Dacă vrei să-nveţi!

Schiţe şi comentarii literare Pastelul

Pastelurile lui Alecsandri

A. Generalităţi:
- specie a genului liric în versuri, în care se prezintă sentimentele autorului în faţa frumuseţilor
naturii
- termenul este împrumutat din pictură unde defineşte un tablou creat printr-o tehnică specială de
folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, emanând delicateţe şi gingăşie
- creatorul pastelului, ca specie, în literatura română este V.Alecsandri. Dacă până la el, natura
fusese doar un cadru pentru desfăşurarea evenimentelor, acum ea devine“subiectul ”poeziei; note
de pastel întâlnim, până la Alecsandri, la I.H.Rădulescu şi Gr.Alexandrescu
B. Studiul operei
- Pastelurile reprezintă cea mai rezistentă parte a creaţiei lui Alecsandri
- Sunt scrise în perioada de la Mirceşti, 1868-1875, şi confirmă experienţa şi talentul poetului;
citite la Junimea, unde sunt considerate ”o izbândă a poeziei româneşti”, vor fi publicate în
“Convorbiri literare”
- Pastelurile reprezintă 40 de poezii din care: -10 sunt oarecum independente
- 30 sunt organizate thematic, respectiv surprind:
 Anotimpurile - zugrăvesc natura în cuprinsul unui an şi, simbolic, cuprinsul unei vieţi
omeneşti
- succesiunea lor nu simbolizează trecerea ireversibilă a timpului ci,
exprimă sentimentul stenic (care fortifică, întăritor) al eternei regene
rări a naturii
IARNA: - este anotimpul preferat (chiar dacă poetul este un friguros), anotimp vesel ca şi poetul
care, aşezat la gura sobei, ascultă viscolul cum vâjâie prin hornuri
- este văzută ca o fiinţă fantastică
- zăpada este abundentă, prevestitoare de belşug
- ex: Iarna, Sania, Viscolul, Mezul iernei, Gerul
PRIMĂVARA: - e anotimpul - exaltării poetului îndrăgostit de soare, de lumină
- dătător de viaţă, anotimp al reînvierii
- poetul întâmpină primavara cu entuziasm, cu exclamaţii de bucurie
- ex. Oaspeţii primăverii, Cucoarele, Tunetul
VARA: - soarele încălzeşte natura, ploile sunt fertile
TOAMNA: - cerul e plin de nori, valea e tristă, şuierul vântului înspăimântă făpturile
- ex: Sfârşit de toamnă
 Anotimpurile surprinse prin caracteristica lor esenţială- munca câmpului
- din zori şi până în amurg, de la arat, semănat la seceriş, oamenii sunt veseli, lipsiţi de griji;
niciodată nu se întâlnesc gemete, ţăranii nu se plâng de asprimea vieţii:
Ex. Plugurile, Sămănătorii ( primăvara), Cositul, Rodica, Secerişul ( vara)
- peste tot se îmbină viaţa cu munca şi veselia: Concert în luncă
 Aspecte ale naturii de la Mirceşti
- forţele naturii: vântul, ploaia, viscolul se integrează marelui mecanism al naturii şi sunt
benefice pentru viaţa oamenilor care nu se simt niciodată deprimaţi sau trişti din cauza acestora:
- ploaia şi ninsoarea prevestesc o recoltă bogată
- gerul pictează flori pe geamuri
- zăpada scârţâie sub picioare şi omul se bucură de mirajul naturii:

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 68 -

ex: Serile la Mircesti, Lunca din Mircesti, Concert în luncă, Malul Siretului
Pasteluri care au temă exotică: Mandarinul, Pastel chinez
Titu Maiorescu arată: Alecsandri în Pasteluri este un Grigorescu al iernii potolite, al primăverii
luminoase, al verii îmbelşugate, fără melancolii de toamnă, al plugarilor,
al cocoarelor, al Rodicăi şi al Mirceştilor
Particularităţi: - poezii scurte de 4 catrene
- versuri lungi, de 16-17 silabe ( poetul are nevoie de spaţiu pentru descriere)
- rima împerecheată
- degajă o stare de veselie, de seninătate, de optimism şi încredere în atura ocroti -
toare, motiv pentru care G.Călinescu le consideră o lirică a liniştii şi fericirii
- cromatica este cea tradiţională şi variază în funcţie de anotimp:
- primavara - verdele ierbii
- vara - galbenul lanurilor
- toamna - ruginiul roşcat
- iarna - albul imaculat al zăpezii
- plasticitatea este realizată prin: - varietatea figurilor de stil
- descrierile sugestive
- puterea lor evocatoare
- ţin de perfecţiunea clasică prin: - muzicalitate
- propoziţii scurte
- timpul prezent al participării afective (dă impre
sia de simultaneitate; îl implică pe cititor în ca-
drul natural reflectat, transformându-l într-un
adevărat spectator)
- realismul tablourilor
- după părerea lui Tudor Vianu, tehnica de bază în pastelurile lui Alecsandri este cea impresio
nistă, punând accent pe modul în care cade lumina asupra obiectelor şi elementelor din natură
- aproape toate textele conţin imagini statice, până în final când autorul introduce un element
dinamizator (un lup, o sanie, o sopârlă), nota realizată devenind profund optimistă
Obs.: Creaţiile lui Alecsandri sunt diferite de poeziile eminesciene pentru că Mihai Eminescu
descrie natura din perspectiva celui care este parte componentă a cadrului natural, în timp
ce Vasile Alecsandri se detaşează de peisaj, plasându-se în postura contemplatorului
Stilul: - versul este limpede, simplu, cursiv
- arhitectura este solidă, lucrată cu migală
- tehnica picturală (imaginile vizuale) e realizată prin: - comparaţii
- metafore
- personificări
- epitete ornante şi calificative
(specific - dublul epitet)
- sonoritatea (imaginile auditive) e realizată prin figuri de stil sau verbe cu rol de a da via-
ţă, mişcare tabloului
- limbajul popular, ridicat pe culmi superioare, face ca expresia artistică să fie “ca un fagu-
re de miere”
Titu Maiorescu: Pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câ-
teva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturii,
scrise într-o limbă aşa de frumoasă, încât au devenit cea mai mare podoabă a
poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române îndeobşte.

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 69 -