1.

SANGER - ir"itabilitatea ca stare

SAONGER : 1+2*3*4+5+6+7 +8+9+10
-
2. TAI\\GER iritabilitatea ca trdsdturd
TANGER= I I+12+13+14+15+16+17 +18+19+20
2.l.TANGERT - tewpirarnent iritabit
'TANGERT: 1I+12+13+16
2.2.TANGER.R- reacfieiritabild
TANGERR: l4*\5+iB+20
3. AXIN - initabilitate interiorizatd
AXIN : 23+25+26+30+ 33+36
4. AXOUT - iritahilitwte exteriorizatd
AXOUT : 22+27+29+32+3 4+39+42+44
-
5. AXCON controlul iritabilitdEii
AXCON : 2l*24+28+3I +35+38+40+41
5. AXEXE - expresiuiritabilitdtrii
AXEXE: AIIIN + AXOUT - AXCON + 16

cota T - folosindfornrulade calcul:T : 50 + 10 (X-rn) /Ab,

3. Se cal,culeazd
unde:T: cotaT,X: cotabrutd, M:media giAb:abatereastandard. Exceplieface
AXEXE - carese caiculeazlfoiosindformulaspecificS. Mediile gi abateiile standard
la fiecarescal[, subscal5suntredatein tabelul1.

Tabelul
a0elu I Alediile bateriil
u erut,ee s[anaqt"q al' suDscatetor
stanciardate Ielor ST,,W
bscalelorst scarct.or
BARBATT FE]!{EI
N{EDIA AEATER.EA I\{EDIA ABATEREA
STAND.dRD STANDART'
SANGER t2 4.08 rt.72 3.95
TANGER r7.54 4.52 17.23 2.64
' i
TANGERT 6.44 2.01 6.40 r.74
i i
TANGERR 8.32 2.48 8.31 232
a ,)-
AXIN 15.54 2.84 15.04 J,J J

.4.XOUT 14.41 2.78 t4.41 2.8t

AXCON 15.24 3.95 15.73 3.6r
AXEXE 30.66 s.01 30.20 4"96

4. CoteleT - oblinuteseraporteazd.lalimitelenormalecuprinseintre 40 - 60.

5. Se rea\izeazl,raporfuluipsihologic,se introducconcluziileprivind raportarea
fiecdruiscor ai scaleicu iimitele normale,dar se includ gi prelucr6rileinformaliilor
privindrezultateleintre scale.
DacEoblinem scoruriridicatela scaleleSANGER - iritabititateaca stare,ia
TANGER - iritabilitateca trbs6turdgi la AXIN - interiorrzarea iritabilitblii atunci
spunemcd existbo starede iritabilitatecronic6.
Dac[ oblinemcote mari la scalaTANGER - iritabilitateaca tr6s[tur5indich
indivizi care simt frecventc[ sunt trata[ide ceiial{iintr-o manierdnecinstitZ9i sunt
,J
predispugi s[ trbiascdsentimentede frustrare.
Persoaneie ndicatela subscalaTANGERT - temperamentul
cu scot-Llri iritabii,
suntgatasd tr[iascdmomentede iritabiiitatela ceamai micd provocare,sunt deseori

tq
 impulsivi pi le lipsegtecontrolul iritabilitetrii(atenliedeci gi la scorul AXCON -
controlul iritabi.litS{ii- pentru a aveao interpretareacuratd),dar astanu inseamnbin
mod obligatoriuc5 suntagresivigi cb-i atacdpeallii in oricesituafie.
Persoaneie cu scorurilecrescutela subscalaT.ANGERR- reac[ieiritabil5--
sunt sensibilela critic{ afronturisau evalu5.rile negative,din parteaaltora,in aceste
,circumstanle trdiescmomenteputernicede iritabiiitate.
Persoanele cu scorurimari la AXIN - iritabiiitateinteriorizatl- trbiescfrecvent
sentimente intensede iritare,dar tind sd le suprirnernai degrabS, decdts5 le exprime
prin atitudinifizice sauprin comportamentverbal.
Fersoaneiecu scopuriinalte al AXOUT - iritabilitate extertarizat[- trdiescfrecvent
sentimentulde iritare, exprimAndu-se prin comportament verbal- insulte,jigniri - sau
prin acliuni fizice (agresiuniftzice asupraaltorasauasupraobiectelor- h'dntitulugilor,
spartulobiectelor).
in interpretarearezuitatelor trebuierea\izatdo comparaliearentltateloroblinute
AXIN gi AXOUT pentru a ne face o imagine de ansambluasupramodului in care
reaclioneazbsubiectulin momentul de iritare - mai f,recventpr:in interiorizare sau
extefiorizaregi compararearezultateloria AXCON controiuliritabilit5tii gi AXEXE -
exprimarea iritabilitbfiiv[ intregesctabioulprivind subiectul.

{ }
i i
I J

.i

:
 SANGER
IR.TTABILITATEA CA STARE

Bdrbali Femei
T:50+10 (X"12)/4.08 T:50+ 10(X-IL.72)I 3.95
Scorbrut I cotilT Scorbrut / cotl T

i !
 TANGER
cA rnAsArunA
TRTTABHLITATEA
Bdrbw{i Fewei
1':5S+10(X-17,54)I 4"62 T:5 S+10(X-17,23)I2,64
$cor brut / punctaj Sconirrut / punctaj

B
PqqS w-"{
kM M
u
%s
ffi
4d
@ W)
 TANGERi.T
TE h{PERAl\,48NT IRITAB IL
Edrbagi Femei
T:50+10 (X-6,44)12,fi| T:50+10 (X-6,4t)l\,78
Scorbrut / nuncta Scor brut / nunctai
/
+

TANGERR
REACTXEIRTTAtsILA
E&rbali Femrcet
T:50+10(X-8,32)12,48 T:50+10(X-8,31)/2,32
Scor brut / puncta Scor brut uncta
.ti
,l
+ ::;"i;'fi.;qi1;
I J
6 cr-a .,
6 ,r i::o:ii;:,f:Xi
, : ,'i,.itiiri;,,,
7 44,08,;,'
..;,
8 I 11;;;;l
;1,,41;1 t
9
t0
TI
52'i/{:;;:i:,:;u
56;77",i'ti';
60,67",;,',i
I
TO
TI
ffi .. .:., .j ":1..r:{,''i,l
: ,r:
;i".'.r-1
,r ,
1.L1,, i

t2 T2
t3 68,8v'','' 13 t
", ,.;.i,. .,
'l': t j

j.4 t4 ' : ; " :: . , . J l l' i

t5 I5 ti lf:

T6 T5
 AXIN
TE TNTERIORIZATA
XTLTTAENLITA

tsdrbali Fetnei
1':gg+10(x-x5,54)lz "94 T:50+1tXX-tr5,04)I3,33
Scor brut / puncta Scorbrut I

i i

r i

Limitetrenormalesunt cuprinsetmtre40-60.

,_!
 AXOUT
IRTTAEILTTATE EXTERTORTZATA

Bdrbali Femei
T:5 0+10{.I.-11,41)I 2,78 T:5 0+1&(X-74,41)| 2,81
Scorbrut / punctaj Scor brut / punctaj

I I i:,tiitli l]-$:uifa
I ,30;;5'4t;'rii,,, 9 liiiin'.;;
TO :s4;:i4,!,:,,:,ii t0 ''rWr
II T1
T2 4I:,'33_!:':;i,t T2 U;::WY',,ffi
13 "44,:93:t;T,;;, t3 iii{4;;,Yni
14 , 3ffi I4 iitffii
T5 ,:g;i)t,2,Jt!;t"!;i I5 l.;vLi,tr;;li-jl
:,'sJ;r:ffi,t.:i,ti 'l+ & {:: ar;i}_:r:
16 G FEq t6 i:r:11i1;17

t / t7 t,;;1tfrii',i-llii
'62,9;|ii;i'm
I8 T8 .lili:ii'-trliii:
19 r6;sr"r:$i 19 :,{,{ril.lfiiit;
'7i,,ifi!,ii::i'1,
20 20 ri-ii'"::i+;iiit
21 21 [;;i-,]$"t;lJ^ii.{#
?) 22 l;'i;rirffi;:1
23 23
24 24 ir:ii:ii;;+lfifi;
j< '69,;69;'0,,,,1;,: jf..
4J 25 ;,t+
26 9I;69',i,"' 26 'f.lr,;;;,i:ffi
27 *s;;,zgi:;:1;,' 27
28 28 .'-",;fi',;;-itffi
29 29
i..,,.l,ui;l ,,1
3A 30 l,
3t 31 ,1,,i*ll,rli,i
32 32 'r'y;r,il;;1i!:';:i

Lirnitele normale sunt cuprinse?ntre10-50.

 AXCOhI
CSNTROLUL IRJTABII.IT{TII

Bdrbwli Fenaei.
1':59+10(x-t 5,24) 5
13,g 5,73)I3,61
T:5CI+I"0(X-1
Scorhrut / punctaj Scorbrut / punctaj

s @

M
ffi
@
ffi
 Scalede evaluare a depresiei

Scalele de evaluare a depresiei au drept scop cuantificarea depresiei qi

apreciereaeficienlei tratar4entelor.,,Scalelesunt utilizate in incercS.rileterapeuticede
a stabili gravitatea minimd pentru a inciude bolnavul in studiu, servind urmiririi
evtiluliei in mod obiectiv, cuantificat" (Loo, 2043, p.87). Scalele sunt ciasificatein
funclie de cel ce face evaluarea in scale completate de un evaluator gi scale de
autoevaluare.
Ceie mai importante scale completate de un ettaluator sunt liste de verificare
internalional5.,scalaHamilton gi ScalaMontgomery-Asbergde evaluarea depresiei.
Liste de verijieare interna{ionald (International Diagnostic Checklist - IDCL)
Cu ajutorul listelor, specialistul poate aduna toate informa{iitrerelevantepentru
stabilirea diagnosticului in tirnpul consultaliei obignuite,pe baza observa{iilor sau a
datelor de la o terlb persoani. El se poate concentraasupra celor rnai proeminente
pldngeri ale pacientului, asupra semnelor qi sirnptomelor. DaJele oblinute pot fi
comparategi se noteaz\ in documentetipizate,rezult6ndo mai temeinic6comunicare,
inregistraregi stocarea datelor (Filimon, 20AD.
Scula ldamilton de evaluare a depresiei (Hamrlton Depression Rating Scale,
HDRS Hamiiton, 1960, 1967) reprezintf, golden-standardulpentru scalele de
depresie,neav6ndrival in psihiatria generald.HDRS se aplicd de cdtreun evaiuatorcu
experientd, aserneniunui interviu semistrucfinat, iar scopul este evaluareaseverit[lii
depresiei(Ladea,2000).
Scsla Montgomeryt-Asberg de evatrware a depresiei (Montgornery-Asberg
DgpressionRating Scale,MADR.S - Montgomery g,iAsberg, 1979) se axeazhpezece
trdsituri ale depresiei qi a fost conceputb pentru a cuantifica efectul tratamenfului
antidepresiv,intrucAt este seni;iblldIa schimbare.Cele 10 obiective (tristele aparentd,,
tristefe exprirnat5,tensiuneinterioard, scbdereaduratei de somn, sc[dereaapetitului,
dificultatea de concentrare,oboseall, incapacitateade a simfi, gAnduripesimiste,idei
de suici.d)sunt d.efinitepe 6 grade de intensitatecresc[ioare cu punctele(A, 2, 4, 6)
definite gi punctele intermediarenedefinite. N{ADRS se aplic6 de cdtreun evaiuator
experimentat gi estecea mai utlbzatl scal[ in studiile privind tratamentul depresieiatAt
la pacienliitineri cAtgi la cei vdrstnici(Forsellet aL,1995,Hoyberget al., 1996).
Scalele de aatoapreciere au la bazb principiul de a-i cere boinavuiui, prin
intermediul unor fraze sau adjective care descriu diferite stdri psihice anonnale, cu
intensitatecrescAndS s6-gidescriestareaactualS(Loo, 2003).
Scala de evs,luareCaroll (Caroll Rating Scale,CRS - Caroll et a1.,198i) esteo
versiunede autoevaluarea HDRS, cu multe din avantajeleacesteia.
CRS cuprinde52 itemi (40 formula\ipozitiv - ce indicd depresiadac[ rbspunsul
este afirmativ qi 12 itemi formulali negative Ia carc dezacordulindici depresia) cu
rbspunsuri binare Da / Nu. Itemi vrzeazd retardul motor, agitalia, perturb[rile
somnglui, pierdereain greutate,anorexia,oboseala, pierderealibidoului, dificult[1i in
concentrareaatenliei, diminuarea perspicacttd\ri,anxietate gi idei suicidare.Un scor
nrai mare de 10 indica depresia.CRS esteutthzatd ca instrument de screeningpentru
depistareadepresiei,cu o bund fiabilitate qi vaiiditate.
t 1
trnverctarulde depresieEeck (Beck DepressionInventory, BDI- Beck et al.,
1961)estecei mai utilizat instrumentde misurare a depresier,bazat pe autodescriere.
 Beck a definit d,epresiaprin 2l categorii ,,simptom-atitudine":dispozilie depresivi,
pesimism, sentiment de egec, deficit relafional, sentimente de vind, nevoia de
pedeapsl, urd de sine, autoreprog,dorinle de suicid, plingeri, irascibilitate, contacte
sociale defi.crtare,capacitatede deicizieredus5, imagine de sine negativd, incapacitate
de munc6, insomnie, fatigabiiitate, pierderea apetitului, scdderea in greutate,
. ipohondrie,pierderealibidoului. Fiecare item are4 nivele de severttate,cuprinseintre
0 - absenladepresie$i 3 - depresiemaximS.
Se considerdc[ absenli depresieisau depresiaminimd se reflecti intr-un scor mai
mic de 4, depresiauqoariintre 5-13, moderat6irrtre 14-20,iar depresiasever5peste21.
BDI esteadeseafolosit in construireasauvalidareaunor noi instrumentede mdsuri, cate'
gi demonstreazdgi-qisuslinvaioareaprin raportarela acestinskument clasic.
Scula de cutoevaluare a depresieiZung (Zung Self-Rating DepressionScale,
SDS -Zung, 1965) a fost conceputbpentru evaluareadepresiei,ea conlindnd 20 de
itemi, grupali in patru categorii: simptome afective referitoarela dispozilia depresiv[, i l

simptomereferitoarela peffurb6ri fiziologice (somn,apetit,greutate,libido, oboseal6),

perturb[ri psihomotorii (agitafie sau retardare), perfurbdri psi.hologice (confuzii,
disperare! iritabilitate, indecizie, depreciere, idei suicidare, insatisfaclie). In cazul
scalei de autoaprecisrea lur Zvng, bolnavul r[spunde b 2A de intrebdri referitoare ia HJ
stareasa prin r5.spunsurile : deioc, rareori, uneori, adesea,foarte rar.
Scala este util6 atdt ca instrument de screening, cAt si pentru misurarea
schimb6rii gi are o bund fiabilitate si validitate. SDS este aplicati mai ales pentru
eviden{iereapersoanelornor^lale de cele cu tulburdri depresive,dar este suficient[
pentru determinareaniveiului sau severutE{iidepresiei.
Ckestionat"ul8D 2'a lui Fichot se bazeaz\pe principiul de a-i cere bolnarului
"
s[-gi descrie stareaactual[, prin a r[spunde cu adevdratsau fals la 13 ?ntrebiri. Orice
punctaj egal sau mai mare de 7 indic[ existenla unei sirnptomatologii depresive
semnificativeclinic.
Scala de depresie'\n'geriatrie(Geriatric DepressionScale,GDS - Yesavageet
at. 1983) este un inventar de autoevaiuarecu un format simpiu (dalnu), care poate fi
apliqatde o persoanb,frrdpreghtirespeciall, ceeace o face sb fie ugor de utilizat. Este
cea mai foiositd scal5din psihiatria v6rstnicului qi are mai multe versiuni, rnergAndde
la 30 la 15 de itemi, velsiunea scurtb fiind aplicatdmai frecvent (Yaffe et aI., 1999).
GDS a fost conceputdin uima analtzei a i00 de intrebdri iegate de depresia la
persoanelev6rstnice si selectareaa 30 dintre acestea,care se coreiau cel rnai bine cu
scorul total. In sfudiul de validare s-au folosit HDRS gi scaiaZung.
Scala cuprinde 10 itemi formula{i negativi (dezacordui inclic[ depresie) qi
ceilalli 20 sunt formulali pozitiv (acordul indicd depresie).Un scor pinb la 10 se
consider6semnul nonnalitSlii sau inexistenlei tulburdrii depresive,?ntre II-20 indicl
depresieugoardqi intre 21-30depresiemoderati.
Exemplu de itemi
, 10.Ve sirnlili adeseaingrijoratd?
Da Nu
Lista chestionarelorde evaluarerlmdne deschis6,articolul de fa{a surprinzind
cele n:ai cunoscute$i frecventutilizate scalein evaluateadepresiei.
 IDCL - nistede verificareinternafionali

, Nume si orenume Sex VArstI

Data examindrii

Va rugdrnsEcompletalitabelulurmdtor,g6ndindu-v6la situaliadvs.

ntrebarea
l. Dispozi{iedepresivi
- la un nivel care este absolutanormalpentru individ,
prezentdin cea mai mare parte a zlIei, neinfluen{atdde
circumstantesi prezent[tirnp de cel putin 2 s6ptdmini
2. Pierdereapldcerii sau interesului pentru activitdli
asreatein mod normal
3. Lipsa de ene
4. Pierdereaincrederii saustimei de srne
5. Sentimente neintemeiate de autorepros si
autocuipabrltzare excesiv6. neintemeiat5
6. Ginduri recurentede moartesau sinucidere.sau orice
comportamentsuicidar
7" PlAngerisaudiminuareaerzidentla abilit5lii de gdndire
sauconcentraresi de asemeneanehot6r6re.ezitare
B. Schimb6ri in activitateapsihomotoriecu agitafie sau
retardare
9. Pernrrbarea
sornnuluide oriee,,fel
l0.Schimbareaapetitului, doscregteresau cregtereau
coresoondentdin schimbareasreutbtrr
Specificafi dacf, simptomatologia este actuali sa.u
anterioari
Actual - Simptomatologiaesteactual6pentru prima dat6
Curent gi anterior - Simptomatologiaeste actuaibgi a fost
*i de asernenea prezentl anterior
Anterior - Simotornatoloeiaa existat
 BDC - CHECKLIST

Instructiuni: Citili cu atenlie lista simptomelorpe care oamenii uneori le au.

Bifafi rdspunsulcare ciescriecel mai bine ce simptomeati trAit siptdmAndtrecut[.

o 1. Triste{e
Se simle trist sau cuprinsde stiri de tristele.
Deloc Uneori Moderat Mult
(0) (1) (2) (3)

2. Descurajare
Viitorul i secontureazbca lipsit de speranld.
Deloc Uneori Moderat Mult
(0) (1) (2) (3) t ;

sc[zut
3. Self-esteern
o povardpentruceilalfi).
SesimtefErI valoare(inutil,neinsemnat,
Deloc Uneori Moderat Muit
(0) (i) (2) (3)

4. Culpi
pentruceeace a frcut in trecut.
SeacuzA,secritic[, secondarnnb
Deloc Uneori h{oderat Mutrt
(0) (1) (2) (3)

5. Inferioritate
SimtecEnu rdspundecerinlelor,solicitiriior, cf,esteinferiorcelordinjur.
Deloc Uneoii' . h4oderat Mult
(0) (1) (2) (3) t

6. [ndecizie
solulii problemelorpersonale.
ii estegreu s[ ia d,ecizii,sdgdseascd
Deloc Llneori Moderat Ndult
(0) (1) (2) (3)

7. Pierdereainteresuluipentruvia{E
$i-apierdutinteresulpentruactivitate(ocupafie,plofesie),distractii,famiiie,prieteni.
Deloc Uneori Moderat Mult
(0) (1) (2) (3)

8.Iritabilitate
S"esimtenervos,furios,iritat.
Deloc Uneori Moderat Mult
/n\ (1) (2) (3)
\vl
tt

_ l
 9. Sciderea motivafiei
ii trebuie un impuls deosebit(sb fie irnpins de la spate)pentru aface ceva.
Deloc Uneori Moderat Mult
(0) (1) (2) (3)

{10.Modificarea negativ[ a imaginii de sine (eul fizic)

Sesinrteb[trAn, neaffactiv, neattdgdtorpentru cei din jur.
Deloc Uneori Moderat I\4ult
(0) (1) (2) (3)

11.Schimbiri de apetit
qi preamult.
$i-a pierdutpofta de mAncare.Are senza\tide foamenepotolitd mindncd
Deloc Uneori Moderat Viult
(0) (1) {2) (3)

12.Tulbur6ri de somn
Noapteanu areun somnbun qi odihnitor.
Deloc tlneori Moderat Mult
EEt
(0) ( 1 ) (2) (3)

13. Frobleme legate de sex

Pierdereainteresului pentru vifia sexualb.
Deloc Uneori Moderat Mult
(0) (1) (2) (3)

14.Preocupiri privind stareade sinitate

ingrijor[ri, preocup6rilegatede stareade s[ndtate.
Deloc Uneort'' Moderat Mult
(0) (1) (2) (3)

15.impulsuri suicidare
Segdndegteci viala nu merit5safie trdit6,cb ar fi mai bine s[ nu mai existe.
Deloc Uneori Moderat lv{ult
(0) (1) (2) (3)
 Scala de depresieBURNS BDC

Scaiade depresieBurns,esteelabaratd, de David Burns,in 1984 qi forrna

din 1996,cecon{ineo listi de 15 simptomespecifice
revtzuitd depresiei.Aceastdscal5
poatefi cornpletatdde pacientsau de evaluator.Pentruaplicareade cdtrepacienta
icalei se dau instrucliuniletrecuteanterior, iar dacdestecompletatdde evaluator se
dauurmatoareie instrucfiuni:,,in cursulinterviuluipsihologicsaula finalul iui marcali
r[spunsulcaresepotriveqtesubiectuluidin relatdrilesale.Foiosilirelat[rile subiectului
(concret)ca argumentein suslinereapunctajuluioblinut".
Scortotal serealizeazdprtnsuma rbspunsurilordatela cei 15 itemii. Scorurile
oblinutepot fi cuprinseintre 0-45.

Inteqpretarea scalei
Scorul total este argum.entatde frazele citate din relatarea subiectului qi din
argumentelededusedin crontext"Scorul total se ruporteazdia etalclnulurm6tor.
0 - 4 - absenfa depresiei , simptomeie depresiei sunt absernte,dispoziliile sunt
pozitive cea mai mare parte a tirn.pului
5 - 10 - normalo unele rnornentede deprimare - subiectulnu estedepresiv,dar este
nefericit, subiectulnu estese simte agade bine cum ar dori
Il - 20 - scor de granifb,spredepresieugoarfl
21- 30 - depresiemoderatl
31 - 45 - depresieseverfl
Scor total peste l0puncte + 3 self-esteemscdzut+ 2 descurajare * 7 pierderea
interesului pentru via!6 - cotate cu 3 puncte - rnarcheazdexpresii semnificative a.le
instaidrii depresiei.

r ' 1
i l

t ;

' j

-1 j
) :
HDIT.S
'
Instructiuni: Se marcheazd vafianta care corespunciecel rnai bine descrierii
pacientului.

l.Dispozilie deprimantb(tristele, deznddejde,lips6 de interes)

0 - iipsegte
1 - pesimism,tristele,deznddejde
2 - accesede pl6ns ocazionale
3 - accesede pl6ns frecvente
4 - pacienutul dezvolt6 aceste stdri numai in timpul comunic[rii (verbale qi
non-verbale)

- 2. Sentimentede vinovllie
0 - lipsesc
I - autorepro$,a ceasenzaliecd a dezam6gitanumite persoane
2 - idei de vin6 sau meditalie asupra gregelilor din trecut sau a acliuniior
irnorale
* 3 - boala actual| estepedeapsd,iclei delirante de vinovifie.
4 - aude voci acwatoare sau denun{Etoare gi/sau are halucina{ii vintale
inspiirn6ntbtoare.

3. ideeade "suicid"
0 - lipsegte
' I
1 - sirnte c]asrta1;a
nu trebuic ttditd
-
2 igi doregtesd fie mofi sau orice g6nd sprepropria moarte
3- idei sau gAnduride suicid
' 4 - tentativdde suicid' .
',
4. Insomniede adorrire (searadevreme)
0 - nu existdnici o dificultate de a adonni
1 - se pldnge de dificultali ocazionale de adormire, (insomnie mai mult de V,
or[)
2 - se plAngede dlficultili de adormire in fiecare noapte
L--j

5. Insomniein mijlocul nop{ii

0 - absentd
I - pacientul se plAngecd somnul nu este odihnitor gi esteperturbatpe timpul
noplii
2 - plimb6ri in tirnpul noplii (fiecare ridicare din pat primegte2 puncte,in afata
de satisfacereanevoilor organice)
.
6. Insomniede trezire
0 - absentd
-j 1 - se trezeqtediminealadevr-eme,dar poate sd readoarmd
2 - nu mai poate readormidacd se ridic[ dirr pat
 7. Munca gi activitSli
0 - frr[ dificultate
1 - sentimentegi g6nduri,de incapacttate,obosealEsau slSbiciuneasociatecu
activitaiile zllntge,muncb 9i hobby-uri
2 - pierderea interesului pentru activitdtri,muncl gi hobby-uri deciarate de
" pacient sau obsen'ateindirect prin: neatenfie,indocizie (resim{ite cdnd incepe
activitatea/ munca)
3 - scbdereatirnpului petrecutin activitate sau scbdereaproductivitdlii. in cazul
spitaliz6rii, acestscor se acordddacd pacientul igi petrecernai pufin de 3 orelzi
in activit6li - rnunca in interiorul spitaiului sauhobby-uri)
4 - oprirea din munca datoritSbolii in curs. In cazul spitaliz[rii, acest scor se
acord[ dacdpacientul nu se angajeazdi.nnicio activitate,exceptdndactivitb{ile
supravegheate. E
capacit[lii de
8. Retardare(scdderearitmului ideativ gi a ritmului vorbirtt, af,actarea
concentrare,scadereaactivitSlii motorii)
0 - ritm de vorbire gi idea{ienormald
1 - ugoar[ lentoare in timpul interviuiui -,-.
kr
2 -lentaarre evidentd in timpul interviului
3 - interviu dificii
4 - interviu imposibil
9. Agitalie
0 - absentd
" 1 - nelinigte
2 - sejoac[ cu m6iniie,p6ru1,etc.
3 - se miqcdmereu,nu poate sta liniqtit
4 _i 9 i fr0 n g e mA i n i l e ,? 9inr 6nAnc6ungtiii1e,sefagedep5r ,igir nus c 5buz e1e,es t
gabit
10.Any'ietatepsihio6(psiiricanxios-tensiunepiiritabi1itatesubiectiv[,pierderea
'concentrlril manifeit[ ingrijorare in probleme minore, teanla, frica exprimatd, iI
sentirnentde panicb gi sentirnentde nerbbdare) --
0 - absent[
i - tensiunesubiectivdqi iritabiiitate
2 - esteingrijorat pentru problememinore ,:i
3 - atitudinetembtoaredecel.abitrS in fizionornie sauin exprimareaverbali
4 - teamaesteexprim atd fard sh fie intrebal, reduc pacientill traneputin![
ll.Anxietate somaticd(simptomepatologice ce insofesc aw,ietateacum ar fr Ia nivel
gastro-intestinal:gura uscat5, indigestie, diaree, crampe, stare de vomd; la nivel
cardio-vascular:paipitalii, dureri de oap;la nivel respirator:iriperventilafie,oftaturi,
amefeli,vedereince!o9at5;liuit in urechi)
" suspine;frecvenlaurinbrii, transpira{ii;
0 - absentd
i - ugoar[
2 - moderat6
'.j
3 - sever5.
4 - inmiedicdactivitatea

a A
 i2. Simptomesomatice:gastro-intestinale
0 - nu apar
1 - pierderea apetitului, dar mdn6ncd frrd a fi constrdns. Senzalie de durere in
abdomen.
2 - abnentare defectrioas[,dacd nu este obligat sEmin6nce. Solicita sau necesitl
iaxative, medicalie pentru simptomegastrointestinale.

13.Simptomesomaticegenerale
0 - nu.apar
I * senza\ie de greutate in membre, spate sau cap; dureri de spate, cefalee,
dureri musculare;pierdereaenergiei,fatigabilitate.
2 - once simptorn evident, netlocalizat

14.Simptomegenitale(pierdereaiibidoului, tulburbri de menstruafie)

0 - nu apar
I - uqoare
2 - severe

15.Hipocondrie
0 - absentl
1 - preocupareexcesivi pentru propriul corp
2 - preocupareexagerat5privind stareade s5.n5"tate
3 - convingerea puterntcl a existen{ei unei boli frzice, pldngeri fi'ecvente gi
cereri de ajutor
4 - iluzii hipocondriace
'
",
16.Pierderea
in greutate
-
0 fbrd pierderein greutatesaupierdereain greutatenu este cauzatdde boala
actualS
I - pierdere in greutateprobabtl cauzatbde boala actuald
:, 2- pierderenetd in gr.lrtut. cauzatdde boala actuall (pbrereapacientului)

17.Autoperceptia
0 - congtienttzeazd stareadepresivdgi boala
-
1 constienttzeazaboala, dar o atribuie hranei necorespunzdtoarc,clirnatului,
J suprasolicitErii,virugilor, nevoii de odihnd etc.
*i 2 - neagdcomplet cd ar fibolnav.

18.Varia{iadiurnd
A. Notafi dacd simptomele se agraveazdmatinal sau vesperal.Dac[ nu existl variald
diurnd se noteazd,,frrd.varia\d".
0 - fbra varialie
1- agravarematinaiS
" 2- agravarevesperal[
B. CAnd este prezentd notali severitateavaria.{iei. Dacd nu existd vana\ie notati
..absent6".
0 - absentd
1 - ugoari
2 - severd
19.Depersotalizare gi derealizare(sentimentegi detealtzare)
0 - absente
I - ugoare
2 - moderate
3 - severe
4 - irnpiedicd activrtatea

20. Simptomeparanoide
0 - absente
1 - suspictozitate
2 - idei de referinld
3 - idei delirantede referinf[ gi perseculie

2l. Simptomeobsesivegi cornpulsive

0 - absente
I - uqoare
2 * severe

1i)
 HDRS
Foaiede rlspuns

Itemi Punctai
I . Dispozitie deprimant5
2. Sentimentede vinovdtie
3. Ideeade ..suicid"
4. Insomniede adomrre
5. Insomniein rniiloculnoptii
6. Insomniede trezire
7. Muncasi activitati
B. Retardare
9. Aeitatie
10.Anxietatepsihic[
11" Anxietate somaticl
tr2. Simotome
somatice:
sastro-intestinale
13. Simptornesomatice:generale
i4. Simptomesenitale
15.Hioocondrie
16.Pierderea
in sreutate
17.Autooerceptia
18A.Variatiediurnd
18 B. Severitateavariatiei
i9. Deuersonalizarc
si derealizare
20. Sinrptomeparanoide
21.Simotomeo-bsesive
si comoulsive
TOTAL

_a

a a
 scalaHAh{ILTOI{ pentru depistareadepresiei
Flamilton DepressionRating Scale
Hamilton,M.1967

Scala Hamilton, binecunoscut5in clinic[, a.tit"de cdtre psihologi, cdt 9i de c[tre

rnedici face o bun6 evaluare a depresiilor. HDRS este un chestionar folosit de
clinicieni pentru m6surareaseveritblii depresiei.Max Hamilton publicb aceast[ scalb
in 1960 giformele revizuitegi evaluatein 1966,tr967,1969and 1980.Chestionarul
mdsoarb severitatea sirnptomelor observate in depresie ca: dispozilie proast6,
deprimati; insomnia; agtta\ia; anxietateagi pierdereain greutate.Acest chestionareste
unul dintre cele mai utilizate scalede depresiein cercetareamedicald.
Clinicianul poate alege sd r[spundbla ftecareintrebareprin reaLizareainterviuiui
cu pacientul sau-observAndsimptomele pacientului. Fiecare intrebare are intre 3-5
respunsuriposibile, care cresc ca severitate.Frirnele 17 intrebdri contribuie ia scorul
i,. r

rotal HRSD-17. intrebdrile 18-21 of,erb informalii in plus despre depresieca de

exemplu varia{ia diurn[ sau sunt prezente simptome paranoide,dar nu ca parle din
scal6.
Clinicieni folosescaceastEscatr6impreunb cu Beck DepressionInventory (BDI),
Zvng Self Rating Scalegi alte chestionare.
lJtlbzarea scalei Hamilto,n este oporfr.rnlla examinareaprimarb a depresiei qi
cel pulin o dat[ pe iund, pe fundalul efectu6riiterapieimedicamentoase.
trnterpretarea tsezultatetror :
0- 7 -d e p re si e n o rmaid;
I - 17 - depresieslab6;
18 - 25 - depresiemoderatS;
peste26 - depresieseverf,.
DacE scorul total,*estepeste 2A, pactenful cu depresieare tulburate afectld
bipolarS.

i3
 Chestionar M.A.D.R.S.
Evaluarea se va face pe baza unui examen clinic, cu ajutorul unui interviu,
plec6nd de la tntrebdrigeneraledespresimptornatologiapacientului gi merg6ndpdnd Ia
?irirebf,ri detaiia.tecare vo'r pennite o apreciere precis[ a severitb{ii simptomelor.
Evpluatrul va trebui sE decidd dacdsimptomele corespundpunctelor bine definite din
scara(0,2,4, 6) saupunctelorintermediare(1, 3, 5). Fentrufiecarerubricd senoteazd,
acelepropozilii carecaracterrzea.zb cei mai bine stareapacientului.

I. TRISTETE APAREIiTA
Tristelea aparentdcorespundedescurajbrii, depresiei gi disperdrii (rnai mult
decAto proastbdispoziliepasagerd)reflectatein cuvinte,mimica, postura.
Se coteazi numai profunzimeaqi incapacitat.eade decizie.
0. Farb tristefe.
1

2.Pwe descurajat,dar sepaateinveseli{bri dihcultate.

"+'.pur"trist
gi nefericitcearnaimare partedin,,timp".

6. Parenefericittot tirnpul.
EXPRIMATA
2.TzuS'rETE
Tristeleaexprimat6corespundeexpresieiunei dispozilii depresive,carepoate fi
aparentdsau nu. Inciude proasta dispozilie, descurajareasau sentimentede disperare
(irrferinl6) fbr[ speranfd. Se coteazd numai intensitatea, durata gi gradul actual al
dispoziliei care esteinfluenlat de evenimente.

0.Tristele ocazioualdin raporl cu circumstan{ele.

1

2. Tristele / proastadispozilie,dar se inveselegtefbr[ dific,litate.

a

4. Sentimentcoplegitorde tristele/ depresie.

J .

6. Tristele, disperare/ descurajarepennanentdI farb fluctualii.

3. T'ENSIUI.{E II\TERIO,&RA.
Tensiuneainterioarb corespundesentimentelorde suferin\d,I baala nedefinitd,
idtabilitetii, agitaliei interioare, tensiunii nervoase,mergdnd pdnd ia panicd, groazh '
(teroare) /angoas6.Se coteaz6numai intensitatea,frecvenfa,durata, stadiul de resta-
bilire necesar.
0. Calm.Tensiunepasagerd.
].
2. Seirtimentocazionalde iritabiiitate gi suferinla nedefinit[.

4. Sentimentepermanentede tensiuneinterioardl panicdintermitent6pe carepacientul

n-o poatecontroladecAtcu greutate.

6. Groazai angoasacontinud.Panicdcopleqitoare.
4. R.EDUCER.EA SOMNULUI
Reducerea somnului corespunde unei diminulri a duratei sau profunzimii
sornnuluiin cornparaliecu somnul individului carenu estebolnav.
0. Doarmeca de obioei.
l.
dificultate de a adonni sausomn redus,superficialsauagitat.
2. TJqoara
a

+. So-" redussauintrenrptdupdmai pulin de 2 ore.

6. Mai pulin de 2 sau3 orede somn.

5. REDUCEREA APETITULUI
Reducerea apetitului corespunde sentimentului pierderii apetitului in
comparaliecu apetitulobignuit.Secoteazbabsenladorinleide a mdncasaunevoiade a
seforla pentrua m6nca.
0. Apetit norrnalsaucrescut.
I

). Xpetituqorscdzut.
a

4.Lipsapoftei de mdncare.Alimente fErd gust.

O.fti" mEnAnc[decdtdacdesteforJat.

6. DIFICULTATI DE CONCEI'{TRAR-E,
Dificultalile de concentrarese refer6 ia dificultatea de a-gi aduna g6ndurile
mergdnd pdna la incapacitateade a se concentra.Se coteazdintensitatea,frecvenfa,
gradui incapacit[fii.
't

0. Fbr6 dificultbli de concentrare. t !

t i i
l .
r i
2. Dificult5li ocazionale.

4. Dificulteii de concentraregi de menlinerea aten{iei,ceeace Ciminueazdcapacitatea

de a citi sausustineo ,,conversalie".
' l

4
6. Incapacitateade a citi saua se conversaflar[o mare dificultate

7. OBOSEALA. PLICTISEALA
Oboseala se refer[ la dificultali de a incepe o activitate sau la lentoarea in
activitilile cotidiene.
0. Lupta cu dificuitateade a se mobiitza; fdrb"lentoare.
a
l .

2. Dificultali de a incepeo activitate"

+. nin.rrtt[fi de a incepeactivitdli de rutind carenecesiteefort. f :

5.
6. Iv{areoboseal5sauplictiseal[. Incapacrtateade a face ceeace trebuie fbr[ ajutor.

40
8. INCAP.ACITATEA DE A RESIMTT / PERCEPE
Incapacitateade a resimfi se referd la experien{a subiectivd de reclucerea
interesului pentm lumea inconjurltoare sau activitiltri care-i produc pl[cere in mod
normal; capacitatea de a -r6spunde emolional fa\d de anumite circumstan{e sau
persoane.

0. Interesnonnai penfi'ulumea inconjurltoare gi pentru oameni.

1.
2. Capacitatescdzutade a sebucura de intereselecotidiene.
a

4. Pierderea
interesuluipentrulurneainconjwatoare(amici,cunogtinfe).
5.
6. Sentimentulde a fi paralizaternolional,incapacitateade a resirnli furia, tristefea
(sup6rarea,am6rbciunea) saupl[cerea gi imposibilitateadureroas[de a resimfi ceva
pentrupbrinli gi amiciiapropiafi.

9. GINDUR.I PESIMISTE
GAndurile pesirniste se referi la ideile de cuipabilitate, inferioritate,
attaactzare, pdcate,remu$caregi ruin6.

0. Fhrag6nduripesimiste.
'|
I .

2. idei intermitentede egec,autaacuzaregi autodepreciere.

1

4. Autoacuz6ri persistente sau idei de cuipabilitate sau p[cate precise, dar incd
ralioanale.Pesimismprogresivfa![ de viitor.

6. Idei delirantede ruin6, remu$caresaup[cate inexplicabile.Autoacuz[ri absurdegi

ferme.

10. IBEI DE SINUCIDERE

Ideilor de sinuciderecorespundsentimentulc[ via{a nu merit6 sd.fie trdttd, cd
moarteanaturalSar fi binevenitS.,precum gi ideilor suicidaregi pregdtirii pentru suicid.
Tentativelede suicid nu trebuie s6 influen{ezecotarea,

0. Se bucur[ de via{d sauo ia aqacirm este.

l.
2. Obosit de via!6; idei suicidaredaarpasagere.

q'. Xrvrea sd fie morl. Ideile de suicid sumt curenteqi suicidul esteconsiderato soiu{ie
posibil6, dar fEr[ proiect sauinten{ieprecis6.
5.
6. Proiecteexplicite de sinucideredacd se irre$teocazia.Pregatiripentru sinucidere.

A 1
+t
 MADRS -Montgormery- Asberg Depression
Rating Scale

ScalaMADRS a fost dezvoltatd de Ivlontgomerygi Asberg(1979),pornindde

ia itemii scaleiComp;ehensive Psychopatirological RatingScale- CPRS (Asbergsi
colab.,I978). Selecliaitemiior s-abazatpe evaluareacu ScalaCPRSa ffi6 depresivi
ce implineau criteriile diagnosiiceale lui Feighnerin timpul unui tratamentde 4
siptdmdnicu variateanticlepresive, evaluarecares-aficut de 2 clinicieni.S-aualesla
inceput17 itemi in fimclie de senzitivitatea 1or,ca mai apoi sd se selectezedoar 10
iterni, cei mai sensibili ce reprezint[ structurafinai[ a Scalei]\{ADRS: tristelea
aparentd.,tristelea exprimatd, tensiunea intern5, reduoereasomnului, reducerea
apetitului,dificult[1ilede concentrare,oboseala,lentoarea,incapacitatea de a sim{i,
gdndurilepesimistegi ideilesuicidare.
ScalaMontgomery- Asbergestedeci o scal6de observa{ie, care se referdla
evaluareasirnptomelordepresivecu trei zile in urmd sauintr-un alt cadrude timp pe t :

care investigatorulgi-l poatestabili.Fiecareitem are o definilieoperalionaldgi este

scoratpe o ScalaLikert cu 7 punctein care,,0" reprezintaabsenl,a simptomuluigi ,,6"
reprezintd. qi
frecven{a intensitateaceamai rnarea simptomutrui. Evaluarease face in
cadruluneiexamin6riclinice,cu ajutorulunui interviu,plecdndde la intrebiri generale
despresiinptomelepacienfuluipAn[ la intreb6ridetaliate,carevor permiteo apreciere
precisi a severitSliisimptomelor.Evaluatorultrebuiesd decid[ dacdsimptomatologia
corespunde punctelorbinedefinite(0,2, 4, 6) drnscarasaupuctelorintermediare (1, 3,
5). Pentrufiecarerubrica se noteazdacelecazun ce caractertzeazd mai bine starea
pacientului(acestestiri suntindicatede scai6).
Cotaresi interpretare:
Itrotatotaldseoblineadundndscorurileoblinuteia cei 10itemi.
Studiului Pellet, J., Bobon,D.P. & colab.prezintdnotatotal6mediepe un lot
de 44 subieclidepresivi*:23.7.ScorutrMADRS ?n funcliede evaluareaglobalda
sindromului n\t'

Usor / *hsent Mediu Fr.rternic

Media 15.66 2t.85 32.28
A,.baterestandard 6.99 5 . 0 1 8.66
Studiul lui Lemperiere& colab. realizatpe 79 pacien{iav6nddepresii severe/
foarte severeexplic5 irnportan{ascorului mediu de 36.7, in raport cu cel prezentatde
Pellet& colah.
-.i
Snaith qi colab. (1985) au prezentat urmXtoareleplaje de scor pentru diferite
severit6tiale depresiei:0 - 6 - absen{adepr:esieisauref6cut;
V - L9 * depresieminor6;
20 - 34 - depresiemoderat[;
35 - 60 - depresiesever6.

" Scala MADRS prezintl,o foarte bun6 confidenlaintercotatoriatAt cAnd se ia in

consideraliescorul total, cAt qi pentru fiecare item in parte gi o bun[ vaiiditate, atunci
cAnd a fost administrat6coneurentcu Scala Hamilton de evaluarea depresiei. Scala
h4ADSRse foloseqternai alespentruc6, fiind mai scurl[ decAtHDRS, estemai simplu
de administrat,iar pentruci se bazeazdmai rnult pe simptomepsihice,este utilizabil5
in tulburarilepsihosomatice cAndse doreqeevaluareacornorbidit[liidepresiei.

A)
 BDI

Instrucjiuni:ChestionaruLa are2l de itemi, frecareare4 variantede rispuns.I.{ota!i

, va;:ianta,care descriecel mai bine stareadvs. actuall. Dac[ intr-o seriernai multe
variantevd,aparca fiind.convenabile,setrec ambele.

1. T'RTSTETE
0. Nu m5 simt trist.
1.MA simttrist.
2. Sunttrist tot timpul gi nu pot scdpade tristefe.
3. SuntatAtde trist gi nefericitincAtnu mai pot suporta.

2. PESII\{ISM
0.Viitoruinu md descurajeazi.
1.Me simt descurajat cdndmi gdndescia viitor.
2. Simt cd nu affrce agteptade la viitor.
3. Simt cd viitorul estefbrdsperanldpi nimic nu semai poateindrepta.

3. SENTIMEI{TUL E$ECULUI
0. Nu am sentimentulrat[rii.
1. Sirntcd am avutmai muit ghiniondecdtpersoanele dinjur.
2.Dacdimi privescvia{aretrospectiv o r'dd capeo totaiitate
de egecuri.
3. N45simt completratatcapersoana.
4. II{SATTSFACTTE
0. Lucrurileimi fac aceeagipldcereca gi ?nainte.
1. I.{um5 mai bucur de lucruri ca inainte.
2. Nu mai oblin o satisfaclie
reb16 din nimic.
3. Suntnemullumit/ plictisitde orice.

s.\/rNovA;rn
0. Nu md simt in modparticularvinovatcu nimic.
i. N4asimt vinovato bundpartea timpului.
2. MA simt vinovatmajorrtatea timpului.
-i
3. M[ sirnttot timpul vinovat.

6. SE},I-TIMEI{TULPEBEPSET
0. Itrusimt s[ fiu pedepsit.
1. SimtcEs-arputeas[ fiu pedepsit.
2. Agteptsdfiu pedepsit.
3. Simtcd suntpedepsit.

7. NER{ULTUMIREA FATA DE SINE

0. Nu suntnemulfurnitdemine.
1. Suntnemullurnitdemine.
2. Suntdezgustatde mineinsumi.
a I t Y

J. IVIa urasc.

l 1
8. AUTOACUZAR.E
0. Nu creds5fiu mai rdu decAtal{ii.
1.MA criticpentruslbbiciunile gi grepelile
mele.
2.lr/:eblameztot timpr.rlpentru grdgelile meie.
3. Me acuz pentru tot ce seintAmpl6 riu.

9. AUTOAGR.ESIUI\E
0. I.{uam idei de sinucidere.
1. Am idei de sinucidere,darnu vreausdle pun in aplicare.
2.Mr-ar piacesEmd sinucid.
3. M-agsinucidedac[ agaveaocaziasEo fac.

1O"PTERDER.EACONTROLULUI
0. Itlu tip mai mult decdtde obicei.
1.Acum lip rnaimult decAtinainte.
2.Tip tot timpul.
3. Obignuiamsdstrig,dar acnmnu mai pot chiardacSaqvrea.

11.IzuTABTLITATE
0. It{usuntmai nervosdecAtinainte.
1. l4A piictisescAimd eilervezrnultmai ugordecAtinainte.
2.In prezentmd simt tot tirnpulirititat,nervos.
3. Lucrurilecaremb iritauinaintenu mb mai enerveazdin prezent.

12.RETRAGER.ESOCIALA,IZOtrA.RE
0. It{umi-ampierdutinteresulfald de ceilallioameni.
1. Ceiialfioamenim[ intereseazdmai pulin decdtinainte.
2. }/;t-am pi erdutirrteresui"fafa de rnajoritateac.el,ortralli oameni.
3. Mi-anrpierdutoriceinteresfa{ade ceilalii. r 1
. :
i l

13.LIPSA DE HoTAR.IRE
0. MA hotdrbsc, decrdia fel deuqorca?nainte.
1. I-au deciziilecu mai maregreutatedec6t?nainte.
2. Am dificultalimari in a mb hot5.ri.
3. Nu pot lua nici o dectzie.

14. SCH{}4B,{REA IMAGINII DESFRESINE

0. Nu credcd ardtmair6u decAt?nainte.
1. Suntsup5.ratcYaardtbbtrAngi neatractiv.
2, Simt cf,mociificdnlepermanente aleaspectuluimeum5 facneatractiv.
3. Cr:edcd sunturAt.

ls.rlxFrcuLTATr
ix ruumcA
0" Pot lucra tot atAtde bine ca gi inainte.
1. Fac un efofi supliinentarcAndincep sd trucrezceva. 1 1

2. ,}|a str6duiescdin greu pentru a face ceva.

3. Nu pot lucraniinic.

4.4
 16.TULBunAnrDE SoMI{
0. Dorm ca gi inainte.
L NU mai pot dormi atAtde bine cum dormeaminainte"
2. Me trezesccu I-2 ore mai devreme decdtinainte gi readonngreu.
3. N4akezesccu cStevaord-mairepedegi nu mai pot readormi.

17. OBOSEALA
0. Nu m[ simt rnai obositdecAtde obicei.
l. Acum, obsescmai repedeca inainte.
2. Obosescfarl sd fac aproapenimic.
3. Sunt prea obosit ca sEfac ce',ra.

18. ANOREXIE
0. Pofta mea de m6ncarenu e mai diminuat ca de obicei.
1. Pofta mea de mAncarenu mai e a$ade bun ca inainte.
2. Apetitul meu estemult mai diminuat acum.
3. Nu mai am d.eiocpoftd de m6ncare.

19.FIERDEREfN CN.TUTATE
0. Nu am sc[zutln greutatedelocsauap]roape deloc.
1. Am pierdutin greutatepeste3 kg.
2. Am pierdutin greutatepeste5 kg.
3. Arn pierdutin greutatepeste kg.
.7
ed. pnBoCUPARl SoMA.TICE
0. I'lu suntpneocupat
sausup5ratin legbturicu s[ndtateamearnaimult cainainte.
i. MA supbrbstareamea'des[n[tate(prc'blerne de s[n[tate,ca:infepaturi,fomicbfuri,
tulbur6riale stomaculuisaucohstipafie).
2. Suntfoartenecajitdeproblemelemelefizice gi nu mdpot g6ndila altcevadecit cu
greutate.
3. Suntatdtde supiratde stare;ameafizici incAtnu md pot g6ndila nimic altceva.

21. PIERDEREA I,IBIDOTJLUI

0. I'{u am observatnici o modificarein interesulrneupentrusex.
"-{ 1. Sexulopusmd intereseazb mai pu{in decAtinainte.
2. Sexulopusmd intereseazd mult rnaipu{indec6tinainte.
3. Mi-am pierdutoriceinteresfa!6de sexulopus.

A<
 BDI
Foaiade n'ispuns

) -
Itemi lYa.riantelede r6spuns 0 I J

1.TRTSTETE
2. PESIMISM
3. SEIITIMEhITULESECULUI
4. II.TSATISFACTIE
s.vNovATIE
6. SE}TTiMENTUI-PEDEPSEI
FATADE SNE
7.I{EMULTUI\'{IREA
8. AUTOACUZARE
9. AUTOAGRESILNE
I O.PIERI]EREACOII{TROLULUI
11. IRITABILITATE
12.R.ETRAGER.E SOCIALA,IZOLARE
13.LIPSADE HOTARIF.E
i4. SCF{IMBAREAIh4AGNII DESPR.ESihIE
15 DIFICiJLTATI N N,iUT{CE
SOMN
i6. TULtsURARIDE
i7. OBOSEALA
18.ANOFI-EXIE
I1{ GR-ELTTATE
19.PIERDER.E
SOL4ATICE
20.PREOCUPAzu
2 1.PIERDEREALIBIDOLTLUI
TOT,4L
 . BDI
Beck
Inventarulde dePresie

Inventarulde depresieBeck (Beck DepressionInventory,BDI- Beck et al.,

1$61)estecel mai utilizat instrumentde mdsurarea depresiet,bazat pe autodescriere.
Beck a definit depresiaprtn 21 categorii,,simptom-atitudine": dispoziliedepresiv[,
pesimism, sentimentde egec, deficit relafional, sentimentede vind, nevoia de
pedeaps[,urb de sine, autoreprog,d.orinlede suicid,plingeri, irascibilitate,contacte
socialedeficitare,capacttatede decizieredus6,irnaginede sinenegativ6,incapacttate
de munc6, insomnie, fatigabiiitate, pierderea apetituiui, sclderea in greutate,
ipohondrie,pierdereaiibidoului.Fiecareitem are4 nivelede severitate, cuprinseintre
0 - absenladepresie$i 3 - depresiemaxim6.
: Interpretare:
Se considerdcd absenladepresieisaudepresiaminirnl se reflecti intr-un scor
mai mic de 9, depresiaugoari intre 10-15,m.oderat[intre 16-20,iar depresiasever[ j,
peste24. j,
0 - 9 Absenfa depresiei: poate insemna gi negarea sau nerecunoagterea il,,
lir
problemelor. :ii
10 - t5 Depresleugoari: Stare ce este ?ntAlnitbfiecvent ia persoaneleee se
ili:
lll
'i'i
irnpiic6 in diferite activitSli gi care vor sE aibd realizhn pe diferite planuri, dar i'
intAmpin[ dificult[li in atingerea scopului propus. rr''u implicE modific[ri ia nivelul ,li
comportamentuluigi psihicuiui , care sd pun6 probleme deosebite.Modific[riie care ii
rll
apar sunt tranzitorii gi sunt datorate probiemelor intAinite in activttatea zilnicd a lli'
persoanelor,atdth mediul socialc6t gi profesional. ti
16 - 23 Depresie rnedie: Starece se caracterrzeazd"printrecerea de ia norrnal la ii
ii
ril
patologic. Modific[riie carg-apar sunt resimlite ia rnai multe niveiuri: modific[ri ll'
somatice cum ar fi: aceea c[ subiectul are o preocupareexcesirrI in leg6tur6 cu .ljj
I
sdnitatea sa fizicd, tulb'.rr6rile de somn, pierderea apetitului, pesimism, diferite il
sentimentegi acuzepersonaie,pe care subiectul gi ie atribuie cum ar fi sentimentede
iil
vinorrblie,de egec,punitive, dar toate acestesentirnente 'li
rl
Se reccmandi interventie terapeutici. li
24- 60 Depresie sever[: Caracterrzeazdpercoanelecare au.suferit o traum6 9i ",ll

il
care nu clispunde mecanismede ,,coping", care s[ le peimit6 depS.girea stdrii de goc 1l
I

post traumatic.Depresia severdse manifestdprin: stareade indispozilie generaltzatb, iii

iti
incapacitatea de prefigurare a potenlialeior realizhri benefice, accentuarea 1i
sentimentuluide inferioriiate gi egec,p.r..p-r.a deformatbasuprapropriei persoane9i'
ll
I
asupra capactthlIiacestuia,dificult[1ile pe plan profesional datoratescbderii capacttl\ii tl
li
de ioncentrare,o accentuarea sentimenfuluide oboseai[,tulburbri de sontn, scbderea
poftei de mdncarecoreiat6 cu scddereagreutSlii (3-7 kg), diminuareaingrijorbtoare a i

interesului persoaneipentru sexul opus, precum gi siabe rczultateresimlite la acest

,l'
,i
nivel. Necesiti intervenlie terapeuticfl. ili
i
BDI este adeseafoiosit in construirea sau rialidareaunor noi instrumente de .l
mf,sura,care-qi demonstreazagi-qi susfin r,aloareaprin raportarela acest instrument tl
,t
clasic. ;li
ili
rl
ll
l:

41
 BeckHS

Nurnelegi prenumele- Sex Vffrsta

' Stareaciviti Ocupafia Studii

Instrucfiuni: Acest chestionarconline 20 de afinna{ii. Vi ruglm sd le

parcurgelipe r6.nd,cu atenlie.Dacdo afirmalieestevalabildpentrudescriereastdrii
dvs. sufletegti,incepAndcu s[pt6mdnatrecut[ gi pAn[ astdzi,incercuifi litera A,
Dacdfrazanu descriestareai atitudineadvs.incercuililitera
semnific6nd,,adev6rat". |.i

,,fais".VA rugdmsEparcurgelifiecareafirma{iecu atenlie.

F, semnific6nd

1. Me g6ndescla viitor cu speranlbgi entr"rziasm. A F

2. Aq puteas6-girenun!pentruc[ nu pot facenimic A F
pentruca sa?mbunbtdlesc
situaliar"nea.
3. C6ndimi merger6u,m[ ajut5sdrndgdndescca lucrurilenu
pot r6mdneagapentrutotdeauna.
4. It{u-mi pot imaginacumva fi.via\ameapestevreazeceani. A F
5. Am timp destulca s['fue lucruniepe carevreausEle fac. A F
6. in vii.tor,m[ agtepts[-mi rezolvproblernele
c6tmai bine. 1\ F
7. Viitorul meu.il v6d caminfunecat. A F
8. MA considercu deosebire
norocosgi m5.aqteptsEscot A F
de la viald mult mai multelucruribunedec6tal1ii.
l r
9. Sirntc[ nu pot st[pAnisitualiaqi nu am nici un motiv s[ cred t l

cdin viitor voi putea.

10.Experienlele
meletrecutem-aupregdtitbinepentruviitor. A F
11.Tot cepot s[ vbdin falameaestemai mu]tnepl[cutdecAtpl[cut, A F
It. I{u md aqteptsf,am ceeace agvreacu adevlratsbam. A F
13.CdndmEgAndesc
la viitor,m[ agteptsbfiu mai fericitdecdtacuri. A F
14.Lucrurilenu merga$acuma$vrea. A F
iJ
15.Am mareincredein viitor. A F

48
: 1
n : i :
 16.)rtriciodatb
nu oblinceeacevreau,deciar fi o prosties6mai weauceva. A F
17.Estefoarteimprobabils[ am vreo satisfacliereal6in viitor. A F
18.Viitorul irni parevag gi nesigur. A F
19.Pot sdm5 gandescra iairnulte lucruri (perioade)
bunedecatrele. A F
20. Nu preaare senss[ mr strrduiesccu adevdratsbobfn cevapenffu A F
cEprobabilnu voi reugi.

i
-.-.;

' t
I

i i
i.l

- l

' i

i.J
!! \.1

t !

j j
 BECK HS
HOLPELENESSSCALE

ScalaBeck HS esteo scal6a disper[rii,fiind rezultatula cercetf,rilorcareau

de cdtre Beck, Kovacs,
subliniat corelafiile iiabiiite intre depresie-sinucidere
oWeissman (1979).
Aceastl scalScontine20 itemi ai unei autoevaiudriprivind expectatiapropriei
persoane in ceeaceprivegtevitorul.

Cotare$i interpretareascalei:
Seacorddcdteun punotpentrufiecareitem cu urrn6torulr6spuns:

l.F 6.F 1 1A . 1 6 .A
2.4 7.4 12.A t 7 .A t..:

3.F 8.F 1 3 .F * 18.A

4.4 9.4 1 4 ,A 1 9 .F
5.F 10.F 1 5 .F 20.A

Totalmaxim:20 p.

trnterpretareascalei:

SCOR POTEI{TrAL(R.[SC)SUICTDAR
0-3 - Nul / minirn
4-8 - Ugor/slab
9-L4 - Moderat(sifuatiade via!6stabil[;nu prezintdpericoiimediat,
trebuiesunravEEheat)
15+ - Serrer:risc suicidarcrescut

TentativS.ciesuicid Popuialienormald

m 9,0 4,45
r'tl
\J 6,7 ?nq
r'
)v
-

,,Scalapoatefi folositSca o parte a evaiu6riiinifiale; dar de asemeneagi ?n

cursul tratamentului pentru sesizarea dirninudrii riscuiui suicidar. Corelalia
semnificativ[intre ciisperare gi ideatiasuicidardtrebuies[ fie luatdin considerarede
c[tre clini clafi ea o dirnensiuneciinici specificdpentruevaluareariscului suicidar"
(Coaqan, 2005,p.42).
r l

50
I
i i - j
 Scala Zung

Instruetiqgi: Cilitricu aten{iecele 20 de intreb6ri gi bifafi in drepful

rlspunsul
carevi sepotrivegtecel m6i bine.

Rar / Uneori Deseori Foarte desr

niciodati tot timpul
r. ivia sllrl aDanlt sl tnst
z. DLmrneatamd simt cel mai bine.
3. Am perioadecdndpl6ng sau simt nevoia
sa pi6ng fErdmotiv.
4. Arn problemeq.usornnuiin tirnpulnoptii
5. M[ndnc ia fel de bine ca si inainte
b. lml place sf, md gisesc ?ntr_ocompanie
agreabilI, sI intAlnescoameni interesantisi
sI discutcu ei.
/. Atrl rernarcatc6 slf,besc
8. Suntconstinat
9. Inima irni batemai reneder1ec61?nainfe
IU. Ubosesctdrd un motiv real,
11. h'{inteaestela fel de lirnpede cap6,nd
acum.
12.Imi esteugorsi fac iuc*ril. pe *r. le
obi$nuiamst ie fbc.
i3. Suntagitatgi nu ntdpot linisti.
14.Privescviitorulcu incredqre.
15.Suntmai iritabilca de obicei.
16. Nu simt nici o dificuitate in a lua
decizii.
r /. bunt cd suntdorit gi util.
18.Viatarneaestesuficientdeplin[.
19.Am sentimentuic[ toful ar mersemai
bine, dacl agfi mor1.
20. Facin acelaqifel iucrurile,cum te
fbceampAndacum.

. ) I
 r _ l

Scala tui ZUNG de autoevaluare a depresiei

(Zung Self-RatingDepressionScale- SDS)

Acest instrumenta fosf dezvoltatde Zung in i965 cu scopul de a fi un

instrurnentde autoevaluale cantitativ[rapidl a pacienlilorcu depresieprimarS.Esteo
scalade aprecierea severitaliidepresiei,ea conline20 itemi selectafidin experien{a
clinicl a autorului qi din literafurade speciahtate, itemi ce acoperbtrei domenii:
(2 itemi:l,l7), concomitente
afectivitate somatice (8 itemi:4,5,7, B,9, i0, 12,13)gi
concomitente psihologice (10itemi:2,3,6, 11,14,15,16,18, 19,20).
Subiectuiesterugatsd evaluezefiecareitem pe o sca15. cu 4 ancore,in funclie
de frecvenlasimptomului:1 -niciodatd saurar,2 -uneori,3 - deseori,4- foartedes
sau tot timpul. Scalase administreazbsub foima de chestionarsubiectuluiaflat sub
evaluare.Instructajulpentru completareascalei este minim, dar unii pacienti nu
reugescsbcompleteze corectscalafardajutor(Vraqti,2047).

CotareaEiinterpretareascalei:
Itemii:2, 6, 11,12,14,16,17.18,20 suntcotatiinvers.
Cotareanormaid: I 2 3 4
CotareainversS: 4 3 2 1 E:
Scorultotal esteoblinutprin adunareascoruiuifiechruiiterngi impdrfirealui la
scorulmaximposibilde obfinut(respectiv80) gi mutrtiplicarea
cu 100.

Indjcelede intenpitatesi severitatea depresie: (scortotal* 100)/ &0

ScoruloblinutsepoateintindedeIa25la 100. :
Zung (1974) a funrtzat pragurile scorurile pentru rnai multe niveluri de
severitate
a depresiei:
*
sub 50 : scor normal; i !
50-59: depresieminimb sauuqoar6; l i

6A-69: depresiemoclerat6;
7 A-99: depresieseverl.

! l

52 J
 ChestionarQD
Vi rugdm sd rdspundeli cu adevdrat gi fals la urmdtoarele intrebari, gindindu-v[ la
stareadvs. actual5. Nu va gindili prea mult timp gi dali rbspunsuldvs. Nu sunt r6spunsuri
corectepi gregite,estenecei-arsa fifi sincerpentru a qtii careestestareadrrs.actual6.

lntrebarea Adevlrat Fals

1. ln acestmoment vialamea estegoald
2.Imi estegreusEscapde gindurilerele careimi trecin minte
3 .Nu am enersie
4. MA blochezsaumlpoticnescin fala celuimai mic lucru
:
5. Sunt dezamdgitgi dezgustatde mine insumi
6. Trebuie sd m5 forjez pentru aface ceeace trebuie
7. Imi estegreu sd,fac lucrure a$acum le fbceam odinioard
8. In acestmoment sunt trist

9. Am mintea rnai pufin limpede ca de oicei

10. Imi plac mai pufin dec?tinainte lucrurile care mE pasionau sau
interesau

i 1. Memoria mea nu mai esteat6.tde bund ca de obicei

12.Nu am nici o speran{d
pentruviitor
13.In acestmornentmd simt mai pulin fericit decdt resful oamenilor

::
rl

: i |1
':

53
 ChestionarulGZ
trrestrucfipni:in acestcaietve{i gSsiun anumitnum[r de fraze.Citili cu atenfie
{recateftaz6. Dacb afirmaliape, care ea o confine vi se pare adevdrata,inconjurafi
ri.spunsul"da" pe foaia destinatirdspunsurilor. Dacdafirmaliaestemai degrabi-fals'6
- lecit^adevdrath.,inconjurafi r5"spunsul"nu". DacEnu putefisdv5 decide{iiritre ,,d.a,,
gi
"nu" inconjuralirdspunsul"?", dar evitalipe cdt sepoateacestultim r[spuns.
Rdspundelila taate frazele, frrd, excep{ie.Nu exist[ rlspunsuri "bune" sau
"gre$ite"in inlelesulobignuit.Scopulacestuichestionar va fi atinsnumaiin m6sura. in
caredumneavoastr6 veli fi sincerin r[spunsurilepe carele ve{i da.
Veli observacEunelefrazesuntasem6n6toare. in realitateins[, nu existadoud
caresbfie identice.
Urmali cu atenlienum5.rulr[spunsului pe foaia pe careveli lucra, astfel inc6t
acestasbcorespund6rigurosintreb5rii.
-
L-, ;

I'Treceficu mult entuziasmla punereain apiicarea unuinouplanae tucruZ

2'VLplace mai mult sI faceliplanulunei acliunidecAtsa participaliia executarea ei?
3' Vi s-a intdmplatnu o datb s[ preluali con,Jucerea pentru organizarea unei actiuni
saua unui grup oarecare?
4. ye placesi ave{ioaspefi?
5. In preocupiriledunrneavoastr[, trece{irepeded.eia un lucrula altul?
6'Cdndluafi masaimpreundcu alte peruoutt.suntelide reguldprintre ultimii care
termin[?
7. Suntelide acordcil opiniaaceloracarespun"sd mdnc[m,s[ bem pi sdne veseiirn,
" cdnu segtiuzileleomului"?
3. DacEvi s-av6.ndutun lucru.careprezinticiefbcte, gov[ifi s[ cerelisEvi se deaaltul
saueventualsEvi sgrestituiebanii?
9. Face{iugornoi cunogtir{q?
10'C6teodatd su_ntefipiin de energie.iar aiteori totalapatic(lipsit de vlag6)?
I 1' VF placemult si fitriantrenatintr-o activitatecarecereoupiditut.in a4iune?
12. ,cei dinjurul dumneavoastrd vEconsiderb. un orn serios?
13'Atunci cAndintdinifi ?ntAmpldtor o persoandcleacelaqisex,necunoscut5, aqteptafi
ca easbseprezinteintdl'l
r4. va placesEparticipa\ila nuilreroerse activitblisociaie?
15.VA simfifiuneorinefericit,frrI un motivprecis?
16.va chelfuilideseorienergiapindintr-atatincatvb simlili epuizatl
17. vli piaceca adundrilela careasistalisi fie anirnate?
18' Daci ave{i o opinie total diferitd de cea expimat6.de cbtreun conferen{iar,
se
int6mpldsEii spune \i chrar?ntimpul conferinleisaula terminarea ei?
19.VA estegreusdvorbifivrutegi nevrute?
?0 va simlili sranjenitcdndin timp ce lucra{iv[ privegtecineva?
?!"\'E intrebaliaciesea undegS.sesc uuii surplusuide energiede careclaudovadb?
]] {ve!i tendi'fa de avE opri qi a gdndiinaintede a acfiona?
T VA displacesd'n'b. tocmili atuncicA'd cumpdralicerza?
?4 Yd estenepllcut sdiucralisingurin locuri i zol'ate?
25' Ya'estegreuadesea. sb rnerge{inoapteala culcaredin pricinaca int6mpldritede
pestezi continu5sdv[ preocupe?

;, ,,1 i

i !
 26.Yi seint6mpiSsi vi gr5bili pentru a gdsi locuri, chiardacdaveli inc[ destultirno?
27. VA plac activite!ile care cer o mare atenfiepentru detalii?
28. Sunte{imullurnit dacEun altul preia conducereain activit[{ile colective?
29.VA place sd faceli noi cunogtinfe?
30. Cu greu vd impresioneazdceva?
3 i"l Lucrali mai incet gi mai temeinic decAtmajoritateacelor de sexul gi vArstadvs.?
32. Suntetiun om ce nu-gi face gri-1i?
33. CAndcinevanu estesincercu dvs. ezita[rs5-i spune]icevadespreaceasta?
34.VA,sinilili stAnjenitcAndcineva se uitd Ia ceeace faceli?
35. In mod obignuit sunteli optimist in ceeace privegte,viitorul dumneavoastrl?
36. Ye place sd aveli tirnpul neoesarpentru a vE opri gi odihni?
37. Privtli vialain mod foafteserios?
38. Va placesdvd prezenta\ipersonalin calitatede candidatla o funclie?
39. Ve placesdfiti animatorla reuniunisi netreceri?
40. Sunteliadesea prostdispus?
41. Apar\ineficategorieide oamenicarese afl tot tirnpul?nm ;aqet'"" -,ngtadrF
"

ffi.fr;He
42. Agteptalideseoricu nerdbdarecAteceva care sd vd
$.Ve inerozesteideeade a tine un discurs?
44.Ve esteugorsEintraliin ccnversalie cu persoane
45.Yd sirnlitiadesea
vinorzatfbr[ un motiv special?
45. Sunteliconsideratdreptun offi foarteenergic?
47. Lua\i uneori decizii rapide care rnai t?rziu le regreta{i?
48. Vd este gj"eusE solicitatricr.rirrabani sau vreo contribufie,chiar pentru o cauza la
care1ine1imult?
49. Sunteli in mod firesc foarte amabil qi de aceeaoamenii ajung repedesd se simt[
bine cu dumneavoastr[?
50. Visali mult cu ochii deschiqi?
51. Suntelirapid in ceeace facefi?
52. Aveli obiceiul de a incepe lucnrri de care ulterior vd Cezinteresafi?
53. CAnderali copil, muili dintre torzard$iide joacd contaupe dumneavoastr[pentru a-
i dirija'/
54. Erritali uneori anumite relalii sociale, de tearnacd ali putea spune sau face ceva
gregit?
55. Vi se schirnbadeseori dispozilia, cAteodat[cu, alteon frrd un motiv aparent?
56. Farefitotdeaunaplin de vigoare gi vitalitate?
57. VA estedificil sd inlelegeli oamenii care sunt tot tirnpul ingrijorali?
58. Dacd intr-un magazin vdnzdtorul serr,,e$teunele persoane venite in urrra
dumneavoastrd,ii atrageli atenlia?
59. V-ar fi foarte greu sd tr'|ai\ifarli un cerc larg de cunoqtin{egi prieteni?
50. Aveli momente ?n care viitorul vb aparefoafie sumbru?
61. Ati dori uneori ca oamenii sb fie cevarnai pulin iufi, astfelincAts5 aveli o qansade
a-i ajunge din urli?
62. Mulii dintre prietenii dumneavoastrE considerSc[ pune{ipreamult la iniina n-].unca
pe carec face{i?
63. Ezitali sd circulali in cadrul unei reuniuni gtiind ca toli ochii se vor fixa asupra
dvs?
 64. De preferinfE,vd limitali prieteniile la persoanelede sexuldumneavoastrd?
65. \/a simlili aproapetotdeaunain plina form5?
66.Ve lipseqteenergianecesar[pentm a face totatdtealucruri ca gi al1ii?
67. Vi se int8mpi6 sd lua{i decizii sub impulsul momenfului?
68. Vi se intdmpl5 s5'ascundeliadev5rulafunci c6nd vb afla[iin dificultate?
69. C6nd sunteti prezentat cuiva, se int6mplS frecvent s6 nu g[si1i subiect de
conversalie?
70.Va simlili singur chiar cdnd sunteliimprer:n6cu allii?
71. SunteJicapabil s[ lucra]i un timp ?ndelungatfrr6.sb vd simlili obcsit?
72. Ac[ronafi adeseadup5 prima idee care va trece prin minte?
73. Atunci cdnd vedeli un acciclent,sbrili ir,nediatsb dali a.jutor?
74. int}'mpinafi greut6li in a vd- facenoi prieteni?
75. Starcadumneavoastrdtrece adeseade la buna dispoziliela tristefe,sau invers, fard"
s[ gtili de ce?
76.In vorbire sunteli mai lent decdtmajoritateaoamenilor?
TT.Vdpiace sd facefifarsealtora?
78. Cbignuili sEluafi iniliativb pentru a reanimao adunaredominati de plictiseal[?
79.Y-ar piace sd faceli parle dln cdt mai multe ciuburi sauorgani"zallisoctale?
80. Cdteodat6mintea dumneavoastri pare sd judece foarte incet, iar alteori foarte
repede?
8 i. VA place sdiucraliincet gi cu chibzuialir?
82. Sunte{iun rnarenorocos?
83. DacE la restaurantvi se sewegteo mdncareprost g[tit5 o accepta!if6rd sEspuneli
nimic?
84. Fentru a soiicita un post a\i prefera sd trimite{i cererea decdts5 vd prezenta\i
personaiin vedereaunei disculii?
85. Sunteli adeseasup6rat?
86. Avefi tendinla de a-irece de la o actirrita.teLa alta, fafi a va lua un moment de
rd.gaz.l . ,
87.. Sunte{iagade preocu.patde viitor incdt nu profita}i indeajunsde prezent?
88.' Dacb sunteli atras ctrecitre o persoan6cu c&re inc6 nu a1i arrut de-a face, rra
strbdui{isa facefi cilnogtinlacu ddnsachiar dac6acestlucru vi separe dificit?
89. Aveli tenciinlade a vi limita relaliile Ia cdtevapersoans bine alese?
90. TrEili fbr[ sb vE g6ndi{i aproapede loc la gregelitredumneavoastrd din trecut?
91. Sunte{imai pu{in energic dec6trnulte dintre cunogtin{eiedumneavoastrl?
92.vF\ oprili adeseapentru avd anahzagdndurileqi sentimentele?
93. Lua{i cuv6ntul in adrinS.ripentru a vf, opune celor care sunteli sigur c5 nu au
di'eptate?
94. Surrteliagade timid incAt aceastavd,d,eranjeaz6?
95. Suntefitracasatuneori de cdte o idee fbrSimportan\d careva urmdreqte?
96. Suntefigrdbit in lucru?
97. VA este greu sb in{elegefi curn pot unii oameni sd fie agade pulin preocupali de
viitor?
98. Vd placesEvb foiosili caiit6lilepentrua convingepe alfii?
99. Sunteliadesea"sufletul" unei petreceri?
100.Vi separepiicut sb visali cu cchii deschigi?
101. La lucru, ca gi la joc, celorlalli le estegreu sd vd um6reascb?
102. Pute{iurm[ri r: conferin\dfard a simfi dorinla de a vb migca?
105.V-ar place mai mult sd lucrafi dirijat de un gef bun, dec6t bazdndu-vdpe ini{iativa
dvs?
104. VA exprirnaii mai ugoi prin ',,iu grai decdtin scris?
10.5.Dispozilia dumneavoastriestedestul de constant5?
106. Prefera{isd nu fili presatin munca dumneavoastrb?
IA7. Y-ar piace uneori ca "totul sb fie sfbrgitinainte de a fi inceput"?
I08. \/A estegreu sd spuneli "nu" unui vdnzdtorcare incearcdsd vb vAnddun lucru pe
carenu-l dorili cu ader,Srat?
109. Aveli putini prieteni cu care puteli sE r,6 destindefi gi sd vd petreceli pi[cut
timpul?
110. In mod obignuitv5,p[stra{i buna dispozilie chiar gi in rnomentelegrele?
111.Vi se spunecAteodat6"uqurel",sau"ia-o incet"?
l12. Faceti parle din categoria celor care beau sau firrneazdpeste iimita despre care
gtiu c5.n-ar trebui sEo depdgeasci?
1i3. Cdnd intr-un loc public ?ntdlnifio persoanace \ra pare cunoscut6,o intrebali dac6
a\i mai intdlnit-o cdndva?
1L4.Vd placemai mult s[ iucrali singur?
115.Esteadev5.rat cb decep{iilevi ating agade pulin incdt rareorivd mai intoarce{icu
gAndulla ele?
1i6. Migc[rile dumneavoastrd sunt lentegi g6ndite?
lI7. Vh place atmosferade entuziasmdezidnfuit,merg6ndpin[ la freneziarneciurilor
de fotbal saude ruebv?
i f S. in prezen\aoJnenilor importanii, sunteli preocupatde irnpresiape careo faceti?
119.Cei din jurul dumneavoastrd vr socotescun om foartesociabil?
120.Grrjile v-au irnpiedicatadeseasi dormifi?
121. Suntelicapabil ca intr-uri timp scurt sd efecfualiun mare volum de munc6?
I22. Vd incaphldnali in a tennina o muncd, chiar dacb aproape to{i ceitatli au
abandonat-o?
123. Futeli gdsi,atunci cAndave{i nevoie,o scuzdbun6?
124. Ceilalli spun cd estegreu ca cinevasd r,6 cunoascbbine?
i 25. Visali adesealucruri nerealizabile?
126.IJrca\iadeseasclriie p6ginddin doudin doudtrepte?
127. Se int6mptrdrar sErenunlali la distrac{iidin pricina obiigaliiior pe care le aveli?
128. V-ar place s6 de{inefi responsabilitbtiimportante,ca de pildd aceeade a organiza
o noua activitate?
129. S-aintimplat sd ezitafi, din timiditate, sd dali sausd acceptaliintAlniri?
130. Dispozifia durrneavoastri estefbarteuqor influen{atdde cd.trecei din jur?
131.leilalli se mir[ adeseade volumul de rnuncdpe careil datri?
132.In generalaveli impresiacEnu {ine{ila nimic ai la nimeni in via!5?
i33. Va estegreu sd vd debarasafide o persoanacf,reianu dorili s5-i acord.alinici
atenlia,nici timpul duilnearroastr6?
134.In ccnversaliiledin societaternai mult ascultalidecdtvorbili?
135. Aproapeintc,tdeaunasunteli de pdrereci viafa meritEsb fie trditd?
136.VA irit[ sd agteptatila o barierhtrecereaunui tren lung de rnarfb?
 137. Ave\i obiceiulsi spunefiimediatceeace v[ st[ pe limb[?
1:,8.\/a placesi vorbili in public?
139.Vh places5 fili impreunbcu cineva?
14A.VFL pastraliin generalsdngelerece qi mintealimpedein momenteledificiie?
i41. Oamenii vd considerddrept o fiinfd piind de viaf6?
.' t42. Cfindsunteli mdnios,va simliti mai bine dacdr,6 manifestafisupdrarea?
143.incercali sd evitali orice ceafid?
144. Oameniipar fericili sb fie irnpreunS" cu dumneavoastr5?
I45.Va sirrlili uneori obosit gi nep[satorfiri motiv?
146.Estegreude in{elesfuptui cb mulfi oamenisuntagade inceli inc6tnimic nu le reuqegte?
I47. VA place sd luali parte la jocurile de qansaindiferent dacb vb.putefi permite sau
nu aceasta?
148. Dacd cineva dintre cunogtin{ea rispdndit, cu prirrire la d,umneavoastri,povegti
ur6te sau neadevarateciutali sd aveli cdt mai repede o intAlnire pentru a-i cere
explicalii?
149. Timiditateava irnpiedica sI fr\i atdtde popular cdt ali puteafi?
i50. De obicei nu sunteli neiinigtit d.enenorocirilecarevi s-arputeaint6mpla?
151. Oblineli aproape totdeauna consideralia ce vi se cuvine pentru ceea ce afi
realtzat?
152.Y -ar place sd le spuneli "cdtevavorbe" anurnitorpersoane?
153.Mai degrab5. afi vrea sd pefieceli searaacas6,citind, decAtsbmergeli la o mare
petrecere? "'5.
154. A1i schimbao rnul{ime de lucruri in firea omeneascd,dacd.ali aveaposibilitatea?
155. In ceea ce fuceli sau intreprindeli urm6rili ob{inerea rezultatului (beneficiu,
avantaj) maxim?
156. Intr-un grup, participali din plin ia orice acfiune?
157. La majoritatea cazurlTor,este im.portants[ ob{inefi ceea ce doritri, chiar dacd
h'ebuies[ luptafi pentru'hceasta?
158.Incercafiadeseasd cunoagteliscopurilepe carele urm5rescceilalli?
f !i
:
159. Majoritatea funclionarilor acordd mai mare irnpocanld interesuiui pubiic decAt i i
a i
celui personal?
160.Vedereas6ngeiuivd ingrozeqte?
161. Oamenii vI vorbescc6nd nu sunteli de fa[Ffi
i 62. Banul are importan\dmai aiespentru ci ii oferEputerecelui careil posedE?
163.in orice imprejurarevd esteugor sd vE comportaliin rnod natural?
164. Cei mai mul1i oameni sunt sturpizi?
165. Sunteliprofund intristat vdzdndo pasbrecu aripa zdrabitl?
166.cei din jur vd criticd adeseapentru lucruri pe carenu le-ali frcut?
167.YA eneweazd, si pierdeli intr-o lupta?
168.va place o activitatecare cereatenlie la numeroasedetalii?
169. Cei rnai mulli oameniiqi fac d.atoriachiar dacl nu sunt supravegheali?
170.?uteliprivi gerpifara sI vI treacbfiorii?
171-incepe{isavi plictisili deseoriatuncicdndsubiecfulconversa{ieise depdrteazd de
experienla,de prefbrinlelesau de intereseiedumnearroastri?
172' Ye eneweazd"da.cbnu aveli ultimul currdnt, chiar intr-o probiernd de micd
importan{d?

58
 173.De obicei sunte{iprea ocupatpentru a aveatimp sd reflecta{i?
L74. Cei mai mulli oameni gtiu ce au de fbcut, fdrd s[ li se mai spuni?
ll5. Dacd o rLld5, un profesor, un superior v5 dojeneqtesunte{i pe puncful de a
ldcrima?
176. Sunte{ifoarte sensibil(susceptibil,uqor de iezat) in legbturacu anumitelucruri?
I77. Cunoagtelipe cineva pe care in mod special a[i vrea s[-1 vedeli "pus la locul
lui"?
178. Sporful va atragemai muit decAtdomeniulproblemelorteoretice?
179. Cei mai mul{i oarneni sunt pi[titi in mod echitabil, finAnd seamade ceea ce fac
pentrusocietate?
i 80. Tresdrili involuntar Ia ideea ca o plognilE sau un vierme merge pe
dumneavoastr6?
181. Aveti adeseaimpresia ca unul dintre principaleiepersonajeale unui film sau ale
unei piesede teatrurra seambnS?
182. $oviili atunci cAndar trebui sEspuneliunor:as[-gi vad[ de treburiie lor?
183. V-a!i impus regula de a verifica cu grtjd ceeace a\i frcu1?
184. in cele mai rnulte locuri, reguiile de circulalie ar avea mare nevoie sd fie
imbunbtitite?
tr85. V-ar place sd studiati mai degrabbun domeniu qtiinlific sau matematic, decdt
iiteraturbgi muzic6?
186.VA puneli in sifualii dificile qi nu incercali s[ iegifi din ele?
187. Supor:tatigreu sI v[ porunceasc5. prietenii saumembrii farniliei dumneavoastr[?
188. Sunte{iinclinat sa filozofali asupratufuror lucruriior?
189. Majorttateaoamenilor se men{in pe caleaceadr:eapta,de tearnasd nu fie pringi?
t90. Xu suportalis[ aveli m6inile murdaresauunsuroase?
i91. Aveli tendinla de a reflecta aproapetot timpul asupradumneavoastrb ingiv6?
192. A\i arrutadeseatentaltade a spuneoameniiorcare "igi bag5nasl"rlpestetot"' s[-gi
rraddde treburilelor?
193. Sunteliadesea"pierdut"' in gAncluriledunineavoastr5?
194. Mult prea rnul1i oanreniincearca s[ profite la maxim de la societate,dAndu-i in
schinib cdt mai pufin?
195. VA place sd citi{i povestiri adev6ratede dragostesaude aventuri?
196.Dep[gili foarte repedemomentelein care a{i fost umiiit?
197. Cdndintreprindeli ceva impreunb cu alte persoane,propunerilepe care le faceli
vi se par totdeaunacele mai bune?
198. Va place sd discutali cu prietenii dumneavoastrddespreproblemele cele mai
importanteale vie{ii?
199. in vremea noastr[, majoritatea oameni]or se strbduiescca, pentru retribu]ia pe
care o primesc,sb oblind cele mai bune rezultatein munca lor?
200. Acordali o mic[ importan\6.imbrbcimtntel?
201. Aproapetot ceeace se int6mpldparesi v6 priveascbin oarecaremdsur6?
2A2. Cdndoamenii devin autoritari, simiili tentalia sI faceli exact contrariul a ceea ce
ei rr[ cer?
203. Adesea\/-arplacesEcunoagtelin:otiveleascunseale acfiunilorcelorlalli?
244. Ave\i sentimentulca necesitatearespectlrii anumitor norfire de comportare vd
ingr[degteiibertateapersonall?
 2A5. Ativrea sAfif mai cur6ndpiduran decdtdesenatorde modb?
2A6. inele persoane spun sau fae in rnod intenfionat anumite lucruri aare vI
derattjeazl?
207.IJnli oarnenisunt agade nepoliticogi,inoAtafi aveachef s5-i trimiteli la plimbare?
208. Aveli cdteodat'/asentimentulciudat cI nu sunteli dumneavoastr[inqivS?
''209. Considerafica in zllele noastremajoritateapersoanetror care au ajuns ?n situa{ii
bune au fost "impinqi" de cineva?
2IA. Va displacelimbajui grosolan?
2II. Exist5 o rnullime de munci pe care nu le-afi face pentru ca nu sunt destul de
bune pentrudumneavoastrd?
212.Yd luali la hafi6 sau discutalipentru a',rd,apard. prietenii saurudele?
2I3. Vd piace sdreflectali la probleme compbcalrl?
2I4. N[aloitatea oamenilor invaid sEevite repetareagreEelilorlor?
215. Vedereaanimalelormaltratatev6.irnpresioneazdirtmod deosebit? p,!
216. Oameniivd jignesc ffirb sb vrea, din pricina cd le ascunde{iceeace sirnlifi?
217.VE placernult sd-i face\ipe allii sd aclionezepatrivrtdorin{elordumneavoastr6.?
218. Vi seintAmplSadeseasd v5.lua{i un moment de rdgazpentru a reflecta?
2I9. Ati primit in viald aproapetoate recompenseiepe care Ie-ali rneritat?
s=
220. Ati vrea sd fi1i mai de giab,6decoratorcleinterioared,ecdtarhitect?
221. A\i airut irnpresiac5 anumitepersoaneincearclpe ascunsslprofite de pe uffna
dLrmneavoastr[?
222. Suntefi capabil sd ?nfiuntali un argan"public sau un superior dacd doriti acest
lucru?
" 223. Vi separe foarle interesantsd observalioameniipentru a vedeace vor fa.ce?
224. liTum[ml r:anrenilor"cu doub fete" pe care i-ati cunoscut este reaimente faarte
mic?
225. Suntetifoarte ienat dac6cineva vd criticd?
226. Adeseachutatri sa aflaii p6rereacelorlalli?
227. C,6,ndcinevanu 'Joac[" cinstit, vd piace s5-i vede{iincurcatin propriile iui i{e? |r
^^^ + :. .^
228. ht pennanen{[cduta{isd vd perfecfionali?
229. Considera{io concii{ienecesar6ca grupul sd-giurmezenecondi{ionatgeful?
230. Preferalisa asistafila un evenimentsportir,,dec6.tla un bal?
231. Trebuias[ seintdmpiemare lucru pentrua v[ sirniijignit?
232. Dacd cineva incearc[ s[ se atingd de unul din drepturilepersonaleva avea serios
de a facecu dumneavoastrl? :
233. Ave\i tendinla de a ocoli problernelecornplicate,carecer mu.1t5. g6ndire?
234.In general,oaineniicu rsponsabiiitEli inalte se?ngrijescsEindeplineasoS ei ingigi
parteamlrunta a treburilor lor, fbrd a o las6pe seamaaltora?
235 Vederearrrr.gjiigr
vsv, v.s, grJv roasesaumurdalerzdfacesila?
235.Y-a deranjatuneori ideeac[ cinevav5.citegtegAndurile?
237. Estemai bine sd"cedezidecAts[ te angajeziintr-o ceart|?
238. tncercalis[ inlelegelice se g6ndescoalr]etriiatuncicAndv[ vorbesc?
239. hti armtparteadumneavoastrbde noroc ?nvia![?
240. Sunte{ireairirenteinclureratcAndun cal estemaltratat?
241. Nu o dati demnitateadumneavoastrb a fost seriosinc[lcat5? '';
242. Attnci cAndsunteli indignat de actelecuiva, i-o spunelifbri intl'rzierc?

1:A
 243.La sfer$itulunui moment ricritic, obignuilisd v[ gdndifila ceeace ar fi trebuitsI
face{igi nu a{i fEcut?
244.Cendvrefi caun lucrusi fie bine fbcut,il facefidumneavoastrd ingivd?
245.Puteliline in m6n[ o am6 incdrcath, fbrbsdv[ sim{i}inervos?
246. Anumitepersoane igi d.tribuiepreadeslucruripe carein realitatele-afifficutdvs.?
24i1.Crnoagte{isaua{i cunoscutbinepe cinevape carev-ar plicea s6-1vedelitnapoia
gratiilorinchisorii?
248.V Aintereseaz[mult moravurilegeneralieidumneavoastri?
249.Marlleintreprinderi,institulii suntun lucru bun?
250.Pidngelirelativugor?
231.Sunte{ipulin ingrijoratatuncicAndtotul mergeprost?
252.YAingrqili ca oameniis5nu profitedepe urmadumneavoastrd?
253. Ave\i tendinlade a meditaasupratrecutuluidumneavoastrS?
254. Anumite persoaneurmbresccu o aten{iemai mare decdtar trebui tot ceeace
facefi?
255.Lavederea piognilelorgi a paianjenilor vd trecfiorii?
256.Ave\iadeseaideeaca.cel carevorbegtespunecevadespredumneavoastr5?
257.Vd simlili nefericitdac[ intr-uncolectivlucrurilenu merga;a cumali dori?
258"Va places[ vd wtaLtza\i g6ndurileqi sentimenteie?
259.Submascapolitefii,majoritateaoamenilorsepoart6ca rechinii?
260.Y-arplacesbfili mai degrabbconshuctordec6tinfirmier?
26I.Vi separecd in anumitezlletotuimergeprost?
262.Propune{io distraclieatuncic6ndlurneaincepes5sepiicti.seascd?
263. Ati prefera,s[ lucrali pentrupunereain aplicarea unor proiecte,decAts[ rr5
pdtrecelitimpul cu intocmirealor?
264. Sistemulde educaliein {aranoastrdestesatisfrc[toraproapedin toatepunctele
devedere?
265.Vd intristeaz[vedereaurftiipegteprinsin undila?
: l 266.YAdesclrcaliadesea necazulpeceilalfi?
l

,
l l

t
267. Y-ar placesdave{idestuibani sauputerepentruca sdimpresionalipe cei carev5
considerE superiori?
268.Vd surprindeliadesea cdzutpe gAnduri?
269. In zilele noash'eoameniiau tot atdteaposibiiit[1ide a reugi ca gi in vremea
parinlilorlor?
27A.VAdisplace mult s5imbr[liqatipe cinevadevdrstagi de sexuldumneavoastrd?
271.Sunteliprea sensibilpentrua fi fericit?
272. Adeseaa fost necesarsdluptatipentruceeace crede{icI estejust?
275.ii observaliadesea pe ceilallipentrua n,edea efectelecuvintelorsaufaptelordvs.?
2T4.Majorrtatea oamenilorvor sdprimeascd mai mr-litdecdtdau?
275. Sunteligata s5 vd incercalisingur $ansaintro situalieal cdreirezultat este
indoielnic?
276.Anumili oameniv-auvorbit de rdu altarc?
27'7. Phrerilecelormai mulli dintreoamenisuntfEr[ vaiaare?
278.Aveli tendinlade a vd introspecta, adtcdd,ea vd analtza?
279. Apraapeto!i, chiargi cei mici, pot obfinedreptatede la tribunal?
280.Ati preferas[ fi{i minerdecdtsEvindetiflor:i?

i:i
 281.Va estegreu sd v5 interesalide problenrelealtora,cdnddumneavoastr6 ingivi iI
ave\iatdteade rezolvat?
282.VAderaryeazd. ca oameniis[ vi spundceeace ar trebuis[ faceli?
283.Ve intrebaliadeseade ce existi viala omeneascd gi careesteviitorul ei?
284.Anumitepersoan6vd fac in mod voit viala grea?
,' 285.Vd displacemirosulde transpiraiie?
286. Cnticile rrd deranjeazd,
foartepulin?
287.VA irita s[ vede{ipe cinevafXc6ndcu st6ng[cieun lucru desprecare dvs. gtili
perfectcumseface?
288.Aveli tendinp de a trdi in prezent,frrd.a v5 g6ndila trecutqi nici la viitor?
289.Majoritateaoamenilormint din c6.ndin cdndpentrua reugi?
290.Vd dispiacesdvede{iun bbrbatneras?
29l.Dacdnu gdsitiun lucru,mai intii b[nuifi c[ cineval-a iuat saul-a mutatdin loc?
292.Existdcdtevapersoane ale c6roractevdirita in mod continuu? r,-r
293.vd'placesdaveli timprrlde a fi singu cu gdnduriledumneavoastrr?
294.Existiprea multe persoane,carerneritbo retribufiemai maredecit ceaa gefului
lor?
295.Veplac scenelede dragostela cinemasaula teatru?
296.Extstdmomentein caretoatdlumeaparesEfie impotrivadumneavoastra? s*
297. DacS'stAndla r?nd, cinevavi-o ia inainta,poatefi sigurca va aveade a face cu
dvs?
298.Ya?ntrebali adeseade ce oameniisepoariEagacumsepoartd.?
299. Aproapetoat6lumeasepoart6corect?
300.CAndsuntelimigcatsrifletegte, aproaperz6daulacrimile?

" i

il

. i
H

ii

l
NI

t-
(n

r \
(a
7.
D
 ar GZ
Chestion
Guilford-ZimmermanTernperamentSurvey
Acest chestionara fost elaboratde J. P. Guilford gi Wayne S. Zimmerman in
1949 li furnizeazl, descrieri nonclinice ale trls[turilor individua.lede personalitate
pentru consiliere in carierd, consiliere sau cercetare.Acest chestionareste folosit de
" psihologii organiza\ionaii,clinicieni, profesionigtiin personal,consilieri cu scopul de:
a mdsura trdsiturile \egate de personalrtate gi temperament, care prezic succesul in
diferite ocupalii; a identifica persoanelece au problemegi tipul problemelor cu care se
confruntd gi compietareainforma{iilor privind personalitateafolositoarein selecfiegi
dezvoltareprofesionaib.
GZTS se aplicd de la 16 ani in sus gi dureazdde la 30 -60 de minute.
Chestionarulconline 300 de itemi repartiza\ipe 10 scale- 10 fact,oride personalitategi
temparament(fiecarescalSare 30 de itemi):
G (GeneralActivity) Activitatea general[
R (R.estraint)Autocontrol, constr6ngere
A (Ascendance) As cenden\6,avtoapdrare
S (Sociabiiity) Sociabilitate
E (Emotional Stability) Stabiiitateemolional[
O (Objectivity) Obiectivitate
F (Friendliness)Prietenie.
T (Thoughtfulness)Meditalie
P (PersonalRelatic'ns)Reialii personale
M ( lvfasculinity)Masculinitate.

trnferpret&rearezultatelar Ia testmlGZ
G - ACTI\'trTATE GENERAN,A
Activitatea generaf6se referi la aspecteprecum pl[cere pentru ,'ritezd,grabd,,
vitaiitate, piin de via\d, produclie qi eficienlE, versus lent, deliberativ, obosegteusor,
: :
ineficient. t i
, un nivel ridicat indicb impulsuri putemice, energie, activitate. Este un bun i t

inciiciu in asocierecu aspectelefavora.bileale altor calitd\r, dar poate fi gi mai r6u

asociat cu defecie. O activitate intensi are drept efect exagerareamanifestdrii altor
calit[ii. Din multe puncte de vedere,poate fi considerat[drept vn catahzator.Dac[ un
individ este inclinat spre dominafie,niveLul ridicat in G va accenfuaaceasti tendin{6.
Dacd are un nivel ridicat in scala T (tendin![ spre meditalie) qi in G simultan, atunci
reflexia gi planurile sale vor fi mai operative, meditalia sa fiind impiedicat6 s[ se
transfotme?nfilosofie steril5.
lriiveiul sc6zutin G poate accentua nivehrl scdztstal scalelorS (sociabilitate),A
(ascendenla)sauE (stabilitateemotionald).
Nivelul foarte ridicat in G poate fi indiciul unui comportarnentmaniac, care
cuprindein mod obignuitmulte actefrcute la int6mplaregi cu risipE de efort.

a^4
:-
 i Nivelul f,oartesclzut in G poate rezulta dintr-o starehipotiroidianl, o stare
anemici sau alte catrzefizice de inactivitate.Lao persoanatf;nir[, nivelul foarte
. scizut in G indicl necesitatea ef,ectuiriiunui examenmedical.
R _ AUTOCONTROL. CONSTNATqCPRE
Aceastbscai5'prezintdautocontrolcu aspecteprecumseriozitate,deliberare,
pbrsistenld versusindiferen!6,irnpulsivitate,plEcerepentruexcitare.
Niveiul sc6zutin R indic[mn individ impulsiv,nep6sdtor,care se adapteazd
greufuncliilor de r[spunderegi ceiorcaresolicit[ st5pdnire de sine.
Niveiul ridicat sugerc'azdun individ prea cenzuratpi excesiv de serios.
Poziliaoptimbpe aceastiscaldestemediasaupulin deasupra mediei.
Esteposibii ca o constrdngere purernio[asociat6cu un nivel ridicat ?nscalaG
(activitategeneraid)sd indiceun conflict intern gi un pericolpentru sdndtatea
mental5.
De asemenea,o constrdngere putemicd asociatdcu un nivetrridicat in scala G
: (activitategeneralS) s6indiceo lipsade randament.
A _ ASCENDENTA
Scala reprezintdasceoenla,
bcala reptezLrfia autoan6rare. persoana conouce
a specteprecum autoaparare,
asceden!a.aspecte conduce,
vorbegtein pubiic, estestIpAnSpe sine versus ezitare,persoanaesteplind de precaufie.
Se pare c[ nivelurile inferioare pragului de 6 ar trebui sE fie eiiminatorii in
seleclionareacadrelor de conducere.Aceasta depinde totugi de firnclia gi categnria
personalului selectat.Ascendenlaeste totupi o nota relritivi gi necesitateasa vanazd
dup5.personalitateacelor condugipi dupb importan{acontactelorindividuale.
Un nivel prea ridicat in A poate deveni nefavorabil dacd este asociatcu un
nivel scf,zutin scalaF (bunavoin!6-prietenie).La o astfel de persoan[ ar putea exista
tendinla de "a calca pestecadavrelecelorlalfi". Este foarte important ca un nivetrfoarte
ridicat in A sb fie echilibrat de niveluri favorabile in scalele T (meditalia), R
(constr6ngere),
M (rnasculinitate)
gi F (bun[voin{E-prietenie).
S - SOCIAtsTLITATE *\
Scaia mdsoardsociabilitatea- a aveamulli prieteni, a cdutacontanctesociale
versusprieteni pulini gi timiclitate(introversiesocialS).
Aceastdnotare este util[ ?n orientareaprofesionai5gi ?n toate cazurile in care
trebuie sEse lind seamade parlicipareasocial6.Nivelurile ridicate fa![ de cele scd.zute
u;nrcheaz6,contrastul dintre cei care se sirnt in largul lor impreun6 cu ceilalti, care se
bucurf,de companiasemenilorgi stabiiescugor contacte,fala de cei care se inchid in ei
ingigi,fiind rezewali gi greu de pbtruns.AceastEtrasaturdeste prea pulin imporlanid
in privin{a reugitei profesionale.DacE selec{ia s-ar reduce ia doi candida{i, aparent
egaii ca valoare,probabil cd ar trebui ales cel care are un nivei mai ridicat in S (ma'i
ales dacd unul are o notare superioardlui 5 iar celblalt o notare inferioar[ lui 5), in
special in cazul ocupdriiunei funclii carereclam6o persoan6 sociabii6gi cordiald.
E - STABILITATEEMOTIOI\ALA
, Scalaindicdstabilitate dispoziliei,optimism,caim
prin egaLitatea
emolionalb
versus fluctuarea dispoziliei, psihism, reverie, excitabilitate,sentiment de vinovSlie,
neligniqte,singurS.tate
gi o proastf,s6nf,tate.
Un nivel ridicat ?nE indicb optimism, bunb dispozilie gi stabilitateemotionalh.
Totuqi, un nivel foarle ridicat in E, asociat cu un nivel scbzutin scala G (activitate
general6),poate indicaun individ apatic,flegmaticsauleneg.

' I
 --1
|

Un nivel foarte scbzutin E este,?ngenera.l,semnulunei boli mentale,sau,in

alli termeni, a unei tendintenevrottce.
O - OBIECTIVITATE
Obiectivitate este caractertzatdpfin hiposensibilitateversus hipersensibilitate,
centratpe sine, suspicios,intr6 in neca.zrxr.
"' Nivelul ridicat in O indicl altruism, iar nivelul scEzutindici susceptibilitategi
hipersensibilitate.Pentr:ua reugi, se pare ci o persoandpoate fi fie foarte obiectivl fie
faar1;esubiectiv[. Un nivel prea ridicat in O poate arutacd subiectul este excesiv de
insensibil gi poate daunasensibilitatii altora. In consecin\h,o astfel de persoandpoate
"r5ni" inconqtientpe cei din jur. Un nivel ridicat in O ar tretrui contrabalansatde un
niriei ridicat in scalaT (meditafia).Degi o astfel de persoand, n-ar simpatizape al1ii,in
schimb i-ar putea observa cu atenfie,pentru a gti ce esteindicat sd facd sau sd spun6 in
reia{iile dintre ei.
Un nivel sclzut in O asociat cu niveluri sclzute in scaleleA (ascendenfd),G
(activitate generaib)sau F (bunivoinf6-prietenie),arat[ cd rndividrl poate s5 suferein
ticere. Irtrivelurisc6zute?n O qi in scalaF (bunivoint!6-prietenie),asociatecu niveluri
ridicate in scalele A (ascenden!5)gi G (activitate generaiS)duc la concluzia unor
probabiie dificultbli de ordin clinic. H

F'_ EUIqA\iSINTA _ PRIETENIE

Scaia indicl prietenie prin toleranla actiunile ostile, acceptareadominlrii,
respectpentru ceilaili versusostil, cu resentirnente,dorin!ade a domina, dispre! fala de
allii.
Un nivel ridicat in F poate insemna lips[ de combativitate,impinsi p6n[ la
"pacifisrn, sau o atitudine sbndtoasdqi realista in fa{a injuriilor gi frustr[rilor. Poate
insernna,de asemenea,o nevoie presantdde a place,o dorin{Ede a fi iubit.
Un nivel scEzutin F poate insemna ostilitate sau atitudine combativd. Dacd
aceast6,atitudine este condrolatd,poate fi consideratl o calitate favorabil[ in multe
situalii.
Multe personalit5.{i de rang inalt pot aveaun nivei inferior mediei in F. Degi ele
nu sunt intotdeaunapersoanele cu care este plhcut s[ lucrezi, existb gi avantaje
determinateCe prezenla1or.Ahrnci cdnd un cadru de conclucerekebuie sd lupte pentru
bun5.starea coiectivului sdu,un nivel prea ridicat in F esternai pulin avantajosdecdtun
nivel prea scbzutin F.
Printre indivizii cu niveluri scSzutein F se afld aceiac5.rorale place autoritatea :
pentru satisfacliace decurge,Jin ea. in funcliile de conducere,acest. p.rrourr." sporesc
conflictele qi demorahz,eazd subordonalii.
T - R.EFLEXMTATE, h{EilITATIA
Scala indicd refexivitatea,observl pe al1ii qi pe sine, echilibru mental versus
interesfa{Ede activitati concrete,se descump[negteugor(gdndireintrovertl).
Persoanelecu un nivei ridicat in T sunt introrzerti{iicare au un avantaj slab, dar
sigur, in foncliile administratirre,?n raport cu persoanelecu un nivel sc6zut ?n T (cei
extroverti{ii). Deoarecesunt ocupa{i cu antura.julior social, extroverli{ii nu sunt nigte
fini observatoriai celorlaili gi ai lor ingigi.Nu sunt subtili gi le lipsegtetactul, Nu le
placesdreflectezegi nici sd facdplanuri suslinute.

s6
 P - RELATIT PERSOI,IALE
Scala m5.soardrelaliile personale,toleran{a oamenilor, incredere in institu{iile
socialeversuscaut6mereugregeala,criticd instifuliile,suspicios,igi pldngede mil5.
Dintre toate scalele,scala P este in mod regulat puternic imprlicatl in cotarea
reia{iilor urnane. Ea repiezintb punctul central a ceeace se numegte"in{elegereacu
ceilalli", la niveluri diferite ale orgamzdrli ierarhice.
Un nivel ridicat in P exprimd toleranfa,inlelegereaceloriaili gi a slSbiciuniior
ior. Un nivel sc[zut ?nP semnific[ insistenlaasupragregeiil.orgi tendinla de a critica
institutriilegi persoanele.Persoanelecu nivel scdzutin P sunt inapte s[ se inleleagdcu
ceilalli gi nu sunt indicatepentru funcfii pubiice gi adminiskative.
M _ MASCULII{ITATE
Scala m6soar5 masculinitatea, interese pentru activit6li masculine, nu se
dezgust[ ugor, aspru,dur, igi inhibd expresiaemotilor, dezinterespentru imbrdc5.minte
gi stil versus interes in activitS{i qi preocupiri feminine, se d,ezgust[ugor, temdtor,
romantic, exprirnEernoliile.
Un nivel foarte idicat in M aratd cd individul se compofia intr-un fel
caracteristicbdrbalilor qi va fi deci bine inteles gi acceptatde cdtrebirbali.
Un nivel ridicat moderatin Id araldcd persoanava apdreaca fiind buni gi pulin
simpatic[; ea poate cbuta sd compensezeunele tendin{e feminine sau sentimentede
sldbiciune relevate prin alte tr[sEturi aie inventarului. Cele mai bune ca.dre de
conduceresunt probabil acelea ale cbror tendinfe naturale mascuiine sunt temperate
prin deiicatele gi calitbli de ocrotire care le dau sentimentul responsabiiitSliifa\d de
grup. Femeile car:eau un ni'rel ridicat in M au avLlt, probabil,
experienle viriiizante in cursul asocierii cu ceibiait sex, se pot revolta hnpotriva
rolului feminin, incercAnda-gi lua un rotrmasculin,respingAndu-gi feminitatea.
OBSERVATTI FINALE
Exist5 nigte indici de invaliditate probabild a notelor carepot fi foiosili in cazul
acestuitest. Unul dintre ei e-stenumdrul semnelorde intrebarefurnizate ca r6spunsuri
de c6tre subiect.Un mare numf,r de senmede intrebarepoateinsemnacd subiectulnu
se cunoa$teprea bine pe ei insuqi sau c5 nu are increderein ceea ce gtie despre el
insugi, sau mai iroate deserura rczewd sau disimulare. tn ma.joritateacazurilor este
bine sd se abordezesubiectul prin convorbire discretd gi si se incerce determinarea
canzelor.Daci existdcooperare,se poatereiua testul.
Cantitateatrimifbtoierabild a rbspunsurilor"?" nu a fost detenninatdernpiric, dar
se sugereazl,cd mai mult de 3 "?" pe o scal[ sunt suficiente pentru a invaiida nota
corespunzf,toare gi deci gi nota globai6.
Afurici cind toate notele sunt favorabile,fiind toate sau aproapetoate supertoare
mediei (5), afunci este indiciu de alterare genetald.Statistic,existd o posibilitatefoarte
scS.zuta caun individsdaiba10,9 sau8 notedeasupramediei. Prinanalogie,unprofil cu 10
sau9 note sub rnediepoatefi suspectatde aiterarein sensnefavorabil.Confirmareaacestor
ipoteze trebuie cautatain convorbireapersonaldcu subiectulsau prin alte infomralii
suolimentare.

i"t-i
 E"P.Q.

fnsfuuctiuni: Chestrionarulare 90 ?ntreb5ri,care se referd la modalitbli in care

oamenii se compofiE,se manifest5in anumite situalii, precum pi la o serie de opinii,
pdreri,pe care oricine le poate avea.Cititi cu a.tenlieftecareintrebaregi alegeli una din
., cele doul variantede r6spuns:Da sau Nu, dupd cum vi se potriveqtesau nu conlinutul
respectiv: Da, in cazul ?ncare intrebareavi se potriveqte,I{u in cazulin care intrebarea
nu este adevlratS.pentru voi. Dac[ uneori vi se par potrivite ambele rlspunsuri,
gdndifi-v[ bine gi alegefi numai unul, pe cel care este adev[rat in cele rnai multe
cazuri, cel mai adesea.Varianta de rdspunso ve{i scrie ?ndreptul numdmlui intreb[rii.
La acesttest nu existS rispunsuri corecte gi grepite,fiecare are drepful sd se
comporte intr-un fel propriu qi sE aiba pdrerile salepersonale.Important este s[ citili
cu atenlie intreb5riie, sd inlelegeli corect sensul lor gi sb rlspundeli cAt mai sincer.
CAndnu inlelegeti sensuiunor cuvinte sau al unor fonnulbri. solicifali explicalii chiar
pe parcursuldesfbgurdriiprobei.
Ittrui[sali nici o introbarsfbrd rispuns.

1. Ai preocupS.ri preferate,multe gi diverse?

2. trnaintede a face ceva,te opregtipentru a reflectaasupralucruriior?
3. fi se schimbaadeseadispozilia?
4. Te-ai lSudatvreodatEcu ceva desprecare gtiai ca de fa.pta fost fbcut de aitcineva?
5. Eqti o persoanavorbdreald?
6. Te supar6situa{iade a fi clator?
7. Te sinili uneori ,,pur gi simplu nefericit" fErI rnotiv?
' B. Ai fost
vreodat6lacom sd iei mai rnt"lltdecdtparteace !i se cuvenea?
9. iii incui cu grijX casain tirnpul nopfii?
10.Te considerimai.cur6ndr.'ioi,vesel?
I 1. Te-ar fulbura vedereaunui copi.lsau animal caresufer6?
L2-Te necdjegtiadeseapentni lucruri pe carenu hebuias[ le fi f,cut sausb le fi spus? 1 j

13. DacE promifi cb vei fbce ceva, te lii intotdeaunade cuvdnt oncdt ar fi de nepi6cut
(greu)?
tr4.De obiceite sim{i in largul tdn ia o petrecerevesel5?
15. F.gtiCIpersoanairitabllifl
16.Ai dat vreodatdvina pe cinevapentru un fapt de c;aregtii cd era vina ta?
tl . itriplacesd faci noi cunogtinlein societate? l

lB. Crezi cI sistemelede asigurdrisunto ideebund?

I9. Foti s[ fi jignit cu upurin{I?
20. Sunttoateobiceir-lrile tale,bnne gi de dorit?
21. Te simli de obiceiin umbr[ (egtiretras)la petrecerigi reuniuni?
22' Ai luat medicamentesau substantecare ar putea avea efecte dbundtoare sau
periculoase?
23: Tr: simli adesea,,saful pAir[ in gat"?
24.li-ai ?nsugitvreodatdcevacareaparlineaitcuiva?
25.Iti placesI mergidesiir,,societate"?
26. Jignegtioameniipe careii iubegti?
27. Ai adeseasentimenteclevinor,Itie?
28. Vorbegti cdteodat[desprelucruri, pe carenu le cunogti?
29.In generalpreferi sEcitegti,in loc s5te intdlnegticu alti oameni?
30. Ai duqmani,carear vrea sd-ti facdrdu?
3 L Te considerio persoananervoasl?
32. Ai mulli prieteni?
33. iti plac glumele saufarsele,careuneori pot jigni oarnenii?
34. Egti un ofii care-giface multe griji?
^- + .r, . &
35. in copilariefEceaitot ce !i se spuneafardmnrmur?
36. Egti increzdtar in norocul tiu?
37. Bunele manieregi curElenia camteazb mult pentru tine?
38. Te fr6rn6nli in legdtur6cu unele lucruri ingrozitoarecare ar putea sd se int6mple?
39. Ai stricat sau ai pierdut weodat6 ceva ce aparfineaaitcuiva?
40. Faci de obicei primul pas cAndte irnprietenegticu cineva?
41. Te consideri?ncordat, ,,subtensiune"?
42.Eqti in majoritateacazurrlort[cut cAndegti cu alli oameni?
43. Consideric[sdtoria ca fiind de mod6 veche si c[ ar trebui si se renunlela ea?
44.7e lauzi pulin uneori?
45.Ilivine ugor s5inviorezi o petrecereplictisitoare?
46.Te plictisescoameniicareconducautomcrbilulcu grija?
47.I\i faci griji pentrusdndtateata?
48. Ai spusvreodatdcevardu saujignitor desprecineva?
49. Iti places[ spuiprietenilorglume gi povestiricvrhz'z?
50. Itrifac lucrurile,,in mod constant"aceiagiimpresie?
51. Cdnderaicopil,eraiuneori'obraznic cu pirinfii?
52.I\i places5te integreziintr-o ,,societate"?
53. Te ingrrjoreazdsd gtii cd ai.fbcut gregeliin munc[?
54. Suferide insornnie?'
55. Te speliintodeaunape mAiniinaintede mas[?
56. Ai intodeaunaun rdspuns,,9*& pregdtit"cAnd{i se adreseazd cineva?
-- ?..
57. iti placesdvii ia intdlniri, cu mult timp inainte?
58.Te sim{ifrecventapatic,obosit,fbrdmotiv serios?
59.Ai trigatvreodatlla joc?
60. I1i placesd faci iucruri in caretr:ebuiesd aclionezirepede?
61.Este(a fost)mamata o femeiede treabd?
62. Ai adeseasenzaliacdvrala e foarle plictisitoare?
63. Ai profitat vreodat[ de pe unna cuiva?
64.Te angajezifrecventin mai multe activitSli decAtili permite timpui t[u?
65. Sunt(mul1i)oamenicareincearcdsdte evite continuu?
66. Te preocup6mult aspectult6u?
67. Crezi c[ oameniiigi pierd prea mult timp ingrrjindu-sede viitorul lor prin economii
gi asigurlri?
68. Ai dorit vreodatl sEfii rnort?
69.Te-aieschivade la plataimpozitelor,dacdai fi sigurcd nu vei fi prins?
70.Po{is5"animi o petrecere?
71.incercisAnu fii nepoiiticos cu oamenii?
12. Te framAnliprearnult duir[ o intdrnplarenepldcutl?
73. Ai insultatvreodatdpentrua se facecuurvrei tu?
 i l

1 .

74. Cendmergila garaii seintimpl5 adesea sdajungila trenin ultimul minut? i

:
1
i

75.Suferide,onervi"?
T6.Prieteniiletaleserup ugor,fard,vinata?
77. Te sirnliadesea singur?
78. Tu faci intodeaunilceeace sfEfuiegti pe altii s[ fac6?
79.ifiplace cdteodatd sds6cdianimalele?
80.Te simli jignit cu upurin[E,cdndoameniii{i gdsescdefecte,}ie personalsaumuncii
pe careo faci?
81. Ai intdrziatvreodati la intdlniresaula serviciu?
S2.itiplace ca in jurui tdu sd fte zgomorgi agita{ie?
83.Iti placeca altor'oameni sdie fie ftic6 de tine?
84. Te simli uneoriplin de energie,iar alteorilipsit de vlag6?
85. Ti seintamplduneorisi amanipe mdineceeace trebuiesEfaci azI?
86. Egticonsiderat de ceilailica fiind foarteplin de ,,via7d,,?
87. Unii oameniili spunmulte minciuni? n
u

88. Egti neincrezitor(bdnuitor)in leg6tur6cu anumitefapte?

89.Daci ai fbcuto gregeald, egtilntodeauna dispuss5admiliacestlucru?
90. Te-arintristafoartemult un animalprinsintr-o capcand?

{ 1

r i

*::, t ,.t

r"'l
i l
t !
t l
a i

f,*r

i*{
t t
: l
r=lJ
i

q
l

;-;
i t

ii
 Chestionarul EPQ - Foaie de rispuns

Numeleqi pnenumele VArsta

Sex Data examinlrii

{l
 EPQ

Scurtistqrica testelorde personalitate Eysenck

,,Primulchestionardin seriatestelorde personalitate a fost MMQ (Maudsley
N4edicalQuestionnairei, Eysenck,1952),careprin cei 40 de itemi urmirea m[surarea
o factorului N (nevrotism sau emo{ionaiitate).Acest chestionara fost urmat de MPI
(MaudsleyPersonalityInventory)carecuprindescalepentrumdsurarea lui N gi a lui E
(Extraversirrrne-Introversiune). MFI-ul (Eysenck,1959)a fosturmatde EPI (F.ysenck
PersonaiityInventory,Eysenck& Eysenck,1964),acestaadaugdndo noua scalaL
(Lie - minciuna)pentrua m6suradisimularea. Principalulavantajal EPQ (Eysenck&
Eysenck,I975) a fost introducerea unei noi scale,nurniti P, (Psihotisrn).Subiiniem
faptul c[ acest termen imprumutat din psihiatrie nu sugereazl prezer\a unor
caracteristicitipice tulburbrilor de tip psihotic. Scala este agadarfoarte utill in
m[surareadimensiunilorde personalitate ale unor persoanenonnale,iar termenulde
psihotismse referl la o trlsbturSde personalitate fundamenta\d.,dispozilionalb,care
esteprezentdin gradediferitela toatepersoanele. Aceastatrbs6tur5 poatepredispuneo
persoana Ia a dezvaltaanornaliipsihiatrice.Ins6,posedarea uneiastfelde predispozilIi
estedepartede a indicaprezenlauneipsihozegi doaro rnicl proporfiedin populaliacu
scoruriridicatela factorulP dezvoltdpsihozepe parcursulvielii.
EPQ-R, fonnarevizuit6confineo versiuneradicalimbunatS,lit5 a scaleiP, dar
gi versiuni noi ale "scaielor Extraversie(E) si Nevrotism (1.{).De asemenea,
chestionarul con{ineo scalade Minciuna(L, I-ie), de 21 de itemi,precumgi doudscaie
secundare: o scalade Adiclie (A), cu scopulde a detectapersoanedependente de
substan{e, sau caresunt srisceptibilela o astfel de dependen{a, precumgi o scatraC
(Criminalitate), cu scopulde a identificapropensiunilespredevianfd,delincvenfdsau
infracfionaiitate" (testcentral.ro)
EFQ- E1'sench Fersonality Questionaire
EFQ a fost eiaboraf'de FtransJurgenEysenckgi soliasaSybilEysenck,in 1975.
Chestionarul con{ine90 itemi, cu r[spunsuribihotonice:Da, Nu, ce punein eviden!5 f t
dirnensiunile esenlialeale personalitA{ii
gi eventualelepersonaiitdlidizarmonice. EPQ a t

are5 scale:L- minciund;E -extraversie/ ir"troversie; -

N nervozitate, P -psihoticism,
C- comportament deviant.Chestionar,.:.1
poatefi administratindividua.lsau coiectiv,
dureazd 30 - 60 deminute.Scaiaa fostrevizuit5in 1985.
ScalaL - rninciuni
Aceastdseal6mEsoarS. confonnismuluisocial- tendinlade a acceptaca fiind rd
aderrdrat ceace estedezirabilsocial,tendinlasubiectuluide a distorsiona iu.crurile,de
a disimula,tendinlade a ingelaexaininatoru|, caz?ncarescalapoatefii consideratd un
indicatoral minciunii.Scalacuprinde2I de itemi:
- 6 itemicu r[spunssemnificativ Da: 13,2A,35,55, 78,89.
- L5itemicu rS"spuns senlr.ificativ
Nu: 4, B, 76,24,28,39,44,48, 5I, 59,63,69,73,
B l ,8 5 .

' ;

: l

i i
tt
:"u
 ri,i

SemnificatiascaleiL
Cota bruti la scala L se calculeazd,fbcAndsuma itemilor semnificativi (fiecare
item sernnificativprimegtecite un punct). Cota brutb se interpreteazdastfel:
0 - l6 - sinceritaterS.spunsurilor;
I7- 19 - ugoarddenaturarea adev5.rului;
20-'21- subiectulminte.

ScalaE - Extraversie - trntroversie

Scalacuprinde 2I de itemi dintre care:
- 18 itemi cu rEspunssemnificativDa: l, 5, 10, 14, 1.7 , 25, 32, 36, 40, 45, 49, 52, 56,
6 0 ,6 4 , 7 0 ,8 2 , 8 6 .
- 3 itemi cu rdspunssemnificativNu: 21,29,42.
SemnificatiascaieiE:
Cota bruti la scalaE se calcul,eaz6, fbcdnd suma itemilor semnificativi (fiecare
item semnificativ prirreqte cite un punct). Cota bruti se in-terpreteazE. astfel:
0- 9-introversie;
1 0- 1 3- z o n ame d i e ; ti
i

1 4 - 2 1 - e x t r a ve rsi e . i:

Valorile obfinute distribuieindivizii intre 2 poli: l

IglrclleftUl_!zu (note brute mici) este o persoandt6cut6, retrasl, introspectivS,

{ine mai inult ia carJi decAtla oameni. Este rezervat,distant cL}exoeplia prietenilor
intimi. igi line sentimentelesub control sever, rar se compod[ agresiv, nu-gi pierde
firea ugor, nu aclioneaz[ irnpulsiv. Nu-i place surescitarea,tra.teazd probleme vietii cu
seriozitate,agreeazb, un mod db viali organtzat,igi planific[ meticuios acliunile sale,
este consecvent qi stabil in activitate, respect5 nonlele gi acordd o mare valoare
stanciardelor etice. Are un tonuspesimist.
Extavertitul tipic (note brute mari) este sociabil, amator de petreceri,are muili
prieteni, are nevoie de persoahecu care sd discute. Trdiegteemolii puternice, reactii '
afective nest5p6nitegi ampie; sentimentelenu sunt linute sub un conttol strict.te .
..:i:l
optimism. fdr[ griji, ii piace sd ridb gi s[ fie vesel. Are nevoie de excitare,igi asumb ri :
..'.
riscuri necaiculate,ac{ioneazd.sub influenla momentului, este sponta.ngi impuisiv. ii
plac schirnbf,rile,preferd g[ aclionezegi sd fie in permanentdmigcare;pot fi perceputi
ca persoanenepdsitoare, ce au osciiafii in activitate. Extravertitul tipic tinde sd fie
agresivgi igi ieserepededin fire, reaclioneazipromt ia frustrare.
ScalaI{ - Neurotism (instabilitate emofionald)
Scalacuprinde23 de itemi toli crl r[spuns semnificativDa: 3,7, 12, 15, L9,23,
2 7 , 3 1 ,3 4 ,3 8 , 4 1 ,4 7 , 5 4 ,5 8 ,6 2 ,6 6 , 6 8 ,7 2 ,7 5 , 7 7 , 8 0 ,8 4 ,8 8 .
Cota bruti la scalaN se calculeazl,fEcdndsuma itemilor semnificativi (fiecare
item semnificativprimeqtecite un punct). Cota brutd se interpreteaz1, astfel:
0- 9 scormic;
10 - 15 - zonarnedie;
"
16 -23- scorritlicat.
 SenrnificatiascaleiN
Notele brute mari caractertzeazdun individ cu nervozitatecrescutbmarcat de
nelinigte,preocupatconstantde situa{ii neaqteptatece ar putea surveni qi fa!5 de care
ciezvolt5reactii ernolionalede puternic[ anxietate.Este un anxios, ingrijorat de sine
insugi,morocinos gi deprimat.Persoanaeste excesivde emotiv6,labil6, capricioasd
'"uneori deprimat[, reacfioneazdprea puternic la toate ripurile de stimuli gi ii este
ciificilErevenireadupd fiecare experienf[ emofionald.Este o persoandgreu adaptabil[,
uneori deruldnd reaclii inadegrrate.Adesea nu doarmebine gi are tulburdri somatice.
Dacd persoanaeste qi extravertdatunci devine ultra sensibildiar neliniqtea rnerg6nd
pdn6la agresivitate.
Persona de la polul opus este stabitr[ emolional, prezintl, un grad crescut de
integraregi autocontroicrescut.
In func{ie de ceie 2 scaleExtraversiunegi Neuroticism,Eysenckdeterrninbtipul
de temperament. i

Dac[: scorurilede la E gi N suratrnari avem tipul coleric.

Dacd arnbelescoruri sunt sc6zutela E gi N averntipui flegmatic.
Dacd avem scor mare E gi scor mic N avem tipul sangvin.
Dacd avem scor rnareN gi rnic E averntip melancolic.
ScalaP - Scala de plsihotism
Psihotismul este o dimensiuneprezentdin gradevariate la tofi oarnenii gi doar
la un procent rnic dinh'ecei cu scoruri foarle inalte esteposibil sEapar[ o psihoz6 de-a
iungul vielii. Un termen echivalent pentru psihotism este pentru Eysenck cel d.e
duritate,fEc6ndreferire la un set de atitudini caLese opun sensibiiitetiiqi consideraliei
gi nu sunt iegate de axa radicalism - conservatorism.Empiric autorul a demonstrato
" corela{ie ?nalti intre
notele ridicate la P gi noteie ridicate la scala de duritate ?n
atitudini. A.utorul considerb cd schlzofrenia este plasatd ia un capit extrem aI
dirrensiunii P, care include de asemeneacriminalitate, psihopatiegi tulbur6ri de tip
maniaco-depresiv.
Datele de cercetareacumulatedup[ 1990 indic[ faptul c[ scoruri inalte oblin
persoanelecu conduitEantis:ocia16, consumatorii de droguri, delincvenlii, crirninaiii,
persoaneleagresive, cei care prefer5 fihnele violente, sadomasochigtii,cei cale au
practici sexualeinsecure,suicidarii (idea{ie gi comportament)gi chiar persoanelecu
derpinderislabepentru studiu. Unele studii indicd faptul cE psihoticii sau schizofrenii
obfin scoruri rnai inalte dec6tsubieclii din ioturile de control,dar nu oblin scoruri la fel
de inalte ca subiecliiantisociali.
Scala cuprinde 25 de itemi, ce confin caracteristicidetemrinateia persoanecu
comportament antisocial: tris[turi iinpulsive, sadice, antisociale qi care lin de
nonconformism,precum gi eiementede idealie de tip paranoid.
Scalaconline 25 iterni din care:
- i4 itemicu rf,spuns semnificatir'lla:
2?,26,30,33, 43,46,50,65,67,74,76,79,B-?, 87.
- 11 itemi cu rdspunssemnificativJrlu:2, 6, 9, I 1, 18, 37, 53, 57,6I,7I, 9A.
 SemnificatiascaleiP
Cota brut5 la scalaP se calculeazbfEcAndsuma itemilor semnificativi (fiecare
item semnificativprimeqtecite un punct). Cota brut5 se inteqpreteazlastfel:
0- 5-scormic;
6-9-scormediu;
* 10-25-scormare.
Notele brute mari exprimd agresivitategi rdcealEafectivd mergAndplnd Ia ostilitate.
Subiecfulcu scor inalt estesolitar,nesociabil,atremereuprobleme,nu se poate adapta.
Poatefi nep5sltar fatd de ceilalfi, autoritar, insensibil, deseoricrud gi,,inuman", lipsit
de sentimentegi empatie. fi phce s6-gi batd joc de oameni qi s6i necdjeascS.Este
predispus^la duritate, este ostil cu ceilalli, cu rudele, prieteni, agresiv gi cu cei
apropiafi.Ii plac lucrurile ciudateqi neobignuite,cu inclinaJ.iipentru senza\liputernice
gi pericol, cu tendin{e de asumarea riscului fbrd sd analizezeconsecinfele,el fiind
prototipul neadaptatuluifiind respinsde cei din jur gi carenu-gi gdsescnic6ieri locul.
Alte date de cercetareindic5 diferenle intersexualepen,truscaleleN gi P. Astfel,
baielii prezintd,scoruri medii mai inaite decAt cele feminine la scala P iar fetele au
scoruri mai inalte Ia scalaI.l. Acest fapt paate fi explicat par\ial prin considerareade
c5'tre modelul social comun a agresivit5lii gi ostilitSlii ca fiind descriptori ai
comportamentuluimasculin.
Scala C - Scalatulbur6rilor cornportamentale
Scalaesteutilizatd ca predictoraldelicvenlei saurecidivismului, cuprinde34 de
itemi:
- 2 8 i t e m i c u r6 sp u n sse mn i fi ca tiD v a: 3,7, 12, 15, 79,22,23,27,30,31,33, 38, 4I,
4 5 ,4 6 ,4 J , 5 4 ,5 9 ,5 2 , 6 5 ,6 9 ,7 0 , 7 4 ,7 5 ,7 6 , 7 7 , 7 9 ,9 7 .
- 5 itemi cu r6spunssemnificativ Nu: 2,9,18, 53, 57.
SemnificatiascaleiC
Cota bruti la scalaC se calculeazdfbc6nd suma itemilor semnificatirri(fiecare
item semnificativprirnegteciG un punct). Cota brut[ se interpreteazdastfel:
lJotele brute mari sunt predictive pentru un contpofiamentantisocial pentru
conduite deviante de diferite gravitali mergdnd p6,ndla cele care intrd in categoria
deiicventei.

J
 ChestionarulSchmiescheck

Instructiuni: "Chestionarul pe carevi-l prezintcuprinde88 de intrebiri. Citifti

cu ateniiefiecareintrdbare,reflectaliasupraei gi rispundefi numai cu DA sau I{U
' dupb cum vd este caracteristic. Marcali prinh-un rrxfr in foaia de r[spuns varianta
aleas6.Trebuie sd rbspundeliIa toate intrebirile in ordineanumerotbrii1or.Solicitali
explicaliidac5nu vi esteclardsitualiata caresereferdinfrebarea. AvAndin yederec[,
prin acestchestionarse surprindanumiteaspectecomportarnentale, estein interesul
dumneavoastrd sdnu rdspundeli la intdmplare.Timpul,Celucruesteliber."

Rdspundelicu DA / NU la urm5toareleintreblri,

f . in generalsunte{iun om voiosgi fEr6griji?

2.In generalsunte{isensibil(d)la jigniri?
3. Ve dau,uneori.repedelacrimiie?
4. Dupd ce ali terminat cu bine o sarcirr[ oarecarevi se intdmplb, c6teodatd,sd vE
indoili totugi cd ali fEcut bine qi nu aveli liniqte pdnd c6nd nu v5. convingeli incd o
datlfl
5. in copiiirie considera\icd a{i fost la fei de indtdzne\(Fleagi ceilaiiide vdrstadv.?
-
6. Dispoziliadv. esteschirnbltoare de la n]arevoioigiela mared.eprimare?
7. De obiceiintr-o reuniuneam.icai5 sunteliin centrulatenfieicelorialti?
8. Sunt zlle in cale,fEr[ nici un rnotiv aparent,sunteliimbufnat(6)qi iritat(a),?nc6t
estemai bine s[ nu vi seadr'eseze nimeni?
9. Considera{i c5 suntefio persoanE. serioasd?
10.Vi se?nt6mpiS sEva entuziasmafi foartetare?
11. V5.consideraliintreprinzdtor(Ft)?
uqorc6ndcineva\.ajignit?
12.lJitatri
13. Suntelirniiosriv(d)? : n
14. Atunci c6nd punefi o scrisoarein cutia poqtalI obignuili sb controlali dac[ i. l

scriscarea a intratcompletin cutiapoqtala?

I5' Aveli ambiliaca,laloculdemunc6,sEfili cel(a)mai bun([)?
i6. vE estesauv-a fostvreodatdf,icd de furtLrn[saude c6ini?
17.CredelicI unii oamenivi consider5 pu{inpedant(a) ?
i 8. Dispoziliadvs.depindede intArlplirile prin caretrece\l?
i9. Sunteliintotdeaunaagreat(d), sirnpatizat(Fl de ci"trecunosculiidvs?
20. Ave{i uneorist[ri denelirriqtegi de tensiune(incorclare) puternice?
21. De obicei,v[ simli{ideprimat(d) / apasat(6) deceva?
?2 vi s-a?nr6.mplat sdavelicrizedepldnssaucrizeneryoa.se (gocnervos)?
23.VZLestegreusdstalipe un scauntimp rnai indelungat?
24. c6,ndcinevari*afhcuto ned,reptate, lupta{ipentruinteresetredvs.?
25."Sunte1i capabil(E) sasacrificafiun animal?
26.Dacdperdeaua saufala de masdsuntpulinstrdmbesim{ilinevoiasb le indreptali
imediat?
77 genderalicopilvi erafiic[ s5r[r'6ne1isearasingur([)acasi? : l

28.Vi seschiilbl desdispozitriaf6r1 motiv?

 29. in activitateadvs profesionaldsunte{iintotdeaunaprintre cei mai capabili?
30. Ve infuriali repede?
31. Puteli fi citeodatl cu'adeviratvesel(6),exuberant(5) ?
32. Puteli uneori s5 trdili un sentimentde fericire deplin[?
33. AIi fi de acord s[ fi{i ihvitat(5) la o reuniunevese]d?
34. De obicei spunelioamenilordeschispdrereadvs.?
35. VA impresioneazdcumva dacd,vede{i singei?
36. Va incit6 activit[iiie carepresupunrf,spundereridrcatl?
37. Sunteli inclinat(d) sd intervenili in favoareacelor cdrorali s-a fbcut o nedreptate?
38. Ve esteteamdcAndvir duceli in pivnigi (c5m6r6)infunecoasi?
39. Preferali activit5tile migiloase in locul celor care pot fi fEcute repede qi frrd
nigallt?
40. Ve consideralio persoanasociabild?
4L. La gcoai[ vb pibcea(vd place)s[ recitalipoezii?
42. Ati fugit vreodatdde acasl"cdnd erali copil?
43. Considera\tcd.via\ae grea?
44. Vi s-a intAmplat sa fi\i atdt de tulburat(E) de anumite conflicte sau de supf,rdri,
incdt v-a fost imposibil s5v[ duceli la serviciu?
45. S-ar putea spune despre dv. c5, in general, nu v5 pierdeli ugor buna dispozilie
afunci c6nd aveli un insucces?
46. Dacd v-a jignit cineva,a\i face dvs. primul pas spreimpicare?
47.YA piac rnult aniriralele?
48. Va intoarceli uneori din drum pentru a v6 asiguracd acasSsau la locul ciemunci,
totnl estein reguli gi in siguran\d?
4g.Va simfi{i cdteadatdchinuit(d) de o fi'icEnelSmurit5od dvs sau cuiva dragi se \ra
intdmpla cerzarf,u?
50. Considerc+rr cd dispdziltadvs. depindede starea vremii?
5 1. V-ar displSceasd urca{i pb o scen[ gi s5 vorbili in fa{apublicului?
52. Dacd cineva v[ jignegteprofund qi in rrod intenlionatali fi in staresi v[ iegili din
fire gi s[ v[ incdieraylT
53. Va piac mult petrecerile?
54. Ve simli{i puternic descurajat(a)cdnd avefi decep{ii?
55. VA place lnunca unciedvs. trebuie sd organizalimult?
55. in mod obignuit vi unnirili cu t6rie icopul pe care vi l-a!i propus, chiar dacl
intArnpinalimult5.rezistenfd?
57. Puteli fi emofionat(E)pAni la lacrimi de vizionareaunui film?
58. Vi se intAmpld des sd nu puteli adonni reflectdnd ia problemele ziLnicesau de
viitor?
59. Ca gcolarle-ali suflatcoiegilorsaui-a!i i5satsEcopiezedup[ dvs.?
60. V-ar dispi6ceasEtraversaliun cimitir pe lntuneric?
51. Ve preocupdca acasbfiecarelucru si aibdun loc al lui?
62. Vi se intAmplsca dinrinealasd v5 trezili prost clispus(a),starecare s[ durezeuneori
cAtevaore?
63. VA adapta{iugorIa situaliinoi?
64. Avefi uneoridureri de cap?
65. Rddetides?
 66.V1puteti purta prietenoscu persoanelecare v[ displac,astfelinc6t aceqtias[ nu fie
congtien{ide adev6rateledvs sentirnente?
67. Suntelio persoan[r'ioaie,plin6 de viaf6?
68. VA deraryeazd(v[ supardirbu)hedreptatea?
69. Sunteli un categoricprieten al naturii?
70. ?ntrucdtnu sunteli chiar atAt de sigur(d), aveli obiceiul ca afunci c6nd pleca{i de
acasdSaulnergeli 1aculcare,sEcontrolali incd o datbgazele,apatatele,etc.?
71. Suntelio persoanaspelios([)?
72. Consumareaalcoolului poate determinao schirnbarea dispoziliei dvs?
i3. CoLaboralisau ali colaborat cu piS.cerein tinerelea dvs. la cercuri teatraie de
amatort?
74.Vleste c6teodat[dor Cedep6rtiri?
7S.in generaivd privi{i viitorul cu pesimism?
76. Suferi{i de schimbanbruqte qi radicale ale dispoziliei;uneori aveli un sentirnentde .";
bucurie, pentru ca, apoL,sfi cddeli ?ntr-ostare grea de amdtdciune?
77.VA esteugorsb crealibun[ dispozilieintr-o reuniune?
78.De obicei rdm6nelimultb vreme supbrat([)?
79. Sunteli puternic irnpresionat(a)de suferinlaaltor oameni?
isO.Atunci c6nd erali gcolarobignuiali s[ rescrie{io pagina pdtatdcu cernealS?
81. Se poate spune, cb ?n general vd ari$a\i faf[ de oameni mai rnult p,rudent(E.) 9i
b dnuitcrr(bSnuitoare), ciec6t increzdtor (incr ezdt<tare)?
82. Ave\i des cogrnaruri?
83. Sunte{i c6teodatl,teronztrt(a)de gdndul c6, fiind pe peronul unei gdn, a\t putea sd
rrd aruncafiinainteatrenuliri impotriva voinlei drr.?Sau c6nd prirzili pe fereastrl. de la
etaj, sd vh anurca{i?ngol?
8a. in general,devenili i'esei(d)intr-un loc pl6cut?
85. in general vd debarasali(v5 scapafi)uqor de problemeleap5.sdtoare qi nu vf, mai
{
gAridiliirleleula ele?
85. CAndconsumafialcooi devenili,de obicei impulsiv(a)?
; l

87. in tinrpril cliscu{iilorsunteli mai de grab[ rezervat{b)decdtvorb6re!(a)? i . ;

88. Dac[ ali coiaborala o rcprezerLia\ie teatrali v-a!i intra atAtde bine in rol incdt sd vE
uitati adevdrataidentitate?

DACA A.TI TERMINAT, Ntr REVENITI ASUPRAlNrnnnAR[LoR, CI

FREDATTFOArA nE R4SPLTNS.
 z,

(D t\ t+ (9 o, (\ 60 .(r r() eo t\ @
o) o 1\t 60 EJ.) F @
r\ co ct @ @ a @ @
(0 (c c0 F F- t\ F F- F\ F F F @

s(g >< ><

TJ >< X =
(f,

:
rt) I

v
q

L N
o

rct rl? (9 r'- 6) e r\j 6.r !i" r{?

q) rf} (g F- co ) C1 cq
r() rr
@
(g (9
$ \f, .+ sr -f rf, t() $a !{) u? !o !t) lJ) @
I

r.) (g
E X X >< >< =
(!'t
v)

z,

li
6J
o
rh
q)
(o oc 4) (\t (n =l u? F ac ct) 6a c) ET
X
(l'' o?
(\ "+
g\
E.()
4\,1 (!
F*
FI (\ 6T 60 CY' aa CD of) 60 (Y) eo cr) .+ "rf !f q si"
')
?-
(f,)
s(E >< x =
(J ><

=
z,
L

q7^

r e\ co .d ro q) F- oo t\
o) 6l Cf' \f ro q0 r.* o) r FI e! (\I

Z >
X = >< X =
t!,
 t l

-'!
t

i i

: , i ' , - r - i ; - - i - i " l * , * ' i - - t * i - ' * l - * - i* l * ; l ; - - - l - " i * t -

; ; i i i*; - i:; ii ;j ,, i ii ii ii i i : :,i ii i ii i i j i
,i i; -i !iriii ii-':
;I i r i i I : i: : ii ' :' I i ;i ii iI , ii I: i i
: : i I i i i i i i
i i i l i i ' i l i i i i i i i i i i i
i* i i i* -. '--- i*:*-,i , L-i ,:J^ i- i-: i* i*i--. , i -
,--'----
i i ' ; i i i

i i *i--i
i Ii,.j.Li,i.,
:ii .i.LLl
ii.i,-riIirii.ll-*li.-ii-L
il -L*i

lii|,i.i|,Lllll'.|iui.
i-i_,
: 1 ' ,i ,I , i i i i i i i i i , il i i : i i ; : i
;: ..
E

.r ; i I: Ii .!
i i ; 1, I i : i i I i I : j I i : i i I i i
j i i i ii r j r i , ; i j ,l i I i i : i i f : ,,
i : i
-J i ;
r
ai
i-( ,
i : j . : l

L I . ; . . - i , " " ; " " . ; - - ; _ . " ' ' i ' . ' l i ] ] ) : | 1 ] i i j

t , , j t , i 1 ,i ' , ' I
t ! i
* . i i : i i ; i l t

i r '
, ' . ' : -
t :
i l
, l

i i

i ; ', i i i i i ; i : '
i i
.
j i
i
i
t l t. .,i

i i ii t I i i ,i i i i t i
i i i i i i i i ,i i i i | : t : i i ; F l

it i i ; i i i ; i i i i i : i i j i , ' , i
! l
1 l
i l

: i j i i i i i : r i I : , i 'ii i i i i i
i ,

i
: i
-
I i i i i i 1i i i i i f''-i-i-i-i--'-;-;-i
i I : t I I i ' |
'i
.1 ,i 1 | | i i i : I I

i. ii ii i i- : ii- il. : i1 ri- ii* ii- : ii- ii-i ir iii ii ii i i i i i i

, p l
: i : t

i.d

:'i,i'ii
fii
t*{ l l
U

i ii i ii; ii iii , i ; i i i ir i ii i; ii iii i i

(A
E
l-l
t5
a
,-l
i(

o
i---:..--- i*.. ;-.- :*-': .- i.-*-i"*""i..- :^". :"* l-.-. i"_--i"""-.
; j j . i i r : : : i i i i
, ' t

;)
i ii ;i ri , i i i i ; i i , i j i t t l ii i
:
i l i , i i t I i i , i i
a :
;
:
) i
t
i
i
:
i
I
i
:
l
i . , , r :

t'( It (v)'O{'F
( \ . ( \ , C \
Ct ,O) : .f\
N . ( \ l . F : F : F

j F
rO'.*
F
:(v) ;N
F : F , F
,e C ) o,io:r.-j.,*;
w ' ; i i . i i , l , i : ' '
,#
r \ .
l
)
,
i
i
:
l
:
;
:
,
l
i ,
i
' t
:
:
t
i ,
i
' :
i i i i i '
r j
tl

i .
r
 Chestionar Schmiescheck
elaboratH. SCHMIESCHEK P,t
Chestionarul igi propune evidenfielea aspectelor care conduc spre diagnoza
unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instn:ment subsumat tipologiei
personalit5.liiclinice I accentuatedezoltati de Leonhard. Este construit in 1970 gi
studiul de traduceregi experimentareii aparfineiui Nestor (1975)
Chestionarulcuprinde "l0 scale,fiecare cu un numbr d.e12 itemi, B sau 4 itemi
corespunzAndcelor 10 tipuri de trdsbturi accentuate:dernonstrativitate,hiperexactitate,
hiperperseverenfa,nest6pAnire,hipertimie, distimie, cicicrtimie, exaitare, anxtetate,
emotivitate" (Minulescu, 1996, p. 348).
Prezentarea tipurilor de personalitate cu trflsdturi accentuate:
I. Tip demonstrativ: exagerat in gesturi gi vorbe, doreptesd fie in centrul
atenliei, s6-gi dea importan{E,sd iasl in evidenfd,,sE,captezeatenliacelor din jur, sd se
L.i
afinne; teatralisrncu note de inautenticitate;se autolaud6gi autocornpltimegte; patetic;
plin de farfiezie, uneori mincinos, lipsit de simful autocnticii; cornportament
direclionat spre oblinere de avantaje; tr6iegte tn prezentul apropiat, ia decizii pripite;
recalcitrant;eludeaz[ situaliile dificile, evitE efrrrfuiriie;este imatur gi labi.lemo{ional;
egocentric. E,stepredispusla surmenaj qi epuizareneryoas5.Aspectepozitive: are o
bund capacitatede adaptare la alli oameni, pot avea succes in profbsii in care este
necesar[empatia(pot.jucaro].ulcare corespundefirii celuilalt); sepot face iubili.
Tulburareacorespunzitoare:isteria.
II. Tip hiperexact: nehot6rdt in decizii, predispus spre indoiald, oscileazh la
nesfhrgitintre plreri; inhibitii,'autocorrtrol excesiv; foarte meticulos (r5mdnein urma
su lucru gi cautd sI recupereze timpul pierdut prin ore supiimentarevoluntare;
p6r[seqtegreu locul de munc[ fiind ingrijorat c[ nu a l5sat totul in ordine; dacd arc
'este
firncfie de r6spundere permanent preocupat gi nelinigtit de problemele de 1a
serviciu); congtiiciozitateexdgeratl; seriozitate exageratl gi grijl exagerat6pentru
t 1 propria persoand,dezvoltareputernic[ a sentimentelorde teamd de imboln6viri, de
: 1 rnicrobi. Aspecte pozitive: in iimiteie normalit[{ii se rnanifestdprin meticulozitate,
hiperconqtiinciozitate,atagamentfati de munci, gr{a pentru propria bunlstare: se
feregtede primejdii inutile, evitd excesele,nu bea prea rnult, nu fumeazdpreamuit.
Tulburareacorespunzbtoare : psihastenia.
ilI. Tip hipenperseverent: susceptibil (ugor de jignit, se simte mereu
i i nedrept[lit), b6nuitor, incdpd\dnat, ambilios pin6 la extrem6, avid de prestigiu
-j

personal, cu un sim{ al onoarei personale exagerat,egoist, cu un pronunlat simf al

valorii personale,cu tendinla de a-i invinui pe ceilal1i de atitudini ostile fatr5 de el;
anxios, tern5.tor.Tendinla spre idei prevalente,fixe, obsesive;persevereazdin ideile
proprii gi cauti s[ qi le impun[; descrediteazdpecei care i se opun. A;pecte pozitjve:
pentru a-gi int[ri sentimentulde rn6ndrie are nevoie de apreciereareal6,a celorla{i
oameni; ca ulmare, este foarte arnbilios gi se tnabthzeazdpentru a-$i atinge
obiectivele.
Tulburareacorespunzltoare:psihopatieparanoidd.
IV. Tip nest[sp4nit: dominant de impuisurile ruourentane;gindire greoaie, de o
- exagerat6arnlnunlire pAn[ la pedantism;irascibil; nu rezistb la tentafii; tendin{e spre
acte impulsirre; iritabiiitate necontrolat6 care poate duce la izbucniri de furie:
 . r

' ;
inconstant in actirzitate(dac6 nu-i con';ine ceva renunf[ gi incepe altceva, schimbd
rrrulte locuri de munc5 pe motive superficiale: atitudinea sefului, a colegilor, etc.);
mereu indispus; c6nd tendinta este foarte accentuatdpot prezentadevieri de la viafa
socialb; inclind spre--alcolism,toxicomanie gi excese sexuale.Aspecte pozitive:
capacttatebun[ de muncb ( rnai ales cea care solicita rezistenla fizicd).
" Tulburareacorespunzitoare.'psihopatieepileptoidb.
V. Tip hipertimic (hipomaniacal): tonus af,ectiv exagerat,bun6 dispozifie
exacerbatl, excitabilitate, expiosivitate, instabilitate, euforie, jovialitate exageratd,
superficialitate; igi pune in joc buna reputalie qi situalia matertalilpentru cd se lanseazd
ugor in specuialii dezavantajoase;imprSgtiat, se apuc5 de multe lucruri, dar nu le duce
pdni la capdt.Aspecte pozitive: trece cu ugurin!6pesteneplSceri;nevoia de acliune il
poate duce spre realizdn de valoare; poate da dovadb de bogalie de idei pi bogalie de
sentimente.
Tulburareacorespunzdtoare : psihopatie hipomaniacd.
VI. Tip distirnic (subdepresiv):prezintd,modificdri patologice ale stdrilor
afective;tbcut,seriozitateexageratd, pesirnist,posomor6repennanent6, predispusla
depresii;gAndirelentl, dinarnismscdz*t;participareredus[ la via\a grupului, apatie.
Aspectepozitive:altruism,sobrietate, iips6de egoisrn;tinut[ eticdserioas5.
Tulburarea corespunzS.toare : p sihopatiesubdepresivS.
\zII. Tip ciclctim (labilitate afectivb): manifesti in mod alternativ,perioade de
depresieunnate de stdri de excitalie. de euforie; sunt ciciic depresivigi hipertimici; are
perioade cdnd se simte bine, este productiv, activ, \/esel, igi asumd responsabilitAtri
profesionaleumrate de pesimisrn,defensivitate,energiefoarte scazutd.Acest tip este
caructerizatprin treceteabruscd de la veselie la tristele cu t[cere gi prin labilitate
af'ectivd.
Tulburareacorespunzltoare: f*lburarea ciclotimicb.
tr/Iil. Tip exaltat: st6rile emolionatrefoarte intense gi de scurii duratb duc la
restrO.ngerea controiului Eompcrtamental;manifest6rile sunt apropiate de starea de
supraexcitare;oscitreaz[htre enfilziasm gi disperare, intre euforie pi descurajare,
depresie;patetic,poate aderaprofund la infEptuireaunui act saula tzbitrrdaunei idei gi
acgi6neazafrra s[ mai leflecteze fiudecEli inadecvate, concluzii pripite, gAndire
necriticd); revendicativ,centratpe propriile dorinfe, egoist. Aspectepozitt@: interese
artisticepronunfate;sentimenteautenticepentru ceeace il pasioneazd.
Tillburareacorespunzdtoare: ciciotimie
IX. Tip anxios: prezrntl nelinigte motrie, rnodificdri vegetative, disfuncfii , l

comportamentale;deformeazl,trdirea prezentd,in raport cu viitorul presimlit ca ostil gi

predeterminat; anxietate, hiperiritabilitate; grij6 excesivd pentru propria persoana;
timiditate; se tem de criticd qi dezaprobare;st6njenili in context social, nelinigti{i de
teamade a nu fi pugi in incurc[tur6; igi fac problemelegatede perspectivaunei situalii
necunoscutesauneprevdzute;evitd obliga{ii}e sociale,preluareade responsabiiit[{i
X.Tip ernotiv: exagerare t1ifuzil a sensibilit5fli, perturbareatr[irilor afective;
insuhcienld a iniribiliei reflexe gi voluntare, sensitivitate,impresionabilitate,anxietate,
iirrpulsivitate; triiegte evenimentelevielii intens qi adeseaeste dobor6"tde aceste
evenimente;se emo{ioneazdugor gi plAngeugor; tendinfa spre depresiireactive qi spre
s i n u c i d ere . : l

Tulbui'areacorespunzltoare: psihopatiereactiv[ labil[.

: t,-
Tehnica de aplicare:
Chestionarulse poate individual sau colectiv.Aplicareatesfuiui vanazdintre 30-
60 minute. Se prezint5.chestionarulgi se soiicitd completarealui firI ca psihologul sd
mai intervinb (eventual, poate da explicalii privind inlelesul intreb[rii dac[ este
solicitat de persoanaexaminatA).Se prezintd,chestionarulqi se solicitd completarealui,
psihologul rezervftndu-gidreptul sb intervind gi sa ceard,explicatii verbale ori de cate
ori considerdcd este cazul. De exemplu la intrebareaw. 43: "Mi se pare grea vta[a".
dacd se rdspunde cu DA se solicitd date suplimentareprivind motivele care duc la
acestr[spuns simptomatic.Aceste informalii suplimentareoferd posibilitateastabilirii
unei corelalii cu structurabiotipologic6 a subiectuiui
Psihologul poate completa o foaie de observalie cu date informative
suplimentare privind rnanifestSrile persoanei: ezitdrt, tensiune, anumite migcbri,
mimic6, etc.

Cotarea Ei interpretarea probei:

Se acordd cdte 1 punct pentru fiecare rdspuns semnificativ la fteeare scal6 in
parte astfel:
1. DEMONSTRABILITATE (12 iterni):
fra: 7,19,22r 29, 41, 44, 63, 66173r85, 88.
Nu: 51.
2" HIPEREXACTITATE (12 itemi):
I l a : 4 , 1 4 , 1 7 , 2 6 , 3 9 ,4 8 ,5 8 , 6Lr 74,80,E3.
Nu:36.
3. HIPERPER.SE\TEREhITA ( i2 iterni):
Da: 2, 15,2,4,34,37,5i, 59,68:78,8tr.
F I U :1 2 , 4 6 .
4. \TESTAPANIRE(8'iterni):
Da; 8, 20,30, 42r52,64,74186.
5. HIPERTIMIA(B itemi):
Da: 1, LL,23,33, 45,55,67, 77.
6. DISTIMIA (8 itemi):
D a :9 , 7 L , 4 3 , 6 5 1 7 5 , 8 7 .
N u :3 1 , 5 3 .
7. CICLATIMIA (8 itemi):
Da: 6, 18,28, 4A,50,62172, 84.
8. EXALTAREA (4 iterni):
s a : 1 0 ,3 2 , 5 4 , 7 6 .
9. A}{XIETATEA (8 itemi):
Da: tr6,27, 38, 49,60,71,82.
Nu: 5.
10. E}V{OTIVITATE A (12itemi):
Ila: 3, L3,35, 4'1,57,69r79.
Itu: 25.
dup[ formula:
Punctajultotal al fiecirei scalese calculeaz'a

TCITAL : Fl (r*spullsl.lri semnificative)x CoeficientutX ( r'ezi tabel )

 I

Pentrua afla rezultateletestului se completeazdtabelul de mai jos.

Scala Num^[ru[de rispunsuri CoeficientX TOTAL

semnificative
1. Demonstrativitate 2
2. Fliperexactitate I

3. Hiperperseverenti )
4.I{est[pffnire 3
5. Hipertimie 4
J

6. Distirnie 3
7. Ciclotimie 3
8. Exaltare 6
9. Anxietate 3
10Ernotivitate 3

Coeficientul X este un coeficient de ponderarc a r6spunsurilor. Rezultatele

oblinute trebuie raportate cu un etalon * o norun6 a testului. Itru existE o notmare
propriu-zisd a testuiui, dar prin ponderare cota maxim6, cu semnifica{ia de
"accentuare" semnificativb a respectir,.uluiaspect este aceeagi, 24. ln ordine
descendent[,interpretareaindic[ severitateatendiniei pentnl valoarea18, iar valoarea
12 repreztntS,conform autorului limita de la care putem diagnosticao tendinfa spre
accenfuare in comportament.
Total < LZ --, tendin{dspreaccentuarcarespectivelortrdsdturiin comportament.
Total > 18 -r tendinfesevereprezente?ncomportament.
In interpretareesteimportant:
1. Se raporteazd.cota ob{inut[ ia fiecaregrupa (prin rnultiplicare)la cotarnaxirnd (24);
cu cit cota oblinutl se apropie de cota maximb cu atdt se face marcatddireclia de
,.accentuare"a trEs6tulii vizate de gnrpa respectivf,.Autorul, bazdndu-sepe date i i
experimen+,ale, avartseazSideeacb se poate vorbi de o accentuareatunci cdnd num[ruI
de r5spunsuri,,Da" trecede 500/o
2, Se analtzeazdcalitativ rezultatele ob{inute ia cele 10 grupe pentru o eara.cterizare
mai adecvatl,atrisafurii accentuate-.se au in vederesimptomelecare corcleazdclinic.
3. Se calculeazb,un coeficient de ,,dezechiiibru ernolional global" prin insumarea
nurnbruluitotal de rhspunsuriDA sauprin sunrareaprocentajelor. :=1

,,,1

: l
: l i
 s.P.13
Instrucfiuni: lncercalisi rispundelicAtmai spontanqi sincerprin DA sauNU
la intreb5rilechestionarului.
Nu existbrlsounsuribunesaurele.

1.Ai gregitvreodatiin viat[?

2. in familiata a suferitcinevadeiroli psihice(nervoase)?
3. Te agteplica in permanenld sa!i seintArnpleo nenorocire?
tr,
4. Pl6ngicu uqurin![? :
'
5. Te entuziasmezi gi te descurajeziugor?
6 .Itrrplaces6-fipetrecitimpulmai degrabdsingur?
7. Suntpersoanecareiti dorescr5ul?
8. Eqtimai sensibildecAtrestuloamenilor?
9. Ai simlit nevoiasbfaci cevarbu?
10. O s[ptbm6ndde vardestemai lung[ decAto sbptirnAn[de iam[?
i 1. Te obignuiegti ugorcu o munc6desfrqurat[?ncondilii mai grele(muncdde teren,
schimbulIII, umezeal6,etc.)?
12. Treci cu uqurinlEde la supdrare la bucurie?
13. \/ei facetot ceili stdin puterepentrua fi bine apreciatin profesie?
14. intre cunogtinlele taleexistdunii oamenicarenu.-!ipla.cAi-{isuntantipatici?
15.F[rinfii t6i obignuiesc sdconsu:lernutrtaicool?
16. Iti estefric5.sdprivegtiin jos depe un loc ?nalt?
17.Egtinefericit?
18. Stareata sufleteascd seschirnbduqorchiarfrrb nici un motiv?
i9. Legi prieteniicu greutate?
24. Crezic[ sepunela calecevar[u irnpotlivata?
21. hi uneorisenza\ia de ,,nedin gAt"sau,,Iipsade aer"?
22. Te enerveaz[fcarletareshfi ?ntrerupt cAndpovestegticeva?
23. ,,Sap5"fa\dde ,,asf,pa"esteceeace ,,cu!it"estefa11de,,aascu!i"?
24. Decdsarcinileprimite nu corespund p6rerilortale,reu;egtitofugisb le execuliin
rnodcorect?
25. li-e teambsdnu te faci derAsfa!5d.eoameni?
26. Crezici la sen'iciui{i vei dezvoltainsugiriiepe calele ai?
27. lr-a venitvreodatdsbinjuri?
28. Familiasauprietenii!i-auatrasvreodat[atenliacbbei preamult alcool?
29.Egti nelinigtitcdndte afli in inc6periinchise(lift, magaztif.afitferestre,camere
mici,boxe,tunel)?
30. Tot timpul ai impresiacd at ficut cevar6u,cevacenu trebuiafrcut?
31. Incercisbascunzifaptulcbnu ai incredere in tine?
32. Te sirnlisingurchiargi atuncicdndegtiintr-ungmp de prieteni?
33. Crezic5majoritatea oameniior nu te inleleg?
34. Ai in fafaaltoracrrzedeplAnssauderis pe carenu le poli stdpAnii?
35. Te infurii ugor?
36. Distanlain kilonretridintredor,r[locahfitiestemai lnaredac[ esteparcursdpejos
decdtcu magina?
37. Iei de la inceputo lucrareoricdtde greaar fr eadac6nu a iegitcurntrebuie?
 _
f 1

38. Eqti frdmdntatdeseoride indoieii?

39. Ai intenliaca in timpul cdtvei stala servicius[ oblii calificativelecelemai bune?
+A. ilplace mai mult sdcdgtigidecAts6pierzl?
41. Ai pe cinevain familiecares-asinucissaua incercatsdsesinucidd?
42. i\i este frici sd ti-aversezispalii largi, deschise(pie!e,intersecliimari, cdmpii
ointinse)?
43. De obiceieqtitrist, supdrat,amdrbit?
44.I\ipierzi ugorst[p6nireade sinein situaliineprev6zute saupericuloase?
45. Ai impresiacd.cevanu preamerge(nu estein regul6)in minteata?
46. Ti sefac desnedreptili?
47. Ai alut vreodatl,crize in timpul cdrora,degi erai conqtient,nu puteai nici si
vorbegtinici sdte rnigti?
48. Ai sirnlituneorinevoiasabali pe cineva?
49. Ionel s-a n5scutia doi ani dupaPetricS.Este Petric[ cu doi ani mai rnic decAt
Ionel?
50. Primegticu ugurinlbgi execu{iimediat indicafii (dispozilii cu care nu egti de
acord)?
51. Te simti nelinigtitin fatrauneischimbirineagteptate, a uneisitualiinoi?
52. Crezi cd succeselegi eqecurileprofesionalete vor cdli, dezvoltAndu-liinsugiri
folositoaregi pentruvia\apersonald?
53. Ai minlit vreodatd?
54. Ai awit vreodatdo boal6pentrucareai fost internat?nspitaluldeboli nervoase?
55. Grijile te irnpiedicdcdteadatd saadormi?
. 56. Egti fr[rnAntatuneoridd ,,gdndurinegre"?
57. Spuiuneorilucruripe careapoiIe regrefi?
58. In viala 1i s-auintAmpiatmultelucruriciudateqi neobignuite?
59. Ai uneoriimpresiacd egtisupravegheat sauururlrit?
60. Ai avut vreodatlperidadescurtede tirnp in care{i-a paralizatsauamorlit o parte
din corpfrrE nici un rnotiv?
61. Itrivine cdte.;datdsdstricigi sdsfbr6mitotul?
62. \Jnkilogramde fAnestemai ugordec6iun kilogramde cuie?
63. Rbmdicalmgi liniqtii ?nfala micilornecazuride fiecarezl?
64. Te emolionezicdndal1iiseuit6 la tine cum muncepti?
65. Egtimullumitcu profesiape careo indeplinepti?
66. Ai fost vreodat[indnlgostit? !i
67. Ai leginatvreodat[?nurmauneilc,vitunla cap?
68. Te trezegtivreodatddin sornndin cauzaunor vise ur0tegi ?nsp6irn ilntrataare?
69. Te simfi ?nrurelemornenteinutil gi fbr5rost?
70. Egtifoartesensibilla ironiilealtora?
71. Ai uneoriimpresiacb lucrurilesuntneader'irate ca gi cum ai visa?
i2. Ai fost demuiteori pedepsit pe nedrept?
73-.Ti s-aintAmplatca o anumit[perioadbde timp sdnu mai vezi sausE" nu rnai auzl?
74, Egti foarlenervos?
75. Dacd,4estejumltatealui 8, 8 estejunltatea lui 14?
76. Poli si te incadreziintr-unprogramchiardac5nu eptide acordcu acesta? I ]

77. Egtifoarteernolionatcandtrebuies[ vorbegticu un gefmare?

 78' Te gdndegticu plicerela ciipa c6ndfarniliaili va apreciarezultatele profesionale?
79. crezi c[ oriceom simtenevoiasd selaudedin cdndin cdnd?
80. Ai avutnecazuricupolilia (amenzi,sancliuni,inchisoare)?
, 81. Devii nelinigtitqi nu te sim{ibine c6.ndtrebuies[ pleciun timp de acasd?
82. Te descurajezi cu ugurinla?
B3i Cdndcinevate ceartlsaulipi ia tine te emofionezigi incepis[ tremuri?
84. Te supbr6dacbin.jurult6u estemult[ lume?
85. Egtiinvidiatde mult[ lume?
86. !i-ar piSceasdaparipe scenS?
87. Itripierziuqorribdareagi te infurii?
88. Dac[ 10 oamenisap[un qan!in 10ziie, -doaurenivor sdpaacelagigan! ?n5 zile?
89. Poli lucrala fel debinechiardac6egtisup[ratsaunec6jit?
90. Te emolionezic6ndafii lucrurineaqteptate?
91. Incercisdaduciinven{ii,nout[!i, inova{iiin profesiata (la serviciu)?
92. P.ldzide o glurndgrosolan6?
93. Ti s-aspusvreodatic[ noapteate scoli gi mergiin timp ce dormi?
94. A schimbareneprevlzut[ a programuluiili provoac6o starede nelinigteqi de
teamd?
95. Viitorul t5u 1iseparefirb nici o speranl6?
96. iti estegreusai{i adunigAndurilegi icleilec6ndai cevaurgentde fbcut?
97. Felul cumte porfi esteconsiderat de unii deneinfeles?
98. Existl persoane necunoscute catete pririesccu dugminieqi fErdmotiv i{i vorbesc
urAt?
9Q.Considericd via{ata estemuit mai bogatddecdtacelortralli?
100. Te enervezidac6, nu obtii imediatlucruriiepa carele vrei?
101. Dan are l0 trigari.DaeEmai cumphr63 gi fumeazl6 ii mai r[mAnB {ig[ri?
7A2. Dachegtijignit de cinevamai mare po{i si te st6pdneqti gi sEnu-i r[spunzila fel?
103. Egtiemolionatc6ndte afliin falauneicomisii?
104. crezi c[ poli infiuntatoategreutafleilerentemeserieitale?
i

105. Te-aiinfi.lriatvreodatl?
i06. Ai fost vreodatdeliminatsauexmatriculatdin gcoalb?
107. i1i estefrici de insectesaude animalemici (albine, \dnlari,pdianjeni, goareci)?
108. Egtide multeori atdtde nec6jit?ncdtnu mai pofi facenimic?
109. Ai perioadede agita\iein tirnpul cdroranu poli s5 stai linigtit mai mult tirnp in
L--i acelaqi loc?
110. Sim{inevoiade singurdtate gi izolare?
1I 1. Egtide neinleleschiarde prieteniitbi cei mai buni?
1I2. fi seintAmpiduneoris6-!ipiezi forla vocii sausb.vorbegtir6gugitfbrdsdfi r6cit?
1i3. Te enervezidacdal{iiglurnesc pe seamata?
Il4. Ionelgi Pavelsuntndscufi?nacelagian.Daci Pavels-an6scutla26 decembrie, iar
Ionella tr7 febmarie,Pavelestemai maredecAtlonel?
115. ilirecunoqtic,.rugurin!5 gregeatra?
116. Iii vine greusdintri in vorbi cu o persoan6 de sexopuspe carenu o cunogti?
Ll7. Ji-ar placesbinvelirneseriinoi?
J
I 18. Ai intirziatvreodatlla intAlnirisaula serviciu?
I19. Ai vnrt sauai incercatvreodatisdte omoli?
 i l

120. Eqti neliniptitin timpul turtunilor? i-;

121. Te simli foartedescurajat?
122. i1i estegreusI te concentreziasupraunui singurlucru?
123. Crezicd ai gdnduriprin carete deosebegti de ceilallioameni?
124. CrezicEmajoriiateaaamenilorsebucurbpe ascunsde necazuriletale? il
I25. Cdndvezi sdngesauauzipovestindu-se despreaccidente tragice,!i sefacerdu?
126. Cind egtiprovocatrdspunziimediatfbcAndorice,indiferentde urm6ri?
127. |Jn tun trageun obuzmai departenoapteadec6tziua?
I28. Ili vine ugorsi recunogticI cinevaili estesuperior?
I29. fi se intAmplss[-1idealacrimilesaus[ simii un,,nodin gAt"c6ndvezi o scend
emotionant[(de exemplu:intr-un film)?
130. Doregtis[ te afirmi gi shfi remarcatde pefiipe careii vei avea?

-
LJ

!--f

n
t t

t-J

: , j

i i
i l

i i
: l
i 1
 rii
,i

(, (\l eA ra ra t-. co e.l ra

a

oo CJ c-) if t/-) F-
N c-l ct N c\ c..l N N N N ca

ra) t-- oo c.l cn .$ l/n F

,7

tj N ca r$
t rf.) [-* oo
z Cq
A

@
d
I
I
I
z a* oo oo
cn V
oo
tn
rc
f*-
a
a
oo
(d
qi
()
a ( )
I ='a k (--
'-
,v.
z tr-
c'l
tr-
aq w ra) r-
! ? c t- a- t-- tr- t-- r- t--

k ca
.7
tr)
vlf) tr) tr-
(a) (r) N ca sf, \n
ta) n tr)

{ a.l .a .<r r.a) t-r N

Z T .ir .f, v .d' s v \f, \T ra) tr)

k
,:7 |-. oo c..l ca \r r.a) c*- oo
N cn ca cA aa ca fn ca c.) cn

k ( tr) r- oo c..i aa w tr)

Z c..l A (\ N C..l N

o s
F 9 , N .a \r r-. /'t. I cn
Z <

Z > ;r
5
rA
.:"
 Etalon S.P.
Scalede cotare (famitii)

1. Senumlri r[spunsurileDA
2. Pe rfindurile: 1, LL,13senumlrh r[spurnsurilecu NU

R.[spunsuri Familie
0 v
1r2 lv
314151 617 fiI
819 n
10 I F;

InterpretareS.P.

" Piajaseintindede la 0 la maxim10.

de sexfemininpragulpoater.rrcap6ni Ia 7,
Pragul critic este5. in cazulpersoanelor
dar nu in tclatecazurtle.

Poates[ existeun S.P.curatdar da.chla un fa.ctorapareun r[spunssirnptomaticacesta : i

estedefinitoriu. : t
o La femeir5.spunsurilesimptomatice pot fi caLtza
stresului.
o ScopulnostruinutllizareaS.P.esteictrentificarea zonernormaiului.
Nu se face referire la perscnalitSli patologice" Exist6 doar tendinfe, incepAnd de la 5
rdspunsurisimptornaticepe o linie. Cind sunt cel pulin 5 rdspunsurisimptomaticene putein
referi la tendinfe. Factorii simptomatici sunt mult mai prezenp,la femei, cu rnai multd " l

intensitate.

Scala1: ONESTITATE
Condi{ia interpret6r-iichestionaruluieste ca factorul onestitate si aib6 mai
pufin de 5 r[spunsuri simptornatice.De la 5 r[spunsuri in sus anuibm chestionarul,
deoareceinforma{ia care urneazd este dat[ ralional, rdspunsurilesunt gdndite, nu
ogiindegtecu adevf,ratsubiectul.
O cotb crescutdindica scf,dereacreditului pe careil acordbmsubiectului qi de
aici necesitateaunui examenclinic atentpentru a puteadeterminadaodestevolba
clesprenesinceritatesauboalSpsihic[.
 Scala 2 : 4I.{TECEDENTEX,E PERSOI{ALE
Prezenlasau absenlaantecedentelorpersoale(alcool, probleme cu tregea,boli
psihice in famiiie sau la subiect, suicid). La acest capitol Antecedentepersonale:
trebuie identificatd,?ntrebareaunde s-a r6spuns simptomattc in amamnez6": dac6 bea
prea mult alcool; dac6,.a &nX interniri in serviciul psihiatric; dacdesteceilat cu lesea
gi*dac6are g6nduri de suicid gi trebuie reluat cu subiectul o micd disculie referitoi la
acest lucnr. in cazv| unei cote crescuteeste indicat a se cere relalii despre raediul
psilrosocial, eventual tare ereditare. Se va face analiza Ia intrebare in coreiatie cu
r5.spunsurilesubiectului.
Scala 3: PSII{ASTENIE - energiepsihic[ sabzvtd
O cot[ crescutd indic[ referiri la stdri de anxietate, prezen[a elementelor
obsesivo-fobice,indecizii, neincrederein propriile fb4e.
Scala 4: DEFRESWITATE - tendinledepresive
O cotd crescutddenotdexistenlaunei structuri depresirre,melancolice,lipsite de
q ..i
interes gi de necesitateaunei particip[ri afective. Absenla elanului vital. Sentimenful
de cr.rlpabilitate.
Scala 5: Ih{ATUR.IT'ATE, qi LAEILITATE EMOTIONALA (afectiv-emo{ionald)
Imaturitatea sau labilitatea emolionald se referd la dezvaltareaintdrziati in plan
afectiv-emofional,trimite la copilbrie (vezi Freud: fixafii).
O cot5 crescutdindic6 imaturitate afectiv-rela{ional[ (situafional6),labilitate
psiho-comportamental6(generatSde aceastd,,,subdezvoltare") gi reactivitateexcesivd
fa\d.de familie saufalb de alte persoane.
Seala 6: SCE{IZOFRENIA
Aceastd scaiS identifibd schizofrenia, clii,ajul afectiv-emolional, tipul de
gbndire schizoid- orientareaspre abstract,spre sine. Ne argumentfuninformaEialegat
de factorul 'rizat.
O coth ridicatd iirdic5 prezenlaunei strucfuri autistecu elementediscordantede
comportament,lipsa nevoii ciEretafionareafectivd,ciudbfeniide coinportament.
i i
Scatra7: TEI{DII-ITE PAR.ANOIPE - revendicare,premise false cu ralionamente
; l
logice,paranoice.
Aceste tendinle aparIa tipii zgdrci{i, tipii carejudec[ foarte corect,dar punctul
de plecareestefoarte fals. Sd nu afirm[in c[ tipul esteparanoic.Este doar o tendinld.
O cotd crescut5indic[ orient6ri spre superioritate exageratd" in cornporlament gi
in aprecierea disponibilitbtilor personale, precum qi susceptibiiitate exageratd,
rigiditate psiho-afectiv[,tendinfede inteipretarelogicS,ins6 cu premizefaise.
Scala E: TENDINTE HISTER.OIDE
Tendinlelehisteroide sunt caracterizateprin: dernonstrabilitate,sugestibilitate,'
dorinla de a te pune in valoarecu orice pre! qi labilitate emolionali.
O cotd crescutd reflectd o tendinl[ spre teatralism, manierism, dependenld
exageratdia\6,de,,sine",dorinld exageratdde a se remarca,indiferent de procedee.
Scala9: PSIF{{OFAT'IE
" Aceasta
scala mdsoardtendinlelespre comportamentul psihopat;per:sonalrtdlile
dizarmonicein compoitament, mai ales in relaliile negativecu norma. tr-aadolescenli-
plecareade acas[,nu dau raporlul de ceeace fac, energieernofional6nestdpanite (duc la
- contradiclii cu legea).
O cotd crescutl denot[: fra.gilitatepsihicd, comportamentede tip extrern(iritre
pasivitateexa-eeratd gi reactivitateexageratbde tip irnprevizibil), impulsivitatecu
 tendinle conflictuale in raport cu normeleetico-morale,lipsind cenzura(autocontrolul)
qi uneori gi stareade congtientizare.
Scala tr0: NIVELUL MENTAL ,
Se realizeazdo evaluare,dar cu referire la inteligenlb verbalb qi cu necesitatea
evaluf,rii cu teste specifice.Este o sernnalarea faptului cd din punct de vederemental
'structurile
nu s-au mabtrizatdestul.
? - f , r - ^ t i o de rdspunsuldat se poate
'r rLululrv apreciacalitateanivelului mental gi de aici,
cdnd este cazulgi necesitateaunor investiga{iimai atentecu o probd specific[.
Scala 11: FRUSTRARE - c6ut[m motiriele(aparqi in anarnnezd).
Cota obtinutd indicd in ce m6sur5"subiectulse adapteazd, qi rezistdla regimul de
lucru impus precum gi ia privaliuni, mai ales in contextul social in care acestaigi
desfEgoarl activitatea.
Scala 12: ECItrtLtER.UL EMOTIOI{AL
Rezultatul oblinut la echiiibru ernolional trebuie analizat impreun6 cu cel
oblinut la irnaturitate / labilitate emofionai5. Trebuie vdzut dacd gi labllitatea
emoliona16estecrescut5., ceeace indica problemede atagament.
O coti crescutbrelevd prezenlaunor intensitSli ale reac{iiior emofionale, de
multe ori exagerate.Echilibru emofi'rnal precar, care este caracterizatprin: timiditate
exagerutl (e>rcesiv5) pe de o pafte gi excitabilitateexcesivbgreu controlabildin sfera
emo{ionaih, pe de ait6 parte. Acestea sunt deobicei sursele decompensdrilorqi a
conduitelordezordonate?ncontrastcu normeleqi l'igoriie mediului social.
Scala 13: STR.UCT{.IRA F{CTIVATIOI{AIA - orientare spre scop, poraind de la
valori intrinseci. Motivafia. poate fi extrinsecd sau intrinsec5. Sd vedern qi dacd
" investescmult6 energie?nactivitate.
- Cota cb{inutd ir:dic6 gradul de congtientizarcal conduitei gi al atitudinilor fa!5 de
cenn{eleimpusein pian socio-famiiialsausocio-profesional.
:i:

i :

L J

.r i:
 Woodworth- Mathews
Chestionarutr
Numeie Profesia
VArsta

., Intruc{iumL Cititi cu mare atenlie ?ntrebdrilede mar jos gi rdspundelicu

sinceritate dac6.ceeace conline ?ntrebareavi se potrivegtesau nu vi se potrivegte.Xn
caz afrma.tiv notali cu DA, iar dacd nu vi se potrivegtescrieli Nu. Incepelicu prima
intrebaregi rdspundelila fiecare.

Ttenn Da/Nu
1. Te terni a.desea
c[ ai sd fii certat(d)?
2. Ti-e fricd de intuneric?
3. Ti-e fricd de frrrfunb?
4. Ti-e fricb de an6?
5. Ti-e fricd shtreciorintr-umfunel?
6. Ti-e fricd sbtreci un pod pesteap6?
7. Iti vine sd sai in apd atunci cAndte afli pe pod?
B.Te considerifricos?
9 . . [ E speriiin mi'iloculnoptii?
10. Au"zinoapteazgorrote care ?ti pricinuiesc fricd?
i 1. \risezi c6teodatS"
nersoanecaresuntmoafie?
unehiile asade tare inc6t sd te daar6?
12.Iti i'ozi cAteodat5.
13.Ti seint6mplds5te balireidtncauzaemotiei?
tr4. Foti sdstairnuit[ vremefbrd sdspuivreuncuv6nt?
i5. Ai avutobiceiulde a miscaeAtul"capul.urnerii?
16. Iti piace sd-ti schimbi des,.ocupatia. activttatea?
I / . Ti se face observatie c[ esti distrat?
18. Iti placesd staimultb vremein acelasi1oc?
19.FlAneiuneoridtncauzapiedicilorcareti sepun?
20. R"ezistiia dureretot atAtde mult ca celelaitepersoane?
21. Ti se facerdu c6ndvezi s6.nse?
22.-t1A I; elesdureri(de orice fei)?
23. Sirnti deseoric[ n-ai mai putearespila?
24.De obicei,te sirnlibine,pntemicpi sdnhtos?
25. CAndte scoli dimiireatate simti obosit(b)?
2 6 .Te sirir{i aproapetotdeaunaobcsit(a)?
27. Te plictisesticeamai marenartedin timn?
28. Ai desdureride can?
29. Sunt nrdnc5ruricareifi fac foafie r[u?
30. Sunt mAncdrrrricarete scSrbescat6t.incAt nu le poti mAnca?
3 1 .D e obicei"dcmri bine?
bine ceeace -''ieis[ faci?
a ^
J / , . Stii totdearina

33. Iti estesreu s[ te irotlr[sti atuncicind vrei sd faci cet,a?

.,4
-l+ /d1 SU ersti t l !
ltern Dalhlu
35. Ai vnrt p6n5.acum sd fugi vreodatlrde acas6?
36.Te-ai simtit pdnbacum inclinat, inipins s[ fugi de acasiJ
37.Ai fugit pAnSacun:-deacasd?
38T. -e fiicb uneorisdtraversezi(sdtreci)o straddsauo p!44 !4!94
3 9 .T -e frici sI stai singur intr-o camerd?
40.\',-e fi'ici de foc?
41.Ai avutpAnEacumdorintasI dai foc?
42. Obisnuiestisi te uiti subpat sausbcontrolezicamerainaintede a te culca?
43. Iti place sI stai de vorb6 cu prietenli tdi?
44.Iti placesdstaimai mult singurdec6tcu ceilalli?
45. Te cheam[ ceilalti prieteni sEstai de vorbd cu ei?
46.TemAniides?
47.De obicei,iti placesd comanzi(sEporuncepti la locul dqryqAqaf
48.ln seneralestifericit(d),multumit(e)?
49.Ai uneoriimpresiacEtu nu estila fel cu ceilalti?
50. Iti vine cAteodat[eAndulcb nimeni nu te intelegepe tine?
5 1. Iti inchipui adeseac5,tu ai o altb viat6 pe trAnEE aceoade toate zllele?
52. iti inciripui cd ai fost un copil adoptatsi iti estegreu sEscapide acestgAnd!
53. Ai eAnduride carenu poti s5"scapi?
dinjurul t5u
54.Egtiadeseaintdrdtat,plictisit gi suplratde g6ndulcElucr-urile
nu suntin reaiitate?
55. Te irnrrrietenesti
repede?
56. Ai avut uneori credintacI ai sivdrsit fapte vinovate?
57.C';ezicd familiate iubestea$acum iubestesi pe ceilaltidin famiiie?
58. Te sAndesti uneoricd nirireninu te iubeste?
5 9 . i estegreu sdte obipnuie$tipe locul t[u de muncd?
60,Iti esteqreus[ trliestiin linisteacaslla tine?
61.Familiasenoaftdbinecu tine,corect.frra nedreptr.dti?
62. Sefii tii seooar1bbine cu tine?
63. Te supSrddeseorigdndul cb cinertavrea s[ te utmrireasc6?
64. Ai uneori pf,rereacd cinerravrea s5-ti fa:;6riu?
65. Te supericdnd se aratdimpotrivirela ceeace vrei tu?
66. Ti seintAmpissdsparsiI'acruriafuncicdndte m6nii?
67" Te mdnii uneori pentru pricini care nu au insemndtate?
68.Ai lesinatvreodatd?
69.Lesinideseori?
70. Simti uneori cd vedereati se tuibur6'7
71. Tt-arplS.ceao meserieunde s-arucideanirnale?
72. Ai dorit p6nbacumsb faci rdu cuiva?
73. Superi(nec6jeqti)in glum[ pe ceilal{ipdndce ii faci sEplAnga?
74. Simti c6teodat6ul[cereas[ faci r],uunei persoane?
75. Sirntiuncorio anumitdoldceresi faci r6u unui ai:irnal?
76.Ai amt ndn[ acumdorintasafuri?
 Chestionarul Woodworth-Mathew (\4i-M)

Ploblema detectbrii oamenilor anormali psihic intr-o colectivitate

cu ajutonrl
testelor mentale s-a pus llentru prima dat[ in 1917 in armataS.U.A.
Woodworlh a
pmpus FersonalData, un chestionarin care erau cuprfursesimptornele
intalnite cel rnai
frecvent la subieclii reformali pentru nevroze. ChestionarulW-M este un
chestionar
elaborat pentru depistarearecrufilor cu probleme de comportament sau
tulbur6ri
mentale din armata american5 in primul rbzboi rnondial. Este o incercare
de a
stand-ardiza un interviu psihiatric, iar itemii se referd la diferite sirnptomepsihiatrice
sau comportamentaieanormale(ex: fobii, obsesii pi cornpulsii,tulbui[ri alimentare
-a gi
de somn, idei bizare). ln elaborareatestului accentul fost pus pe validarea
de
confinut. Au fost relinuli in test numai iternii care discriminau foarle
bine intre
diverselecategoriide pacien{igi loful de normali.
Tesful ate 76 itemi qi sepoateaplica individual sauin grup, de reguld fbri limita
de timp. in general,se aplic[ p.rrouor.iorde pestei7-18 ani.Laltemi se rbspundeprin
DA sau Ir{U. Testul V/.- M. esteunul d.incele rnai folosite testein Rom6nia,
mai ales
in clinicb, dar gi in armatd gi mediile industrialepentra a depistaeventualitatea
unor
probieme serioase de cornportament.Este util pentru c;f, semnaleazd,
rapid niqte
tendirrle situate intr-o anumita direclie, ffird ca asta sb coreleze cu ctiagnosticul
respectiv'Este un test ugor de aplicat. Dezavantajmajor - b'ansparenlaitelrilor, ceea
ce-i face ugor de ttucat, trigat. Testul nu are scala de control gi Oeaceeael este fcrlosit
mai fre*'ent pe subiecli cu un nivel cei mult mediu de instruiregi de inteli gen\d,.
Tesful m6soarl umrbtoaieietendinfe:
" I. Eneotivitatea - tendinla dispoziliei de a oscila rapid, schimbarebruscd gi
nernotivatS., reactivitateemo{ioanal| crescutS,excitabilitate,hiperemotivita.te(e>lcitaie
afectivd,adeseafari motiv).
Exemple de itemi: ,,Te"'speriiin rnijiocul nop!ii?", ,,iyi razi ungliiiie aga d,etai-e
inc6t sd te doarS?"
II. Ohsesiigi trlsihasenia
Tendinlele obsesiv-compulsivese referi la tendinla de a rumina - tenciin de a
la
repeta obsesiv in minte anumite idei de care individul nu poate sc5pa,insolite cie o
stare de tensiune interioard care se descarcd prin aqa-numitele compuisii
(comportameute stereotipe, repetitive prin care indi',ridul ?ncearc6 sb scape de
anxietatea9i tensiunea interioar[). Fsihastenicul este Xipsitadeseade energie, este
obosit de frdmAntdrile lui interioare, nesigur pe sine, nehc,t5ritqi plin de indoieli.
Prezintd pesimism, constrfingere, anxietate, teatnd,, sentimente de inferiotate,
nesiguranld.
Exemple:,,Teintorci sdverifici ugade n ori c6ndpleci de acas[,,;,,Am uitat sau
nu sb inchid aragazul?";,,Te sirnli aproapeintotdeaunaobosit?,,
{trtr.T'endin$eschizoide - se refer[ la tendinla de insingurare,de a se refugia
'lume
intr-o prorie, ireal[, tendinla cie a avea trtiri gi idei bitzare,neobipmrite.
Tendinlele schizoide indicd predispozi{ia spre schizofrenie,schimbare npidd a
direcliei gAndir-ii.iipsa de unitate in voinld, autisnr,retragerein sine, traun)at;Zal'e
grav[ a afectivii5.fii,memorie intactS.I*etschiner d,istineetrei tendinteschizoide: i.
 tipul nesociabil,iiniptit, retras,serios,fri5 umor;'2. tip tirnid,sensibil,nervos,iritabil,
iubegtenafuragi cb4iie.
Exemple:,,Ai uneoriimpresiaci nu eptila fel ca ceilai!i?",,,iti inchipui adesea
cd ai o altdvral6decAtceadetoate'zilele?"
IV. Tendingetriaranoice- tendintade a trdi intens idei de perseculie,de
ourm[rire,geiozie,nedreptate, deposedare, idei carese impung6ndiriicu o forfd foarte
maregi careadeseasunt sistematizate printr-oiogici personalE. Memoria gi gindirea
logicdintacte.
Exemple:,,$efii tii se poartdbine cu tine?" ,,Te supbr[deseorigAndulcd egti
urmdrit?"
V. Tendinfe depresivegi hipocondriace(ipohondre)- tendinlade a tr[i stbri
de tristele,melancolie,aplsare,asociatecu preocupdrilegatede s[n5tate.Hipohodru
esteincordatpsihic,trist
Exemple:Ai desdureride oricefel? Te plictisegticeamai rnarepartedin timp?
VI. Tendinfe impulsivegi agresive(eliptoide)- tendinlade a aclionaimpulsiv,
necontrolat,sub efectul st[rii de rnoment(probiemede control al impuisuriior legate
de alcool,alimentalie,jocuri de noroc etc.).Persoanaeste caracterizalE prin acliuni
instinctive,in care pr:edomindafectul,lipsegtecontrolul inhibifiei, predispoziliec[tre r*?
migrend,haiucinalii,insomnii,deLir,acfunibrutale.
Itemii de la aceast6scaldvizeazd,qi anumitesimptornepe care le trdiepteun
epileptoid.Exemple:,,Ai fugit pAndacumde acasf,?",,Sim{iadeseacI vederea!i se
rulburd?"
VtrI. Tendinfe Ia instabilitatepsihic6- lipsade constantd saude statorniciepe
diferiteplanuriale vielii, teirdinleimpuisive,nervozitate.
Exemple:,,I{i places6-{ischimbidesocupa[ia?",,!iseintdmpl5. sEte bilbAii din
pricinaemofiei?"
VffI. Tendinfe antisociale- ten,Jinfaia sadism,agresivitate, comportamente
*
infrac{ionale, antisociale.
Exemple:,,fi-ar plSaceao meserieunrJese ucid animale?",,,Sirn!i citeodat[ t
i
;
1
pliicereas[ faci rEucuiva? ; i

Tendintelesunt unipotrare.in test sunt senrnificativenumai dacfl atllLgun

anumitscor.Dac5.nu atingacelnr4g.,elenu seinterpreteazi.

Sccrareagi interpretarearispunsurilor i
I
i

Se acorda1 punct pentrufiecarerbspunscarecorespunde cu cheiade scorare

(tabel1).Apoi se face sumapunctelorla fiecaretendinfa,iar scorulbrut se inrnullepte
cu un coeficientpentrua aveaia fiecaretendin![un scorstandard (t?hel2).
Dacd.acestscorstandardestemai mic decAt120,rezultatulestenesemnificativ.
Dacdscoruiesteintre 120- 240,acestaindic[ o tendin{Edestulde accentuatf,
gi vizibili in comportament.
Dacd scorul este mai mare decAt 240, atunci acestaindici o tendin{fl
hiperaceentuaticarepoateda nagterela tuiburdriserioase de comportament. ]rlu este
obligatoriu catendinlasEcorelezegi cu un diagnostic
psihratric.
J
 Tabel 1 R.epartizereaitenxilor pe scsle gi cheia de scorat,e

Itern R[sp. Scala ltem Risp. Scatra Item R.6sp.ScatraXtem R.isp. Scala

I Da 1,4 ru Nu 1,8 39 Da 2 58 Da 4
2 Da I

ZL Da 1 40 Da r,2 59 Da A
?

J Da 2 22 Da 5 41 Da z 50 Da A
T

+
A
Da 2 23 Da 5 +z Da z 5J Nu A
+

t Da 2 24 Nu 5 43 Nu a
)'n
^
52 Nw -A
o Da 2 Da ) 5 44 Da 3,4 63 Da A
T

7 Da 2 26 Da ) <
*)r 45 It{u 4 64 Da 4
I Da I
I
1'l Da ? 5
J
, J
46 Da "? ) "5 s5 Da 6 A

!,i
9 Da 1,6 28 Da 5 47 Da A
T 66 Da 6,6
n
10 Da 1,6 29 Da 5 48 ltru J o/ Da 6
1 a
-E _L Da 1 30 Da 5 49 Da J 6E Da r)

\2 Da I 3T Nw 5 50 Da 3 69 Da 5
13 Da 1
i 32 I,{w 2 51 Da -1 70 Da 6
- 4a
t a Nw JJ Da L 52 Da 3 7L Da o
'l',
l3 Da 7 34 Da I 53 Da 1Lt Da B
n 2 -
16 Da 7 i3 Da 54 l)a '?) -5 73 Da B
-
i. I
T-\,-
Lld" JO Da )- )7' sl Nw 4 t+ Da o
o

18 Nw .7 Da 6 55 Da 4 5 i3 Da B
o
19 Da 1 5 38 Da 2 J/ Nw + ia Da o

Tfibel Trumsfarweeresaotetoy,ltyutefw cote s:tandard

f1 rl Scale I{r. rdspunsurilor loeficien Total
remnificativi t Scor
Sconbnut standard
I. Emotivitate 28
II. Tendinteosiirastenice 1A

IItr.Tendinteschizoide 30
J IV. Tendinteparanoide 2A
V. Tendin{edepresiv zo
hipocondriace
VL Tendinteimpulsiv-asresive 36
VII. Instabilitatensihicd 52
ViIi Tendinteantisociale 52

i
 PI{P

1. Printre alimenteleindicatemai jos, subliniafipe celecarenu vi plac.

1. Ridichi 11.OUI ochiuri

2. SfeclaroSie 12. Yarzb
3. feiina 13. Ciuperci
4. Sardelein ulei 14. Morcovi
5. Conservdde pegte 15. Piurede cartofi
6. Supddevarz6, 16. Iaurt
7. Supdde ceap6 17.Cirepe
8. $uncdafumatd 18.Piersici
9. Friptur6de vacdin sAnge 19. Fragi
10. Patede ficat 20. Compotdeprune ;" .,1

2. Subliniafi cuvintul care consideraficI seasociaz[cu cel scriscu litere xnari.

FOARFECE atdra infinnier6

tuAltrtt umede picioare
STOMAC durere mdncare
LENT rapid prudent
SARAC bogat individ
MULTUh4TT nemultumit fericit
NEFER[CIT da nu
GREU inimS greutate
PRIETEN intim ipocrit
DEh4N ponderat elegant
,SOMN pat c09mar
COPIL mic gdsit
.-
irmonrprer inimd insetat
REPEDE ient uragan
MAIICARE otravi stomac
RELINILINE eu muilime
AMAR dulce medicament
DINTE dispozitiv durere
PAT boinav cuverhrrd
CAP fall, durere de cap

:__l

: i
 3. Chestionar
Instrucfiuni: Cit{i cu atenlie cele 83 afirma{ii gi r6spund"eficu Adevbrat (A)
dacd vi se potriveqtecu ceea ce sim{ili dvs, cu Fals (F) dac6nu se potriveqtecu felui
dvs. de a fi sau cu Nu gtiu-(?)dacEsunteli nehot5rdt.Optati pentru rdipunsul,,?" numai
cdnd nu puteli alege"intre ,,A" sau .,F". VA rug[m s5 rispundeli c6t mai sincer la
irrtrebiri. Nu vE gAndili prea mult, rlspundeli la fiecareintrebarein functie de ceeace
g6ndili ?riclipa de fa\d,.
1. Sufbr adeseade dureri violente de cap.
2. Mi s-a int6mplat adeseasd rid de o glumd grosoland.
3. \ziafa mea de taate zllele esteptin6 de lucruri carerni intereseaza.
4. Am zile cAndtotul imi merge r6u.
5. Regretlucruri bine fXcute(mi se pare c6le regretmai mult decdtalfii).
6. Adeseaam fost dat la o parte saujignit din rea voinl6.
L..:
7. Cdteodat6sunt fi:rios.
B. Mi se int6mpl[ la alegeri sI votez pentru oarnenipe care?i cunoscpulin.
9. Frintre toli oameniipe care ii cunoscesteunul car:enu-mi pla.ce.
i0. Un lucru interesantmd face sd ies din stareade plictiseail.
11. Cred c[ imi fac greu,prieteni.
i2. Am sentimentede inferioritate.
t ^ +
13.-[mi estegreu sErnd ftxez asupraunui lucru sauocupafii.
14.Imi placesEcunoscpersonalit5fi,pentu-u cd eleimi dauirapresiacd suntrur oririrnpor"tant.
lS.CAteodatd.misepare cb aud agade putemic diferite voci, incdt mE s6c6ieacestlucru.
16.Am dugrnanicarevor cu ader,Srats5.il5" distrugi.
i 7. Suntpreocupatde ceeace'gAndesc oameniidespremine.
1"8.Adeseamd doarecapul.
19.Fflrin{ii mei aeiesea au criticat prieteniile mele.
20. P[rinfii gi farnilia rrreaimi g5.sesc mai multe defectedec6tam.
2l.Inprezenla qefilor rnei srlrrtpreocupatde efectulpe care-lvoi produceasupra1or.
22. Am ar,utdeja o deprimarenervoasd.
23. Sunririrabil.
24. GAndurilemele irni zboarE,inc6t nici nu rnai ptiu unde sunt.
25. Sunt un orn mai norocosdecdtaltrii.
26. Cinerraimi poart6pic5.
27. Adeseasunt antrenatin situalii nepl[cute pe carenu le-amprovocrat eu.
28. Am cAteodatb accesede rds saude pidnspe care-miesteimposibil sb le stdpAnesc.
29. T,/16'simt cdteodatdfericit, altAdatenefericit far[ nici un motiv deosebit.
30. DacEaqputea intra intr-un cinematograffbrd sEpiitesc Ai s[ fiu sigur cd n-o sE md
prind5, agface-o cu certitudine.
31. Am zile cdndnu cilescziarul.
32. Sinit adeseac[ mi se taie respirafia,f,rd sEfi frc,utvreun efort mare.
33. Faptul de a m6 afla intr-urr ascensor,tren, tunel, m[ facenervos.
34. Me simt aproapemereu fericit.
35. Sunt cdteodat[nervos.
36. Mi seint6rnpldca gAndurilesi mb ?mpiedices5 dorm.
37. Suntrevoltatc6nduir crimrnalesteeiiberatdatoita argumeirtelor unui avocatuteiigent.
38. Am sentimentulc5 triiesc mai pulin intensdecdtaifii.
39. ]r{imeninu pare sdmd ?n!eleag[.
 40. Sunt preocupatadeseade stareamea ciesdndtate.
4i. Aq vrea sf, fiu la fel de fericit pe cAt par a fi al1ii.
42. $tiu cine estevinovat de cea mai rnareparte anecazarllormele.
43. Iv{i-am pierdut cunogtinlade dou5.sau de mai mulie ori datoritbunui accidentsau
unei lovituri
44. Sirnt adeseadorinfa de a ?njura.
simt adeseasdcAit.
45.}i4.FL
46. Sufbr de crize de diaree.
47. Am accesede tremuritori sau frisoane.
48.Mi se intAmpidadeseasEvisez cu ochii deschiqi.
49.Am cogmaruri.
50. Am fost obligat si incetez lucrul o lung[ perioad[ pentru cd am fost bolnav.
51. Am ar,'utmomentein care am avut o mare dorinlSde a-mi pbrlsi casa.
52. Am fost deranjatde bAlb6ial[.
53. Chiar cdnd suntin lume mE simt ceamai nlare parte a timpului singur. :
54. BArfescun pic.
55. Am palpitalii la inimd.
56. Jinuta mea acas6,lamasdestemai pu{in bunb dec6tintr-o vizitd.
57 . Imi place mai mult sd cAqtigdecArtsI pierd intr-unjoc. H
58. Mi se int6mpl[ sElas pe nr6ine ce puteam faceazi.
59. CAndoameniinn-aurespinsarn ar,rrtcu certitudinemai mult succes.
50. Recunoscmai mult decAtparteamea de gregelicfind lucrurile merg rdu.
61. Altii Caumai mult[ aten{ietreburilor mele dec6tar trebui.
62, Ampufine discu{iicu membrii farniliej mele.
.63.Altii au fost mai ugor gatasEaccepteconsiderarea care-mireveneade drept.
64. SufErde insomnii.
65. Pe moment,rn5 simt plin de vra\df6rd un motiv special.
66. CAteodatdc6lr,dnumd simt bine am un umor rdutlcios.
67, X4eritmai rnult dec6tam in prezent.
68. Resimt cdteodatSdureri in inirn[. ::
69.La gcr:al[am fost uneoritrimis ]a directorpentruindisciplinh. , j
70.Ani cAteodatb fa{ade altepersoanetemeripe carele constatnrai tdrziu ca fiind nefondate.
71. Suntsigur cI nu am niciodat6noroc.
12.FanlLia mea dezaprobdalegereaprofesionaldpecare arn fdcut-o
73. P[rinfii mei md simpatizeazd", sunt allturi de rnine.
74. Suflr de dureri.
75. Surt uqor r[nit in sentimente.
76. Suntcontrade a da pornandla cergetori.
17. Mi se ?nt6mpli sd m5 gAndescla lucruri prea urAtepentru a puteafi spuse.
78. Me simt adeseafoartenenorocit,nefericit.
79. Aproapetoatd lumea folosegtemijloace mai pu{in corectepentru a obline un
avantq sauun cdgtigdecAtsXpiard6.
80."Suntum[rit mult timp de o int6mplareurnilitoare.
B1. Iv{ise ?ntArnpl[sb nu spun ader'5ruiexact.
82.Md gAndesccd am fost adeseapedepsitfEr[ motiv
83 Sunt convins cd am o viafd de familie ia fel de bund ca ia majoritateaoamenilor pe
care-icultosc.
 1i
)l)

ii
1::
.ti

z -l

z z z z

p
z
r.
{

6l \r ra r- \ ca i+ rn
(f)
z r- F-
e'l
r' t*. r- tr- F-
t--
r- F- F-
t\ eF)

r ] z
A .
E

(a

)G
- L
;
I

-
o
q)

-t

D
z
F.

v u) tr- ra v m r* a
ra r+ rn
a:l 00 t\
z al r.- co
af)
a\ 6l N t\ (\ (.l el a'l al
l{une1e PrenumeLo Vi.r sta

No0e f j{ote T

4
l-&

o
H
(t

H
st
F
t4
H

st
v. lr.l

o
H
I .-.

b
H
H

Note T . I{ohe
s c A Sx
fn*r* I fendi.n$e 4

I{e stnc . Cotx. F.uob. w

I aI. V eIb r E t r 8 Vr N. F8, Ps.

E
Note bruie : d :

t{ote T + -f
+ ): t t{ote E

LJ

tr{

<
F4
9{l d
o
F
w +3 1 1 : 1
r0 Y
<f
t0
t0- il
D - l
60 '
9J 4
lr
50 Ft.
A

H
1&
40 r0 v
H

30

Nota I Ncrie T
 Testul P.N.P.
Pierre Pichot gi-a pus problema unei probe care, prezentdtd caracteristicile
prezentate.sb permitd o detectare rcpidd a celor trei clase de subiecli. in domeniul
detectlrii tendinlelor neviotice, printre diverseleprobe propuse,trei teste gi-a.uprobat
validitatealor:
a) Chestionarenevrotice, derivAnd din spiritul chestionarului lui Woodworth gi al
M.M.P.I.
b) Testele de asocialie de cuvinte cu alegere for\afil", derivate din experimentul
asociativ-verbalal lui Jung, precum testul Lui Pressey,testul Crown Word List in
lvlaicaBritanic Ai testul Corneli Word Forum in S.U.A.
c) Testelede gustuli alimentareWalleu, 1945,careau demonstratci nevroticii declard
ci nu ie place un numbr mai mare de aiirnentedecdtsubiec{ii nomali. Acest aspecta
fost verificat in diverselAri gi in particular in Marea Britanie, de cdtre Gough in 1946.
Astfei, dacl chestionarele,intr-o anurnit6mbsur6,sunt deschise,,trucajului",testul cle
asocialie este intr-o rn6surd mai micb trucabil gi se poate afirma c[ testul de gust
aiimentarnu poatefi deloc.
Detectareatendinlelor paranoice gi psihopatice este mai dificild, intr-arievdr
numai chesti.onarele pot fi folosite intr-un mod valid. Aceste dou6 tipuni de subiecti
sunt in mod obiqnuit inteligen{i qi au adeseatendinla de a-pi masca tillburbrile, de
aceea.este necesar sd se uttlizeze chestionare,,camuflate",in care valiciitateaeste
determinati empiric. Ceie dou6 sc5.riPd gi Pa din M1\4PI rdspund ia acestedoud
condilii. Astfel, Guilford a construit un chestionarde tendinle paianoice,validat prin
anahzafactorial[. Prezenlasbalelor in F]trP a dus la inhoducerea qi a unei sc6ri de
riesinceritate,constituindo garanfieadilionaibcontra,,trucajului"eveni'rial.S-a adoptat
scara,,L" de la M.M.P.I.
Ca punct de plecare in formarea testurluiFNP de cltre psihiatrul francez Pione
Pichot, au fost relinuteprobeie'urmdtoareav6nd cabazbprincipiile enumeratemai inainte:
1. Pentrudiagnosticuitendinlelorparanoice:
a) Guilford Martin FersonalInventary
b) ScaraFa de la MMPtr.
2. Pentrudiagnosticultendinfelorpsihopatice:ScaraPs de ia MMPI.
3, Pentrutendinlenevrotice:
a) The MandsleyMedical Questiorutaire
b) The Cr,lrvn Word ConnectionList
c) scardoriginal[ de gusturi aiimentare
4. Pentrudiagnosticarea nesincerititii in rdspunsuri:Scara,,L" la M.M.P.I.
n. Analiza iterniior gi constituirea scdrii definitive
A anahzd,, dusdpe rezultatelesubiec{ilornormali, a ardtatcbestenecesars[ se i cort ?n
interpretarea rezultatelor: > desex
Testul P.N.P. (paranoic - nevn'otic- psihopat), a fost publicat in 1958 de
psihiatrul francez Fichot ca prob[ care se adresa unor colectirzit[tricivile gi/sau
militare cu un grad mai redus al formlrii intelectuale,cu scopul decelirii rapide a
cetror care ptezrntd un tablou psihologic care, prin amploarea simptomatologiei
patologice, atinge nivelui anonlaiit[{ii. Cele trei direc(ii sondate sunt: tendinleie
paranoide,tendin{elenevroticegi tendinlelepsihopate.
 Testul conline paifu scale:
l. Prima estescala de sinceritate, care reprezintd preluarea scalei simiiare din
MMPL lnterpretareascaleise face asemindtornormelor pentru MMPi.
2. Scalaa doua vizeazd.dimensiunea nevrotismwlai.Este alcdtuiti din trei probe
astfel cdnota finali yareprezentainsumareaponderatdascorului standard(note T) la:
proba de gusturi alimentare,proba de asocialii verbale gi chestionarfulpropriu-zis al
scalei. trtemii au fost selectali prin experimentare din The Maudsley Medical
Questionnaire.Gradul de manifestareal tendinlelor nevrotice este semnificativ c6nd
nota T depSgegte 70; indicele de gravitateestedat de depdgireaunei note T de 80.
3. Scala a treia vizeaz6, tendinlele paranoide. Itemii au fost selectali
experimentaldin scaleleGuilford Martin PersonalInrrentorygi scala Pa din MMPL
Gradul de semnificalie patologic[ al notei T cregte odatd cu nivelul 70. Este de
asemeneasemnifi.cativdgruparea L ridicat & Pa ridicat care pot cregte siguranla
diagnosticuluide rigiditate interpretativdcaracteristic5paranoiacului.
4. Scaia a patra vizeazd"tendirctrelepsikopate. Itemii au fost selectali prin
experimentaredin scalasimilard a MMPI. Scaiaarc aceleapicoordonateinterpretative
ca ceadin care a fost derivata.
Datele tehnice prezentatein chestionarprivind procedurade validare permit
intr-o proporfie semnificativd puner:eaunui diagnostic nosologic $A% pentru
psihopatie,52o pentruparanoie,51o/opentrunevr-ptisrn)saua unui diagnosticprivind
gradul de patologiepsihici (27% pentru psihopatie,45o/a pentru paranoie,43o/opentru
nevroHsm).Totugi, esteposibil sa existecaz\rrrd.esubiecli care prezintl.o alta limitl
patologicddecAtT 7A.ln principiu, exist[ o probabilitatemaxitoil[ .u un subiectcare
o notl ridica.td,la una dintre aceste scale, sau ridicatd gi predominatd fa!6 de
"are
dclicareacelorlaitescaie,sEprezintepatologiaincriminat[ de scalarespectivi.
o Daci notele T nu dep[gesc 70 nu se poate vor:bi de tr6situr5 / trSsbturi
patologice,ci doar de tendinle care se situeaz[ intre limite norma]e.Astfel de subiec{i
cer Lrnexamenaprofundat.
I CAndnotele T sunt inferioare lui 70 ?nsbnota de la scala de nesinceritateL
depigegteiimita putem diagnosticatenciinlasubiectuluide a se prezenta?ntr-olurninb
favorabilS,congtientSsau nu. Un astfel de profil va cere un examenmai complet care
sEdecelezeintre rigiditateaparanoiculuipi dorinfa subiectuluide a rbspundeconf,orm
dezirabilit6lii sociale.

Cotare si in_terpretare

1. La testul 1 ,,Gusturi alimentare" se acorddun punct pentru fiecare aiiment

bifat. Se nurnird alimentelebifate qi se re{ine numirul alimentelorsubliniate,pe foaia
de profil la Gust ai.
2. La testul 2 ,rA,soaieriverbale" se acordd un punct pentru fiecare asociere
corespullzdtoare cu grila. Se ar1un6puncteleobfinute, rar rezultahrlse trecepe foaia de
urofil la Con.Verb.,iar dedesubtnota T corespunzdtoare.
 GriXapentru testul2 Asocieriverbale

FOARFECE atdia inflrnnieri

MAINI urnede picioare
STOMAC durere mdncare
LENT rapid prudent
SARAC bogat individ
MUI.TUMIT nemultumit fericit
NEFERICIT da nu
GREU ininei greutate
PzuETEN intim ipocrit
DEMN ponderat elegant
SOM\I pat co$rnar
COPIL mic ef,sit
NrovErar inirni insetat
REPEDE Ient uragan
naANcanp otravd stomac
RELII{It-NE eu mullime
,4MAR. dulce medicamenf
DNTE dispozitiv durere
PAT [rolmav cuve:1-uri
CAP fa\Ft {aJrerede cap

3. Fentrutestul3 se calculeazl"
coteletrrutela scaleie:lrtresinceritate,
Nevrotism,
Paranoiaqi PsihopatiqPentrufiecareitem carecorespunde grilei se acord[ cAteun
punct,iar apoisefacesurnaacestora.

o Scalal*{esinc
F z2 , 7 , 8 , 9 , 1 4 ,2 9 ,3 A ,4 4 ,5 4 ,5 6 ,5 7 , 5 86, 6 ,7 7 ,B I

o Scatra N (lNevrotism)
A : 1 ,1 I , 1 2 , 1 8 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 9 , 3 2 , 3 3 , 3 5 , 3 6 , 3 8 , 4 A , 4 3 , 4 5 , 4 6 , 4 7 , 4 8 , 4 9 , 5 A ,
55,64,68,74, 75, 79,90.
-l
o ScalaPa (Paranoia)
A z4 , 6 , 1 5 ,1 6 ,2 5 ,2 6 ,2 7 ,2 8 ,3 9 ,5 3 ,5 9 , 6 06, 1 ,6 3 ,6 7 , 7 0 , 7
I , 7 2 ,8 2
F: 10

o ScalaFs (Psihopatia)
A : 5 "1
, 3 ,1 7 ,1 9 ,2 0 ,3 9 ,4 I , 4 2 , 5 1 ,5 9 ,6 9 ,7 2 .
F: 3, 34,37,62,65,73,76, 83.

Puncteleob{inutela Nesincsetrecin foaiaderf,spunsgi setransfonnain coteT.

--l
Puncteleoblinutela nevrotism,Ne, se trec pe foaia de profil la Prob. Nev de
doudori cota.brutdde la N, iar dedesubt
noteleT corespunzdtoare.
 Puncteleob{inutela paranoia, Pa se trec pe foaia de profil la Pa, iar dedesubt iI
notaT.
Puncteleoblinutela psihoticism,Fs se trecpe foaiade profil la Ps, iar dedesubt
notaT.
punctelede pe profrl corespunzdtoare
Profilui se calculeazdprtn adunarea celor
trei tendinle(noteleT):
Gust al. * Con .verb.* Prob.nev.
Sumacalculati setransform[ in coteT.
4. Interpretarease realizsazd {inAnd cont de valoareaT 70. Subi.ecfiicare
prezintdo noti T superioardlui 70 au o tendin![ patologicd,inferioar[ lui 70 nu se
poatevorbi de trdsdturdl trdsdturipatologice,ci doarde tendinlecarese situeaz[intre
limite normale.Dac[ un subiect arc doar nota T la rninciunbpeste 70, putem
diagnosticatendinfasubiectuluide a se prezentaintr-o lumin5favorabil6,congtientb i -j
saunu.

r!

-
H

t a

' I

. l

: :
: ' i l
: l - [
 Scala Locus de control

Instrucfiuni: \rE rug6m citili cu aten{ieunndtoarelepropozilii. incercuili variantape

, careo considera{iadevbrptd.

F. a. Copiii au necazuripentru cb plrinlii lor ii pedepsescprea des.

b. Necazurilecelor mai mulli copii, in ziua de azi. provin din fapful ca p[rintii ii lasi
preaiiberi.

2. a. Multe din evenimentelenefericite din via\6 se datoreazbin parte ghinionului.

b. Egecurileoamenilor rezultd din gregeiilepe care chiar ei ie fac.

3. a. Unul din motivele majore pentru care exist6.rdzboaieeste insuf,rcientairnplicare

!- in politic[ a cet6{enilor.
b. Vor exista intotdeauna rdzboaie, indiferent cAt arn incerca s6 le prevenirn.

4. a. in cursul vielii orice individ poate clqfiga stima gi respecfulpe care le me-rit5.
b. Din pdcate,rraloareaunui om este adeseanerecunoscuti, oric6t de mult: s-ar
FlE
sffbdui el.

5. a. Ideeacd profesorii sunt nedrep{icu studen{iiesteun nonsens.

b. Majoritateastudenlilornu reaiizeaz'aince m[sura notele lor sunt int6:npl6toare.

Q.a.Fdr1to "por{ies[ndtoasd"de noroc nu poti fi un lider efi.ci.ent.

b. Oarnenii capabili care nu reugescsE se impuni n-au qtiut s5 profite de ocaziile
careIi s-au oferit

7. a. Unora, pur 9i simplu nu le placi, oricAtte-ai str6dui.

b. Oamenii carenu pot sd se faci pl[cufi de ceilalli nu ptiu s6 se poarte.
Ii
8. a. tsreditateaare rolul principal in determinareapersonalitltii.
b. Experienlavielii deterrnindceeace esteun individ.

;e. 9. a. I'iu o dati mi-am dat seamacd ceeace trebuia sb se intArnpie s-a gi int6mplat.
': b. Ldsate la voia int6mpl[rii., problemele nu mi s-au rezalvat niciodatd la fel de
sigur, ca atunci cAndrn5 hot[ram sEac{ionezeu insumi pentru ale rezolva.

10. a. in cantl unui student foarte bine preg6tit poate fi rar vorba de o,,examinare
nedreapt6".
b. De multe ori intrebbrile de examentind s[ fie attttde depafie de cursul predat
?nc6tstudiul esteintr-adevdrfErdfolos.

I 1. a. Obfinereaunui suceseste o chestiunede munc[ sedoas6,norocul avAnd prea

puiin de a face cu asta.
-l
 i

b. Ob{inerea unui loc de munc6 depinde de a fi la locul potrivit la momentul

potrivit.

12. a. Omul de rdnd poate influela deciziile guvernamentale.

b. Lumea estecondus6de c6iiva oameniputernici, iar omul de rdnd are preapu{in[
" imporlan{[.

13. a. Cdnd imi fac planuri sunt aproape intotdeauna sigur c[ voi putea sE le
indeplinesc.
b. Nu este intotdeauna inlelept sb ili faci planuri pe termen l*g, pentru cd oricum
muite int6mpl6ri lin de gansSsaunepans[.

14. a. Exist6 oameni.carepur qi simplu nu sunt buni.

b. in orice orn existb cevabun. :

75. a. in cazul meu, a obline ce vreau are pulin de-a face cu norocul, sau chiar deloc.
b. De multe ori putem foarte bine si decidemce estede fEcutdAndcu banui.
E
16.a A derrenigef depindecAt de norocosestec;inevapentru a se gisi la locul potrivit.
b. Reugitaoamenilor in a face ceea ce trebuie d.epindede abilitatea lor, norocul
av6ndpulin[ impofian![ saudeioc.

17. a. At|rtatimp cdt problemelernondiale sunt ?ngrijor6toare, cei mai mulli dintre noi
" suntemvictime ale unor forfe pe carenici nu le inlelegem,nici nu le controi6m.
b. Lu6nd parte in mod activ la problemelesocialegi politice, oamenii pot controla
evenimenteiemondiale.

18. a. Majoritateuou*.niior nu realizeazdince mdsurdvia\alor estecontrolatdde

evenimenteintAmplstoare. ,,
b.,l.JuexistE,,noroc".

19. a. Omul ar trebui sd admit6intotdeaunaposibititateade a gregi.

b. De obicei,estede preferatsEacoperigregelile.

20.a.Estedificil de qtiutdac5o persoanate piacesaunu.. :

b. Cati prieteni ai, depindede cAtde pidcut egti.

21. a. in cursul vietriiintdmpl[rile negativesunt echilibratede celepozitive.

b. Cele mai rnulte egecurise datoreazdfie lipsei abiiit[lii, fie ignoranlei, fie lenei
sau a tutuor la nn loc.

22. a. Cu pulin efort putem invinge coruplia politica.

b. Este dificil pentru omul de rAnd s[ controlezeactivttateade culise a oamenilor
politici.
 :
' 23-a. Uneori nu pot intelegecum ajung profesorii si deanotele pe care le oblin.
. Exist5 o relalie directbintre nivelul pregitirii gi notelepe care le ob1in.

, 24. a. Un lider bun agteaptd

cd oameniisbdeciddpenfiuei ingigi.
b. Un iider bun traseazdfieciruia ce are de fEcut.
o
25.a. Adeseasimt ca ampreapulinainfluenlEasupralucrurilorcaremi seint6mpla.
b. imi esteimposibil;5 .t"d .e gansasaunoroculjoacdun rol importantin viata
mea.

26.a. oameniisuntsinguripentrucb nu incearcbsEfie prietenoqi.

b. Nu trebuies5te strdduiegti
preamult pentrua fi pe piaculoamenilor,dac6te plac
atuncite piac gi gata;

27. a. Sepunepreamult pre{pe sporlin liceu.

b. Sportulde echipdesteun excelentmod de a construicaracterultinerilor.

!q 28. a. Ce se petrececu mine estetreabamea.

b. Uneori sirnt cb nu controlezsuficient sensulin care eyolueazdviatamea.

29. a. Cel mai adeseanu inleleg de ce politicienii se comportd.agacuffl se comportb.

b. trncursul vietii lor oamenii sunt responsabilide proastaguvernare atdtla nivel
nayional,cdt gi la nivel local.

a l
i i

i, l

t 1

i-j

-l
 Foaiede rispuns - Scalalocusde control

Siprenamele_
Nutnetre Vfrrsta

Se5.: Duta exumindrii:

Item \zariantaA \/arianta B

I
7

3
4
f,

6
7
I
9
10
11
12
13
l4
15*
16 { }
; l
L7 ; l

18
L9 ,t

20
i r
2l
)7

23
24
25
26
j'7

ao
LO

29 f )

i i i
: i !
I i_.- |
 Scala locus de control

Concepfi-r.l de "locus of control" a fost introdusin psiirologiasociali de Rotter in I

1966, conceptul leferin&r-se la expectanla (evaluarea apriori) de determinare / i
nqndeterminarea unui compofiarnent specific intr-o situalie specific[. L,ocus of
control se referl la percep{iacontrolului asupraintiririlor, adic[ ia originea internd sau
externi pe care o persoando atribuie intdririlor primite, astfel realizindu-sediferenla
intre locus of conffol intern gi locus of control extern.Variabila de locus of controi
intern/externa intbririi decurgedin teoria inr'it6rii sociale (tsandura 1977), ea fiind
exprirnatd in m[sura ?n care intirirea este detenninatS de factori dispozilionali,
respectivsitualionali. Conceptulde iocus of control defineqte:nodul in care o persoand
igi explici succesul sau e$eculprin cauze de tip intern sau extern, controlabile sau
necontrolabiie.
Locusul of control intern implicd convingereac5,puterea9i controlul personal
pot influenla evenimenteLeqi cd succeselepropri se datoreazdaptitudiniior 9i muncii
d.p,tr.. Locusul of eontrol extern se refer[ la convingeteacd putereapersonalbare
un efect rninim asupra evenimentelot, acesteafiind cauzrte de destin, gans[ sau
putereaaltora.
Deci, locus of control se refer[ la relaliile cauzales;tabiiiteintre intflrireaprirnitd
(successau eqec) gi anumite caracteristici i,ndividuale,respectiv alli factori externi,
care scap6contrclului personal(Dubois 1994)'
Rotter argumenteazdch atitudinile gi convingerileprivind relalia caazal\ dintre
corrportament gi efect se cottureazd ca o c&racteristicide personr.lrtateglobal[ 9i
feiativ stabild(B6tran1998).
Interpretare
1. Se acordacite 1.punct pentru fiecare raspunsidentic cu grila.
Grila rbspunsurilesemnificative:
L : 2 , 6 , 7 , 9 , 1 6 ,7 7 , 1 8 ,2 0 ,2 I , 2 3 , 2 5 ,2 9 .
B: 3, 4, 5, 18,'j,1,I2r13, 15, 22, 26, 28.
2. Se calculeazd cota brut[ la locus of control extern prin insumarea
rfspunsurilor semni.ficative oblinute.
3. Se compardrezulta'fitlcu etalonul.
Dacd,rezultatul la locus of control extern este>13, indicd orientareaextenil a
subiectului, aclici subiectul crede cd efectele ac{iunilor sale sunt cauzatede factori
extemi.
 Scala R.osenberg

Instructiuni: Cititi cu atenlie fiecare frazd gi rbspundeliin cel mai

scurt timp, marcAndv-ariantacare se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere
acfiiaL.

Total de De acord Dezacord Total

Itemii acord dezacord
1. In generalsuntmulfumit(6)de mine.
2. Cdteodata rnd gdndesc c[ nu valorcz
nimic.
3. Credcb am o seriede calititi bune.
4. Sunt capabil(i) sa fac lucrurile la fel
de bine ca ceilalti.
5. Simt cd nu am in mine prea multe de
care sa fiu m6ndru(5).
6. Cdteodat[mb sirnt realmenteinutil.
7. ME gdndescc5.sunt un om de valoare,
cel pu{in la fel ca altepersoane.
8. Mi-ar pi5ceasd am mai rnult respect
fald de mine insumi.
9. lindnd cont de toate, am tendinla sd
cred ci suntun(o) ratat(6).
10.Am o pdrerepozitiv6'?iespre
mine.
f , ]

:
i j

4
 fnterpretarea scalei stimei de sine

(Rosenberg,1965)

Aceastbscal6a fost elaboratbinitrialpentru a m6surasentimentulglobal al

valorii personalegi autoaccept[rii.CoeficienfulCronbach: 0,89,raportatde autor,
indicd o buni consisten!5intern[, iar fidelitateatest-reteste cuprins[ in studiile
autoruluiinhe 0,85 (la o sdptdmdna interval)gi 0,88 (ia doua sdptim6ni,interval).
Coeficientulde fidelitate oblinut in cazulaplicirii de un egantionini{iai de 5024 de
elevi de iiceu gi gimnaziu a fost de 0,77. S-au semnalatcorelalii negative
semnificativeintre niveiul stimeide sine gi anxietate(r : -0,64)gi intre nivelul stimei
de sineqi depresie(r : -0,54).Corelaliipozitivesuntraportateintre niveiul stimeide
sine gi aspectulfizic (r : A,66),abilit[fi gcolare(r : A,42)gi increderesociald(r :
0,35).
Scalastimeide sineesteugorde aplicat,deoarece estescurt6,are 10 itemi cu 4
posibiliti{i de rdspuns:I punct - total dezacord;2puncte- dezaeord;3 puncte- de
acordgi 4 puncte- total acord.
CotareaEiinterpretareascalei:
Cotareanorunall:l2 3 4
CotareainversS: 4 3 2 1.
Iternii2,5,6,8, 9 se coteazdinvers.Scorurilepot fi cuprinseintre 10 si 40;
scorurileridicateindic6o stirn6de sine scazut6.
" La cotarearezultatelorsevc,rlua ca etalonvalorilecuorinseintrer
-
10 16 puncte- stim[ de sinescazutd;
17 - 33 puncte- stimdde sinemedie;
34 - 4Apuncte- stimdde sineinaitl.
 BIBLTOGR.AFIE

Bums A., Lawlor B. & CrargS. (1999)Assessntent Scalesin Otd Age Psychiatry.Ed,.
Martin Duniryltd, BlackwellScience,Oxford.
Coaqan,A. (2005) indnnndtor pentru evaluareapersonalitdlii, Editura Dimitrie
Cantemir,TdrguMureg
Filimon, L. (2002) Psihoeducatriain terapia depresiei, Editura Universit6lii din
Oradea,Oradea
Filimon, L. Q0A4 Experienladepresivd; perspectivesocio-culturale,Edifura Dacia.
Cluj }trapoca
Hamilton, M. (1960) A rating scale for depression,Journal of Neurology,
Neurosurgeryand Psychiatry. vol 23 p. 56-62 in Pyschiatryout of Print
website.Accessed lune27.2008 L :

Ladea,M. (2000)Importanladiagnosticbriidepresieila r,6rstnici.Roiul scalelorde

evaluare,Revistaromdnddepsihiatrte,nr. 2-3
Loo, H. & Loo, P. (2003)Depresia,FdituraCorint,Bucuregti
Minulescu, M. (1996) Chestionarelede personalitatetn evaluareapsihologicd,
Bucuregti,GarellPubiishingFlaus
Minulescu,M. (2008)MetodeSi tehnici avansdtede psihoCiagnozd, Note de curs,
http:/iwww.scribd.com/doc/8 19B1B4lCursul-v-Teste-de-Temperament
MontgomeryS.A.,AsbergM.(i979) A depression scaledesignedto be sensitiveto
change, tsrit.J. psychiatry,1979,134,p. 3gZ-389.
Nedelcea,C. (2007)Evaluarepsihologicd.Pshodiagnoza personalitdlii.Ittotede curs
NiregteanA., Mihai, A. (2003)DepresiarezistentdIa tratament* aborddri clinico-
terapetttice,Editur,gMurep,Tg. Murep,
Pitariu,FI.(2000)Evaluar'ea resurselorL.mqne,cluj-Napoca,pag.3-74
R5gcann,R. (2001)Introducere in psihodi,agnoza clinicd , EdrturaUniversitatriidin
, Bucuregti,Bucureqti
snaith R.P., Harrop F.M., Nervby D.A., Teale c. (19g6) Grace scores of the
Montgomeryt-AsbergDepression and the C,linical Apxiee Scales,
Brit.J.Psychiatry, 1986,14g,p. 599-d01.
Stoica,M. (2008)Psihodiagnostic organizalional,EdituraRisoprint,Cluj lrlapoca
Stoica M, Stanciu,C. (2008)Scatede evaluarea depresiei,inChalienges of European
Integration, Secliunea Psihologie,
EdituraRisoprint,Cluj l{apoc&,p. 3gl-396
$chiopu,U. (2002)Introducerein psikodiagnostic, Ed"ituraHumanitas,Bucureqti
Vragti, R. (2007) Md.surareasdndtdtriinzintale- evalr,tar.ea d,epresiel,psihiatru.ro,
nr.1012007
http://www.pearsonassessments.con/gzts.aspx - GZTS (Guilford-Zimmeman
TemperamentSurvey) in A Assessmentsfor Educational,Clinical and
Psycholo_uical Use,pearsonEducation Inc,200g.