Vogel-Sonnen-Barke

L’art de l’âge du Bronze, en Europe tempérée évolue continuellement, du schématique au figuratif en passant par le naturalisme. L’art n’a alors pas une fonction simplement décorative, il sert une finalité ambitieuse, celle d’assurer la survivance et la perpétuation de l’Homme. Etudier la variété des représentations d’oiseaux durant cette période nous permet ainsi d’aborder les croyances intimes et la spiritualité des sociétés de la Protohistoire. L’apport de l’ornithologie et de la biologie animale à l’archéologie, permet d’ouvrir un champ d’étude plus précis et original sur le choix des oiseaux représentés à l’âge du Bronze.
Il apparaît que certains genres ou espèces sont identifiables, au travers de quelques traits caractéristiques physiques de l’oiseau : forme du bec, stries sur le cou, ponctuations sur le plumage, forme et proportion du corps. Les perdrix d’Europe de l’est, les canards d’Europe centrale ou encore le Plongeon d’Europe du nord et de l’est, en passant par le pélican ou le petit passereau, nombreux sont les oiseaux qui figurent sur les objets de l’âge du Bronze.

Rezumat teză Simbolul păsării acvatice. Origine, evoluție și interpretări, susținută decembrie 2015
Simbolul păsării acvatice, alături de cel al ambarcațiunii și al soarelui, oferă bogate indicii privind aspecte ale vieții din epoca bronzului și începutul epocii fierului. Importante în studiul acestora sunt probleme precum: locul și perioada apariției reprezentărilor de păsări de apă, motivele alegerii lor pentru redare, contextele în care apar, obiectele și motivele asociate, modul în care erau create, manipulate, transmise, schimbările apărute de-a lungul timpului în modul de redare, materialul ales, asocieri etc. Pentru a trata aceste probleme în cadrul lucrării, nu s-a ținut cont de o limitare temporală sau spațială, preferându-se urmărirea unor legături între primele reprezentări de păsări și ambarcațiuni, schimbările în modul de redare, trasformarea lor în simbolul Vogelsonnenbarke și posibilitățile de interpretare, în funcție de fiecare context studiat. În capitolul introductiv este prezentat scopul cercetării: studiul apariției reprezentărilor de păsări acvatice, modificările apărute de-a lungul timpului și interpretarea lor. Pentru a realiza studiul unor reprezentări răspândite în zone largi, pe o perioadă îndelungată, s-a apelat la studii de caz menite să surpindă schimbările din modul de redare, asocierea cu alte motive, alegerea unui anumit tip de obiect pentru redare etc. Analiza motivelor cu care pasărea acvatică este asociată, barca și astrul solar, impune studiul simbolului Vogelsonnenbarke care reunește cele trei elemente pe situlele de tip Hajdúböszörmeny. Un alt scop al tezei este și acela de aduce lămuriri privind unele interpretări din literatură, de a verifica dacă acestea sunt adaptate contextelor, precum și de a nuanța sau combate anumite asocieri. S-au adus unele menționări privind istoricul cercetărilor, alegerea titlului, spațiul și perioada avute în vedere. De asemenea, tot în cadrul capitolului introductiv au fost aduse unele lămuriri privind termeni adesea menționați în cadrul lucrării, precum cel de religie (asocierile religioase făcute în legătură cu reprezentările de păsări acvatice, preferința pentru interpretări religioase sau neglijarea ei de către arheologi, încadrarea în sfera cultică, ritualică); arta ca mod de transmitere a ideilor religioase, ideea de frumos, estetic; scurte referiri la noțiunea de simbol, rolul său în semiotică, teoretizări și aplicații în arheologie.