ASPECTE ZONALE ALE VIETH ECONOMICE IN TARAROMANEASCA (SEC. XVIII A DOUA JUMATATE SEC.

XIX PRIMELE DECENII)

CONSTANTIN BALAN

Informatiile documentare privind viata economica in tarile române, pentru epoca ce ne preocupà,
aduse in buna parte la lumina Inca din veacul trecut, amplificate de cercetarile intreprinse in ultimele
decenii, au creat noi perspective pentru cunoasterea multiplelor aspecte ale activitatii de pro- ductie
si de schimb, ca si a impactului lor asupra evolutiei populatiei, inplan zonal, si a societatii in diferitele
etape ale dezvoltarii ei 1. Sunt imagini ale unei lumi angrenate tot mai puternic pe calea relatiilor de
comert incadrul pietii, care au capatat un nou impuls nu numai in asezarile urbane, ci si in mediul
satesc 2. Ele prefigureaza drumul strabatut de locuitorii farii de la evul de mijloc, catre epoca
moderna, in conditiile politice ale vre- mii 3, ce au marcat procesul dezvoltarii principatelor
dunarene 4. Avem invedere atAt consecintele patrunderii ostilor straine aici in timpul razboaielor
austro-ruso-turce 5, Cat si alte evenimente si imprejurari dramatice petre- cute sub regimul fanariot
6. 1 Din vasta bibliografie cu referire s'i la epoca si problematica abordat 5. de noi, cf. si V. A.
Urechia, Istoria romdnilor, vol. I VIII, Bucuresti, 1891 1897; N. Iorga, Opere eco- nomice, ed. de
Georgeta Penelea, cu un cuvAnt de St. atefänescu, Bucuresti, 1982; G. Penelea, Les foires de la
Valachie pendant la piriode 1774-1848, Bucarest, 1973; Andrei Otetea, Pdtrunde- rea comertului
romdnesc in circuitul international, Bucuresti, 1977. 2 Cf. cele relevate si de G. Penelea, op. cit.; cf.
de asemenea, A. Otetea, op. cit. a Sá se vad 5. pentru unele observatii si N. Adäniloaie,
Independenta nationald a Roma- nia, Bucuresti, 1986, P. 36-51, privind etapele care s-au succedat
din a doua jumätate a sec. al XVIII-lea, pang, la desfAsurarea Rázboiului de Independent5, al
României (1877 1878); s5. se vadä si unele comentarii ale lui Dionisie Eclesiarhul, in al Am Hronograf
(1774 1815), ed. de D. B5.1asa si N. Stoicescu, Bucuresti, 1987, p. 32 124. 4 S5, se vac15. si N.
Adäniloaie, Implicatiile economice ale dominatiei otomane asupra Princi- patelor Romdne (1750-
1859 ), in RdI", 34 (1981), nr. 3, p. 441-463; tot astfel si C. CIA.- nisteanu, Urnuirile ritzboaielor ruso-
austro-turce in veacul al XV III-lea asupra Tdrilor Romtine, ibidem, nr. 2, p. 259-269. 6 FArà a se
putea face o evaluare globa15, a acestora, ne vom referi doar la unele infor- matii sugestive pe
aceasa latur5. si anume la pagubele suportate de unele mlnastiri ocupatesau jefuite in timpul
azboiului austro-turc, din 1787 1792, cum a fost Tismana, jud. Gorj. Pierderile totalizate, dupá datele
insemnate de egumenul 15.casului, erau de 14.488 taleri, reprezentând costul mai multor sate
intregi. Cheltuielile de intretinere a ostilor au dus lapierderea a 480 de vite mari si oi; 64 000 ocale
de grau; 3 000 vedre de yin; 400 ocale deunt; 15 cântare de miere s.a. Manastirea Tismana a pierdut
atunci arginturile, odoarele si cärtile, vasele de aram 5. si de cositor, cca 4 600 ocale de plumb luate
de pe acoperisul bisericii s'i aparaclisului, trei ceasornice s.a. (cf. Al. tefulescu, Mandstirea Tismana,
Bucuresti, 1909, p. 113 115 si doc. la p. 456-458). 6 Dac 5. ar fi numai s5. mention5m fiscalitatea
excesivl din vremea lui Constantin Hangerli (1797 1799), care a dus atât la sporirea cuautumului
clárilor, la reintroducerea v5,c5xitu1ui sub forma gorstinei, la folosirea unor metode abuzive pentru
obtinerea sumelor impuse locuito- ,Revista istoria", torn V, nr. 7 8, p. 701-709, 1994
www.dacoromanica.ro 702 Constantin BAlan 2Cererile crescande de produse, dar Si trebuintele
banesti tot mai puter-mc resimtite acum in medii largi ale populatiei supuse poverii darilor,
aucondus cum se cunoaste la participarea deopotriva a stapanitorilorde mosii si a locuitorilor din
arealul satelor, din targuri Si orase, la activitati economice aducatoare de venituri. Asa se explica de
ce din ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea necesitatea organizarii unor piete permanentesau
sezoniere este adesea mentionata in izvoarele istorice 7 mai ales in folosul boierimii si al manastirilor
8, ca si in interesul unor megiesi 9. Acestea s-auextins in toate judetele tarii, in sute de localitati 1°, in
multe tinuturi inre-gistrandu-se zeci de asemenea zboruri" 11 Spre deosebire de habitatele din zona
colinara sau dinspre plai, arealin care relatiile de schimb s-au desfasurat periodic, in zilele stabilite
pentruorganizarea fargurilor, in plasile de la margine acestea au fost adesea inter-zise din porunca
domniei. Fara a starui aici asupra masurilor intreprinse dinnecesitatea de a prentampina raspandirea
unor molime ciuma sau epizotii vom releva ca ele urmareau deopotriva oprirea turcilor de la
serhaturide a patrunde aici, in vederea achizitionarii sau vanzarii de produse. Desi, prin
reglementarile Portii fusese stabilit ca negustorii ce veneau din Impe-riul Otoman pentru afaceri de
comert sa nu depaseasca, numeric, 200 depersoane 12, sursele osmane mentioneaza ca de fapt se
aflau in tara pesteo mie de oameni", angrenati in diferite negoturi 13 si care trebuiau alungati cum
precizau firmanele ca sa nu stanjeneasca aprovizionarea 14 camarii"imparatesti cu zahereaua ceruta
Principatului roman de la nord de Dunare 15. rilor, am avea o imagine asupra dificultatilor cu care se
confruntau contribuabilii (cf. si Hronograful V. A. lui Dionisie Eclesiarhul, p. 47, 64, 1800, 66, 69 si
urm.; pentru alte aspecte s5. 325-420; se vac15, Urechia, op. cit., Seria 1774 vol. III, Bucuresti, 1892,
P. ibidem, IV, p. 385 si urm.; ibidem, V VIII, Bucuresti, 1893 1897). In ce priveste impactul
factorilorecologici sa. se vac15. Ioana Constantinescu, Evenimentialul meteorologic, agricultura ci
societatearomineascol in secolul fanariat", in SMIM", XI (1992), p. 21-62 (mai ales p. 36-62); P.
Cernovodeanu si P. Binder, Cavalerii apocalipsului. Calamitile naturale din treccaul Roma-niei (pdnd
la 1800), Bucuresti, 1993. 7 Cf. si cele mentionate de Georgeta Penelea, op. cit. i A. Otetea, op. cit. 8
Ibidem. 9 Ibidem; relevám a o parte din privilegiile acordate de domnie satelor megiesesti", priveau
de fapt interesele unora dintre sapanitorii locali, mai ales pentru refacerea sau intretinerea ctitoriilor
bor. 10 Cf. Georgeta Penelea, op. cit., p. 118, referitor la cele 660 de locuri, in care s-audesfásurat
1450 de targuri; s5. se vadä si A. Otetea, op. cit., p. 9 1 i nota 47, in legAtur1cu datele comunicate de
M. Ciucl, Un perilipsis al bdlciurilor ,si tdrgurilor din Tara Romdneascd, in RA", XII (1969), nr. 2, p. 27
1-280, ce aminteste cI, in 1828 erau inregistrate, darincomplet, 478 targuri desfasurate in 25 1
asezAri. 11 Spre pild 5. in peste 40 de localititti din jud. Arges, functionau 17 tArguri pe mosii
boieresti, 13 pe proprieati märastiresti sau ale unor biserici, iar nou5. in aselari megiesesti (cf.
Georgeta Penelea, op. cit., P. 118 12 1). Mentionlm c6. initial, in actul dat la Vidin, in 1765 octombrie
18, era precizatä cifrade 100 de negustori (cf. Mustafa A. Mehmet, Documente turce,sti privind
istoria Romdniei, vol. I, 1455 1774, Bucuresti, 1976, p. 299-30 1). Ulterior, la 15 noiembrie acelasi an,
un firman al sultanului Mustafa al III-lea stabilea cifra de 200 de participanti la traficul economic de
lanord de Dunl.re (ibidem, P. 30 1-302). Ibidem, p. 299-300. 4 Ibidem. Sultanul Mustafa al III-lea
stabilea tot acum ca mai intal A, fie aprovizionathPoarta Otomanl cu zaherele in cantitAli
imbelsugate", aduse din cele cinci judete ale Olteniei si dup5. aceea Vidinenii sä intre in Tara
Româneasa pentru negot (ibidem, P. 303). 18 In hatiseriful sultanului Abdul Hamid I, din 1774
decernbrie 15-24, dat principelui Alexandru Ipsilanti se vorbeste de chilerul inaltului meu Devlet" cu
referire la Tara Roma12 ci . www.dacoromanica.ro 3 Viata .economica 703 Masuri de protejare a
locuitorilor din arealul aflat sub directa incidentaa serhatlailor" erau stabilite, in functie de
imprejurari, si de administratia centrala si locala a Tarii Romanesti. Ne ref erim spre pilda la
dispozitiile din actuf de la 1783 mai 7, prin care era interzisa desfasurarea obisnuitaa balciurilor din
judetele Olt, Vlasca i Teleorman, 1;4115. la departare deDunare de 10 ore de mers 16. Preocuparile
domniei de a nu avea turcii pricina de esire" in tara sunt adesea vadite in sursele interne 17 gasesc
justificarea in re.litatile politice ale timpului. Dar, in pofida dispozitiilor date chiar de Poarta, de pilda
de sultanul Selim al III-lea, in 1791 septembrie 30 octombrie 9, care ii oprea penegustorii din
as'ezarile de la Dunare sä faca comert fara de firman 18, si mai ales a poruncilor Principilor fanario0
catre capitanii de la margine, ca Silistralai" j a,1j,j locuitori din raelele hazurilor" sa, nu facaaratura
sau mice fel de semanatura" 19 aici sau sä umble prin sate cucarute ca sa stranga unturi" 20, acestea
au fost totusi, incalcate. Sunt ac*ea vadite abuzurile turcilor rusciuclii i giurgiuveni" 21, apoi a celor
de la Vidin, lor fiindu-le interzisa trecerea cu luntre sau cucAice", prin locuri neobisnuite, pentru a
duce fara de stire -.zaherele, dobitoace si gameni din Tara Româneasca" 22. Uneori Inii slujitorii
imputerni- citi de domnie sa supravegheze aplicarea hotararilor mai sus amintite, setocmeau cu
acestia.23.. -. Necesitatile vadite, atat in viata locuitorilor din plasile de la hotarul sudic al statului,
cat si la serhaturile turcesti, de incuraj are a schimburior neasca si Moldova, fapt pentru care ele
trebulau protejate ca sa prospere" (ibidem, p. 321), astfel ca zaherelele sä fie vandute la Para
(ibidem, p. 325), sugerandu-se chiar refacerea Schelei de. la Orasul de Floci, jud. Ialomia, cunoscuta
in trecut pentru vehicularea produselor catreImperiul turcesc (ibidem, p. 323). 16 Cf. V. A. Urechia,
op. cit., I, P. 279, 17 SA se vada spre exemplu actul din 1792 aprilie 20 (ibidem, P. 345). 18 Cf. M.
Guboglu, Catalogul documentelor turcegi, vol. II (1455 1829), Bucuresti, 1965, p. 367-368, nr. 1299.
18 SA se vada V. A. Urechia, op. cit., VI, Bucuresti, 1893, p. 663 si 664, doc. din 1795februarie 28 si
1796 aprilie 4 acesta referindu-se la judetele Mehedinti, Dolj, Romanati, Teleorrnan, Olt, Vlasca,
Ialomita, Buzau, Ramnicu Sarat, la Oltenita, Ciocanestii de IlfovSlobozia. 20 Idem, Documente inedite
din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi 1793-1796, ktemoriu de... [extras din Anal. Acad. Rom.",
Mem. Sect. Ist., Ser. a II-a, tom. XV], Bucuresti; 1895, p. 832 (= Documente) actul din 1795 iulie 7,
prin care Ilam Bairactarul estevolnicit de domnie sa-i opreasca pe carutasii care umblau prin satele
jud. Vlasca, Dambovita, Muscel, Arges. 21 Ibidem; cf. si doc. din 1796 aprilie 25, care ispravnicii din
jud. Vla.sca, referitor laturcii giurgiuveni cArora desi adrninistratia local& le-a spart" plugurile ei se
intind panáin poalele Hodivoaiei", cu toate el o chart5." mai veche reglementa hotarele hasului
Ginrgiu; actul mentioneaza ca acestia au mai calcat simosiile de la Paraipani, Daia i Pietrile, ale
minastirilor Radu Vod i Cotroceni (ibidern, P. 832-834). Cf. porunca din 1796 februarie 9 (ibidem, p.
664), care prevedea ca nici rracelarii sä nu poata. trimite fiecare decat un om in Tara Romaneasca, si
care sä nu poata cum- papa mai multe oi cleat sunt insemnate in tescherea"; in ceea ce priveste
vitele mad numarul lor era limitat la 2 3 sau mult 4", admise pentru negot (ibidem). 28 SA se vadá
porunca data in 1797 septembrie 7, de Alexandru Ipsilanti, catre marelespatar privind abuzurile lui
Gheorghe capitanul din jud. Olt, care urma a fi adus in hare"la domnie, deoarece la vremea
dijmaritului a adus i turci pentru stringerea dijmei" (cf. V. A. Urechia, Istoria romonitor, VII,
Bucuresti, 1894, p. 68). 4 as ct. 1173 Si 1Si vindilai" =1 9' www.dacoromanica.ro 704 Constantin
BAlan 4economice de o indelungatä traditie i practica in zona 24, au fost totusi sustinute de principii
romani, in contextul raporturilor i obligatiilor asumatefata de Poarta. De aceea la 10 iunie 1813, din
partea marii vistierii erau datedispozitii ispravnicului judetului Mehedinti, clucerului Dumitrache in
legatura cu aprovizionarea serhatului de la Ostrov, pe baza intelegerilorstabilite cu Regep Aga 25.
Astfel localnicilor mehedinteni li se cerea sa duchacolo cele trebuincioase de ale mancarii", dar
numai ooa, fasole i poricale"(fructe), pentru alte produse, fiind obligati sa le vanda doar la targul ce
setinea sambata la Cerneti 26. Din porunca lui Ioan Gheorghe Caragea voievod, negustorii craioveni
Dumitru Aman i Cocea Nicolae aveau sa stranga in 1815 unt, seu i miere, din judetele Olteniei,
pentru cetatea Diiului", provizii transportate de carutasi din sapte sate ale Doljului 27. Cat de
folositoare era in spaOul dunärean desfacerea unor marfuri inpietele locale, nu numai pentru
populatia autohtona, ci i pentru cea musul-mana, se desprinde cu deosebire, din raportul inaintat
vistieriei la 1814 octom-brie 6, de ispravnicii judetului Olt. Acestia se ref era la plangerile cu
necttntenire" ale oamenilor din Plasa Marginii si a Calnistei, relativ la neputintaplii curgatoarelor
dajdii" 29. Ei reclamau faptul Ca alisverisul" lor dela targul care avea loc la Turnu, unde se duceau cu
d-ale mancarii", devindea la serhatlai", era ingreunat, datoritä hotararilor administratiei, ne mai
putand merge acum cu cea mai putina zaherea" 29, si anume cufaina, màlai, orz, ca cu lemne de foc.
De-a lungul timpului sunt cunoscute i alte demersuri intreprinsepentru dezvoltarea negotului pe
taram zonal. S-au facut deja ref eriri lacererea pe care a adresat-o comandantul garnizoanei
otomane de la AdaKaleh, la 1833, pe langa generalul Kiselev, in timpul administratiei militareruse in
Principatele romane, in vederea infiintarii unui targ la Varciorova, tinand seama de situatia grea a
aprovizionarii celor din cetate stramtorati" de catre sarbi 8°, in procurarea alimentelor necesare
traiului. Schimburile economice desfasurate in imprejurarile vremii s-au aflat uneori si sub impactul
unor dificultati din sfera circuitelor banesti. CArmuireajudetului Vlasca, in adresa catre vistierie, din
1835 decembrie 15, precizaca din pricina comunicatii" ce o aveau negustorii din Giurgiu cu cei deaici
s-a inmultit o moneda. foarte proasta", numita beslii" (de 3 lei si 20parale), ca si sfantii turcesti (de 4
lei si 20 parale), pagubitoare alisverisurilor mai mici" 31. De aceea o mare parte dintre participantii la
activitatile24 Pentru aceasta, unele surse si la M. Guboglu, op. cit., I II, Bucuresti, 1960 1965; de
asemenea, Tahsin Gemil, Relatiile drilor Romdne cu Poarta Otomand in documente turce,sti ( 1601-
1712), Bucuresti, 1984; pentru unele date cf. si cele comunicate de P. Cernovodeanu, Les échanges
iconomiques dans l'évolution des relations roumano-turques (XV' -- siecles), In RESEE", 16 (1978), nr.
1, p. 8 1-90. 25 Cf. I. Cojocaru, Documente privitoare la econornia Tdrii Romdne,sti 1800-1850, vol. I,
Bucuresti, 1958, p. 157 158, nr. 8 1. 24 Ibidem. 22 Cf. vol. Me§te,sugari ,si negutdtori din trecutul
Craiovei. Documente (1666-1865), ed. de Al. Balintescu si I. Popescu-Cilieni, p. 9 si p. 109 111, doc.
nr. 69 (=-- MefteFugari). 24 Cf. I. Cojocaru, vol. cit., p. 164, nr. 91. 24 Ibidem. Cf. A. Otetea, op. cit., p.
87. 22 Cf. I. Cojocaru, op. cit., II, p. 594-595, nr. 444. si XVIII' 24 Brailoiu, www.dacoromanica.ro 5
Viata economica 705de comert din zona au incetat cu totul" sa mai vina la targ, neputandsa
cheltuiasca cu folos banii obtinuti de acolo 32. Evolutia vietii economico-sociale legata de numerosi
factori i elementedeterminative pentru caracterul i dimensiunile ei, in perioada ce nepreocupà, este
reliefata nu numai de sporirea schimburilor din pietele orga-nizate periodic sau permanent, ci si de
atestarea, in mai mare masura, anegotului intretinut prin fiintarea bacaniilor, carciumelor, hanurilor,
in gene-ral pe circuitele marelui trafic din orase i targuri, dar si in mediul satesc. 0 porunca a
principelui Alexandru Moruzi, din 24 septembrie 1793, se ref er5. la bacania de la Vadul Lat, jud.
Vlasca, tinuta de doi arnauti, care vindeaupaine, insa foarte scumpa i neagra i proasta de tot" 33,
ceea ce le-a atrasmania domnului, caci, asa cum aprecia el, painea era hrana cea dintaitrebuincioasa
norodului" 34. Intr-un act din 22 iunie, pentru manastirea Snagov este evidentiatascutirea acordata
lacasului, care avea la Valea Negovanilor, din Sacuieni, o prävAlioara, bacanie", miluità si cu un an
mai inainte la 1792 aprilie30, de Mihai Sutu ". Fara a ne opri asupra informatiilor documentare care
reflecta sporireain epoca a vadurilor comerciale, urmare fireasca a cresterii interesului pentruafaceri
a locuitorilor din categorii mai largi, nu numai a negustorilor meseriasilor, vom releva ca insasi
domnia, Orland seama de rostul lor, leva acorda ca rasplata acelora ce isi indeplineau slujbele cu
sarguintä. Astfel, principele Alexandru Moruzi, multumit de felul in care Paraschiv vataful de lemnari
si Tudor vataful de zidari au lucrat la ispravirea noului spital pentru ciurnati, de la Dudesti 36, in
cartea de scutire din 1796 iulie 19, leconfirma acestora i privilegiul de a avea o carciuma 37 Nu
intamplator, domnitorul Moruzi, pentru a proteja interesele negustotorilor autohtoni si a incuraja
initiativele localnicilor in sfera comertului, interzicea sudifilor, prin cartea de la 1793 martie 29,
dreptul de a tine carciumi, cuptoare de paine, bacanii sau pravalii cu vanzare rnarunta" 38 Dar, si
spre beneficiul administratiei, el nu omitea sa precizeze Ca acestea erau opritepentru supusii straini,
daca nu se vor face raiele" si nu vor intra la ooranduiala de dajdie" 39. Odata cu amplificarea
activitatilor de negot, legate tot mai puternicde dezvoltarea centrelor economice si a pietii interne
cu adanci implicatii in existenta societatii, pe drumul ei catre modernitate, ins5si rostul partici-
pantilor la traficul comercial dobandeste insemnate valente in viata cotidiana. Prin hotararea
domnului tarii, din 1794 aprilie 27, doi negustori aveausä ia sub epitropie casa fostului mare capitan
Grigorie Mainescu, pe timp33 Ibidem, p. 394, unde se aratä cä, cursul primei monede citate a sclzut,
r5,mânândcâte lei 3", iar cealaltn. la lei 4,10". 33 Cf. V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 670; la Vadul Lat a
fiintat i un balci (cf. GeorgetaPenelea, op. cit., p, 160). " Cf. V. A, Urechia, Documente, p. 667-668,
doc. din 1793 aprilie 10. " Ibidem, p. 160. 36 sa se vad5, si G. Barbu, Spitalul de ciumali Dude,sti, in
vol. Din istoria snedicinii ronaine§ti ,si universale, sub ingrijirea Prof. V. L, Bologa, Bucuresti, 1962, p.
211-231. 33 Cf. V. A. Urechia, vol. cit., p. 724. 38 Ibidem, -p. 665-666. " Ibidem, p. 666. si
www.dacoromanica.ro 706 Constantin BAlan 6de cinci ani, in vederea ingrijirii copiilor nevArstnici ai
acestuia, obligandu-sesa le dea 120 de talcri anual, trebuitori hranei ". Din atAtea alte situatii care le
atesta prezenta in contextul social semnalam chiar contributia ,,Cumpa- nici negustorilor" de la
Bucuresti, angajati la 1798 august 8, sa ajutecu750 de taleri noua constructie a spitalului de la
manastirea Coltea, ridicataprin grija doamnei Zoe Moruzi 41 Afirmarea tot mai vizibila a oamenilor
de afaceri, a celor angrenati in productie i comert se coreleaza suflului nou de viata ce se facea simtit
in Principate, dupa infrangerile suferite de turci in razboaiele cu AustriaRusia, indeosebi dupa pacea
de la Kuciuk Kainardgi (1774), vadind defapt transformarile produse in structurile societatii cu
puternice implicatii si in alte sfere de activitate. Este contextul in care activitatile economicedin
mediul local vor constitui un adevarat suport pentru cladirea, reprarea sau intretinerea multor
lacasuri de cult din lumea satelor megiesestisau boieresti, dar si a scolilor si a caselor de adapost
trebuitoare celor suf erinzi, sprijinite din veniturile bAlciurilor i targunlor, al varnilor i taxelorce
reveneau administratiei statului, din contributiilc manastirilor. ' Relevarn in aceasta ordine de idei ca,
la 1776 iulie 25, Alexandra Ipsilanti, la cererta undr boiernasi din familia Savoiu, le dadea slobozenie"
säintemeicze un targ, de trei ori pe an, la Lupoaia, jud. Mehedinti, unde Iocuitorii sa-si faca
alasverisurile", iar chiria luata de la negustorii care veneauaici sa le slujeascil la.ispravirea bisericii de
piatra., riimasa neterminata-dincauza trecutei razmirite" 42 . in folosul vethinlui lacas de lemn ridicat
de megiesi din Jup5nestii Muscelului 43, voievodul Ipsilanti ii intarea la 13 mai 1776 vama' de
lazborul" ce avea loc acolo la inaltarea Domnului, hramul ctitoriei, i anumesa ia de la fiecare prävalie
câte sase bani 44. Cu sprijinul domniei i clucereasa Maria Cotofeanu obtinea in 1794iunie, privilegiu
pentru organizarea talciului de la mosia ei din.Rojistea, jud. Dolj, venitul urrnand a-i servi la
refacerea manastirii de acolo, ahataatunci descoperitä i darapanata". 0. Dreptul de a face arg la
Jilava, Jud. Ialomita era confirmat de.Alexandru Ipsilanti, in 1797 august 19, vornicesei Venetiana
rdcgrescu, ca s'a fie de folos nu numai locuitorilor satului S2 11 trecatorilor ce'veneauIbidem, p. 54
1-542. Ibidem, p. 7 14 7 15. 42 Actul la R. Creleanu, De.spre istoria bisericii Sf. Nicolae din satul
Lupoaia, corn Cdtu- nele, raionul Baia de Aranui,.in MO", XII (1960), nr. 1-2, p. 83-84; s se vadA si V.
A. Urechia, Istoria románilor, I, p. 99 100, nota. 43 Cf. I. Dumitrescu si C. Florea, Jupánefti, un vechi
sat argefan file de istorie, Bucuresti, 1976, p. 154; sl se vadl i Inscriptii inedievale fi din epoca
moderra a Romdniei. Jude- 1141 istoric Muscel (in ms.) la Institutul de Istorie N. Iorga" (= Inscripii
Muscel, fondJupanesti). " Ibidem; sA se vada si R. Creteanu, Monumentele religioase de pe valea
rdului Doemsnei, in MO", XXI (1969), nr. 1-2, p. 43; dania era apoi confirmatA $ de Alexandru
Moruzi, la 1795 mai 30 (cf. V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 227-228). Relevam ca 0 inscriptie conservatl
la amintitul lacas care evidentiazit dania lui Alexandru Ipsilanti, se refer& la dreptul ingrijitorilor
lacasului de a lila ca yam& la targul de acolo, produse, iar nu baai mesin"(sic) sA se vada Inscriprii
Muscel, fond Jupanesti. " Cf. V. A. Urechia, op. cit., V, p. 317; sA se vada i Georgeta Penelea, op. oIl.,
p. 133 134. 40 si si www.dacoromanica.ro 7 Viata economic& 707 pe drumul. cel mare al Focsanilor
catre aceste locuri 46, cat mai alesbisericii de piatra de aici, unde ,,si scoala are a intocmi pentru
invatatura copiilor sarmani, fara plata," 47. Preocupanle pentru infiintarea i sustinerea scolilor in
lumea satelor, din veniturile obtinute la targurile locale 48 reflecta nu numai trebuinteleunei
societati in ascensiune, dar si deschiderile ei catre economic catre circuitele Muesli si capital 49. Este
relevanta in acest sens instiintarea facuta la1794 august 12, de mitropolitul Dosoftei i alti doi mari
dregatori pentruprincipele Alexandru Moruzi, privitor la epitropia asupra copilului Alexandru, al lui
Musat sapunarul, dat in grija unui dascal, platit cu 120 de taleri pean, fara a socoti hrana si
imbracamintea. Ei aratau ca vrand sa vedemcat ii este capitalul i ce dobanda poate prinde", au
constatat ca tot capitalul lui este taleri 770", iar dobanda face intr-un an taleri 77" 5°, bani care
nuajungeau sa. irnplineasca cheltuielile 51. In aceasta situatie domnul recomandaca epitropii sa-i
gaseasca copilului un dascal cu sibrie mai putina pe luna" 52. De la obisnuitele formulari din actele
vremii privind plati ale chiriilorpentru locuri, ale unor taxe la targuri Si vami, a dobanzilor la surnele
imprumutate adesea, acum, sau in legatura cu alte venituri53, referirea la cat poateprincle dobanda
la un capital stabilit sta.' marturie functionarii angrenajelor"banesti, ce aveau sa dea noi imbolduri
dezvoltarii pe taram financiar si eco-nomic, in arealul nord-dunarean. Nu intamplator pot fi intalniti
in aceastavreme i termeni din sfera bancara si anume acela de depoziton", amintit " Cf. V. A.
Urechia, op. cit., VII, p. 103. 47 Ibidem; edificatop, in ce priveste efortul intreprins i pe plan local
pentru sustinereascolilor infiintate in epock este sprijinul acordat de säteni desfäsurdrii
inv&tämantului laPreajba, jud. Dolj, mosie a paharnicului Hagi Stan Jianu (cf. N. Andrei si G.
P5mauta, Istoria inveildmântului din Oltenia, 1, Craiova, 1977, p. 118 119 si urm.). Pentru alte
diferiteaspecte cf. 0 N. lorga, Istoria inviildmântului romeinesc, ed. de I. Popescu Teiusanu,
Bucuresti, 1971; Istoria invdteimeintului din Romdnia (de la origini peind la 1821), vol. I, sub, red. lui
St. Pascu, A. Manolache, Gh. P&rnutä, I..Verdes, Bucuresti, 1983. Numeroase informatii si date
documentare au fost comunicate de V. A. Urechia, op. cit., I VIII; N. Iorga, op. tit. §.a. (cf. si
referintele bibliografice in sintezele mentionatesupra, nota 47). 49 SA se vadá i cele observate de G.
Zane., Economia de schimb In Principatele Famine, Bucuresti, 1930; N. Iorga, Opere economice, ed.
cit.; s& se vad& 0 C. C. Giurescu, Contribufiuni la studiul originilor si dezvolteirii burgheziei romdne
pdnii la 1848, Bucuresti, 1972; s& sevadl de asemenea vol. G. Zane, Studii, cu introd. de C. Murgescu,
cuvânt al edit. de V. RA- peanu, ed. de Elena G. Zane, Bucuresti, 1980, p. 33-60 ; vol. Romania's
economic History. From the Beginnings Ito World War II, edit, N.N. Constantinescu, Bucharest, 1994,
Chp. IV, p. 115-158. 99 Cf. V. A. Urechia, Documente, p. 266. Ibidem. 52 Ibidem. 99 SA se vad&
pentru aceasta i bibliografia citatl supra, nota 49; pentru uncle observatii ce ii g&sesc analogie si in
Tara Româneasc& A. se vad& si I. Caprosu, 0 istorie a Moldovei prin relaliile de credit piind la
mijlocul secolului al XVIII-lea, Iasi, 1989. 94 Actul din 1815, aminteste de faptul c. postelnicul Stroe,
flandu-si diata s-a hotArat a pune depoziton" 3 500 de taleri, partea ce urma a intra In posesia fiului
s&u Constantin ajuns in proast& stare si des&varsitA s&r&cie", la cumnatul acestuia SSA-1)u
b&canul, la carei-au sigurifsit" (cf. G. Potra, Documente privitoare la istoria orapului Bucurepti (1599-
1821), [Bucuresti, 1961], p. 706-709, nr. 577). Pe actul citat fiul postelnicuhn precizeaza el sumaera
pus& depoziton"f cáci tatal säu n-au vrut sa mi-i dea mie, flindu-i team& a nu-i pra- p&di" (ibidem, p.
708). www.dacoromanica.ro '708 Constantin B& lan 8spre exemplu in actele din 1815 septembrie 25
si 1817 aprilie 25, privitor ladepuneri de sume la garanti persoane54 sau institutii55. Imprejurarile in
care si alte capitaluri s-au depozitarisit", Ii au si ele semnificatia lor. Din cele ardtate in 1839 mai 2,
de Departamentul Vistie-riei in adresa care Agia Bucurestilor, rezulta cä aceasta a fost nevoita
sädepund la Tribunalul de Comert, inca de la 25 aprilie58, suma de 1850 de galbeni, imprumutat5. cu
dobanda de 18%, din 1838 iunie 20, de la medelnicerul Nicolae Alexandrescu. Forul justitiar era
invitat sa aduca cat se va puteamai fara intarziere" zapisul de intocmire cu medelnicerul
Alexandrescu, carepretexta cä 1-a instrainat, Vistieria cautand astfel sa evite plata dobanzii
impoVaratoare57. Trebuintele banesti au obligat dealtfel Vistieria sa practice adesea cereri de
capital, de la oameni de afaceri cum era si serdarul Gheorghe Opran, care-i oferise in 1833,
insernnata suma de 150 000 de galbeni, dar cu o dobandade 10 % anual 58. Cele cateva aspecte la
care ne-am referit pot restitui atat secvente dinrealitatile economico-sociale ale perioadei asupra
careia am staruit, in bunäparte din habitatele rurale, cat i unele angrenaje, ce au deschis sau au
inles-nit di mai largi dezvoltarii pietii interne, productiei de bunuri, destinatecomertului si in care
circulatia baneasca, a capitalului din sfera relatiilorde credit58, capätä noi dimensiuni.