Renata Tatomir Egipt ._::* cunostinte ,t Ea! la îndemànà Grteade buzunar 3 càror descoperirele-ar fi asigurat decarese alàturidefaraonii-zei nemurirea apropiaserà;aventurieri,reporteri în sauturigticurioEi senzalionalului càatuncicàndmi s-apro- càutarea Màrturisesc celpulino qi l-au stràbàtut toli indiscre1i... un ghid desprefara pus sà alcàtuiesc i-au în vialà.I-ausimlit parfunrurile; în primelemomenteam fost datà faraonilor, o au savurat descifrattainahieroglifelor; Aveamocuiasàîmpàrtàqesc entuziasmatà. Khan în vestitulbazar partidàde tocmealà despre melepersonale celorlalliimpresiile el-Khalilicu versaliivànzàtoride suvetàràmul Egipt,laraundemàsimtcaacasà, saubocancii sandalele niruri;qi-auadàncit carem-afascinatde càndam citit prima piramidelor dela Giza(Gizeh), în deEertul timp, le datàcà4ilede istorie.In acelaqi au misterios; Sfìnxuluizàmbetul întorcànd puteamoferi cititorilor informalii nu rotitori uimili la dansulderviEilor asistat dar gi càt se poatede numaiinteresante, (Saladin), din Citadelalui Salah-al-Din în timacumulate utile,rodalexperienlelor al EgiptuluiEi cei mai sultan vestitul (pe în egiptologie decercetare pulburselor faimoserou musulmancare a recucerit gralie sàle primesc careamanrt onoarea în 1187;aubàtut dela crucia;i, Ierusalimul generozità1ii statuluifrancez). cu teamà,sfialà,trufie sau veneraliela Dupàce a trecuteuforiamomentului, templedela Luxor, portileimpunàtoarelor Bine-bine, amfostînsàuEorconsternatà. Karnakqi Abu Simbel;ori s-auîncumetat Egipts-auscrismii de tonede dardespre mormintelor sà coboareîn adàncurile articole,reportaje,docuCà4i, hàrtie!!! acolo, descoperind regaledin ValeaRegilor, egiptoloadicàistorie,arheologie, mentare, gi vialà. eterna adevàrata în modparadoxal, tradilii,obiceiuri geografie, gie,lingvisticà, ca deruleaza se imagini Toateaceste multe-multe... într-unfilmîn minteamea,în timpcescriu $i, pe làngàtoateacestea, toatelimbileplanetei. aceste ghiduri!In aproape rànduripentrutoli aceiacarevàdîn încà unul...CeaEputea Egiptmai mult decàtlitoralulrenumital acum cu eu vin $i sàle spunturigtilorde azi,caresà nu se Màrii RoEiidin statiunea turisticàSharm tip? el-Sheikh de acelagi în altepublicagii regàseascà liniEtitàpe sauchiaro crozierà toatàlumeaEtie Nil, dela nordla sud. Càesteo 1aràfascinantà, foartebine, Ei asta încà de pe vremea sàcauliîn Egipt Nu te gràbi,càlàtorule, bàtrànuluiHerodot. Filosofi greci gi distracliilebinecunoscute de acasà baruriie, romani;cuceritoriEi creatoride imperii, vacanfa la malulmàrii,discotecile, precum cluburile,cinematografele sau caselede mànagide ambi;ii universaliste, în sàte relaxezi Alexandrucel Mare,Cezarori Napoleon; modàîn carete-aiobignuit din toatelinuturiieOrientului; Romània sauEuropa!Nu uita,dragàcitinegustori càlugàrigi pelerinicregtini,ràzboinicide torule,cà aceastà 1arà,carepentruunii numai înseamnà slavàDomnului!) diferitenaqiisaureligii,cavalericruciali; (pu1ini, imenEi, debolovani sufocantà egiptologide geniu,precum o aglomerare exploratori, Champollion;arheologi în càutarea nisip, forfotà obositoareqi muit-mult de comori,a prafl a fost leagànulcivilizaliei,sursàde regaleîncàrcate mormintelor îrunlNTE cuvANT 4 inspiralieqi modelnu numaipenrruanri. chitateaclasicà,ci gi pentrupopoarelede maitàrziualeEuropei.Sàneamintimdoar deimpresionantele exponate egiptene existenteîn muzeele marilorcapitalegi metropole europene(dacàar fì sà mentionàm doarBritishMuseumdin Londra,Louvre din Parissau Kunsthistorisches Museum din Viena)qi careau contribuitprin unicitatealor,în moddecisiv,la renumeleacestoradin urmà,datoritàvaloriilor istorice, arheologice qi estetice. Egiptulesremulrmaimultdecàto qarà, multmaimultdecàtun popor.Egiptuleste un univers,un mod gi o starede a fi, cu carecàlàtorulnu se mai întàlneqte în nici un alt stat islamic.De aceea,încàde la începutse impune un avertisment:cititorule,o excursie de o sàptàmànà sauchiar una de 12 zile nu sunt sufìciente. L-am stràbàtutîn maimulterànduriqi defiecare datàam a\rutsurprizasà descopàr mereu altceva, o stradàsauchiarun cartierîntreg necunoscut din Cairo,o nouàzonàarheologicà,un alt templusauun alt mormànt dinsud,o altàmoschee maiestuoasà, un alt bazar, mereualteobiceiurineqtiute, venind din timpuripestecareprafuldeqertului nu s€va a$terneniciodatà.Asemenea piramidelorascunse subnisipulSaharei, iare ies la ivealàcàndte a$teplimaipulin Eial càror numàrnimeninu-l poatepreciza, tot astfel îfl apar nenumàratele falete ale ,,personalitàlii"Egiptului,defiecaredatàcàndte întorcila el. Poatecàar trebuimaicurànd sàvorbesc despre o persoanà ,,e1"cadespre vie, careîgi spunecelui care aré rigazul sà-lasculte povestea viegiicenu semàsoarà în ani,ci în milenii.Eu amaflatfragmente uluitoaredin ea$i arnsàf le spungi 1ie, dragàcititorule, oricineai fi qi oriundete-ai Egipt afla,agacumamperceput-o eu.Casàî;i las deschisà uqaEgiptuluigi penrrualtàdatà, sà te reîntorciacolopentrua gàsimereu Viap. Vei gàsi în paginile urmàroarenu numaio povesteorientalà,cu iz decafeaqi narghilea,ci vei aflagi ce reprezintàacest objectpentru egiptean,de unde î1i poli achizi;ionauna sau unde sà-i savuiezi aromaunicà. $i dacàai mai auzit càtecevadespre piramidele dela Giza,î1ivoi spunecumsà ajungiacolorepedegi ieftin,de undesà-fi cumperiunele... în miniaturà. O sàte învàE sà-flscriisingurnumeleîn hieroglife peun papirus.Saude unde sà-1iprocuriunul adevàrat,nu unul confeclionatdin coji uscatedebanane. Ori,dacàte simgiatrasde zona vechea capitalei,renumitàpentru vestigiiletimpuriialecreEtinismului de rit copt,vei aflagi undete poli rugaîn linigte în làcagele modernedecult cre$tine. Sauce trebuiesàgtii înaintedea exploraMuzeul Egiptean(cunoscut qi caMuzeulde Antichità1iEgiptenesau Muzeul de Egiptologie).$i multe ake asemenea informalii caresàîmbineplàcutulcu urilul,toatepe parcursulcàtorvadintre celemai interesantetraseeturisticeprin 1ua faraonilor. Anexele,bogatecanumàr,varietateqi substantà,te vor ajutasà gàseqti mai repede elementele de caree$tiinteresal Am sà î1i ofer, cititorule,un Egipt subiectiv,prezentatnu doar prin ocliii càlàtorului sauai turistului,ci maialesprin aceiaai cercetàtorului, devoratdeo necontenitàcuriozitatetemerarà,cue analizeazà. critic pànàEi propriilesenzaliisausenti_ mente$i pentrucare,,tainele", trebuieîn modobligatoriu dezvàluite... 5 LA SAPORNIM DRUM de iarnàqi, Seapropiausàrbàtorile cum de cà1ivaani nu mai simlisem m-amgàngustulvacanteiadevàrate, dit cà dupà atàtamuncàintensàqi cu sustinutàm-aqputearecompensa càtevazileliniEtite,departede agitalia de acasà.In plus, vremearece gi umedà,cu ploi ceparcànu semaiterîn lapovi$,a fost minau,transformate factorul decisivpentru a alege o în Egipt. excursie Ce altà destinaliepoate n mai bunà pentru un turist care adorà soareluigi ambiantaoriendogoarea tall? Nu-i vorbà, qtiam foarte bine unde merg.Stagiilede documentare la Institutul Francezde Arheologie Orientalàdin Cairode carebeneficiasemîn mai multerànduriîn calitate de cercetàtoregiptolog(pentrucare fln qi pe aceastàcale sà-mi exprim presrecuno$tinpdirectoruluiacestei tigioaseinstitulii, distinsulprofesor BernardMathieu,$i, nu în ultimul rànd, guvernuluifrancez)au fost o dea stràbateEide a $ansàformidabilà prà minunatàla pas. cunoa$te aceastà Sau u\aroatà", pentru cà bicicleta unuldintre este,o sàvàvinàsàràde1i, avantajeatuncicàndajungiîn Egipt. Cine Ei-arputea imagina,cu atàtea milioanede taxiuri pe stradà,carese prin fin scai de tine, agasàndu-te claxoaneleinterminabile,sau cu carete duc microbuzele Eiautobuzele pe orice rutà doreqti?!Dar despre pufin mai încolo. acestea, vreme?Hm, perfect Càt despre^ pentru mine! In oricareanotimpaE mergeîn Egipt,màsimt la fel debine, chiar Ei în lunile canicularede varà, cànda ieEipe stradàdupàora 11.00 este sinonim cu a-fi semna de mànà,sentinla cupropria-1i bunàvoie, la o moartelentà. însà suporDacàdumneavoastrà torideEi ta{i greuverilebucureEtene vreti sà vizitagi Egiptul, alegeli o excursieîn perioadade iarnà,cànd vremeaesteplàcutà,chiarràcoroasà, iar nop{ile u$or friguroase.Puteli care plecagi în lunile de primàvarà,, varà de de începutului suntasemenea pe la noi.VerileEiiernilesuntuscate, în timp ce, primàvra, o furtunàde nisipestecevaobiEnuit. atuncicàndamvàzutpe Recunosc, detulistelede excursiialeagen[iilor pentru Egipt oferte romàneEti rism Ei pentrulunileiulie gi august,am fost Ce poti face acoloîn deconcertatà. miezulzilei,càndla Cairosuntpeste 40"C,iar în deEertEiîn sud,Ia Luxor, ValeaRegilorqi Aswantemperatura atingevalori mult mai înalte?Poate doarsàte mu[i de Ia aerulclimatizat al camereide hotella celal autocarupe plajaauriede lui. SausàleneveEti 6 Egipt seaflàla CityHouse sau Sharmel-Sheikh, Hotelul deo steaGarden la Hurghada Salah, adresà: Str.Kamalel-Din Rogie, irealde... urmàtoarea în Marea ràcorindu-te +202-7948400 Tel.: sau nr. 26, City; Garden Cumsàcoborila50"C +202-7944969 albastrà Eiclarà. 944126, ; Fax: +202-7 unuimormàntdinValea Situatîninimacapitalei, în adàncurile înspatele luxosulul Regiloaundeun ventilatornu este hotelSemiramis într-ooazàde Inlercontinental, cartier verdea!à într-un cu pentrua putearespira?! suficient 9ikil depàsàri, ore cusimlulaventurii, càteva Pentru ceidotali potfi,în Cairo, lapassaudemerscubicicleta, deneuitat. o experien!à Luxor sauAlexandria, Numai cuoamenii, agapoliluacontact poliîmpàrtà9i gipoli oriental dinspiritul trecutului. locuriîncàrcate demagia descoperi Egiptulîn Deasemenea, esteindicat sàvizitali maireci,începànd dinluna anotimpurile pànà prinaprilie-mai, octombrie cànd (înmiezul coterezonabile temperatura atinge zilei, înlunaaprilie, 32'C, iarînlunaoctombrie fiindmairàcoroase). Nuuitali, 28"-300C, serile niciodatà înEgiptnuplouà aproape 9i,càndse întàmplà, carenu suntdoarcàlivastropi, maimultdecàteva secunde. dureazà Aqadar,m-am hotàràtsà mà întorc în Egipt, de data aceastaca simplu turist. Preferamforfota Ei aglomeralia veselàa cairolilor, agitaliei obositoare bucuregtene.Am optat pentru o excursiepe cont propriu gi am trecut la càutuea unei cazàri convenabile, caresà îmbineplàcutulcu utilul, un loc în caresà-mistabilesc,,cartierul general"al càlàtorieimele în 1ara faraonilor.Gralie Internetului,am gàsitceeace càutam.Un hotel de o stea,într-o zonàliniEtitàgi bogatàîn vegetaÍie, la cinci minutepe jos de lhhrir Square(sauMidanTahrir,cum estecunoscut celebrulcentrual capitalei) gi de Muzeul de Antichità1i Egiptene. largi,mai clàdiri vechi, degràdini înconjurate modestul, City darmaiconvenabilulGarden House areunatuîn plus.Esteînapropierea (SUA, Canada celormaiimportante ambasade turistul vabeneficia si Marea Britanie), astfelcà pentru càpoliliagi deo siguran!à sporità, la în permanen!à armata egipteanà vegheazà publice. pàstrarea Pevremuri ordinii ,silinigtii popular iar egiptologilor, înràndul erafoarte diferitelor astàzi estepreferat decàtrestudenlii universitàli stràine dinCairo. derezonabile Cupreluri extrem 9iunpersonal estealegerea agreabil, Garden CityHouse perfectà, càlàtoriitineri, oferind maialespentru pentru toatefacilitàlile necesare afacedin vizitatorul. fiecare excursie ceeaceîgidoregle cuo ambian!à caldà arerestaurant Hotelul 9i prieleneascà, iarunele camere aubàiprivate. duguri cuapàcaldà, spàlàtorie, Altefacilitàli: pazà permanentà, prinsatelit, televiziune internafional. telefon cuacces Lareceplie se potgàsihà(igratuite alecapitaleigi ale!àrii. Indiferent deduratagederii, suntoferiteexcursii zileînEgipt demaimulte saunumaiîn Cairo, asigurànd, lacerere, inclusiv transportul gratuit plecarea lasosirea la clienlilor 9i delagispreaeroport. Infunclie denumàrul dezilepecaredorilisà-l petrecefi, vàputeliasigura cazarcacu micul dejun inclus, încamore cuunul, douàsautrei paturi, lapreluri variind între6,5.9 euro/zi (camerà single)sau 5,7-7 euro/zi (camerà cudouàpaturi). Altesugestii decazare: Hotelurile ieftine, de1.3stele, auprefuri gi cuprinse între3-45euro/zi, iarcelescumpe delux,de4-5stele, între50-450 latà euro/zi. càteva, dincareputefialege înfunclie Sàpomimla drum 7 gide decaredispuneli lbate acestehoteluri sunt situate debugetul turistic: interesul în centrul oraEului,în apropierede o NewSunHotel(pensiune/hotel categoria PiaqaTahrir(MidanTahrirsauTahrir Str.Talaat Harb, nr.2,Tahrir Square 1stea), Square, cummai estenumitàEicum spreMuzeul Egiptean cuvedere (3euro/zilpatul); va apàrea,în diferitelevariante,qi în o Canadian (pensiune), Hostel Str.Talaat Harb, acestghid).Và sfàtuiesc sàvà oriencumicdejun inclus); nr.5 (5euro/zi, tali pentru cazarcîn aceastàzona, o NewGarden Palace Hotel(2stele), deoarece de aici sunt celemai scurte ElTahrir, nr.11- Garden City Moduriete (10euro/zilpatul). distanleqi cele mai rapidedrumuri lacategoria de2 gi3 stele: Altevariante càtre toate punctele de maximà o LotusHotel(2 stele), Str.Talaat Harb, atractiedin CairoEi chiarspreperinr.12;Tel.:+202-57 50627, Fax:+202-921621 ; ferie Muzeul Egiptean,Universio Windsor (3 Hotel stele), Str.Alfy,nr.19; Tef.: +202-5915277, 621 Fax:+202-5921 tatea Americanà (The American ; o Odeon (3stele), Palace Hotel Universityin Cairo)- casede schimb Str.Abdel Hamid Said, nr.6; valutarqi oficii de turism,restaurante Tel.:+202-776637, Faxz+202-767971 . de lux pe malul Nilului (pe apele Lacategoria 5 stele: o Semiramis Intercontinental, Str.Comiche càruiavà puteli delectaîntr-o plimpemalul Nilului, înzona el-Nil, nr.11511, bare cu fellucasau puteli faceschi 100450 euro/zi, oferà centralà; cupreluriîntre gi fastnautic),farmacii,restaurante pentru absolut toatefacilitàlile turigtilcareî9i nesfàrgite magazine food-uri, stràzi cu permit costisitoare; unhotelcare o vacan!à împletegte modernitatea cufarmecul variate,cofetàriisaudrumulspregara vremurilor dedemult; centralàdin RamsesSquare(Ramses o El-Gezirah and Sheraton HotelTowers Station).Tot de aici, chiar de pe o Casino, o construcfie turncareasigurà putelilua trotuarulstàngal muzeului, panoramicà vedere înzona a oragului, pe (Gezira), sudicà EhGezirah de Nil. a insulei autobuzul365 (cu aer condilionat) delux, Are436decamere 9iapartamente spre piramidelede la Giza,un taxi restaurante detoate dispune 9icazino, ieftin càtre Muzeul Islamic,spre facilitàlile lacelemaiînalte standarde 9i bazarul Khan el-Khalili sau spre Egiptean seaflàfoarte aproape deMuzeul 9i deShopping Center. andBusiness Citadelà,ori metroul spre Vechiul Prelurile variazà între75-300 euro/zi; MuzeulCopt. Cairo,undesegàseEte Adresa: Str.E!-Orman, Gezira; Dacàwe[i însàsà và trezili dimiTel.:+202-3369700 sau+202-3369800; piramio Ramses neaiacu ochiipe imensitatea el-Nil, Hilton Hotel, Str.Corniche pemalulestic nr.1115, Are836de alNilulul. delorde la Giza(decare,va garantez, camere de bazin delux,bar,gasereslaurante, nu và dali seamadecàtla fala iocuînot,terasà plaiàginumeroase pentru servicii în apropierea pentru +202-57n444, lui!), vàputeli cazachiar oamenii deafaceri;Tel.: acestora. +202-575800, 152. +202-576888; Fax:+202-5757 I Pentru turigtii cufonduri financiare solide (gimàgàndesc înspecial laoamenii deafaceri), ceamaipotrività alegere estefastuosul complexMena House Oberoi, depeAl-Ahram (Pyramids Road), Giza; Tel.:+202-3833222, Fax:+202-3 837777 ; e-maif : obmhobec @oberoÍ.com.eg. (camere Are523deunitàli cuaercondifionat, prinsatelit, minibar, televiziune telefon inter. nalional cutoateprodusele de 9ibaiedotatà toalelà); apartamente, vile,camere decon. gràdini ferin!e, 9iunbazindeînot. Pentru ceilatfiturigti, Hotelul Les3 Pyramides (4stele), piramidelor, totdinapropierea avànd poate camere duble, maiconvenabile, fi o variantà giplàcutà. confodabilà Adresa: Pyramids Road, nr.229,Giza; Tel.: +202-5 822223; Fax: +202-5823700. Am fàcut rezervarea de acasà, rapid,prin telefon,apoi mi-am îndreptat atenliacàtreprocurareabiletului de avion. Ca Ei altàdatà, am preferat zborul companiei Throm, care, deqi aterizeazà,la Cairo dupà miezul noptii, estesingurarutà directàqi are cel mai convenabilpre1. Zborurile Tarom aulocînzilele dema(i, joiglsàmbàtà (cumicimodificàri delasezon ta - verificafi sezon deciîn prealabil acest amànunt laagenlia deundecumpàrafi biletul); biletul costà aproximativ 360euro. Avionul decoleazà delaBucuregti0topenila 21.40 9i laCairo (oralocalà). ajunge la00.25 Zborurile aucinainclusà înpre!. Altevariante dezbor: o Olympic Airways: 360euro, zborurizilnice, - decolarea laAtena; cuescalà orar:20.40 de laBucuregti-Otopeni; 22,50-aterizarea la - decolarea Atena; 00.50 dinAtena; 02.45 laCairo; aterizarea c KLM:800 euro, zboruri pànà deduminicà laAmsterdam; vineri, cuescalà Egipt - decolarea orar:15.25 delaBucuregti0topeni; - aterizarea 17.15 laAmsterdam; 19.45 - aterizarea decolarea dinAmsterdam; 01.15 laCairo; o Swiss International AirLines: 1.100 Euro, zborurizilnice, zilelor cuexceplia delunigi - deco. vineri, cuescalà laZúrich; orar:13.40 - ateri. larea delaBucuregti-Otopeni; 15.15 zarealaZúrich; 09.50, a douazi- decolarea - aterizarea dinZúrich; 14.45 laCairo. Cu biletul de avion în mànà qi rezervareala hotel confirmatà, am demaratformalità1ilede oblinerea vizei turistice,pentru care am avut nevoiede pagaport$i de o taxà de 500.000de lei. Aq fi putut sà obgin vizaqi depeaeroportuldin Cairo,dar, din cauzasimplui meu excesivde gi pentruun plus de siguprevedere rantà, am consideratcà este mai indicat sà plec din prà cu aceasrà problemàrezolvatà.Precizezcà am ales variantaunei càlàtoriipe cont propriu, fàrà sà apelezla serviciile vreuneicompaniituristicecareorganizeaziexcursii.CunoaEterea bunàa zonei,dar Eispiritulmeude aventurà gi-auspuscuvàntul qi dedataaceasta. Aceia dintre dumneavoastrà care opteazà,pentru acestgende,,expeditie" trebuiesàgtiecàautoritàgile egiptene và solicità, pe làngà dovadacazirii în Egipt Ei a biletului de transport pànàla Cairo,sàprezentali dus-întors dovada financiaràpe parcursul Ei voiajului,respectivminimum 100 USD/zi/persoanà. Dacà nu alegeli aceastà variantà,agen{iilede turism Sàpomimla drum I cuo ofertàgene- în calculîntr-o prà cu zile caniculare vàstaula dispozifie de pachete de pro- cumesteEgiptul). roasàEiatractivà O pàlàriesau o eEartàîmpotriva gramepentruEgiptpe tot parcursul Hm, mai binemà orientez insolaliei? anului.Iatàcàteva: o pàlàriu$cu l.afaploculuiEigàsesc o J'lnfoTours: excursiicomplete de9 zile hieroglifesauun baticcu ciucuridin (575euro)sau15zile(799euro); otoursro; vtww.jinf în magazinul bumbac,tipic egiptean, o ONTCarpa[i: peNil(aproximativ croazierà din incintaMuzeuluide Antichità1i ont.ro 700euro);e-mail:otfíce@ din Cairo sau într-unuldintre butio 0n Travel: circuitde475sau499euro,în e-mail: ontravel@xnet.ro curilecu suveniruridepeTalaatHarb. dehotel; funclie o Horoscop: gi Hurghada excursiiîn stafiunile Obligatoriu,aparatulde fotografiatEi euro,înfunclie el-Sheikh Sharm $ntre485-650 video, ambeledigitale,o vtvtw.hotel.horoscop.go.ro. camera deanotimp); a tehnologiei binecuvàntare adevàratà plecare, sàcontactali de Estebineca,înainte pentru Ambasada Egiptului, telefonic de vàrfdin zilelenoastre,binoclulqi lazisaua eventualelor ochelariide soare,plus niEte hà4i informaliilor solicitarea Adresa este modificàri deprocedurà. Ah, gi sànu uit sàschimb 1,Bucuregti, iar binefàcute. Bulevardul Dacia, nr.67,Sector de a decola(valutà bani înainte niqte sunt211.09.39 sau211.09.38. numerele detelefon convertibilàsaulei) în lire egiptene. Îmi vor fi de folos noapteacàndvoi paEaport, amînceputsà-mifacbaga- ajungeîn aeroportla Cairo,pentrua jul. Dupà o experienlà bogatàîn plàti un taxi (50de lire egiptenepànà dejanu mai aveam în centru) gi o cartelàde telefon ,,egiptenisme", privinlà. motivede stresîn aceastà pentru Menatelde20 delire egiptene, Càteva tricouri,douàcàmàEi Eidouà telefoaneneprevàzute. încà30 de perechi plusdouàperechi de lire egiptenepentrualte$icheltuielidin dejeans, pantalonimai subliri (pentruzilele prima zi - Internpt,bàuturi ràcoriIncàlpcaniculare) erausuficiente. toare,apà,fructe.In total, 100de lire qirezistentà. uqoarà mintea- comodà, egiptene,adicàaproximativ16 dolari Aqfi fosttentatàsàîmi iaugi o fustà sau 13 euro. Bagajelefiind gata, lungàsauo rochie,du, Etiindcàtvoi de a mà întoarceîn Egipt neràbdarea ceea colinda, amdeciscàerasuficient iar timpul treceadin ceîn ce cregtea, ce pusesem pànàatunci.sà nu uit maigreu... trusacuunminimumdemedicamente înEgipt (printrecare,în mod obligatoriu, Nuvàlualicudumneavoastrà pantoficu groasà, toc incomodà, îmbràcàminte pansament, antibio- înaltginicihaine càteva leucoplast, cumva caresàfieinterpretate pentruo even- casemn tice Ei medicamente (pantaloni bluze scu(i, deindecen!à Egiptul fustemini). tualàtoxiinfeclie saufàràmàneci, de luat decoltate alimentarà, Peste càteva zile, cu viza în 10 Egipt esteo laràlslamlcà, încarenormele morale coincid Femeile cuceledeconduità religioasà. îmbràcate în haine lungl, umblà întotdeauna moderne sl poartà întotdeauna sautradifionale, Tàrziu, în noapte,cànd avionul unbatlcsauun,salpecap.Orlceabatere dela normà, chiardacàestevorbadespre unstràin plana la joasà distan$ deasupra (cuatàtmaigravpentru unegiptean, femeie, ora$uluiCairo,luminilecaldeqi moi deregulà)este aspru9iprompt sanclionatà de m-au întàmpinatcu aceea$i veseliepe publicà, opinia chiar9ideegipteanul derànd. care o multà vreme. cunoqteam de Evitali astfel sàvi seaplice untratament mai greudedigerat, gi dincareglumele Existà cevaîn aceastàfeerie aurie, deocheate fluieràturile îndràznele nulipsesc. Numai cevacarete facesà simli Egiptulîn clumneavoastrà velifi singurul vinovat(à) sufletîncàînaintede a aterizagi sà pentru acestea, fiindcà nuallrespectat nu-l mai poÍi scoateniciodatà. Ceva regulile nescrise aleacestei !àri. jacheta jeans, Agadar, o fustàlungà, lanevoie, care, atunci cànd pleci înapoi spre pentru si càteva bluze decente suntperfecte o casà,te cople$e$te. càlàtorie înacest spaliuoriental. Cuatàtmai Vàntulràcorosal nopgiiadieplàcut multclacà vizitali o moschee sauo bisericà. ies din aeroport$i, printre cànd pentru 0biceiul locului, valabilatàt bàrbali, càt palmieri,miroasea deqert. Autobuzul gifernei, estecavizitatorul sàfieîmbràcat modest atunci càndintràîn asernenoa làca9e 400,carefacelegàturaîntre aeroport decult.in anumite cazuri, dacànuestevorba gi TahrirSquare,nu mai circulàde doardeunobiectiv turistic, femeile trebuie însà se aruncà, pàrulcàndintràîntr-omoschee. mult. ThxirnetriEtii sà-gi acopere asemenea unuistol,peturiEtiistràini, giîninteres Peceicarecàlàtoresc doafaceri i-agsfàtuisàarunce învalizà uncostum sobru ochiulformatdistingànd càlàtoriicare gidistins, alàturi decàtova accesorii debun au mai fost în Egipt de cei novici. gust.Pantofiiînsà trebuie sàfieneapàrat Ultimii vor fì ,,prîda"lor substanlialà. comozi. sescurge infinit ,,Timpulegiptean" De ce? Pentrucà una dintre legile penlru maigreudecàt celeuropean, cà egipteanul nusegràbegte niciodatà, cuatàt nescriseale Egiptului,din clipa în maipulinatuncicànd negociazà.,. careai puspiciorulpe acestpàmànt, AMAJUNS! estetocmeala. Negociezi drasticcostul oricàrei càlàtorii. La sànge! Egipteniiîi privesccu disprelpe cei A te tàrguiesteo carenu setocmesc. adevàratà artà,darEiun moddistractiv de a-li petrecetimpul în Orient. unde sunt Cu excepliamagazinelor prelurifixe,în restulsitualiilor afiEate trebuiesànegociezi. Nilul9i Calromodern Am aiuns! 11 dela Sànu và surprindà, dar existàqi deceleamericane. Numàrul detelefon +202-291 4255. lnformallile aeroprtulul este (dintre celeieftine,e hoteluriîn Egipt valutar inclnta sagàsificasedeschimb undeprepl pe careil-l ln adevàrat!), carduri non-stop magazine careacceptà 9l hoteluluiEi Visa,Plus,Cirrus9lMasterCard. cereunuldintreangajalii meu Sfatul prepl realdiferàîn modsubstanlial. estesàrezistall ispitei dea vàachizi[iona din egiptene dinmagazinele astaeste, suveniruri Dardacànu suntafìEate... pretind Aceleagi aeroport se free". ce ,,duty In geneusturàtor. riEtisàte pàcàleEti dinEgipt, obiecte legàsiliîntoatebazarele ral,pregulrealal unuiprodussaual laprefuri orimaimici. de...5-10 orimai Delaaeroport estededouà-trei unuiserviciu pànàîncentrusuntcam24dekm, normal, separcurg unuitrafic mic decàtcel pretinsde negustor. care,încondiliile Este în 40 de minule. cu ma,sina aproximativ Vom mai vorbi despreaceasta... binetotugisàluafiîn calculcamo orà,pentru càtoate càînCairoaproape Suficient acumsàvàaveftizez tottimpultraficul este de taxatcarenu aglomerat, taxiurileau aparate maialesînoreledevàrf, 1,esteparfunclioneazà niciodatà. Oricumar fi Lalegire,într-opartea Terminalului minibuzelor care ducspre autobuzelor carea 9i nu trebuiesà însà,dumneavoastrà centru. Unbiletcostà25sau50depiastri plàti1i maimultde50delireegiptene (1liràegipteanà = 100plagtri). 400 Autobuzul peun drumdela aeroport în centru pleacà înjumàtate deorà,de dinjumàtate pànàlamiezul noplii9iarecelàlall sauinvers.Maipu[in,da,maimult, dimlnea!à (sauTahrir în Tahrir Square, în Midan capàt nu.Subnicio formànu cedaliinsisca adicà centrul capitalei), termenl occidentali, goferului! tenlelor gi minibuzul2T,care totpànàlamiezul circulà cartesunt Precizare: toateprelurile dinaceastà fiecàrei lanivelul Inaintea anilor2003-2004. càlàtoriiîn Egipt, nuuitalisàlualiîncalcul 9i ratainflaliei, sàcreascà carefacecaprelurile produs laorice sau anualcu 5 pànà la10lire servlciu. Càte si taxiuri cevadesore aeroport, autobuze Inainte înEgipt, arfi binesà9ti!i dea ajunge càAeroportul aredouà lnlernalional dinCairo terminale, ladistan!à de3 kmunuldecelàlalt. 1,mai Cursele delaTerminalul Tarom zboarà cunoscut aeroporl". egiptenilor ca,,vechiul Deci, nuuitalisàprecizali laplecarea dinEgipt, acest lucrugoferului detaxicarevàlransportà laaeroport. zboarà Delaacelagiterminal cursele Egyptian Airlines, cele eglptene, israeliene, curselor ElAl,precum 9imaloritatea gidin companiilor dezborarabe, africane Europa 2 (,,noul aeroport") deest.Terminalul gi estefolositdecursele Europel occidentale gàsiunautobuz non-stop, Maiputeli nopfii. denorda centrului, înparlea 948,careajunge DelaTerminalul 2 sepoate Ataba. înMidan 949 non-stop în centru cuautobuzele ajunge (Tahrir) gi948(Ataba). laserviciile Estedepreferat totugisàapelali estemultmaimare Chiar dacàprelul unuitaxi. và cugoferul, acesta sàvàtàrguili 9ivatrebui sà-i cucondilia valàsaînfalahotelului, Nutoliegiptenii Atenlie! adresa exactà. spuneli (saufranceza) gisperca înleleg bineengleza precum gi egipteanà, celecàteva expresiiîn ghidului sàvà dinfinalul arabe notalia cifrelor fiedefolos. lesne, dupà Taxiurile cairote sepotrecunoas,te devehicule, interminabil mare, numàrul înoricepunct alzilei, înoricemoment existente agasant al sidupàsunetul aloragului, a vacarmului o notàaparte claxoanelor, gialb,indiferent Înnegru Suntvopsite oriental. 12 13 Egipt sauvà tranzaclia acestlucru,refuzà pelàngà întàmpla Lada' regulà, maginii(de demarca pierd!". totugi, Evitali, în fa!à: franc spune descope{ ,,Eu vefi Citr6en, sau Fiat,Peugeot 9j hotelului, taxidinparcarea posesorii sàvàurcafiîntr-un general, de Daciimodelvechi!).ln Mai goferulva ridicaprelul. cà,automat, mai pentru adesea gitransportà taxiuri suntparticulari pe stradà. luali-l de pe bine dacà drum, de mullicàlàtoii, ,,culegàndu'i" aproximative Costurile direclie. înaceeagi merg În jurul orei 02:00,într-odimide sunturmàtoarele: înoraggiînîmprejurimi ajungîn sfàrqitîn (Ramses neaÍà deduminicà, pànà!aGara centralà peQasral-Ainy lire;pànàlaCitadelà/Khan camera Station),3-5 Square meadin HotelulGudenCitY laPiramide dincentru T-10lire; el-Khalili, cu mult bun House.Esteamenajatí pànà laSaqqara, dincentru (Giza), 15-20lire; curatà9i pe saharei, gust, nuanlele arfi,însà,dupàîndelungi lire.Oricum 40-50 qi avàndchiar televizor. càndvelireugisà'lconvinge[i primitoare, atunci negocieri, preîui iàr' dunìneavoastrà, p.iot" éàaccepte cele douà Adorm, binecuvàntànd o victorie, sàptàmàni càalioblinut elvàvalàsaimpresia în caremi sevor aqterne lirebunedin v-amaiscoscàteva relaxali-và, planuri de gànd în deja fàcànd fa1à 9i nu egiptean comerciantul Niciodatà buzunar. drumeqii. cànds'arputea laratunci ieseînpierdere. cafeaegipteanàtradilionalà,tare gi aromatà cu hell, un condiment tradilionalarab.Mà îmbie o cremà caramel Ei...estemaimult decàtsuficientpentrumiculdejun.Nici nu este Qasral-Ainy(1)- MidanTahrir(2)- scump,avàndîn vederecà esteinclus (3)- stràzile Egiptean Muzeul Qasr în prepl de9 euro/zi al cazàrrisingle. Harb(4) Muzeul Ziua nu poate fi altfel decàt el-Nil$i Talaat (5)- înapoi pestràzile plàcutà,poateun pic mai ràcoroasà Arteilslamice (4) cuntmà gi decàtîn lunilede primàvarà, el-Nil Talaat Harb Qasr Iesdin hotel o'o"ignuisem de atà1iaani. îqi stabilindu-mi Pestecàtevaceasuri, neràbdarea traseulîn gànd.Primul la la mà trezesc o orà spunecuvàntul Ei popasla MuzeulEgiptean(3), apoi carenu chiartoateinstituflilecairote dejunul- rapid,la unul dintre fastgi-auînceputprogramul. Esteprimazi food-urile (2),o hoidinTahrirSquare a càlàtorieimeleegiptenegi nu vreau nàrealàexpertàprin magazinele depe sà o risipescpe fleacuri.Cobor în TalaatHarbqi Qasrel-Nil (4), iar,la restaurantulhotelului qi comando sfàrgit,dreptspreMuzeulIslamic(5). TraseulI (Cairo esenlial) Harta traseului I (Cairoesenlial) Egipt 14 î ^ t. fatimidà cucerirea care pe înserat,în direqia legatde uneveniment: Intoarcerea, unuiimperiu a transformat oragulîn capitala malurilor Nilului. la dela Atlantic ceseîntindea Cairoestedenumit,pebunàdrep- islamic, (vezio scurtàistoriea oragului Hindukush tate,bijuteriaOrientului.O càlàtorie Cairoîn Anexa2). deistorieeste Zonelecapitalei prin acestoraqîncàrcat esteformatdefapt al Egiptului o càlàtorieprin timp. Supranumit Oragul-capitalà metropolitane: Cairo,pe ,,Oragulcelor 1000 de minarete", dindouàguvernorate gi Giza,de-alungul ràsàritean Nilului, malul al Cairo esteceamai maremetropolà fluviului. intraurbanà este Zonafluvialà din OrientulMijlociugi Africagi cen- dominatà precum deinsulele Gezira si Rhoda, trul tuturor ruteior càtregi dinspre gi depodurilecarefaclegàtura dintreacestea deo partegi de Asia,Africa,Europa. si parteadenumità trei continente: ,,Corniche", mari Nilului. Oragul se împarte în càteva alta a Situatpe ambelemaluriale Nilului, diviziuni: unul dintrecelemai lungi fluvii din o - în interior Cairo,partea centralà 9i spre lume,Cairoseaflàîn parteade suda estulinsulelor. Ezbekyya zeto",între ,,Zona delteiacestuia. si MidanTahrir(PialaTahrirsau Gardens poartàamprenta Occidentului, În Cairo,trecutulcel mai înde- TahrirSquare) principalele la fel ca Garden cu si City, prezentà. pàrtatseîntàlneqte cu clipa nordicse maila sud.Lacapàtul poartàprelioasa ambasade, Parteasaràsàriteanà (Ramses Station). In aceastà aflàGaracentralà povaràa pestedouàmileniideculturà arieseaflàmajoritatea bàncilor 9i companiilor cu aeriene, islamicà, creEtinà coptàEiiudaicà, dar9i hoteluri ieftinesi restaurante dovezicecontinuà sàseconstruiascà.pentruturisti. denuIn parteadeapus,alàturidecomplexul o Multmaispreest,seîntindeporliunea lslamic", Khan cuprinzànd bazarul Pirarnidelor de Ia Giza- singurami- mità,,Cairo el-Khalili, cartierul în interiorul Gamaliya nune supravieluitoare dintre cele Zidurilor Bab denordsi,întrepoartaistoricà gi Citadelà, Eapteale lumii îqi duce somnul Zuweyla labirinticul districtDarb etern renumitacapitalàa Vechiului al-Ahmar. Dincolo deCitadelà seîntind si straniile Orase aleMo(ii,în RegatEgiptean,Memphis"Mà pre- terifiantele deNordgi deSud...locuite gàtesc pentruo incursiune prinistoria spe!àCimitirele demultefamiliiegiptene caresi-au sàrace, unei civilizagrinemuritoare. fàcutcasedincavouri. pentru cartier deSudsi aglomeratul orasul lor,unul o Cimitirul Egipteniiau douànume îr islamic si oficial. Mai anticsi popular, celàlalt întàia fostMisr, deopotrivà însemnànd capitala - orasul deorigine, Egiptului 9ilaralpàmàntul si dominà caresereînnoiegte necontenit încivilizatia natiunea, adànci o ideecuràdàcini (pentru faraonicà aflalideparte egiptenii de Misrsereferà lor,întimpce casà, lapatria pentru ceidinlaràînseamnà capitala). Celàlalt (Cuceritorul), nume alorasului, Al-Qahira este Saiyida îsi unescextremitàlile la Zeinab miazàzi, lui Fustat ruinele si màrginind Incontinuare, cartierul coptdinVechiulCairo. în sensullinieidemetrou, seaflàzonamai suburbie Ma'adi, ceamaibogatà dezvoltatà, Helwan, cel rezidenlialà mai a capitalei, 9i puternic al sàu.Cuexceplia centruindustrial dinnord elegantului Heliopolis, suburbiile atragpulinivizitatori. I (Cairoesenlial) Traseul 15 pemalul o De-a lungul Nilului, vestic, existà deiriga[iipentru agricultura egipteanà. patruzonerezidenliale, Aguza, Ziualiberà, Doqqi, caînoricelaràislamicà, este (extremitatea nuduminicà, nordicà vineri, astfelcà unele stràzi, Mohandiseen 9iZamalek magazine, obiective turistice Gezira), dintre carenumai ultimele a insulei 9ichiar - ziuade prinrafinament suntînchise vinerea si impozanla restaurante douàs-auimpus rugàciune a musulmanilor. Majoritatea bàncilor Districtul lmbaba, dinnord-est, a arhitecturii. pànàsàmbàtà deioi(delaamiazà) pentru pialasadecàmile, suntînchise renumit fostcàndva diminea!à. Celemaimulte magazine aceasta s-amutat înzonaBil'esh. daracum 9icasede primele schimb sunt deschise însà zilnic, chiar o Prelungirea praful acoperità denisipul 9i (saucupauzà non-stop duminica), iarcasele (care Giza a dat9inumele zonei degertului, pànàpelaora18.00. deschimb Agenliile de depemalul occidental), urbane undese potfiînchise turism vineri, sàmbàtà sau piramidal complexul desfàgoarà celebru de duminicà, înfunclie depolitica managerialà patrumilenii gijumàtate, acum cuprinde si internà. precum Zoologicà, Gràdina un nesfàrgit sir 9i noapte, decluburide caremarcheazà Ajung în grabàpe bulevardulQasr Pyramids Road, drumul ceducelaceletrei (1), înlesatdejade taxiuri care al-Ainy Piramide si laSfinx. Ia nesfàrEit.Nu uit sà Africii, esteunuldintre te claxoneaza MM, atlalînnord-estul (5.584 celemailungifluviidin lume km). arunc o ocheadàprin bàcàniaBIueNile lzvoràste dinLacul Victoria, dinestulAfricii Grocery, de undemà dotezcu o sticlàde centrale, fiindsingurul însens carecurge apà mineralà platà Baraha,pentru invers, delasudsprenord,prinUganda, drum. Sudan, Egipt, vàrsàndu-se apoiînMarea Mediteranà. Defapt,celmaiîndepàrtat izvoral Adresa:BlueNileGrocery, ShariaQasr sàuesteîn Burundi, astfelcàînaceste conditii, el-Ainy, nr.64- Garden City, fluviul màsoarà 6695 kmlungime. Bazinul sàu Tel.:+202-7946268. +202-7 920521 . acoperà o suprafa!à depeste km2. 3.349.000 DelaKhartoum înjos,Nilultreceprinsase (cascade), cataracte giunaîn cinciînSudan Egipt, làngà Aswan. LanorddeCairo, fluviul seseparà în douàbrate, Rosetta si Damietta, întrecaresedesfàsoarà deltade260dekm princaresevarsà làtime, înMarea Mediteranà. De-a peisajul lungul Nilului, estevariat, dela pàduri cuploiabundente sud,la 9imunliîn partea savane si mlastiniîn sudicà a Sudanului, apoiladesert înnord, înEgipt. Unul pestii dintre celmaidesîntàlniliîn Nileste tilapia, pecarevechii egipteniil încà cunosteau deacum gijumàtate. treimilenii Dintre animalele sàlbatice, hipopotamul esteîntàlnit înpartea desusa Nilului, iarcrocodilii de.a lungul cursului fluviului, ÎnAntichitate, Nitula constituit pentru vitalà o sursà statul Egiptului, elservind dinCairo Iaconstruirea unuicomplex sistem Pestràzile Egipt 14 A ^ fatimidà cucerirea care pe înserat,în direcqia legatde uneveniment: Intoarcerea, orasulîncapitala unuiimperiu a transformat malurilorNilului. la dela Atlantic ceseîntindea Cairoestedenumit,pebunàdrep- islamic, (vezio scurtàistoriea oragului Hindukush tate,bijuteriaOrientului.O càlàtorie Cairoîn Anexa2). de istorieeste Zonelecapitalei prin acestoraEîrtcàrcat esteformatdefapt al Egiptului o càlàtorieprin timp. Supranumit Orasul-capitalà guvernorate metropolitane: Cairo,pe douà din 1000 de minarete", celor ,,Oraqul Nilului, lungul malul ràsàritean al si Giza, de-a Cairo esteceamai maremetropolà intraurbanà fluviului. este Zonafluvialà din OrientulMijlociugi Africagi cen- dominatà precum gi Rhoda, Gezira deinsulele trul tuturor rutelor càtregi dinspre 9i depodurile dintreacestea carefaclegàtura deo padegi de Asia,Africa,Europa. si parteadenumità trei continente: ,,Corniche", în càteva mari Situatpe ambelemaluriale Nilului, altaa Nilului.Orasulseîmparte diviziuni: unul dintrecelemai lungifluvii din o - în interior gi spre Cairo,partea centralà lume,Cairoseaflàîn parteade suda estufinsulelor. Ezbekyya zeto",între ,,Zona delteiacestuia. gi MidanTahrir(PialaTahrirsau Gardens poartàamprenta Occidentului, În Cairo,trecutulcel mai înde- TahrirSquare) principalele la fel ca Garden City, cu pàrtatseîntàlne$te cu clipaprezentà. 9i nordicse maila sud.Lacapàtul poartàprelioasa ambasade, Parteasaràsàriteanà (Ramses In aceastà aflàGaracentralà Station). povaràa pestedouàmileniideculturà arieseaflàmajoritatea gi companiilor bàncilor islamicà, cu aeriene, cre$tinà coptàEiiudaicà, ieftinesi restaurante dar9i hoteluri dovezicecontinuà sàseconstruiascà.pentruturigti. In partea deapus,alàturidecomplexul o Multmaispreest,seîntindepo(iuneadenulslamic", cuprinzànd bazarul Khan Pirarnidelor de Ia Giza- singurami- mità,,Cairo în interiorul el-Khalili, cartierul Gamaliya nune supravieluitoare dintre cele Zidurilor Bab denordsi,întrepoartaistoricà Eapteale iumii îqi duce somnul Zuweyla si Citadelà, labirinticul districtDarb eternrenumitacapitalàa Vechiului al-Ahmar. Dincolo deCitadelà seîntind si straniile Orage aleMorlii,în RegatEgiptean,Memphis"Ivlà pre- terifiantele deNordgi deSud...locuite prinistoria spe!àCimitirele gàtesc pentruo incursiune demultefamiliiegiptene sàrace, caregi-au unei civilrza\iinemuritoare. fàcutcasedincavouri. pentru cartier deSudsi aglomeratul orasul Egiptenii lor,unul o Cimitirul audouànume î . l . î t islamicsi oficial.Mai anticsi popular, celàlalt deopotrivà întàia fostMisr,însemnànd capitala - orasuldeorigine, si laralpàmàntul Egiptului si dominà caresereînnoieste necontenit adànciîn natiunea, civilizalia o ideecu ràdàcini (pentru faraonicà aflalideparte de egiptenii casà,Misrsereferàla patrialor,în timpce pentruceidintaràînseamnà capitala). Celàlalt (Cucerilorul), numeal oragului, Al-Qahira este Saiyida îsi unescextremitàlile la Zeinab lui Fustatsi miazàzi, ruinele màrginind cartierul Cairo.In continuare, coptdinVechiul seaflàzonamai în sensullinieidemetrou, suburbie Ma'adi, ceamaibogatà dezvoltatà, celmai rezidenlialà si Helwan, a capitalei, puternic alsàu.Cuexceplia centruindustrial dinnord elegantului Heliopolis, suburbiile atragpulinivizitatori. I (Cairoesenlial) Traseul 15 pemalulvestic, a De-a pentru lungul Nilului, existà deirigafii agricultura egipteanà. Aguza, patruzonerezidenliale, Doqqi, Ziualiberà, caînoricefaràislamicà, este (extremitatea si Zamalek nuduminicà, nordicà vineri, astfel càunele stràzi, Mohandiseen magazine, obiective turistice si chiar Gezira), dintre carenumai ultimele a insulei - ziuade prinrafinament suntînchise vinerea si impozanla restaurante douàs-auimpus rugàciune a musulmanilor. Majoritatea bàncilor Districtul lmbaba, dinnord-est, a arhitecturii. pànàsàmbàtà dejoi(delaamiazà) pentru pialasadecàmile, suntînchise renumit fostcàndva diminea!à. gicasede Celemaimulte magazine aceasta s-amutat înzonaBil'esh. daracum primele schimb însà sunt deschise zilnic, chiar o Prelungirea praful acoperità denisipul 9i (saucupauzà non-stop duminica), iarcasele Giza(care a datginumele zonei degertului, pànà pelaora18.00. deschimb Agenliile de depemalul urbane occidental), undese potfi închise turism vineri, sàmbàtà sau piramidal complexul desfàgoarà celebru de duminicà, înfunclie depolitica managerialà patrumilenii gijumàtate, acum cuprinde si internà. precum Zoologicà, Gràdina un sir nesfàrsit 9i denoapte, decluburi caremarcheazà Ajung în grabàpe bulevardulQasr Road, Pyramids drumul ceducelaceletrei (1), înlesatdejade taxiuri care al-Ainy gilaSfinx. Piramide la nesfàrgit.Nu uit sà Africii, esteunuldintre te claxoneaza MUl,aflatîn nord-estul (5,58a celemailungifluviidin lume km). arunc o ocheadàprin bàcàniaBIueNile lzvoràgte dinLacul Victoria, dinestulAfricii Grocery, de undemà dotezcu o sticlàde fiindsingurul centrale, carecurge însens apà, mineralà platà Baroka, pentru prinUganda, invers, delasudsprenord, drum. Sudan, Egipt, vàrsàndu-se apoiînMarea Mediteranà. Defapt,celmaiîndepàrtat izvoral Adresa: BIueNileGrocery, Sharia Qasr sàuesteînBurundi, astfel càînaceste condilii, el-Ainy, nr.64- Garden City, fluviul màsoarà 6695 kmlungime. Bazinul sàu Tel.:+202-7946268, +202-T 920521 . acoperà o suprafa!à depeste 3.349.000 km2, DelaKhartoum înjos,Nilultreceprinsase (cascade), cataracte cinciînSudan si unaîn Egipt, làngà Aswan. LanorddeCairo, fluviul seseparà îndouàbrate, Rosetta si Damietta, întrecaresedesfàgoarà deltade260dekm princaresevarsà làlime, înMarea Medíteranà. De-a peisajul lungul Nilului, estevariat, dela pàduri gimunliîn cuploiabundente sud,la savane partea gimlagtiniîn sudicà a Sudanului, apoiladesert înnord, în Egipt. Unul pestii dintre celmaidesîntàlniliîn Nileste tilapia, pecarevechii egipteniîlcunosteau încà deacum treimileniisijumàtate. Dintre animalele sàlbatice, hipopotamul esteîntàlnit înpartea desusa Nilului, iarcrocodilii de-a lungul cursului fluviului. ÎnAntichitate, Nitula constituit pentru o sursà vitalà statul Egiptului, elservind dinCairo laconstruirea unuicomplex sistem Pestràzile 16 -Bàuturisi pàine gazoasà Nuveligàsiîn Egiptapàmineralà platà. însticle Apamineralà ci numai naturalà, Nestlé sauoricealtà Siwa, de1,5l(Baraka, nucostàmaimultde1,5lire.Bàuturile marcà) p, Fanta, (Coca-Cola, Pepsi, SevenU ràcoritoare costà sauapacarbogazoasà) Schweppes preferatà a egiptenilor este 3,5lire.Cafeaua foartetare9i puternic dinYemen, ceaimportatà preparatà cumspunei. înstilturcesc, aromatà, plicuri variind dediferite cantitàli, 0 gàsiliîn o veli între5 9i20lire.DacàvelicàulaLavazza, gàsigreu, numai la înzonacentralà, deobicei o puteligàsitot BlueNile. Cafeaua solubilà de douà-trei bàcànii acolosaulaurmàtoarele peQasral-Ainy, la preluriîntre159i 20delire. 1,5lire,dar tiplipiecostà Pàinea egipteanà puteli moi,tippàinile cumpàra 9ispecialitàli la75de de3-4bucàli, lapungà sauchifle, piagtrisau 1 lirà. gibàuturi alcoolice. Dacà dorili,putelicumpàra Cine a spuscàîn Egiptnuseconsumà càmajoritatea Esteadevàrat alcool?! populaliei, nubea musulmanà, dereligie restricliilor impuse deCoran, alcool, dincauza minoritate darînEgiptexistà 9io importantà acestor restricfii. crestinà, carenusesupune tot timpul luat în calcul numàrul $itrebuie substanlial, carevinîn Egiptînscop stràinilor, domenii. saupentru a lucraîndiverse turistic specializate în bàuturi Magazinele egiptene de dinzonele cuo mareconcentrare alcoolice apa(inànd îngeneral bàcànii, stràini sauunele (caîn cazulBlueNilel egiptenifor cregtini Bàuturi camloatetipurile. comercializeazà maimarisegàsesc alcoolice lapreluri 9iîn cuinfluen!à hoteluri, saurestaurante baruri în europeanà. suntmaisevere Restricliile perioada detoli respectat Ramadanulul, egiptenii, indiferent dereligie,unelebarurifiind postului. petoatàperioada Restriclii în închise apardefaptîn comercializarea alcoolului musulmane. timpul majoritàlii sàrbàtorilor màrcl sàgtili9icàEgiptul arecàtsva Artrebui beregibàuturi spirtoase devinuri, Egipt Sakkara sau Depildà,berea recunoscute. poate (produc[ie fi cumpàratà autohtonà) Sfella mal tipurile stràine, cu4-5lire,pelàngà Inmajoritatea scumpe, ca Heineken islamici, veligàsi egiptenilor magazinelor Vinurile sunt egiptene numai berefàràalcool. purtànd multe îngeneral dulcl,rogiisauroze, (adicà foarte dulce). specificalia,,liquerose" (Nusuntfoarte apreciate decàtreoccidentalii pretenliogi, însà vinurile franluzegti, cepreferà depinotblancsau ei potgàsigivarietàli Màrcile celemai cabernet sauvignon). Khayyam, suntPtoldm ées,Omar cunoscute ultimul sauSalnfCathérine, Abéfisque Prelurile variazà vinuluidePorto. asemànàtor între25-30 deliresticla(750ml).Dintre whisky Johnny tari,putefialege bàuturile un celoriginalgicu Walker(mai slabdecàt gustspecific autohton, unrachiu ,,egiptean"), cuaromà) indigenà Araksau0uzo(produclie beacuapà deciudatà destul 9icaresepoate mineralà. Nu ies bine din BIueNile cà privirile îmi sunt furate de deliciile desprinseparcàdin cofetàrieiTzeppas, istorisirile celor1.001denop1i.Este tot pe Qasr al-Ainy(1) $i, dacà ajungeqi acolo,nu trebuiesàratatio cuartaconfiseriei întàlniresavuroasà egiptene. Variatetipuri de baclavale, sarailii,cataifEi alte ,,dulcegàrii" defistic,alune orientale cuumpluturà confiate, depàdure, caiseqi portocale apoi nuga,înghelatesau pràjituri la care europene la fel de gustoase, sortimente de adàuga1i nenumàrate preparate de ciocolatà, bomboane dupàreÍeteegiptene$i ambalate astfelîncàtsà ia ochiiclientului,cu cu tot. Încàntànu numai spràncene TraseulI (Cairo esenlial) privirile ci, mai ales,papilelegustative, fie ale turistului, fie ale localnicului.Hotàràtlucru, în Egipt nu po{isàgii curàde slàbire!Unii turigti de pretenEioEi spuncà îngheexcesiv jata egipteanà nu estegrozava. Eu îi contrazic dupà pàrereamea este gustoasà, flnàndcont de aromelecel pu{ininteresante, caguavaEimango, pe careaveti ocaziasà le testatiEi sà và convinge[isingurila fap locului. AEacà nu am rezistattentatieiqi am iegit în bulevardcu o înghegatà de mango(,,onepoundonespoon"(2),centrul Midan Tahir oragului Cairo 1 liràcupa),gràbindu-mà spremuzeu. In MidanTahrir(2) (TahrirSquare càteva specialità1i delicioase debudinsau Pia;aTahrir) m-am oprit totuEi ci egiptene(OmAlí, Sahlab sauMehapre!de càteva minute.Inilial,aceastà labíya). Apoi,petrotuaruldin dreapta, zona s-a numit Midan Ismailiyyah, celebraThe AmericanUniversityin (viceregelui) Cairo(fondatà dupànumelekhediv-ului în 1919),unul dintre Ismail. cele mai puternicecentreale învàCa în fiecarean, am simflt nevoia gmàntuluisuperiorprivatdin Egipt, sàfilmezpiaqaEidedataaceasta. N-a$ cu predareîn limbilearabàgi englezà, puteasà explicde ce, dar a devenit careesteqi unadintrecelemai renuun fel de ritual. În fagà,Muzeul mite enclave gi orienaleegiptologiei Egiptean(3), maiestuos, renovat,nu talisticiimondiale. Funclioneazà într-un defoartemulqiani,cu fagadaelegantà,palatdin 1878,singuraclàdireràmasà de culoareavigineiputrede.Alàturi, din epoca viceregelui Ismail.In stànga, principalele stràzicentrale, fast-food-uri, impozanteinstituqiiadministrative magazinede suveniruriEi marochi- egiptenegi turnul din Cairo înàlnàrie(specializate cu precàdere în va- qàndu-se Pemijundeva, în adàncime. lize, valijoaregi genli de voiaj, de loc, la oriceorà din zi gi din noapte, toatedimensiunile de maEini,cu pietoni Eio girurinesfàrEite Eimaterialele) bàcàniefrecventatàpentru zahart- sautarabagiiambulangi, ce-gicaràpe - rahatde tran- roli stiva de lipii, tofi fàcàndcu calelecomercializate dafìri, sugiuccu nucà, seminlede dibàcieslalomprintreautomobile... toatetipurile,alune,fistic,curmalegi 18 Egipt Realistvorbind, unde e magia? Dintr-un motiv inexplicabil,te simli Nici sàrmaniicarevàndPe trotuare bruscocrotit, o starede bine Ei de batistede hàrtie,pentrua nu sesimgi liniEte pune stàpànirepe tine gi umilili,nicilustragiiila careseînghe- aqteplidintr-unmomentîn altul sà suie,,sidi"(domnii)cairoli,niciforfo- aterizezeîn fala tà, pe un covor ta dela sordidaintrarela metrou,nici zburàtor,un pagàîn EalvariEicu turpe pavaj,la ban... ziarelearabeîmpràEtiate ajung,în Laora10.00,in sha'allah!, vànzare,nici polilia militarà care (3). Esteo Egiptean ordinii publice sfàrgit,la Muzeul impune respectarea prin arsenaluldin dotare qi prin adevàratàaventuràtraversatulstràindinumàrulde patrule(din càndîn cànd zilorîn Egipt.Existàsemafoare, nici un dar mers, de catoare maqini strategic în mod Eofer sunt plasate cà din Esteadevàrat aEteaptà...),nu le respectà!!! blindateîn caresoldaqii nu stàrneEte 10 în 10 metri sunt poliligti care nimic din toateacestea dimpotrivà. picdefarmec, $i totuEi,în fluidizeazàtraficul, dar pietonii trec aerul pràfosgi uscatplutescarome nestingheri{iprintre magini, iar pentru magicede esentepure, de mosc, qoferii(iatàculmearespectului prudengei!) a degrabà, mai sau, om, lotus, mir Ei smirnà,sau se simte indiferentîn ce loc ar fi, simpliEi încetinesc, mirosulprietenieioamenilor în semn de la distanqà calzi,careî1izàmbesc ,,justlike that". sauclaxoneazi cu strànMà gàndesc de avertisment. gerede inimà la vitezomaniigoferi bucuregteni Ei mà simt încà o datà mai în siguranlàla Cairo decàtîn Romània.Inarmatàcu aparatulde fotografìatqi carneravideo, stau la ràndla intrareaîn muzeu,undeafluxul caîn anii deturiEticurioEiesteacelaqi geramericani, anteriori majoritatea mani, francezi,suedezi,japonezi. Sunt gàlàgiogigi neràbdàtori,spre de egiptenicareau tot timdeosebire maiales pul din lume.Nu segràbesc, cà la intrare,atàt în curtea,càt gi în incintamuzeului,esteun fìltru serios Estecàtsepoate o MuzeulEgiptean(3), care adàposte,ste Eipazàmilitarizatà. antice defìresc,acestmuzeucontineceamai impresionantà coleclie deexponate TraseulI (Cairo esenlial) 19 MuzeuW Povestea egiriaan(gl guvernul ln 1835, egiptean a înfiinlat,,Service deI'Egypte", în principal desAnliquitées jafurilor pentru caresepetrea punestavilà a ceauînsiturile arheologice, dargi pentru într-oexpozilie organiza ceadintàlprezentare publicà a artefactelor adunate de 9idelinute (Azbakian) Ezbekyya càtreguvern. Gràdina dinCairoa fostceldintàilocpentru depozitarea acestor obiecte. Ulterior, altimobil, de coleclia într-un a fosttransferatà al-Din. aceastà datàdinCitadela luiSalah În 1858, a fostorganizat unmuzeu în Boulaq, fotoamatori camere copii-20lire;Taxe: pebazaobiectelor gicoleclionate de strànse (interzis lotoprofeblitzul)10lire,camere francez Mariette. In1890, arheologul Auguste - 175lire,camere - 100lire,televideo sionale într-o toateaceste artefacte aufosttransferate - 1.600 lire+50lire/orà viziune curentul electric. anexà a Palatuluide laGizaalluilsmail Pasa. ' laintrarea Facilitàli: 1.Bancà dindreapta; înform'a conducàtorul deatunci al Egiptului. laetajînpartea 2.Cafenea dindreapta; (3)afostconsadeastàzi, Muzeul Egiptean în partea 3.Punct sanitar lamezanin, scàrilor struitînstilneoclasic, dearhitectul francez postalîn dinstànga; 4,Oficiu col[uldindreapta Marcel întimpul Dourgnon, în1900, domniei pogtal; làngà alclàdirii; 5.Ambulan!à oficiul Abbass Helmi Deschiderea khediv-ului alll-lea. principalà, pepartea 6.Libràrie laintrarea 1902. saoficialà a avutlocla15noiembrie stàngà; 7.Magazine decadouri làngàlibràrie inscripliiîn latinà. Muzeul Falada conline giIàngà bancà; 8.Bibliotecà în colluldinstàn- cuprinde, înprincipiu, realizate doarobiecte gadelàngà principalà; intrarea 9.Punct de în Egipt, delaînceputurile istosauimportate parter, galeria informalii48;10.Salàde pànàînsecolul rieiciviliza[iei egiptene alVl-lea - parter, conferinte camera 39;11.Polilia d.H.,cuexceplia - intrarea principalà. turisticà în Muzeul artefactelor coptecaresuntexpuse Sec[iunile muzeului: l.Obiectele dinmormàn- Copt(21)din Vechiul Actualmente, Cairo. tulluiTutankhamon, inclusiv tezaurul, bijuterii Muzeul (3)are 107sàli,încaresunt Egiptean perioade dindiferite necropoleide expuse peste120.000 deobiecte. 9iobiectele laTanis; 2.Obiecte dinperioadele Pelàngà celebrultezaur alluiTutankhamon (parter Predinasticà Vechi si Regatului (suntexpuse 1.700 deobiecte dincelepeste camerele 46,47,48, 31,32,36,37,41,42,43, gàsite în 1922 englezi 3500 decàtrearheologii 51;etajul I - camerele 31,32,36,41,42,49,53, Howard restul giHerbert Carter Carnarvon, 54,55);3.Obiecte dinperioada Regatului fiindpàstrate în magazii), unadintre Mijlociu (parter gietajul l, plusatrium); principalele estesala atraclii alemuzeului 4.Obiecte (parter lmperiului dinperioada mumiile regale. despre mumiilor Estevorba camerele l); dinastiilor 3,6-15, 20gietajul faraonii dintre unora 9ireginele 5.Perioada greco-romanà; gàsite înzona tàrzie,si însudulEgiptului, XVlll-XX, 6.Papirusuriqi perioade Thebei. grupa fostdescoperit îngrota monede dindiferite Primul - mumiile (parter, faraonilor delaDeirel-Bahari camerele 2E9i2W);7.Sarcofagele dinastiilor I,Amenophis l,Tuthmosis gialteobiecte; Seqenenre, l, Ahmose XXIgiXXll, scarabei 8.Salamumiilor Tuthmosis allll-lea, (etajul Setil, alll-lea, l);9.Laboratorul Tuthmosis regale pentru grup Ramses allll-lea, Celàlalt alll-lea, mumificare; 10.Conservarea obiectelor. Ramses marecolecliede antichitàqiegiptene din întreagalume, între care douà rczaurecelebre qi sala mumiilor au o vechimeîntre regale.Artefactele 2.000 de ani. 5.000Ei muzeu Dateutiledespre Tahrir Square; Adresà: Fax:202-5794596. f el.:202-5796974; (9.00-16.00); duminicà-joi vineri: Deschis: 13.30-16.00; Intrarea: adulli-20lire, 9.00-11.15, - 40lire; mumiilor: adulli copii-10lire;Sala 20 Egipt Am petrecutmaibinededouàceaalll'lea, luiAmenophls afostgàsitînmormàntul allll'lea, Amenhotep allV-lea, Tuthmosis suri în uriaEulmuzeu,trecàndcu allV'lea, ràsuflareatàiatà prin fayafiecàrui Ramses Setialll-lea,Siptah, Merenptah, Ramses alVl.lea, Ramses alV-lea, Ramses obiect,oricàtdemic (saumare)- penlacareseadaugà saualXll-lea allX-lea nu conteazà, tru mine dimensiunile Sitkamose, Nefertari, reginelor mumiile Henttowi, acestor Ma'atkere', gànd omul cà Nedjmet, Meritamon, numaisimplul gimumia unuicoPil. lsetemkheb linuturi le-acreatîn urmàcu trei sau sàlile chiarlàngà lal muzeului, Laetajul dibàcie, patrumilenii,cu o asemenea maipoatefi admirat luiTutankhamon, tezaurului fine;e minugiozitate o asemenea cu Ei particulare, din regale deobiecte tezaurul 9i rafipretioase, în a detaliului,cu un asemenea descoperit aurgipietre argint, (înDelta delaTanis necropolei mormintele nament,fastgi opulen$,numaiacest XXI9iXXll. dindinastiile datànd Nilului), gàndestede ajunssà îmi inspireun din aparte estealcàtuità o secfiune Laparter, pentru veneralie de sincerà sentiment Amarna, realizate dinperioada artefactele din egiptean omul-zeu pentru Akhenaten faraonul 9imembriifamiliei omul-creator, pentru rang precum de oficiali unii si sale, valeaNilului. întreanii aufostdescoperite înalt.Acestea Estegreusà và spuncareanume laTell diferite, însituriarheologice 1912-1933 acesteartefactem-a impresidintre Theba Hermopolis, el-Amarna, 9iMemphis. faraonului Statuia Akhenaten onatmai mult. Însà,fàràsàexagerez, và màrturisesccà ag fì în stare sà zileîntregi, fiecàruia ràmàndinaintea sà le admir gi sà le analizez(Ei aici nu turistul),sà cercetàtorul, vorbeEte (re)descopàr le le Ei sà facsàne voradevàsà ne spunàpovestea beascà, rataa acelortimpuri... Dacànu avefifoartemult timp la dispoziliepentru vizitareamuzeului, alefaraonilor pelàngàstatuilecolosale carevà întàmpinàîncàdin holul prinrapide cipal,iatàcàteva,,ingrediente" pentru a simqi ,gustul" adevàratal vechiuluiEgipt,prel de nu mai mult de douàceasuri. o Stela (parter, Narmer centru-stànga, regelui paletà votivà din Regatului Vechi)zona (Kom el-Ahmar), laHierakonpolis templulde îndeobgte drept ceamaitimpurie consideratà înfàligeazà majoritatea operà deartàcare TraseulI (Cairoesenlial) 21 ceparticula rlzeazà (sau,,Formule reprezentàrile exemplu,,Càr!ile morfilof' elementelor precum pentru bidimensionale, simetria; a pà91înainte lalumina zilei"), fieale egiptene î.H.,reliefîngresie. unor càrlicedescriu càlàtoria nocturnà azeucca2990 a Statuia princele12diviziuni dinlemna lui Ka-Aper, supranumit si luisolar aleregiunilor (sala (,,Cartea al-Balad" 42,parter, Regatul infernale Celui care esteînlumea ,,Sheikh adusà laivealà dinmormàntulacestuiainfernalà"). Vechi), - cca2450î.H.Reprezentarea cordelaSaqqara Sincervorbind,nici màcaro zi înpersonajului prosperitatea polenlei indicà si ran(3) petrecutà gulsàudedemnitar. ldentificarea în MuzeulEgiptean bàrbatuluia treagà pututfi fàcutà dupào inscriplie, acumpierdutà, nu estesuficientà pentrua cuprinde preotul labaza statuii. Eravorba despre aflatà cople$itoarea cantitatede informalie daroameniicare audezgropato l-au Ka-Aper, qi vizualà scrisà oferità în acest poreclit dupànumele conducàtorului lor, satului adevàrat templu modern al antidecarele-areamintit. o Statuia (,,energia/forla Ka-ului vielii"), regelui chità1iloregiptene.Nu uita, càlàparter, Awibre Hor(stànga, întreRegatul de torule,sà î1i faciun cadouutil qi cu giRegatul Mijloc Nou), înmormàn- valoaredeopotrivàsentimentalà, descoperità un - cca1750 tulacestuia delaDahshur î.H.; ghid-catalog al muzeului, cu descrierea lemn, laorigine în màrime aurit, naturalà. tuturor obiectelorqi cu amplasarea pecapulstatuii Celedouàbraleaflate suntsemnul hieroglifei ka,reprezentarea fiecàruia. PentrucàatuncicàndieEide energiei vieliia faraonului. acolo,te încearcà o senzalie ciudatà de o Epoca Amarna, marcatà derevolulia ideologicà vid gi întrebi derutat ce am te ,,cu (sala3,pader). afaraonului reformator Akhenaten o Obiectele înmormàntul descoperite faraonului ràmas,ce amintire pàstrezdespre în adànacestmuzeu?",scormonind (etajull),dindinastia Tutankhamon a XVlll-a, 9i pelàngà maialestezaurul careconline, curileminlii dupàun detaliuanume, o multime interioare dupào piesàcare stàrnitemolie... debijuterii, sarcofagele [i-a prelioase dinaur9ipietre mortuarà a 9imasca qi tinzi sàte lbtul! Totul te-a marcat tànàrului rege, o adevàratà operà deartà. întorci înapoi, împrospàtezi ca sà-1i o Tezaurul regal alfaraonului Psusennes (dinastia memoria,pentrua nu pierdenimic. în a XXI-a), descoperil în 1940 necropola anticului oragegiptean Tanis Dar Egiptul nu se limiteazadoarIa (aziSanel-Hagar), etaj,làngà aflatlaprimul (3).Oarecesenza{ie MuzeulEgiptean încàperea tezaurului dedicatà luiTutankhamon. te întrebi vei aveaîn fap piramidelor, o Salamumiilor (etajul regale l, sala52). interiorul pe în bunà dreptate? Sau o Sarcofagele gi faraonilorceleaparfinànd Sauîn membrilor mormintelor din ValeaRegilor? regale, familiilor dindiferitele dinastii, latoate suntràspàndite templelede la Luxorqi Karnak? nivelele muzeului. M-amdespà4itcu greudeMuzeul o Încapàtul laterale, càtreetalut l, scàrilor (3).Inaintede a ieEi,totuqi, Egiptean aripadesud,pepereliexistàpapyriÍunerari am luat Ei de data aceastacàteva dindinastia a XVlll-a si urmàtoarele cecontin fietextele magico-reli- amintiricuminedela libràriadelàngà unorcàrlióucaracter gios,utiledefunctuluiîn de lumea dedincolo, ieEire gi din micul magazincu 22 Egipt qi cantitatea prin varietatea video,uncalendar asediazà o casetà suveniruri: noutà1i în materie caracmàrfurilor ultimele peimitaliedepapirus, scriscu dar vestimentuà europeanà, terehieroglifice Eio cartetip album, decrealie fotograficà a vigne- qi elegantecompleuritradilionale cu reproducerea mor- egiptene, telor din misterioasa pentrudoamnele careres,,Cartea în al càrei titlu egipteanà pectà legea islamicà. filor" penestedefapt,,Formule egipteanà Màîndreptam spreceledouàfast-, food-uriegiptene la lumina zilei" pàqi înainte tru a darla numiteFelfela, un scarabeu sculptatîn primaintersecqie respectiv mi-amamintitcà.ar antice,de fi cazulsàschimbniqtebani,aEacà dupàmodelele alabastru, càtreutizaniideaziai Egiptului. fàcànd încào escalà amcotitstànga, treptelemuzeului,arn scurtà. Coborànd Estefoartesimplusàschimbi gi valutaoccidentalà prànzului realizat càeradejavremea în lireegiptene, dar gi sà vizitez cà îmi propusesem egipteanà sedepreinversnu.Moneda (5) în aceeaqi ciaziîntr-unritm amelitorqi toate MuzeulArteiIslamice zi, M-ampanicatputinEimi-amalo- caselede schimbvalutarEi bàncile deorà,cudrum egiptene catnumaio jumàtate doarsàcumpere sunttentate pentru achizilionat valutàstràinà,mai pulin sà vàndà. un dejun; cu tot, (noroculmeu!)de la fast-food-urileDeci,ar fi binecaaceiadintredumdin MidanTahrir(2), pentrua sàri neavoastrà careau lire egipteneEi apoiimediatîntr-untaxi caresàmà intenlioneazà în valutà sà,leschimbe în càteva minuteîn spaliul convertibilà transporte în timpul voiajuluila islamic. Cairo,sà o facàdin primazi, Daci Am traversataproapeîn goanà nu reugili,insistaqi în zileleurmàdecàt toare.La prima intersectie interseclia, multmaiaglomeratà de pe la orelediminelii,Ei am ajunsmai lhlaatHub (4) vetigàsipestànga Ei întàipeQasrel-Nil(4),pentrua-mi pe dreapta oficiide schimbgi chiar la biletul unuldintresediile confirma din timn rezervarea a Bàncii Nalionale de avionla sediulTaromdin Cairo, Egiptului. (3). peste Egiptean drumdeMuzeul Popasde càtevaminutela fastfood-ul egipteanFelfela,pentru SediulTarom Sharia seaflàlaadresa: Qasr el-Nil,nr.8-A,Tel.:202-5766655, 202-5766699, ,,încàrcarea fi pututopta bateriilor".Af Fax:202-5766622, pentruunul dintrecelepatrufaste-mail : GSA_ IABOM@etsnet.com,eg. din food-uricu specificeuropean (2), Apoi am cotit la dreapta,p{lalaat TahrirSquare KFC,McDonald's, Harb(4), încercànd cunumai sà ignormulli- Hardee's sauPizzaHut, unde, meavitrinelorispititoare,carete 10lire (sauchiarcumaipulin),poli TraseulI (Cairo esenfial) 23 lua un dejuncopiosîn incintalocalu- 75 de piaEtri,un sandviqcu taamia lui sau în variantà,,mke away".Dar (o chiftea vegetarianà incredibilde mea pentru,,egiptenisme"gustoasà, pasiunea din fàinà de nàut, susan, datàcuvàntulqi verdeguriqi ceapà,în lipie arabàdin Ei-aspusEideaceastà am ales invariabilul Felfela,,take aluat nedospit,garnisitàcu rogii gi - vàamintilidefalafeluldin away".De fapt, ar trebui sà folosesc castravefi la pluralul. Pe TalaatHarb, a$a cum bistrourilearabedin BucureEti?), existàdouàfast-fooduricu acelaEipregqi desertulpreferat,Om spuneam, acestnume,unul làngàaltul, iar ime- AIi, la 2,5 lire. Pentrua-mi potoli diat cum cote$tila dreapta,pe Sharia setea,am ales un suc naturaldin stoarsepe loc, din Hoda Shauawi,la nr. 15, poti lua fructeproaspete, delàngàFelfela,la 1,25lire. liniEtitdejunulîn penumbra intimàgi magazinul In 15 minute eram gata din nou sà-mi linigtitàa restaurantului Felfela, decocontinuu,,expedili a" cair otà.. rat asemenea unei oaze,cu susurul unui izvor improvizat,Eiroindpe o Pefiecare stradà importantà existà a9a-numitul : zilnic, întreorele8.00-22.00), ministàncà dinpiatràderàugi custele "jui*bal' (deschis usorderecunoscut dupàexpozilia defructe etademareagà1ate pepereti.Spredeose- lateoriatàrnànde însacoge, laintrare. Alegi, bire de cele douà fast-food-uri,la comanzi, pr4denimic, plàtitlacasier, apoi stoarce fructul saufructele înfatata, restaurantturistul beneficiazà de un vànzàtorul sauîndiverse combinatii exosortimentvariatde specialità1i egip- !i leoferàsimplu ghea!à. tice,cucuburide Undeliciu! Legàsili teneqi orientale,dupàpreferinlà.Se làngàCaféBrche,si Felfela, darsespune càcel pot màncafructede mare,miel sau maibunesteFraghly Fruits, depeSharia Arab nr.71, înMohandiseen. Cam deacelagi pasàre,salatedin legumeqi iaurt, League, gimagazinele sebucurà defructe de desertqi sepoatebeao berebunàqi o statut pàdure (ma'lal,care oferà toate 9iseminfe cafeatare qi aromatà.Aici se poate sortimentele dealune, arahide, caju,migdale, galben depepene si verde, comandacu 30 de lire un meniu fistic,seminfe giadesea bomboane 9iapàmineralà. întreg.Nu uitali sà luali în calculgi dovleac 0mAlieste unfeldebudincà dinfà,sii dealuat bacqiqul! peste depàine, lapte; se caresetoarnà garnise,ste cunucàdecocos, alune depàdure, Felfela: Hoda Sharia Shaarawi, nr.15, gi gi fistic Bàrfele stafide se servegte fierbinte. Tef.: 202-3922833, zilnic, între deschis: orele transformate detimpîntr-un storysavuros, 6.00-24.00. Mi-amrezervat în gàndpopasulla restaurant, pentrucinà,Eiamintratîn fast-food-uri. Am alesun sandviqcu calamar gi ketchuppicantla 3,75lire, o salatàtahinadin pastàde susan,la înEgipt spuncàacest desed afostlntrodus irlandezà amanta dedomnigoara O'Malley, a khediv-uluilsmail. Aq fi putut alege Ei varianta màncàrii tradilionale egiptenecarese vinde pe stradà,mult mai ieftinà Ei Egipt 24 - estesuficientsà deseoridelicioasà adulmeciaromeleîmbietoarecare prànzului. stràzilela vremea copleEesc Pui la rotisor, budinci de toate (o tocànip tipuriie,musaca,shíshtauk qi vinete din carnedepasàre legume), pràjiteEiasezonate picante, cu sucde làmàie,diferitevariantede taamía(cu pastà de ou, carne,vegetariene), fasole în variantaful (fasolefava înàbugità),cartofi pràji1i Ei, binedupàcarese înqeles, vestitulh"oshari, dauîn vàntmaitoqistudenlii,egipteni sau stràini, sunt printre cele mai la acestea meniuri.Adàuga1i solicitate de produsede o cantitateapreciabilà patiserie cu mirosuriEigusegiptene, turi exotice,gàsitedin loc în loc pe gimulte-multe fructe, toatestràdugele în generaldin suq (piaga cumpàrate la preluri...ridicole. orientalà), orezpràjit, Kosharieste unamestec depaste, De fiecaredatà càndpàtrundîn MuzeulArtei Islamice(5), mà întreb sentiment aceiagi de cemà cople$eqte dedivinidepiogenieEiveneraliefagà, tatea supremà,indiferent cum ar numi-o oamenii- Iisus,Yahvesau Allah.În parantezàfie spus,Egiptul esteastàzi,Eiîn acestcaz,unuldintre exemplelesugestivegi pozitivede coabitareîn bunà înlelegerea celor trei marireligiimonoteiste Eia confesiunilorlor. Intrebareaeste,fireEte, retoricà,iar ràspunsullesnede pride pufinà ceput.Faladaconstrucliei, vremeeiegantrenovatà,are caracteristicile tipice ale artei islamice, respectiv arcadeîn formàde potcoavà (darevoluànd în sensuluculuiascu{it, dinsecolul moscheelor egiptene specific al )ffI-lea),tività în parteasuperioarà minarete de o borduràreprezentànd miniaturale.Càt priveEteinteriorul linte, sosdechilli,rogii9i,dupà ceapà càlità, caEiîn cazul muzeului,el aminteqte, preferin!à, decarne depui,toate bucàli prin dispuse, moscheelor, elementele garnisite derogii. cuunsospicant înfuncliede esenliale alecaseiprofesepoate cumpàra detràsàturile 1 kgdebanane (pia!à ambulantà)gi tului Mohamed zonà, magazin sautarabà din Medina. anotimp camcu2 lire;1 kgdemandarine, tipic este formà depotcoavà arculîn galben învariantà Degi cam2-3lire;pepenele costà arcul asculit afost9iel islamice, arhitecturii gifoarte liliputanà, dardeosebit dearomat adaptat Probabil deorigine sirianà, càpgunele cunoscut. dulce, cu3-5lire/kg; secumpàrà costàI lire/kg. Cu forle noi, am sàrit într-un taxi afostcaracteristic deomeiazi, acesta 9i Dinlrak,ela fostadus moscheelor abbaside. lncazul în Egipt însecolele allX-lea 9ialX-lea. dinsecolul alXlll-lea, egiptene moscheelor are submameluci, arculasculit construite motivelor evidenliind influenla unprofilgotic, europene aduse decruciali. arhitectonice carem-adusîn 10minute(Ei3 lire), pebulevardul Qasrel-Nil(4),trecànd prinfalaclàdiriiOperei din Cairo,la (5),un fel de Muzeul ArteiIslamice Muzeula fost fondatîn 1902primpasîn lumeaplinàdemagieEi a Egiptului 1903,din nevoia dea oferiun spailu arabesc islamic. TraseulI (Cairoesenlial) 25 de arhitecturàEi mobilier, texrile, piese ornamentale din metal. Cele maimultedintreele(panouriîn srucco, pietrede mormànt,sculpturiîn lemn,obiectedin sticlàcoloratàsau din ceramicà, armeEi cà4i) au fost realizatepotrivit legii musulmane, care interzicereprezentàrile umane sau zoornorfe.Uneleopereînsà,în specialdin secolele al X-lea,al Xl-lea gi al XII-lea,perioada càndlaraa fost condusà de dinastiaEiitàfatimidà,au Muzeul Arteilslamice (5)-confine exponate religioase, reflecpreponderenfa carerefectà arteiislamice în încàlcatrestricqiile tàndinfluenqa tradiliilorpersane. Egipt Esre considerat cel mai maremuzeuislapentrucolectarea gi expunerea lucràmic din OrientulMijlociu,adàpostind rilor deartàislamice. In 1880,Muzeul pesteE0.000de obiecterare,datànd Egiptean, pe atunciaflatla Giza,încedin zoriiIslamuluiqi pànàîn perioada pusedejasàaduneqi sàprezinreaút otomanà,la carese adaugàun vast antichitàgi islamice, càtgi preislamice, Ca la iniflativakhediv-uluiTewfik,con- suplimentde 10.200de artefacte. în (3), cazul Muzeului Egiptean nici Ei ducàtorulEgiptuluidin aceavreme, aici nu estesuficientào zi ca sà îl careaveafuncqia de vicerege al statului. Dupàmutarea MuzeuluiEgiptean explorezi. perioade apa(indiferitelor islamice la Cairo la începutulsecoluluial Exponatele printre carecea XX-lea,a fostcreatimediat,în 1903, princarea trecutEgiptul, fatimidà, ayyubidà, turcàsi persanà. Casetele Ei MuzeulArtei Islamice(5), cunos- încareerapàstrat Coranul carea aparlinut cut Eisubnumelede MuzeulIslamic. càndva sultanului Shaaban suntadevàrate Mii de artefacte, învaloare meticuloasa datànddin perioada operedeartà,punànd a artizanului. Nuocolifinicicovoarele cuprinsàîntre anii 642 d.H. (cànd màiestrie giturcegti deo frumusele ràpitoare. Egiptula fost transformatîntr-o qarà iraniene Printre artefacte senumàrà cele descoperite 9i islamicà)gi 1879,au fost rransferare în1980gicareaufàcutsenzafie: hàrtiiimpridinMuzeulEgiptean în sprijinul arheologicà în celnouînfiinjat mateîn bloc,o dovadà - manuscrise mosrrede caligrafie confirmàrii ipotezei càartatipàririi a lost Ei înEgiptulfatimid cumulte veacuri (dintre care remarcabileCoranuri cunoscutà înainte eiînChina deinventarea cupatru 9i mameluce), sàbii, armuri, elemente secole înainte deadoptarea eiîn Europa. 26 Egipt pen- cums-arputeacrededatoritàasocierii O notàîn plusdeatractivitate tru turiEti(qi,hotàràtlucru,gi pentru fonetice,deoareceaici cafeleii se egiPteanà, acordàrespectulcuvenit,chiu dacà mine,în fiecareescapadà qi patiserie sunt decofetàrie pentrucà nu a$rata pentrunimic în produsele lumeexperienla ,,live"a celor...o mie de-a dreptul divine!).Am rezistat din secolulal tentaÍiei de moment,pentru cà în cairote nopli de una Ei gràdina muzeu- planulmeucevamai tàrziuîn aceastà o reprezintà XXI-lea!) obligatoriela lui, cu o fàntànàde secolXIX, carea zi figurao ,,descindere" din TalaatHarb, un aparqinutPalatuluiMonasterlide pe cafeteriaGroppi's RhodaIsland, un foiqor gi càteva fel de sediucentral,cel pulin duPà memoriawemii. Peste sculpturiîn piatrà parcà aEtepli cum glàsuieEte din nou PiePt auzi dàdeam sà minute càteva dintr-un mornent în altul glasuluneitinererecitàndîn pavilion cu forfota de pe TalaatHarb. $i versuri de iubire în aqteptarea iatà-mà!- dou eu qi magazinele! clàdireseaflàqi prinplui...În aceeaqi Potrivitspecificuluioriental(poate pentru renumità Egipteanà, Biblioteca qi respecàndun principiu clasical egiptene penmanuscrisele structuràriifunclionalea oragelor, Eipersane. remarcat l-am lucru acelagi cà tru (5)seaflàînMidan lslamice Eiîn Artei Muzeul Sharia stràzilor lainterseclia Maher, Ahmad spiritului al cazu|unuioraEemblematic lavestde al'Qala'a, Bur(Port)Said 9iSharia al centrulcomercial Vena), european, duminicà'ioi: Program: BabZuwayla. Poarta de stràzi bràzdat este egiptene capitalei 13.30'16.00. 1.30, vineri: 9.30.1 9.00-16.00; tip de magazine, cu acelagi nesfàrqite, La întoarcere, aln preferat càlàde pildà,încàl$minte,pielàrie,decoratoriei rapide Ei insipide cu taxiul o interioue,articoledeuz (electro) plimbarepejos, pe stràdulelecentru- fluni casnic,vegmintesau obiectepentru lui comercialcairot.Imi era dor de sàvedeliceva fi în zona de nuntà...Stali veselàa negustorilor, sporovàiala Mullimeade e1-Khalili! Khan cu bazuului gentilelea(qi insistentaagasantà!) sunt, Pe magazinaEe,,monoarticol" care$tiusà-EivàndàmarfaEi,implicit, cu marfà altele de întrerupte alocuri, sà-Eiatragàclienlii,decoloritulexotic a sparge pentru probabil Din Piala Opereiam diferità al produselor. luat-opeShariaAdly,trecàndpelàngà monotonia dar careconvergcumva unul dintrelocalurilecareadàpostesc cu notastràeii.Ulterioramdescoperit celebrele cafeteriiale lanplui comer- cà fiecare zonà,a oragului Cairo în Cairo,dar Ei respectàaceleaEiprincipii, singura cialGroppi's, faimoase dupàcumveli aflaceva diferenlierefiind fàcutàîn fuclie de în Alexandria, gi nu ,,cofetàrie", situalia financiaràEi materialàa inaitàrziu(cafeterie, TraseulI (Cairoesenlial) 27 pentru importantà spiritul religios al locuitorilor,ceeacesereflectàîn cali- foarte privirile sà-!i desfeli cregtinilor copli, sansa ai ateamàrfurilorqiîn nivelulprelurilor. papilele gustative de cuouàgiiepuragi gtii ceva,dragàcititorule-turistde pe 9i împletili, ciocolatà,si cuuntipdecozonaci plaiurimioritice?Cairoesteloculideal specific ouàvopsite acestor locuri, avànd gimàndru înfoiat de unde sà-1ifaci cumpàràturile fixatedinlocînlocînaluatul Unde maipuicàpolicumpàra dearomat. marfàdin belqug linigtit preluri avantajoase, înculori ouàfiertegatavopsite gi de bunà calitate.O perechede pastelate, deaicisaudelaoricepatiserie copli,Programul deuegtinii pantofielegangi, 70-80delire,un com- deservità Talaat Harb dinMidan de zilnicalcafeteriei pleudedama100delire,o pereche . este7.00-23.00 blue-jeans, 50lire.Nu in trali Spredeosebire pantaloni panelat interiorul deaceasta, Adlynus-a Groppi's depeSharia cu suveniruri,aveli al Garden în magazinagele Ràzboi delaalDoilea semnificativ ràbdaresà ajungeliîn Khanel-Khalili! schimbat inferioare cugrade Mondial, càndsoldalilor Doamnelevor apreciacu siguranlà nuli sepermitea Programul estezilaccesul. din zonacom- nic,între7.00gi23.00. deliciilecumpàràturilor cazuriînsà, Inambele gia calitàlii localiei suntpemàsura ercialà.Problemava veni (numai) la prelurile produselor. debagaje. vamàqi la excedentul suntGroppl's Altedouàverigialelanlului Timpde un ceas,m-ambucuratde Al'Americaine, peSharia gipe Emad el-Din, pecol!cu ambele Talaat Harb, vitrineleîncàntàtoare, dupà caream Sharia 26Yulyu. decis sà-mi odihnescpicioareleîn Sharia din Midan sediul cafeterieiGroppi's Pe la amurg, m-am hotàràt sà mà TalaatHarb,în salonulspecialdestinat întorc în timp de càtevaore la hotel, acestui moment al relaxàrii. Am pentru a mà odihni. La làsareanoplii oscilatîntre produsede patiserieqi intenlionam sà mà reîntorc în forfota pràjituri;în finalaucàEtigat ultimeleqi cairotà.Atunci de abia se spune cà am comandato cafea teribilà!- la începeadevàratavialà a oraqului. gàndulcàreiazàmbeam încàdin Piala Am revenitpe Q-asral-Ainy (1) pe Operei. la ora opt searaEi,cum pestedrum de BIue NiIe GroceryEtiam ca era un Cafeteriile Groppi's prima Laînceput society" afost... ,,café Internet-café,am intrat, am plàtit lanlul europeanà Azisenumegte dinCairo. 10 lire gi mi-am verificatpoEtaelecCea clasic localiiîn capitalà. cucinci Groppi's, palalialà încareampoposit, din tronicà, aruncàndîn eter pentru cei ramura càndva Midan cevadinfarmecul dragiinimii mele,aflaqiacasà,primele Talaat Harb, apierdut derenovare. poveqtipersonalegi personalizate lucràrilor dincauza din $eodinioarà, produselor Insà sisavoarea calitatea egiptene. arabe nopfilor ciclul (adevàrate neschimbatà. a ràmas delicatese) Un taxim-adusapoicàtrerestauDacà în Cairo ainorocul sàtenimeregtiîn Pe drum am zàmbit perioadà rantul Felfela. Sàptàmàna Pagtilor, Mare, dinaintea Egipt 28 Cafeauagi ceaiul au devenit celor càteva cafeterii tradilionale egiptene(ahwas),destinatemai ales desfàtàriinstitulionalizatede cànd a acestebàuturi au fost introduseîn Aici,în aromaamelitoare bàrbalilor. tutunuluipipei cu apà,numitànar- Egipt din Yemen,în zorii Evului egipteni)poli asista Mediu. Astàzi, povestitoriiprofeghilea(sheesha,la împànat sioniEti(qasas) înlocuiqi la un taifasorientaladevàrat, sunt adesea saufìlme cu pove$tirelatatede vestiti spe- de emisiunide televiziune cialiEtilocali. Cairogiise relaxeazà video,dar oameniinu renunlànicioo cafea(qahwa) sauun ceai datà la table qi domino,clupàcum savurànd (un fel de ice furnàtoriiau ràmasfideli pipelorlor tare(shaf)ori un karkade teaîndulcit,din flori uscatede hibis- cu apà.De aceea, unuldintredeliciile cus- trandafirjaponez- caresepoate orientaleapreciatede occidentali, gi în timpul zilei,în special bàrbaqi consuma estede a Eifemeideopotrivà, în perioadelecaniculare,fiind foarte reugisàpàtrundàîn aceastà societate partidà ràcoritor),la o de tablesau semiînchisà, de a fì acceptafi ca egali gahoriental (shatranj). Ei de a lua parte la un ,,ritualde Càt despresheesha, aceasta esteîn socializare"tradilional.Elementele Orientqi în Egiptîn mod deosebito esen[iale plini deviap sunt:parteneri adevàratà instituqie.Sheesha este o qi sporovàialà gàlàgioasà asezonatà cu fi în starede a Ei un ritual acelaEi karkade, qahwa, slraisausheesha. timp,a càreioriginecoboarà în timp, Sheesh4 înEgipt, agacumestecunoscutà a cu maibinede cinciveacuri, bucuràn- fosttimpdesecole înOrientul Mijlociu elementul pentru fumat. Uniispuncàsi-aravea du-sede o foarte rafinatàtradilie. standard jumàtate Turciei, înzona acum de Orientulare o altà percepÍieasupra originea mileniu, alfii- înSiria, unii- înPersia sau ,,trasului"din narghileadecàtare India, american. allil- pecontinentul Oricum, Occidentuldesprefumat. PoateEi pentrucà,în Orient,timpulestevecin cu eternitatea,scurgàndu-se infìnit ì"*# mailent. Taifasurilebàrbaqiloregipteninu ,{ ti'"q4i'," l$' îEi au rostul,dacànu sunt însolite de sheesha în acele case destinate J#lr fumatului,cafenelele, aflateîndeobEte la collurilestràzilorEi pe jumàtate deschise, undecliengiistauEiprivesc lumeadin scaunele lor plasate aproape Sheesha - o tradifieegip(saunarghileaua) chiarîn traficulmasinilor. teanàdesecole -# $ ,,fsl TraseulI (Cairoesenlial) dintreOrientul giTurcia spafiu Mijlociu acest pipeicarefaceapasà defumatul estedomlnat întoaterestaurantele bolboroseascà, 9i zonei. InEgipt, eaa apàrut cafenelele la secolului începutul alXVll.lea. Mulllpreferà pecelal sfieesfrer, obignuit fumatulul datorità amestecat cuzahàr tutunului demelasà, miere - struguri, si fructeuscate caise, càpguni, cirese, celmai-popular mentà, .sírecuhoscut fiindînsàmàrul. Vorbelede duh orientale spun cà flgàrilesuntpentrucei gràbifl.Cànd fumezi o sheesha, ai timp sà te gàndeEti, sà reflectezi.Te învagàràbdareaqitoleranlaEicumsàapreciezi o companieplàcutà,di redàechilibrul atàt de necesarîn întàmplàrilevielii cotidiene. În plus,esteun modplàcut pentruoamenidea petrece Eiscuzabil putin timp împreunà.Iar spredeosebirede figàrileobignuite, turunulpus pe càrbuniîncinqiîn farfurioarapipei gi inhalatnumaidupàceva fi fost fìltrat prin apaîncàlzitàdin recipientul de sticlàsaumetal(uneorio nucàde cocosgolità înlocuieEte inedit qi... excentricrecipientultradigional- le gàsiflîn Khanel-Khalili,la negusrorii de sheesha), elegantmodelatqi nu este nociv.Nu este nociv,degi tària sa Întrececu mult oricarefigaràsautrabuc de calitate.Dimpotrivà,unii au mers pànàacolo,încàt i-au atribuit proprietà1icurative, unele chiar demonstrate! În Cairo (gi mai mult în occidentalizataqi liberalaAlexandria), existà cafenele undeestepermisà participarea 29 femeilorla aceastà rafìnatàîndeletnicirede...pierdutvremea.$i, legatde acestaspect,iatà încà o mostràdin îngelepciunea orientalà.O ghicitoare întreabàcam a$a:,,cineesteaceastà prinqesà, carestàîn picioareîn palatul sàu, cu màna îndoità pe Eold?" Ràspunsul:sheesha. Vasulpentruapà al pipei,terminatîn parteadesuscuo farfurioaràpentru càrbunegi càpàcelulpentrututun, evocào coroanà. Formelerecipientului, peacelea apetisante ale corpului unei frumoase orientale.Furtunul viu colorat prin carese inhaleazàaromatutunului un braqîndoit pe coapsà. Palatuleste o metaforàpentru ambianfaidealà în care se consumào ,,Eedinlà" de pernemari, covoare,relaxare. sheesha: La sfàrqitulsecoluluial XIX-leagi începutulcelui de-alXX-lea,femeile din înaltasocietate turcàadorausàfie fotografìatelàngà pipa lot care deveniseun element esenlial al oricàrei întruniri intelectualeEi Astàzi,din spagiul sociale. Orientului MijlociuEipànàîn Egipt,femeilesunt mari amatoarede sheesha. (EIFishawy Ceainàriile e Fishawi's 9icafenelel el-Khalili) gi AbShatarani dinKhan sunt maispafioase cutavane -simaisofisticate, gioglinzi. înalte Prima faima datorità sutelor de 9Facàgtigat depipàumplute 24deoredin24. boluri holelului El-Hussein Seaflàînspatele dinKhan Aceasta esteceamaiveche el.Khalili. ceainàrie deaceeagifamilie condusà dinCairo, din deschisà non-stop. 1Z/3gieste Sebeaceaide sefumeazà sheesha. mentà.si Existenta sa 30 Egipt (orezulnostru cu laptedela bunica!) numaicu 25 de Ei,firegte,cafea.Totul, lire. Am pornit apoi agalepentru a nocturnal stràzilor admiraspectacolul cairote.De la ora 22.00începeadevaratavialà a oraqului.Caniculadin timpul zilei esteînlocuitàcu o adiere plàcutà, Egipteniiies uneoriràcoroasà. cu toli la plimbareîn familie(adeseori - sopl, sofiaEi toli membriiacesteia copiii,de obiceimul1i,de la cel mai marela celîn cuucior),la cumpàràturi recunosc saualegspectacole Deqinu suntfumàtoare, defilm undeîEiscot càde fiecaredatàcàndtrecprin drep- prietenelesau iubitele.Poli vedea apreciezaromele silueteleacoperiteintegralde vàluri tul unei cafenele, bogate aletutunuluidin pipelecu apà negrealedoamnelor egiptene, carese aleegiptenilor. supun principiilorislamiceultrueliAm ales gioaseîn privinla vestimentagiei CinezlinigtitàIa Felfela. în un meniuuqor(atàtîn privinlacalori- publicAicue iesla plimbare însolitede ilor,càtgi a prequrilor!), compusmai soli sau în grupuride douà-treiprimult din salatecu sosuricareintràla etene poposesc în fala maguinelor Ei categoriaaperitive (mezze)gi mai debijuterii,deundeîEialego broderie pufin din feluri principale:shanklísh grea rafinatàdin aur- singurulacceEi (cremàde iaurt picant în ulei de soriucarearuncào patàdestràlucire pe màsline),babaghanough estahínah(vi- negrulhainelorlungi întunecate. Ei nete tocateamestecate cu pastàde Deqi forfota estede trei ori mai veruitocati maredecàtîn timpul zilei, posibilisusan,usturoi,castrave{i (un kebab tateade a fi jefuit sauatacatîn plinà Ei condimente),fishkebab (salatà excelent de stradàesteextremderedusà.De fapt, depeqte) , tabbouleh pàtrunjeltocat, amestecat cu gràu aproape ai tendinlasàspuicàîn Egipt - burghul-, roEii,mentàgi nu se furà. La aceastapal sà conmàrungit làptuci,asezonatà cu ulei de màsline tribuie mai mul1i factori.In primul gi zeamade làmàie)Ei salatàde rànd, structural,în lumea islamicà mozzarellacu roEii gi morcov ras. existà un cult pentru onestitate, Desertul,un bol cu mehalabíyyah onoaregi pentrucuvàntuldat. Furtul aleliteraturii celebre denumele estelegatà precum Localul a Mahfuz. Naguib egiptene, anii'209i '30ai secolului apogeulîn cunoscut (Numele dàsi scriitoruluiÎl încheiat. decurànd anexàa peacelaal unuimagazin decafea, Khanel-Khalili). cafeteriei Zeinabeste Sayyida ataranjdin cartierul Al-Sh degah,AliBaba al jucàtorilor unlocpredilect Al-Wahiade Tahrir, al literalilor,iar dinMidan peSharia Qadry, cumiesidinShariaBurSaid, pentru în ceidinzonaruralàcarepoposesc cafenelelor auo Insàmajoritatea Cairo. delux, eclecticà. Chiarsi hotelurile clientelà precumlntercontinenfal sauLeMeridien, au moderne deschise cafenele si elegante, toatànoaptea. TraseulI (Cairoesenlial) esteun act atàtde josnic,încàteste în primulrànddecàtreopinia repudiat Apoi,pedepsele prin caresunt publicà. acestetipuri de delicte sanclionate încàtEansele suntatàtdeaspre, caele sunt mult mai mici sà se petreacà decàtîn 1àrileoccidentale. pentru acestea, Cutoate rarele cazuri de incidente, asemenea existà untelefon de poliliei 122. pe urgen!à, Sediul turistice este Adli, lanr.5;Tel.: Sharia +202-390.60.27. Pentruturigti,distracliile nocturne în Cairo capàtàamprentalocalà. Existàcluburi,baruriEi discoteci, în specialîn zonamarilor hoteluride lux, undesepoateurmàriun spectacoldecabaret în stil occidental, dargi reprezentalii autohtone, cu dansatori orientalisau cu performerispecializaliîn dansulderviEilor rotitori.Dar nu trebuiesà trecelicu vederea nici plàcerileculinareaflateîn sutelede restaurante de toatecategoriile, specialitàgile bucàtàriei OrientuluiMijlociu fiind celemai càutate.Iar dacàdorili cevagi maiextravagant, un restaurant plutitor,peNilulîn bàtaialunii,esteo alegere deneuitat. plutitoare potreprezenta pentru Restaurantele turistunmodexcelent ozi deaîncheia a TheNilePharaoh&Golden Pharaoh (Tel.:+202-5701000); o pereche deambarcatiuni cu imitaliifaraonice, frizedescarabei, ferestre pictate cufloridelotusaurite9i chipuride Horuspeproràgi pupà;ancorate la 1 kmsud deEl-Gama'a Bridge9i aflateîn administrarea lanluluihotelier 0beroi,celedouàvaseoferà pentrudejun(14.30-16.30; croaziere 72lire\,la apus(numai vinerea, 17.00-18.30; 45lire)gi cinà (20.0022.00,20,45-22,45, 22.30-00.00si 23.30-01.30; 95lire);trebuie sàajungeti cu jumàtate deoràînainte vaselor; deplecarea atmosfera, cagiîn cazulanterior, este prinmuzicà întrelinutà si dansuri orientale. o Scarabée (Tel.:+202-3554a81); pe ancorat Cornisà, làngàHelnan Shepheard's Hotel; iesiri (50lire,inclusiv zilnice: 14.30-16.00 dejunul); (,,sunset prelulminim, 18,00-19.30 cruise"; (ambele 21lire);20.00-22.00 9i 22.00-00.30 85lire,inclusiv cina),Ultimaiesireareunshow oriental, cu o trupàdedansatoare dinburic. Am revenitla hotel càndtrecuse demultàvremedemiezulnoplii.Aqfì dorit sà admir ràsàritulsoareluipe maluiNilului,dar oboseala de peste zi începuse sàmà ameninle Eio posibilàratarea programului de a douazi mi-arfi stricattoatàcàlàtoria. egipteanà zeului Nil.latà apele 9idea admira càteva (prelurile sugestii suntperpersoanà): o rV,,e (Tel.: Maxim ext.8383); +202-3408888, ancorat înfalahotelului Marriott, careîl gi administreazà; pentru complete oferàservicii dejun (14.30-16.30; 45lire)9icinà(20.00-22.00 95-135 lire), înambianla muzicii 9i23.00-01.00; egiptene live;lacinà- showdedansuri orientale dinburic. 32 Egipt locurimusulal celormai interesante a unimanedin fascinanta,,metropolà Cairoîn descris versului",cumfusese secolulal XIV-leade càtrerenumitul Pentrucà, (6)- Mos- istoric arabIbn Khaldun. Zeinab Sayyida Moscheea n-aivàzut dacà dragà cititorule-turist, lbnTulun(7)- Mos- Cairo,n-aivàzutlumea!Degi,la prima cheealuiAhmad (9) (8)- BabZuweyla cheeaAl-Aahar vedere,a numi o parte a oragului - Sharia (,,strada Mu'iali-DinAllah pareun non-sens, deoarece ,,islamicà" de corturi")(10) confeclionerilor Cairo este capitalaunui stat arab (,,Moscheea luiAqsunqur Moscheea musulman,termenuls-a încetàgenit (11)- Citadela lui Salah denumindmaicuràndmoqtenirea albastrà") trelui Muha- cutului islamical acesteidoamne al-Din(L2) Moscheea denord(14) orientale- o lumea vechilormoschei, mmadAli(13)- Cimitirul - Khan (15) el-].(halili a Citadeleilui Salahal-Din (12), a din lume, a În misiuneamea de explorator, celei dintài università1i po4i medievaleale aceastà a douazi ,,isla- nenumàratelor denumisem doreamsàfacun tur cetàfli de odiniòaràsau a bazarelor micà",deoarece Traseulll (Cairo islamíc) Interiorul este frumos decoratcu qi inscriplii.Esteunul dinarabescuri tre celemai popularelocuride pelerinajmusulmane. undesen înartaislamicà Arabescul reprezintà florale, animaliere, deforme curgàtor complex, geometrice. frunze sauforme ll Traseul (Cairo islamic) traseului Harta ll (Cairo islamic) 33 luilbnTulun înanul879 Moscheea fi) - construità datàndde acum1.500de ani.Vestigii ale lumii arabesunt la tot pasul,dar îmi propusesem sà revàddoar càteva dintreele,careîmi ràmàseserà aproape deinimà. Laprimeleorealediminelii,ampornit pejos,traversànd Qasral-Ainy(l), spredouàmonumentede arhitecturà religioasà mosdreileSayyida splendide, Zeinab (6) qi cea a lui Ahmad Ibn îrlun (7). Sunt apropiateuna de cealaltà,dincolode stalia de metrou Al SayyidaZeinab,spre est, flnànd ShariaBur Said.Ceadintàiestelegatà de patroanasfàntàa oraguiui,nepoata profetuluiMahomed,Saryida 7*ynab, fiicalui Aly Ibn AbuTaleb.Mormàntul sàuesteîn interiorulmoscheei Sayyida Zeinab (6), prima datà renovatàîn 1549qi reconstruità din nou în 1761. In 1884qi 1942a fostcompletreconstruità.Faladaprincipalà,minaretulgi cupolasunt tipice stilului mameluc. Din ShariaBur Said,dacàfacistànga pe ShariaQadari,ajungila Moscheea lui AhmadIbnTulun(7).Aceasta este a treia moscheeconstruitàîn Egipt,în 879,decàtreguvernatorul de atuncial Egiptului,IbnTulun,trimisîn aceastà funqie de càtrecalifulabbasid din Bagdad"Acest amànuntexplicà influenp arabadin zona mesopotamianà în arhitecturamonumentului. Atmosferade pace din interiorul moscheeieste specialà,cum nu se întàlneEteîn nici o alta din orag.Pe làngàfaptulcàesteceamai vechedin Egipt,estegi ceamai maredin 1arà. fue càtevatràsàturi unice, precum scaraexterioaràîn spiralaa minaretului neobiqnuit, singurulde acestfel din Egipt,similarcu cel al faimoasei moscheiSamarra din lrak. Drumul meu s-a îndreptatapoi sprenord.Taxiulm-adusmaiîntàipe ShariaBur Said, trecàndpe làngà MuzeulArtei Islamice(5), pe Sharia Al-Azhu,pànàam ajunsla Moscheea Al-Azhar (8), una dintre cele mai vechi din Cairo. Renumelesàu se leagàde faptulcà esteceamai veche din lume qi unul dintre universitate Egipt Îndreptàndu-mà apoispresud,în (12),nuampututsà direclia Citadelei (9). qila BabZuweyla nufacunpopas Babînseamnà Cairo avànd ,poartà", càndva opt asemenea intràrimasive în zidulcareîmprejmuia în perioada medievalà cetatèa. Din acestea opt, astizise mai pot vedeavestigiilea trei dintreele,Babel-Futuh, BabZugiBaban-Nasr. \4reyla BabZuweyla(9), uneorinumitàal-Mitwallide càtre unii locuitori,marcheazà hotarul (8)- unadintrecelemai sudical Cetà1ii Moscheea Al-Azhar fatimide,cu toatecà vechidin lume9iprimauniversitate dinCairo azi oraEuls-a extins dincolode cele mai importante centre pentru aceastà poartà.Numelesàuvinede studiulreligieiislamice. Ia al-Zawila, un trib berberîn apropiereacàruiasoldaliifatimizifuseMoscheea în970deJauhar, a fostfondatà un fostsclavajunsgenera! în armata califului seràîncartiruili.Deqiseamànà foarte Moiz,unmembru Primul multcucelelalte aldinastieifatimide. (9) po4i,BabZuweyla curss-alinutîn975.Înanul988a fosttransforpentru are o tradifle mai bogatà, càpe matà înuniversitate si s-adezvoltat cauncenîn pelerinaj trudeprimrangpeniru studierea tslamutui, aici plecaucredincioqii pentru oferind e{ucalie discipoli detoate anualIa Mecca tot aici l-aspànzuEi Insecolul vàrstele. alXll-lea, Salah al-Din a rat sultanulSalimpeTllmanbey, ultitransformat universitatea într-un centru al mul dintre sultanii mameluci. Un ortodoxiei religioase, caparte a planuluisàu de inedit se desfàEoarà deaîmpotriva ràzbol crucialilor dinOccident. Pànà spectacol în universitate aproape de1925, s-aulinut supraporfii în fiecarenoapte,cànd giinterpretàrile muzicanliiîmbogàgesc cursuri legate strictdetradiliile oraEulcu Coranului, textul sacru allslamului. Liberalizatà sunetele instrumentelor lor. prinreformele în1924 instituite sub 9i1925 De la BabZuweyla(9) spresud, guvernului auspiciile egiptean, universitatea s-aextins, incluzànd studierea limbilor stràine, drumulsebifurcà. In dreapta, Sharia gtiinfelor gi a ingineriei, agricullurii, conne(ului, (10),mai este Mu'rzz li-Din Allah medicinii. Programul cursurilor deteologie 9i numitàdecàtrelocalnici conjurispruden!à ,,strada islamicà nus-auschimbat. gifemeilor Din1962 li s-apermis sàseînscrie feclionarilor de corturi",undeai lacursurile universitàtii. fiindadmise 100în ocaziasà vezi un adevàrat bazarde acelan.În1992, circa'9ó.000 destudenliîi corturi îEi uriage, care a$teaptà frecventau cursurile. Biblioteca centralà a clienlii. Sunt confeclionate manual, universitàtii contine aproximativ 80,000 de volume, dintre caremulte manuscrise. cu motivearabe,în culorivii, fiind Traseulll (Cairoislamic) 35 funerare, ducà,iar el Etiedoaregipteana, utilizateatàtla priveghiuri esre religioase. Pestànga, suficientsà rostiti ,,aalaSaladin"). catqi la festivaluri peShuiaad-Dubal-Ahmar, Sprenord se poateajungepe Sharia coborànd (ll), SalahSalim,careintersecteazà lui Aqsunqur ajungila Moscheea în faga pe Tibbanah, de Sharia unuldintrecele Citadeleiautostrada KingKhaled. obiective maivànate turistice islamice Complexuleste unul dintre cele din Cairo,dupàcum suslin ghizii. mai mari monumente din lumelegate Construità decàtreprinpl Aqsunqur deràzboaiele medievale, reprezentànd pe la 1347,darcu multe un reperaerianclar ai pàr1iide esta al-Nassery adàugàriulterioare,moscheea este oraqului.Inceputàde Salahal-Dinîn cunoscutà subnumelede,,Moscheea1,176, modificatà Eiextinsàdesultarii albastrà", datoritàsplendidului mo- de rnai tàrziu,Citadelaestecelebrà zaicalbastrudin marmuràdin care pentrumoscheele, muzeeleEi fortul estefàcutexteriorul edificiului, aceste din careestecompusà.In interiorul olanebleu-gri fiindaduse dinDamasc. complexului, Moscheea lui Muhammad Pelàngàmoschee se vededejaceea Ali (3) estededepartecelmai frumos cea mairàmasdin Zidullui Salahal- edificiu,cu domurilesaleetajateEi Dincareînconjura odinioarà cetatea. minaretelegemene. Privitàdin spare $i iatàcàamajunsEianulacesra într-unuldintrepunctele celemaivizitatede càtreturiEtiîn Cairo,un complex uhitectonic de o frumusege ràpitoare, alecàruiforme Eio màre1ie impunàtoare stràlucesc sfidàndtimpul, sub raze\esoareluiegiptean, Citadela iui Salah al-Din(L2),cua sa Moschee alui Muhammad Ali (13),ce troneazà peun vàrfdecolinàasemeneaunuipagàscufundat în perne.Se poateajungela eafie pe ShariaadDarbal-Ahmar, fìepeSharia Al Qala'a (Qala'a însemnànd,,citadelà", pronuntat,,aala"), careintersecteazà Shuiaal-salibah chiarîn MidanMuhagi,,Mos(11), Moscheea luiAqsunqur numità mmadAli, làngàCitadelà (dacàvre[i cheea albastrà", càràmidà albastrà, cuziduridin sàindicalitaximetristului undesàvà acoperite cumotive florale;unuldintrecelemai vizitate obiective dinCairo Traseulll (Cairoislamic) în stilotoman baroc luiMuhammad Ali(13),construità Interiorul moscheei (partea atacatori externi. îEidezvàluie a-lapàradeeventualli denord),Citadela moderne tehnici folosit cele mai Salah al-Din a profundmedieval. caracterul pentru deconstruclie înmaterie defoÉàrele (12) lui Salahal-Din Citadela prima 10m Citadelà. Zidurile aveau aînàlla (Saladin Tràind între1138-1193, Salah al-Din înàllime 9i3mgrosime. pentru kurddeorigine, dinfamilia occidentali), al-Din)a fostsàpatlao BirYusuf(PululluiSalah iar Abbasizilor, viziralEgiptului, a ajunsîn 1169 pànza de87dem,pentru aatinge adàncime fatimidà în1171 conducerea a!àrii, asuprimat gipentru locuitorilor foilàrelei freaticà afurniza abbasid alàturàndo califatului ortodox si delarg, resursele deapàpotabilà. Suficient devenind conducàtor alstatului. Înacedstà permitea acesta aniasemenea uneirampe, supremà funclie, al-Din afortificat Salah maginària care malelor sàpunà înmiscare pentru împotriva teritoriul atacurilor a-lproteja foilificaliilor Majoritatea adueea apalasuprafa!à. (12)aservitatàtca lnilial,Citadela crucialilor. dupàSalah al-Din, fiind aufostconstruite fortàrea!à, càtgicacetate regalà. invadator, fiecare inclusiv adàugate decàtre Legenda spune al-Din a alesaceastà càSalah uniidistrugànd destul demult decàtrebritanici, povestea, dinceeaceexistase localie datorità aerului curat. El,spune anterior. arfi atàrnat decarne delur-împrejurul Dupà bucàfi luiSalah al-Din, nepotulsàu, moartea oragului. Dupà s-arfi stricatpeste o zi,acestea (12), làrgind mai Al-Kamil, Citadela aîntàrit tot,cuexceplia zonei undoarfi ràmas multe Citadelel, turnuri. In1218, ajuns sultan, Al-Kamil proaspete maimultezile.Realitatea însàa (12), gi-amutatrezidenla undea înCitadelà glàsuit cutotulaltfel:localia oferea unavantaj palatul peloculundeastàzi este construit pentru ótrategic dublu, a domina oragulgiperitruîmprejmuirea numai Degipalatul sudicà. 37 pànàla aceastà zonàa ràmas (12)labazarul Khanel-Khalili delaCitadelà existà, Palatului Abdeen, lamljlocul teribildeplàcutà. construirea esteo experien!à guvernului pentru alXIX-lea, sediul secolului Pànà lamijlocul secolululal XVll-lea, Egipt. $i, pentrucà eraluni, mi-ampro(12)devenise undistrict Citadela pus sà revin pe searàla spectacolul împrejmuit, cumagazine rezidenlial derviEilordin Citadelà,urmànd ca puncte private comerciale, cubàipublice 9i apoi sà fac o plimbarenocturnàîn destràdufe. 9iunlabirint Muhammad AIi(1769-1 Pa.sa 849), viceregele bàtrànulqi vestitul suq cairot,Khan (khediv)al (1805.1849), Egiptului otoman carea el-Khalili. reformat 9i modernizat !ara,este Dupà un dejun de data aceasta responsabil deconsiderabila transformare a profundeuropean, de dar consistent, (12)prinnoileconstruclii Citadelei înàlfate. lmprejmuirea nordicà a devenit domeniul sàu bunàcalitateEiieftin,de la PizzaHut, privat. (13),construità m-am întors pentru càtevaore la Moscheea sa,omonimà (dupà înstilulbaroc otoman între1811-1814 hotel, pentru o porîie de relaxare altesurseîntre1830-1857), careimità înainte de partea a doua a ,,camimpozantele moschei dinlstanbul, dominà astàziîmprejmuirea sudicà. Aicierasediul paniei"în mijloculcivilizalieiarabe, pànàlamutarea guvernului în saulterioarà peînserat. Palatul Abdeen. Astàzi, într-oanexà a Pe drum, am trecut pe làngào (luni, moscheei, detreioripesàptàmànà miercuri sàmbàtà) zonà ansamblul nalional desprecare,dacànu Etii ce se 9i egiptean El-Tanourra oferàgratuit turigtilor de în spatele ziduluimasivceo ascunde laora19:30 inedit unspectacol demuzicà, gàndi càesteo cetate te-ai prin înconjoarà, dansgiculoare, inspirat mistic dindansul Da,esteun fel de...cetate, învàrtire, dervigi rotitori. medievalà. sama, alfascinanlilor Nu{ratali, esteo experien!à deneuitat! dar numelesàu popularare o rez.o(12)mai Astàzi, Muzeul înCitadelà existà nanÉ funestà,Oraqulmor{ilor.Este Nalional alPoliliei, iarfostulPalat alHaremului în realitateCimitirul de nord (14). luiMuhammad Ali(rezidenla familiei khedivDar,stupoare! Esteun cimitir,poate ului)gàzduiegte din1949 Muzeul Militar al Egiptului, fondat Faruq. Camera de deregele unicul din lume...viu! Adàpostind Varàa acestui elabounsistem muzeu conline multe mormintemameluce- printre ratdefàntàni gicanaluri, în demarmurà, bazine scopul giasiguràrii ureiatmos- care qi Mausoleullui FaragIbn ràcirii aerului fereplàcute Inspatele înperioada caniculei. în 1411,cu domuri Barquq, construit muzeului al unmicMuzeu semaiaflà sculptateîn piatrà, Complexullui Tràsurilor, optasemena mijloace careconline AshrafBarsbey din1432Eiuimitoarea detransport La utilizate defamiliakhediv-ului. Moschee a lui Qaitbeydin 1474(care capàtul nordice lui împrejmuirii esteMoscheea Suleyman paga, prima moschee dinEgipt de apareEi pe bancnotaegipteanà construità datànd din1528. în stilotoman, I lirà, cu un domîn formàde floaregi Citadela monument esteastàzi celmaipopular stea),cimitirul este o curiozitatea nefaraonic Pentru deturigti. dinEgiptvizitat încàdinperioada turigtii adàpostind, deenergie, o plimbare Egiptului, caredebordeazà Egipt de show-ulinsolit al dansatorilor peste misticicareurmasàseproducà pu[inàweme.Paznicii poliligtiaicomplexuluiintràîn vorbàcuturigtii,mai alescu turistele,în special dacàele pànàîn 30deani suntsingure, blonde, givorbesc Agale, englezà saufrancezà,. îqi faceapariliaun cuplude francezi trecufide primatinerele(saude a eacu doua),el cubascàla Resistence, la gîn,acum nelipsita eEarfiînfàquratà Deundeva din în variantà egipteanà. îqifaceaparilia unuldintreprostànga pejos,împinspectacolului, tagoniqtii Oragul morlilor(14),denumit astfeldeoarece gàndo bicicletà.O datà ce te-ai oriunde. multefamiliisàracetràiescîn prezentîn obignuitcu ei, îi recunoEti deaici cavourile Poartàmanta neagràEi fes alb, tricotat.El vafi unuldintremuzicantri. medievalà,mulqi egipteni sàrmani, Se audezgomotulmotoruluiunui care$i-aufàcut din cavourilespalioase locuinlepentrufamiliilelor nume- autocar,careopreqtechiarîn faga roase. dincauza suprapopulàriiporÍii. Dar turiEtiinu au voie sà Astàzi, Pazniciisunt de neclintit. detraial coboare. capitalei Eianiveluluiscàzut nu sefacemaideweme Deschiderea (14)este morgilor locuitorilor, OraEul Avàndîn vedere càintrarea printre de 19.30. alcelorcaretràiesc un,,cartier" qi în interiorulmormintelor. $i iatà esteliberà,iar pànàla salacare trebuiesàparspectacolul punte gàzduieqte cum,încào datà,serealizeazào toatàlumease qicelcontempo-curgiun drumserios, întreEgiptul faraonic ran,asiguràndu-i-se eternitatea spiri- aflà în poziliede start,chiu dacà nu au nimeninu lasàsài sevadàpe chip tualà.Pentrucàvechiiegipteni Và mai amintili de mormàntul considerat niciodatà caun neràbdarea. occidental care locîn carevialaseterminà,ci,dim- etalonulde civilizalie în mod etic nerepotrivà,acelspatiuundeadevàratasanclioneazà spectarea loculuidinràndpecareîl ai? vialàîncepe. a muri... A fi însemna Pelaora19.00, toate taxiulm-alàsatdin Aici, în a$teptarea derviEilor, (12).Deja normele nou la poaleleCitadelei europene cad.Pucàto{i u fi începuserà sàseaduneturiEtiiavizali romàni!Iu càndpolilistuldeschide Traseulll (Cairo islamic) de turiEti se larg porlile,avalanga într-ogoanà nebunà càtresala revarsà Moscheii lui Muhammad dela poalele Ali (13),pentrua prindecelemai bunelocuriîn fap. Parcà egtila cros, fizicaesteimportantà iu condigia drumulesteîn pantà! Noroculmeu!Am locperàndulal doileadin falàEipot sàfacfotografii bune.Filmatulacestui spectacol este gtie interzis, nuse dece. Salas-a umplutpànàla refuz. Turiqtiitrecla asaltarea firidelorlateralecubàncu1e dinpiatrà,tàiatechiar în zidurilemasive. Dervigi rotitori Începespectacolul. Sunttrei catederviEi,care în numai treizecide goriide performeri. Mai întài muziminute reu$escsà lasecu ràsuflarea canlii,în negru,cu instrumente de Nu datorità (fluier) tàiatàîntreagaasistengà. suflat,asemànàtoare ney-ului originalal dervigilor rotitoridinKonya vitezeidin ceîn cemai rapidecu care (îrrcia). Urmeazà un alt grup din se învàn, nu din cauzadexteritàqii (denu- uluitoarecu careîqi rotescdeasupra ansamblul egiptean EITanouna mit astfeldatoritàfustelorlargi,în capetelorceledouàrànduride fuste formàde clopotqi viu colorate), largi,imprimatemulticolor,nu numai ei alcàtuitdin utiqti costumali în alb, pentrucà,în loc sàsepràbuEeascà, dau impresia prin cà se înal1à dans Ei virtuozi ai cimbalelorEi tobelor încrustate cu sidef,qi dansatori, un nu doardatoritàmiqcàriloracrobatice apoteoticfinalulspecpreambul lashow-ul,,rotitorilor" ceva caremarcheazà (maialesceiameritacolului, turiEtii urma.Muzica estedinceîn cemairitcani) aplaudà în delir sau în extaz matà,te acapareuà, esteimposibil sànu simlicumvibreziEitu, simplu grupul de bàrba1icare,aitfel, pe turist,la sunetele înalte,la tumultul stràzileoragului,în viala cotidianà, extaticdeclangat de ace$timaegtri- sedizolvàîn chipmagicîn milioanele asemenea. AceEti de chipuriegiptene vràjitori. ai Orientului, moderni fakiri artigti, perànd, $i iatàcàîqi facaparilia, prel de un ceas,pe ceidoi protagoniqti, artiqtidenumili au pus stàpànire, ;JÉ|r--*- 40 Egipt de mult timp cànd nestatornice aleoccidentalilor, Seîntunecase spiritele uluitor al fàcàndu-i unacumarele spirituniver- am ieEitde la spectacolul superb islamic este derviEilor. Cairo proceas, eliberàndu-gi sal.Pentru un moscheile stràlucind în noaptea, toate priilespiritede vàlurilemulticolore o bàtaia luminilelor aurii ca astrul aleignorangei, derviqiiau deschis poartàinvizibilàcàtreo altà lume, nopÍii sau verzi precum steagul unde timpul înseamnà eternitate, Profetului.La fel este qi Khan-ul cum estenumit în limbajtuqi iubire.O lume, (Pia1a), luminà, cunoa$tere risticbazarulmedieval Khanel-Khalili cu siguranlà,mult mai purà Ei (15),cel mai maredin Orientqi cel multmaifrumoasà decàtceacàreia îi mai vechi,avàndaproapeopt veacuri apartinem. de vialà.Aici se poateurmàriritmul Dervigii rotitoridínCairo Apa(insectei Mawlawiya afiliatà unuiordin în Konya, Turcia, în secolul mistic sufit,fondat poetJalalleddin decàtremaestrul alXlll-lea Rumi, elînsugi sufit.ln Mevlana unmistic Occident suntcunoscufi drept,,dervigii rotitori",datorità misticprinînvàrtire, dansului o caledeunire extaticà a misticului cu sama, prin deiubire divinitatea supremà, o formà princareacegtia gidans, seelibereazà muzicà pàmàntegti. Dervig vinedinperdefegàturile însemnànd,,suplicant". Suntîntrucàtva sanà, ldealul sufit asemànàtori cumonahii cregtini. (Allah) cuDumnezeu afostprivitde deunire gidin cao blasfemie musulmanii ortodocgi rotitori a pututsà acest motivsectadervisilor înfloreascà înEgiptfàràameninlarea perseculiilor înperioada turcilor numai giotomani. modern, InEgiptul mameluci esteminusculà în comparalie aceaslà sectà element cualteordine Fiecare al sufite. învàrtirii ceremonialului areo semnificalie muzica simbolicà. Muzica lorsimbolizeazà rotalia sferelor, iarînvàrtirea dervigilor, planetelor. înàllatà Màna dreaptà sprecergi ceastàngà înjosînseamnà îndreptatà cà primit harul estedistribuit delaDumnezeu prinintermediul càtre umanitate dervigului dansator, carearefunclia de,,canal" de legàturà întrelumea gi divinà, spiritualà ceaterestrà, materialà. fordeoarece biological egipteanului, fota serilorEi nop{ilorestemult mai maredecàtceadepestezi. Pentruturistulxperimentat,bazaruL acesta,nàscutîn secolulal XIV-lea, irezistibilà. Cu labirinesteo capcanà tul de stràdu1eînguste,cu magazinaqeleaparentmicule, dar care, un adevàrat odatàce intri, descoperi universde càte Ei mai càte obiecte (multe pe carele vezi pentru prima într-unmod datà),suq-uiacestaatrage bizar qi unic. GàseEtiacolo toate tipurilede suveniruripe careEi le-ar dori sufletul,de la statui de zei la saupiramide cartu$e,,personalizate" în miniaturà,de la mirodeniila btjuterii din aurEiargintgi îmbràcàminte de la articoie tradilionalà(galabiya), sauchiar din pielela amintiriislamice piese de mobilier oriental,de la cochiliimarineîn culori aprinsela obiectecasnicedin cuprusau sticlà, de la sheesha cu tutunul adecvatla islamice. amulete Traseulll (Cairo islamic) 41 $i càvenivorbadesprePapyriEi jumàtatedin prepl anunlatdenegus, cartu$e,,personalizate". Và promis- tor la,prima strigare".Dacàîl refuzi, esemcàvàajutsàvàscrielinumele în eEtiinvitatsànegociezilaun paharde hieroglife.Iatà cum procedali:în ceai,în ritmul timpului egipteanîn camun sfert spa[iilegoalealecartuEelor và scrieli careun minut înseamnà numelecu un markerauriu,literele de orà...Da,hotàràtlucru,trebuiesà prenumelui conformalfabetului din ai timp în acestEgipt miniatural de Khan. dela sfàrEitul anexa ghidului. Simplu! reprezentat Multe dintre magazinele deacelagi gibaniipecarei-a1ida $i economisili tip grupate sunt de-a lungul unor negustorului pentru,,talentul" sàude stràdu1e lungigiînguste sauîn anumite scribegiptean. zone.De pildà,existàstràdu;alucràIn Khante tocme$ti la sànge pen- torilor în cupru, Wekaletal-Balah, tru fiecare marfàaleasà, iardacànu o pentrutextile,mai alesbumbac,sau faci,1i seducevestea în tot bazarul. MohammedAli, pentruinstrumente Ritualultàrguitului trebuierespecratmuzicale. Majoritatea obiectelor poartà gi cu càtîl cunoqtimaibine,cu atàt forma sau imagineaemblematicà a deviimaipreguit. Prii, modelulfaraonic.Dar nici moIn general, valoarea obiectului pe deleleislamicenu sunt mai pulin careîl doreEtiestecu pu{in pesre atràgàtoue. Khanel Khalili(15)-unuriasbazarcareacoperà unuicartier o suprafa!à asemànàtoare 42 Egipt costume paqalelor, asemenea Dacàvrei sà faci un popas,la scufunzi qi amestecate, culori în restaubeduine, càteva existà bazarului capàtul de mullime o aplicate, renumit, broderii hotel ample rantecu terasàEi un - veqmàntul tradilionalegipMul1ituriEtialegacesthotel galabíya Oberoi. pentru tean îmbràcat debàrba1i deopotrivà aflatchiarla capàtulbazarului gipentrua sesimli gi femei.Pofl vedeao mullimede specificà ambianla aloraqului. qalurigiegarfe, decentrulmodern care,prindimensiunile departe esteo punteîntretre- nàucitoare, acesta Spaqiul pot servifoartebinegi ca moscheilor umbrarîn zileletoridepentruvàniarprezenp cutEiprezent, un atu pen- zàtoriiale càrormagazine reprezintà din apropiere le ornaDeIaterase- menteazà, medievalà. tru atmosfera demicmobiliercu obiecte saude la balconul încrustalii le restaurantelor ornamentale desidefaplice esteaparte din argint,carpete hotelului,priveliEtea din pieledecrocounaîn fala dil saucu modele somptuoase, douàmoschei islamice, religioase qi covoaredin pàr de càmilà,iatagane dedansatori ansambluri celeilalte, zilnicsimlurile arabedin cupru,statuete ce desfatà muzicanli din pietre qi o semiprelioase între un harkade spectatorilor, - jad,coral,onix,esenle sheesha. cu arome exotice,cunoscutede hmm,ce milenii,pentrupurificueaspafiului suveniruri... Càtdespre dinsaculcu locuit(denoxe,darqidespiritereie), po{ialege la primavedere în pe carenegustorul le oferàdirect ràsturnat l-au pe zeii care minunfiii fl sà-qi mijloculKhan-ului?Fiecare dinsaci. gàseascà dupàpoftainimii!Ar fi mai Dacàai noroc,uneoriîi polivedea càmagazinaqele pedervigiirotitoriînbuar,oferind Màrturisesc nimerit... Ei de aromelegreleale par- reprezentatii încàrcate seara,în aer liber,în oferiteîn sticlulefistichii, fumurilor, moscheilor. îmi iau toatà apropierea arabescurilor, asemenea Khanel-Khalili din Restaurantul inspirate caEikitsch-urile sufluea, nr.5, Lane, El-Badistan Hotels, Localie: 0beroi Nu cànu aEfi ales tradiliafaraonicà. 40{5lire; Bzaar;preluri: el-Khalili Khan meadeorien- bucàtàrie pentrucoleclia weodatà Tel.:+202'5903788 orientalà; dimpotrivà, obiecte, talisme asemenea M-am întors din Khan sPre dar càndajungisà te faniliarizezi cu ele,magazinaEele ^deqiforfotaîncà nu se fl se descoperà diminealà, Incàîmi mai stàruiauîn cela domolise. ceea într-unmodinedit.Remarci desmirnà, aromele olfactivà memoria perne primavedere nu fi searàtase: mainegoqi încà màr, de tutun tàmàie grele,din piele sau din lesàtura negustori... cuversalii covoarelor de Buhara,în carete ciamprelurile 43 bàtrànespaÍii ale capitaleiegiptene, unde povesteaEgiptului faraonicse continuàîn variantacreEtinilorcop1i. Aceqtiase consideràchiar urmaEii locuitorilordeacumpatrumileniidepe (16)- Bi- malurileNilului. $i pe bunàdreptate, Sfàntului Sergiu Biserica (L7l- Bisericamàcar dacà flnem seamade limbà, Sfintei Barbara serica (18)- Bisericacoptafìind ultimul stadiuîn evolulia Gheorghe Sfàntului (19)- Biserica Sfintei Fecioare El- egipteneihieroglifice,dar cu scriereîn (sau,,Biserica alfabetgrecesc,în loc de miile de atàrnàndà") Mu'allaqa pàsàri,animale, semnereprezentànd (20)- Muzeul Copt(21) zeiEioameni. A doua zi, la ora nouà, am luat aceastà Numitàgi Masral-Qadima, metroul de la staila Sayyida7*inab, zoni este anterioaràoraquluiCairo peste drum de GardenCity, càtre modern.Sezicecà aici ar fi existato Muzeul Copt (21). Chiar aqa se a$ezare încàdin secolulal Vl-leaî.H. nume$teaceastàoprire. Se aflà în Mai tàrzis, romanii au construito astàaisubnumele VechiulCairo, unul dintre cele mai fortàreatacunoscutà lll Traseul (Cairo cregtin) Church of the Holy Virgltr (Qasryyat al-Blhan) Hartatraseului lll (Cairocregtin) . Traseullll (Cairo cregtin) r SittBarbara, (1f, arsàîn Barbara a Sfintei din7509irestauratà incendiul luiFustat însecolulalXl-lea. r Keniset (18), a SfàntuluiGheorghe MarGirgis, peunturn prima Clàdità datàîn684. construità pentru camera roman, estebinecunoscutà rezervatà denuntii, dinsecolulal lV-lea, religioase. ceremoniilor r Biserica (19)din Babylon Sfintei Fecioare alXl-lea. dinsecolul AhDarag, Qasrel-Sham, r El-Mu'allaqa, (20), ceamai atàrnàndà" ,,Biserica inifialîn secolul al construità renumità dinCairo, Patronul zidurilor romane. sàu Vll-lea, învàrful Maria. estetotSfànta Fecioarà spiritual Sentimentulcà te afli într-un spaÍiu cre$tin este pregnantde cum pàtrunzi în acest uriag cartier. Nu Etiu dacà aceastaeste datoratà doar prezenlei (detaliu depefafadà) Biserica Sf.George bisericilorEi mànàstirilorvechi,dar am deBabylon. O partea zidurilorromane remarcat ca parcà Ei lumina zilei Dupàràspàndirea stràluceEtealtfel aici. Ènà Ei magaîncàsemaipotvedea. de-a lungul Egiptului, zinele, deqi comercializeaziaproape creqtinismului cu aceleaEi acestspafiua devenitun avanpost, sunt...alttipuri desuveniruri, peste20 de bisericiconstruitepe o fel. Stràdupleamintescde cele din qi ai sensuprafalàde numai 1,5 km2. Dintre Cetatea Vechea Ierusalimului astàziaumairàmasdoarcinci, timentul straniucà te afli la începuacestea, con- turile creqtinismului, pe wemeacànd alàturide ceamai vechemoschee fàcàndprimele struitàvreodatàîn Egipt.$i încà un Iisus,copil, pribegea, leru- minuni prin pra faraonilor,sau ceva amànuntpitoresc:dupàcàderea salimului,prin anul 70 d.H., zonaa mai tàrziu,p€ wemeacàndmonahiscunoscutun adevàrataflux de ewei, mul abiasenàEtea. Bisericileqi mànàstirileoferàcredin dovada fiindceamaivechesinagogà deamuarsenal un adevàrat Egipt,aflati tot aici,BenEzra,datànd dinciogilor lete cre$tineprotectoare,rozaÀisau din secolulal lX-lea. (obiective 8ísericile turistice): apà sfin1ità,materialeobiEnuiteîn dinVechiul Cairo situalii,darcu iz egiptean. r AbuSerga, (16), Sergiu consideratàasemenea aSfàntului ceamalveche însecolul al dinCairo, construità Poartade Suda zoneiesteunadinpeloculunde lV-lea familia luilisusChristos a tre celemaivechistructuri.Aici seaflà poposit lasfàrsitul Egipt. càlàtorieiîn (21),fondatîn 1908.Este MuzeulCopt 45 sunt foartemàndri,mai alescà limba coptàîncàsevorbeEte, fiind limbaliturgicà, iar marile sàrbàtorireligioase de creqtinesunt extremde respectate càtrecredincioEii cop1i. In acestcontextnu pot sà nu và povestesc o amintireextremdeplàcutà dintr-o vizità anterioarà.Mà nimerisemîn Egiptde sàrbàtorile pascale Ei am dorit sà participla slujbaInvierii într-o bisercàcoptàortodoxà.FireEte, puteamalegepeoricaredintreceledin VechiulCairo,despre caretocmaiv'am povestit.Du am hotàràtsà merg la una mai apropiatà,în GardenCity.O bisericà aflatàîntr-o cl{lire înaltà, Muzeul Copt(21)adàpostegte exponate-dovezi al aleprezenlei cre,stinismului timpuriu înEgipt înscrisàperfectîn stilul arhitectonic locului,pe care,dacàun localnicnu situatîntrezidurilefortàre1ei romanea mi-ar fi indicat-o,aproapecà nu aEfì Babylonului 14.000 contine depiese, Ei distins-ode celelalteconstuclii.Intecomorirareaiecivilizalieicopte,dintre riorul amplua fost totuEineîncàpàtor care Ei faimoaseletexte de la Nag pentru mulgimeacredincioEilor. Mà Hammadi- o colecqie impresionantà de priveaude pestetot icoanecu sfin1i 1.200defoi depapyrus. Celedouàaripi realizate în acelaEi stil al celordin bisealemuzeului,cu mai multecoridoare, ricile din VechiulCairo,chiardacàle au amàndouà 30 de sàli.În carteasa, despartaproapedouàmilenii.Ascul,,Cairo,biografiaunui orag",James tam ritualul slujbeiîn limbacoptà Ei Aldridgemàrturisea:,,Aici mitologiile încercam sà-miimaginezcumrosteau vechiuluiEgipt, Greciei,Romei qi vechiiegiptenicuvinteleîn hieroglife, cregtinismului sunt atàt de puternic M-auimpresionat de bucuriaadevàratà împletiteîn utefacteleacestuimuzeu, chipurilecredincioEilor gi larmaveselà încàtuneorisepotvedeaoriginileunei a mullimii de copii carenu pàreasà religiiîn cealaltà în chipulcelmaifrust deranjezepe nimeni iatàtiubirea, cuputinlà." toleranp, adevàrata comuniune.VeAm petrecutmai mult de o ju- chiul qi Noul Cairo sunt unite prin màtatedezi în acestmuzeufascinant ca la începuacelaEi Ei spiritulegiptean, în acestcartiercreEtin,de carecoplii turileistoriei. EgiPt 46 lV Traseul (Complexul dela Giza) - Piramida (22)- Mu: luiKheops Giza (24)(23) Sfinxul Solare zeulBàrcii funerargi Saqqarah Complexul (25) luiDjoser Piramida spunEoferului ,,HaramGiza"(Pirapentru destiaînlelege midele,Giza), naliadorità.20 delire,atàtamplàtit pentrua mergeîn condiliiconfortaplatoudindeqert, care bilela celebrul etaleaziprivirilor una dintre cele o mi$apteminunialelumiiantice, nunedesprecarevorbeEtifolosind fuaonilorKheops, pluralul: piramidele Oricàtai citi KhefrenEi Mikerinos. un ele,oricàtte-aidocumenta, despre lucruestecert:nu poli sàle înlelegi pànànu le vezi.Stràjuite imeùsitatea de Sfinxulenigmatic Ei tàcut,aceqti cologidepeste100demetriînàl1ime î1itaierespirafla. încào càlàtorie Încào zi egipteanà, cu taxiul, Ei asta încà în zorii zi\ei, pentrua ajungeîn timp util. De data aceasta mai lungà,mai obositoareEi S-ar Dar irezistibilà. maicostisitoare. puteanumi ,,Cutaxiulîn deEertspre 0 vizitàlaGiza,peîndelete, o ziî!i iaaproape pànà înfiecare vizitele acolo, canicula, A fostsuficientsà-i drumul Gizagi Saqqarah". Pyramitl of MenkaurÉ (Mycerlnus) ffiffirrompro traseului lV(Complexul dela Giza) Harta la Giza) TraseullV(Complexulde 47 piramidà, astadacàainorocul sàfietoatetrel te asalteazà nenumàra[iinegustoride publ[cului. Mare atenlie laorelede deschise arnintiridela piramide. Esteo conditrie pànà Trebuie iÈajungeli in ora11.00, vizità. ca aproape obligatorie sà te fotografìezi grupdeturi$i, intrarea cuultimul sàprindefi (cue pe o càmilà îmi inspiràmai mie redeschiderea, dacànu,agteptali dupàora biatade ea, Intrarea costà40deliresi nuavetivoie curàndmilà) înzorzonata, 13.00. înàuntru. sàfacefifotografil Suhconvirisà cà cuciucurimulticolorigi caresesupune problema nuv-a!ipusniciodatà drumuluiîntre docilà comenzilorstàpànuiuicare o piramide. Pare cànusemaisfàr,segte gide exploateazà. Dacàte gàndeqti însàcàt càndleocolegti abiaatunci realizezi càtde de sàraci sunt ace$ti locuitori de la sunt.lnteriorul, uriage aproximativ asemànàtor marginea capitalei, care tràiesc numai pentru toatetrei,pentru mineestefascinant. Amsentimentul càplonjez directîntrecut, din càgtigurile de pe urma negoplui acumpatrumilenii, oricàtdeanevoios arfi turistic cu acesteanimalesau càr1i - urcà,coboarà, traseul tavanul esteatàtde po$tale,mai cà î1i vine sà cedezila jos,încàttrebuie piticului, sàrecurgi lamersul insistengele agasante de a te fotografia apoi,brusc, o scarà în rampà, càtrecamera pe càmile sau de a cumpàra ilustrate. funerarà. Urci,stupoare! Estegoalà! Numai un sarcofag masiv, dingranit, descoperit. Inrest, LàngàPiramidalui Kheops(22)se nimic, doarpereliînalli 9igoi.$i zgomotul aflàMuzeulBàrciiSolue (23),pe care sistemelor deventilalie dinasa-numitele sànu îl ratati.Taxaestede tuneluri de,,aerisire". Deceamfàcutaceastà và sfàtuiesc precizare? Toliegiptologii suntacumdeacord cà,defapt,scopul realalacestor tuneluri giganticei nueraventilafia construclii, ci semnificalia loreraunareligioasà si funerarà, servind canigteindicatoare careîi permiteau prin sufletuluifaraonului defunct sàcircule piramidà, pàmànteanà giceade întrelumea dupàmoarte, trupulîn 9isà-giregàseascà (camerà camera undeacesta odihnea carenici pànà înziuadeastàzi nuafostgàsità, degi arheologii suntconvingi deexistenla ei, undeva, în inimapiramidei, unuizid în spatele depiatrà...). Amatoriidesenzalional, teribiligti, - ceamaiputerseîntindîn sarcofag nicàatraqieestepentrusarcofagul lui Kheopsdin MareaPiramidà(22), imitàndsomnuldevecial faraonului dispàrut.Este amuzantla prima (22)-intrare; unadintre Piramida luiKheops vedere, darmi separetotuqio impi- cele gapteminunialelumliantice,singura etate.CàndieEiiarla luminasouelui, carea dàinuit Egipt la Giza) TraseullV (Complexulde poatefi admiratàde la etaj,datorità saleuriaqe. dimensiunilor forlelordupàperiplulprintrepiramide.In general, pre{urilesuntceva maimari,decàtîn orag,camcu Zlire pestecelcunoscut. Nu vàsfituiesc sà facelicumpàràturi de\aGiza,deoarece suntacelagi màrfuripecarele gàsi1i în Khan,du la prepri de 2-3 ori mai mari,dincauza zoneituristice. (24 a luÍKheops MareaPiramidà fel. deacest Esteceamaimareconstruclie apa(in douàmaimici,alàturate, Celelalte A fost luiKheops. nepotului fiului,respectiv luiKheops domniei întimpul construità (2551-2528 unpàtrat Baza saformeazà î.H.). pedect, fiinddecirca totalà Iungimea aproape m, erade146.7 sainilialà 230m.lnàllimea Cercetàtorii càtunbloccu50deetaje. aproape de 2.300.000 auestimat càaufostfolosite de2,5tone. fiecare depiatrà, blocuri Cobor pe làngàSfinxul (24) cel (23)adàpostegte barca Bàrcii Solars Muzeul decedat grav Ei secretos,alàturi de care nu faraonului cucaresufletul funerarà înlumea dedincolo càlàtorea rezistsàmai facun rànddefotografìi, qi distribuie intrare vi se la 30 de lire caîn fiecarean càndvin aici.Insàeste pen- chipeqcà nu îi dai vàrstade...càteva depapucideprotecqie, o pereche din mii deanipecareo are.Estedestulde esteconstruità tru càbarcauriaEà trebuie greusàîi încadrezitràsàturileîntr-un lemn,care,din cauzavechimii, sunt de protejat,barcafiind astfelexpusàîn tip distinct,deEispecialiEtii pe faraonul acestmuzeuînchis.De fapt,în 1954, pàrerecà l-ar reprezenta bàrcii,aufostgàsite, Khefren.In fala impunàtoareistatui anuldescoperirii de càtrearhitectulegipteanKamalEl seîntindeo platformàlargàcu scaune bàrcisolare, albastre,pentrushow-ulnocturnzilMalakh,douàasemenea datàndde acumaproape5000de ani. nic de sunetEi luminàla piramidepe carenu impresionant Ele apulineaului KheopsEi se aflau un spectacol la suddemarea ar trebuisàî1ratezenici un turist. în douàniqeîn stàncà, gicorpde (24)arechipuman Piramidà.Fiecue avea36 m, fiind Sfinxul dela Giza càîl vreme înainte, secredea perfectconservate. Rostullor eraunul leu.Cuceva pe Vechi, faraonul Regatului reprezintà destinatecàlàtoriei funerar-religios, Visului fiindpeStela numele acestuia Khefren, faraonuluidefunctcareurma cursul faraonului (1425-1417 î.H.) Thutmose allV-lea Lungimea soareluipe cer,de la ràsàritla apuscolosului. seaflàîntre labele care m,iarînàllimea Sfinxului estede72,55 deaceea eranevoiededouàbàrci,una corpului 2 m,nasullàlime de de20,22 m. Gura are o dezi qi unade noapte iarurechile maimultde1,5mlungime, Muzeul oferà curiozità1iipubli- peste este creaturii 1mînàllime. Trupul cului numai una dintre bàrci, care zoomorf, gheare glcoadà îi care culabe, 49 Sfinxuldepeplatouldela Giza(24) partedinuraeus.ul înconjoarà coapsa dreaptà.0 regal(cobra sacràceîmpodobea fruntea faraonilor), nasul, lobulinferior al urechiigi barba lipsesc. Sfinxulul Ultima esteexpusà la British Museum. Numele deSfinxvlnedin greciifiind elinà, ceidintàicarel-audenurnit pentru astfel(,,astrànge tare",,,astrangula"), cà9ielaveau înmitologie fiinlefantastice cu glcorpdeleu,mongtri chipuman careîi pecàlàtorii ghicitorile ucideau cenurezolvau lor.Sfinxul delaGiza(24)este în sculptat calcardur,provenit dinaga-numita Formafiune Muqqatam. ln 1798, càndNapoleon, armatele 9l savanlii sàiaualunsîn Egipt, era Sfinxul îngropat în nislpdepeste 400deanl(nisipul de faptprotejàndu-l gl a pututfi dedistrugere) dezgropat deInglnerul deabiaîntre1925-1936 francez Emile Baraize. Recent, egiptologularheolog francez VassilDobrev a declarat càa reugit pefaraonul adevàrat sà-lidentifice càruia I sedatoreazà uriagà sculpturà. aceastà Estevorbadespre fiulregelul Kheops, Djedefre. Pentru a vàtrageràsuflarea, vàrecomand restaurantul Chlcken Tikka, cubucàtàrie giprelurirezonabile, orientalà între10.20 lire, carefunclioneazà away". ,,take 9iînsistem Adresa: Str.ElHanam, nr.202;Tel.: +2V2-3854282 De la Giza la Saqqarahtaximetristul mi-a luat încà 40 de lire, Ei asta dupà îndelungi negocieri. Pe la ora (25), prànzuluiam ajunsla Saqqarah celmaivechicomplexfunerarfaraonic, undes-auînàllatprimeleconstruc[ii. în formàde piramidà,reprezentativà fiind ceaafaraonului Djoser(25),supranumitàpiramidaîn trepte.Regele, carea domnitîntre 2630-2611 î.H.,în dinastiaa treia,a dorit un mormànt mult mai elaboratfagàde cele ale stràmoqilor sài,iar arhitectulImhotep a construitaceastà piramidà,pornind de la o bag:à în sistemde ,,banchetà" peste care a din piatrà (mastaba), strucsuprapusmai multe asemenea turi din ceîn cemaimici,pànàîn vàrf. Piramidaaratàcaun tort de nuntàcu mai multestraturi. (25)ai prilejulsàvezi LaSaqqarah In jurul complexului de la Giza suntnenumàrate qi restau- multe asemenea magazine structuripiramidale, ranteundeturistulpoatepoposipen- dar numaidin exterior,interiorullor tru o scurtàrelaxareqi refacerea nefiind deschisturiEtilor.Piramidele î.1 Egipt platformele 8-11càtresud,în Egiptul deSus(LuxorEiAswan). Vàsfàtuiesc sàvàluaflbiletlaclasa I, deoarece càlàtoriase desfàEoarà qi dureazà noaptea caml0 ore,agacà ajungelia douazi, pe la 11.00,la Luxor.Tichetulde clasaI pànàla Luxorestecam51 de lire. ClasaI rabatabile, înseamnà scaune spafioase, ofertedecinàEimic aercondiflonat, Rareori însà în vagon. dejuneuropean pofl dormi- maialesdacàai ,,qansa" cu un grupde turiEti - unadintre (25) celemal sàte întàlneEti Piramida luiDjoser gàlàgioqi. Egipteniirareori americani dinEgipt vechi structurl dinpiatrà alegclasaI, din lipsa fondurilor. deaicisuntrenumite Eipentrutextele Tìrriqtii,qi mai alesfemeile,sunt pe pereiliinteriori,denumite sfituiteîncàde la ghiqeesà aleagà înscrise generic,,textelepiramidelor" càlàtoriei. Ei care clasaI, pentrusiguranla Drumulpànàla Luxorqichiu penà pentru suntformulemagico-religioase defunasà la Aswanse poatefaceqi subforma a ajutaspiritulfaraonului peNil, ofertàamaimuluneicroaziere în Lumea deDincolo. càlàtoreascà Te înaintedea ajunge la tor agenfiide turism egiptene. Laîntoarcere, gi hotel,mi-amluatbiletdingaraRamses îmbucipeun vasde crouierà naviîn celemai pen- ghericàtresud,cupopasuri situatà în Ramses Square, Station, (veziîn arheologice cunoscute situri tru destin{iaLuxor.Planulmeuerasà plutitoare"). anexà,,hoteluri pleca douazi, dar,cumamavutfansa timp Cu greuamreuqitsàalipesc biletchiu în aceaseuàpen- de douàore,din cauzafrigului a sàgàsesc Ei tru ora22.00,nu ammaistatpegàn- freneziei turiEtiloramericani. oboseala. duri,oricàtm-arfi încercat Càuedimineap,càndseaàpade La intrareaîn guà veli gàsi pe ziuà,am reugit sà admir,în goana (dupàcetrecetidefiltrul trenului,aàmpeie partea stàngà din peisajul straniu de la poartaprincipalà,asemànàtoral1àriiEgiptului. simleam ciudat mà $i celuidela MuzeulEgiptean) biroulde deaproape cu defaraoniirue pàgiserà poligia informagii turisticàqi sandalele turistice, lor de aur pe aceledealuri biroulpentrurezervàri la vagonulde roEiatice. dormit.In capàtul holuluiprincipalse Azi càlcamqi eu pe urmele vàndbiletele.In spatele holuluisunt prelioaselor încàl1àri... 51 Traseul V (Luxor) apropierea unuiadintretemplele principale,Kunak - HotelulHorus,de douàstele. Adresa: Horus Hotel; Str.Karnak Temple, Luxor; Tel.:+202-372165 (26)- Templul Cologii lui Memnon dela Medinet Habu(27)- Templul Camera,deEila prepl celei din reSinei Hatshepsut de la ,,Deir Cairo,era mult mai modestà,numai (281 Ramesseum-ul (29) cu duq Ei fàrà Eifonier.Dar, avàndîn el-Bahari" - ValeaReginelor (30)- ValeaRe- vederecà îmi propusesemsà stau gilor(3f) Mormàntul faraonuluinumaidouàzile qi o singurànoapte, Seti| (321- Mormàntul faraonuluieramchiarîncàntatà. Dupà un mic dejun frugal, la (33) Tutankhamon restaurantul hotelului,am închiriato bicicletà de pestedrum (cu 10 lire Am ajunsa douazi la Luxor,într-o garàmodestà, darcu nelipsitulfìltru. pentru ambelezile) gi am coboràt Amluatuntaxide2lire $iarnajunsla càtremalurileNilului,pentrua prinde loculundeintenlionam sàmàcazez, în aEa-numitul ,,bac",carete transportà Harta traseulul V(Luxor) Egipt Regilor(31).Sau,dacàsunteticunoscàtoriîn ale eclritaliei,puteÍi sà và aventurati într-oplimbuepecal. TrinaconÍinecontraste puternice, màcarcàsuntceledintreapaNilului, deun verdeputernicAistraniu,gi cea nisipiu-aurie a deqertului stàncos cese desfàqouà în zue.Decumcobori,contrasteleseîndesesc. Làngào po4iune fertilà,un càrnpîntins,verde,care alterneazà cu caselefellahilor(fàranilor)din EgiptuldeSus,observi ceva mai departeun dealînalt qi abrupt, uscat, deculoueroqiaticà. Primulpopaspe malulvestical Unul (26) clintre cologii luiMemnon Nilului,primelefotografii- Coloqii pe malulcelàlalt,càtrenecr:opolelelui Memnon(26).Inallide 19,20m, din ValeaRegilor(31)Ei ValeaRe- acestedouà statui uriage sunt dintr-untemplu ginelor(30). Costànumai75 de singureleràmàqi1e care îl comemoreazà pe faraonul piaqtri,fiind în realitate o bàrcu1à cu Amenhotep al III-lea. Fisurali fiind,se motorcarepleacàdin jumàtateîn spune cà atunci cànd bate vàntul, ei jumàtate deorà.Atenliela negustorii jale. Greciile-audat aceastà carestau la intràrile în hoteluri, càntàa denumire dupà Memnon, legendarul wàjindu-ipeturiqtiinovicicu bàrcile lor cumotorcareîi pottraversa Nilul! erouucisîn ràzboiultroian,despre càîn fìecare diminealà o Fals!Acestebàrci,càrorali se face caresespune pe cheamà mama sa,Eos,zeilazorilol reclamà de 10-20delire depersoanà, suntchiar,,bacul"despre carevà po- tànguindu-se. vestesc. Dacàaveflmai mult timp la disCetrecepeste75depiaqtriintràîn buzunardàga-numitului comer- pozilie,nu ocolili templulde la ciant... MedinatHabu(27),construitpentru Desigur, putefi alegedrumulcu al comemora pe Ramses al [l-lea, taxiulpe un pod pesteNil sauun caracterizat prin scenelemilitare gi microbuz carefaceexcursiiregulate religioase bine conservate, picturile cu grupuride turiqti càtreValea pàstràndu-Ei culorilevii. (Luxor) TraseulV principalàfacela Cànd$oseaua locuriobligaurmeazà douà dreapta, toriudevizitat. (28), Templul dela,,Deir el-Bahari" a construitde singurafemeie-faraon pentru reginaHatshepsut, Egiptului, a împliniritualurilede trecerea defuncteiîn Lumeade Dincolo. estealcàtuit dintreiimpresioTemplul pe despà4ite nanteterasesuprapuse, Numele mijlocdeundrumascendent. arabal templuluii-a fostatribuitde al VII-lea,ace$tia càtrecopliîn secolul într-omànàstire. atunci transformàndul Cel de-al doileatemplu este (29),ridicatîn onoaRamesseum-ul (29)- edificiu în cinslea ridicat al Ramesseum rea victorieifaraonuluiRamses alll-lea Ramses faraonului împotriIl-lea,în bàtalia delaKadesh, vahittililor. în complextrebuiesà iei un trenulel bifurcà, se càdrumul Vàpovesteam carete transportàdirectîn inimavàii, douàzoneturisticeimpor- unde,pe o suprafalà uriaEà, seîntind semnalànd (30), în adàncurilestàncoase Reginelor ale pàmàntuValea tante:la stànga, unoradintrecelemai lui morminteletàiateîn rocà,asemàcu mormintele printre nàtoareunor apartamentefunerare. regineegiptene, importante al ll-lea; Compartimentarea lui Ramses lor,deEidiferitàde cueNefeniti,solia (31),depane, la cazIa caz,respectà Regilor totugiaceleagi la dreapta, Valea stàn- principiigenerale: mai multecamere adàncità multîn inimadealurilor celormai Ei galeriicareconducla cameramorcoase,ferindmormintele importanlifaraonigi demnitariai tuarà. Cele mai importantemorminte Regatului NoudejafurileholilorEide (pentru a suntcelealelui Tutankhamon Defapt,acesta altepriviriindiscrete. o taxàsuplimennecro- caretrebuiesàplàteEti fostrostulalegerii uneiasemena al III-lea, Ramses de 40 de lire), tarà pole protecÍia etern,liniEtit somnului al ll-lea, al regilor.Se ajungedestulde greu SetiI, Amenhotep/Amenophis prin- Thutmesal III-lea,Ramsesal Vl-ieaqi acolo,stradaprincipalà Eerpuind tredealurile Laintrarea Horemheb.Dedeparte,celmaifrumos sterpe. roEcate, Egipt (31) dinValeaRegilor Interior dintr-unmormànt gi celmai impunàtor estecel al lui Seti I (32). Mormàntullui Tutankhamon(33),celmaimiccadimendeEi siuni,conline Eimumiaacestuia, Totuqi, nu esteceloriginal. sucofagul datoritàdescopeririiEi unicità1ii gàsitintactqinejesale,fiindsingurul cel mai fuit, acestaesteconsiderat important. pecareîl amdefìecare Sentimentul morminte datàcàndcoborîn aceste de o stranie esteunul Ei acelagi, bucurie.Nici un momentnu am senzalia càpàtrundîntr-unmormànt. curepreFrescele, în culorivii,bogate, zentàrialeactività1ilor defuncflorîn LumeadeDincolo,dauo ciudatàimpresiedevialà.Estevialaeternàsau pe careegipteniivechio adevàratà preluiauatàtdemult.Degiatmosfera irespirabilà aproape estesufocanta Ei, cucàtcoborimaimult,cuatàtcàldura (celecàteva ventilatoare te copleqeqte pentrua asigura nu sunt suficiente funerare aerisirea) , apartamentele nuai Dar,cadeobicei, meritàvizitate. blitzul. voiesàfolosesti (31)existà34de Regilor În Valea morminte,cel dintài,gàsitîn 1817, fìind al lui Seti I, de exploratorul Belzoni. Giovanni privescde pe biciLa întoarcere, pe careprobabil de colinele cletàcasele ascund aútea morminte încà îqi sàrmani, Oamenii, nedescoperite. acevànzànd ducvialaîn continuare, sà atragà leaEiamintiri,încercànd depriqti, pentru valurilenecontenite a-$i asigura,dacànu eternitatea, màcar iluqtrilorînaintaEi, asemenea ziuademàine. deo Revinla LuxorEifacunpopas prin cu bazuele centralEi oràîn suq-ul Nu remarcnimicdeosebit, kitsch-uri. maipiperate. bada,preguri $i maieste ce\a - fizionomiaapartea acestor trelocuitoridin sud,caremarcheazà al populaliei cereacàtretipul negroid, din Sudanqi Etiopia.Analizànd qimeditànd la lorinteresante chipurile fuaonilor,uit asemànàrile cuchipurile dinceîn caremàameninla deoboseala cemaimult. 'lbtuqi, pestescurttimpmàtrezesc dehotel,undemàlas în falacamerei uitàndcompradàunuisomnprofund, pletdecinà. 55 fluviu,aici,în zonaluxorului,seorgaVl Traseul nizeuicàlàtorii deagrementcuambarqi cine marine.La cafiuni (Luxor, Hurghada) intrareacuîn pànze Templuldin Karnak(34), am làsatbicicletaundevaîn apropiere, Templul zeuluiAmondin Karnak legatàde o bancà,pentrucàîn incinta (34) Tehplul (35) templuluinu am avutvoiesàintru cu din Luxor (36) Hurghada ea. Oricum, am gàsit-o intactà la A doua zi se anunlàcàlduroasà, întoarcere,nimeni nici màcarnu o mult mai càlduroasà decàtceade la atinsese. Renumele acesteipà4i a oraEului Cairo, caniculuàde-a dreptul. Este Luxor, de azi de pe malul estic al normai,mà aflu în sud,undesoarele Nilului, este legat de ruineleunui poatefi adeseori nemilos.Iauun sucAi un sandvi1cu tanmia, încalecbicicleta compleximens construitaici, unde îndrept mà spre màrepl Templudin odinioaràse afÌa Theba,stràvechea Ei Karnak,dedicatzeului Amon (34). capitalàa Egiptuluifaraonic,centrul Drumulprincipalesteparalelcu Nilul, religiosal 1àrii,o datà cu dinastiaa dareu mergîn sensinvers.Pemarele XI-a(2134î.H.). Hartatraseului Hurghada) Vl(Luxor, Egipt în AsiaEiAfrica,în wemea întreprins multgranilele. saEgiptulextinzàndu-Ei ReliefuriEi inscriplii acoperà statuiEipiloni perelii,iar obeliscuri, se gàsescpestetot în încàpere. a început sa sistematicà Restaurarea încàîn secolulal XIX-lea,iar în au atins francezi prezentspeciaiiEtii performanga de a puneîntregultemla refacerea lucrànd plu pecalculator, pàsdin mostrele culorilororiginale, (34) zeului AmondinKarnak Templul acolo coloanelor, tratepeinterioarele cu zidurileinterioare undeintemperiile Templele, piatra nu av atacat qi legateîntre qiinciziile. monumentale masive, ele prin alei de sfincqicu cap de O plimbareîn Templulde la berbec,simbolulzoomorfal zeului Karnak(34)începe cualeea obligatoriu 3 kmz. sfincEilor Amon,seîntindpe aproape cu capde berbec,careîl maimicisuntdedi- reprezintà Douàconstructii gial peAmon,zeulfenilità1ii catezeilorMontuEi zeileiMut de creqterii. existà deberbeci Subcapetele al III-lea.Cel mai càteo statuie càtreAmenhotep alll-lea. micàalui Ramses templu,acela Naosulcapeleilui Philipfuhideuare mai important mareEi pe pentrumineun efectcàtsepoatede alzeuluiAmon(34),sedesfàgoarà a sa ciudat. 140mz,ceamaiteribilàtràsàturà Privindcuatenliereprezentàrile spri- religioase, cuacoperigul fiindsalahipostilà, ale regeluiaf\atdinaintea jinit pe 134de coloane de 2l de m zeului,amavutsenzafia càmàafluîn pe9 rànduri.Tem- fatraunor benzi desenate, fiecare, construite utistul plul a fostînceputde càtrefaraonul egiptean cuo miqcarea reuqind sàredea al asemenea deRamses I qi completat Sesostris încàtai fi pututgàndi fine1e aufost càacestea ulterioare Il-lea,deEiadàugàri sunt...filmate,ginu incizate dinI î.H. Unele pànà în secolul fàcute în piatràdurà,în urmàcupatrumilenii! au fostreali- LaculSacru,careera folositpentru tre celemaiînsemnate al III-lea(carea purificare,se întindeîn exteriorul zatedeThuthmosis condusEgiptulpe la 1400î.H.), holuluiprincipal, o statuie undeexistà hieroglifele sàpatepe peretiiuriaqi a unuiscarabeu lui imens, dinvremea cam- Amenhotep. istorisinddesprenenumàratele paniimilitarepe carefaraonulle-a TraseulVl (Luxor,Hurghada) - Sharla dinKarnak Templul al-Karnak: 6.00-l 7.30(octombrie-septembrie), Program: 8,00(mai6.00-1 septembrie); 20lireegiptene. lntrare: DrumulspreTempluldin Luxor (35),al doileaobiectival excursiei meleîn^Egiptulde Sus,line linia Nilului.Intreceledouàcomplexe se aflàMuzeuldinLuxor,cuo coleclie de vestigiidescoperite în cursulsàpàturilorefectuate în zonàgiîn regiunile (35) dinLuxor învecinate. Màrequlcomplexde la Templul Luxorseaflàîn sensopusceluidela Templulera cunoscutîn AntichiKarnak.De bunàseamà,între cele tate sub numelede ,,Haremuldin douàtempleesteaproximativ aceeaqi sud", deoareceera reEedinpso{iei distangà ca acumtrei milenii,cànd zeuluiAmon-Ra,zeigaMut qi a fiului legàturadintre acestease realiza sàu,Khonsu.Statuialui Amon-Raera printr-oaleede 3,5 km stràjuitàde pàstratàla Karnak.În timpul festivasutedesfincEi. O datàpoffi, în timpul lului religiosanualOpet,statuiasa unui imensfestivalreligios,statuia era adusàîntr-o mareprocesiune de zeuluiAmonera transportatà de la bàrci sacrela Luxor, celebràndu-se Karnakla Luxordeo ambarcatiune, ca càsàtoriadivinità1ilor.Luxor a ràmas sediulputeriidela 2100la 750î.H. parteesenfialà a procesiunii. La intrare se aflà un pilon uriaE (35), Templul lungde dela Luxor construit de Ramses al ll-lea gi douà 230de m, estesituatcamîn centrul oraEului modernLuxorEia fostcon- statui imenseale faraonului.Initrial, al III-lea douàobeliscurierauîn falapiionului, struitdefuaonulAmenhotep deRamses al ll-leaqi dintre careacumse aflà aici numai Eiapoicompletat lui unul, celàlaltfiind în Placede la Alexandru celMue.A fostdedicat Amon-Ra, cuMutera Concordedin Puis. Dincolode pilon a càruicàsàtorie peristil, construitde celebratà sacrà se aflà holul anual, càndprocesiunea faraonEibordatpetrei laturide acelaqi se deplasa de la cu o ambarca[iune rànduridublede coloanecu capiteluri Karnakla Luxor. în formà de muguri de papirus.În - Corniche Templul el-Nil; Program: parteade nord-esta holului se aflà dinLuxor (octombrie-aprilie), (mai-sep- MoscheeaAbu el-Haggag,chiar 6.00-21.00 6.00-22 tembrie); 20llreegiptene. Intrare: 58 Egipt mormàntal lui Seti I, în incinta templului antic. Abu legendarul o comoarà estesffintulislamicprotec- intact,însà,carecontinea el-Haggag filacesta estenumele tor al Luxorului,înmormàntatchiar uriaqà. ,,Sfinx", Restultemplului muluicarea fostpunctuldepornireal în incintamoscheei. lao vàrstà meleegiptologice, a fost clàditde Amenhotepal III-lea, aventurii istoriei ochiiasupra începàndcu o Colonadàcare are cànddeschideam 14 stàlpi imenEipe douà rànduri. omenirii... Urmeazàcurteafaraonului,carecon- Winter Palace senumegte acum 9iSofitel. de4 stele. ducespreholul hipostilEiSanctuarul Esteunhoteldemareclasà, pa(ialla gi readus renovat qi,în celedin urmà,Sfànta A fostrecent BàrciiSacre Incàsesimteforla splendoarea dedinainte. cu personalitàlii StatuiiSacre, Sfintelor Sanctuarul dinvechea clàdire. camerelor patrucoloane, construittot în wemea Adresa: Corniche el-Nil, Sharia 4087 . 8A-422, Fax:+202-7 turiEtilor Tel.: +202-3 luiAmenhotep al III-lea.Seara, de li seoferàun spectacol impresionant, Dupào pauzà. de douàore pentru sunetqi luminà,în carese istoriseEte relaxareqi un dejun egipteanîn povestea magnifi culuitemplu. restaurantulhotelului,constàndîn Consultànd harta,descopàr càceva h.oshari Ei taamia,anl hotàràtsà plec mai susde Templulde la Luxor(35) Aqa cà spreHurghadacu autocarul. seaflàun hotelcuo poveste demnàde mi-am luat rucsaculîn spate,am un film hollywoodian. plàtit15lire Eipesearàerampemalui RafinatulEi somptuosulHotel (36). MàriiRoqii,la Hurghada Winter Palacepàstreazàmult din Aceasà staliuneturisticàseaflàla începutuluide secolXX, atmosfera Dela Cairo km 395 sud deGolfulSuez. vremeacàndValeaRegilor(31) era se poateajungefie cu avionulcomcercetatàcu asiduitatede detectivii panieinafionaleEgyptAir, fie cuautotrecutului,arheologii. Cu interioarele zilnic,la grea,orien- carul,din MyidanEl Qolali, saleample,de o elegangà 7.30 am. pucà turiqti numaicu talà,aEteptànd în Satul Aqfi putut sàalego cazare sàngealbastru... La Winter Palacea locuit Lordul Carnarvonîn timpul turisticGiftoun,în hotelulomonim, qi campanieidin 1922, cànd el qi detrei stele,careare un centrupeniar tru scufundàri windsurfing, Ei HowardCarter au descoperitmorplàcute. camerele sunt curate Ei màntulintactal lui îrtankhamon.$i Hurghada, Adresa: El Tourist Village, Gifioun tot aici, în 1979,s-au filmat unele : +202-442665, Fax: +202-442666. Tel. secvenledintr-un policieramerican, despreo tànàràsavantàdin Anglia, TotuEi,doreamca ultimele zile carefàceao descoperire de senzagie, petrecuteîn Egipt sà recompenseze TraseulVl (Luxor,Hurghada) turuldefo4à prinliniqtegimultsoare Am ales,prin din zileleanterioare. urmare,hotelulde trei steleSand BeachHotel, de pe corniEà,în plajei,dotatqicupiscinà gi apropierea undesepotfaceEiscufundàri. Sand Beach Adresa: Hotel, Corniche Road, Tel/Fax:+202-547 Hurghada, 822 Hurghada(36)a fostla începutun mic sat de pescari(Al-Ghardaka), la 420km suddeGolfulSuez.Astàzieste un adevàrat oràEelgi una dintre cele mai càutatedestinaliituristice ale Egiptului.Dar strict turistice,pentru ceicarevor sàsebucuredeapacristalinàa MàriiRoEii,denisipulauriusau de soarelecarestràluceEte tot anul. Dacàegti stresatEi ai tras tot anul asemenea unuirobegiptean, dào fugà la malul màrii Ei întinde-tela soare. (36)areun aeroport Hurghada propriu pentruzborurileinterne.Dela Cairola Hurghada sefacenumaio orà. Hotelurileau, în general,prepri rezonabile, darexistàgi din celedetop, precumSheraton Hotel,de4 stele,aflat la 5 km de insulaAbu Meinkar.Consale struit semicirculu,toatecamerele auvederea directspremare. sate Spresudseîntindnenumàrate devacanlà, toatecupiscine.Dacàte-ai sàturatde antichità1i,Hurghadaîli priveligtea oferàcu generozitate mirificàa pegtilortropicaliEi a recifurilor Sauvreisàte decorali.Nu qtiisàîno1i? perfeclioneziîn scufundàri?lbt la 59 Hurghada te pofi adresaunui instructor specializat sau poÍi facesurfing. Pasionaliipescuituluise pot adresa personalului hotelier,solicitànd înscriereaîn excursiiîn insulelemai îndepàrtate,pentruo partidàexoticàdin acestsportrelaxant. $i aici, ca Ei în orice ait ora$ gàseqti egiptean, nelipsitul$uq,cu ale salekitsch-uriatractive Ei irezistibile, pàrylaurmà. In norduloraqului, camia 5 km,se aflà Muzeul de BiologieMarinà,în carete poli delectacu o colecliespecialàde corali.Pentrucei mai pulin curajoqi, darcaresunttotodatàcurioEi sà vadàpe$tiiexotici,submarinul lui Sinbadîi poatepurtaîntr-ocàlàtorie în adàncurile màrii,creàndsenzalia càte afli într-unimensEinesfàrEit acvariu. Excursiilede acesttip sunt de mai multeori, zilnic.PestradaCorniche, nr. 6, existàun mic acvariudeschis zilnicîntre9.00-22.00. DacàtotuEisunteli împàtimiliai gi simlilinevoia istorieivechiegiptene de încào reprizàde evadare în trecut, gàsi1i laTl km în sud-estul Hurghadei vestigiiromane,iar în norduloràgelului, la 65 km, chiarEi un templu,în munteluiEl Dokhane.Pe apropierea mai gàsili vestigiiale làngàacestea, unor antice temple faraonicedin dinastiaa II-a gi un ansamblude coloanede granituriage. Herodotapreciaacum Venerabilul aproapedouàmilenii gi jumàtate,cu 60 61 Egipt puterea deînplegerepecarefi-o dau (MareaRogie).Càlugàriieremili, experienpde vialà Ei cultura,cà pornindîn càutareaizolàrii gi a au pus chiaraici bazele Egiptulesteun daral Nilului.Esteun recluziunii, îmdecàtreistorieqi de celordintài mànàstiricre$tine, adevàr confirmat cutriburilebeduine càtreevoluliaformidabileicivilizalii pà4indsàlbàticia negotcu càmile.Astàzi, dezvoltate de-alungulvàiimaiestuo- cue fàceau deEertului estic,un amalwadi-urile fluviu. sului însà,de realitatea gamderocisedimentare Un alt adevàr, Eicalcaroase, neexploîn întregime càruiam-amconvinspersonal,la sunt aproape gimaideparte, sigurpentru Hurghada esteacela cà rate,oferindun adàpost gigazele. Dincolode deibecEi MareaRoqieesteun dar al naturii. turmele cu fantas- toateacestea, însàqiMareaRoqie, Bogàqia fauneisaleacvatice, de salede corali,màrginità impo- recifurile ticelebancuri decorali,falezele posesoare zarfieqi nenumàratele speciidepeEti porturicutradiflemilenarà, areo vielisubmarine, maredeo clar- a uneifabuloase carepopuleazi aceastà coboràtoare irealà,fac din aceastà istoriemuitimàbogatà, itate aproape regiune un coll derai ivit pepàmànt, pànàîn timpurilefaraonice. sprenord MareaRogie màrginegte oferite dar un rai în carefacilità1ile cu un trecut amatorilorde camping,pescuitqi un teritoriupeninsular Peninsula màngàierii istoricbogatqi tumultuos, sealàturà sporturinautice de-aluna reprezentat iarna Sinai.Aceasta blànde aunuiclimatexcepîional, gul prielnic în care sens o timpului creuzetul Iatà în acest vara deopotrivà. Ei gi întàlnit, din antichitate romancier s-au màrturiea celebrului Ei pànà gi decope- astàzi,poporulegiptean celeale eseistbritanicE. M. Forster, pecareautorulo OrientuluiApropiat Ei Mijlociu. ritàîntr-odescriere ficeaîn 1923GolfuluiSuez: cori- Màrturiiletrecutuluifaraonic ,,acel Ei mai abundà frumusele, cumunti apoivestigiile creqtinismului dordeo rafinatà cu sever spafiuaridEistàncos, în culorimoiEiapestràlucitoare... aici în acest qibinecunoscut în altàparteestevestibulul stràinii,darprietenos Einicàieri giTiopice". dintreLevant triburilorde beduinicàrorale este Unflnutcuo istorieîndelungatà Coastele egiptene aleMàrii Rogii casà. cu locurisfinteqi deo se desfàEoarà chiarde undeîncepe qi fascinantà, pànà la 1àrmurile suda- frumusele unicà. GolfulSuez nezealeacestuia. Bogfiiileminerale Ei lanprile muntoase i-au inspiratpe coràbieriiantichità1ii sà numeascà aceastà întindere deapàMareRostrum aeriene,dar sunt mai scumpegi nici pecarefl le nq poli savurabinefacerile oferàtransportulcu o ambarcaliune) gi ÍIm poposit peste càtevaore pe flrmul însorit de la intrareaîn golful Aqaba. Staliuneaseaflàsituatàla 336km (37)- Sinaiul el-Sheikh Sharm de sud sud (38) Mànàstirea Sfànta deGolfulSuezEi,în liniimari,oferà aceleaqi tentaili ca gi Hurghada(36): - Muntele Ecaterina luiMoise mare, soare,linigte Ei relaxare.Dar Dacàde la Hurghada(36) faci un eu nu pentru aceastànouà oazade pasmarepeste... MareaRogie,atingi binecuvàntàri marine poposisempe pàmàntulSinaiuluiexactcaîn punctul pàmàntulSinaiului,ci pentruo càlàîn carehartaî1i indicào altà staqiune torieîn inimamunlilorstranii,situali turisticàrenumità,la 1àrmulmàrii, în sudul peninsulei.Sinaiulde sud Sharmel-Sheikh(37).AEadar, a doua (38)acoperà o suprafalà careporne$te zi de diminea@am luat feribotulde de la lhba din GolfulAqaba,pànàla la Hurghada(existàqi douà curse Ra'sMassalah în GolfulSuezîn sud. Vll Traseul (Sharm el-Sheikh gipeninsula Sinai) Mànàstirea Sf. Ecaterina /p ,g ^b o À Peninsula Hartatraseulul Slnal) el-Seiktt Vll(Sharm 9l penlnsula gt Traseul Vll (Sharmel-Seikhsi peninsulaSinai) De la SfàntaEcaterina(39) se pentruturi$ti, la miezul organizeazà pe munteleînalt nop{ii, ascensiuni numitMuntele din spatele mànàstirii, gi lui Moise Este,de al lui Safsafah. Celemaiimportante zonedeinteres religios si cultural dinaceastà adevàratà fortàrea!à fapt, un lang muntos, de 2 km sunt: monahiceascà lungime.!6rful cel mai înalt este o Biserica Bazilicii, construità deîmpàratul Muntelelui Moise,undese spunecà în 527d.H,, lustinian custatui alefondatorului (numelearab al profetului Moussa. gialesolieisale,împàràteasa Teodora, si cuo icoanà a Sfintei biblic) ar fi primit cele 10 porunci. Ecaterina; o Biserica Micà, construità decàtreîmpàratul Puteqiajungeacolofie cum am fàcut Constantin celMare însecolul allV-lea d.H., eu,urcàndpejos,pe càràrileabrupte, pentru chiarlàngà Arbustul luiMoise, a fie pe o càmilàpusà la dispozigie comemora momentulîn careDumnezeu profetului; i-arfl vorbitaici turiEtilorde beduiniide la poalele t Biserica Crucialilori muntelui.De sus,în zorii zilei,puteÍi o Biblioteca, ceconline miidecà(irare, admiraràsàritulsoareluisau puteti precum redactate în limbidiferite, araba, culege bucàplede rocàcecontinciusirianà, latina, ebraica, copta. o Moscheea, principalà, lavestdebiserica dateviniqoareramifìcate, desprecare (1101-1 construità întimpul Fatimizilor 120), credinciogiispun ca ar fi urmele întimpullui ElHakimBe-amr Ellahel Fatimiarbustuluilui Moise.Nu uitagisàvà esteo dovadà viea spiritului detolerantà si cu multe lichide pentru fràliecarei-acaracterizat si i-aunitpeegipteni ,,înarma1i" ascensiune de-a lungultimpului. Ei cu haine càlduroase, are în interiorul sàu mai multe bisericule.La est,zidul esteprevàzutcu un lift mecanicprimitiv, folosit altàdatàde monahipentru a evitapoarta. (39),de la poalelemunteluiSinai Mànàstirea Sf. Ecaterina trecàndprin nordul platouluiEl Tih. rogieticide o parte gi de alta, cu Aici seaflàunadintrecelemai intere- triburi de beduiniîntàlni1ila fiecare sante atractii turistice,care îmbinà popas,ispitindu-tecu obiectetradispiritul de aventurà,pasiuneapentru flonale pentru care se admite Ei... un trecut istoric foarteîndepàrtatgi trocul,nu numai lira egipteanà sau meditalia religioasà: Mànàstirea dolarii americani.Am achizilionat (39).Sepoateajunge astfelun qal beduin,din acelacum SfàntaEcaterina acolocu un autocar,un minibussau, poartà contraunorproduse cosEeicii, pentru confortuldumneavoastrà, cu meticeeuropene care,pur gi simplu, un taxi. Cu maximum50 de lire và au fascinat qi înveselitprivirileoameo càlàtoriefascinantà. asiguratri nilormunlilor. (39)este,pelàngà Sfànta Ecaterina Pela apusulsoareluiam ajunsla mànàstirea carea asigurat celebritatea Mànàstirea SfàntaEcaterina(39), o locului,un orag,situatla 150km sud fbrtàrea1à în mijloculînàlde Abu Rdeiss,pe un platoucarese adevàratà dure. la 130 km de Situatà limiior înal$ la 2500m pestenivelulmàrii. Abu Zneima, aceasta a fostclàditàîn Oragulesteconsiderat centrulturismuluireligiosdin Sinai.Esteprevàzut secolulal Vl-lead.H. qi consacratà Alexancu un aeroportpentruavioanemici Ei fiiceiunuiadintreguvernatorii qi driei, torturatà martitizataîn urma mijlocii,un motelcu 180Cepaturigi o convertiriisaiela creEtinism. Mànàscasàdeoaspeilcu 96 paturi. de un zid uriaE Drumula fostmagnifìc pegoseaua tireaesteînconjuratà gerpuitoare întinspe 300m qi càtreSfàntaEcaterina, un de 11 m înàl1ime, adevàratitinerarinitiatic - cu munti cu o grosimede 75 m. Aceastà cetate 63 - deaici,Dumnezeu printr-un Muntele în flàcàri arbust luiMoise a vorbitprofetului 64 pentrucà,peculmilemuntoase, frigul sefacesimlitcuputere. Dacàla poale vàsuntsuficiente tricoulqipantalonii scurfi,susavetinevoiede o hainà groasà, deiarnà... (36), DelaCairo càtreHurghada Sharm (37)giSinai(38)và puteli el-Sheikh deplasa alegànd maimulte variante: fiecutaxiurile peste intercity, cupreluricu20-30% costul (terminalele bilelului deautobuz intercity Koulali giAhmed TelmipentruMarea Rogie; oradeple. care5.00), fiedinnoulgarajTurgoman din Boulaq, la600mvestdeRamses Station, cu (Tel.:+202-5760261 autobuze Superjet ) càtre (4autobuze Hurghada; zilnic, întreorele 5-6,pre!:45lire)sau aleEastDelta BusCo (Tel.: +202-5762293), càtreSfànta Ecaterina (unautobuz pre!:35lirQgiSharm zilnic; 7.30; (6autobuze pre!:50sau el-Sheikh zilnicla7.30; 65lirepentru celedenoapte). Superjet are9iunautobuz rapidzilniccàtreSharm pre!:55lire). (5.00; el-Sheikh Maiputeli apela deautobuze 9ilaterminalul Sinai(Tel. : +2A24824753) Ecaterina càtreSfànta (7.30; pre!:35 lire)giSharm (7.00; el-Sheikh pre!:35-65 lire).Compania internà dezborEgypt Air(fef.:+202-2450260)zboarà de2-5oripezi (36)9iSharm (37). càtre Hurghada el-Sheikh Am urcat împreunàcu un grup inedit.Càtevamàicu1e de rit ortodox care,în ciuda venerabileivàrste,se urcaserà vitejeqtepe càmilele-taxi ce le transportau siguregi docilepànàla 65 Egipt vàrfulmuntelui;gi alàturi,cà1iva tineri,amatoride turism,escaladare ' qi...teribilism. Cucàturcam,cucàtatàttemperaturile din ce în ce mai scàzute îqi stràngeau trupulcaîntr-omenghinà, iar zgomotuldinfilor clàn1ànind se avzea clarîn aerulrarefìatal zorilor. Culmea!Venisemde la arEila soareluicarescàldalitoralulMàrii RoqiiEi,poftim!,a trebuitsàîi rogpe beduini sà-mi împrumutehaine groase! Petraseu, amfàcutdouàpopasuri - corscurteîntr-unfel de ,,cabane" turi undene-amîncàlzitcu un pahar deceaiegiptean, servitîn pahare care mi s-aupàrutnespàlate de milenii! Dardeundeai puteasàceri,pur gi simplu,apà,în deqertul Sinaiului, la peste1.000 m altitudine?! Nu-inimic, cum bine spuneaprietenameadin Romània,,,facem " anticorpi! Efortulascensiunii a meritatdin plin. Ràsàritulsoueluiprivit de pe înàllimilemunteluiSinaieste un spectacol miraculos Eimàre;.Maiales dacàîl dezbalicu un confrate egiptolog,egiptean, venittot în excursie cummi s-aîntàmplat mie. a$ fi vrut sà îatez o nouà vizità în acest ora$-portla Mediterana,o... mai mare,mai orientalàqi Constanga cu mai multe vestigiigreco-romane. Am luat trenul francez,cu aer con(40) For- dilionat,la clasaI, biletul fiind 20 de Greco-roman Muzeul (41)- Moscheealire. La 11.30eram în Alexandria, tàreata luiQaitbey (42) luiAbulal-Abbas al-Mursi iu la 12.00deja la MuzeulGreco(40). roman M-amîntorsla Cairoa douazi, cu portalEgiptului, esteprincipalul avionulEgyptAir Ei, cum îmi mai Alexandria mai mari orage din{aràgi,în unul dintre cele ràmàseserà douà zi\e pànà la în- plus,cosmopolitan. Afostconstruit laporunca în 1arà,m-amdecisrapidca luiAlexandru toarcerea grec celMare, decàtreinginerul în dimineaiaurmàtoaresà fac o cà- Democrit, între332-331 î.H.,peloculunuifost lnAntichitate, Rhacotis. a Iatà-mà satdepescari, làtoriedeo zi qilaAlexandria. vreme simbolul elitei reprezentat multà din nou pe drum, luàndtrenul spre intelectuale, gi alunuivàrfalculturii Alexandria la ora9.00Eiîntorcàndu-mà prosperitàli giileràmase iarvesti i economice, realitàli. zile.Nu alecapitalei aceste la ora22.00în searaaceleiaEi Ptolemeilor atestà Vlll Traseul (Alexandria) Vlll(Alexandria) Hartatraseulul TraseulVlll (Alexandria) (40):celebrele Muzeul Greco-roman statuete deTanagra 40.000depieseanticerare,ceacoperà o perioadàcuprinsàîntre secoleleal III-leaî.H. Ei al VII-lead.H.).Printre cele mai impresionante, trebuie sà vedeqinepàratdelicateleEi fragilele statuetedin teracotade Thnagra, în culori pastelateEi carereproduccu fidelitate modatimpurilordoamnelor qi coafurile Alexandriei, cu pàlàriutrele lor elegante. o Amfiteatrul Roman,situat la Kom el-Dikka,làngàMuzeulGrecoIatà mai jos càteva puncte de roman(40),un vestigiuunicde acest din marmaximà atraclie turisticà din Alexan- fel în Egipt.Are 10 gradene murà, aranjate în hemiciclu. dria, carenu ar trebui sà fie ocolite de de Ia Kom eso Catacombele niciunturist: Shoqafa, cele mai mari mormintede (40) Muzeul Greco-roman o (deschis între9.00-17.00, Aici se cu raxàde epocàromanàdin Alexandria. intrare,20 lire) careadunàaproape împletesccele douà stiluri artistice, Astàzi, respectànd congtient o hadifie milenarà sau,poate, doarcao surprizà censo rezervà destinul, ceimaimulliegipteni aparlinànd vàrfurilor societàlil locuiesc înAlexandria sau, dacànu,auobligatoriu o vilàluxoasà 9i pemalulmàrii.Oragul9i populafia elegantà se printr-un graddeosebit disting derafinament, influenla europeanà fiindputernicà, înspecial stilulfrancez. Aisentimentul càegtiproiectat bruscînapoi, întrecut, cuvreodouàsutede ani,undeva însudulFranfei, la!àrmuf màrii9i teplimbiprintre nobiliide odinioarà. Lacrearea uneiasemenea atmosfere contribuie si tràsurile devilegiaturà, careoferàturígtilor pecorni,sà. o plimbare debonton faraonicqi roman,trei etajesàpateîn de 30 m, oferind rocà,lao adàncime priveliqteamormintelorde la începutulsecolului al Il-lead.H. Fortàrea1a lui Qaitbey(41),sio tuatàla extremitatea nordicàa intràrii în port, pe amplasamentul vechiului far alAlexandriei. A fostconstruitàîn secolulal XV-leaEiaretrei etaje,dupà modelul fortàrelelormedievale.In interiorseaflàMuzeulMarinei,iar în fagafortàregei,negustoriicomercializeazà, la preluri derizoriiminunate varietà1ide cochiliide scoici,crustacei,melcimarini gi stelede mare,în culoriqi formeaproape ireale. lui Abu al-Abbasalo Moscheea Mursi (42), din cartierulAnfushy,o operàde artàsenzalionalà, construità dupà model andaluzgi flancatàde patru cupolegi de un far gigantic. Este cea mai mare moscheedin Alexandria. Dragàcititorule,pentrutoateaceste obiective,un taxi îqi stà la dispozilie toatà ziua, pentru numai 20-30 de lire. Dacàintengionezisà petrecimai mult timp în Alexandria, aruncào privire pentru orientareîn anexelecu hoteluriEirestaurante din finalulacestuighid. Càt despremine,am alesmersul pe jos pentru o parte importantàa excursieila Alexandria, dupàvizitala (40) qi la celeMuzeulGreco-roman lalte vestigii antice (pentru care 67 închiriasemun taxi), mai puiln lui Qaitbey(41),coborànd Fortàrea1a pe falezàqi odihnindu-miprivirilepe broderiilede metalalebalcoanelor ce ornamenteazà locuingele eliteiegiptene. Pentrucàtevamomente,trecàndprin falastalieidetramvai,am fosttentatà sà ,,comit"un circuital oraEuluicu acestmijloc de transportcu un aer puternicdeînceputdeveacXX. Dar... buneleobiceiurinu seuitàugor,astfel cà m-am îndreptat la pas spre Fortàrea1a lui Q-aitbey(41), carese întrezàreadejape albastrulmoaleal cerului,în lungulMediteranei. Pe la mijloculdrumului,pe cànd fàceam niqte fotografii în toate direqiile,càutàndsàacaparez càtmai mult suflet qi spirit alexandrin, atenliami-a fost atrasàde zgomotul (42) al-Mursi Moscheea Abual-Abbas 68 Egipt îndulcitcu douà ora fàcutprimul popas, ritmic,molcom(dou eraarniazà, cu egipteanà, deconfiserie dartotuEi specialitàgi siesteicarese respectà!), Am al uneitràsuri.Decenu,mi- cremà,deinfluen{àfranpzeascà. màndru de Cairo, spre deosebire am zis Ei m-amadàncitîn perna remarcat, în lucreui femei care foarte multe egiptomoale,privindspectacolul mai ales din Alexandria, nobiliuàa aces- magazinele marindelaînàlgimea pro- în acestecafeterii,o dovadàinconrezervat tui mijlocde transport frumos sexului testabilà aemancipàrii tipendadei. a melanemblemà în acest oraq-port, Cutreilireamajunsla Fortàrea1à, jului la civilizalii tradilii de culturi, Ei deunde,dupàcem-amsimlit pufln ce desmarea Mediteranei, asemeneaunui cavaler cruciat $rmul lumi. pàgàn, partegiuneEte pepàmàntul proaspàt debarcat la Cairoqi,pentrucà M-am întors m-amîntorspesteo orà, încàrcatà jumàtate de zi la disaveam o mai substan[ialà întretimpcu o cantitate qi pozilie, fugà la institutul dat o am decochiliicuformestranii(marliene în specialist Raghab, doctorului aEzice,dacàagEticàexistàvialà,pe papypapirologie, a redescoperit care Mute!)EisteledemareatàtderoEii, pe negustor cà rusul.In institutulsàuplantaeste înèàtl-amsuspectat exemcultivatàqi din easerealizeazi le-avopsitîn prealabil... Tot se milenii. aici plare acum 3-4 ca M-amadàncitîn cartierulascuns care cu exponate, muzeu aflà un Ei impozante imobilelor în spatele Eim- prezintà producereafoilelor de capefundulMediamtrezitdeodatà papyrus. Iu din galeriadeartà,ÍIma- ajunsesem în pialadepeqte teranei papyridespre care torii pot cumpàra Eifructedemare(pecarevàrogsànu carejuri càsuntautentice! o ocolili,pentrucàratalio experienlà Corniche el-Nil, Sheraton; rarà).Aici ave;iocuiasàdescoperili Adresa: zilnlc:9.00-21.00 Tel.:+202-3488177; qtiinlelor natumuzeual un adevàrat dintre pentru raleîn aerliber,cu exemplare Cealt finalmaiîncrezàtor pe aventura cealtàimameaegipteanà, celerue, exotice(gi proaspete!), decàtaceastà tarabele ispititoueale negustorilor.gine mai viguroasà qi primitoare purtat, af poartà înguste m-au cristalinà azurie, Stràdulele pàmàntul negru càtre càtreunadintre caresedeschide zicechiu obligatoriu, nenumàratele cafeterii din renumitul al Egiptului,de la carepestecàteva în Cairo,aveÍIm la întoarcerea lanl comercial careasigurà ceasuri, Groppi's, qi sà îmi iau la revedere, punànd,nu renumele de astàzia[ Alexandriei undesiropulde trandafiriesteuna punct,ci numaipunctEivirgulàsau, punctedesuspensie... dintredelicatesele am dacàpreferaÍi, În sfàrEit, casei. 69 atingea nivelul minim, vegetafia începea sàseîmpulineze, iar lacurile sezoniere sàsece. Pe seamacregteriiEi scàderii SCURTÀ ISTORIE A apelorfluviuluis-apusqi credinlaîn EGIPTULUIANTIC viala de dupàmoartea egiptenilor, fìindcà ,,moartea"pàmàntuluiera urmatàde,,rena$terea" recoltelor. Perioadapredinasticà9i Astfel, renaqterea a fost înleleasà ca primeledouà dinastii o consecingà naturalaa morlii, ase(6000-2696 î.H.) meneasoareluicare,,murea"de fieÎn perioada în carede-alungul care datà cànd apuneaIa vest Ei malurilorNilului au începutsà se la ràsàrit.La fel s-acrezut ,,renàEtea" a1ezeprimii oameni vànàtori, gi despreoameni,cà pot muri qi culegàtori sauagricultoricareqi-au rena$teiar iar. Ei formataEezàri stabile Egiptula Unificareacelor douà pàr1i ale începutsà-qidezvolte limbascrisà, EgiptuldeSusEiEgiptuldeJos, religiaqi institugiile carel-aufàcut 1àtrii, i s-a atribuit regelui Menes sau primasocietate o,rganizatà a lumii.În Narmer,pe la 3100î.H.,cànda fost timpul Egiptuluifaraonic,Africaa întemeiatàcea dintài capitalàa fost leagànul uneiadintrecelemai timpuriiqi mai spectaculoase civi- Egiptului unificat, la Memphis,în Deltà.Acestaestecel mai important lizaliialeAntichitàgii. Una dintretràsàturile uniceale evenimentpolitic al istoriei antice vechiicivilizaliia Egiptuluia fost egiptene.Conducàtorula purtat suprapuse ale celordouà legàturastrànsàdintrefluviul Nil, coroanele roqie, Cea a Egiptului deJos,era poporulegiptean gi instituliilesale. $ri. simbolizatà de albinà, iar alba,a cea Niluluii s-adatorat o mareproductivitatea solului.Ca într-uncircuit Egiptuluide Sus, de trestie.Zeii continuu, în lunaiuliea fiecàruian, principaliai celor douà !àri erau nivelulNilului începea sà creascà, Horus,în Deltà,EiSeth,în Egiptulde pànàla sfàrEitullui august,cànd Sus.Unificareacelor douàregatea miturilor referiatingeanivelulmaxim.La sfàrgitul dus la combinarea victoriosera Astfel, zeul toare lazei. lui octombrie, începeasà scadà, làsàndîn urmà depunerilealu- Horus, marcàndo realitatesocialvionare,ca Ei laguneEi golfulele politicà, prin victoria nordului plinecu pe$ti.Hnàîn aprilie,Nilul asuprasudului. ANEXA1 70 Egipt Cu Menesîncepeistoriaanticà ultimul cuvàntîn toate deciziile propriu-zisà, împàr1ità mult na[ionale egipteanà Eiluaparteactivla afacerile (280î.H.),un statului.TotuEi,el acfionaprin maitàrziudeManetho istoriografegiptean,în treizecide trimiEiisàiîn teritor,iu, nobiliiprovindinastii.Dinastiile aufostgrupate în ciali,careaparlineau deregulàfamitrei perioadeprincipale,Regatul lieiregale. Puterea acestora Eibogà1ia li s-au au crescuttreptat,iar la sfàrqitul Vechi, deMijlocqiNou,càrora adàugat intermediare,perioadeiamintite, o serie de douàperioade qi plinà provinciis-audesprins iu la sfrrEit,epoca nebuloasà deautoritatea denesigurangà a stàpànirilor stràine, centralà, ducàndla slàbirea sistemuatuncicàndEgiptula decàzut. lui. A urmatun secolde ràzboaie civileEi violen@- primaperioadà Regatul Vechi, intermediarà. Regatul de Mijloc gi cele Restabilirea unui guverncentral douà perioade intermediare puternic s-a realizat deabiaîn dinas(2696-1552 î.H.) tia a XII-4 carea reinstituitmodelele Istoriciiau numit ,,regate" acele VechiuluiRegat.Acum regalitatea etapedin istoriaEgiptuluiîn care ceamaiputernicà tràsàdivinàdevine puterea centralà erasolidà, +araunifi- turà a Egiptului.Sistemul qi politic catà., iar faraoniiurmausuccesiv la în egiptean s-audezvoltat perioade domnie.'lbtuEi, auexistat în economic jurul conceptului de zeu încarnat careautoritatea centralàa slàbit, (faraon), despre care se credeacà, apàrànd centredeputerecompetitive, prin puterile sale magice, controla lara fiind aruncatàîn haosulràzrevàrsarea Nilului în beneficiul boaielor destràini. civilesauocupatà 'În Aceste ultimeperioade aufostnumite natiunii. formamarilorcomplexe reli,,intermediare". gioase în mormintele centrate de In Regatul III-VI Vechi,dinastiile (cultul piramidalà formà faraonului (2686-2181 î.H.) au atinsun nivel a fost datàexpresia qi înflorire, sauregele-zeu) maximde competenÉ a grandorii, deneegalat istoriaumanitàqii marcànd cuo seamà monumentalà In centrul piramidele derealizàri: deIa Giza,ai în vechiulOrientApropiat. conceplii egiptene a regalità1ii càroredili,faraoniiKheops, Khefren acestei qiMikerinos, cu echiliaucreatgisuslinut o erà eraideeademant,asimilatà justilia de marerafinament, fiindde fapt din punctde brul, Eiordinea, vedere cultural, socialEieconomic. starea idealà a universului. In RegatulVechi,faraonulera În timpulfuaonulAmenemhat Ia deflnàtorulputerii supreme,avea avutloco revigorare a uhitecturiiqi a Anexa 1 71 artei Ei o desdridere spreliteraturà. sintetizaputereaabstractàa unei Dinastia a XII-aa însemnat unadintre divinità1iunice,fàràformà. qimaiprospere celemaipaqnice epoci La moarteafaraonului,s-auadopaleEgiptuluiantic. tat însàvechiletradilii religioase, iar RegatulMijlociua luat sfrrqitîn clerul,caredelineao importantàfo4à momentul cuceririiEgiptuluidecàtre economicà qi funciuà,a revenitspechyksoqi, aga-numilii ,,regipàstori",în taculosla putere.Horemheb,generealitate triburisemitice careauinva- ralul carea ocupattronul la sfàrEitul dat Deltaprin nord-estEi au condus dinastiei a XVIII-a, a restabilitun Egiptuldin capitalaAvaris,în esr. guvernputernicqia inigiatun program Aceastà ultimàfuà a reprezentat a de restaurarecarea continuatEi în douaperioadà dinastia urmàtoare.Reinstaurarea intermediuà. puterii autorità1iicentrales-arealizat Regatul Nou gi a treia sub puternicul faraonSeti I, care a perioadà intermediarà declanqat marilelupteîmpotrivalibie(1552-664î.H.) nilor, sirienilor Ei hitililor. Ramses RegatulNou (1552-1070 î.H.) a al ll-leaa devenitcelebrupentruvictoînsemnat perioada imperialà. Cuceri- ria de la Kadeshîmpotrivahittiflloa rile militare realizatede faraonul i-a învinspe libieni a apàrat de Ei lara Thutmes al III-leaîn cele17campanii ,,popoarele màrii". au dusla extinderea puteriistatului Ramsesal III-lea a fost ultimul egiptean în Siriaqiîn nordulMesopo- marefaraon,dupàel succesorii fìind tamiei,în Nubia(Íua Punt)qi Libia. din ce în ce mai slabi, ajungàndla Din aceste zoneau fostaduseuriage màna clerului lui Amon, posesorul prínideràzboi,careaucrescut bogà1ia uneiaveriimense,iar statuldevenind puterea statului egiptean, la acestea extremde corupt. Ei gi s-auadàugat contribuliile statelor Ultima perioadà vasale. O datàcu dinastiaa XVIII-a,a decàderea9i invaziastràinà Din945î.H.,statula ajuns începutdeclinulvechilorvalori,apàsàfie ràndo nemulpmireîmpotrivazeilor guvernatde stràini,mai întài de tradiflonali,care se va finalizacu faraonideoriginelibianà,apoidecei aga-numita revoluliereligioasà de la din 1araKush (nordulSudanului). Amarna a faraonuluireformator Au urmatasirienii,careau cucerit Akhenaten.Pentruscurtàvreme, Egiptul în 667qi663î.H.,Eicucerirea cultulpoliteist alzeilormari(înfrunte persanàdin 525î.H.,în timpulrecu Amon) a fost înlocuitde cultul geluiCambyses, carea ocupat 1uagia gi transformat-o persanà. disculuisolu Aton,ce simboliza în provincie Egipt al XII-lea,crucialiicreqtini În secolul de auatacatCairo,daraufostînfràn1i din Siria;cono armatàmusulmanà carea fondatdinastia dusàdeSaladin, ISTORIAORASULUI în cetate.Pesteun secol, ayyubidà CAIRO mameluciiEi-austabilitcapitalala Egiptului,estecel Cairo,iar oraEula devenitrenumit Cairo,capitala În cea sàu în toatàAfrica,Asiaqi Europa. maimareoragdinAfrica.Numele jumàtate al secolului a înseamnà,,Victo-de-adoua arab,Al-Qahira, Cairoa intratînsàîn declin, riosul".Situatpe ambelemaluriale XIV-lea, de ciumàbubonicà de epidemia lovit deextremifluviuluiNil,în apropiere (,,moartea plagà carei-adecineagrà"), reprezentat tateanordicàa acestuia, de o întinsàdeltà,a fost fondatîn matpopulalia. aucucerit În anul1517,otomanii urmàcumaibinede6000deaniqi a pànàîn guvernat au Cairo oraqul Ei servitdreptcapitalàîn mai multe în t798,càndteritoriula fostcapturat perioade dinistoriaEgiptului. de oraECairose timpul unei expedifli^conduse Originileactualului gu1801, In Franlei. I al Napoleon în mileniulal lV-leaî.H., regàsesc otomanàa fost restabilità, capita- vernarea perioadà în carea fostfondatà la mijloculsecoluluial XIX-lea Memphis, dar anticdeatunci, laEgiptului datoriaexternàa Egiptului,ca Ei Deltei,la suddeoraqul în apropierea ImperiuluiOtoman,au slàbiciunea s-aextinssprenord, înlesnito puternicàinfluenfàeurode ui, Cetatea de-alungulmaluluiestical Nilului, peanà în Cairo. iar deatuncilocaliasaa servitdrept (khediv-ul) IsmailPaEa Viceregele sediualputeriipolitice. $i totpeaces- (1S63-1879) în structuri a construit te locuriromaniiau construitmai stil european Ei a folositmomentul pe careau denumit-o inauguràrii tàrziucetatea Suezîn 1869 Canalului a fost pentrua prezenta Babylon.Ulterior, a1ezarea oraEulputerilor numitàAl Fustat,de càtrearabii europene. Cel mai mult a profitat acoloîn MareaBritanie, musulmani careimigraserà careEi-aimpus,din Arabicà. 641d.H.,dinPenisula asupraEgiptului, Cairo,guvernarea În 969,fatimizii,o ramuràdisi- dinultimapartea secolului alXIX-lea au cucerit pànàdupàPrimulRàzboiMondial, dentàa musulmanilor, Egiptulqi Ei-austabilitaicicartierul càndprezen{a stràinàîn Cairoa (Cairo). sàscadà. general, început numindu-l Al-Qahira ANEXA2 Anexa2 73 Ulterior,oraqula înregistratun Canalut Suez. Înaceastà situalie Nasser a darpoporula solicitat sàse boom în termenide creqterea demisionat, întoarcà laguvernare, însàpregedintele nu9i-a populagiei Eicaurmarea fluxuluide mairecàpàtat pozifia publicà anterioarà. In refugialidin oragele existente de-a 1970, a murit înurma unuiatac cardiac. lungul CanaluluiSuez,afectatede gi conflictul arabo-israelian din perioada De atunci pànà astàzis-au înàl1at multe structuri noi rezi1960-1970. Pregedintele egiptean Gamal AbdelNasser (1918-1970) gefalstatului a devenit în 1956 9ia pànà condus Egiptul în 1970, cànda murit.Ela fostconsiderat lavremea respectivà celmai influent liderallumiiarabe în istoria 9ia ràmas pentru pe reformele le-a realizat. care Fgiptului pregedinte, ln1952, înainte dea ajunge conducea o societate revolulionarà secretà, 0filerii peregele Liberi, carel-aalungat Faruk l. In 1954, a negociat cubritanicii untratatprincare Egiptul a iegitînsfàrgit desubocupalia englezà. A duso politicà denealiniere si a nalr:onalizat Canaíul Suez. În 1958, Nasiera unitSiria9iEgiptul subpregedinlia lui,formànd Re^publica Arabà Unità, carea duratpànà în1961. Intimpul sàu,relaliile au culsraelul (Ràzboiul ajuns într-ositualie conflictualà de gase zile).ln acea vreme lsraelul a atacat Egiptul, ocupànd Peninsula Sinaipànàla desus Ora9ul Cairo.Vedere ffi' denflale,comercialegi guvernamentale, care au schimbatînfàqiEarea oragului. Facilità1ileturistice au reprezentat una dintresurselefinanciareexterneimportantepentrudezvoltareaEgiptului,guvernulinvestind seriosîn acestsegment. TotuEi,douà momenteau marcatseriosîn mod nefastsitualia politicà gi socialàa multimilenarei capitale: asasinarea în 1981 a pregedintelui de atunci al Egiptului,Anwar al-Sadat, în timpul unei parademilitare,de càtrefundamentaliEtiislamici, Ei puternicul cutremurdin 7992,în care 500 de persoaneau fost ucise Ei peste 6.500rànite. Anexa3 2. MUZEE Cairo o MuzeulEgiptean, TahrirSquare, 543L9 4,+202-57 +2A2-579697 Tel.: , OBIECTIVE^ Fax t202-5794596. IN EGIPT TURISTICE (Daralo MuzeulArtei Islamice dintrestràzile Kutub),la interseclia Tel.: +202FARAONICE Bur Said Ei Q-ala'a; 1. OBIECTIVE între sambàtà-joi, Program: 3909930; SAUANTICE 13.30-16.00. orele9.00-11.00 Ei o MuzeulCopt(Masral-Qadima), - 9airo . StatuiafaraonuluiRamses al în falaGàrii. în VechiulCairo staÍiade metrou Il-leadinMidanRamses, o Piramidele, SfinxulEimormintele MarGirgis. o MuzeulMilitar (în Citadelà); deIaGiza, demnituilor Tel.: +202-931735, o Complexulde la Saqqarah o Muzeul Mahmoud Khalil, (Regatul întreptealui Piramida Vechi): nr. 1, Doqqi; Djoser,Piramidalui Unas (Weni), Str.KafourAl-Akhshid, 10.00Program: Tel.: +202-3362358; Mormintelelui Ptahhotep,Tiy, (luni închis). 18.00 qiSerapeum-ul. Mereruka o MuzeulPalatului Sharia Abdeen, o Memphis, deSaqquatr la sud-est Abdeen Palatului în spatele al-Gamaa, - capitala lui Regat(Templul Vechiului fosteifamiliiregaleegipPtah,Templullui HathoqStatuialui (reEedinp Program: +202-3910042; Tel.: tene); alll-lea). Ramses 5.00. întreorele9.00-1 sàmbàtà-joi, o Piramidele dela Dahshur. o Moderne, Artei Egiptene Muzeul Luxor Gezira; r Templele dela LuxorEiKarnak, Cairo,OperaComplex, Tel.:+202-7366665, Templul delaDeir lui Memnon, ColoEii o Muzeul Nalional al Artei Templul de el Medina, Ramesseum-ul, Str. Dr. KamelAbdallah; Copiilor, Reginelor, Valea laDeirel-Bahui,Valea Zeitouni nr. 15, Ter'et Al-Gabal, Regilor(Bibanel Melouk),cu morNougi ale Tel.:+202-2529120. mintelefuaonilorRegatului o MuzeulPoqtei, MidanRamses, unordemnitari. dinCairo. în zona Gàrii centrale Alexandria o . Catacombele MuzeulBàrciiSolare(Giza), de la Kom el a lui Shoqafa, AmfiteatrulRoman,Stàlpul între Sfinxqi MareaPiramidà (Pilonul) Kheops. lui Pompei. ANEXA3 75 Luxor o DoamnaPàciiNoastre,melkità, o Muzeuldin Luxor,Corniche greco-catolicà;Midan Sheikh Ali el-Nil(artàdin epoca Amarna, statui Yussef,nr.4, Qasral-Ainy;ritualbizanregaledin dinastiaa XVIII-a);Pro- tin în arabi;SfàntaLiturghie- dumigram: zilnic,9.00-13.00, 16.00-21.00. nicaîntre8.30-10.30. o MuzeulMumificàrii,Corniche Sinai el-NihProgram: zilnic,9.00-13.00, o Mànàstirea SfàntaEcaterina-cea 16.00-21.00. maimaremànàstire dinAfrica,în vàrful Alexandria MunteluiSinai. Str.Shuia o MuzeulGreco-roman, Al-Musthafl nr.5;Tel.:+203-4825820;4. MOSCHEI Program:sàmbàtà-joi, 9.00-16.30; Cairo vineri9.00-1 1.30, 13.30-16.30. o Moscheea lui Amr Ibn Al-Aas o MuzeulBijuteriilorCoroanei (Al-Fustat), localizatà în vechiul Regale, Str.ShuiaAhmedYehya Pasha Cairo (sau Masr Al-Qadina);este Zizinia,nr. 2l; Tel.:+203-5868348; primamoschee în construitàvreodatà Program: luni-joi,9.00-16.00; vineri Egipt gi în Africa;deschisàdin zorii 9.00-l 1.30, 13.30-16.00 zileipànàla apusulsoarelui. o Institutulgi MuzeulFauneiqi o Moscheealui Ibn (Moscheea FloreiAcvatice, în cartierulAnfushy, SayyidaZeinebîrlun), în apropiere làngàfortàrea1a lui Qaitbey. destaliademetrou, piagagimoscheea Saryida Zeinab;esteuna dintre cele 3. BtSERtCtCRE9T|NE maimaridin Egipt(16lxl62t1z);caCairo suntminaretele în spiralà; Majoritateabisericilorcreqtine racteristice prelioase conline antichità1i islamice. pe vechise gàsesc în QasrAl-Sham', o Moscheea Al-Azhar,în regiunea ruinelefortàre1ei romane aBabylonului, prima moschee Al Darassa; este în vechiul Cairo. în Cairo,fondatà fatimidà construità o Biserica Abu Serga(a Sfintului Sergiu),ortodoxà,de rit copt; în în 971,în MidanHussein,de càtre càt dumi- Gawharal-Sikilli,atàtcamoschee, Liturghie, VechiulCairo;Sfànta (qcoalà qi religioasà). ca Madrasah nica,între6.00-8.00. o Moscheea o BisericaFecioarei Maria,ortoEi gcoalasultanului Marashli, nr. 6, Hassanse aflà la capàtulstràziiAldoxà;Str.Muhammad ritualul 7-ann\ek; Tel.: +202-3405153 Q-ala'a(Citadela);a fost fondatàde ; SfrntaLiturghie Al-NasserHassanBin-Mohammed coptîn coptàqi arabà; - duminica mameiuc, un conducàtor 1.00. Bin-Q-alaun, între7.30-9.30 Ei9.30-1 76 Egipt adàpostind cele 5. ALTEOBIECTIVE camoschee $i $coalà, patrusecteprincipale(madhhabs) ale ISLAMICE Sunnismului. Cairo o Moscheea Al-Rifa'i,localizatà în o Fortàrea[alui Salahal-Din apropierea Citadeleiqi a Moscheei (Saladin) cunoscutà ca Al-Qala'a Sultanului Hassan; aici suntînmor- (Citadela), a fostconstruità în 1183de mànta1i mai mul1imembriai fostei (Saladin), Salah al-Din Al-Ayyubi în (inclusiv familiiregale regele Fuouk), stilulfortàrelelor medievale din Paris; khediv-ul Ismail,ca qi fostulgahal pedealurile se aflà Muqattam, cuvedeIranului. rea spre adàpostind Cairo, o seriede o Moscheea lui Al-Moayyed, situimportiltt€:Moscheea lui atàpestrada Al Moezz, în Gamaleya;monumente pa$a, Soliman Moscheea de alabastru, a minaretele salese înalgàdeasupra lui Muhammed Ali, Pupl lui Iosif vechiipor{iBabZuweila, deundese Muzeul poate admira priveliEteazonei (Yusuf),PalatulAl-Gawhara Militu. medievale a oraEului. o Casa lui Gamal-Al-Din Alo Moscheea Albastrà,pe strada Dhahabi, situatà în Al-Ghoureya, a Tibbanah, fondatà de Prinpl apa4inut unui negustor egiptean bogat; Aqsunqur Al-Nassery în 1347. de clàdireuabàdin . Moscheea de alabastru a lui esteun exemplu secolele al )tff-lea, cu ferestre mari, Muhammed Ali, situatàîn Citadelà, decorate vitralii cu colorate. vizibilàdin aproapetoate pà4ile o Casalui Al-Seheimi, situatàîn qiconstruità oraEului în 1830. Darbal-Ahmar, làngàCitadelà, fondatà Alexandria în 1796; exemplu de uhitecturà islao Moscheea lui Abu al-Abbas micà, constituind modelul caselor egrpal-Mursi, în cartierul Anfushy. tenedin wemeacuceririiEgiptuluide Sinai càtremusulmani. I Casteiul Al-Farma(construitîn . CasaGayer-Anderson, làngà 853)înAl-tuish,DhubetAl-Rotile. Moscheea Ibn Tìriun; Tel.: +202o Castelul fuish (construit Qateba 3647822; compusà din douàimobile în anui560). datànd din secolele XVI-XVII, decorate o Castelul depePhir'oonIsland. cu colecliile delucràrialepaEei Major Robert Galer-Anderson, carea tràitaici întreanii1935-1942. o Cartierul gibazuulKhanel-Khalili ceamai marepiagàde produse Anexa3 77 dinlume,datànd dinsecolul Luxor orientale al o Sunetqiluminàla Templul XIV-lea dela ; Tel.:+202-904827. Alexandria nocturn),de trei Karnak(spectacol o Fortàrea1a lui Qaitbey, Tel.:+203- ori pe noapte(o variantàîn limba situatà la extremitatea 809144; denord englezà). a portului,pe locul anticuluifar al Alexandria Program: zilnic,9.00-I 7.00. Alexandriei; o PalatulAl-Montazzah, fosta 6. ALTE ATRACT|I reqedin$ a lui Abbasal ll-leaHelmi, Cairo în cartierul khedivîntre 1892-19T4; o Institutul Papirusuluial deestal Alexandriei. dr. Ragab(Corniche el-Nil,Sheraton làngàCairo, 7. GRÀDtNtPUBLTCE9l Hotel,peunvasdebucat Program: zilnic PARCURI Tel.:+202-3488177; prezintàprocesulde o GràdinaZoologicà 9.00-21.00); din Giza. realizare a foilorsulurilordepapirus, o Gràdinile Andaluziene. pecaresescriaîn Egiptulantic;sepot o Gràdina (înZamalek). Pegtilor cumpàraEi papyri cu deseneqi o Gràdina Internalionalà inscripliifaraonice) (înNasrCiry). o National Cultural Center(Opera 8. GALERIIDE ARTÀ House). o CairoInternational Conference Cairo Nasr). Center(înMadinet o Palace of Art Galleries, Cairo o lirrnul din Cairo(în Gezira), OperaComplex, Gezirai înaltde180m. Tel.:+202-7367628. (celmaivechimonuo Nilometrul o Operafut Gallery, CairoOpera intact dinCairo) mentislamic Tel.:+202-339813L Complex , Gezira; o Kerdasa renumitàpentru o OperaHouseGrounds, Cairo galabya, din lungitradilionale, càmàqile Program: , Gezira; manual. OperaComplex brodate bumbac saumàtase, qi 17 .00-22.00. 10.00-13.30 - centrulprincipal o Harraneya o Str. Arabesque, QAsrel-Nil,nr.6, covoare din Egiptundese lucreazà Program: 48677; Tel.:+202-57 centru; manuale. 6.00,I 9.30-00.00. o SunetEi luminàla Piramide 12.30-l o Str.Al-Sheikh fut Center, Gezira (spectacol searà, nocturn) în fiecare Zama\ek; Al-Marsafi , pe platouldin fala Sfinxuluide la nr. l, Program: Tel.: +202-7373298; de luni penà Giza,în limbaenglezà, 17,00-22.00. 10.00-13.30 sàmbàtà. 9i Egipt 78 o Picasso, Str. HassanAssem nr.30,Of BrazilSt.,Zamalek; Program: Tel.: +202-7367544; (exceplie, duminicà). 1.00 10.00-2 POSIBILITATIDE o Institutul Goethe,St.r-ElÎruEclpr cAzARe nr.5,centru; Bustan, Tel.: +202-5759877; Prograrn: cAtRo9r ÎMPREJURTMTLE mierluni,marliEijoi - 13.00-19.00; Hoteluri de 1, 2 sau 3 stele curi- 10.00-13.00. * GardenCity House,Str.Kamal o TheRareBooks&Special Collections Library,The AmericanUni- el-Din Salah,nr. 23, GardenCity, Rihan, Cairo11461; versityin Cairo,Str.Al-Sheikh 948400 /7944969 nr, 22, centnl;Program: 8.30-17.00 Tel.: + 202-7 (excepfle Fax:+202-7944126. vineriqi sàmbàtà). ** LotusHotel,Str.TalaatHarb, o SonyGallery, The lvtainCampus, AmericanUniversityin Cairo,Str. m, 12,Cairo; Al- Sheikh Rihan,centru; Tel.:+202-5750627 Program: Fax:*202-921621. Tel.: +202-7975422; (exceplie ** St. George 9.00-12.00 Ei 18.00-21.00 Hotel,Str.Radwan vineriEisàmbàtà). EbnElTabib,nr.7, Giza,Cairo; o EwartGallery,Main Campus, Tel.:+202-572158A, The AmericanUniversityin Cairo, *** OdeonPalace Hotel,Str.Abdel Rihan,centru; Str.Al-Sheikh HamidSaid,nr.6, Q?srel-Nil,Cairo; Program: Tel.: +202-7975436; Tel.:+202-776637, (exceplie 9.00-21.00 vineriEisàmbàtà). Fax:*202-767971. o CFCC,CentreFrangaise de *** WindsorHotel, Str. Alfy, Str. Culture et de Cooperation, nr. l; nr. 19,centru,Cairo; Madrasit ElHuqouq Al-Duroub, Tel.:t202-5915277, Str.LatinAmerica, nr.4, Garden City. Fax +202-592162L 10.00Tel.:+202-7947951; Program: *** FontanaHotel, Ramses (exceplie vineri). 22,0A Square, Cairo;Tel.:+202-5922145; Fax:*202-5922145. *** Vendome Hotel,Str.Pyramids Road,nr.287, Giza,Cairo; Tel.:*202-7798904, Fax+202-5854138. ANEXA4 Anexa4 79' *** Chateau *t'* Flo-Pater DesPyramides Hotel, Hotel,Str. Khaled Cairo/Alex. DesertRd., Pyramids, IbnEl Waleed, Luxor; Cairo; Tel.:+2095-374223, Tel.:+202-3834235, Fax:+2095-370618. Fax:+202-3838545. Hoteluri de 4 sau 5 stele ****Novotel Hoteluri de 4 sau S stele Evasion LuxorHotei, ****Golden TulipFlamenco Hotel, Str.Kahled IbnEl Waleed, Luxor; Str. El Gezirah,El Wosta,nr. 2, Tel.:+2095-380925, Zanalek,Cairo; Fax:*2095-380972. ***** LuxorHilton Hotel,New Tel.:+202-3400815, Fur:+202-34008i9. Karnak, Luxor; **** Les3 Py'ramides, Str.Pyralbl.: +2095-374933, midsRoad,nr.229,Giza,Cairo; Fax:f2095-376571. Tel.:+202-5822223, HURGIIADA Fax:*202-5823700. Hoteluri de 3 sau 4 stele ****)t RamsesHilton Hotel, *:r'*The ThreeCornersVillage, Str"Corniche el-Nil,nr.1115; Str.Hospital & Koraprem, Hurghada: Tel.:+202-5777444 Tel.: *2065-548816, +202-575800/576888, Fax:+2065-547514, Fax:+202-5757152. *** El GiftounTouristVillage, *t'**'*Complexul Mena House Oberoi, Road,Giza,Cairo; Hurghada; $rramids Tel.:+2065-442665, Tel.:+202-3833222, Fax:*2065-442666. Fax:+202-3837777. *** Village, Hurghada; Jasmine rttxoR Tel.: +20 65-446442, Hoteluri de 3 stele *** Arabesque Fax:+2065-446441. Hotel,Str.Moha*** Princess ClubHotel,Hurghada; medFuid,Luxor; Tel.: +2065-443100, Tel.:+2095-372193, Fax*2065-443109. Fax:+2095-372193, ****Sheraton *** Str. Hotel,Hurghada; Hotel,KhaledIbn Joseph Tel.:+2065-440785. El Waleed, Luxor; SHARM EL-SHEIKH Tel.:+2095-381707, Hoteluri de 2 sau 3 stele Fax:+2095-381727. *** Emilio Hotel,Str. Youssef ** SafetyLandCamp,SharmelSheikhBay,Sharmel-Sheikh; Hassan, Luxor; Tel.:+2069-660395, Tel.:+2095-373570, Fax:+2095-374884. Fax:+2069-660395. 80 Egipt ** GoldenPalaceResort,Golful ATHKANDRIA Hoteluri de 1, 2 sau 3 stele Bay,Shumel-Sheikh; Na'ama * Ramsis Hotel,Str.ElCornish Road, Tel.:+2069-601900, nr, 236, Muuita, Alexandria; Fax:*2069-601902. *** Sharm Tel.:+03-4829620, ReefHotel,OmEl Sied ** King Mariout Motel, Str. Hill,Sharm el-Sheikh; Alexandria;, Pharaana, KingMariout, Tel.:+2069-663040, Tel.:+03-4551434, Fax:*2069-663048. Fax +03-4550293. Hoteluri de 4 stele ** MarhabaHotel, Str. Orabi, ****Helnan MarinaShumHotel, Alexandria; nr.10,El Mansheya, Na'ama Bay,Sharmel-Sheikh; Tel.:+2069-600170, Tel.:+03-4809510, Fax*03-4800957. Fax:+2069-640172. *** SemiramisHotel, Str. El **** CataractLayalinaResort, Gueish, nr. 80, Raml Station, Bay,P.O.Box52. Na'ama Tel.: +03-4846837 . Alexandria; SINAI ***Agamy Hotel,Al Bittash Palace Hoteluri de 2 gi 3 stele ** Zeitouna ElAgami,Alexandria; Camp,Str.Catherine; Beach, Tel.:+03-4330230, Tel.:+069-471409, Fax:+03-4309364, Fax:+069-2476535, ** El Salam Hoteluri de 4 stele Hotel,Str.Catherine; WndsorHotel,Str.El Shohada, Tel.:+069-471379, Alexandria; w, 17,RamlStation, Fax:+069-2476535. *** Daniela Village, Str.Catherine; Tel.:+03-48087000, Fax:+03-4809090. Tel.:+069-471379; +069-3482671; HOTELURIPLUTITOARE +069-3486712, PENTRUCROAZIERELE Fax:*069-3607750. PE NIL TUR SINAI ** LidoHotel,MoonBeach, Hoteluri de 2 sau 3 stele Tur ** Memphis, Str.IsmailMohamed, Sinai; nr. Zamalek; 238, Tel.:+069-771780, Tel.:+202-3403087, Fax+069-4543523. ** oferà8 zilede Fax+202-3413230; JolieVilleyHotel,In FrontPort croazierà. ElTor,TurSinai; *** King Tut Fleet,Str. Ismail Tel.:t069-77llll. Mohamed , nr.23B,Zarnalek; 81 Tel.:+202-7361950; +202-7353087; +202-7350676, Fax:+202-7363230; oferà8 ziledecroazierà. Hoteluri de 4 sau 5 stele **** NileRhapsody, Str.26thJuly nr. I12,Zamalek; Tel.:+202-3420488, Fax:112+202-7354897; oferà8,5sau4 ziledecroazierà. **** SunBoatIII, Str.Youssef El Guindy, nr.18,Boustan Centre; Tel.:+202-3936255, FAx:112 + 202-3915179; oferà7 ziledecroazierà. ***:r*Ramses EgyptII, Str. Z6th July,nr.195,Agouza; Tel.:+202-3472205, 112 +202-3462354; oferà5 sau7 ziledecroazierà. *:t*** OberoiShehrazad, Mena HouseHotel,Str.Ahram,El Ahram, Giza; Tel.:+202-3833222; +202-3833444, 112+202-3837777; oferà5 sau7 ziledecroazierà. ANEXA5 RESTAURANTE DIN CAIROSI ALTE LOCALffÀ11 Cairo o Al-Haty,ShariaHalim,nr. 3; Program:11.00-23.00 (în timpul Ramadanului, I 9.00-23.00). o Alfi Bey, Sharia Alfì Bey, nr. 3; Program: zilnic,de la prànzla miezulnoplii. o Arabesque,Sharia easr proel-Nil,nr.6 Tel.:+202-5748G77; gram:16.00pànàla miezulnopgii(în - Program: timpulRamadanului de la 17.00 penàlamiezulnoptri). o Fu-Shing, Str.Talaat Harb,nr.ZB, (înpasaj); Program: dela anúazà.pànà la miezulnopfii. 82 Egipt Luxor r GreekClub,în susde Groppi's 1886,Wnter Palace pe Midan TalaatHarb; Program: o Brasserie el-Nil; Hotel,Corniche 18.00-01.30. ShariaHodaShaarawi, Tel.:+2095380-422. o Felfela, Hotel, Program: o La Mamma,Sheraton nr. 15;Tel.:*202-3922833; Tel.: 374-544 Walid; Ibn Khaled Sharia zilnic,de la 06.00pànàla miezul Nefisa,Sharia o KushariSaiyyda nop{ii. làngàsuq. Kamel, o Paprika,Str. Cornicheel-Nil, Mustapha Hurghada vestdelirrnulTV; nr.1729,Ia zilProgram: o ChezPascal,EmpireHotel, Tel.:+202-5789447; Al-Dahar. Centre Shopping nic,11.00-01.00. peplajà,în Sekala; o El-Sakia, o AbouShakra,ShariaQ-asral. Tel.:+0265442-497 City;TeL:*202Ainy,nr.69,Garden Tariqel-Sheraton; 13.00-01.00. o Felfella, 1; Program: 364881 Tel.:+0265442-410. o CafeteriaKhan el-Khalili, ltalian,Intercontinr. 5; Program: o Restaurant Str.SikketEl-Badistan, nentalHotel. 10.00-02.00. SharmEl-sheikh gi Sinai Khanel-Khalili, o Restaurantul Hilton,golful Lane, o PlajaBBq Fayruz OberoiHotels,Str.El-Badistan (restaurant plajà) pe Na'ama preluri: Bazaar; nr.5, Khanel-Khalili Str. Main, golful orientalà; o Dananeer, 40-65lire;bucàtàrie Tel.:+202-600321. Na'ama; Tel::*202-5903788. golful HotelulGhazala, Sharia o TamTam, o Groppi'sAl'Americaine, Tel.:*202-6001509. Na'ama; m.44. el-Din, Emad Alexandria RESTAURANTELE elo Tikka Grill, Al-Kashafa ÎruCruNO PLUTITOARE Club;Tel.:+202-4805114. Baharia o NileMaxim; Ahmed,Str. Sharia o Mohamed ext.8383. Tel.:+202-340-8888, 6. nr.17; Tel.:+202-483357 Shakour, o The Nile Pharaoh&Golden r Capd'Or,Sharia Adib,m.4; Tel.:+202-5701000. Pharaoh; Tel.:+202-4835177. Tel.:+202-355-4481. o Pastroudis, o Scarabée; Shariaal-Hurriya, Giza nr.39;Tel.:+202-4929609. nr. Tikka,Str.El Haram, o Chicken nr.43; Zaghlul, Safia o Elite,Sharia 202;Tel.:+ 202-3854282. Tel.:+202-4823592. Fax:+202-7360851, e-mail:roembegy @occess.com.eg. Numere de urgentrà generale: 123. Urgenle TNFORMATil UTTLE 770+123. Ambulanlà; Monedaoficialà: lira egipteanà Polilie:122. (Egyptian pound- fE), cu subdivi126 Poliliaturisticà: ziunea piastru(pl.piaqtri); în funclie (sauTel.:+202-3906027), de ratainflaliei:I dolar- 6,5 EE, Sharia Adli,nr.5, Cairo. I euro- 7,5fE Alteinformalii: 140. Coduri telefonice - 03 Alexandria - 097 Asswan Asyut- 088 Cairo- 02 - 084 Fayyum - 065 Bancnotà de20delireegiptene Hurghada Ismailia064 Luxor- 095 PortSaid- 066 - 069 Sharmel-Sheikh -062 Suez Spitale Bancnotà de50depiagtri Anglo-American Zohoreya(làngà Ttrrnuldin Ciro), Zamalek; Sediul local aI Aqentiei TaTel.:+202-3406162. rom, adrese gi telefoóne'utile International AsSalaam, Corniche ShariaQasrel-Nil,nr. 8 el-Nil, Maadi; Tel.:+202-57 66655;5766699, Tel.:+202-363-8050; Fax:*202-5766622, +202-3634196; e-mail:GSA_IAR OM@etnet.com.eg +202-3638424. Ambasada Romàniei la Cairo Farmacii El-KamelStr. Mohamed,trr. 6, o Ali&Ali, Str. SelimanAbaza, Zamalek,Cairo; nr.37,Mohandiseen; Tel.:+202-7360107; Tel.:+202-3943417. ANEXA6 +202-7368785 Egipt 84 Metroul din Cairo - celemai o Seif Farmacy,Str. Qasral-Ainy, nr.33;Tel.:+202-3653880. importantestaÍii pe linia principalà TRANSPORT Parcàrilesunt în generalîn fala hotelurilorimportanteqi prepl poate fi negociat.Companiide taxiuri nu existà,dar oraEulesteun furnicarde taxiuri în culori standard,negrucu alb,careblocheazà neîncetat turiEtii. Autobuze: 400:aeroport-centru 66: Nile Hilton-TahrirSquareKhanel-Khalili 82:sprePiramide 365sau366:sprePiramide Tfamvaie în Alexandria: l: staflaRamlehcàtreSidiBishr 4: rutà circularà nord-sud: în o Sadat(în TahrirSquare), apropierea Muzeului Egiptean; Zeynab,làngà Moscheea r Sayyida lui IbnTulunEiîn direcfla Citadelei; r MarGirgis,staflapentruMuzeul CoptqiVechiul Cairo,cubisericile sale vechi; în apropierea Bisericii o Al-Maadi, SfinteiFecioare; ultimaoprire o Helwan, Ttlrismul egipteanpe Internet: www.touregypt.net www.tourism. egnet.net www.egyptair.co.eg $.i*bss ..,.. gAirpoÉ ErbetEt-tlrlrftl 8-Blirl fi-ZúPà Ain Slrm. IfÈe?iiit n FryF"qbg a El-tirtrnyyr Hctnial tl-Zrlloùn {irein}}t y t HrrhycqEl-Zriloun Srny El-{obbr Hecronrrt El-Qobbú l(abrlEl^Oobbr lr.rshirJELl?dr Ssjl:li fì:rÈs{ I ù î**l fl^lv:r;1 tu tiaf, " ' ' L a ' -r*. fiíJi{ì:1} &fft{1ift Bhrmrr nnl {Rrmrm} $tr{eq I Cr iro ;Jrirctsity ] I ' f sia squar* *sio nuts*,y *ghs$$luhs 9.!rycdr ZGlmb €Ilrrlet Ft-tslrh fihr Girgic ELZrhnr tlsdayrqEl4rredl Srh.n.t El-fihrdl Ton El.ErLd l(o:dlt Torr Él-Arnr|rn tl-hr:rn lhrhycq llrhnn W.dlHof Ah X.hrn Hshran Hartametroului dinCairo Anexa6 85 Aeroportul Internagional din internalional, o Aeroportul CairoseaflàIa24kmdeora$. Tel.:+202-2914255, ext.:2223. Noul aeroport, Tel:+202-2914255 66 5. o / /7 Tel.:+202-291-4277. Oficii de turism în Cairo: Tel.:+202-764214 o Garacentralà, Sediulcentral:Misr Tiavellbwel Birouri ale companiilor aeriAbbassia Sqgare, Cairo; ene de càlàtorii: Tel.:+202-2854509; MidanlhlaatHarb, o Air France, +202-284-t970; (Tel.: Fax:+2A2nr.2; +202-5758899, Fax:+202-2854363. airfrance-me.com), 5771744,(www. 6.30. Program: 8.30-1 sàmbàtà-joi, Pogtaegipteanà: fucade, Air Sinai, Nile Hilton o o Sediulcentral:Cairo,Midan 60948; Program: Ataba; zilnic(xceplievineri), Tel.:/Fa,r:+ 202-57 Program: zilnic, 8.30i 8,00. întreorele8.00-18.00; în timpulRamaAlitalia, Hilton Arcade, Nile o danului, 9.00-16.00. intrarea Tahriu Poste Restante, Post o Postrestanc Tel.:+202-5785823, Fax +202OfficeAtaba,ll5ll Cairo;Program: 5786924, zilnic,sàmbàtà-joi vineri 8.00-18.00; : caiupaz e-mail @alítalia-egypt.comi 8.00-12.00; Ramadan 9.00-16.00. Progam: duminicà-vineri, 9.00I 6.00. Convorbiri telefonice interHarb, Airlines,Thlaat I American nalionale: Se folosescfie carduri nr. 2, Tel.: +202-5749360, +202telefonice Menatel sauNile,cuesegà- 3907 zilnic,9.00045;Program: 17.00. sescla toatechioqcurile de presa,fie . BritishAirways,ShariaBustan telefoanele la coll cu MidanTahrir,Tel.: +202cu acces direct,instalate oficiiledetelefonqi telegraf din Cairo, 578AT 47674); $ / 4/6,Fax+202-57 la urmàtoarele adrese: Sharia Adly,nr. I 6.00. Progam:zilnic,8.008; Str.Alfi Bey,làngàWindsorHotel; m. 5, o El Al, Shuiael.Malaizi, Shuia Ramses,alàturi de Sharia Zamalek, 411620; Tel.:/Fax:+ 202-3 Tawfiqia; Str.MiydanTatrir,nr. 13. 17.00. Program: zilnic8.30o KLM,1l ShuiaQasrel-Nil; Alte locagii: Tel.: t202-5747004, o ShariaAdly, Fax +202-5747330; cod02. Tel.:+202-3913454, www.klm.com.eg; Tel.:+202-3850259. o Piramide, 8.30-16.30. Program: Aeroport, Harb,nr.9, Talaat Lufthansq o CI(t.3640. Ibl.:t202-667475, Tel.:+202'3930366; 8.00I 6.30. duminicà-joi, Program: Egipt 86 Str.Qasrel-Nil,m.22; r Swiss, Tel.:+202-3921522, . +202-669537 aeroporr: Birotuile Autorità1ii Egiptene de Tbrism (ETA): c edi$ade joi a ziaruluiAl-Ahram (75piaqtri). Sugestii de cumpàrAturi o Khan el-Khalili: parfumuri, mirodenii,esenle,bijuteriidin aur gi argint,covoare,obiectedin cupru gi Cairo aramà,artàaplicatà,articoledin piele Square, o Abassia lucrate manual, sticlàrie,ceramicà, Tel.:+202-2854509, veEmintebrodatemanual,încàl$+202-2841970, minteEiobiectededesigninteriordin Fax:*202-2854363. lemn sculptate manual, obiecte Tel.: +202-3913454. Str. Adly, o egipteneEi beduine, tradilionale Tel.:+202-3850259. o Piramide, (narghilea),instrudin papyri, sheesha o AeroportulInternagional mente muzicale,obiectede artà de Cairo, influengàfaraonicàEi islamicà,proTeI.:+202-2914255; duseelectrocasnice | 4277 (ext.2223) + 202-29 Eielectronice. (Ramses Station), o TalaltHarb Ei Qasrel-Nil: cele o GaraCentralà mai noi creaÉiîn materiede moclrr' Tel;+202-764214. vestimentarà Alexandria Eiaccesorii. Tel.:+203-807985. o RamlStation, din o AeroportulInternaqional Tel.: +203-4202021. Alexandria, Tel.:+203-4925985. o Garà(Masr), Alte ora$e BirouriETA se aflà Ei în Luxor, El-Sheikh. Aswan, Hurghada, Sharm Presàscrisà cairotà (informaqii sàlide despre noutàilîn cinematografe, de noapte): concert cluburi Ei o cotidiene:EgyptianGazette, Egyptian Mail; MiddleEast o revistesàptàmànalq Times(3lire); o revistelunare:Cairo's(4 lire), (9lire); Egypt'lbday ': 87 ANEXA7 EXPRESII UZUALEÎN LIMBAEGIPTEANÀ (transcriere foneticà) Bunàdimineap- Sabakh el kheir Bunàziua- Masael kheir Paceafie cu tine - Es salam alleikum - MaaSalaaem Larevedere - Tesbah Bunàseara al-lakehir Cemaifaci?- Ezzaik? Suntbine- Kwaiys - Esmak Cumte cheamà? eh? Da Naam Nu - Lae Terog- Minfadlak - Shukran Mullumesc Mullumesc foartemultShukranghaziila - Eesif Iartà-mà/Scuzà-mà - Shimeel Stànga - Iamiin Dreapta - walwalla $i/Sau4tlici Nicio problemà Mafiishmushkhela Apà- maae Spital- Mustashfa - Djawez Paqaport ez safar Automobil- Saiyyara - Otobiis Autobuz Avion Taiyyara Tien- Khiytur Vapor- Safiina Hotel- Funduk Pat- Sariir - Bait Casà Slavà Domnului Al khmadu-lillah DacàDomnulvavoi In sha-allah Cifrele egiptene ; sifr (0) wahad(l) Y edniin(2) r (3) talaaeta f uba (4) ò (5) khamsa 7 V A I setta(6) saba(7) (8) tamaniyah (9) tesaah CUPRINS C u v à n t î n a i n t.g. . . . . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . o . . .......3 SàpornimIadrum....................................5 Am ajuns! . . . . . . . . . o . . . . . . . . . . . . o . e . . . . . . . . . , . . . . . .10 T k a s e u( lCl a i r o e s e n f. i.a. l.). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 3 Trasgul II (Cairoislamic). . . . . . . . o. . . . . . . . . . . . . . . . .32 Trasgul III (Cairocreqtin). . . . . . o. . . . . . . . . . . . . . . . . .43 Tiaseul lV (Complexul .,46 dela Giza)o. . . . i . . . . . . . . . . T i a s gV u l( L u x o r .). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .51 r ,u r g h a d.a. .). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 5 T r a s eVu Il ( L u x oH gipeninsula Traseul VII (Sharm el-Seikh Sinai), .... . . ... . .61 Tiaseul Vm (Alexandria) . .65 ........................ Anexa1 (Scurtà istoriea Egiptuluiantic) . . . . . . . . . . . .69 Angxa2 (lstoriaoraEului Cairo). . . . . . . . . . . . . . . . . ., J2 Anexa3 (Obiective turisticeîn Egipt) . . . . . . . . . . . . . . , , . , ,74 Anexa4 (Posibilitàgi de cazare în Egip$. . . . . . . . . .,,, .78 te A n e x 5a ( R e s t a u r adni n Cairo E ia l t el o c a l i t à.1. i. ). . . . . . . . 8 1 utile) . . . . . . . . Anexa6 (InformaÍii . . . . . . . . . . . . . . . . .83 în limbaegipteanà) uzuale Anexa7 (Expresii . . . . . . . .,,,, .87 HartaEglptului