(Pirapentru
destiaînlelege
midele,Giza),
naliadorità.20 delire,atàtamplàtit
pentrua mergeîn condiliiconfortaplatoudindeqert,
care
bilela celebrul
etaleaziprivirilor una dintre cele
o mi$apteminunialelumiiantice,
nunedesprecarevorbeEtifolosind
fuaonilorKheops,
pluralul:
piramidele
Oricàtai citi
KhefrenEi Mikerinos.
un
ele,oricàtte-aidocumenta,
despre
lucruestecert:nu poli sàle înlelegi
pànànu le vezi.Stràjuite
imeùsitatea
de Sfinxulenigmatic
Ei tàcut,aceqti
cologidepeste100demetriînàl1ime
î1itaierespirafla.
încào càlàtorie
Încào zi egipteanà,
cu taxiul, Ei asta încà în zorii zi\ei,
pentrua ajungeîn timp util. De data
aceasta
mai lungà,mai obositoareEi
S-ar
Dar irezistibilà.
maicostisitoare.
puteanumi ,,Cutaxiulîn deEertspre 0 vizitàlaGiza,peîndelete,
o ziî!i iaaproape
pànà
înfiecare
vizitele
acolo,
canicula,
A fostsuficientsà-i drumul
Gizagi Saqqarah".
Pyramitl of
MenkaurÉ
(Mycerlnus)
ffiffirrompro
traseului
lV(Complexul
dela Giza)
Harta
la Giza)
TraseullV(Complexulde
47
piramidà,
astadacàainorocul
sàfietoatetrel
te asalteazà
nenumàra[iinegustoride
publ[cului.
Mare
atenlie
laorelede
deschise
arnintiridela piramide.
Esteo conditrie
pànà
Trebuie
iÈajungeli
in ora11.00,
vizità.
ca
aproape
obligatorie
sà
te fotografìezi
grupdeturi$i,
intrarea
cuultimul
sàprindefi
(cue
pe
o
càmilà
îmi
inspiràmai
mie
redeschiderea,
dacànu,agteptali
dupàora
biatade ea,
Intrarea
costà40deliresi nuavetivoie curàndmilà) înzorzonata,
13.00.
înàuntru.
sàfacefifotografil
Suhconvirisà
cà
cuciucurimulticolorigi caresesupune
problema
nuv-a!ipusniciodatà
drumuluiîntre docilà comenzilorstàpànuiuicare o
piramide.
Pare
cànusemaisfàr,segte
gide
exploateazà.
Dacàte gàndeqti
însàcàt
càndleocolegti
abiaatunci
realizezi
càtde
de
sàraci
sunt
ace$ti
locuitori
de la
sunt.lnteriorul,
uriage
aproximativ
asemànàtor
marginea
capitalei,
care
tràiesc
numai
pentru
toatetrei,pentru
mineestefascinant.
Amsentimentul
càplonjez
directîntrecut,
din càgtigurile
de pe urma negoplui
acumpatrumilenii,
oricàtdeanevoios
arfi
turistic cu acesteanimalesau càr1i
- urcà,coboarà,
traseul
tavanul
esteatàtde
po$tale,mai cà î1i vine sà cedezila
jos,încàttrebuie
piticului,
sàrecurgi
lamersul
insistengele
agasante
de a te fotografia
apoi,brusc,
o scarà
în rampà,
càtrecamera
pe
càmile
sau
de
a
cumpàra
ilustrate.
funerarà.
Urci,stupoare!
Estegoalà!
Numai
un
sarcofag
masiv,
dingranit,
descoperit.
Inrest,
LàngàPiramidalui Kheops(22)se
nimic,
doarpereliînalli
9igoi.$i zgomotul
aflàMuzeulBàrciiSolue (23),pe care
sistemelor
deventilalie
dinasa-numitele
sànu îl ratati.Taxaestede
tuneluri
de,,aerisire".
Deceamfàcutaceastà và sfàtuiesc
precizare?
Toliegiptologii
suntacumdeacord
cà,defapt,scopul
realalacestor
tuneluri
giganticei
nueraventilafia
construclii,
ci
semnificalia
loreraunareligioasà
si funerarà,
servind
canigteindicatoare
careîi permiteau
prin
sufletuluifaraonului
defunct
sàcircule
piramidà,
pàmànteanà
giceade
întrelumea
dupàmoarte,
trupulîn
9isà-giregàseascà
(camerà
camera
undeacesta
odihnea
carenici
pànà
înziuadeastàzi
nuafostgàsità,
degi
arheologii
suntconvingi
deexistenla
ei,
undeva,
în inimapiramidei,
unuizid
în spatele
depiatrà...).
Amatoriidesenzalional,
teribiligti,
- ceamaiputerseîntindîn sarcofag
nicàatraqieestepentrusarcofagul
lui
Kheopsdin MareaPiramidà(22),
imitàndsomnuldevecial faraonului
dispàrut.Este amuzantla prima
(22)-intrare;
unadintre
Piramida
luiKheops
vedere,
darmi separetotuqio impi- cele
gapteminunialelumliantice,singura
etate.CàndieEiiarla luminasouelui, carea dàinuit
Egipt
la Giza)
TraseullV (Complexulde
poatefi admiratàde la etaj,datorità
saleuriaqe.
dimensiunilor
forlelordupàperiplulprintrepiramide.In general,
pre{urilesuntceva
maimari,decàtîn orag,camcu Zlire
pestecelcunoscut.
Nu vàsfituiesc
sà
facelicumpàràturi
de\aGiza,deoarece
suntacelagi
màrfuripecarele gàsi1i
în
Khan,du la prepri de 2-3 ori mai
mari,dincauza
zoneituristice.
(24
a luÍKheops
MareaPiramidà
fel.
deacest
Esteceamaimareconstruclie
apa(in
douàmaimici,alàturate,
Celelalte
A fost
luiKheops.
nepotului
fiului,respectiv
luiKheops
domniei
întimpul
construità
(2551-2528
unpàtrat
Baza
saformeazà
î.H.).
pedect,
fiinddecirca
totalà
Iungimea
aproape
m,
erade146.7
sainilialà
230m.lnàllimea
Cercetàtorii
càtunbloccu50deetaje.
aproape
de
2.300.000
auestimat
càaufostfolosite
de2,5tone.
fiecare
depiatrà,
blocuri
Cobor pe làngàSfinxul (24) cel
(23)adàpostegte
barca
Bàrcii
Solars
Muzeul
decedat grav Ei secretos,alàturi de care nu
faraonului
cucaresufletul
funerarà
înlumea
dedincolo
càlàtorea
rezistsàmai facun rànddefotografìi,
qi
distribuie
intrare
vi
se
la
30 de lire
caîn fiecarean càndvin aici.Insàeste
pen- chipeqcà nu îi dai vàrstade...càteva
depapucideprotecqie,
o pereche
din mii deanipecareo are.Estedestulde
esteconstruità
tru càbarcauriaEà
trebuie
greusàîi încadrezitràsàturileîntr-un
lemn,care,din cauzavechimii,
sunt de
protejat,barcafiind astfelexpusàîn tip distinct,deEispecialiEtii
pe faraonul
acestmuzeuînchis.De fapt,în 1954, pàrerecà l-ar reprezenta
bàrcii,aufostgàsite, Khefren.In fala impunàtoareistatui
anuldescoperirii
de càtrearhitectulegipteanKamalEl seîntindeo platformàlargàcu scaune
bàrcisolare, albastre,pentrushow-ulnocturnzilMalakh,douàasemenea
datàndde acumaproape5000de ani. nic de sunetEi luminàla piramidepe carenu
impresionant
Ele apulineaului KheopsEi se aflau un spectacol
la suddemarea ar trebuisàî1ratezenici un turist.
în douàniqeîn stàncà,
gicorpde
(24)arechipuman
Piramidà.Fiecue avea36 m, fiind Sfinxul
dela Giza
càîl
vreme
înainte,
secredea
perfectconservate.
Rostullor eraunul leu.Cuceva
pe
Vechi,
faraonul
Regatului
reprezintà
destinatecàlàtoriei
funerar-religios,
Visului
fiindpeStela
numele
acestuia
Khefren,
faraonuluidefunctcareurma cursul faraonului
(1425-1417
î.H.)
Thutmose
allV-lea
Lungimea
soareluipe cer,de la ràsàritla apuscolosului.
seaflàîntre
labele
care
m,iarînàllimea
Sfinxului
estede72,55
deaceea
eranevoiededouàbàrci,una corpului
2 m,nasullàlime
de
de20,22
m.
Gura
are
o
dezi qi unade noapte
iarurechile
maimultde1,5mlungime,
Muzeul oferà curiozità1iipubli- peste
este
creaturii
1mînàllime.
Trupul
cului numai una dintre bàrci, care zoomorf,
gheare
glcoadà
îi
care
culabe,
49
Sfinxuldepeplatouldela Giza(24)
partedinuraeus.ul
înconjoarà
coapsa
dreaptà.0
regal(cobra
sacràceîmpodobea
fruntea
faraonilor),
nasul,
lobulinferior
al urechiigi
barba
lipsesc.
Sfinxulul
Ultima
esteexpusà
la
British
Museum.
Numele
deSfinxvlnedin
greciifiind
elinà,
ceidintàicarel-audenurnit
pentru
astfel(,,astrànge
tare",,,astrangula"),
cà9ielaveau
înmitologie
fiinlefantastice
cu
glcorpdeleu,mongtri
chipuman
careîi
pecàlàtorii
ghicitorile
ucideau
cenurezolvau
lor.Sfinxul
delaGiza(24)este
în
sculptat
calcardur,provenit
dinaga-numita
Formafiune
Muqqatam.
ln 1798,
càndNapoleon,
armatele
9l
savanlii
sàiaualunsîn Egipt,
era
Sfinxul
îngropat
în nislpdepeste
400deanl(nisipul
de
faptprotejàndu-l
gl a pututfi
dedistrugere)
dezgropat
deInglnerul
deabiaîntre1925-1936
francez
Emile
Baraize.
Recent,
egiptologularheolog
francez
VassilDobrev
a declarat
càa
reugit
pefaraonul
adevàrat
sà-lidentifice
càruia
I sedatoreazà
uriagà
sculpturà.
aceastà
Estevorbadespre
fiulregelul
Kheops,
Djedefre.
Pentru
a vàtrageràsuflarea,
vàrecomand
restaurantul
Chlcken
Tikka,
cubucàtàrie
giprelurirezonabile,
orientalà
între10.20
lire,
carefunclioneazà
away".
,,take
9iînsistem
Adresa:
Str.ElHanam,
nr.202;Tel.:
+2V2-3854282
De la Giza la Saqqarahtaximetristul mi-a luat încà 40 de lire, Ei asta
dupà îndelungi negocieri. Pe la ora
(25),
prànzuluiam ajunsla Saqqarah
celmaivechicomplexfunerarfaraonic,
undes-auînàllatprimeleconstruc[ii.
în formàde piramidà,reprezentativà
fiind ceaafaraonului
Djoser(25),supranumitàpiramidaîn trepte.Regele,
carea domnitîntre 2630-2611
î.H.,în
dinastiaa treia,a dorit un mormànt
mult mai elaboratfagàde cele ale
stràmoqilor
sài,iar arhitectulImhotep
a construitaceastà
piramidà,pornind
de la o bag:à
în sistemde ,,banchetà"
peste care a
din piatrà (mastaba),
strucsuprapusmai multe asemenea
turi din ceîn cemaimici,pànàîn vàrf.
Piramidaaratàcaun tort de nuntàcu
mai multestraturi.
(25)ai prilejulsàvezi
LaSaqqarah
In jurul complexului
de la Giza
suntnenumàrate
qi restau- multe asemenea
magazine
structuripiramidale,
ranteundeturistulpoatepoposipen- dar numaidin exterior,interiorullor
tru o scurtàrelaxareqi refacerea nefiind deschisturiEtilor.Piramidele
î.1
Egipt
platformele
8-11càtresud,în Egiptul
deSus(LuxorEiAswan).
Vàsfàtuiesc
sàvàluaflbiletlaclasa
I, deoarece
càlàtoriase desfàEoarà
qi dureazà
noaptea
caml0 ore,agacà
ajungelia douazi, pe la 11.00,la
Luxor.Tichetulde clasaI pànàla
Luxorestecam51 de lire. ClasaI
rabatabile,
înseamnà
scaune
spafioase,
ofertedecinàEimic
aercondiflonat,
Rareori
însà
în vagon.
dejuneuropean
pofl dormi- maialesdacàai ,,qansa"
cu un grupde turiEti
- unadintre
(25)
celemal sàte întàlneEti
Piramida
luiDjoser
gàlàgioqi.
Egipteniirareori
americani
dinEgipt
vechi
structurl
dinpiatrà
alegclasaI, din lipsa fondurilor.
deaicisuntrenumite
Eipentrutextele Tìrriqtii,qi mai alesfemeile,sunt
pe pereiliinteriori,denumite sfituiteîncàde la ghiqeesà aleagà
înscrise
generic,,textelepiramidelor"
càlàtoriei.
Ei care clasaI, pentrusiguranla
Drumulpànàla Luxorqichiu penà
pentru
suntformulemagico-religioase
defunasà la Aswanse poatefaceqi subforma
a ajutaspiritulfaraonului
peNil, ofertàamaimuluneicroaziere
în Lumea
deDincolo.
càlàtoreascà
Te
înaintedea ajunge
la tor agenfiide turism egiptene.
Laîntoarcere,
gi
hotel,mi-amluatbiletdingaraRamses îmbucipeun vasde crouierà naviîn celemai
pen- ghericàtresud,cupopasuri
situatà
în Ramses
Square,
Station,
(veziîn
arheologice
cunoscute
situri
tru destin{iaLuxor.Planulmeuerasà
plutitoare").
anexà,,hoteluri
pleca douazi, dar,cumamavutfansa
timp
Cu greuamreuqitsàalipesc
biletchiu în aceaseuàpen- de douàore,din cauzafrigului a
sàgàsesc
Ei
tru ora22.00,nu ammaistatpegàn- freneziei
turiEtiloramericani.
oboseala.
duri,oricàtm-arfi încercat
Càuedimineap,càndseaàpade
La intrareaîn guà veli gàsi pe ziuà,am reugit sà admir,în goana
(dupàcetrecetidefiltrul trenului,aàmpeie
partea
stàngà
din peisajul
straniu
de la poartaprincipalà,asemànàtoral1àriiEgiptului.
simleam
ciudat
mà
$i
celuidela MuzeulEgiptean)
biroulde deaproape
cu
defaraoniirue pàgiserà
poligia
informagii
turisticàqi sandalele
turistice,
lor de aur pe aceledealuri
biroulpentrurezervàri
la vagonulde roEiatice.
dormit.In capàtul
holuluiprincipalse
Azi càlcamqi eu pe urmele
vàndbiletele.In spatele
holuluisunt prelioaselor
încàl1àri...
51
Traseul
V
(Luxor)
apropierea
unuiadintretemplele
principale,Kunak - HotelulHorus,de
douàstele.
Adresa:
Horus
Hotel;
Str.Karnak
Temple,
Luxor;
Tel.:+202-372165
(26)- Templul
Cologii
lui Memnon
dela Medinet
Habu(27)- Templul Camera,deEila prepl celei din
reSinei
Hatshepsut
de la ,,Deir Cairo,era mult mai modestà,numai
(281 Ramesseum-ul
(29) cu duq Ei fàrà Eifonier.Dar, avàndîn
el-Bahari"
- ValeaReginelor
(30)- ValeaRe- vederecà îmi propusesemsà stau
gilor(3f) Mormàntul
faraonuluinumaidouàzile qi o singurànoapte,
Seti| (321- Mormàntul
faraonuluieramchiarîncàntatà.
Dupà un mic dejun frugal, la
(33)
Tutankhamon
restaurantul
hotelului,am închiriato
bicicletà
de pestedrum (cu 10 lire
Am ajunsa douazi la Luxor,într-o
garàmodestà,
darcu nelipsitulfìltru. pentru ambelezile) gi am coboràt
Amluatuntaxide2lire $iarnajunsla càtremalurileNilului,pentrua prinde
loculundeintenlionam
sàmàcazez,
în aEa-numitul
,,bac",carete transportà
Harta
traseulul
V(Luxor)
Egipt
Regilor(31).Sau,dacàsunteticunoscàtoriîn ale eclritaliei,puteÍi sà và
aventurati
într-oplimbuepecal.
TrinaconÍinecontraste
puternice,
màcarcàsuntceledintreapaNilului,
deun verdeputernicAistraniu,gi cea
nisipiu-aurie
a deqertului
stàncos
cese
desfàqouà
în zue.Decumcobori,contrasteleseîndesesc.
Làngào po4iune
fertilà,un càrnpîntins,verde,care
alterneazà
cu caselefellahilor(fàranilor)din EgiptuldeSus,observi
ceva
mai departeun dealînalt qi abrupt,
uscat,
deculoueroqiaticà.
Primulpopaspe malulvestical
Unul
(26)
clintre
cologii
luiMemnon
Nilului,primelefotografii- Coloqii
pe malulcelàlalt,càtrenecr:opolelelui Memnon(26).Inallide 19,20m,
din ValeaRegilor(31)Ei ValeaRe- acestedouà statui uriage sunt
dintr-untemplu
ginelor(30). Costànumai75 de singureleràmàqi1e
care
îl
comemoreazà
pe faraonul
piaqtri,fiind în realitate
o bàrcu1à
cu
Amenhotep
al
III-lea.
Fisurali
fiind,se
motorcarepleacàdin jumàtateîn
spune
cà
atunci
cànd
bate
vàntul,
ei
jumàtate
deorà.Atenliela negustorii
jale.
Greciile-audat aceastà
carestau la intràrile în hoteluri, càntàa
denumire
dupà
Memnon,
legendarul
wàjindu-ipeturiqtiinovicicu bàrcile
lor cumotorcareîi pottraversa
Nilul! erouucisîn ràzboiultroian,despre
càîn fìecare
diminealà
o
Fals!Acestebàrci,càrorali se face caresespune
pe
cheamà
mama
sa,Eos,zeilazorilol
reclamà
de 10-20delire depersoanà,
suntchiar,,bacul"despre
carevà po- tànguindu-se.
vestesc.
Dacàaveflmai mult timp la disCetrecepeste75depiaqtriintràîn buzunardàga-numitului
comer- pozilie,nu ocolili templulde la
ciant...
MedinatHabu(27),construitpentru
Desigur,
putefi alegedrumulcu al comemora
pe Ramses
al [l-lea,
taxiulpe un pod pesteNil sauun caracterizat
prin scenelemilitare gi
microbuz
carefaceexcursiiregulate religioase
bine conservate,
picturile
cu grupuride turiqti càtreValea pàstràndu-Ei
culorilevii.
(Luxor)
TraseulV
principalàfacela
Cànd$oseaua
locuriobligaurmeazà
douà
dreapta,
toriudevizitat.
(28),
Templul
dela,,Deir
el-Bahari"
a
construitde singurafemeie-faraon
pentru
reginaHatshepsut,
Egiptului,
a împliniritualurilede trecerea
defuncteiîn Lumeade Dincolo.
estealcàtuit
dintreiimpresioTemplul
pe
despà4ite
nanteterasesuprapuse,
Numele
mijlocdeundrumascendent.
arabal templuluii-a fostatribuitde
al VII-lea,ace$tia
càtrecopliîn secolul
într-omànàstire.
atunci
transformàndul
Cel de-al doileatemplu este
(29),ridicatîn onoaRamesseum-ul
(29)- edificiu
în cinslea
ridicat
al Ramesseum
rea victorieifaraonuluiRamses
alll-lea
Ramses
faraonului
împotriIl-lea,în bàtalia
delaKadesh,
vahittililor.
în complextrebuiesà iei un trenulel
bifurcà,
se
càdrumul
Vàpovesteam
carete transportàdirectîn inimavàii,
douàzoneturisticeimpor- unde,pe o suprafalà
uriaEà,
seîntind
semnalànd
(30), în adàncurilestàncoase
Reginelor
ale pàmàntuValea
tante:la stànga,
unoradintrecelemai lui morminteletàiateîn rocà,asemàcu mormintele
printre nàtoareunor apartamentefunerare.
regineegiptene,
importante
al
ll-lea; Compartimentarea
lui
Ramses
lor,deEidiferitàde
cueNefeniti,solia
(31),depane, la cazIa caz,respectà
Regilor
totugiaceleagi
la dreapta,
Valea
stàn- principiigenerale:
mai multecamere
adàncità
multîn inimadealurilor
celormai Ei galeriicareconducla cameramorcoase,ferindmormintele
importanlifaraonigi demnitariai tuarà.
Cele mai importantemorminte
Regatului
NoudejafurileholilorEide
(pentru
a suntcelealelui Tutankhamon
Defapt,acesta
altepriviriindiscrete.
o taxàsuplimennecro- caretrebuiesàplàteEti
fostrostulalegerii
uneiasemena
al III-lea,
Ramses
de
40
de
lire),
tarà
pole protecÍia
etern,liniEtit
somnului
al ll-lea,
al regilor.Se ajungedestulde greu SetiI, Amenhotep/Amenophis
prin- Thutmesal III-lea,Ramsesal Vl-ieaqi
acolo,stradaprincipalà
Eerpuind
tredealurile
Laintrarea Horemheb.Dedeparte,celmaifrumos
sterpe.
roEcate,
Egipt
(31)
dinValeaRegilor
Interior
dintr-unmormànt
gi celmai impunàtor
estecel al lui
Seti I (32). Mormàntullui Tutankhamon(33),celmaimiccadimendeEi
siuni,conline
Eimumiaacestuia,
Totuqi,
nu esteceloriginal.
sucofagul
datoritàdescopeririiEi unicità1ii
gàsitintactqinejesale,fiindsingurul
cel mai
fuit, acestaesteconsiderat
important.
pecareîl amdefìecare
Sentimentul
morminte
datàcàndcoborîn aceste
de o stranie
esteunul Ei acelagi,
bucurie.Nici un momentnu am
senzalia
càpàtrundîntr-unmormànt.
curepreFrescele,
în culorivii,bogate,
zentàrialeactività1ilor
defuncflorîn
LumeadeDincolo,dauo ciudatàimpresiedevialà.Estevialaeternàsau
pe careegipteniivechio
adevàratà
preluiauatàtdemult.Degiatmosfera
irespirabilà
aproape
estesufocanta
Ei,
cucàtcoborimaimult,cuatàtcàldura
(celecàteva
ventilatoare
te copleqeqte
pentrua asigura
nu sunt suficiente
funerare
aerisirea)
, apartamentele
nuai
Dar,cadeobicei,
meritàvizitate.
blitzul.
voiesàfolosesti
(31)existà34de
Regilor
În Valea
morminte,cel dintài,gàsitîn 1817,
fìind al lui Seti I, de exploratorul
Belzoni.
Giovanni
privescde pe biciLa întoarcere,
pe
careprobabil
de colinele
cletàcasele
ascund aútea morminte încà
îqi
sàrmani,
Oamenii,
nedescoperite.
acevànzànd
ducvialaîn continuare,
sà atragà
leaEiamintiri,încercànd
depriqti, pentru
valurilenecontenite
a-$i asigura,dacànu eternitatea,
màcar
iluqtrilorînaintaEi,
asemenea
ziuademàine.
deo
Revinla LuxorEifacunpopas
prin
cu
bazuele
centralEi
oràîn suq-ul
Nu remarcnimicdeosebit,
kitsch-uri.
maipiperate.
bada,preguri
$i maieste
ce\a - fizionomiaapartea acestor
trelocuitoridin sud,caremarcheazà
al populaliei
cereacàtretipul negroid,
din Sudanqi Etiopia.Analizànd
qimeditànd
la
lorinteresante
chipurile
fuaonilor,uit
asemànàrile
cuchipurile
dinceîn
caremàameninla
deoboseala
cemaimult.
'lbtuqi,
pestescurttimpmàtrezesc
dehotel,undemàlas
în falacamerei
uitàndcompradàunuisomnprofund,
pletdecinà.
55
fluviu,aici,în zonaluxorului,seorgaVl
Traseul
nizeuicàlàtorii deagrementcuambarqi cine marine.La
cafiuni
(Luxor,
Hurghada) intrareacuîn pànze
Templuldin Karnak(34),
am làsatbicicletaundevaîn apropiere,
Templul
zeuluiAmondin Karnak legatàde o bancà,pentrucàîn incinta
(34) Tehplul
(35) templuluinu am avutvoiesàintru cu
din Luxor
(36)
Hurghada
ea. Oricum, am gàsit-o intactà la
A doua zi se anunlàcàlduroasà, întoarcere,nimeni nici màcarnu o
mult mai càlduroasà
decàtceade la atinsese.
Renumele
acesteipà4i a oraEului
Cairo, caniculuàde-a dreptul. Este
Luxor,
de
azi
de pe malul estic al
normai,mà aflu în sud,undesoarele
Nilului,
este
legat
de ruineleunui
poatefi adeseori
nemilos.Iauun sucAi
un sandvi1cu tanmia,
încalecbicicleta compleximens construitaici, unde
îndrept
mà
spre
màrepl
Templudin odinioaràse afÌa Theba,stràvechea
Ei
Karnak,dedicatzeului Amon (34). capitalàa Egiptuluifaraonic,centrul
Drumulprincipalesteparalelcu Nilul, religiosal 1àrii,o datà cu dinastiaa
dareu mergîn sensinvers.Pemarele XI-a(2134î.H.).
Hartatraseului
Hurghada)
Vl(Luxor,
Egipt
în AsiaEiAfrica,în wemea
întreprins
multgranilele.
saEgiptulextinzàndu-Ei
ReliefuriEi inscriplii acoperà
statuiEipiloni
perelii,iar obeliscuri,
se gàsescpestetot în încàpere.
a început
sa sistematicà
Restaurarea
încàîn secolulal XIX-lea,iar în
au atins
francezi
prezentspeciaiiEtii
performanga
de a puneîntregultemla refacerea
lucrànd
plu pecalculator,
pàsdin mostrele
culorilororiginale,
(34)
zeului
AmondinKarnak
Templul
acolo
coloanelor,
tratepeinterioarele
cu zidurileinterioare undeintemperiile
Templele,
piatra
nu av atacat
qi legateîntre qiinciziile.
monumentale
masive,
ele prin alei de sfincqicu cap de
O plimbareîn Templulde la
berbec,simbolulzoomorfal zeului Karnak(34)începe
cualeea
obligatoriu
3 kmz. sfincEilor
Amon,seîntindpe aproape
cu capde berbec,careîl
maimicisuntdedi- reprezintà
Douàconstructii
gial
peAmon,zeulfenilità1ii
catezeilorMontuEi zeileiMut de creqterii.
existà
deberbeci
Subcapetele
al III-lea.Cel mai càteo statuie
càtreAmenhotep
alll-lea.
micàalui Ramses
templu,acela Naosulcapeleilui Philipfuhideuare
mai
important
mareEi
pe pentrumineun efectcàtsepoatede
alzeuluiAmon(34),sedesfàgoarà
a sa ciudat.
140mz,ceamaiteribilàtràsàturà
Privindcuatenliereprezentàrile
spri- religioase,
cuacoperigul
fiindsalahipostilà,
ale regeluiaf\atdinaintea
jinit pe 134de coloane
de 2l de m zeului,amavutsenzafia
càmàafluîn
pe9 rànduri.Tem- fatraunor benzi desenate,
fiecare,
construite
utistul
plul a fostînceputde càtrefaraonul egiptean
cuo
miqcarea
reuqind
sàredea
al asemenea
deRamses
I qi completat
Sesostris
încàtai fi pututgàndi
fine1e
aufost càacestea
ulterioare
Il-lea,deEiadàugàri
sunt...filmate,ginu incizate
dinI
î.H.
Unele
pànà
în
secolul
fàcute
în piatràdurà,în urmàcupatrumilenii!
au fostreali- LaculSacru,careera folositpentru
tre celemaiînsemnate
al III-lea(carea purificare,se întindeîn exteriorul
zatedeThuthmosis
condusEgiptulpe la 1400î.H.), holuluiprincipal,
o statuie
undeexistà
hieroglifele
sàpatepe peretiiuriaqi a unuiscarabeu
lui
imens,
dinvremea
cam- Amenhotep.
istorisinddesprenenumàratele
paniimilitarepe carefaraonulle-a
TraseulVl (Luxor,Hurghada)
- Sharla
dinKarnak
Templul
al-Karnak:
6.00-l
7.30(octombrie-septembrie),
Program:
8,00(mai6.00-1
septembrie);
20lireegiptene.
lntrare:
DrumulspreTempluldin Luxor
(35),al doileaobiectival excursiei
meleîn^Egiptulde Sus,line linia
Nilului.Intreceledouàcomplexe
se
aflàMuzeuldinLuxor,cuo coleclie
de
vestigiidescoperite
în cursulsàpàturilorefectuate
în zonàgiîn regiunile
(35)
dinLuxor
învecinate.
Màrequlcomplexde la Templul
Luxorseaflàîn sensopusceluidela
Templulera cunoscutîn AntichiKarnak.De bunàseamà,între cele tate sub numelede ,,Haremuldin
douàtempleesteaproximativ
aceeaqi sud", deoareceera reEedinpso{iei
distangà
ca acumtrei milenii,cànd zeuluiAmon-Ra,zeigaMut qi a fiului
legàturadintre acestease realiza sàu,Khonsu.Statuialui Amon-Raera
printr-oaleede 3,5 km stràjuitàde pàstratàla Karnak.În timpul festivasutedesfincEi.
O datàpoffi, în timpul lului religiosanualOpet,statuiasa
unui imensfestivalreligios,statuia era adusàîntr-o mareprocesiune
de
zeuluiAmonera transportatà
de la bàrci sacrela Luxor, celebràndu-se
Karnakla Luxordeo ambarcatiune,
ca càsàtoriadivinità1ilor.Luxor a ràmas
sediulputeriidela 2100la 750î.H.
parteesenfialà
a procesiunii.
La intrare se aflà un pilon uriaE
(35),
Templul
lungde
dela Luxor
construit
de Ramses
al ll-lea gi douà
230de m, estesituatcamîn centrul
oraEului
modernLuxorEia fostcon- statui imenseale faraonului.Initrial,
al III-lea douàobeliscurierauîn falapiionului,
struitdefuaonulAmenhotep
deRamses
al ll-leaqi dintre careacumse aflà aici numai
Eiapoicompletat
lui unul, celàlaltfiind în Placede la
Alexandru
celMue.A fostdedicat
Amon-Ra,
cuMutera Concordedin Puis. Dincolode pilon
a càruicàsàtorie
peristil, construitde
celebratà
sacrà se aflà holul
anual,
càndprocesiunea
faraonEibordatpetrei laturide
acelaqi
se deplasa
de la
cu o ambarca[iune
rànduridublede coloanecu capiteluri
Karnakla Luxor.
în formà de muguri de papirus.În
- Corniche
Templul
el-Nil;
Program: parteade nord-esta holului se aflà
dinLuxor
(octombrie-aprilie),
(mai-sep- MoscheeaAbu el-Haggag,chiar
6.00-21.00
6.00-22
tembrie);
20llreegiptene.
Intrare:
58
Egipt
mormàntal lui Seti I,
în incinta templului antic. Abu legendarul
o comoarà
estesffintulislamicprotec- intact,însà,carecontinea
el-Haggag
filacesta
estenumele
tor al Luxorului,înmormàntatchiar uriaqà.
,,Sfinx",
Restultemplului muluicarea fostpunctuldepornireal
în incintamoscheei.
lao vàrstà
meleegiptologice,
a fost clàditde Amenhotepal III-lea, aventurii
istoriei
ochiiasupra
începàndcu o Colonadàcare are cànddeschideam
14 stàlpi imenEipe douà rànduri. omenirii...
Urmeazàcurteafaraonului,carecon- Winter
Palace
senumegte
acum
9iSofitel.
de4 stele.
ducespreholul hipostilEiSanctuarul Esteunhoteldemareclasà,
pa(ialla
gi readus
renovat
qi,în celedin urmà,Sfànta A fostrecent
BàrciiSacre
Incàsesimteforla
splendoarea
dedinainte.
cu personalitàlii
StatuiiSacre,
Sfintelor Sanctuarul
dinvechea
clàdire.
camerelor
patrucoloane,
construittot în wemea Adresa:
Corniche
el-Nil,
Sharia
4087
.
8A-422,
Fax:+202-7
turiEtilor Tel.: +202-3
luiAmenhotep
al III-lea.Seara,
de
li seoferàun spectacol
impresionant,
Dupào pauzà.
de douàore pentru
sunetqi luminà,în carese istoriseEte
relaxareqi un dejun egipteanîn
povestea
magnifi
culuitemplu.
restaurantulhotelului,constàndîn
Consultànd
harta,descopàr
càceva
h.oshari
Ei taamia,anl hotàràtsà plec
mai susde Templulde la Luxor(35)
Aqa cà
spreHurghadacu autocarul.
seaflàun hotelcuo poveste
demnàde
mi-am luat rucsaculîn spate,am
un film hollywoodian.
plàtit15lire Eipesearàerampemalui
RafinatulEi somptuosulHotel
(36).
MàriiRoqii,la Hurghada
Winter Palacepàstreazàmult din
Aceasà
staliuneturisticàseaflàla
începutuluide secolXX,
atmosfera
Dela Cairo
km
395
sud
deGolfulSuez.
vremeacàndValeaRegilor(31) era
se poateajungefie cu avionulcomcercetatàcu asiduitatede detectivii
panieinafionaleEgyptAir, fie cuautotrecutului,arheologii.
Cu interioarele
zilnic,la
grea,orien- carul,din MyidanEl Qolali,
saleample,de o elegangà
7.30
am.
pucà turiqti numaicu
talà,aEteptànd
în Satul
Aqfi putut sàalego cazare
sàngealbastru...
La Winter Palacea
locuit Lordul Carnarvonîn timpul turisticGiftoun,în hotelulomonim,
qi
campanieidin 1922, cànd el qi detrei stele,careare un centrupeniar
tru
scufundàri
windsurfing,
Ei
HowardCarter au descoperitmorplàcute.
camerele
sunt
curate
Ei
màntulintactal lui îrtankhamon.$i
Hurghada,
Adresa:
El
Tourist
Village,
Gifioun
tot aici, în 1979,s-au filmat unele
:
+202-442665,
Fax:
+202-442666.
Tel.
secvenledintr-un policieramerican,
despreo tànàràsavantàdin Anglia,
TotuEi,doreamca ultimele zile
carefàceao descoperire
de senzagie, petrecuteîn Egipt sà recompenseze
TraseulVl (Luxor,Hurghada)
turuldefo4à
prinliniqtegimultsoare
Am ales,prin
din zileleanterioare.
urmare,hotelulde trei steleSand
BeachHotel, de pe corniEà,în
plajei,dotatqicupiscinà
gi
apropierea
undesepotfaceEiscufundàri.
Sand
Beach
Adresa:
Hotel,
Corniche
Road,
Tel/Fax:+202-547
Hurghada,
822
Hurghada(36)a fostla începutun
mic sat de pescari(Al-Ghardaka),
la
420km suddeGolfulSuez.Astàzieste
un adevàrat
oràEelgi una dintre cele
mai càutatedestinaliituristice ale
Egiptului.Dar strict turistice,pentru
ceicarevor sàsebucuredeapacristalinàa MàriiRoEii,denisipulauriusau
de soarelecarestràluceEte
tot anul.
Dacàegti stresatEi ai tras tot anul
asemenea
unuirobegiptean,
dào fugà
la malul màrii Ei întinde-tela soare.
(36)areun aeroport
Hurghada
propriu
pentruzborurileinterne.Dela Cairola
Hurghada
sefacenumaio orà.
Hotelurileau, în general,prepri
rezonabile,
darexistàgi din celedetop,
precumSheraton
Hotel,de4 stele,aflat
la 5 km de insulaAbu Meinkar.Consale
struit semicirculu,toatecamerele
auvederea
directspremare.
sate
Spresudseîntindnenumàrate
devacanlà,
toatecupiscine.Dacàte-ai
sàturatde antichità1i,Hurghadaîli
priveligtea
oferàcu generozitate
mirificàa pegtilortropicaliEi a recifurilor
Sauvreisàte
decorali.Nu qtiisàîno1i?
perfeclioneziîn scufundàri?lbt la
59
Hurghada
te pofi adresaunui instructor specializat
sau poÍi facesurfing.
Pasionaliipescuituluise pot adresa
personalului
hotelier,solicitànd
înscriereaîn excursiiîn insulelemai îndepàrtate,pentruo partidàexoticàdin
acestsportrelaxant.
$i aici, ca Ei în orice ait ora$
gàseqti
egiptean,
nelipsitul$uq,cu ale
salekitsch-uriatractive
Ei irezistibile,
pàrylaurmà.
In norduloraqului,
camia 5 km,se
aflà Muzeul de BiologieMarinà,în
carete poli delectacu o colecliespecialàde corali.Pentrucei mai pulin
curajoqi,
darcaresunttotodatàcurioEi
sà vadàpe$tiiexotici,submarinul
lui
Sinbadîi poatepurtaîntr-ocàlàtorie
în
adàncurile
màrii,creàndsenzalia
càte
afli într-unimensEinesfàrEit
acvariu.
Excursiilede acesttip sunt de mai
multeori, zilnic.PestradaCorniche,
nr. 6, existàun mic acvariudeschis
zilnicîntre9.00-22.00.
DacàtotuEisunteli împàtimiliai
gi simlilinevoia
istorieivechiegiptene
de încào reprizàde evadare
în trecut,
gàsi1i
laTl km în sud-estul
Hurghadei
vestigiiromane,iar în norduloràgelului, la 65 km, chiarEi un templu,în
munteluiEl Dokhane.Pe
apropierea
mai gàsili vestigiiale
làngàacestea,
unor antice temple faraonicedin
dinastiaa II-a gi un ansamblude
coloanede granituriage.
Herodotapreciaacum
Venerabilul
aproapedouàmilenii gi jumàtate,cu
60
61
Egipt
puterea
deînplegerepecarefi-o dau (MareaRogie).Càlugàriieremili,
experienpde vialà Ei cultura,cà pornindîn càutareaizolàrii gi a
au pus chiaraici bazele
Egiptulesteun daral Nilului.Esteun recluziunii,
îmdecàtreistorieqi de celordintài mànàstiricre$tine,
adevàr
confirmat
cutriburilebeduine
càtreevoluliaformidabileicivilizalii pà4indsàlbàticia
negotcu càmile.Astàzi,
dezvoltate
de-alungulvàiimaiestuo- cue fàceau
deEertului
estic,un amalwadi-urile
fluviu.
sului
însà,de realitatea gamderocisedimentare
Un alt adevàr,
Eicalcaroase,
neexploîn întregime
càruiam-amconvinspersonal,la sunt aproape
gimaideparte,
sigurpentru
Hurghada
esteacela
cà rate,oferindun adàpost
gigazele.
Dincolode
deibecEi
MareaRoqieesteun dar al naturii. turmele
cu
fantas- toateacestea,
însàqiMareaRoqie,
Bogàqia
fauneisaleacvatice,
de
salede corali,màrginità
impo- recifurile
ticelebancuri
decorali,falezele
posesoare
zarfieqi nenumàratele
speciidepeEti porturicutradiflemilenarà,
areo
vielisubmarine,
maredeo clar- a uneifabuloase
carepopuleazi
aceastà
coboràtoare
irealà,fac din aceastà istoriemuitimàbogatà,
itate aproape
regiune
un coll derai ivit pepàmànt, pànàîn timpurilefaraonice.
sprenord
MareaRogie
màrginegte
oferite
dar un rai în carefacilità1ile
cu un trecut
amatorilorde camping,pescuitqi un teritoriupeninsular
Peninsula
màngàierii istoricbogatqi tumultuos,
sealàturà
sporturinautice
de-aluna reprezentat
iarna Sinai.Aceasta
blànde
aunuiclimatexcepîional,
gul
prielnic
în care
sens
o
timpului
creuzetul
Iatà
în
acest
vara
deopotrivà.
Ei
gi
întàlnit,
din
antichitate
romancier
s-au
màrturiea celebrului
Ei pànà
gi
decope- astàzi,poporulegiptean celeale
eseistbritanicE. M. Forster,
pecareautorulo OrientuluiApropiat Ei Mijlociu.
ritàîntr-odescriere
ficeaîn 1923GolfuluiSuez:
cori- Màrturiiletrecutuluifaraonic
,,acel
Ei mai
abundà
frumusele,
cumunti apoivestigiile
creqtinismului
dordeo rafinatà
cu
sever
spafiuaridEistàncos,
în culorimoiEiapestràlucitoare...
aici în acest
qibinecunoscut
în altàparteestevestibulul stràinii,darprietenos
Einicàieri
giTiopice".
dintreLevant
triburilorde beduinicàrorale este
Unflnutcuo istorieîndelungatà
Coastele
egiptene
aleMàrii Rogii casà.
cu locurisfinteqi deo
se desfàEoarà
chiarde undeîncepe qi fascinantà,
pànà
la 1àrmurile
suda- frumusele
unicà.
GolfulSuez
nezealeacestuia.
Bogfiiileminerale
Ei
lanprile muntoase
i-au inspiratpe
coràbieriiantichità1ii
sà numeascà
aceastà
întindere
deapàMareRostrum
aeriene,dar sunt mai scumpegi nici
pecarefl le
nq poli savurabinefacerile
oferàtransportulcu o ambarcaliune)
gi ÍIm poposit peste càtevaore pe
flrmul însorit de la intrareaîn golful
Aqaba.
Staliuneaseaflàsituatàla 336km
(37)- Sinaiul
el-Sheikh
Sharm
de
sud
sud (38) Mànàstirea
Sfànta deGolfulSuezEi,în liniimari,oferà
aceleaqi
tentaili ca gi Hurghada(36):
- Muntele
Ecaterina
luiMoise
mare, soare,linigte Ei relaxare.Dar
Dacàde la Hurghada(36) faci un eu nu pentru aceastànouà oazade
pasmarepeste...
MareaRogie,atingi binecuvàntàri
marine poposisempe
pàmàntulSinaiuluiexactcaîn punctul pàmàntulSinaiului,ci pentruo càlàîn carehartaî1i indicào altà staqiune torieîn inimamunlilorstranii,situali
turisticàrenumità,la 1àrmulmàrii, în sudul peninsulei.Sinaiulde sud
Sharmel-Sheikh(37).AEadar,
a doua (38)acoperà
o suprafalà
careporne$te
zi de diminea@am luat feribotulde de la lhba din GolfulAqaba,pànàla
la Hurghada(existàqi douà curse Ra'sMassalah
în GolfulSuezîn sud.
Vll
Traseul
(Sharm
el-Sheikh
gipeninsula
Sinai)
Mànàstirea
Sf. Ecaterina
/p
,g
^b
o
À
Peninsula
Hartatraseulul
Slnal)
el-Seiktt
Vll(Sharm
9l penlnsula
gt
Traseul Vll (Sharmel-Seikhsi peninsulaSinai)
De la SfàntaEcaterina(39) se
pentruturi$ti, la miezul
organizeazà
pe munteleînalt
nop{ii, ascensiuni
numitMuntele
din spatele
mànàstirii,
gi
lui
Moise
Este,de
al
lui
Safsafah.
Celemaiimportante
zonedeinteres
religios
si cultural
dinaceastà
adevàratà
fortàrea!à
fapt, un lang muntos, de 2 km
sunt:
monahiceascà
lungime.!6rful cel mai înalt este
o Biserica
Bazilicii,
construità
deîmpàratul
Muntelelui Moise,undese spunecà
în 527d.H,,
lustinian
custatui
alefondatorului
(numelearab al profetului
Moussa.
gialesolieisale,împàràteasa
Teodora,
si cuo
icoanà
a Sfintei
biblic) ar fi primit cele 10 porunci.
Ecaterina;
o Biserica
Micà,
construità
decàtreîmpàratul Puteqiajungeacolofie cum am fàcut
Constantin
celMare
însecolul
allV-lea
d.H.,
eu,urcàndpejos,pe càràrileabrupte,
pentru
chiarlàngà
Arbustul
luiMoise,
a
fie pe o càmilàpusà la dispozigie
comemora
momentulîn
careDumnezeu
profetului;
i-arfl vorbitaici
turiEtilorde beduiniide la poalele
t Biserica
Crucialilori
muntelui.De sus,în zorii zilei,puteÍi
o Biblioteca,
ceconline
miidecà(irare,
admiraràsàritulsoareluisau puteti
precum
redactate
în limbidiferite,
araba,
culege
bucàplede rocàcecontinciusirianà,
latina,
ebraica,
copta.
o Moscheea,
principalà,
lavestdebiserica
dateviniqoareramifìcate,
desprecare
(1101-1
construità
întimpul
Fatimizilor
120),
credinciogiispun ca ar fi urmele
întimpullui ElHakimBe-amr
Ellahel Fatimiarbustuluilui Moise.Nu uitagisàvà
esteo dovadà
viea spiritului
detolerantà
si
cu multe lichide pentru
fràliecarei-acaracterizat
si i-aunitpeegipteni ,,înarma1i"
ascensiune
de-a
lungultimpului.
Ei cu haine càlduroase,
are în interiorul sàu mai multe bisericule.La est,zidul esteprevàzutcu un
lift mecanicprimitiv, folosit altàdatàde
monahipentru a evitapoarta.
(39),de la poalelemunteluiSinai
Mànàstirea
Sf. Ecaterina
trecàndprin nordul platouluiEl Tih. rogieticide o parte gi de alta, cu
Aici seaflàunadintrecelemai intere- triburi de beduiniîntàlni1ila fiecare
sante atractii turistice,care îmbinà popas,ispitindu-tecu obiectetradispiritul de aventurà,pasiuneapentru flonale pentru care se admite Ei...
un trecut istoric foarteîndepàrtatgi trocul,nu numai lira egipteanà
sau
meditalia religioasà: Mànàstirea dolarii americani.Am achizilionat
(39).Sepoateajunge astfelun qal beduin,din acelacum
SfàntaEcaterina
acolocu un autocar,un minibussau, poartà
contraunorproduse
cosEeicii,
pentru confortuldumneavoastrà,
cu meticeeuropene
care,pur gi simplu,
un taxi. Cu maximum50 de lire và au fascinat
qi înveselitprivirileoameo càlàtoriefascinantà.
asiguratri
nilormunlilor.
(39)este,pelàngà
Sfànta
Ecaterina
Pela apusulsoareluiam ajunsla
mànàstirea
carea asigurat
celebritatea
Mànàstirea
SfàntaEcaterina(39), o
locului,un orag,situatla 150km sud
fbrtàrea1à
în mijloculînàlde Abu Rdeiss,pe un platoucarese adevàratà
dure.
la 130 km de
Situatà
limiior
înal$ la 2500m pestenivelulmàrii.
Abu
Zneima,
aceasta
a
fostclàditàîn
Oragulesteconsiderat
centrulturismuluireligiosdin Sinai.Esteprevàzut secolulal Vl-lead.H. qi consacratà
Alexancu un aeroportpentruavioanemici Ei fiiceiunuiadintreguvernatorii
qi
driei,
torturatà
martitizataîn
urma
mijlocii,un motelcu 180Cepaturigi o
convertiriisaiela creEtinism.
Mànàscasàdeoaspeilcu 96 paturi.
de un zid uriaE
Drumula fostmagnifìc
pegoseaua tireaesteînconjuratà
gerpuitoare
întinspe 300m qi
càtreSfàntaEcaterina,
un de 11 m înàl1ime,
adevàratitinerarinitiatic - cu munti cu o grosimede 75 m. Aceastà
cetate
63
- deaici,Dumnezeu
printr-un
Muntele
în flàcàri
arbust
luiMoise
a vorbitprofetului
64
pentrucà,peculmilemuntoase,
frigul
sefacesimlitcuputere.
Dacàla poale
vàsuntsuficiente
tricoulqipantalonii
scurfi,susavetinevoiede o hainà
groasà,
deiarnà...
(36),
DelaCairo
càtreHurghada
Sharm
(37)giSinai(38)và
puteli
el-Sheikh
deplasa
alegànd
maimulte
variante:
fiecutaxiurile
peste
intercity,
cupreluricu20-30%
costul
(terminalele
bilelului
deautobuz
intercity
Koulali
giAhmed
TelmipentruMarea
Rogie;
oradeple.
care5.00),
fiedinnoulgarajTurgoman
din
Boulaq,
la600mvestdeRamses
Station,
cu
(Tel.:+202-5760261
autobuze
Superjet
) càtre
(4autobuze
Hurghada;
zilnic,
întreorele
5-6,pre!:45lire)sau
aleEastDelta
BusCo
(Tel.:
+202-5762293),
càtreSfànta
Ecaterina
(unautobuz
pre!:35lirQgiSharm
zilnic;
7.30;
(6autobuze
pre!:50sau
el-Sheikh
zilnicla7.30;
65lirepentru
celedenoapte).
Superjet
are9iunautobuz
rapidzilniccàtreSharm
pre!:55lire).
(5.00;
el-Sheikh
Maiputeli
apela
deautobuze
9ilaterminalul
Sinai(Tel.
: +2A24824753)
Ecaterina
càtreSfànta
(7.30;
pre!:35
lire)giSharm
(7.00;
el-Sheikh
pre!:35-65
lire).Compania
internà
dezborEgypt
Air(fef.:+202-2450260)zboarà
de2-5oripezi
(36)9iSharm
(37).
càtre
Hurghada
el-Sheikh
Am urcat împreunàcu un grup
inedit.Càtevamàicu1e
de rit ortodox
care,în ciuda venerabileivàrste,se
urcaserà
vitejeqtepe càmilele-taxi
ce
le transportau
siguregi docilepànàla
65
Egipt
vàrfulmuntelui;gi alàturi,cà1iva
tineri,amatoride turism,escaladare
'
qi...teribilism.
Cucàturcam,cucàtatàttemperaturile din ce în ce mai scàzute
îqi
stràngeau
trupulcaîntr-omenghinà,
iar zgomotuldinfilor clàn1ànind
se
avzea
clarîn aerulrarefìatal zorilor.
Culmea!Venisemde la arEila
soareluicarescàldalitoralulMàrii
RoqiiEi,poftim!,a trebuitsàîi rogpe
beduini sà-mi împrumutehaine
groase!
Petraseu,
amfàcutdouàpopasuri
- corscurteîntr-unfel de ,,cabane"
turi undene-amîncàlzitcu un pahar
deceaiegiptean,
servitîn pahare
care
mi s-aupàrutnespàlate
de milenii!
Dardeundeai puteasàceri,pur gi
simplu,apà,în deqertul
Sinaiului,
la
peste1.000
m altitudine?!
Nu-inimic,
cum bine spuneaprietenameadin
Romània,,,facem
"
anticorpi!
Efortulascensiunii
a meritatdin
plin. Ràsàritulsoueluiprivit de pe
înàllimilemunteluiSinaieste un
spectacol
miraculos
Eimàre;.Maiales
dacàîl dezbalicu un confrate
egiptolog,egiptean,
venittot în excursie
cummi s-aîntàmplat
mie.
a$ fi vrut sà îatez o nouà vizità în
acest ora$-portla Mediterana,o...
mai mare,mai orientalàqi
Constanga
cu mai multe vestigiigreco-romane.
Am luat trenul francez,cu aer con(40) For- dilionat,la clasaI, biletul fiind 20 de
Greco-roman
Muzeul
(41)- Moscheealire. La 11.30eram în Alexandria,
tàreata
luiQaitbey
(42)
luiAbulal-Abbas
al-Mursi
iu la 12.00deja la MuzeulGreco(40).
roman
M-amîntorsla Cairoa douazi, cu
portalEgiptului,
esteprincipalul
avionulEgyptAir Ei, cum îmi mai Alexandria
mai
mari
orage
din{aràgi,în
unul
dintre
cele
ràmàseserà
douà zi\e pànà la în- plus,cosmopolitan.
Afostconstruit
laporunca
în 1arà,m-amdecisrapidca luiAlexandru
toarcerea
grec
celMare,
decàtreinginerul
în dimineaiaurmàtoaresà fac o cà- Democrit,
între332-331
î.H.,peloculunuifost
lnAntichitate,
Rhacotis.
a
Iatà-mà satdepescari,
làtoriedeo zi qilaAlexandria.
vreme
simbolul
elitei
reprezentat
multà
din nou pe drum, luàndtrenul spre intelectuale,
gi
alunuivàrfalculturii
Alexandria
la ora9.00Eiîntorcàndu-mà prosperitàli
giileràmase
iarvesti
i economice,
realitàli.
zile.Nu alecapitalei
aceste
la ora22.00în searaaceleiaEi
Ptolemeilor
atestà
Vlll
Traseul
(Alexandria)
Vlll(Alexandria)
Hartatraseulul
TraseulVlll (Alexandria)
(40):celebrele
Muzeul
Greco-roman
statuete
deTanagra
40.000depieseanticerare,ceacoperà
o perioadàcuprinsàîntre secoleleal
III-leaî.H. Ei al VII-lead.H.).Printre
cele mai impresionante,
trebuie sà
vedeqinepàratdelicateleEi fragilele
statuetedin teracotade Thnagra,
în
culori pastelateEi carereproduccu
fidelitate modatimpurilordoamnelor
qi coafurile
Alexandriei,
cu pàlàriutrele
lor elegante.
o Amfiteatrul Roman,situat la
Kom el-Dikka,làngàMuzeulGrecoIatà mai jos càteva puncte de roman(40),un vestigiuunicde acest
din marmaximà atraclie turisticà din Alexan- fel în Egipt.Are 10 gradene
murà,
aranjate
în
hemiciclu.
dria, carenu ar trebui sà fie ocolite de
de Ia Kom eso Catacombele
niciunturist:
Shoqafa,
cele
mai
mari
mormintede
(40)
Muzeul
Greco-roman
o
(deschis
între9.00-17.00,
Aici se
cu raxàde epocàromanàdin Alexandria.
intrare,20 lire) careadunàaproape împletesccele douà stiluri artistice,
Astàzi,
respectànd
congtient
o hadifie
milenarà
sau,poate,
doarcao surprizà
censo rezervà
destinul,
ceimaimulliegipteni
aparlinànd
vàrfurilor
societàlil
locuiesc
înAlexandria
sau,
dacànu,auobligatoriu
o vilàluxoasà
9i
pemalulmàrii.Oragul9i
populafia
elegantà
se
printr-un
graddeosebit
disting
derafinament,
influenla
europeanà
fiindputernicà,
înspecial
stilulfrancez.
Aisentimentul
càegtiproiectat
bruscînapoi,
întrecut,
cuvreodouàsutede
ani,undeva
însudulFranfei,
la!àrmuf
màrii9i
teplimbiprintre
nobiliide
odinioarà.
Lacrearea
uneiasemenea
atmosfere
contribuie
si
tràsurile
devilegiaturà,
careoferàturígtilor
pecorni,sà.
o plimbare
debonton
faraonicqi roman,trei etajesàpateîn
de 30 m, oferind
rocà,lao adàncime
priveliqteamormintelorde la începutulsecolului
al Il-lead.H.
Fortàrea1a
lui Qaitbey(41),sio
tuatàla extremitatea
nordicàa intràrii
în port, pe amplasamentul
vechiului
far alAlexandriei.
A fostconstruitàîn
secolulal XV-leaEiaretrei etaje,dupà
modelul fortàrelelormedievale.In
interiorseaflàMuzeulMarinei,iar în
fagafortàregei,negustoriicomercializeazà,
la preluri derizoriiminunate
varietà1ide cochiliide scoici,crustacei,melcimarini gi stelede mare,în
culoriqi formeaproape
ireale.
lui Abu al-Abbasalo Moscheea
Mursi (42), din cartierulAnfushy,o
operàde artàsenzalionalà,
construità
dupà model andaluzgi flancatàde
patru cupolegi de un far gigantic.
Este cea mai mare moscheedin
Alexandria.
Dragàcititorule,pentrutoateaceste obiective,un taxi îqi stà la dispozilie toatà ziua, pentru numai
20-30 de lire. Dacàintengionezisà
petrecimai mult timp în Alexandria,
aruncào privire pentru orientareîn
anexelecu hoteluriEirestaurante
din
finalulacestuighid.
Càt despremine,am alesmersul
pe jos pentru o parte importantàa
excursieila Alexandria,
dupàvizitala
(40) qi la celeMuzeulGreco-roman
lalte vestigii antice (pentru care
67
închiriasemun taxi), mai puiln
lui Qaitbey(41),coborànd
Fortàrea1a
pe falezàqi odihnindu-miprivirilepe
broderiilede metalalebalcoanelor
ce
ornamenteazà
locuingele
eliteiegiptene.
Pentrucàtevamomente,trecàndprin
falastalieidetramvai,am fosttentatà
sà ,,comit"un circuital oraEuluicu
acestmijloc de transportcu un aer
puternicdeînceputdeveacXX. Dar...
buneleobiceiurinu seuitàugor,astfel
cà m-am îndreptat la pas spre
Fortàrea1a
lui Q-aitbey(41), carese
întrezàreadejape albastrulmoaleal
cerului,în lungulMediteranei.
Pe la mijloculdrumului,pe cànd
fàceam niqte fotografii în toate
direqiile,càutàndsàacaparez
càtmai
mult suflet qi spirit alexandrin,
atenliami-a fost atrasàde zgomotul
(42)
al-Mursi
Moscheea
Abual-Abbas
68
Egipt
îndulcitcu douà
ora fàcutprimul popas,
ritmic,molcom(dou eraarniazà,
cu
egipteanà,
deconfiserie
dartotuEi specialitàgi
siesteicarese respectà!),
Am
al uneitràsuri.Decenu,mi- cremà,deinfluen{àfranpzeascà.
màndru
de Cairo,
spre deosebire
am zis Ei m-amadàncitîn perna remarcat,
în
lucreui
femei
care
foarte
multe
egiptomoale,privindspectacolul
mai
ales
din Alexandria,
nobiliuàa aces- magazinele
marindelaînàlgimea
pro- în acestecafeterii,o dovadàinconrezervat
tui mijlocde transport
frumos
sexului
testabilà
aemancipàrii
tipendadei.
a
melanemblemà
în
acest
oraq-port,
Cutreilireamajunsla Fortàrea1à,
jului
la
civilizalii
tradilii
de
culturi,
Ei
deunde,dupàcem-amsimlit pufln
ce
desmarea
Mediteranei,
asemeneaunui cavaler cruciat $rmul
lumi.
pàgàn, partegiuneEte
pepàmàntul
proaspàt
debarcat
la Cairoqi,pentrucà
M-am
întors
m-amîntorspesteo orà, încàrcatà
jumàtate
de zi la disaveam
o
mai
substan[ialà
întretimpcu o cantitate
qi
pozilie,
fugà
la institutul
dat
o
am
decochiliicuformestranii(marliene
în
specialist
Raghab,
doctorului
aEzice,dacàagEticàexistàvialà,pe
papypapirologie,
a
redescoperit
care
Mute!)EisteledemareatàtderoEii,
pe negustor
cà rusul.In institutulsàuplantaeste
înèàtl-amsuspectat
exemcultivatàqi din easerealizeazi
le-avopsitîn prealabil...
Tot
se
milenii.
aici
plare
acum
3-4
ca
M-amadàncitîn cartierulascuns
care
cu
exponate,
muzeu
aflà
un
Ei
impozante
imobilelor
în spatele
Eim- prezintà
producereafoilelor de
capefundulMediamtrezitdeodatà
papyrus.
Iu
din galeriadeartà,ÍIma- ajunsesem
în pialadepeqte
teranei
papyridespre
care
torii pot cumpàra
Eifructedemare(pecarevàrogsànu carejuri càsuntautentice!
o ocolili,pentrucàratalio experienlà
Corniche
el-Nil,
Sheraton;
rarà).Aici ave;iocuiasàdescoperili Adresa:
zilnlc:9.00-21.00
Tel.:+202-3488177;
qtiinlelor
natumuzeual
un adevàrat
dintre
pentru
raleîn aerliber,cu exemplare
Cealt finalmaiîncrezàtor
pe aventura
cealtàimameaegipteanà,
celerue, exotice(gi proaspete!),
decàtaceastà
tarabele
ispititoueale negustorilor.gine mai viguroasà
qi primitoare
purtat,
af
poartà
înguste
m-au
cristalinà
azurie,
Stràdulele
pàmàntul
negru
càtre
càtreunadintre caresedeschide
zicechiu obligatoriu,
nenumàratele
cafeterii
din renumitul al Egiptului,de la carepestecàteva
în Cairo,aveÍIm
la întoarcerea
lanl comercial
careasigurà ceasuri,
Groppi's,
qi sà îmi iau la revedere,
punànd,nu
renumele
de astàzia[ Alexandriei
undesiropulde trandafiriesteuna punct,ci numaipunctEivirgulàsau,
punctedesuspensie...
dintredelicatesele
am dacàpreferaÍi,
În sfàrEit,
casei.
69
atingea nivelul minim, vegetafia
începea
sàseîmpulineze,
iar lacurile
sezoniere
sàsece.
Pe seamacregteriiEi scàderii
SCURTÀ ISTORIE A
apelorfluviuluis-apusqi credinlaîn
EGIPTULUIANTIC
viala de dupàmoartea egiptenilor,
fìindcà ,,moartea"pàmàntuluiera
urmatàde,,rena$terea"
recoltelor.
Perioadapredinasticà9i
Astfel,
renaqterea
a
fost
înleleasà
ca
primeledouà dinastii
o consecingà
naturalaa morlii, ase(6000-2696
î.H.)
meneasoareluicare,,murea"de fieÎn perioada
în carede-alungul care datà cànd apuneaIa vest
Ei
malurilorNilului au începutsà se
la ràsàrit.La fel s-acrezut
,,renàEtea"
a1ezeprimii oameni vànàtori, gi despreoameni,cà pot muri qi
culegàtori
sauagricultoricareqi-au rena$teiar iar.
Ei
formataEezàri
stabile Egiptula
Unificareacelor douà pàr1i ale
începutsà-qidezvolte
limbascrisà,
EgiptuldeSusEiEgiptuldeJos,
religiaqi institugiile
carel-aufàcut 1àtrii,
i s-a atribuit regelui Menes sau
primasocietate
o,rganizatà
a lumii.În
Narmer,pe la 3100î.H.,cànda fost
timpul Egiptuluifaraonic,Africaa
întemeiatàcea dintài capitalàa
fost leagànul
uneiadintrecelemai
timpuriiqi mai spectaculoase
civi- Egiptului unificat, la Memphis,în
Deltà.Acestaestecel mai important
lizaliialeAntichitàgii.
Una dintretràsàturile
uniceale evenimentpolitic al istoriei antice
vechiicivilizaliia Egiptuluia fost egiptene.Conducàtorula purtat
suprapuse
ale celordouà
legàturastrànsàdintrefluviul Nil, coroanele
roqie,
Cea
a
Egiptului
deJos,era
poporulegiptean
gi instituliilesale. $ri.
simbolizatà
de
albinà,
iar
alba,a
cea
Niluluii s-adatorat
o mareproductivitatea solului.Ca într-uncircuit Egiptuluide Sus, de trestie.Zeii
continuu,
în lunaiuliea fiecàruian, principaliai celor douà !àri erau
nivelulNilului începea
sà creascà, Horus,în Deltà,EiSeth,în Egiptulde
pànàla sfàrEitullui august,cànd Sus.Unificareacelor douàregatea
miturilor referiatingeanivelulmaxim.La sfàrgitul dus la combinarea
victoriosera
Astfel,
zeul
toare
lazei.
lui octombrie,
începeasà scadà,
làsàndîn urmà depunerilealu- Horus, marcàndo realitatesocialvionare,ca Ei laguneEi golfulele politicà, prin victoria nordului
plinecu pe$ti.Hnàîn aprilie,Nilul asuprasudului.
ANEXA1
70
Egipt
Cu Menesîncepeistoriaanticà ultimul cuvàntîn toate deciziile
propriu-zisà,
împàr1ità
mult na[ionale
egipteanà
Eiluaparteactivla afacerile
(280î.H.),un statului.TotuEi,el acfionaprin
maitàrziudeManetho
istoriografegiptean,în treizecide trimiEiisàiîn teritor,iu,
nobiliiprovindinastii.Dinastiile
aufostgrupate
în ciali,careaparlineau
deregulàfamitrei perioadeprincipale,Regatul lieiregale.
Puterea
acestora
Eibogà1ia
li s-au au crescuttreptat,iar la sfàrqitul
Vechi,
deMijlocqiNou,càrora
adàugat
intermediare,perioadeiamintite, o serie de
douàperioade
qi plinà provinciis-audesprins
iu la sfrrEit,epoca
nebuloasà
deautoritatea
denesigurangà
a stàpànirilor
stràine, centralà,
ducàndla slàbirea
sistemuatuncicàndEgiptula decàzut.
lui. A urmatun secolde ràzboaie
civileEi violen@- primaperioadà
Regatul Vechi,
intermediarà.
Regatul de Mijloc gi cele
Restabilirea
unui guverncentral
douà perioade intermediare
puternic
s-a
realizat
deabiaîn dinas(2696-1552 î.H.)
tia a XII-4 carea reinstituitmodelele
Istoriciiau numit ,,regate"
acele
VechiuluiRegat.Acum regalitatea
etapedin istoriaEgiptuluiîn care
ceamaiputernicà
tràsàdivinàdevine
puterea
centralà
erasolidà,
+araunifi- turà a Egiptului.Sistemul
qi
politic
catà.,
iar faraoniiurmausuccesiv
la
în
egiptean
s-audezvoltat
perioade
domnie.'lbtuEi,
auexistat
în economic
jurul
conceptului
de
zeu încarnat
careautoritatea
centralàa slàbit,
(faraon),
despre
care
se
credeacà,
apàrànd
centredeputerecompetitive,
prin
puterile
sale
magice,
controla
lara fiind aruncatàîn haosulràzrevàrsarea
Nilului
în
beneficiul
boaielor
destràini.
civilesauocupatà
'În
Aceste
ultimeperioade
aufostnumite natiunii.
formamarilorcomplexe
reli,,intermediare".
gioase
în
mormintele
centrate
de
In Regatul
III-VI
Vechi,dinastiile
(cultul
piramidalà
formà
faraonului
(2686-2181
î.H.) au atinsun nivel
a fost datàexpresia
qi înflorire, sauregele-zeu)
maximde competenÉ
a grandorii,
deneegalat
istoriaumanitàqii
marcànd
cuo seamà monumentalà
In centrul
piramidele
derealizàri:
deIa Giza,ai în vechiulOrientApropiat.
conceplii
egiptene
a regalità1ii
càroredili,faraoniiKheops,
Khefren acestei
qiMikerinos,
cu echiliaucreatgisuslinut
o erà eraideeademant,asimilatà
justilia
de marerafinament,
fiindde fapt
din punctde brul,
Eiordinea,
vedere
cultural,
socialEieconomic. starea
idealà
a universului.
In RegatulVechi,faraonulera
În timpulfuaonulAmenemhat
Ia
deflnàtorulputerii supreme,avea avutloco revigorare
a uhitecturiiqi a
Anexa 1
71
artei Ei o desdridere
spreliteraturà. sintetizaputereaabstractàa unei
Dinastia
a XII-aa însemnat
unadintre divinità1iunice,fàràformà.
qimaiprospere
celemaipaqnice
epoci
La moarteafaraonului,s-auadopaleEgiptuluiantic.
tat însàvechiletradilii religioase,
iar
RegatulMijlociua luat sfrrqitîn clerul,caredelineao importantàfo4à
momentul
cuceririiEgiptuluidecàtre economicà
qi funciuà,a revenitspechyksoqi,
aga-numilii
,,regipàstori",în taculosla putere.Horemheb,generealitate
triburisemitice
careauinva- ralul carea ocupattronul la sfàrEitul
dat Deltaprin nord-estEi au condus dinastiei a XVIII-a, a restabilitun
Egiptuldin capitalaAvaris,în esr. guvernputernicqia inigiatun program
Aceastà
ultimàfuà a reprezentat
a de restaurarecarea continuatEi în
douaperioadà
dinastia urmàtoare.Reinstaurarea
intermediuà.
puterii autorità1iicentrales-arealizat
Regatul Nou gi a treia
sub puternicul faraonSeti I, care a
perioadà intermediarà
declanqat
marilelupteîmpotrivalibie(1552-664î.H.)
nilor, sirienilor Ei hitililor. Ramses
RegatulNou (1552-1070
î.H.) a al ll-leaa devenitcelebrupentruvictoînsemnat
perioada
imperialà.
Cuceri- ria de la Kadeshîmpotrivahittiflloa
rile militare realizatede faraonul i-a învinspe libieni a apàrat de
Ei
lara
Thutmes
al III-leaîn cele17campanii ,,popoarele
màrii".
au dusla extinderea
puteriistatului
Ramsesal III-lea a fost ultimul
egiptean
în Siriaqiîn nordulMesopo- marefaraon,dupàel succesorii
fìind
tamiei,în Nubia(Íua Punt)qi Libia. din ce în ce mai slabi, ajungàndla
Din aceste
zoneau fostaduseuriage màna clerului lui Amon, posesorul
prínideràzboi,careaucrescut
bogà1ia uneiaveriimense,iar statuldevenind
puterea
statului
egiptean,
la
acestea extremde corupt.
Ei
gi
s-auadàugat contribuliile
statelor
Ultima perioadà vasale.
O datàcu dinastiaa XVIII-a,a decàderea9i invaziastràinà
Din945î.H.,statula ajuns
începutdeclinulvechilorvalori,apàsàfie
ràndo nemulpmireîmpotrivazeilor guvernatde stràini,mai întài de
tradiflonali,care se va finalizacu faraonideoriginelibianà,apoidecei
aga-numita
revoluliereligioasà
de la din 1araKush (nordulSudanului).
Amarna a faraonuluireformator Au urmatasirienii,careau cucerit
Akhenaten.Pentruscurtàvreme, Egiptul
în 667qi663î.H.,Eicucerirea
cultulpoliteist
alzeilormari(înfrunte persanàdin 525î.H.,în timpulrecu Amon) a fost înlocuitde cultul geluiCambyses,
carea ocupat
1uagia
gi transformat-o
persanà.
disculuisolu Aton,ce simboliza
în provincie
Egipt
al XII-lea,crucialiicreqtini
În secolul
de
auatacatCairo,daraufostînfràn1i
din Siria;cono armatàmusulmanà
carea fondatdinastia
dusàdeSaladin,
ISTORIAORASULUI
în cetate.Pesteun secol,
ayyubidà
CAIRO
mameluciiEi-austabilitcapitalala
Egiptului,estecel Cairo,iar oraEula devenitrenumit
Cairo,capitala
În cea
sàu în toatàAfrica,Asiaqi Europa.
maimareoragdinAfrica.Numele
jumàtate
al
secolului
a
înseamnà,,Victo-de-adoua
arab,Al-Qahira,
Cairoa intratînsàîn declin,
riosul".Situatpe ambelemaluriale XIV-lea,
de ciumàbubonicà
de
epidemia
lovit
deextremifluviuluiNil,în apropiere
(,,moartea
plagà
carei-adecineagrà"),
reprezentat
tateanordicàa acestuia,
de o întinsàdeltà,a fost fondatîn matpopulalia.
aucucerit
În anul1517,otomanii
urmàcumaibinede6000deaniqi a
pànàîn
guvernat
au
Cairo
oraqul
Ei
servitdreptcapitalàîn mai multe
în
t798,càndteritoriula fostcapturat
perioade
dinistoriaEgiptului.
de
oraECairose timpul unei expedifli^conduse
Originileactualului
gu1801,
In
Franlei.
I
al
Napoleon
în mileniulal lV-leaî.H.,
regàsesc
otomanàa fost restabilità,
capita- vernarea
perioadà
în carea fostfondatà
la mijloculsecoluluial XIX-lea
Memphis, dar
anticdeatunci,
laEgiptului
datoriaexternàa Egiptului,ca Ei
Deltei,la suddeoraqul
în apropierea
ImperiuluiOtoman,au
slàbiciunea
s-aextinssprenord, înlesnito puternicàinfluenfàeurode ui, Cetatea
de-alungulmaluluiestical Nilului, peanà
în Cairo.
iar deatuncilocaliasaa servitdrept
(khediv-ul)
IsmailPaEa
Viceregele
sediualputeriipolitice.
$i totpeaces- (1S63-1879)
în
structuri
a construit
te locuriromaniiau construitmai stil european
Ei a folositmomentul
pe careau denumit-o inauguràrii
tàrziucetatea
Suezîn 1869
Canalului
a fost pentrua prezenta
Babylon.Ulterior, a1ezarea
oraEulputerilor
numitàAl Fustat,de càtrearabii europene.
Cel mai mult a profitat
acoloîn MareaBritanie,
musulmani
careimigraserà
careEi-aimpus,din
Arabicà.
641d.H.,dinPenisula
asupraEgiptului,
Cairo,guvernarea
În 969,fatimizii,o ramuràdisi- dinultimapartea secolului
alXIX-lea
au cucerit pànàdupàPrimulRàzboiMondial,
dentàa musulmanilor,
Egiptulqi Ei-austabilitaicicartierul càndprezen{a
stràinàîn Cairoa
(Cairo).
sàscadà.
general,
început
numindu-l
Al-Qahira
ANEXA2
Anexa2
73
Ulterior,oraqula înregistratun Canalut
Suez.
Înaceastà
situalie
Nasser
a
darpoporula
solicitat
sàse
boom în termenide creqterea demisionat,
întoarcà
laguvernare,
însàpregedintele
nu9i-a
populagiei
Eicaurmarea fluxuluide mairecàpàtat
pozifia
publicà
anterioarà.
In
refugialidin oragele
existente
de-a 1970,
a murit
înurma
unuiatac
cardiac.
lungul CanaluluiSuez,afectatede
gi
conflictul
arabo-israelian
din perioada De atunci pànà astàzis-au
înàl1at multe structuri noi rezi1960-1970.
Pregedintele
egiptean
Gamal
AbdelNasser
(1918-1970)
gefalstatului
a devenit
în 1956
9ia
pànà
condus
Egiptul
în 1970,
cànda murit.Ela
fostconsiderat
lavremea
respectivà
celmai
influent
liderallumiiarabe
în istoria
9ia ràmas
pentru
pe
reformele
le-a
realizat.
care
Fgiptului
pregedinte,
ln1952,
înainte
dea ajunge
conducea
o societate
revolulionarà
secretà,
0filerii
peregele
Liberi,
carel-aalungat
Faruk
l. In
1954,
a negociat
cubritanicii
untratatprincare
Egiptul
a iegitînsfàrgit
desubocupalia
englezà.
A duso politicà
denealiniere
si a
nalr:onalizat
Canaíul
Suez.
În 1958,
Nasiera
unitSiria9iEgiptul
subpregedinlia
lui,formànd
Re^publica
Arabà
Unità,
carea duratpànà
în1961.
Intimpul
sàu,relaliile
au
culsraelul
(Ràzboiul
ajuns
într-ositualie
conflictualà
de
gase
zile).ln acea
vreme
lsraelul
a atacat
Egiptul,
ocupànd
Peninsula
Sinaipànàla
desus
Ora9ul
Cairo.Vedere
ffi'
denflale,comercialegi guvernamentale, care au schimbatînfàqiEarea
oragului. Facilità1ileturistice au
reprezentat
una dintresurselefinanciareexterneimportantepentrudezvoltareaEgiptului,guvernulinvestind
seriosîn acestsegment.
TotuEi,douà
momenteau marcatseriosîn mod
nefastsitualia politicà gi socialàa
multimilenarei
capitale:
asasinarea
în
1981 a pregedintelui
de atunci al
Egiptului,Anwar al-Sadat,
în timpul
unei parademilitare,de càtrefundamentaliEtiislamici, Ei puternicul
cutremurdin 7992,în care 500 de
persoaneau fost ucise Ei peste
6.500rànite.
Anexa3
2. MUZEE
Cairo
o MuzeulEgiptean,
TahrirSquare,
543L9
4,+202-57
+2A2-579697
Tel.:
,
OBIECTIVE^
Fax
t202-5794596.
IN EGIPT
TURISTICE
(Daralo MuzeulArtei Islamice
dintrestràzile
Kutub),la interseclia
Tel.: +202FARAONICE Bur Said Ei Q-ala'a;
1. OBIECTIVE
între
sambàtà-joi,
Program:
3909930;
SAUANTICE
13.30-16.00.
orele9.00-11.00
Ei
o MuzeulCopt(Masral-Qadima),
- 9airo
. StatuiafaraonuluiRamses
al
în falaGàrii. în VechiulCairo staÍiade metrou
Il-leadinMidanRamses,
o Piramidele,
SfinxulEimormintele MarGirgis.
o MuzeulMilitar (în Citadelà);
deIaGiza,
demnituilor
Tel.:
+202-931735,
o Complexulde la Saqqarah
o
Muzeul Mahmoud Khalil,
(Regatul
întreptealui
Piramida
Vechi):
nr. 1, Doqqi;
Djoser,Piramidalui Unas (Weni), Str.KafourAl-Akhshid,
10.00Program:
Tel.:
+202-3362358;
Mormintelelui Ptahhotep,Tiy,
(luni
închis).
18.00
qiSerapeum-ul.
Mereruka
o MuzeulPalatului
Sharia
Abdeen,
o Memphis,
deSaqquatr
la sud-est
Abdeen
Palatului
în
spatele
al-Gamaa,
- capitala
lui
Regat(Templul
Vechiului
fosteifamiliiregaleegipPtah,Templullui HathoqStatuialui (reEedinp
Program:
+202-3910042;
Tel.:
tene);
alll-lea).
Ramses
5.00.
întreorele9.00-1
sàmbàtà-joi,
o Piramidele
dela Dahshur.
o
Moderne,
Artei
Egiptene
Muzeul
Luxor
Gezira;
r Templele
dela LuxorEiKarnak, Cairo,OperaComplex,
Tel.:+202-7366665,
Templul
delaDeir
lui Memnon,
ColoEii
o Muzeul Nalional al Artei
Templul
de
el Medina,
Ramesseum-ul,
Str. Dr. KamelAbdallah;
Copiilor,
Reginelor,
Valea
laDeirel-Bahui,Valea
Zeitouni
nr.
15,
Ter'et
Al-Gabal,
Regilor(Bibanel Melouk),cu morNougi ale Tel.:+202-2529120.
mintelefuaonilorRegatului
o MuzeulPoqtei,
MidanRamses,
unordemnitari.
dinCairo.
în
zona
Gàrii
centrale
Alexandria
o
. Catacombele
MuzeulBàrciiSolare(Giza),
de la Kom el
a lui
Shoqafa,
AmfiteatrulRoman,Stàlpul între Sfinxqi MareaPiramidà
(Pilonul)
Kheops.
lui Pompei.
ANEXA3
75
Luxor
o DoamnaPàciiNoastre,melkità,
o Muzeuldin Luxor,Corniche greco-catolicà;Midan Sheikh
Ali
el-Nil(artàdin epoca
Amarna,
statui Yussef,nr.4,
Qasral-Ainy;ritualbizanregaledin dinastiaa XVIII-a);Pro- tin în arabi;SfàntaLiturghie- dumigram:
zilnic,9.00-13.00,
16.00-21.00.
nicaîntre8.30-10.30.
o MuzeulMumificàrii,Corniche
Sinai
el-NihProgram:
zilnic,9.00-13.00, o Mànàstirea
SfàntaEcaterina-cea
16.00-21.00.
maimaremànàstire
dinAfrica,în vàrful
Alexandria
MunteluiSinai.
Str.Shuia
o MuzeulGreco-roman,
Al-Musthafl
nr.5;Tel.:+203-4825820;4. MOSCHEI
Program:sàmbàtà-joi,
9.00-16.30; Cairo
vineri9.00-1
1.30,
13.30-16.30.
o Moscheea
lui Amr Ibn Al-Aas
o MuzeulBijuteriilorCoroanei (Al-Fustat), localizatà în vechiul
Regale,
Str.ShuiaAhmedYehya
Pasha Cairo (sau Masr Al-Qadina);este
Zizinia,nr. 2l; Tel.:+203-5868348;
primamoschee
în
construitàvreodatà
Program:
luni-joi,9.00-16.00;
vineri Egipt gi în Africa;deschisàdin zorii
9.00-l
1.30,
13.30-16.00
zileipànàla apusulsoarelui.
o Institutulgi MuzeulFauneiqi
o Moscheealui Ibn (Moscheea
FloreiAcvatice,
în cartierulAnfushy, SayyidaZeinebîrlun), în apropiere
làngàfortàrea1a
lui Qaitbey.
destaliademetrou, piagagimoscheea
Saryida
Zeinab;esteuna dintre cele
3. BtSERtCtCRE9T|NE
maimaridin Egipt(16lxl62t1z);caCairo
suntminaretele
în spiralà;
Majoritateabisericilorcreqtine racteristice
prelioase
conline
antichità1i
islamice.
pe
vechise gàsesc
în QasrAl-Sham',
o
Moscheea
Al-Azhar,în regiunea
ruinelefortàre1ei
romane
aBabylonului,
prima moschee
Al
Darassa;
este
în vechiul
Cairo.
în
Cairo,fondatà
fatimidà
construità
o Biserica
Abu Serga(a Sfintului
Sergiu),ortodoxà,de rit copt; în în 971,în MidanHussein,de càtre
càt
dumi- Gawharal-Sikilli,atàtcamoschee,
Liturghie,
VechiulCairo;Sfànta
(qcoalà
qi
religioasà).
ca
Madrasah
nica,între6.00-8.00.
o Moscheea
o BisericaFecioarei
Maria,ortoEi gcoalasultanului
Marashli,
nr. 6, Hassanse aflà la capàtulstràziiAldoxà;Str.Muhammad
ritualul
7-ann\ek;
Tel.: +202-3405153
Q-ala'a(Citadela);a fost fondatàde
;
SfrntaLiturghie Al-NasserHassanBin-Mohammed
coptîn coptàqi arabà;
- duminica
mameiuc,
un conducàtor
1.00. Bin-Q-alaun,
între7.30-9.30
Ei9.30-1
76
Egipt
adàpostind
cele 5. ALTEOBIECTIVE
camoschee
$i $coalà,
patrusecteprincipale(madhhabs)
ale ISLAMICE
Sunnismului.
Cairo
o Moscheea
Al-Rifa'i,localizatà
în
o Fortàrea[alui Salahal-Din
apropierea
Citadeleiqi a Moscheei (Saladin) cunoscutà
ca Al-Qala'a
Sultanului
Hassan;
aici suntînmor- (Citadela),
a fostconstruità
în 1183de
mànta1i
mai mul1imembriai fostei
(Saladin),
Salah
al-Din
Al-Ayyubi
în
(inclusiv
familiiregale
regele
Fuouk),
stilulfortàrelelor
medievale
din Paris;
khediv-ul
Ismail,ca qi fostulgahal
pedealurile
se
aflà
Muqattam,
cuvedeIranului.
rea
spre
adàpostind
Cairo,
o
seriede
o Moscheea
lui Al-Moayyed,
situimportiltt€:Moscheea
lui
atàpestrada
Al Moezz,
în Gamaleya;monumente
pa$a,
Soliman
Moscheea
de
alabastru,
a
minaretele
salese înalgàdeasupra
lui
Muhammed
Ali,
Pupl
lui
Iosif
vechiipor{iBabZuweila,
deundese
Muzeul
poate admira priveliEteazonei (Yusuf),PalatulAl-Gawhara
Militu.
medievale
a oraEului.
o Casa lui Gamal-Al-Din
Alo Moscheea
Albastrà,pe strada
Dhahabi,
situatà
în
Al-Ghoureya,
a
Tibbanah, fondatà de Prinpl
apa4inut
unui
negustor
egiptean
bogat;
Aqsunqur
Al-Nassery
în 1347.
de clàdireuabàdin
. Moscheea
de alabastru
a lui esteun exemplu
secolele
al
)tff-lea,
cu ferestre
mari,
Muhammed
Ali, situatàîn Citadelà,
decorate
vitralii
cu
colorate.
vizibilàdin aproapetoate pà4ile
o Casalui Al-Seheimi,
situatàîn
qiconstruità
oraEului
în 1830.
Darbal-Ahmar,
làngàCitadelà,
fondatà
Alexandria
în
1796;
exemplu
de
uhitecturà
islao Moscheea
lui Abu al-Abbas
micà,
constituind
modelul
caselor
egrpal-Mursi,
în cartierul
Anfushy.
tenedin wemeacuceririiEgiptuluide
Sinai
càtremusulmani.
I Casteiul
Al-Farma(construitîn
. CasaGayer-Anderson,
làngà
853)înAl-tuish,DhubetAl-Rotile.
Moscheea
Ibn
Tìriun;
Tel.:
+202o Castelul
fuish (construit
Qateba
3647822;
compusà
din douàimobile
în anui560).
datànd
din
secolele
XVI-XVII,
decorate
o Castelul
depePhir'oonIsland.
cu colecliile
delucràrialepaEei
Major
Robert
Galer-Anderson,
carea tràitaici
întreanii1935-1942.
o Cartierul
gibazuulKhanel-Khalili
ceamai marepiagàde produse
Anexa3
77
dinlume,datànd
dinsecolul
Luxor
orientale
al
o Sunetqiluminàla Templul
XIV-lea
dela
; Tel.:+202-904827.
Alexandria
nocturn),de trei
Karnak(spectacol
o Fortàrea1a
lui Qaitbey,
Tel.:+203- ori pe noapte(o variantàîn limba
situatà
la extremitatea
809144;
denord englezà).
a portului,pe locul anticuluifar al
Alexandria
Program:
zilnic,9.00-I 7.00.
Alexandriei;
o PalatulAl-Montazzah,
fosta
6. ALTE ATRACT|I
reqedin$
a lui Abbasal ll-leaHelmi,
Cairo
în cartierul
khedivîntre 1892-19T4;
o Institutul Papirusuluial deestal Alexandriei.
dr. Ragab(Corniche
el-Nil,Sheraton
làngàCairo, 7. GRÀDtNtPUBLTCE9l
Hotel,peunvasdebucat
Program:
zilnic PARCURI
Tel.:+202-3488177;
prezintàprocesulde
o GràdinaZoologicà
9.00-21.00);
din Giza.
realizare
a foilorsulurilordepapirus,
o Gràdinile
Andaluziene.
pecaresescriaîn Egiptulantic;sepot
o Gràdina
(înZamalek).
Pegtilor
cumpàraEi papyri cu deseneqi
o Gràdina
Internalionalà
inscripliifaraonice)
(înNasrCiry).
o National
Cultural
Center(Opera
8. GALERIIDE ARTÀ
House).
o CairoInternational
Conference Cairo
Nasr).
Center(înMadinet
o Palace
of Art Galleries,
Cairo
o lirrnul din Cairo(în Gezira), OperaComplex,
Gezirai
înaltde180m.
Tel.:+202-7367628.
(celmaivechimonuo Nilometrul
o Operafut Gallery,
CairoOpera
intact
dinCairo)
mentislamic
Tel.:+202-339813L
Complex
, Gezira;
o Kerdasa renumitàpentru
o OperaHouseGrounds,
Cairo
galabya,
din
lungitradilionale,
càmàqile
Program:
, Gezira;
manual. OperaComplex
brodate
bumbac
saumàtase,
qi
17
.00-22.00.
10.00-13.30
- centrulprincipal
o Harraneya
o
Str.
Arabesque,
QAsrel-Nil,nr.6,
covoare
din Egiptundese lucreazà
Program:
48677;
Tel.:+202-57
centru;
manuale.
6.00,I 9.30-00.00.
o SunetEi luminàla Piramide 12.30-l
o
Str.Al-Sheikh
fut Center,
Gezira
(spectacol
searà,
nocturn) în fiecare
Zama\ek;
Al-Marsafi
,
pe platouldin fala Sfinxuluide la nr. l,
Program:
Tel.: +202-7373298;
de luni penà
Giza,în limbaenglezà,
17,00-22.00.
10.00-13.30
sàmbàtà.
9i
Egipt
78
o Picasso,
Str. HassanAssem
nr.30,Of BrazilSt.,Zamalek;
Program:
Tel.: +202-7367544;
(exceplie,
duminicà).
1.00
10.00-2
POSIBILITATIDE
o Institutul Goethe,St.r-ElÎruEclpr
cAzARe
nr.5,centru;
Bustan,
Tel.: +202-5759877;
Prograrn:
cAtRo9r ÎMPREJURTMTLE
mierluni,marliEijoi - 13.00-19.00;
Hoteluri de 1, 2 sau 3 stele
curi- 10.00-13.00.
* GardenCity House,Str.Kamal
o TheRareBooks&Special
Collections Library,The AmericanUni- el-Din Salah,nr. 23, GardenCity,
Rihan, Cairo11461;
versityin Cairo,Str.Al-Sheikh
948400
/7944969
nr, 22, centnl;Program:
8.30-17.00 Tel.: + 202-7
(excepfle
Fax:+202-7944126.
vineriqi sàmbàtà).
** LotusHotel,Str.TalaatHarb,
o SonyGallery,
The
lvtainCampus,
AmericanUniversityin Cairo,Str. m, 12,Cairo;
Al- Sheikh
Rihan,centru;
Tel.:+202-5750627
Program: Fax:*202-921621.
Tel.: +202-7975422;
(exceplie ** St. George
9.00-12.00
Ei 18.00-21.00
Hotel,Str.Radwan
vineriEisàmbàtà).
EbnElTabib,nr.7, Giza,Cairo;
o EwartGallery,Main Campus, Tel.:+202-572158A,
The AmericanUniversityin Cairo,
*** OdeonPalace
Hotel,Str.Abdel
Rihan,centru;
Str.Al-Sheikh
HamidSaid,nr.6, Q?srel-Nil,Cairo;
Program:
Tel.: +202-7975436;
Tel.:+202-776637,
(exceplie
9.00-21.00
vineriEisàmbàtà).
Fax:*202-767971.
o CFCC,CentreFrangaise
de
*** WindsorHotel, Str. Alfy,
Str.
Culture et de Cooperation,
nr. l; nr. 19,centru,Cairo;
Madrasit
ElHuqouq
Al-Duroub,
Tel.:t202-5915277,
Str.LatinAmerica,
nr.4, Garden
City.
Fax +202-592162L
10.00Tel.:+202-7947951;
Program:
*** FontanaHotel, Ramses
(exceplie
vineri).
22,0A
Square,
Cairo;Tel.:+202-5922145;
Fax:*202-5922145.
*** Vendome
Hotel,Str.Pyramids
Road,nr.287, Giza,Cairo;
Tel.:*202-7798904,
Fax+202-5854138.
ANEXA4
Anexa4
79'
*** Chateau
*t'* Flo-Pater
DesPyramides
Hotel,
Hotel,Str. Khaled
Cairo/Alex.
DesertRd., Pyramids, IbnEl Waleed,
Luxor;
Cairo;
Tel.:+2095-374223,
Tel.:+202-3834235,
Fax:+2095-370618.
Fax:+202-3838545.
Hoteluri de 4 sau 5 stele
****Novotel
Hoteluri de 4 sau S stele
Evasion
LuxorHotei,
****Golden
TulipFlamenco
Hotel, Str.Kahled
IbnEl Waleed,
Luxor;
Str. El Gezirah,El Wosta,nr. 2,
Tel.:+2095-380925,
Zanalek,Cairo;
Fax:*2095-380972.
***** LuxorHilton Hotel,New
Tel.:+202-3400815,
Fur:+202-34008i9.
Karnak,
Luxor;
**** Les3 Py'ramides,
Str.Pyralbl.: +2095-374933,
midsRoad,nr.229,Giza,Cairo;
Fax:f2095-376571.
Tel.:+202-5822223,
HURGIIADA
Fax:*202-5823700.
Hoteluri de 3 sau 4 stele
****)t RamsesHilton Hotel,
*:r'*The ThreeCornersVillage,
Str"Corniche
el-Nil,nr.1115;
Str.Hospital
& Koraprem,
Hurghada:
Tel.:+202-5777444
Tel.:
*2065-548816,
+202-575800/576888,
Fax:+2065-547514,
Fax:+202-5757152.
*** El GiftounTouristVillage,
*t'**'*Complexul
Mena House
Oberoi,
Road,Giza,Cairo; Hurghada;
$rramids
Tel.:+2065-442665,
Tel.:+202-3833222,
Fax:*2065-442666.
Fax:+202-3837777.
***
Village,
Hurghada;
Jasmine
rttxoR
Tel.:
+20
65-446442,
Hoteluri de 3 stele
*** Arabesque
Fax:+2065-446441.
Hotel,Str.Moha*** Princess
ClubHotel,Hurghada;
medFuid,Luxor;
Tel.:
+2065-443100,
Tel.:+2095-372193,
Fax*2065-443109.
Fax:+2095-372193,
****Sheraton
*** Str.
Hotel,Hurghada;
Hotel,KhaledIbn
Joseph
Tel.:+2065-440785.
El Waleed,
Luxor;
SHARM EL-SHEIKH
Tel.:+2095-381707,
Hoteluri de 2 sau 3 stele
Fax:+2095-381727.
*** Emilio Hotel,Str. Youssef ** SafetyLandCamp,SharmelSheikhBay,Sharmel-Sheikh;
Hassan,
Luxor;
Tel.:+2069-660395,
Tel.:+2095-373570,
Fax:+2095-374884.
Fax:+2069-660395.
80
Egipt
** GoldenPalaceResort,Golful
ATHKANDRIA
Hoteluri de 1, 2 sau 3 stele
Bay,Shumel-Sheikh;
Na'ama
* Ramsis
Hotel,Str.ElCornish
Road,
Tel.:+2069-601900,
nr,
236,
Muuita,
Alexandria;
Fax:*2069-601902.
*** Sharm
Tel.:+03-4829620,
ReefHotel,OmEl Sied
** King Mariout Motel, Str.
Hill,Sharm
el-Sheikh;
Alexandria;,
Pharaana,
KingMariout,
Tel.:+2069-663040,
Tel.:+03-4551434,
Fax:*2069-663048.
Fax +03-4550293.
Hoteluri de 4 stele
** MarhabaHotel, Str. Orabi,
****Helnan
MarinaShumHotel,
Alexandria;
nr.10,El Mansheya,
Na'ama
Bay,Sharmel-Sheikh;
Tel.:+2069-600170,
Tel.:+03-4809510,
Fax*03-4800957.
Fax:+2069-640172.
*** SemiramisHotel, Str. El
**** CataractLayalinaResort,
Gueish, nr. 80, Raml Station,
Bay,P.O.Box52.
Na'ama
Tel.: +03-4846837
.
Alexandria;
SINAI
***Agamy
Hotel,Al Bittash
Palace
Hoteluri de 2 gi 3 stele
** Zeitouna
ElAgami,Alexandria;
Camp,Str.Catherine; Beach,
Tel.:+03-4330230,
Tel.:+069-471409,
Fax:+03-4309364,
Fax:+069-2476535,
** El Salam
Hoteluri de 4 stele
Hotel,Str.Catherine;
WndsorHotel,Str.El Shohada,
Tel.:+069-471379,
Alexandria;
w, 17,RamlStation,
Fax:+069-2476535.
*** Daniela
Village,
Str.Catherine; Tel.:+03-48087000,
Fax:+03-4809090.
Tel.:+069-471379;
+069-3482671;
HOTELURIPLUTITOARE
+069-3486712,
PENTRUCROAZIERELE
Fax:*069-3607750.
PE NIL
TUR SINAI
** LidoHotel,MoonBeach,
Hoteluri de 2 sau 3 stele
Tur
** Memphis,
Str.IsmailMohamed,
Sinai;
nr.
Zamalek;
238,
Tel.:+069-771780,
Tel.:+202-3403087,
Fax+069-4543523.
**
oferà8 zilede
Fax+202-3413230;
JolieVilleyHotel,In FrontPort
croazierà.
ElTor,TurSinai;
*** King Tut Fleet,Str. Ismail
Tel.:t069-77llll.
Mohamed
, nr.23B,Zarnalek;
81
Tel.:+202-7361950;
+202-7353087;
+202-7350676,
Fax:+202-7363230;
oferà8 ziledecroazierà.
Hoteluri de 4 sau 5 stele
**** NileRhapsody,
Str.26thJuly
nr. I12,Zamalek;
Tel.:+202-3420488,
Fax:112+202-7354897;
oferà8,5sau4 ziledecroazierà.
**** SunBoatIII, Str.Youssef
El
Guindy,
nr.18,Boustan
Centre;
Tel.:+202-3936255,
FAx:112 + 202-3915179;
oferà7 ziledecroazierà.
***:r*Ramses
EgyptII, Str. Z6th
July,nr.195,Agouza;
Tel.:+202-3472205,
112 +202-3462354;
oferà5 sau7 ziledecroazierà.
*:t*** OberoiShehrazad,
Mena
HouseHotel,Str.Ahram,El Ahram,
Giza;
Tel.:+202-3833222;
+202-3833444,
112+202-3837777;
oferà5 sau7 ziledecroazierà.
ANEXA5
RESTAURANTE
DIN
CAIROSI ALTE
LOCALffÀ11
Cairo
o Al-Haty,ShariaHalim,nr. 3;
Program:11.00-23.00
(în timpul
Ramadanului,
I 9.00-23.00).
o Alfi Bey, Sharia Alfì Bey,
nr. 3; Program:
zilnic,de la prànzla
miezulnoplii.
o Arabesque,Sharia easr
proel-Nil,nr.6 Tel.:+202-5748G77;
gram:16.00pànàla miezulnopgii(în
- Program:
timpulRamadanului
de la
17.00
penàlamiezulnoptri).
o Fu-Shing,
Str.Talaat
Harb,nr.ZB,
(înpasaj);
Program:
dela anúazà.pànà
la miezulnopfii.
82
Egipt
Luxor
r GreekClub,în susde Groppi's
1886,Wnter Palace
pe Midan TalaatHarb; Program: o Brasserie
el-Nil;
Hotel,Corniche
18.00-01.30.
ShariaHodaShaarawi, Tel.:+2095380-422.
o Felfela,
Hotel,
Program: o La Mamma,Sheraton
nr. 15;Tel.:*202-3922833;
Tel.:
374-544
Walid;
Ibn
Khaled
Sharia
zilnic,de la 06.00pànàla miezul
Nefisa,Sharia
o KushariSaiyyda
nop{ii.
làngàsuq.
Kamel,
o Paprika,Str. Cornicheel-Nil, Mustapha
Hurghada
vestdelirrnulTV;
nr.1729,Ia
zilProgram:
o ChezPascal,EmpireHotel,
Tel.:+202-5789447;
Al-Dahar.
Centre
Shopping
nic,11.00-01.00.
peplajà,în Sekala;
o El-Sakia,
o AbouShakra,ShariaQ-asral.
Tel.:+0265442-497
City;TeL:*202Ainy,nr.69,Garden
Tariqel-Sheraton;
13.00-01.00.
o Felfella,
1; Program:
364881
Tel.:+0265442-410.
o CafeteriaKhan el-Khalili,
ltalian,Intercontinr. 5; Program: o Restaurant
Str.SikketEl-Badistan,
nentalHotel.
10.00-02.00.
SharmEl-sheikh gi Sinai
Khanel-Khalili,
o Restaurantul
Hilton,golful
Lane,
o PlajaBBq Fayruz
OberoiHotels,Str.El-Badistan
(restaurant
plajà)
pe
Na'ama
preluri:
Bazaar;
nr.5, Khanel-Khalili
Str. Main, golful
orientalà;
o Dananeer,
40-65lire;bucàtàrie
Tel.:+202-600321.
Na'ama;
Tel::*202-5903788.
golful
HotelulGhazala,
Sharia
o TamTam,
o Groppi'sAl'Americaine,
Tel.:*202-6001509.
Na'ama;
m.44.
el-Din,
Emad
Alexandria
RESTAURANTELE
elo Tikka Grill, Al-Kashafa
ÎruCruNO
PLUTITOARE
Club;Tel.:+202-4805114.
Baharia
o NileMaxim;
Ahmed,Str. Sharia
o Mohamed
ext.8383.
Tel.:+202-340-8888,
6.
nr.17; Tel.:+202-483357
Shakour,
o The Nile Pharaoh&Golden r Capd'Or,Sharia
Adib,m.4;
Tel.:+202-5701000.
Pharaoh;
Tel.:+202-4835177.
Tel.:+202-355-4481. o Pastroudis,
o Scarabée;
Shariaal-Hurriya,
Giza
nr.39;Tel.:+202-4929609.
nr.
Tikka,Str.El Haram,
o Chicken
nr.43;
Zaghlul,
Safia
o Elite,Sharia
202;Tel.:+ 202-3854282.
Tel.:+202-4823592.
Fax:+202-7360851,
e-mail:roembegy
@occess.com.eg.
Numere de urgentrà
generale:
123.
Urgenle
TNFORMATil
UTTLE
770+123.
Ambulanlà;
Monedaoficialà: lira egipteanà Polilie:122.
(Egyptian
pound- fE), cu subdivi126
Poliliaturisticà:
ziunea
piastru(pl.piaqtri);
în funclie
(sauTel.:+202-3906027),
de ratainflaliei:I dolar- 6,5 EE,
Sharia
Adli,nr.5, Cairo.
I euro- 7,5fE
Alteinformalii:
140.
Coduri telefonice
- 03
Alexandria
- 097
Asswan
Asyut- 088
Cairo- 02
- 084
Fayyum
- 065
Bancnotà
de20delireegiptene
Hurghada
Ismailia064
Luxor- 095
PortSaid- 066
- 069
Sharmel-Sheikh
-062
Suez
Spitale
Bancnotà
de50depiagtri
Anglo-American
Zohoreya(làngà
Ttrrnuldin Ciro), Zamalek;
Sediul local aI Aqentiei TaTel.:+202-3406162.
rom, adrese gi telefoóne'utile
International
AsSalaam,
Corniche
ShariaQasrel-Nil,nr. 8
el-Nil,
Maadi;
Tel.:+202-57
66655;5766699,
Tel.:+202-363-8050;
Fax:*202-5766622,
+202-3634196;
e-mail:GSA_IAR
OM@etnet.com.eg
+202-3638424.
Ambasada Romàniei la Cairo
Farmacii
El-KamelStr. Mohamed,trr. 6,
o Ali&Ali, Str. SelimanAbaza,
Zamalek,Cairo;
nr.37,Mohandiseen;
Tel.:+202-7360107;
Tel.:+202-3943417.
ANEXA6
+202-7368785
Egipt
84
Metroul din Cairo - celemai
o Seif Farmacy,Str. Qasral-Ainy,
nr.33;Tel.:+202-3653880.
importantestaÍii pe linia principalà
TRANSPORT
Parcàrilesunt în generalîn fala
hotelurilorimportanteqi prepl poate
fi negociat.Companiide taxiuri nu
existà,dar oraEulesteun furnicarde
taxiuri în culori standard,negrucu
alb,careblocheazà
neîncetat
turiEtii.
Autobuze:
400:aeroport-centru
66: Nile Hilton-TahrirSquareKhanel-Khalili
82:sprePiramide
365sau366:sprePiramide
Tfamvaie în Alexandria:
l: staflaRamlehcàtreSidiBishr
4: rutà circularà
nord-sud:
în
o Sadat(în TahrirSquare),
apropierea
Muzeului
Egiptean;
Zeynab,làngà
Moscheea
r Sayyida
lui IbnTulunEiîn direcfla
Citadelei;
r MarGirgis,staflapentruMuzeul
CoptqiVechiul
Cairo,cubisericile
sale
vechi;
în apropierea
Bisericii
o Al-Maadi,
SfinteiFecioare;
ultimaoprire
o Helwan,
Ttlrismul egipteanpe Internet:
www.touregypt.net
www.tourism.
egnet.net
www.egyptair.co.eg
$.i*bss
..,..
gAirpoÉ
ErbetEt-tlrlrftl
8-Blirl fi-ZúPà
Ain Slrm.
IfÈe?iiit
n
FryF"qbg
a
El-tirtrnyyr
Hctnial tl-Zrlloùn
{irein}}t y
t
HrrhycqEl-Zriloun
Srny El-{obbr
Hecronrrt El-Qobbú
l(abrlEl^Oobbr
lr.rshirJELl?dr
Ssjl:li fì:rÈs{
I
ù
î**l
fl^lv:r;1
tu tiaf,
" ' ' L a ' -r*.
fiíJi{ì:1}
&fft{1ift
Bhrmrr
nnl {Rrmrm}
$tr{eq
I
Cr iro ;Jrirctsity
]
I '
f sia squar*
*sio
nuts*,y
*ghs$$luhs
9.!rycdr ZGlmb
€Ilrrlet Ft-tslrh
fihr Girgic
ELZrhnr
tlsdayrqEl4rredl
Srh.n.t El-fihrdl
Ton El.ErLd
l(o:dlt
Torr Él-Arnr|rn
tl-hr:rn
lhrhycq
llrhnn
W.dlHof
Ah X.hrn
Hshran
Hartametroului
dinCairo
Anexa6
85
Aeroportul Internagional din
internalional,
o Aeroportul
CairoseaflàIa24kmdeora$.
Tel.:+202-2914255,
ext.:2223.
Noul
aeroport,
Tel:+202-2914255
66
5.
o
/ /7
Tel.:+202-291-4277.
Oficii de turism în Cairo:
Tel.:+202-764214
o Garacentralà,
Sediulcentral:Misr Tiavellbwel
Birouri ale companiilor aeriAbbassia
Sqgare,
Cairo;
ene de càlàtorii:
Tel.:+202-2854509;
MidanlhlaatHarb,
o Air France,
+202-284-t970;
(Tel.:
Fax:+2A2nr.2;
+202-5758899,
Fax:+202-2854363.
airfrance-me.com),
5771744,(www.
6.30.
Program:
8.30-1
sàmbàtà-joi,
Pogtaegipteanà:
fucade,
Air
Sinai,
Nile
Hilton
o
o Sediulcentral:Cairo,Midan
60948;
Program:
Ataba;
zilnic(xceplievineri), Tel.:/Fa,r:+ 202-57
Program:
zilnic,
8.30i 8,00.
întreorele8.00-18.00;
în timpulRamaAlitalia,
Hilton
Arcade,
Nile
o
danului,
9.00-16.00.
intrarea
Tahriu
Poste
Restante,
Post
o Postrestanc
Tel.:+202-5785823,
Fax +202OfficeAtaba,ll5ll Cairo;Program:
5786924,
zilnic,sàmbàtà-joi
vineri
8.00-18.00;
: caiupaz
e-mail
@alítalia-egypt.comi
8.00-12.00;
Ramadan
9.00-16.00.
Progam:
duminicà-vineri,
9.00I 6.00.
Convorbiri telefonice interHarb,
Airlines,Thlaat
I American
nalionale: Se folosescfie carduri nr. 2, Tel.: +202-5749360,
+202telefonice
Menatel
sauNile,cuesegà- 3907
zilnic,9.00045;Program:
17.00.
sescla toatechioqcurile
de presa,fie
. BritishAirways,ShariaBustan
telefoanele
la coll cu MidanTahrir,Tel.: +202cu acces
direct,instalate
oficiiledetelefonqi telegraf
din Cairo, 578AT
47674);
$ / 4/6,Fax+202-57
la urmàtoarele
adrese:
Sharia
Adly,nr.
I 6.00.
Progam:zilnic,8.008; Str.Alfi Bey,làngàWindsorHotel;
m. 5,
o El Al, Shuiael.Malaizi,
Shuia Ramses,alàturi de Sharia Zamalek,
411620;
Tel.:/Fax:+ 202-3
Tawfiqia;
Str.MiydanTatrir,nr. 13.
17.00.
Program:
zilnic8.30o KLM,1l ShuiaQasrel-Nil;
Alte locagii:
Tel.:
t202-5747004,
o ShariaAdly,
Fax
+202-5747330;
cod02.
Tel.:+202-3913454,
www.klm.com.eg;
Tel.:+202-3850259.
o Piramide,
8.30-16.30.
Program:
Aeroport,
Harb,nr.9,
Talaat
Lufthansq
o
CI(t.3640.
Ibl.:t202-667475,
Tel.:+202'3930366;
8.00I 6.30.
duminicà-joi,
Program:
Egipt
86
Str.Qasrel-Nil,m.22;
r Swiss,
Tel.:+202-3921522,
.
+202-669537
aeroporr:
Birotuile Autorità1ii Egiptene
de Tbrism (ETA):
c edi$ade joi a ziaruluiAl-Ahram
(75piaqtri).
Sugestii de cumpàrAturi
o Khan el-Khalili: parfumuri,
mirodenii,esenle,bijuteriidin aur gi
argint,covoare,obiectedin cupru gi
Cairo
aramà,artàaplicatà,articoledin piele
Square,
o Abassia
lucrate manual, sticlàrie,ceramicà,
Tel.:+202-2854509,
veEmintebrodatemanual,încàl$+202-2841970,
minteEiobiectededesigninteriordin
Fax:*202-2854363.
lemn sculptate manual, obiecte
Tel.:
+202-3913454.
Str.
Adly,
o
egipteneEi beduine,
tradilionale
Tel.:+202-3850259.
o Piramide,
(narghilea),instrudin papyri, sheesha
o AeroportulInternagional
mente muzicale,obiectede artà de
Cairo,
influengàfaraonicàEi islamicà,proTeI.:+202-2914255;
duseelectrocasnice
| 4277 (ext.2223)
+ 202-29
Eielectronice.
(Ramses
Station),
o TalaltHarb Ei Qasrel-Nil: cele
o GaraCentralà
mai noi creaÉiîn materiede moclrr'
Tel;+202-764214.
vestimentarà
Alexandria
Eiaccesorii.
Tel.:+203-807985.
o RamlStation,
din
o AeroportulInternaqional
Tel.: +203-4202021.
Alexandria,
Tel.:+203-4925985.
o Garà(Masr),
Alte ora$e
BirouriETA se aflà Ei în Luxor,
El-Sheikh.
Aswan,
Hurghada,
Sharm
Presàscrisà cairotà (informaqii
sàlide
despre
noutàilîn cinematografe,
de
noapte):
concert
cluburi
Ei
o cotidiene:EgyptianGazette,
Egyptian
Mail;
MiddleEast
o revistesàptàmànalq
Times(3lire);
o revistelunare:Cairo's(4 lire),
(9lire);
Egypt'lbday
':
87
ANEXA7
EXPRESII
UZUALEÎN
LIMBAEGIPTEANÀ
(transcriere
foneticà)
Bunàdimineap- Sabakh
el kheir
Bunàziua- Masael kheir
Paceafie cu tine - Es salam
alleikum
- MaaSalaaem
Larevedere
- Tesbah
Bunàseara
al-lakehir
Cemaifaci?- Ezzaik?
Suntbine- Kwaiys
- Esmak
Cumte cheamà?
eh?
Da Naam
Nu - Lae
Terog- Minfadlak
- Shukran
Mullumesc
Mullumesc
foartemultShukranghaziila
- Eesif
Iartà-mà/Scuzà-mà
- Shimeel
Stànga
- Iamiin
Dreapta
- walwalla
$i/Sau4tlici
Nicio problemà
Mafiishmushkhela
Apà- maae
Spital- Mustashfa
- Djawez
Paqaport
ez safar
Automobil- Saiyyara
- Otobiis
Autobuz
Avion Taiyyara
Tien- Khiytur
Vapor- Safiina
Hotel- Funduk
Pat- Sariir
- Bait
Casà
Slavà
Domnului
Al khmadu-lillah
DacàDomnulvavoi In sha-allah
Cifrele egiptene
;
sifr (0)
wahad(l)
Y
edniin(2)
r
(3)
talaaeta
f
uba (4)
ò
(5)
khamsa
7
V
A
I
setta(6)
saba(7)
(8)
tamaniyah
(9)
tesaah
CUPRINS
C u v à n t î n a i n t.g. . . . . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . o . .
.......3
SàpornimIadrum....................................5
Am ajuns! . . . . . . . . . o . . . . . . . . . . . . o . e . . . . . . . . . , . . . . . .10
T k a s e u( lCl a i r o e s e n f. i.a. l.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 3
Trasgul
II (Cairoislamic). . . . . . . . o. . . . . . . . . . . . . . .
. .32
Trasgul
III (Cairocreqtin). . . . . . o. . . . . . . . . . . . . . .
. . .43
Tiaseul
lV (Complexul
.,46
dela Giza)o. . . . i . . . . . . . . . .
T i a s gV
u l( L u x o r .). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.. .51
r ,u r g h a d.a. .). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 5
T r a s eVu Il ( L u x oH
gipeninsula
Traseul
VII (Sharm
el-Seikh
Sinai), .... . . ... . .61
Tiaseul
Vm (Alexandria)
. .65
........................
Anexa1 (Scurtà
istoriea Egiptuluiantic) . . . . . .
. . . . . .69
Angxa2 (lstoriaoraEului
Cairo). . . . . . . . . . . . . . . .
. ., J2
Anexa3 (Obiective
turisticeîn Egipt) . . . . . . . . . . . . . . , , . , ,74
Anexa4 (Posibilitàgi
de cazare
în Egip$. . . . .
. . . . .,,, .78
te
A n e x 5a ( R e s t a u r adni n
Cairo
E ia l t el o c a l i t à.1. i. ). . . . . . . . 8 1
utile) . . . . . . . .
Anexa6 (InformaÍii
. . . . . . . . . . . . . . . . .83
în limbaegipteanà)
uzuale
Anexa7 (Expresii
. . . . . . . .,,,, .87
HartaEglptului