OCUPAREA ROMANIEI DE CATRE ARMATA ROSIE.

PREMIZE, ETAPE, CONSECINTE CONSTANTIN

HLIHOR I. Participarea Romaniei la cel de al doilea razboi mondial si impactul schimbarii de front, de
la 23 august 1944, in desfasurarea ulterioarä aevenimentelor in aceasta conflagratie au constituit
obiectul unor amplecercetari i studii in istoriografia romanä si de peste hotare 1. Prin urmarea
aparut, in mod firesc, o extrem de bogat5. Si contradictorie totodata, literatura istorica si
memorialistica in care consecintele evenimentelor derulatein spatiul românesc incepand cu 23
august 1944 si pa.nä la Conferinta dePace de la Paris din 1946, au fost valorizate i apreciate in raport
cu pozitia Marilor Puteri invingatoare la sfarsitul razboiului fata de Romania 2, si mai ales cu interesul
politic intern si extern al regimului de la Bucuresti, in diferite etape ale evolutiei societatii românesti
postbelice. In acest fel s-a supralicitat, in interes propagandistic si ideologic evident,
importantaschimbarii de regim 3 pentru a se eluda consecinta cea mai gravä a .actului de la 23
august 1944 crearea conditiilor propice ocuparii militare a. Roma- niei de catre Armata Rosie Si
comunizarea ei fortata. Fara a deturna rolul i importanta intelegerilor la care au ajuns MarnePuteri
Aliate la Teheran, Moscova, Ialta i Postdam pentru fixarea arhi- -tecturii politice a lumii postbelice
opinam cä pentru spatiul central si sud-est Vezi pe larg, Gh. Buzatu si colab., Al doilea ralzboi
mondial ci Romania. 0 bibliografie, Edit. Academiei Iasi, 1981; Henri Michel et J.-M. d'Hoop, Histoire
de lc; Deuxieme Guerre mondial", 1939-1945. Bibliographic selective, in Les deux guerres mondiales
(The Two World Wars), Bruxelles Paris, Editions Brepols, 1964, p. 161-243; Dr. Florin Constantiniu,
Istoriografia-strdinci despre contriburia Romaniei la obfinerea victoriei din mai 1945, in File din
istoria militarda poporului roman, vol. 16, Edit. Militarl, Bucuresti, 1985, P. 371-384; Constantin
Hlihor, A precieri ale istoriografiei de peste hotare cu privire la eroismul ostasilor romani in timpul
revoly- fiei dm august 1914 si al rdzboinlui antihitlerist, in Anale de istorie", anul XXXV, 1989, nr. 4, p.
140-157. Veri pe larg, St. Lache, Gh. Tutui, Romania si Conferinfa de Pace de la Paris din 1946, Edit.
Dacia, Cluj-Napoca, 1978; p. 254 si.urm.; Valeriu Florin Dobrincescb, Romanic; i organi- zarea
twstbelicei a laimii, 1945-1947, Edit. Academiei, Bucuresti, 1988, p. 102 si urm.; Francois Fejtd,
Histoire des democraties populaires, Editions du Seuil, Paris, 1952, p. 115 si urm. 3 Vezi pe larg,
Arnica Simion, Preliminarii politico-diPlomatice ale insurecfiei romeine din august 1944, Edit. Dacia,
Cluj-Napoca, 1979, p. 421-493; Insurecfia din august 1944 si -senznificafia ei istoricd,
Bucuresti, .1974; Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, August 1944. Repere istorice, Bucuresti,
1984; Franz Herberth, News um Rurnaniens Frontwechsel am 23August 1944, Starnberg, 1970; N. I.
Lehedev, Padenie diktaturi Antonescu, Izdatelstvo Mejdrenavdnie Otnoseniia, Moskva, 1966; H.
Kissel, Die katastrophe in Riirnanien, Wehr und Wissen, Darmstadt, 1964, p. 9 si urm. etc. ,,Revista
istoriCa", torn V, nr. 9-10, p. 855 875, 1994 1 -- www.dacoromanica.ro 856 Constantin Hlihor
2european, inclusiv Romania, hotarltoare a fost ocupatia militará sovietica. Conceptia dictatorului
sovietic, Stalin, potrivit careia Orice statisi impune sistemul sau social pand acolo unde poate ajunge
armata sa" 4a fost aplicatà in aceasta regiune 011à la ultimele sale consecinte. In momentul in care
Marea Britanie i S.U.A. percep adevaratele intentii ale luiStalin de altfel, el va face publica aceasta
conceptie in aprilie 1945incep s5. fie foarte preocupate de linia pe care se va face jonctiunea
trupelor coalitiei Natiunilor Unite si mai putin de zonele traditionale" de interespentru Uniunea
Sovietica. Edificator in acest sens este evolutia de atitu-dine si pozitie a acestora in ceea ce priveste
teritoriile anexate de U.R.S.S. in vara anului 1940. Competitia intre aliati pentru Berlin se declansase..
La inceputul campaniei duse de Romania pentru dezrobirea parnantu-rilor cotropite in vara anului
1940 5, atat S.U.A. cat si Anglia considerauca depashea frontierei Nistrului de catre arrnatele române
o va pune instare de razboi cu acestea. Rana la Nistru declara ministrul american laBucuresti,
Franklin Mott Gunther, la 18 iulie 1941, lui Mihai Antonescueste teritoriu românesc i rdzboiul ar fi
legitim, dincolo ar fi o actiune impotriva Angliei" 6. In august 1942 analistii americani ajung la
concluzia catrebuie sa se accepte cererea rusa pentru Basarabia, dar Para' Bucovina 7. In toamna lui
1944 Churchill si Roosevelt intelegeau foarte bine ideea luiStalin de a avea un cordon sanitar drept
garantie fata de orice agresiunedinspre vest 8. Dura Stalingrad, Roosevelt era convins ca daca nu i se
recu-noaste acest drept, U.R.S.S. ar fi capabila sa satisfaca singura. Tatace afirma, dupa Stalingrad, la
20 februarie 1943, acesta: Statele UniteMarea Britanie sunt dispuse, fara nici o rezerva morala, sa
dea egalitatede vot absoluta U.R.S.S.-ului, in viitoarea organizare a lumii dup5. razboi. La aceasta o
indreptateste nu numai intinderea U.R.S.S., dar i mareatalupta contra fascismului, care va merita
elogiile istoricilor" 9. Atitudinea Marilor Puteri Occidentale a fost dictata de impunereaca factor
important in schimbarea raportului de forte in razboiul mondial al Armatei Rosii si nu de
considerente politice sau propagandistice. Tocmai acest element n-a fost luat in calcul de opozitia
regimului Antonescu si acazut in capcana increderii in promisiunile Marilor Aliati Occidentali carenu
aveau acoperire, in primul rand datorita spatiului geografic pe care-1controlau din punct de vedere
militar. Dupà gravele infrangeri suferite de statele Axei pe frontul de est, maresalul Ion Antonescu a
inteles sfarsitul tragic al razboiului, pentru Europade Est, in general, si pentru Romania in special.
Germania pierduse razboJacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilca rdzboi mondial, vol. II,
Edit. Stiintifica i Enciclopedica, Bucuresti, 1988, p. 298. 5 \Teel, pe larg, loan Scurtu, Constantin
Hlihor, Anal 1940. Drama romdnilor dintrePrut si Nistru, Edit. Academiei de Inalte Studii Militare,
1992, p. 15-43; Mircea Musat, 1940_Drama Romdniej Mari, Edit. Funclatiei Rominia Mare ', 1992, p.
61-87. 6 Constantin Hlihor, 22 innie 1941 san 23 iunie 1940?, in Revista IstoricS", genienouS, tomul 3,
1992, nr. 9-10, p. 1021 1026. 7 Nicolae Dascalu, Patricia Eggleston, Evaludri S.U.A., din anii celui de-al
doilea iciboi mondial, priuind statutul postbelic al Basarabici, in Revista Roinalia de Studii
Internationale", anul XXVI, 1992, nr. 2 (118), p. 99. 6 Al. Cretzeanu, La politique de pais de la
Raumanie a regard de L'Union Sam tiquc. Paris, 1934, p. 1. 9 Ibtdcm, p. 299 4 9i-1 si
www.dacoromanica.ro 3 Ocuparea Rornamei de Armata Rosie 857 iul. Acum trebuie sä ne
concentram eforturile marturisea Ion Antonescut lui Gheorghe Barbul 1° ca sä nu-1 pierdem pe al
nostru" si a intrevazut solutia nepierderii razboiului nostru" prin actiuni politico-diplomatice
11Prudenta si incetineala" cu care autoritatile romane prin reprezentantii ei au desfasurat
negocierile cu aliatii Coalitiei Natiunilor Unite a fost justi- ficata. La Washington si Londra nu s-a
inteles ca Romania lupta alaturi de Germania impotriva Uniunii Sovietice dar scopurile i interesele nu
coincideau. Le-a fost dat romanilor ca in anul 1944 sa reträiasca tragedia primei parti din razboiul
mondial precedent, cand au intrat in conflictul general pentru a se desavarsi unitatea de neam, iar
pe parcurs a trebuit sa luptedin greu pentru a se salva ca stat! Pentru maresalul Ion Antoncscu, actor
de prim rang pe scena dramei rorrthnesti din anii 1917-1918, aceasta nuputea sa aibä valoarea unei
simple rememorari. S-a acreditat ideea ca Ion Antonescu a fost in primul rand militar - in consecintä,
lipsit de intuitie politicä, supralicitandu-se greseala" de a nufi iesit din rdzboiul contra Uniunii
Sovietice la momentul oportun. Dar carea fost acest moment oportun pana la 23 august 1944? La
sugestia sefilor principalelor partide politice, Maniu si Bratianu, de a scoate tara dinrazboi printr-o
actiune unilaterala si a retrage trupele romane de pe front, Ion Antonescu raspundea la 12 august
1943. Ati uitat poate ce s-a intarn- plat in 1917 in Moldova, cand rusii au aruncat armele si au
inceput seasca frontul? Va reamintesc eu. Am tras in ei, i-am dezonorat si i-amaruncat cu dispret
peste granita. Stiti cä italienii care sunt o mare putere"sunt tinuti in propria lor tara pe front intre
baionete germane, si ca Ger- mania..., pentru a salva cauza lor nu ezita sa treaca prin foc i sabie
subochii armatei i ai populatici civile, pe oricine, de la general 'Ana la soldat, care incearca cea mai
mica defectiune. Noi suntem un popor mic. Trupelenoastre se gasesc inclestate cu inamicul la 1 000
km de granita. Liniile decomunicatie sunt in mainile germanilor i pazite de ei. Soldatii nostri pri- mese
hrana i munitiile numai din depozitele lor, neavand nici unul inlungul liniei de comunicatie care leaga
tara cu ei. lath situatia. Puteti constitui in mintea dumneavoastra si a Domnului Maniu, ce s-ar
intarnpla instantaneu cu bravii nostri soldati si ofiteri daca conducerea statului le-ar daordin sa
paraseasca frontul i sä vita in tara? isi poate lua, un om normal si cu buna judecata, raspunderea
incerchrii unei astfel de actiuni i rnai ales a consecintelor ei?' 12. Este una din ratiunile pentru care
Ion Antonescunu a rdspuns prompt propunerilor sovietice facute României prin AlexandraKallontay
ambasadoarea U.R.S.S. la Stockholm 13 Ion Antonescu ar fi acceptat iesirea Roma.niei din Axa, in
conditiilein care trupele anglo-arnericane ar fi ajuns pe teritoriul României inainteaGheorghe Barbul,
Al trcilta an al Axei. Mtmorial Antanescu, Institutul European, Iasi, 1992, p. 85. Vezi pe larg, Gh.
Buzatu, Din istmia secretd a celui dt-al doilea mondial Edit. Stiintific i Enciclopedicii, Bucuresti, 1988,
p. 229-305; Aurica Sirnion, Preliminarli politicodiploma/ice alt insurccliei romdne din august 1944,
Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 320-414; Gheorghe Barbul, op. cit., p. 154 si urm. Biblioteca
Acadernici Rorrane, Arhiva Istorick fond N1I, dosar 1 18, f. 38. bn o itinuare se va cita: B.A.R., Arh.
Inst., fond, dosar, f. 13 F. Nanu, The First Soviet double Cross, in: " journal of central European
Affairs", 1952, m. 12; V. L. Israelian, L. N. Kmako Diplomatiia agresorov. Ghei mano-italo-wp nski
fasciskii Mak. Istoria ege vosnikoveniia i kraha, Nauka", Moskva, 1967, p. 329 330, 333. sa para.- " 11
12 si, rdoboi www.dacoromanica.ro 858 Constantin Hlihor 4Armatei Rosii pentru a nu fi la discretia
acesteia. Atasatul militar romanla Ankara, colonelul T. Teodorescu comunica, la 30 septembrie 1943,
innumele maresalului Antonescu, generalului Arnold, ca, in cazul intraxii trupelor anglo americane in
Romania, inaintea celor sovietice, statul romanva pune la dispozitia lor: 42 vagoane de aur, 2 de
valuta in hartie, 400 degrail, 300 de porumb si 22 de divizii complet echipate, cu exceptia
tunurilorgrele A.T. (antitanc n.n.) si a vehiculelor de lupta i blindate" 14 Modul cum s-au comportat
trupele sovietice pe teritoriul romanesc arata clarcà cererea lui Ion Antonescu era perfect
indreptatita, insa el nu avea deunde sa cunoasca exact faptul ca la Conferinta de la Quebec
(septembrie1943) se hotarasera deja viitoarele zone de ocupatie militara anglo-
americanesovieticilor le revenea spatiul european liana la Elba 15, ca britanicii eautau sa insele i sa
induca in eroare pe români privind adevaratele lor intentii in sud-estul Europei ", cä un element dc
baza al politicii militare ame-ricane dupa Conferinta interaliata de la Teheran era acela de a nu
folosi .forte americane in operatiunile din Balcani" 17. Guvernul roman, din aceastaperspectiva, s a
aratat mult mai realist in actiunile politico-militare i diplo-matice deck opozitia, credula in
promisiunile", farà acoperire, ale MarilorAliati 18. Maresalul Ion Antonescu a cunoscut foarte bine
pozitia Angliei S.U.A. la Conferinta de pace de la Paris (1918-1920) ce-a urmat primei conflagratii
mondiale, modul cum a fost tratat seful guvernului roman inpersoana distinsului om politic Ioncl I. C.
Bratianu 19 si mai ales cum aufunctionat garantiile franco-britanice in vara anului 1940. Din aceste
consi-derente cerea acum englezilor fapte concrete in sprijinul actiunilor Roma-niei de a iesi din Axa
si nu doar promisiuni. Concludent pentru pozitia saeste in acest sens raspunsul la una din scrisorile
adresate de C. I. C. Bratianu (Dinu), in septembrie 1942: Voiti astazi sä ne sprijinim i pe englezi?Ce v-
au promis ei? Ce noi asigurari v-au dat ei in scris sau macar verbal?Nici una, nici dumneavoasträ, nici
domnului Maniu si totusi ma trimiteti sa ma inteleg cu ei i sä realizez astfel la maximum, conditiile
care ne vorface sa pierdem sigur pe amandoua tablourile ". Ati aranjat cu englezii multe. Ce s-a ales
din toate aceste aranjamente? V-au dat garantii pentru granite; au asigurat i pe ale altora, pe ale
tuturor in Europa. Ce s-a ales de ele? "2°, Neperceperea corecta a evolutiei situatiei internationale,
dar mai ales aintelegerilor dintre Marii Aliati, ambitiile personale ale unor oameni politici, frictiunile
artificial create dintre Casa Regala si Conducatorul Statului, temperamentul i caracterul maresalului
Antonescu, sentimentele de simpatie sau antipatie ce au impartit clasa politica româneasca in
germanofili, 14 L. Watts, Antonescu and the German Alliance, in Romanian Civilisation", anul I, nr. 1,
1992, P. 72. la Mihail Sturd7a, Roindnia ,si sfirFitul Europei. Amintiri din lava pierdutd, Edit. Dacia,
Rio de Janeiro Madrid, 1966, p. 284. Arh. Inst. Centr., fond Microfilme Anglia, r. 40:3, c. 368. 17
Foreign Relation of the United States. Diplomatic Papers 1944, vol. I, General Depart- ment of State,
U.S. Gouvernment Printing Office, Washington, 1966, p. 610-611; EugenPreda, Sdritura de pisicd,
Edit. Militara, Bucuresti, 1976, P. 217. Valeriu Florin Dobrinescu, Studin introductiv in Gheorghe
Barbul, op. cit., p. XVII. 19 Vezi pe larg, Gli. I. Bratianu, Actinnea politica §i milliard a Roondniei in
1919, CarteaRomaneasca, Bucuresti, 1939, p. 97 si urm. * Se referea la alternativele ce le avea
Romania in acel timp: sa meargii pand la capat cu Axa sau sa se alature Coalitici Natiunilor Unite. 10
Biblioteca Academiei Romane, Arhiva Istorica, fond XIII, dosar nr. 230, f. 127. 18 si 9
www.dacoromanica.ro 5 Ocuparea României de Armata Rosie 659 anglo-americanofili i sovietofili au
impiedicat crearea in vara anului 1944unei adevarate unitati de vointa pentru salvarea intereselor
nationale evenirnentele s-au desfasurat cu totul altfel deck au sperat i s au asteptat principalii
protagonisti ai vietii politice românesti. Negocierile opozitiei pe mai multe canale diplomatice, in
paralel cueforturile guvernelor de la Bucuresti, dar fara o minima coordonare ce seimpunea,
deoarece in joc erau interese vitale au creat retineri din parteasi a Marii Britanii i un cadru propice
pentru Uniunea Sovietic5. dea dicta conditiile. Aceste eforturi paralele romanesti de a se scoate
taradintr-un razboi pierdut au avut i efecte pozitive dar i un mare neajuns: s-a creat un fel de
competitie intre protagonisti, au intrat in scena ambitii personale .sau de grup, interese de
conjunctura si de partid, care au dusla precipitare, lipsa de prevedere si de garantii. foate acestea s
au manifestat dureros de evident incepand cu dup5.-amiaza zilei de 23 august 1944pentru armata i
poporul roman. Ion Antonescu a intuit exact consecintele tragice ale actului de la23 august 1944 si 1-
a calificat chiar in dupa-amiaza acelei zile ca necu- getat" 21 Märturiile i memoriile principalilor
autori ai actului de la 23 august 1944, aproape in totalitate, indica tendentios faptul ca maresalul n-a
intelessituatia tragica a tarii si nu a vrut sä incheie armistitiul imediat 22. Acesteainsa trebuiesc
privite cu prudenta necesara atat timp cat nu suntem in pose- sia arhivei Cabinctului militar al
conducatorului statului ridicata de sovietici in mod abuziv in mai 1945 23, pentru a le putea opune
adevarateleintentii ale maresalului Ion Antonescu. Analizata din acest punct de vedere, solutia
oferita regelui Mihai indupa-amiaza zilei de 23 august 1944 de catre Mihai Antonescu si Ion Anto-
nescu nu mai poate fi considerata astazi drept un retuz al maresalului dea incheia armistitiul cu
Natiunile Unite. Intentia lui era cunoscuta nu numai de oamenii politici romani 24, dar si de serviciile
secrete germane 26. Potrivit marturiilor celor care au participat la lovitura de stat, Ion
AntonescuMihai Antonescu au cerut un ragaz de douraeci i patru ore pcntru a secunoaste rezultatul
negocierilor din capitalele Turciei i Suediei, concomitent cu organizarea unei noi rezistente pe
aliniarnentul fortificat Focsani BrailaGalati si Carpati 26. Gheorghe Barbul, op. cit., p. XVII. 22 Vezi pe
larg, Arthur Gould Lee, Groan against the sickle, Hutchinson Co., Ltd., London, 1949, General-colonel
(rez) Emilian Ionescu, Contemporan cm veacul doudzeci, Edit. MilitarA Bucuresti, 1983, p. 107 165;
G. I. Duca, Cronica unuj roman in veacul XX, vol. III, Edit. Ion Dumitru, Munchen, 1985; Constantin
S'anatescu, Jurnal, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 126-178; Mdrturisiri ale generalului Aurel
Aldea in Timpul" anul VIII, nr. 2665, din 14 octombrie 1944; Memoriul generalului de Corp de
Armatd in retragere Ilie .5'teflea, in Arh. M. Ap. N. fond 948, dosar 81 1, f. 216-246; Stenograma
sedintelor din 18 §i 22 ianuarie 19 59la cage au participat Emil Bodneira,s, Leonte Rdutu, Vatter
Roman , Gheorghe Zaharia ci Ada Gre- gorian, in Biblioteca Academiei Rornane, Arhiva IstoricA, fond
XIII, dosar 118, f. 386-440. 23 Arh. M. Ap. N., fond Cabinetul ministrului, dosar 297, f. 355-38 1. 21
B.A.R., Arh. Ist., fond intern nr. 189, vol. 1, f. 769. 23 Documente S.S., Gestapo, A. A. 0.K.W.,
N.S.D.A.P., pri ritoare la Romania, Culegere de documente provenite din fondurile Arhivei Republicii
Federale Germania, Biblioteca Ministerulni Aphrarii Nationale, f. a., niss. p. 42-60; B.A.R., Arh. Inst.,
fond XIII, dosar 1333, vol. 8, f. 11; 28,-29; 36-4 1; Arh. Inst. Centr., fond Microfilme R.F. Germania, r.
94, c. 393. 26 Constantin Sánatescu, op. cit., p. 162. a si " si www.dacoromanica.ro 860 Constantin
Hlihor 6Cererea ragazului amintit ne apare astazi ca indreptatita. deoareceregele i opozitia nu erau
in posesia vreunui accept sau conditii concretedin partea aliatilor, or stint este faptul ca nici un
adversar nu-ti ofera conditii bune prin armistitiu decat daca este convins ca poti sa i le impui.
IonAntonescu, ca militar, cunostea foarte bine ca o noua rezistenta romaneasea nu putea modifica
soarta razboiului, dupa cum nici bataliile purtatede armata romana in vara anului 1917 n-au
influentat decisiv deznodamantul primului razboi mondial, insä castigul pentru romani s-a prezentat
caimens. A fost salvat statul roman. In competitie cu aliatii sal pentru Berlin, Uniunea Sovietica n-
avea interes sa fie oprita pe Carpati. Arestarea maresalului si a primului sãu colaborator a anulat
posibilitatea de a negocia in momentul oportun, pe care noi ii considerani a fi fost tocmai oprirea
ofensiveisovietice declansate la 20 august 1944. Ca ziva de 23 august 1944 n-a fost momentul
oportun din punct devedcre politico-diplomatic, dar mai ales militar, a demonstrat-o
evolutiaevenimentelor ulterioare si a recunoscut-o cateva zile mai tarziu chiar unuIdin autorii
loviturii de stat. In sedinta Consiliului de Ministri din 14 septem-brie 1944, Lucretiu Patrascanu
reprosa liderului P.N.T.: Exista un vino-vat, si eu vorbesc foarte deschis, exista un vinovat pentru ca.
Romania nua incheiat armistitiul pe baza propunerilor (sovietice n.n.) din aprilieacest vinovat sunteti
dumneavoastra domnule Maniu (...). Daca atifi lost de acord, cu noi eu am fost in martie sa activam
pentru salva-rea, pentru scoaterea României din razboi in cel mai bun moment istoric, trupele
rusesti facusera spartura de la Uman, dar nu trecusera Bugul Romania ar fi putut atunci discuta
conditiile armistitiului 27 (subl. n.). Proclamatia regelui Mihai I catre Tara difuzata la orele 22.00 in
zivade 23 august 1944, prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cuputerile Axei, si imediata
incetare a razboiului cu Natiunile Unite" 28 si secerea sa se puna capat ostilitatilor ca urmare a
acceptarii armistitiuluioferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii a creat
o confuzie generala 29 si,p drama care se va consuma in zilele urmatoare cu intensitate crescanda. In
realitate nu se obtinuse nici un armistitiusi Armata Rosie ii continua ofensiva 38 impotriva unor trupe
obligate prinproclamatia regala sa nu raspunda la atacul armat. Buletinul de informatii nr. 552.679
din 23 august 1944 al Marelui Stat Major roman prezenta astfeIsituatia pe frontul de est: ..ofensiva
rusã pe frontul roman se desfasoaracu intensitate marita (...). In urma unor lupte grele, cu un inamic
superiorca nurnar de mari unitati i blindate, unitatile noastre au fost obligate amai ccda teren in
zona sud-vest Iasi si Dealul Mare, precum si la sud-vest Tighina (...). Pe intreg frontul roman au loc
lupte foarte grele" 31 Acestaera cadrul in care ofiterii romftni reprezentanti ai trupelor de la contact
(Armatele 4 si 3 romana) aveau dezlegarea sa treaca linia frontului pentrua purta negocieri cu
delegatii comandamentelor sovietice, care nu aveauordine in acest sens 32. Majoritatea ofiterilor
superiori i generalilor romani 22 B.A.R., Arh. 1st., fond 103, dosar nr. 8944, f. 136. 28 Monitorul
Oficial", partea 1, nr. 197 his din 24 aug. 1944, P. 6199. 22 Mihail Sturdza, op. cit., p. 290. 3°
Osvobodet lnnaia nzissiia sooetskih vow ujennih sil o Europevo votorot nzirovoi voineMoskva, 1985,
p. 55. 31 Arh. M. Ap. N., fond 948/P, dosar 1314 1944, f. 347. 32 lbidem, fond 3, dosar nr. 10311944,
f. 52-53. " si www.dacoromanica.ro 7 Ocuparea Rominiei de Armata Rosie E61 sositi in dispozitivul
sovietic au fost arestati st considerati prizonieri derazboi 33. Aceeasi confuzie generala si stare de
panica se instalase dupa 23 august 1944 si in randul administratiei i populatiei civile din zona
apropiata frontului, care era indemnatä de Armata Rosie sa se predea daca tine la viatil La 27 august
1944, ora 9.35 Chestura Politiei Braila, de exemplu, cereaprintr-o nota telcfonica dispozitiuni
deoarece la sediul politici Tulcea s-aprezentat un ofiter sovietic care a afirmat cä armata sovietica nu
stie nimicInca de armistitiul declarat intro armata romana si cea ruseasca" 35. Mare le Stat Major
roman a fost pus in imposibilitate de a gasi solutii optime la aceste situatii limita. La cererea
Comandamentului Marinei Militare romane spre exemplu de a i se preciza atitudinea fata de
sovietici, care distrugeau sau capturau navele noastre de pe Dun Are acesta ras- pundea: domnul
general Mihail (seful Marelui Stat Major numit prin lt Decret Regal in dupa-amiaza zilei de 23 august
1944 n.n.) a spus ca nupoate da nici o dispozitiune, fiind chestiune de guvern" 36. Ca urmare, s-adat
ordin statului major al Marinei sa aduc5. aceasta la cunostinta Ministerului de Externe si a pr;mului
ministru. In aceasta situatie generalul Mihail isi prezinta la 5 septembrie 1944 demisia primului
ministru care nu-i esteaccen tata 37. Neav5nd nici un angajament i nici o obligatie fata de noile
autoritati de la Bucuresti, Uniunea Sovietica pana la jumatatea lunii septembrie 1944a ocupat cea
mai mare parte a teritoriului national, inclusiv Capitala i prin- cipalele puncte strategice, curatate de
trupele germane de catre armataromAna 38. Trupele Frontului 2 Ucrainean s-au comportat ca intr-
un teritoriu inamic cucerit si au instalat comandanti militari in principalele orasedin Moldova,
Muntenia si Dobrogea. Comandantul militar al Capitalei afost numit generalul Burenin 39. Au fost
dezarmati i capturati peste 6 000,ofiteri, 6 000 subofiteri si mai mult de 150.000 trup5. 46. La
interventia sefului Marelui Stat Major roman, generalul (.711. Mihail, pe langa comandantul
Frontului 2 Ucrainean maresalul Rodion Malinovski ca trupele romanecapturate pe frontul din
Moldova si retinute Inca la jumatatea lunii septembrie 1944 in lagarele din Bacau si Roman sä fie
eliberate, acesta anegat existenta unor asemenea prizonieri 41 Ulterior, interventiile oficialcpentru
eliberarea acestor militari deportati in interiorul U.R.S.S., acutein repetate randuri de catre Comisia
Romana pentru aplicarea Conventiei Ale Armistitiu, au ramas fara raspuns 42. Ibidem, fond 4, dosar
nr. 221/1944, f. 271 i urm. 84 Ibidem, fond 948, dosar nr. 1.181/1944, f. 401. 38 Ibidem, fond 948,
dosar nr. 1.181/1944, f. 382. Se Ibidem, fond 338, dosar nr. 123, f. 23. 37 fond intern 189, vol. 1, f.
921-922. 38 Vezi pe larg, Andreas Hildgruber, op. cit., p. 219-226; Hans Kissel, Die Kalaslrophein
Rumanien 1941, Darmstadt, 1964, p. 112 si urm.; Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, op. cit., p. 70
*i urm.; Romdnia in anii celui de-al doilea rdsboi mondial, vol. II, Edit. Militara, Bueuresti, 1989, p.
131-253. " B.A.R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, 7906. 40 Arh. Ist. Centr., fond Conventia de
Armistitiu, dosar 2756, f. 9. B.A.R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 925, cf. unor afirmatii Mute de
fostul .sef al M. St. M. roman general de armatá in retragere Gheorghe Mihail. 46 Arh. Ist. Contr.,
fond Conventia de Armistitiu, dosar 2756, f. 9. " B.A.R., 41 ". www.dacoromanica.ro 862 Constantin
Hlihor Consecintele insuficientei pregatiri politico-diplomatice a actului de la23 august 1944
incepeau sa se infatiseze autorilor lui in lumina cruda arealitatii. La 31 august 1944 Grigore
Niculescu-Buzesti cerea trimisului roman la Ankara, Al. Cretzeanu, sa intervina pe langa diplomatii
S.U.A. Si Angliei ca acestia sa obtina de la U.R.S.S. respectarea promisiunii datein cursul negocierilor
anterioare lui 23 august 1944 deoarece ,,...incepesa se räspandeasca (in Romania n.n.) impresia ca
amanarea semnarii armistitiului a fost determinata de dorinta de a ocupa integral teritoriul romd-
nese de cdtre trupele sovietice" 43 (subl. n.). Nerecunoscute in fapt de catre nici un guvern, ci doar
de mijloacelede informare in masa, cu tara ocupata i cu armata de operatii capturataaproape in
intregime, noile autoritati de la Bucuresti sperau, in august-septembrie 1944, sa depaseasca starea
de haos i confuzia generata de incetarea unilaterala a ostilitatilor contra Uniunii Sovietice prin
semnarea armistitiului care le era in continuare refuzat sub diferite pret( xte ". Fostul prim-ministru
in guvernul instalat dupa 23 august 1944, generalul ConstantinSanatescu nota la 1 septembrie 1944.
Nu am nici o veste de la Moscova ; semnarea armistitiului ar pune capat, in parte, dezordinii de
acum. Pe moti-vul ca suntem inca in razboi, rusii prada peste tot. Cea mai rea purtareo dovedesc
rusii marinari, care au debarcat la Constanta. Au bagat groazain oras; lumea fuge in toate partile.
Sosesc la Presedintie reclamatii dintoate locurile pe uncle ajung trunele ruse" 45. Reclamatii similare
soseau cuzecile de mu i la Marele Stat Major roman din toate regiunile ocupate deArmata Rosie ".
Semnarea armistithilui, in noaptea de 12/13 septembrie 1944 la Moscovade catre delegatia
guvernului roman condusä de Lucretiu Patrascanu 47, n-ainlaturat i nici n-a pus capat ocupatiei
militare a statului roman, ocupatieabil mascata de Moscova prin duplicitate i dezinformare, cu
ajutorul mijloacelor de informare in masa. S-a creat o discordantä uriasa intre statutul politico-juridic
international de jure si de facto, al României in sensul capotrivit Conventiei de armistitiu aceasta
continua sa fie un stat independent suveran cu anumite limite i restrictii acceptate prin art. 3, 14, 16,
17si 18 ale amintitei Conventii, dar in mod real Romania.avea statutul de taraocupata cu principalele
atribute de suveranitate i independenta uzurpatede catre autoritatile de ocupatie sovietica. 2. Desi
ocunatia militara sovietica in Romania a durat pana in 1958, prin trasaturile distincte Si obiectivele
urmarite in timp aceasta poate fi impartita in trei perioade distincte. Prima perioada incepe in
aprilie-mai 1944 odata cu pierderea de catre trupele romano-germane a apararii pe Nistrusi se
incheie cu semnarea Conventiei de armistitiu intre Romania si CoalitiaNatiunilor Unite la 12/13
septembrie 1944. Aproape intreg teritoriul natio43 Arh. Ist. Centr., fond Microfilme S.U.A., r. 662, c.
1027 si urzn. Arh. M.A.E., fond 71/Romania, dosar 1/1945-1948, nepaginat. 46 Constantin Sanatescu,
op. cit., p. 169. 46 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r. P. II 2.238: 2.239 p 2.240. 47 Vezi Pe larg,
Gheorghe Buzatu, Din istoria .secretd a celui de-al doilea rdzbai mondial, vol. I, Edit. Stiintifica P
Enciclopedica, Bucuresti, 1988, p. 316-345; Valeriu Florin Dobri- nescu, op. cit., p. 33-58; Aspects des
relations sovieto-raumaines, torn. L Paris, 1967, p. 180urm.; M. Mourin, Le dram des Etats satellites
de l'Axe de 1939 it 1945. Reddiction sans conditions, Ed. Berger-Levrault, Paris, 1957, p. 168 si urm.
844 . si www.dacoromanica.ro 9 Ocuparea României de Armata Rosie 863 nal, inclusiv Capita la, erau
efectiv sub controlul trupelor sovietice. A fost instaurata in nordul Moldovei si sudul Bucovinei
administratia militarasovietica, in conformitate cu legile internationale ale razboiului, iar in restul
tarii organele administratiei romfinesti militare i civile, luate de sovietici sub control 48. Invazia
militara sovietica in aceste teritorii s-a caracterizat prin teroare, violenta i jaf, efectuat haotic la
inceput apoi in mod sistematic. Depozitele de subzistente, vitele, uneltele si alte bunuri materiale
aufost considerate captura de razboi i puse la dispozitia trupelor de ocupatiesau trecute peste Prut
4°. Sudul Bucovinei i nordul Moldovei 'Ana la aliniamentul liniei fortificate FocsaniNamoloasa---Braila
a fost practic izolat de ,restul. tärii. Sovieticii au blocat legaturile telefonice, telegrafice si auconfiscat
toate aparatele de radio 5°. Ei au executat largirea ecartamentului liniei de cale ferata de la lingheni
PascaniPloiesti si de la Cernauti la Focsani, astfel incat s-a paralizat complet orice posibilitate de
traficromânesc in jumatatea de vest a Moldovei 51. A doua perioada incepe dui:A Conventia de
armistitiu si se incheie odatacu semnarea de catre Romania a Tratatului de Pace de la Paris (10
februa- rie 1947). Ocupatia militara a tarii s-a facut in aceasta perioada in bazaart. 3 si 18 din
Conventia de armistitiu i poarta amprenta ilegalitàii. Acest aspect comporta si urmatoarea nuantare.
Pana la eliberarea teritoriului natio- nal (25 octombrie 1944) sovieticii au motivat prezenta trupelor
in Romaniadin ratiuni pur rnilitare 52. In realitate aceste trupe erau cantonate in regiuni localitati
strategice pentru controlul statului roman si nu in folosul frontului. Acest fapt a fost semnalat de
catre Marele Stat Major roman Comisiei Romane pentru Aplicarea Armistitiului printr-o nota .din 5
decembrie 1949, in care se arata: Marele Stat Major informeaza ca in unele sate din Muntenia se
gasesc tancuri sovietice cu servantii respectivi care motiveaza cä ramA.- nerea lor in localitate se
datoreaza defectarii materialului. In realitate tancurile Sunt sau au fost reparate iar rilmanerea lor in
localitati de pildacomuna Belciugatele (Ilfov), lirziceni (Ialomita) pare sa aiba alt scop deoareces-a
observat O. se tine legatura permanent cu comandamentele din regiune" 53. Dupa data de 25
octombrie 1944, cand trupele sovictice i romane audepasit teritoriul national, nu mai putea fi
invocat acest motiv. Prin urmare, autoritatile romane au cerut lamuriri suplimentare Comisiei Aliate
de Control. Aceasta. Comisie, instituita in baza art. 18 din Conventia de armistitiufunctiona in
Bucuresti pe str. Gogu Cantacuzino nr. 13 sub presedintiamaresalului R. Malinovski, insä era condusa
in fapt de dare vicepresedin- ej, generalul Vinogradov 54. Oficial aceasta Comisie trebuia sä
veghezela aplicarea conditiilor stipulate in Conventia de armistitiu 55. In mod real ea e.r.a
instrmnentul de control militar al ocupatiei sovietice in Romania. In baza Anexei F la art. 18 din
Conventia de armistitiu, Comisia Aliat a de45 Arh. Ist. Centr., fond I.G.J. Central, dosar 4 1/1944, f.
169-170. 45.Ibidem, fond M.I, dosar 707 1-7076; fond I.G.J. dosar 17; 41/1944; 46/1944, vol. I vol.
11; Arh. M. Ap. N., fond Microfilme r. P. II 2.238-2.240. 55 Arh. 1st. Centr., fond M. I., dosar
7076/1944, f. 126 si urm. " Arh. M. A. E., fond 7 1/Romänia, dosar 162/1944-1946, f. 18; 20-2 1. Arh.
M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 622 si urm. Ibidem, c. 624. 54 Arh. Ist. Centr., fond I.G. J.-
Central, dosar 54/1944, f. 6. 5° Arh. 14t. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2779, f.
346. .tele. si / ai www.dacoromanica.ro 864 Constantin Hlihor 10Control (in continuare se va
prescurta: C.Al.C.) si-a trimis in orasele " (ordi-nea prioritiltii a fost stabilitä, potrivit unei note
confidentiala din 12 octom-brie 1944 de C.Al.C.): 1. Brasov, 2. Iasi, 3. Ploiesti, 4. Botosani, 5. Buzau,
6. Pitesti, 7. Tecuci, 8. Roman, 9. Sibiu, 10. Focsani, 11. Arad, 12. Caracal, 13. Craiova, 14. Constanta,
15. Sulina, 16. Tulcea, 17. Galati, 18. Braila, 19. Cernavoda, 20. Oltenita, 21. Giurgiu, 22. Zimnicea,
23. Turnu Magurele, 24. Corabia, 25. Calafat, 26. Turnu Severin, cite o subcomisie formatadintr-un
ofiter ajutat de 5-7 persoane. Aceste subcomisii erau elementele4:le control pentru ocupatia
sovietica in teritoriu. In contradictie cu prevederile Conventiei de armistitiu dar cu declaratiile
oficiale ale guvernului de la Moscova prin care s-a precizat in. douaranduri (3 aprilie si 27 august
1944) Ca Uniunea Sovietica nu urmarestea dobandi vreo parte din teritoriul României sau de a
schimba ordineasociala existenta in Romania si ca prezenta trupelor sovietice in Romaniaeste
consecinta necesitatilor militare si a continuarii razboiului 57, la 15 noiembrie 1944 C.Al.C. face
cunoscut Marelui Stat Major roman cä din ordinul maresalului Malinovski urmeaza sá se pregateasca
incartiruirea a 3 Divizii sovietice, distribuite astfel: o divizie in zona Ploiesti, alta la 20 km
vestBucuresti iar o divizie ocupa cu eke un regiment in orasele Arad, DevaPetrosani 58. Faptul ca in
nota nu se preciza scopul unei asemenea dislocaritimpul de stationare, iar aceasta cerere a fost
urmata de o somatie catreStatul Major roman al Aerului ca unitatile de aparare antiaeriatii i
aviatiece erau dislocate pe Valea Prahovei sa evacueze regiunea de urgent5.58, aalarmat autoritatile
militare i politice române. Situatia devenea ingrijoratoare deoarece instalarea unor divizii sovietice
cu efective de razboi complete in zonele strategice ale tarii, era facutasi in urma somarii guvernului
roman de a desfiinta, pana la efective sim-bolice, armata din interior 85. Prin urmare, la 30
noiembrie 1944 primulministru, generalul Sanatescu cerea explicatii prin generalul Vinogra-dov,
pentru incalcarea intelegerilor prevazute in Conventia de armistitiu. Neprimind raspuns acceptabil,
noul prim-ministru generalul N. Radescus-a adresat din nou C.Al.C., cerandprin nota nr. 120 din 9
decembrie 1944 scoaterea trupelor sovietice de pe teritoriul romanesc, socotind stationarea
lorilegala si in dezacord cu prevederile Conventiei de armistitiu. GeneralulVinogradov a raspuns
guvernului roman, la 12 decembrie 1944, pe un ton-ultimativ i amenintator ca stationarea trupelor
se face in baza articolului 3al Conventiei si al anexei aferente. Pentru a sublinia arbitrariul
i .ilegalitatea acestui ultimatum, precizam ca la punctul invocat de sovietici se arataGuvernul si
Inaltul Comandament al Romaniei vor asigura fortelor sovieticesi ale celorlalti Aliati inlesniri pentru
libera lor miscare pe teritoriul Roma-niei, in orice directie, daca este cerut de catre situatia militarä,
GuvernulInaltul Comandament al României asigura orice concurs posibil pentruo astfel de miscare
prin mijloacele lor de comunicatie si pe cheltuiala lor, pe pamant, pe apa, si in aer (vezi anexa la art.
3)" (subl. n.) 51. Or, dupa" Ibidem, fond I. G. J. Central, dosar 54/1944, f. 4. 67 B. A. R., Arh. Ist., fond
XIII, dosar 1119, vol. III, f. 7. 68 Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 618. 15.6 Ibidem, c.
620. 4° Ibidem, c. 621. Ibidem, c. 807. C.Al.C. 61 si si i www.dacoromanica.ro 11 Ocuparea României
de Armata Roie 865 cum s-a vazut, C.Al.C. impunea Marelui Stat Major roman conditii
pentrustationarea trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Guvernul roman prins intre doua
imposibilitati de a se opune inprimul rand pin desfiintarea armatci de interior si reducerea acesteia
lacifre simbolice, nu mai avea suportul de forta militara necesaril, iar in al doilea rand, ca urrnare a
unei propagande abil dirijatil de catre Moscovas-a creat in opinia publica occidentala o imagine
foarte favorabila tniunii Sovietice a cedat presiunilor, urmate i de alte asemenea solicitari
alesovieticilor pe care a fost silit sa le accepte. Sfarsitul razboiului al doilea mondial si incetarea
ostilitatilor puneacapat definitiv, de jure, posibilitatii ca trupele sovietice sa se miste liber pe
teritoriul României. Prin urmare Comisia Romana pentru AplicareaArmistitiului vedea indreptatita
incetarea situatiei de ocupatie militara atarii i asezarea pe baze legale a cooperarii dintre cele cloud
armate i tari. In acest sens, ea s-a adresat C.A1.C., la 2 iunie 1945, cu nota nr. 18498 62. Insä
respectarea propriilor angajamente asumate prin acte internationalenu preocupa la acea data
guvernul de la Moscova. C.Al.C. (sovietica) in Roma- nia era deasupra legilor romanesti i
internationale (sic!) si dispunea fararestrictii pe teritoriul Romaniei, desi ea avea sarcini de
supraveghere a aplicarii Conventiei de armistitiu. Maresa1u1 Malinovski, la 17 iunie 1945, C.Al.C. .
(sovietica), ordona pur i simplu Marelui Stat Major roman sä ia masurilenecesare pentru stationarea
de noi trupe sovietice in urmatoarele zone de pecuprinsul tarii: a) o zona ce includea orase1e:
OradeaAradAlba IuliaDej ; b) a doua zona TimisoaraSeverin SlatinaCaracalDeva ; c) ceade-a treia
zona viza orasele : Giurgiu, Targoviste i Pitesti si d) a patra zona: BrasovPloiestiBarladFocsani 63. Ca
si in situatiile anterioare nu sepreciza scopul i durata stationarii, ci doar faptul ca. garnizoanele
românetrebuie sa paraseasca zona pana la 30 iunie". Ramâneau pe loc structurilede logistica
necesare aprovizionärii cu alimente, echipament i alte nevoi ale trupelor. Majoritatea trupelor
apartineau Frontului 2 Ucrainean, dar si unitatilor din subordinea maresa1u1ui Tolbuhin ce operase
la sud de Dunare. Asupra numarului de militari stationati dupa terminarea razboiului estefoarte greu
sa ne pronuntam deoarece niciodata organele militare sovie licen-au precizat autoritätilor române
date in acest sens. 0 estimare, duparatiile medii cerute de Cornandamentele sovietice pentru
aprovizionarea cualimente, indica o cifra in jurul a 500.000 de persoane 64, Cifra nu poate fi exactä
deoarece aceste cereri intotdeauna erau mult marite Si includeaumilitarii aflati in tranzit pe teritoriul
Romanici. Grosul acestor trupe eraconcentrat in regiunca vestica a tarii i Valea Prahovei. Ministerul
de Razboi roman cerea Comandamentelor Teritoriale din aceste zone sa verifice dacil au posibilitatea
sã satisfaca nevoile de hranire ale trupelor sovietice pentruc. vom fi pusi in situatia de a infometa
regiunile in care sunt dislocateaceste trupe" 65. Sfarsitu1 etapei a doua de ocupatie militara a
Romaniei de catre trupelesoviatice i inceputul celei de a treia care va dura pana in vara anului 1958
66, 62 Ibidem, c. 755. Ibidem, c. 759. " Ibidem, c. 434. Ibidem, c. 850. Valeriu Florin Dobrinescu, cp
cit., p. 141. 2 c. 1208 41 0i www.dacoromanica.ro 866 Constantin Hlihor 12sunt marcate de
eforturile tarii noastre de a pregati participarea la Confe-rinta Path 67, in speranta obtinerii din
partea Marilor Puteri invingatoarea unui tratament corect si a asigurarii unui cadru juridic adecvat
pentrua se putea manifesta ca un stat suveran si independent pe scena vietii inter-nati onale. Dar
nici o tara nu poate fi considerata independenta atat timpcat teritoriul ei este ocupat de trupele unei
puteri straine. Avand in vederefaptul cä trupele sovietice, dupa aproape doi ani de la terminarea
razboiuluimai stationau in Romania fara nici o baza legala, situatie ce ii anula conditia de stat
independent si suveran, ca intretinerea trupelor de ocupatiecosta statul roman circa 40°0 din totalul
cheltuielilor ocazionate de executarea Conventiei de armistitiu 68 51 Ca prin efortul i sacrificiile
facute incampania din vest era indreptatita la un tratament corect ca subject si nuobiect al relatiilor
internationale, guvernul roman a acordat o atentie sporitacliscutarii art. 21 din Proiectul de Tratat de
Pace cu Romania care se refereala retragerea fortelor aliate de pe teritoriul sau in termen de 90 de
zilede la intrarea in vigoare a Tratatului. Insa Ialta a functionat ireprosabil 69. "Uniunea Sovietica isi
rezerva dreptul de a p5.stra pe teritoriul roman fortearmate pentru asigurarea cailor de comunicatie
sure centrul Europei 70. Faptul facea ca efectul clauzelor precizate in preambulul art. 21 sa se
extindadoar asupra trupelor anglo-americane prezente in Romania i sa se anulezeacest efect asupra
trupelor sovietice. Ca urmare se legaliza prezenta trupelor sovietice pe teritoriul romanesc! Este un
aspect al participarii Romanieila Conferinta de Pace de la Paris insuficient studiat i analizat in
istoriogra-fia romana a celui de-al doilea razboi mondial. Statutul de tara ocupatapentru Romania
devenea odata cu iscalirea Tratatului de Pace nu nurnaide facto ci i de jure 71. Cererea sovietica de a
pastra trupe pe teritoriul romanesc nu aveatemei real, deoarece din cele 3 crti de comunicatie ce
fiiceau legatura dintreU.R.S.S. i bazele sale din centrul Europei, doua ce nu treceau pe
teritoriulromânesc aveau lungimea cea mai scurta i capacitatea cea mai mare.
RutaLvovCracoviaViena avea o lungime de 630 km i o capacitate de 60-trenuri pe zi, ruta
StryjMuncacevoBudapestaViena masura 680 kincu 14 trenuri zilnic in timp ce rina UngheniPascani
AdjudOradeaBudapestaViena masura 1 350 km si cu o capacitate de 7 trenuri pe zi 72. Apare astazi
de neinteles motivul care a determinat delegatia Romaniei laConferinta Pacii (1946-1947) sa nu
treaca chestiunea prezentei trup-lorsovietice pe lista clauzelor care confereau Romaniei o situatie
nedreapta 73-Aceasta lipsa de prevedere si de incredere nejustificata in atitudinea Uniunii Sovietice
fata de Romania a condus la prelungirea ocupatiei militare a statului roman 'Jana in anul 1958. 97
Veil pe larg, Titu Georgescu, op. cit., p. 44-54; Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., p 102 196; Romdnia
la Conferinta de Pace. Edit. B. P. D., 1946; St. Lache, Gh. Tutui, Romania si Conferinta de Pace de la
Paris din 1946, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 206-311. " Arh. M. A. E., fond Conf. Pacii, vol. 78, f.
88. Titu Georgescu, op. cit., p. 53. 7° Arh. M. A.E., fond Conf. Pacii, vol. 78, f. 392. Ibidem, f. 484.
Ibidem, f. 392. Ibidem, vol. 74, f. 136. " " " si " www.dacoromanica.ro 13 Ocuparea Romaniei de
Armata Rosie 8673. Consecintele prezentei Armatei Rosii pe teritoriul românesc s aumanifestat cu
intensitate diferita de la o etapa la alta si au fost prezente, practic, in toate domeniile societatii
rdrnânesti social, politic, economicsi spiritual. Pdtrunderea Armatei Rosii pe teritoriul national a
condus la instala-rea unui climat de nesiguranta generala, teroare i jaf in dauna avutului public si
particular 74. Atitudinea ostila a militarilor sovietici simpli ostasi sau ofiteri de toate gradele a
imbracat intreaga gama de delicte de laomor premeditat in scop de jaf, siluiri i maltratari de
persoane la ridicari de bunuri materiale, in special alimente i imbracaminte. Cea mai expusaacestor
agresiuni a fost populatia satelor i oraselor de pe langa nodurile decale ferata si de-a lungul
principalelor cai de comunicatie 75. In unele judetedin nordul Moldovei si sudul Bucovinei
nesiguranta era atat de mare incat taranii nu mai indrazneau sä paraseasca locuintele pentru aduna
recoltade pe camp. Interventia presedintelui Comisiei Române pentru AplicareaArmistitiului, Ion
Christu, pe langa C.Al.C. de a se pune capat atitudinii ostile a Armatei Rosii fata de populatia civila
romaneasca nu a avut efectul dorit 76. Organele de politie i jandarmerie chemate sa apere viata i
avutul cetatenilor romani nu numai Ca erau intimidate si impiedicate sa-si exercitefunctiunile dar au
fost ele insele obiect al violentei din partea trupelor sovietice 77. Legiunca de jandarmi Bràila, intr-un
raport catre Inspectoratul General de Jandarmi adresat la 10 octombrie 1944 arata: Am intrebuintat
toatemijloacele posibile pcntru a remedia aceste stari de lucruri si nu ne-a reusit incat astazi nu ne-a
ramas cleat opunerea cu arma. Pentru aceasta insarugam a ne da ordin de urmare" 78. Autoritatile
române nu puteau sa actioneze potrivit legilor interne i internationale cu privire la infractiunile
comisede cetatenii straini pe teritoriul tarii deoarece acestia apartineau unor unitati aflate in
misiune in Romania si trebuiau sa fie judecati deorganele militare sovietice 79. Prin urmare, miile de
reclamatii sosite din teritoriu pe adresa guvernului 89, Ministerului de Razboi 81 Si a Ministerului de
Interne 82 erau invariabil adresate C.Al.C. din Rcmania. Aceasta, cu rare exceptii, raspundea
autoritatilor romane cu intarzieri ce variau intre 1-3 luni i aproape intotdeaunaerau negate san
neconfirmate faptele reclamate. Avalansa de plangeri la adresa atitudinii i comportarii nlilitarilor
Armatei Rosii a detcrminat pe de o parte C.Al.C. in Romania sa adreseze la24 noiembrie 1944 un
ordin Tuturor delegatiilor C.Al.C. din provinciile judetele Romaniei, tuturor Comandamentelor
militare din judetele Roma74 Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7 129, f. 191 si urm. Ibidem, fond I. G.
J.-Central, dosar 41/1944, vol. II, f. 32; fond M. I., dosar 707 1/ 1944, f. 299 si urm. 78 Arh. Ist. Centr.,
fond I., dosar 7 1.29/1944, f. 191. " Ibidern, fond I. G. J.-Central, dosar 17/1944, f. 110; dosar
25/1944, f. 135. 78 Ibidern, fond I. G. J.-Central, dosar 4 1/1944, vol. II, f. 21. 7° Ibidem, fond
Conventia de Armistitiu, dosar 2779, f. 233-234. 8° Constantin Sanatescu, op. cit., p. 169-190. 81 Arh.
lvi, Ap. N., fond Microfilme, r. P. I. 1.1444, c. 613 si urm. 82 Arh. Ist. Centr., fond M.I., dosar 707 1, f.
250 si urm. militare 78 11. a-si ti www.dacoromanica.ro 868 Constantin Hlihor 14niei 83 prin care
cerea sa se inceteze abuzurile si, purtarea lipsita de tact ", iar pe de alta parte sä intimideze i sã
descurajeze autoritatile romane ina mai trimite reclamatii. La 14 martie 1945 Comisia Romani)
pentru Aplica-rea Armistitiului informa pe seful Marelui Stat Major roman, generalulC. Sanatescu
despre nota C.Al.C. in Romania din 3 martie 1945 in carese preciza printre altelc: Sri. se inceteze
aceasta avalansa de adrese carepentru motivele aratate mai sus (reclamatii neclare Si facute cu
intarziere, in opinia Comisiei Aliate n.n.) sustrag Comisia Aliata de la activitateaei fireasca si cere sä
se traga la raspundere persoanele Ninovate de a nu daatentie cercetrtrii Si clarifichrii" 85. Ministerul
de Razboi si Ministerul Afacerilor Interne obliga la randul lor prin ordine cireulare organele din
teritoriu in subordine sa nu mai trimita reclamatii care n-au autori identificati, sa se prezinte dosare
de cercetarc efectuate pentru fiecare delict sau infractiune comisa de trupele sovietice. Aceste
masuri n-au dus la stoparea abwurilor i violentelor i nici la protejarea cetatenilor români. Singurul
efect, dorit de autoritatile de ocu-patie sovietice, dar care nu reflecta deloc o realitate, a fost
scaderea verti-ginoasa a nurnarului de plângeri si reclamatli Legiunea de jandarmi Roman, de
exemplu, arata la sfarsitul lunii martie 1945 Inspectoratului deJandarmi Iasi motivele pentru care
majoritatea cererilor i reclamatrilorlocuitorilor la adresa Armatei Rosii sunt lipsite de date precise:
Violentasi repeziciunea cu care sunt facute jafurile au infricosat populatia. Se multumesc pentru
moment ea nu li s-a intamplat ceva mai rau i numai pe urmafac reclamatii" 86. Inspectoratele de
jandarmi din Galati si Constanta raportau la 28martie 1945, esalonului superior ca au mai fost cazuri
in care ostasii sovietici au agresat si ridicat bunuri de la populatia civila, au dezarmat organelede
paza insa n-avem date concrete" 87. De remareat faptul cii. atitudineaostili i descalificantà a Armatei
Rosii fata de populatia Iomâneascã, tratatain evident ). discriminare in raport cu minoritarii evrei,
unguri si altii 88, a fost justificati de elementele comuniste sau simpatizante ale regimului sovietic,
oportuniste i imorale care prin forta imprejurarilor au ajuns infunctii de raspundere in aparatul de
stat. Lucretiu Prttrascanu, membrumarcant al guvernului instalat dupa 23 august 1944, in sedinta
Consiliului de Ministri din 16 septembrie 1944 pe motiv cá trebuie facut totul pentrua capata
increderea politica a liniunii Sovietice" 89, scuza atitudinea trupelor sovietice fata de români i cerea
prcsedintilor P.N.L., IuliuManiu si C. I. C. Bratianu o linistire" a opiniei publice romanesti IuliuManiu
raspundca lui Lucretiu Patrascanu: ...daca ar fi fost asa curnspunea domnul Patrascanu ca au fost
excese din partea anumitor soldatirusi, fiindc5. in orice armata din lurne se gasesc i elemente fara
constiinta, n as fi spus nimic. Dar cand insasi conducerea suprema si Cornandamentul 83 Ibidem,
fond I. G. J.-Central, dosar 69 1945, f. 2 1-22. Ibidem. Ibidem, f. 174-175. * Problerna face obiectul
unei cercetdri separate. 88 Arh. Ist. Centr., fond I. G. J.-Central, dosar 69 1945, f. 52. Ibidem, f. 138-
140. 88 Ibidem, fond M. I., dosar 7 129/1944, f. 340 si urm. B.A.R., Arh. Ist., fond XIII, dosar 8468, f.
28. P.N.T. si " 81 ss si www.dacoromanica.ro 15 Ocuparea României de Armata Rosie 869 Suprem
Militar i cand unitatile organizate rusesti fac acte inadmisibile, atunci ce putem noi face? Las cà la
toate protestele, pe care le puteamprezenta pana in. ultimul moment, raspunsul era Ca sunt in tara
ocupata, suntem tara fàT armistitiu i Ca, pun urmare, ei, punct cu punct, respectälegile militare. (;....)
Cand sate de ale noastre sunt aprinse, cand se prapadescaveri de miliarcle, cand Comandamentul
Militar Rus nu primeste pe membrii guvernului i evacuiaza. sate intregi ce vrei d-ta sà facem noi?
Manifestari de amor, dragoste i iubire. (...) Apoi bine, domnule Patrascanu, d-ta tre- buie sa-ti dai
seama de sentimentul de raspundere, pe care trebuie sa-1 avemfata de opinia publica româneasca i
fata de poporul roman. Oricat ar fi ratiunea politica de clara si de calma, sunt anumite sentimente
care nu pot fi predominate fara ca sa nu ne supunem atunci la acte de umilirela o rupere totala de
publicul romanesc" 99 Din nefericire aceasta situatieavea sa se intample nu peste mult timp. Dupa
instalarea guvernului dr. PetruGroza, ofiterii de politie, jandarmerie si din cadrul Ministerului de
Razboi erau obligati prin ordine circulare emise de autoritatile militate i civile centrale sa organizeze
mese tovarasesti" pentru a castiga increderea sovieticilor, cu toate ca aceStia nu-si modificasera cu
nimic atitudinea cu care au intrat pe pamauful romanesc 91 Cei care reclamau acte intolerabile
savarsite demilitarii sovietici au inceput sa fie calificati colportori de zvonuri tendentioase" in scopul
destramarii prieteniei dintre armata sovietica si romana, elemente fasciste" etc. Asadar victimile
agresiunii trupelor sovietice devin, in opinia autoritatilor aservite armatei de ocupatie, agresori" 92
In acest sens prin Ordinul Circular nr. 42514 din 30 octombrie 1945 Inspectoratul General al
Jandarmeriei atragea atentia organelor din subordine, pana laposturile de jandarmi inclusiv, cà s-a
constatat de catre C.Al.C., Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul General de Jandarmi,
usurinta cu carese acuza armata sovietica atunci cand se savarsesc jafuri i abuzuri, in sensul ca
majoritatea acestora sunt puse in sarcina ostasilor sovietici" 93. Doua luni mai tarziu acelasi organ,
printr-un nou ordin circular, constata cazuri deagresiune impotriva ostasilor sovietici". Se ordona
incetarea cu desavarsirea oricarui act de agresiune impotriva ostasilor sovietici. Prin acest ordinse
anula orice posibilitate ca organele de politie i jandarmerie sd mai poataapara viata, demnitatea i
avutul cetateanului roman, deoarece se preciza: atunci cand sunt in serviciu i intervin (organele de
ordine n.n.) pentruaplanarea ,diferitelor incidente ivite, sa se procedeze cu tact si intelegerea.
cuvenita situatiei.. Cei care nu respecta. aceste instructiuni vom dispune arestarea lot, trimiterea in
judecata Curtii .Martiale pentru sanctionare, potrivit dispozitiilor date de guvern, mergand: pana la
aplicarea de pedepse capi, tale ' ". Evolutia vietii politice romanesti dupa 23 august 1944 a fost
profundmarcata .de prezenta Armatei Rosh. In virtutea suveranitatii i indepen- dentei lbr,: statele au
dreptul de a-si alege i dezvolta in mod liber sistemul lor politic, economic, social si cultural, jurisdictia
asupra teritoriului, asupra. . " Ibidem, f. 31. Arh. 1st. Centr., lond dósai 46/1944, vol. 11, f. 131. "
Ibidem, dosar 69/1945, f. 196. " Ibidem, f. 220. " ibidem:f. 228. . . . , t f3 LiC,1,-Centtal,
www.dacoromanica.ro 870 Constantin Hlihor 16bunurilor i persoanelor aflate pe acest teritoriu 95.
Prin Conventia de Armistitiu se recunostea dreptul la independentà i suveranitate (art. 1) in
limitelefrontierelor din anul 1940 (art. 4 si 19) si se restabilea administratia rornâneasca pe intreg
teritoriu, afara de un sector de 50-100 km de liniafrontului (art. 17). Comandamentul Frontului 2
Ucrainean, la care ulteriors-au adaugat reprezentantii guvernului sovietic in C.Al.C. in Romania
cuacordul tacit al reprezentantilor britanici i arnericani in acest organism 96, au limitat i chiar uneori
uzurpat principalele atribute ale independentei si suveranitatii statului nostru. Pe perioade mai lungi
sau mai scurte de timp, guvernul, prin abuzforta, a fost impiedicat sa-si exercite administratia pe
intreg teritoriul Romaniei. La doua luni dupa semnarea armistitiului, si in conditille in careoperatiile
de razboi nu se mai desfasurau pe teritoriui romanesc guvernului nu i era permisä administrarea
sudului Bucovinei, riordului Moldovei. Coman- damentele sovietice conduceau viata administrativa
in aceste teritorii inmod direct sau prin functionari numiti ad-hoc, neconfirmati de
autoritatilecentrale de la Bucuresti. In zilele de 24-25 octombrie 1944 guvernul romana trimis cu o
garnitura specialä de tren autoritatile militate i civile pentrua si relua atributiile in jumatatea de nord
a Moldovei i sudul Bucovinei, insa in gara Adjud garnitura a fost tinuta cateva saptarnani sub
sechestru 67. In unele judete, dupa mari eforturi, parte din autoritatile trimise de guvernau reusit sa
ajung5., dar au fost impiedicate sa se reinstaleze. Politia orasului Dorohoi raporta, la 6 noiembrie
1944, Directiei Generale a Politiei ca inoras autoritatile trimise au fost triate in ziva de 4 noiembrie
1944 de catreo comisie prezidata de avocatul evreu Livensohn Jak. a Desi s-a procedat la aceasta
triere se mentiona in raport politia nu s-a putut instalanefiind admisa de catre seful ad-hoc" al
politiei locale, evreul L. Rorlichcare a improvizat o politie din circa 120 persoane, toti inarmati cu
revolveresi pistoale automate * 98. In orasul Husi administratia, la sfarsitul lunii noiembrie 1944, era
Inca condusa direct de Comandamentul Sovietic local 99. Inacelasi timp prefectul de la Radauti,
numit de sovietici, refuza s5. trimitäo situatie statistica Comisiei Romane pentru aplicarea Conventiei
de Armistitiu pe motiv ca nu are avizul Comandamentului sovietic local I-99. Exemplelear putea
continua. Analizand situatia grava si confuza din aceste teritorii guvernul roman, prin Comisia
Româna pentru Aplicarea Armistitiului cerea printr-un memoriuremis C.Al.C. in Romania la data de
11 noiembrie 1944, restabilirea situatiei de drept in nordul Moldovei si sudul Bucovinei, in
conformitate cu art. 1, 4si 17 din Conventia de Armistitiu. Rrtspunsul a fost instituirea ocupatiei
militate directe i asupra Transilvaniei de nord-vest, spulberand astfel ilu-ziile pe care si le faceau
autoritatile politice si militate romane de la Bucuresti. Comandamentele Militate locale sovietice din
Sfântu Gheorghe, MiercureaCiuc, Targu Mures, Cluj si alte localitati din teritoriul rapit prin Dictatul "
Vezi pe larg, Grigore Geamlnu, Drept international public, vol. I, Tratat, Edit. Didactic& *i Pedagogick
Bucure§ti, 1981, f. 137 i urm. " Arh. Ist. Centr., fond Microfilme, Anglia, r. 409, c. 360-363. " Arh. M.
Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 629. " Arh. Inst. Centr., fond M.I., dosar 7129, p. 339. " Arh.
M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II. 2.240, c. 630. zee Ibidem, c. 629. civila. si www.dacoromanica.ro
17 Ocuparea Rom&niei de Armata Rosie 871 de la Viena i eliberat de sub ocupatia horthysta au
somat autoritatile roma- nesti sa paraseasca localitatile respective. Re dam, pentru a
exemplificabrutalitatea cu care au fost izgonite autoritatile românesti, raportul telefo- nic al
Inspectoratului de Politie Targu Mures, din 11 noiembrie 1944: Laora 13.00 in ziva de 11 njiembrie
1944 au fost convoc ati la Comandamentul sovietic din oras prefectul judetului, comandantul Le
giunii de jandarmi, inspectorul de politie, seful nolitiei locale punandu-le in vedere ca toti
functionarii care au venit din Vechiul Regat sa paraseasca imediat acea parteArdealului, urmand ca,
Comandamentul sovietic sä incadreze autoritatilecu pers.oane din localitate (de origine maghiara
n.n.). Conferinta s-a incheiat la ora 13.15 si s-a fixat ca termen 30 minute ca functionarii sa par
aseascaserviciile" 101 La 14 noiembrie 1944 C.Al.C. dii. girul acestor masuri. M emoriul adresat
vicepresedintelui C.Al.C., generalul Vinogradov, la 19 noiembrie1944, prin care se solicita restabilirea
administratiei civile romanesti in nordul Transilvaniei 102 nu aducea solutionarea indreptatita i
legala. In majoritatea localitatilor din tara reprezentantii subcomisiilor aliate-de control din teritoriu
si ai comandamentelor sovietice s-au amestecat brutal in administratie. Inspectoratul General al
jandarmeriei ruga printr-o notaadresata Ministerului Afacerilor Interne, la 11 octombrie 1944, sa
intervinape langa C.Al.C. in Romania pentru a se pune capat imixtiunii Comanda- mentului sovietic
local din Focsani in administfatie 103. In coinuna Poenarii Burchi (jud. Prahova) Comandamentul
sovietic local a dispus impartireala sateni a mosiei D. Matoc din localitate 104. In Turnu Magurele
seful coman- damentului sovietic local, cpt. Petanin a amendat cu diferite sume 12 corner- cianti din
localitate 105, si lista acestor imixtiuni ar putea continua, ceea cedemonstreaza ca faptele nu erau
intamplatoare i ca erau tolerate de respon- sabilii superiori ai Armatei Rosii in Romania. Fara temei
real si legal in aceeasi masura comandanful Frontului 2TJcrainean, maresalul Rodion Malinovski, a
interzis guvernului roman sainstaleze timp de mai bine de un an de zile 108 trupele de graniceri pe
frontiera de est a statului roman, impusa prin art. 4 al Conventiei. Oficial acest abuz a fost motivat de
nevoia de a nu se stanjeni libera circulatie a trupelor sovietice pe teritoriul romanesc. La Galati
comandamentul sovietic somape data de 14 octombrie 1944 organele de graniceri romane sa se
retragade pe portiunea unde se instalasera (Chilia Vcche, Tulcea, Isaccea, Galati), deoarece Inca nu s-
a stabilit frontiera dintre U.R.S.S. si Romania" 1o7. Aceeasi situatie era si pe frontiera de vest a tarii,
unde, regulat, elementeinarmate din arrnata lui Tito treceau frontiera sub protectia unitatilor
sovietice, faceau rechizitii si agitatii antiromanesti "8. Singura frontiera pe carese executa paza in
toamna i primavara anului 1944 era cea sudica, insafara prea mare eficient5., datorita faptului cä
pichetele graniceresti romane.erau permanent atacate. De Ia 23 august 1944 si pana la sfarsitul lunii
Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7129, f. 463; Constantin SInatescu, op. cit., 180. 102 Arh. M.A.E.,
fond 70/71/U.R.S.S., dosar 11, 1945-1948, nepaginat. 102 Arh. Ist. Centr., fond I.G.J.-Central, dosar
41/1944, f. 168. 104 Ibidem, f. 173. 1°5 Ibidem, fond M.I., dosar 7129, f. 325. 1" Ibidem, fond
Conventia de Armistitiu, dosar 2761/1946, f. 29. 107 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r.P. II 2.240, c.
681. 108 Ibidem, c. 660. www.dacoromanica.ro 872 Constantin Hlihor 18septembrie 1944, se
savaisisera asupra pichetelor de graniceri 12 atacuri armate iar in octombrie inca 17 actiuni incheiate
cu morti i raniti 109. La interventia repetata a autoritatilor române de a se Dune capatunei
asemenea situatii deosebit de periculoase pentru Romania, sovieticii rdspundeau Ca problema
urmeaza a fi reglementata printr-o Conventie. Ca masura concreta, C.Al.C. in Romania comunica
primului ministru, generalul C. Sandtescu cu nota nr. V.-242 hotararea maresalului Malinovski
caguvernul roman sa i reorganizeze" trupele de graniceri, reducandu-i-sesubstantial numarul de
ofiteri, subofiteri i trupa In afara de termenulfixat ultimativ 30 noiembrie 1944 nota nu preciza nici
un motiv.Guvernul roman angajat in cursa castigarii bunavointei sovieticilor Va cedasi de data
aceasta cum a cedat si la ultimatumul dat de Malindvski de areduce efectivele armatei romane din
interior, ale politiei si jandarmeriei Singurul care s-a opus in mod real acestei grave imixtiuni in
treburile interneale statului roman a fost generalul Gheorghe Mihail. El a refuZat sä
semnezeProtocolul militar impus de Malinovski la 25 septembrie 1944 preferandsa-si dea dcmisia *.
In memoriile sale, generalul Mihail, referitor la episodul demobilizarii i reducerii fortate a efectivelor
militare nota: Motivul pc carebanuiesc eh ii avea Malinovski, era, si cu drept cuvant, ca in spatele
frontului sa nu existe nici o divizie romaneasca, de teama ca nu cumva la unmoment dat cand nu le-
ar fi convenit romanilor ceva, sä reactioneze cu acestedivizii pc care le aveau in interior, in rezerva"
112 Prezenta Armatei Rosii in Romania a influentat decisiv si in mod artificial ruperea echilibrului
traditional in viata politica interna româneascacu un singur scop: aducerea in fruntea tarii a acelor
forte politice i oarneni care sa fie sau sa devina instrumente docile in mana guvernului de la Mosco-
va, pentru a impune la Bucuresti un regim comunist prosovietic. Cenzuraextrem de dura aplicata
presei de partid in afara *celei comuniste, situatiadeosebit de grea a majoritatii populatiei dupa
incetarea ostilitatilor in Europaca i o propaganda abil manevrata de forte oculte in scopul denigrarii
culpabilizärii partidelor de centru dreapta au avut ca rezultat o ascensiunerapida a P.C. din Romania
si a fortelor pPlitice aservite Moscovei, insa laputere acestea au fost aduse de catre U.R.S.S. cu
sprijinul trupelor sovietice. Relevante in acest sens sunt masurile luate de C.Al.C. si Inaltul
Comandament Sovietic in Romania in preajma instalarii guvernului democrat-popular" al dr. Petru
Groza. La 28 februarie 1945 Comandamentul sovietic adat ordin ca in toate aeroporturile din
Romania incepand cu ora 18.00 sa seinterzica decolarea oricarui avion românesc. Posturile
românesti de apatareantiaeriana de pe aeroporturi sä fie inlocuite cu militari sovietici 113. Tot in
aceasta zi soseste in Bucuresti ca din intamplare" maresalul RodionMalinovski. Acesta, a doua zi,
potrivit unei note a Serviciutui Secret deinformatii, s-a intalnit cu comandantul roman al Capitalei
generalul Iosif1" ibidem, c. 756-758. 110 Arb. Ist. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar
2799/1944 f. 40. 111 Ibidem, f. 1-40. * Protocolul prin care Romfiniei i s-a impus reducerea trupelor
a fost semnat de gene- ralul N. Radescu succesorul lui Mihail la sefia M. St. M. roman, la 26 oct. 1944
si are o notaaditionala prin care Radescu rnentiona ca el semneaza sub presiunea C. Al. C., Cf. Arh.
M.Ap.N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 600. 312 B. A. R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 909.
113 Arh. 1st. Centr., fond M. I., dosar 7071, f. 7. ff0. f11. www.dacoromanica.ro 19 Ocuparea
României de Armata Rosie 873 Teodorescu 114 De retinut faptul cà au fost aduse in Bucuresti noi
uninti N.K.V.D., numarul total ridicandu-se in zilele premergatoare instalarii guver- nului Groza la 6
batalioane cazate in cazarmile Regimentului 2 si 6 vanatori si in diferite cladiri din oras 115. Incepand
cu ziva de 4 martie 1945 s-auinstalat posturi de control pe soseaua PloiestiBucuresti pentru a
interziceaccesul militarilor romani in Capita 15. 116. Unitatile române care asiguraupaza
principalelor institutii de stat si guvernamentale au fost introduse inpost fara armament si munitie
incepand cu noaptea de 5/6 martie 1945117. In timp ce fortele paramilitare controlate de comunisti
numarau la inceputul lunii martie aproximativ 70.000 de membri. Opinia publica potrivit unui raport
al S.S.I. din 5 martie 1945 era extrem de ingrijorata si vedea in aceastaactiune o demonstratie de
fortä si o aprobare a F.N.D. din partea trupelorsovietice de ocupatie 119. Generalul Constantin
Sanatescu, participant direct la evenimente , era sef al M. St. Major roman , afirma ca si el 1 a sfatuit
pe rege sä cedeze in fata cererilor imperative ale lui Vasinski pentrua avea liniste in tara", fara insa sa
ne ofere alte amanunte 119: Acesta estecontextul in care demisioneaza guvernul Radescu (28
februarie 1945) si este instalat guvernul Dr. Petru Groza. Radio Paris sintetiza in comentariul sail. din
19 martie 1944 rolul Uniunii Sovietice si a trupelor de ocupatiein Romania, afirmand: La Cluj *,
domnul Vasinski a trasat foarte binepolitica viitoare a Romaniei" 120. Prezenta trupelor sovietice in
Romania a dus, prin jafuri, ridicari debunuri fara docurnente, dezorganizarea agriculturii si
transporturilor, eco- nomia tarii pe marginea prapastiei. Nu ne vom referi la cheltuielile suportatede
statul roman pentru a-si onora obligatii1e asumate prin Conventia deArmistitiu 121, ci doar la efortul
facut pentru intretinerea armatei sovieticecare a operat sau a stationat pe teritoriul României. Para
la semnarea Conventiei de Armistitiu, dar si dupa aceasta data, au fost scoase din Romania cantitati
uriase de bunuri materiale, industriale, agricole, materii prime si animale a caror valoare cu greu se
va putea evalua vreodata. Potrivit unui memoriu al Comisiei Romane pentru AplicareaArmistitiului
din 11 noiembrie 1944 in partea de nord a Moldovei pluteaspectrul foametei din cauza capturarii
tuturor depozitelor cu cereale 122 Dinjudetele Radauti si Suceava se ridicasera toti caii si vitele, si, in
proportiede 80%, din Dorohoi si Botosani. Lipsa animalelor de munch' si a uneltelora afectat
ingrijorator efectuarea lucrarilor agricole. Pana in februarie 1945Comandamentele sovietice
capturasera" din Romania 15.000 vagoane diversesi 115 locomotive 123, intreaga flotä comerciala
maritima si de Dunare. m Ibidem, dosar 7070, f. 513. "6 Ibidem, dosar 7071, f. 7. "6 Ibidem. I" I3.A.R.,
Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 909. 116 Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7432, 1. 149. 116
Constantin Sänitescu, op. cit., p. 195. * Ministrul sovietic s-a aflat la Cluj cu prilejul ceremoniei de
reinstalare a administratiei rominesti in nord-vestul Transilvaniei. 120 Arh. Ist. Centr., fond M. I.,
dosar 7070, f. 513. 1" Vezi pe larg, Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., P. 89 si urm. 122 Arh. M. Ap.
N., fond Microfiline, r. P. II 2.240, c. 681. In Arh. 1st. Centr, fond Conventia de Armistitiu, dosar 2779,
f. 35. www.dacoromanica.ro 1374 Constantin Hlihor 20/n orasul Harsova au fost capturate" 30 de
vagoane de Una 124. Dupa osituatie centralizata, pana la 10 octombrie 1944 valoarea bunurilor
rechi-zitionate de trupele sovietice fará nici o forma se estima la aproximativ7.818.042.615 lei 125,
crescand 011a la peste 114.000.000 dolari U.S. 126 lasfarsitul razboiului. La acestea se adauga
valoarea bunurilor cumparate cu moned5. emisä-de Comandamentul Armatei Rosii si cu ruble.
Schimbarea leului cu rublala o paritate 100/1 a creat serioase dificultati economiei romanesti si a
permisscoaterea din tail a unor cantitati mari de márfuri diferite, farà ca statul. roman sa poata avea
vreun control. Situatia devethse foarte critica, potrivit unui raport confidential al Ministerului de
Finante catre Ministerul de Räzboi in care se cerea interventia grabnica pe langa C.ALC, pentru a se
asigurapaza pe frontiera de est a României. Daca din tara se mentionain raport pe cai ilegale vor mai
continua sa iasa cantitati de lemn, cherestea, alimente, soda caustica, noi vom fi pusi in
imposibilitatea absolutä dea mai gasi in tara si expedia in U.R.S.S., cantitatile contractuale ale
acestorproduse pe care cu drag pana la limita extrema le-am ofetit Uniunii Sovieticein contrapartida"
127 Cererile de intretinere ale armatei sovietice erau o povara foarte greapentru economia
romaneasca din mai multe motive. In primul rand se cereaualimente pentru o armata de milioane de
oameni. In septembrie 1944 s-alivrat Armatei Rosii 3.142.857 ratii de alimente zilnic. Cifrele au
scazut Tana la 603.344 ratii/zi in perioada iulie-septernbrie 1945 128, Dupa aceastädata trupele
sovietice au fost aprovizionate cu alimente i echipament dela depozitele armatei romane si nu s-au
mai tinut evidente separate, astfel ca este foarte greu sa fie reconstituite sumele i cantitatile de
subzistentepuse la dispozitia armatei sovietice de ocupatie. In al doilea rand a fost afectat septelul
prin prelu5.ri, confiscari si hra-nirea trupelor sovietice i n-a mai putut fi refacut decat dupa multi ani.
In al treilea rand a urmat o seceta puternica in vara anului 1945. Recoltaa fost pe jumatate fata de
anii normali agricoli si nu acoperea necesarul consumului rationalizat la minimum decat in proportie
de 85%. In acesteconditii statul roman a fost obligat sä predea trupelor sovietice in trimestrul patru
al anului 1945 3.000 tone came si produse din came, 90 tone de unt, 400 tone de zahar, 180 tone de
tutun, 260 tone sapun 129 etc. Problema neabordata Inca in istoriografia romana, ocupatia
militarasovietica din perioada aprilie 1944 vara 1958, ramane deschisa cercetarii istorice, analizei
consecintelor ei grave, care au marcat evolutia societatii Tomanesti postbelice. "4 Ibidem, fond L G.
J.-Central, dosar 46/1944, vol. II, f. 206. 125 Arh. M. Ap. N., fond 3831, dosar 4397/1944 1945, f. 239.
126 Arh. Ist. Centr., fond Converrtia de Armistitiu, dosar 2779, f. 237. 1" Ibidem, dosar 2761, f. 29.
Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.239, c. 434. 129 Arh. Ist. Centr., fond Conventia de
Armistitiu, dosar 2761, f. 277-278.