Speech - Mihai Eminescu

Bun ziua!
Noi, echipa Interact, i eu, ca membru reprezentativ, v vom

readuce n atenie cteva informaii privind biografia, viaa personal i operele lui
Mihai Eminescu, alturi de cteva citate care i descriu att condiia de om, ct i
de artist.
Dup cum sper c tii, sau c mcar v-a fost amintit, Mihai Eminescu a fost
nscut pe 15 ianuarie 1850, n Botoani, fiind al aptelea copil din cei 11 ai lui
Gheorghe i Raluci Eminovici, pe numele ei de fat Juracu. Petrecndu-i
copilria n Ipoteti i n Botoani, n casa printeasc i prin mprejurimi, tnrul a
putut intra n contact cu oamenii i cu natura, cel din urm motiv fiind evocat mai
trziu n poezii precum Fiind biet pduri cutreieram sau O, rmi.
ntre anii 1858 i 1866 urmeaz cu intermitene coala la Cernui,
terminnd clasa a IV-a al cincilea dintr-un total de 82 de elevi. Acesta prsete
coala n 1863, revine ca privatist n 1865 i pleac din nou n 1866. Urmtorii trei
ani reprezint anii de cunoatere a poporului i a limbii, a tradiiilor i obiceiurilor
romneti i dei Mihai Eminescu intenioneaz s i continue studiile, ajunge s
fie sufleor i copist de roluri n trupa lui Iorgu Caragiali, iar mai apoi sufleor i copist
la Teatrul Naional unde l va cunoate pe I.L. Caragiale.
ntre 1869 i 1872 poetul urmeaz Facultatea de Filozofie i Drept unde
activeaz n cadrul societilor studeneti, ncepe colaborarea la Convorbiri
literare i debuteaz ca publicist n ziarul Albina. Tot 1869 este fcut cea mai
cunoscut fotografie a lui, n piaa Sf. Wenceslas, din Praga, de ctre fotograful Jon
Tomas. De asemenea, ntre 1869 i 1870 acesta urmeaz, sau ncearc s urmeze
cu regularitate cursurile. Dup o pauz de un an, acesta se renscrie n iarna dintre
1871 i 1872, cnd urmeaz dou semestre consecutive. Timp de doi ani Mihai
Eminescu este student extraordinar la Berlin, iar Junimea i acord o burs, care e
ns condiionat de obinerea unui doctorat n filozofie. Dei urmeaz cu
regularitate alte dou semestre, Mihai Eminescu nu se prezint la examene, iar n
perioada 17/29 ianuarie - 7 mai 1874, are loc o bogat coresponden ntre acesta
i Titu Maiorescu, n care cel din urm i propune s-i obin de urgen doctoratul
n filozofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iai. Pentru a reui s-i
depun doctoratul, Ministerul nvmntului i trimite la Berlin suma de 100 de
galbeni.
ntre timp, pe 1 septembrie este numit n postul de director al Bibliotecii
Naionale din Iai, iar din familia lui, dou surori se mbolnvesc de tifos la bile din
Boemia i un frate, erban, s-a internat n spital prin intervenia ageniei romne
din Berlin deoarece prezenta semnele unui alienaii mintale.
Pe 15 iunie 1889, n zori, Mihai Eminescu se stinge din via n sanatoriul
doctorului uu, i este nmormntat la Bucureti, n cimitirul Bellu, sicriul lui fiind
purtat pe umeri de 4 elevi ai colii Normale de Institutori.
n anul 1866 ncep primele manifestri literare ale tnrului Eminescu,
survenite morii profesorului su de romn, Aron Pumnul. n aceast privin elevii
scot o brour numit Lcrmioarele nvceilor gimnaziti, n care apare i
poezia La mormntul lui Aron Pumnul, semnat M Eminovici. Iosif Vulcan i
schimb numele tnrului n Mihai Eminescu, nume care va fi adoptat mai trziu
att de poet, ct i de ali membri ai familiei. n numerele din 1 i 15 noiembrie ale
revistei Convorbiri literare se tiprete povestea Ft-Frumos din lacrim, dup
ce poetul i trimite o scrisoare coninnd i povestea lui Iacob Negruzzi.
n 1873, acesta ncepe s prelucreze literatur folcloric i s lucreze la
Clin (file din poveste) i la Luceafrul, pe care l va fi desvrit abia n 1881,
alturi de diversele forme ale poeziei Mai am un singur dor, lsnd astfel n urma
sa o vast creaie literar.
Ct despre viaa personal i amoroas, aceasta s-a nvrtit timp de 17 ani n
jurul Veronici Micle, pe care Mihai Eminescu a ntlnit-o n Viena, n 1872. Dei
poetul le scrie parinilor, plngndu-se de lipsuri i de faptul c boala i cauzeaz o
stare sufleteasc rea, nefast, ntlnirea dintre el i tnra de 22 de ani reprezint
un moment de sensibilitate, n care se contureaz aspiraiile celor doi vistori care
s-au admirat, iubit i care au nfruntat situaii potrivnice n drumul comuniunii lor.
Frumoasa, inteligenta, eleganta, culta Veronica Micle i-a acordat geniului o
asisten generoas, dus pn la sacrificiu, prietenia celor doi fiind una pasional
nvalnic i convergent. De-a lungul anilor, ntre Mihai Eminescu i Veronica Micle
s-a nchegat un dialog liric, prin versurile lui incomparabile i prin delicatele ei
notaii poetice prin care l chema, rspunde chemrilor lui, notaii n care i aduce
omagii sincere i mrturisete rupturi n raporturile dintre ei, mpcri, comunicri
de nsingurare i tristee.
Dialogul poetic al celor doi a fost strns mpletit cu cel epistolar, Veronica
scriindu-i poetului peste dou treimi din totalul scrisorilor pe care acesta le primea.
Poetul i rspunde ns printr-un numr considerabil mai mic de scrisori, expediate
cu mare ntrziere. Eminescu justifica aceste ntrzieri prin primirea neregulat a
corespondenei i prin obligaiile de munc pe care i le impunea munca n redacia
Timpul. ns realitatea este aceea c Eminescu nu i poate asigura Veronici
stabilitatea financiar i condiiile de via pe care aceasta i le dorea i invoc
pretexte pentru a-i justifica drama moral.
Pe lng ngerul blond reprezentat de Veronica Micle, un alt motiv recurent
n opera eminescian este acela al teiului. Astfel, teiul lui Eminescu este un tei
argintiu, vechi de circa 500 de ani, alflat n Parcul Copou din Iai. Acest copac,
denumit ulterior i teiul ndrgostiilor este locul n care poetul i cut
inspiraia, vine deseori s-i adune gndurile sau s discute cu bunul su prieten,
Ion Creang. Acest tei este cel mai vechi copac din Grdina Copou. Trunchiul
teiului, rmas gol n urma putrezirii, a trebuit s fie plombat cu mortar i consolidat
cu manoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite n console.
Ca citate celebre despre Eminescu le voi meniona mai nti pe cel al lui
I.L.Caragiale: Aa l-am cunoscut atuncea, aa a rmas pn n cele din urm
momente bune: vesel i trist; comunicativ i ursuz; blnd i aspru; mulumindu-se
cu nimica i nemulumit totdeauna
de toate; aci de o abstinen de pustnic, aci
apoi lacom de plcerile vieii; fugind de oameni i cutndu-i; nepstor ca un
btrn stoic i iritabil ca o fat nervoas. Ciudat amestectur! fericit pentru
artist, nefericit pentru om! i pe cel pe care G. Clinescu l-a scris n"Viaa lui
Mihai Eminescu (1932), referitor la moartea poetului: "Astfel se stinse n al

optulea lustru de via cel mai mare poet, pe care l-a ivit i-l va ivi vreodat, poate,
pmntul romnesc. Ape vor seca n albie i peste locul ngroprii sale va rsrii
pdure sau cetate, i cte o stea va vesteji pe cer n deprtri, pn cnd acest
pmnt s-i strng toate sevele i s le ridice n eava subire a altui crin de tria
parfumurilor sale".
ntr-un final, mi-ar plcea s nchei printr-un aforism de Mihail Mataringa:
Cic Eminescu nu mai e la mod. Nici nu-i nevoie s fie la mod. E suficient s
rmn clasic.

Speech - Mihai Eminescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Speech - Mihai Eminescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Speech - Mihai Eminescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bun ziua!

Noi, echipa Interact, i eu, ca membru reprezentativ, v vom

Mihai Eminescu (1932), referitor la moartea poetului: "Astfel se stinse n al

S-ar putea să vă placă și