" Cititorul, pe bună dreptate, poate să-şi pună întrebarea: de ce acest titlu „LA RĂSCRUCE DE DRUMURI. Date arheologice privind teritoriul oraşului Cluj-Napoca în secolele X-XIII”? Răspunsul poate să fie unul simplu: din punctul de...
more"
Cititorul, pe bună dreptate, poate să-şi pună întrebarea: de ce acest titlu „LA RĂSCRUCE DE
DRUMURI. Date arheologice privind teritoriul oraşului Cluj-Napoca în secolele X-XIII”?
Răspunsul poate să fie unul simplu: din punctul de vedere al documentării ştiinţa arheologică este
locală, dar în ceea ce priveşte caracterul analizei trebuie să fie neapărat una universală. Aceasta ar trebui să
urmărească, să cerceteze şi să analizeze legături, contacte de diferite tipuri între culturi, civilizaţii (unele din
punct de vedere geografic pe arii foarte întinse) sau comunităţi, precum şi consecinţele acestora în toate
domeniile vieţii socio-umane.
Un deziderat al lucrării noastre este plasarea unei zone microregionale într-un cadru geografic şi
cultural mult mai larg, pe baza observaţiilor cu privire la legăturile culturale şi comerciale cu alte regiuni sau
la deplasările de populaţii (migraţie) în aceste zone. Astfel, în această lucrare încercăm să sintetizăm din
punct de vedere arheologic un palier cronologic, anume secolele X-XIII ale microregiunii Clujului, într-un
context cultural-geografic est-şi central-european din aceeaşi perioadă.
Ceea ce am încercat să evităm în cursul analizei este argumentarea mixtă, prezentă în mai toate
lucrările de arheologie din România despre epoca medievală timpurie. De fapt ce înseamnă această expresie?
Preluată din limbajul arheologic german („gemischte Argumentation”), aceasta indică o metodă (aproape
generală în cercetarea arheologică a epocii medievale timpurii din România şi în aproape toate ţările esteuropene),
care înseamnă ca descoperirile sau fenomenele arheologice se bazează pe interpretarea altor date
arheologice sau a altor ipoteze, precum şi pe date istorice (de foarte multe ori) sau pe diferite teorii istorice.
În filozofia europeană, cu aspiraţii spre caracterul sigur al cunoaşterii, încă de la Aristotel compararea,
îmbinarea şi confruntarea diferitelor categorii şi tipuri de lucruri este posibilă doar în condiţii extrem de
limitate. Pentru arheologie aceasta înseamnă că îmbinarea datelor istorice şi a faptelor arheologice poate fi
realizată doar în cazul în care descoperirile arheologice pot fi datate foarte sigur, în caz contrar se încearcă
demonstrarea unui lucru nesigur cu alte date incerte. Iată de ce în această lucrare, prima noastră tendinţă este
exact abandonarea atitudinii periculoasea argumentaţiei mixte.
În continuare, adresăm mulţumirile noastre:
Am primit un ajutor important din partea doamnei Viorica Crişan şi a domnului Ioan Piso (directorii
Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), precum şi din partea doamnei Melinda Mitu
(directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), în cursul cercetărilor
din depozitele muzeului din Cluj-Napoca. Se cuvine să adresăm calde mulţumiri conducerii Institutului de
Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti care a sprijinit încontinuu în anii anteriori cercetările noastre
întreprinse în „Oraşul Comoară”.
Nu putem mulţumi niciodată îndeajuns domnului Radu Harhoiu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti) pentru sfaturile şi ajutorul acordat în cursul anilor. Acribia Domniei Sale în sistematizarea materialului arheologic, spiritul critic, departe de sentimentalisme naţionaliste de orice tip, au fost mereu un imbold de urmat pentru noi. Discuţiile purtate, uneori până în noapte, ne-au ajutat enorm în analiza cât mai critică a izvoarelor arheologice, precum şi în înţelegerea faptului că din izvorul arheologic (de multe ori foarte mult limitat) nu trebuie să încercăm să citim mai multe decât ne oferă acesta.
Irina Nemeti, Andreea Papp, Ioana Hica-Câmpeanu şi Călin Câmpean (Muzeul Naţional Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca) ne-au dat un ajutor tehnic foarte important în perioada în care am realizat
documentaţia despre materialul arheologic aflat în depozitele muzeului.
Domnul Ioan Stanciu (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca), în afară de sfaturile profesionale, a sprijinit încontinuu strădania noastră, biroul dânsului a reprezentat pentru noi în timpul documentării „baza” în care am putut mereu să mergem pentru o cafea, pentru un sfat, pentru odihnă. Sfaturi
profesionale am primit de la toţi colegii care se ocupă într-o măsură mai mare sau mai mică cu epoca medievală timpurie, cărora le mulţumim: Tudor Sălăgean, Sorin Cociş, Coriolan Horaţiu Opreanu, Călin Cosma, Sorin Nemeti. Domnului Adrian Ursuţiu îi mulţumim în mod special pentru că ne-a atras atenţia în
legătură cu descoperirea din strada Fluturilor.
Sfaturile şi ajutorul colegilor Csanád Bálint, László Kovács, László Révész, Eszter Istvánovits, Tivadar Vida, Adrian Ioniţă, Péter Prohászka, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Péter Langó, Attila Türk, Balázs Mende au fost esenţiale pentru a înţelege fenomenele arheologice, schimbările culturale din epoca
medievală timpurie şi în special pe cele din secolele X-XIII. Domnului Zoltán Vincze se cuvine să îi
mulţumim pentru datele cu privire la importanţa şcolii arheologice conduse la începutul secolului trecut de
către Béla Pósta. Colegii amintiţi ne-au ajutat totodată foarte mult în procurarea bibliografiei legată de
problematica cu care ne-am ocupat.
Nu putem mulţumi îndeajuns colegilor Anamaria Gruia, Daniela Tănase şi Dorin Sârbu, pentru faptul că au depus o muncă uriaşă în a corecta un text plin de greşeli gramaticale şi expresii „neromâneşti”, scris de autori a căror limbă maternă nu este limba română.
Nu în ultimul rând adresăm mulţumirile noastre editurii Kriterion care a înţeles importanţa acestui
subiect şi ne-a sprijinit în demersul nostru, respectiv Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru
sprijinul material consistent pe care l-a acordat.
Erwin Gáll, Balázs Gergely, Szilárd Gál
Bucureşti - Cluj-Napoca, octombrie 2010
SUMMARY
As a science, archaeology is local from the point of view of the data type it uses but it should be
universal given its character of its analysis, because it researches and analyses the connections and contacts
of various types (some, from a geographic perspective, even between vast areas) and their consequences on
all aspects of social and human life. The present work, starting from the analysis of funerary rituals and the
archaeological material, synthesizes the evolution of the micro region of Cluj in an East, North and Central
European cultural and geographic context from the tenth to the thirteenth century. The volume attempts to be
a micro regional archaeological synthesis, a pluri-disciplinary approach of the specific research issue of the
tenth–thirteenth century period, parallel to the publication of previously unpublished research which is a task
so necessary to archaeology as a science. Materials discovered in 1896, 1914, 1936, 1942, 1943, 1944, 1986,
and 2006 are presented here for the first time."
