Jews from Republic of Moldova

Prezentul articol este dedicat studiului dezvoltării arhitecturale și urbanistice a orașului Soroca în perioada 1800-1990. În acești ani, dezvoltarea orașului a avut loc în componenţa a cinci state diferite: Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Regatul Român, Moldova sovietică, în cadrul URSS și Republica Moldova. Din 1812 până în 1918 orașul s-a dezvoltat în conformitate cu tradiţiile și regulile urbanismului și arhitecturii ruse, bazate pe tradiţia culturii urbanismului clasic european. Făcând parte din statul român, orașul s-a îmbogăţit cu clădiri construite în spiritul arhitecturii "neo românești" și Art Nouveau. Perioada sovietică se caracterizează printr-o rigidă centralizare de stat a tuturor funcţiilor dezvoltării urbane. Introducerea unor metode industriale în construcţii a transformat Soroca din localitate cu clădiri de un singur nivel într-un oraș cu cartiere de blocuri tipice, multietajate.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
LINK: https://www.researchgate.net/publication/328699746_Fenomenul_orasului_Soroca_la_frontierele_istorice_in_secolele_al_XIX-lea_si_XX
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
                      Cuvinte-cheie: dezvoltarea orașului Soroca, urbanismul
orașului Soroca, arhitectura orașului Soroca, Vladislav Scovronschi,
arhitect Valentin Voiţehovski, Müntz Johann Heinrich, Biserica
Sf. Teodor Stratilat din Soroca, Marea Sinagogă din Soroca,
PUG-ul orașului Soroca.

The article "The Jewish Revival in Moldova (A Survey of the Jewish Life in Moldova in the 1990-2000s" published in Revista de Etnologie şi Cultorologie (Chişinău, 2014). Vol. XV, p.58-66, is devoted to Jewish life in Moldova in the 1990s-2000s.

This article compares the discourses on ethnolinguistic identity in the socio-political context of Majorca and the Republic of Moldova, highlighting a series of parallel affinities. We base or study on the analysis of some linguistic ideologies disseminated through texts produced by scholars, politicians and journalists, which shape the public discourse in both territories. Various aspects of the standardization processes of Catalan and Romanian are discussed, as well as the position of most Majorcan and Moldovan intellectuals in favour of the standard language, the controversy surrounding
the “scientific truth” and the respective glottonyms, and the persistence of purist attitudes. We also allude to the “mythical bilingualism”, used to the benefit of dominant languages, and to the marks left by traditionally hegemonic Spanish and Russian. [Keywords: Majorca; Moldova; linguistic ideologies; language and identity; standardization; linguistic purism; nation-building]