CALUGARI I INTREPRINZATORI Dupa semnarea tratatului de pace de la Belgrad §i retrocedarea

Olteniei, ConstantinMavrocordat i§i incepe programul de reforme care clarified §i legalizeazA

criteriile de apartenentri laclasa boiereascA. Respingand ideea cd marea proprietate funciari dadea
acces la stawtul de boier, cl stabilc§te principiul conform cdruia numai posesorii de dregatorie vor
avea dreptul sd se intitulezeboieri §i sa beneficieze, potrivit rangului, de anumite privilegii- .
Pierzandu-§i scutirile §i imunitatile, Ple§oienii trebuie Ali sacrifice o parte din bunuri pentrua-§i
mentine nivelul de viald, dar conserva temporar statutul de boieri. Discutiile in jurul vanzdrii mo§iei
Izvor au fost indelungate §i un ecou al negocierilor ne-a parvenit prin intermediul tcstarncntului lui
Chircri Ple§oianu, unul din proprietari, care avea o cerveti din mo§ia Ple§oiu" §i 200 stanjeni la
CAine§ti. Avand nevoie de bani §i nemaiavand mijloacele sa-§i pd.streze mo§ia de lalzvor, Ple§oienii
incheiaserd o inielegere cu jupan Nicola Slitineanu care le plitise un acont pentruaceasta mo§ie, in
valoare totald de 39.750 bani. Cum binuiau cii acest prel era prea ieftin, ei auoblinut o amanare pang
la Sf. Gheorghe pentru a-i inapoia arvuna §i a-§i relua bunul. Profitand deacest rrtgaz, Dumitra§co §i
Chircd incep tratative cu parintele Antonie, egumenul minastirii Bistrita, care voia §i el sa
aicghizitioneze aceastA mo§ie pentru a rotunji domeniul pe care crilugarii 11 stripineauin aceastA
regiune . Mo§ia, de formd destul de regillatA, va fi mdsurati pri cloud locuri" §1 din cei 1325 stanjeni
constatati, boierii din Ple§oiu" cum se intitulau ei in§i§i vor ddrui 125 stanjeni mAndstirii, pentru
sufletele noastre §i ale pdrintilor no§tri" §i vor vinde restul pentru 54.000 bani, osumd mult mai
mare deck cea oferita de Slitineanu. f§i pdstreaza Insii viile, de aproape 10 ha, mai u§or de cultivat §i
mult mai rentabile. Zapisul intocmit la 21 martie 1743 precizeaza cd toate rudclefamiliei erau la
curent cu tranzactia §i ca vanzatorii nu numai ca semnaserrt documentul in prezenWmai multor
boieri straini", dar i§i puseseri §i peceiile pentru a-§i Mari hotararea-9. 26 Gh. C. Moranu §.a., op.
cit., p. 110-111. Primind in 1864 terenuri pe §oseaua nationali dintre Caracal §i Ramnicu Valcii,
locuitorii §i-au parisit vechile bordeie §i biserica a Minas izolata inmijlocul campului, la o distania de
aprox. 700 m la aisArit de satul actual. in cursul ultimilor ani asuferit numeroase reparatii §i
modificari. Astfel, vechiul acoperi§ de §indrild a fost inlocuit in 1932 cutablA galvanizatA, o
clopotnica de nouA metri addpostind un clopot de 600 kg a fost construitd in1933, la intrarea
cimitirului §i intreg edificiul a fost intarit cu o structurd de beton armat dupii cutremurul din 1977.
Interiorul a fost repictat de mai multe ori, dar multumita eforturilor unui noupreot, Vasile RAdoescu,
un specialist, domnul Andronic Romeo, a fost angajat in, 1987-1988, pentrua curitg7straturile
suprapuse de picturri §i a restaura frescele originale. Constantin C. Giurescu §.a., op. cit., p. 137-139;
Dan Gr. Ple§ia, Statutul boierimii ci evoluiia sa de la reforma lui Constantin Mavrocordat ci !And' la
desjiinlarea rangurilor ci privilegiilor in 1858, comunicare la Comisia RomanA de Heraldica,
Genealogic §i Sigilografie, mss., 12 dec. 1986. T. G. Bulat, op. cit., p. 45-46. Ultirnele cifre ale anului
fiind ilizibile, Bulat estimeazd cdtestamentul a fost intocmit la 21 febr. 1700, dar avand in vedere
conlinutul docurnentului, esteevident ca dateazil din 1743. Pe de alai parte, actul de vinzare a mo§ici
Izvor fiind semnat deDumitru, fiul lui Chit-ea, e probabil ca acesta sA fi murit inainte de 23 martie. 29
A.S.B., Episcopia Ramnicului Noului Severin, XVI/4,mss. 194, f. 193-193v. Este desubliniat cd
Pleioienii au folosit peceti Inca din prima jumatate a sec. XVII. V. A.S.B., fond M-reaBrancoveni ri
Mamu, XXII/5; D.R.H., B, vol. XXIII, p. 155, vol. XXV, p. 453. 4i 27 www.dacoromanica.ro 142 Dan V.
Pleshoyano 8Un an mai türziu. Dumitra§co se c5lug5re§te sub numcle dc Dionisie monahul i la
25decembrie inchin5 m5n5stirii Bistrita, biscrica Sfintii Voievozi cu 0 mo§ic de o sut5 de stfinjeni
intrebisericii §i rAul Olt, o moard pe rau §i cinci rAzoare de vie pe dcalul StAngii. El intocmise actul
cuJuana sa, mention5nd c5 egumenul s-a lngajat s5 aib5 grijii, a cruna §i a dreage la sibiseric5"
cetrebuia devin5 un schit al miindstirii" . Foarte bolnav temandu-se de moarte, Dionisie prime§te in
1746 vizita episcopului Rfimnicului, insotit de Varlaam, egumenul mangstirii Sadova, §i de
arhimandritul Ghenadie de laBrfincoveni. Ei an venit s5 incurajeze pe muribund citindu-i molitve i s5
vad5 de interesele hisericit asigurandu-se c5 va respecta promisiunile fAcute cAlugArilor de la
Bistrita. La 12 septembrie, Dionisiei§i dicteaz5 testamentul in prezenta acestora. Conform traditiei,
el incepe prin arAta identitatea. spunAnd cA voia exprirne ultimeledorinte, fiindu-i mintile intregi §i
sAnAtoase". Apoi f§i enumer5 bunurile §i explic5 felul in careacestea vor trebui imprite. LasA celei
care i-a fost sotie, Marica, §i fiicei sale lodita, casele §i arAturile de la Plepiu, via de la Izvor §i moara
cea mai noug" pe apa Oltului. De asemenea, el lasAIoditei partea sa din mo§ia CAine§ti, dar
stipuleaz5 ca dacA fiica sa nu va face feciori sau fete", vatrebui sa lase mo§ia §i via mAndstirii Bistrita
dupà moartea ei. Intre timp confirm5 daniile pe care le-afAcut deja mAnAstirii: biserica Sfinii
Voievozi, o parte din mo§ia de la Ple§oiu i o moar5. Stupii vorpermite intretinerea bisericii, in timp
ce via de la Stanga va servi la plata lucratorilor pe care i-aangajat sA termine acoperipl. Marica va
trebui recupereze zestrea §i bunurile. El ii lasa §i pe tiganca sa Dumitrana, iarAlexe, tiganul pe care
nepotul säu i I-a lAsat motenire, va rãmânc in serviciul casei. In sfArit el ceresa i se plAteascil datoriile
ca sA i se facA sArindare" la sfAnta bisericii" a sa, pentru pomenireasufletului ski dup5 moarte §i la
soroacele cand va trebui". Contrar obiceiurilor §i fArà indoialA dincauza anumitor dispozitii, nici un
clironom nu este desemnat in testament; dimpotrivA, doi prelati intarese documentul care cere
blestemul a 318 pArinti de la Niceea", precum §i fulgerele lui Dumnezeu i blestemele defunctului
asupra oricui care ar incerca sà se opun5 infaptuirii ultimelorsale dorinte I. La 16 septembrie, dupil
moartea lui Dionisie, arhimandritul Ghenadie trimite o scnsoareegumenului de la Bistrita pentru a-1
in§tiinta de vizita sa la Ple§oiu §i a-i exprima temerile privindmo§tenirea ..*,AlugArilor. Din prudentA
ia cu el testamentul, pentru cA are mare bAnuial5 de ai rAposatului" Temerile sale nu sunt
nejustificate. InvocAnd zestrea loditei care primise moia lui Dumitra§co de la Ple§oiu in 1742, Radu
Dobriceanu contestä dreptul socrului silu de a dänii calugarilor o parte din aceastä mo§ie, ceea ce ar
priva pe socia sa de mo§tenirea de familie §i de casasa. El refuzA §i s5 inchine biserica Sfintii
Voievozi spunAnd c5 fusese clAditä de Care toti fratii Ple§oieni i cà Dumtra§co nu avea dreptul sA
dispunil dc ea Med consimcdmântul bor. Totu§i contientcA socrul sàu putea face o danie calug5rilor,
Dobriceanu le oferA acestora in schimb o mo§ieechivalentA la Caine§ti. Calugaril insA se
incapatAneaza, refuza compromisul, se plAng autoritdtilor §i conflictul ajungela divanul de la
Craiova. DupA ce ascult5 toate argumentele, la 15 septembrie 1752, marele ban BarbuVacarescu
pronunta judecata and dreptate lui Dobriceanu §i ponincind calugarilor sà accepte mo§iade la
Caine§ti §i s5 lase familiei biserica". Fratele mezin Matei va mai trai mult timp dup5 sfAr§itul
procesului. Casatorit cu Ancuta care ii adusese ca zestre o mo§ie la Co§oveni, el va desfA§ura de-a
lungul mai multor ani diverse activitati administrative §i judiciare specifice boierilor34. Ultima
problem-A prive§te propria sa familie. !he §i Udrea, nepotii lui Radu Ple§oianu, protesteaza in 1762
pentru cä fuseserà privati de movenire, inprofitul verilor lor Draghici §i Nicolae Dobriceanu, §i patru
boieri au fost insArcinati de catreo A.S.B., fond M-rea Bistrita,XVIIIII. 11 Ihidem, XVIII/20, f. -Iv.
inaintea daniei sale, Dumitra§co avea 390 stAnjeni la Ple§oiu737 la aline§ti. 31 Ihidem, f. 2-2v.
Ihidem, XVIII/2. 34 Ihidem, XVI/3; I. Iona§cu, op. cit., XXI, nr. 119 -124. 1942, p. 234. si sA-si si 13 s5 ai
www.dacoromanica.ro 9 de Romanati 143caimacamul Craiovci si efectuezc o nchct5 §i sã impart5
moOle lui Radu i alc lui Dumitra4co intreLori mo§tenitorii lor, rcspectfind drepturile fiecAruia dintre
ei. Boicrii wand si §tie dc cc DumitraFo a 15sat nepotilor sa'i o mo§tenire mai important5 decfit
fratelui s5u, II convoac5 pc Matei, un om biltrfin" precizeazil raportul lor , dar un martor important
pentnl c este un membru al familici, rno§tean cu al acestui domeniu str5mo§esc §i care fusese la
hotArnicia fAcut5 in timpul banului Antonache. Intrebat de boieri, Matei Dumitra§co profitase de
tinerctea lui Inc §i a lui Udrea pentru a le atribui pArniinturi la margincahotarului, atlituri de cele ale
mo§nenilor qi insu§i prunfintul strilmo§esc al lui Radu sub pretextgl cä era mo§tenitorul legal al
fratelui sAu, acesta neavfind deca o fiici, Dobrita, mama bilietilor . Dobrita era cisatorit5 cu Radu,
unina§, se pare, al paharnicului Nccola din CArcioaia 41 copiii lor adoptaserà patronimul mamei lot'''.
Dar cum Dumitra§co avusese §i el o singur5 fiicä drcpt mo§tenitoare, boicrii judecar5 c5 acest
argument nu este valabil §i hotkiird impart5 il frle§te"pilmfinturile de la Ple§oiu §i Caine§ti (Hind
tuturor mo§tenitorilor egale . Apoi se a§terne tacerea. lmitfind exemplul fratelui sAu, Matei se
cAlugAre§te la mantistircaBistrita, adopt5 numele de Meftodie monahul §i se consacril unei vieti de
rugaciune in bisericaSfintilor Voievozi, transformatA in schit. La 1 februarie 1776 scrie
arhimandritului Stefan, egumenul manAstirii, care il urm5rea in legAturà cu o sutA de stanjeni de la
CAine§ti, pe care Meftodie promisesesti-i lase mo§tenire calugarilor dupà moartea sa. El confirmA
dania Sffintului Grigore §i in ciudasAnAtatii sale §ubrede, promite sà ving la Bistrita cum se va incilzi
timpul", pentru a vorbi de opädure de la DranovAt §i de alte cfiteva bunuri pe care voia sã le lase
m5nAstirii, deoarece §tia cA zilemulte" nu mai are. Ffinii atunci i§i exprima recurotinta pentru rasa,
potcapul §i papucii pe carearhimandritul trimisese printr-un om de incredere . Anul urmAtor,
Meftodie, senil §i fermecat de calug5ri, subscrie revendicirilor lui chir Stefan indetrimentul familiei
sale, coroborând m5rturia mai degrabA suspect5 a unui cAlug5r privind datoriilecontractate de Care
paharnicul Udrea §i confirmfind un inventar intocmit de egumen al tuturor mo§iilor lasate
mo§tenire sau vfindute de Ple§oieni. §i Dobriceni la Pleriu, Dranovilt §i Argiroasa, precum sumele
plAtite de calugAri pentru aceste cumpAraturi' . Dar sffir§itul se apropia. Cfiteva luni mai tarziu,
duhovnicul lui Meftodie, popa Manea de laPle§oiu, poveste§te ca fiind convocat la capAtAiul
b5trAnului care voia sA-i dicteze ultimele saledorinte, sfintia sa" ar fi confirmat, find §i alti negustori
§i boieri de NA", nu numai dania sa CaremAnAstire, dar §i vAnzarea unei alte Orli de mo§ie de la
Ciline§ti, specificAnd ea aceast5 vfinzare erairevocabilAji cà nimeni nu avea dreptul sà o anuleze
restituind augArilor cei 70 taleri pe care ace§tiaIi plAtiserà . Dup5 moartea sa, Matei va fi
inmormantat in afara bisericii, la stfinga u§ii principale, intimp ce ceicdoi frati ai s5i, principalii ctitori,
odihneau intr-un mormfint din partea dreapt5 apronaosului . SchimbArile provocate de reformele
domnilor fanarioti dau na§tere din a doua jumatate asecolului infloririi unui spirit nou care
favorizeaz5 avfintul activitAtilor din afara domeniilor 35 A.S.B., fond M-rea Bistrita, XVIII/9.
Antonache Caliarhi zis Florescu a fost mare ban intre1742-1745. 36 ICilla§CII,Op. cit., XXI, nr. 119-
124, 1942, p. 229; Oltenia. Culegeri, cercetiiri, documente, I, fasc. 9, p.168. Fiu al postelnicului Mihai
din CArcioaia, paharnicul Necola avea mo§ii la Carcioaia, Co§oveni, Ureza, Dranovat §i Ple§oiu. Care
sfar§itul secolului XVII el imp5rtise mo§ia sa de laPle§oiu intre fiica sa Anca §i fiul sal Radu, §i
mentionarea DranovAtului in lista sa permite situareaacestui sat in judetul Romanati. Pe de altä
parte, sotul Dobritei numindu-se Radu, pare logic s5 setraga concluzia ea era fiul sau nepotul lui
Necola. A.S.B., fond M-rea Bistrija, XVIII/9. 18 Ibidem, XVIII/6. '91bidem, XVIII/7, 8. 40 Ihidem ,
XVIII/11. 41 Gh. C. Morariu §.a., op. cit., p. 110. lnscriptii originare disprtilind sau neexistfind
vreodatil, piaci de marmur5 albA sculptate §i gravatc cu inscriptii potrivite au fost instalate in 1974.
Plewiemi danlii" afirmil cil sa parti Chinesti, 1. 37 a-si si www.dacoromanica.ro 144 Dan V.
Plcshoyano 10traditionale, agricole i rnilitare. Succesele obtinute de casa Hagi Constantin Pop din
Sibiu §i de atmagentii sai din Oltenia exercita o puternica atractie asupra boierilor care se lanseaza in
diferite operaiii comerciale. ademeni0 de perspectiva de a realiza u§or ca§tiguri substanOale. in
aceastä privint5scrisoarca lui Barbu Ple§oianu care propunc la 25 ianuaric 1780 lui Hagi Constantin
sa se asocieze, dup5 cum scrie el, pentru ca mai mult iubesc parte neguiatoreascii deck parte
boiereasca", estecaracteristica acestei noi mentalitki42. Afaccrca propusa de Barbu, incinbru al
familiei Ple§oianu din Romanai41 tconsta in acumpka lana pentru a o expedia apoi la Sibiu unde ca
urma sa fie vandut5 ca§tigurileintre timp Barbu face comeil cu cordovane. El vrea §i sü dea la reparat
cateva ceasorniceunui me§ter bun §i se informeazil despre pretul porcilor in Transilvania. De obicei,
el ii trimite inBanat, dar dac5 preiurile stint avantajoase, poate spune el sa trimita o turmil de 300
porci la Sibiu. rarraitori mari bkrilni, de patru ani inainte §i gra§i bine, adica vite de fnmte" .
Corespondeno lui Barbu Pleloianu dernonstreaza ca relaiiile Mtre cei doi barbaii erau deprieterne §i
incrcdere. Pentru folosinta sa personala el comandase plasele pentru culitele sale deargint, precum
§i o butc5 ce costa 195 lei, cu taxele §i cheltuielile de expediere.E1 conteaz5 pedragostea §i
osteneala" fratelui su, ca s5 se faca lucru bun, insa lemnele sä fie uscate. ca sa nuscaza hiarale §i
fereckura roatelor" §i ca scaunele acoperite cu piele sa fie bine umplute; §i adauga cao a§tepta cu
neribdare, pentru ca acum iaste vremea bung de plimbare"t . inliturali din clasa dominanta, saraciti
prin pierderea privilegiilor lor, emanciparea nimanilor, raramitarea pamanturilor lor §i deplasarea
catastrofala a Oltului care a amputat gray mo§ia lor46, fratii Radu, Dimitrie §i Mihai Ple§oianu,
nepoii lui Matei47, convin§i ca mijloacele traditionale de reu§itasociali devenisera prea inguste
pentru a satisface ambiiiile lor, se hotarisc sa paraseasca leaginul familiei lor pentru a cauta sa faca
avere la Cerneii unde activitii4ibe economice luau amploaremullumita intensificarii schimburilor cu
popoarele vecine. Catre 1760, cand ajung in capitala judqului Mehedinti, localitatea aceasta a§ezata
de-a lungul unui deal, luase o anumita amploare4 . Radu Ple§oianu §i fratii sai nu sunt singuri atunci
cand ajungla Cerne[i; ei au rude acolo care pot sa-i ajute. Cu dinamism §i spirit intreprinzator, ei se
lanseaza indiverse afaceri §i se integreaza in noul mediu. Radu se casatore§te cu Map Poroineanu,
urma§a aunci familii de mici boieri §i mo§neni din imprejurimi49. Un nou rizboi izbucne§te intre
Rusia §i Turcia; capitala judetului Mehedinti, jefuita §i ars5 deotomani, nu va fi crulata de ororile
conflictului. In timp ce locuitorii se refugiaza in munii, Ple§oienii tree Dunarea a§teptand zile mai
prielnice. Dupa semnarea tratatului de pace care deschide perspective42 D. Z. Furnica, Docutnente
privitoare Ia comeriul romemew, 1473-1868, Bucure§ti, 1931, p. 69. 4 Casa Hagi Constantin Pop
avea reprezentanti permanenti la Craiova §i la Ramnic. Toatescrisorile lui Barbu Ple§oianu confirma
ca tranzactiile sale se efectuau prin intermediul lui Nicohtalovipale, agentul de la Ramnic. Pe de alt5
parte, in scrisoarea sa din 25 ianuarie, Ple§oianumentioneaza ca a dat instructiuni zapciului de la
minastirea Mamu in legaturi cu o turma de ramatori care aduceau stricaciuni la hotarul dintre
Dranovk §i 44 D. Z. Furnica, op. cit., p. 67-70, 72-74, 77-79. 45 Ibidem, p. 67, 73. "Arhiva Plcshoyano,
Planul mo§iei Ple§oiu, Romanati" de N. B. Locusteanu, 30 octombrie1876, dos. Virgilie V. Plepianu ;
Dinu C. Giurcscu, op. cit., p. 8. Familia a pierdut peste 300 hectarede-a lungul anilor. 4TA.S.B., fond
M-rea &grim, XVIII/15, 17. Primul document mentioneaza ca boierii vortrebui sii ateagii partea de
danie ce a dat Meftodie monahu nepotilor lui anume: Petre §i Radu", intimp ce cel de-al doilea
precizeaz5 ca Petre se trigea din neamul lui Meftodie Ple§oianu". 48 I. C. Filitti, Catagrafia oficiala de
tog hoierii gird Rome:nevi la 1829, Bucure§ti, 1929, p. 59. 49 A.S.B., fOnd M-rea Govora, X XVI/ I 2, f.
lv-2; A.S.Drobeta Turnu Severin (D.T.S.), fondTribunalul Mehedinli, dos. 361/1834, f. 5; Nicolae
Binescu, Un dasail uitat: Grigore Plepianu, Bucure§ti, 1915, p.3. Documentul de la tribunal
mentioneaza cii Paraschiv Ple§oianu a vandut o vievarului ski Costache Poroineanu". impArtite.
Ple§oiu. p1 Pugh gi - - www.dacoromanica.ro II Plesoienii dc Romanaii 145noi locuitorilor
principatelor, ei se intorc la Cerne0 ji profit5 de lipsa majoritiii comercianOlorpentru a acapara cele
mai Ire locuri irnprejurul pic[ii. Astfel, un inventar intocmit in 1755 aratil c5Dimitrie are patru prilvälii
i crind negustorii revin in tilrgul lor, constatri cu amilracitine cii toatelocurile sunt ocupate. Ei se
pliing domnitorului Ipsilanti acuziindu-i pc Plewieni care s-au odihnit"in timpul rAzboiului in timp ce
ei sufereau mate nAcazurile" conflictului 5?5 impiedic5 reconsIniiascil pe tcrenurile uncle cristigaseril
intotdeauna existenta . Alertati de domnitor, ispravnicii judetului organizeazA o Intãlnire intre cele
douri seschileazil un compromis, Plc.oicnii declariind cà voiau sä pristreze numai o casil si o präviUie
pentrufiecare membru al familiei. In cursul unei a doua Intiulniri, lucrurile se complicit Egumenul de
hi Govora simte ivirea unei bune ocazii pentru a milli veniturile mänästirii i sernneazrt o conventie
princare se angajeazA sà driruiasca un wren fiecrirui negustor in schimbul milririi substantiale a
tuturor chiriilor. Acordul intarit de ispravnici stipuleazil i faplul cii monahii aveau drcptul sil
exploateze oprAvalie, dourt carciumi i o moari. Pus la curent cu intelegerea, Radu Plesoianu care no
asistase la intilnire, se opune acestui proiect care constituia, dupa pArerea sa, un abuz de putere i o
ingerint5 inacceptabili a minristirii inafacerile negustorilor. Sustinut de lanache i Petre Armeanu, el
refula s5 pliiteasca chiriile incita pe ceiIa1i negustori sà-i urmeze exemplul. Dindu-si seama brusc de
pericolele pe careconcurenta cAlugarilor o reprezenta pentru afacerile lor, negustorii se unesc i
gonesc pe shijbasul miinAstirii atunci and vine la Cerneti srt incaseze embaticul priviiiiibor. Incidentul
ia aerul unei revolte i egumenul trimite o jalbA domnitorului care porunceste ispravnicilor sii flied o
alta anchetri sA supun5 concluziile lor divanului de la Bucuresti. Problema se va rezolva in final
printr-uncompromis semnat in 1777 de cave Radu i Mihai Plesoianu in numele tuturor negustorilor
carestabilea chirii mai rezonabile punea frAn5 ambitiilor negustoresti ale cAlugiirilor5-. Datorita
caracterelor lor independente, personalitatilor lor puternice succesului lor inafaceri, Plesoienii sunt
acum personaje importante la Cerneii. Nu-si uita din aceastA cauz5 Ei mentin relatii stranse cu
rudele lor rilmase la Plesoiu i participA la eforturile pentru salvareapatrimoniului lor strimosesc.
Cateva luni inainte de rizboi, Radu este la Plesoiu unde iscalestc ca martor, putin prea repedc,
tranzactiile verilor sAi Dobriceni cu arhimandritul Mihail, egumenul de la Bistrio. Dupil
moarteacapitanului Radu, fiii sal inchinaseri minAstirii biserica Sfintilor Voievozi, precum mosia lisatil
laPlesoiu de cAtre bunicul lor, gestul parind elegant si pios; in realitate hotararea lor era interesata.
Strangulati de datoriile lor, fraii Dobriceni aveau nevoie de barn si stiau cii numai &Mug:1-
hdispuneau de resursele necesare pentru a le permite sri pliteascri negustorii turci care exploatau
gustul lor pentru lux si ostentatie. Confirmand daniile lui Dumitrasco, el se grilbesc sii vAnda
arhimandritului majoritatea pamânturilor pe care le mosteniseri la Plesoiu 3. DupA incheierea pacii i
intoarcerea capitanului Ilie Plesoianu care participase cu contingentul ski de voluntari la operatiile
militare din Tara RomineascA, relaii1e dintre familie si cAlugAri se striatreptat. Inscris in categoria
mazililor, Hie care se casAtorise cu Calita din MihAiesti, duce luptasustinut de Radu i Petre Plesoianu.
0 serie nesfrirsita de sicane, contestatii, marturii, plingeri petitii in legAturi cu vinzArile i donatiile
familiei, se termina printr-un proces inaintea lui Chesarieepiscopul Ramnicului care se pronunt5
evident in favoarea minristirii. In ciuda deceptiei lor, P1csoienii se inclind i recunoscind validitatea
tuturor tranzactiilor lui Dumitrasco Matei, la 15 mai 1779 ei se inteleg cu egumenul de la Bistrio,
pentru a-i da pArti din DranovAl in schimbul celor pecare calugArii le primiseri si le cumparaser5 la
Plesoiu i CAinesti. Douil zile mai tiirziu, SerbanRacoviceanu i Radu Dobruneanu sunt instiintali de
boierii Divanului din Craiova ea Ilie, RaduPetre Plesoianu cerusera sii mearg5 sii hotArniceascil
paminturile schimbate cu minastirea pentru astabili partile fiecaruia54. 5() A.S.B., 51 1hidem, 52
Ihidem, 53 A.S.B., " Ihidem 1781, Bucuresti, fond M-rea Govora, XXVII/40, f. 1- I v. XXV1/12, f. I-1v.
XIII/23, 24, 25, f. 1-1v, 26, f. 1-1v; XXVI/I 2. f. 2; XXV11/43, f. 1-1v. fond M-rea Bisirija, XVI11/1, 2, 3,
4, 5. 20, f I-1v. , VI/4, XVIII/7, 8, 12, 13, 20, f. 5 6, Acte judiciare din Tara Romanearcil 1775- 1973, p.
401-403, 405. prAviiIiilc pArti mArite§i §i §i §i §i §i tii ii 61-si ip si radicinile. - www.dacoromanica.ro l
46 Dan V. Pleshoyano 11Litigiul este insil &parte de a fi rczolvat. Dobricenii refuzand sa participe la
alegcrea §i lahotarnicia mo}iilor lor, Radu §i Pctrc Ple§oianu se razg5ndcsc §i intocmcsc o plangcre
cavedomnitorul Ipsilanti. Ei contesta tranzaciiilc vcrilor lor acuziindu-i pc calugari de a It abuzat
detincrcica lor pentru a intra in posesia pamanturilor la prcori dcrizorii §i dc a-i fi silit sa-§i
dcaconsimOmantul la accstc vanzari, apucandu-i due unul pe cate unul" pentru a le obline
semnatura pezapise iconomicoase"". Ei sustin §i ca testamentul bunicului lor prcvalea c5
mo§tenitorii sal putcausli rilscumpere parica sa din Cuine§ti pentru ca ea era numai zalogita. Astfel,
in virtutca vcchilor lordrepturi dc protimisis" §i in inolcgere cu verii lor Dobriceni, ei cer voie de a
rclua in stapanire toateaceste pilmanturi rcstituind calugurilor band pe care ace§tia ii platisera §i la
27w octombrie 1780, domnitorul poruncc§tc boierilor divanului de la Craiova si judcce accasta
plungere Atunci cand sc zbatea sa-§i aperc intercscic. Radu se hotara§te sa zideasca o biserica
laCcrneti inchinata Sfantului Nicolae §i Sfantului Spiridon. Toata familia participa la proiectul sau.
Precedata de un pridvor sustinut de coloane, cladirea cu dimcnsiuni impunatoare se ridica
dintcmclie" pana la ferestrile cellel de jos". Lucrarile insil se opresc, intrerupte bnisc de moartea lui
Radu §i pisania spunc ca biserica a limas pustie" vreo zecc ani. Edificiul, cu doua tunic
inalteoctogonale, avand ferestre inguste §i acoperipri ascutite, va fi terminat de loan Glogoveanu la
30septembrie 179e. Portretele ctitorilor sunt zugravite in pronaos. Glogovenii dominli. subliniind
importantaacestei familii in regiune. Pan loan, biv vel logofät, este urmat la dreapta de &are fiii sal,
Tudor Nicolae. La stanga u§ii este socia sa, panio Maria §i fiica lor Stanca. Vin apoi Ple§oienii, abia
putandfi recunoscuti, cu formele §i culorile deteriorate de umiditate. Fete le innegrite de fumul
lumanarilorsunt mutilate; gaud albe sunt in dreptul ochilor sco§i" de lancile soldatilor otomani in
timpul unuijaf. Pan Radu deschide seria personajelor. Figura sa Fara barba este mai degrabil rotunda
§i pe cappoartä o tichie. Un beni§ larg deschis lasä sà se vada anteriul care coboara pana la glezne.
Maria sastangii tine catarama unei largi centuri de piele care ii inconjoara talia in timp ce mana
dreapta sta pepiept, intr-un gest pios. Sotia sa, panio BA la§a, §i fiul lor Ghi Ii urmeaza pe peretele de
nord. irul de personaje din neamul Ple§oienilor continua cu pan Dimitrie §i jupanita Maria, pan
Gheorghe §i jupaniO Ancula, pan Stoian §i panita Pauna, pan tefan §i panio Ilinca i, in sfar§it, panita
MariaCalafeteanu. Toci barbatii sunt ra§i in afara de Dimitrie care are o barba §i o caciula stil
MihaiVitcazul. Femeile mai in varstil au §aluri pe umeri; acelea mai tinere poarta ve§tminte la moda.
Ancula are o frumoasil rochie ippodobita cu stele §i Ilinca o bluza u§oara cu decolteu larg, o
fustastransa pe talie §i o toca pe cap5 . Plangerea lui Radu §i a lui Petre Plepianu va fi examinata de
divanul de la Craiova, in ciudadecesului lor §i un proces va avea loc in prezeno arhimandritului tefan
de-o parte §i a lui RaduUntarescu, ginerele lui Petre Ple§oianu, §i a unchiului siiu Mihai Untarescu,
de altä parte. Ba la§a, dimpotriva, nu va fi reprezentata. Judecata, pronunotil la 10 iunie 1781,
respinge argumenteleUntare§tilor §i intare§te Inca o data toate achizitiile calugarilor subliniind ca
aceste tranzactii foartevechi ar fi putut fi contestate mai devreme de dare cei care au adresat
plangerea. Cat despre mo§ia lui Matei de la Caine§ti, boierii divanului resping marturiile lui jupan
Constantin Slatineanu §i alemonahului Vichentie, in favoarea reclamantilor, acceptand fara discutie
vorbcle popii Manea carepretinde ca a fost in§elat de un oarecare Marin cand a inscris in
testamentul defunctului ca nepoii sal puteau sa o rascumpere. Sus/if-land cauza arhimandritului,
judecata confirma totu§i drepturile lui Radu§i ale lui Petre asupra pamanturilor lasate mo§tenire de
bunicul lor §i specifica faptul cä acesteatrebuie sa fie la Ple§oiu. Deci in virtutea judecatii de la 25
iunie, copiii lui Radu primesc partea lordin succesiunea lui Matei, adica 204 stanjeni intre Olt §i
dealul Stangii, la nord de biserica SfincilorVoievozi59. 55 A.S.B., fond M-rea Bistrila, XVIII/15. 56
Ibidem, XVIII/8, 14, 15, 20, f. 6. 57 . Iorga, op. cit., vol. XV-XVI, p. 207. 55Arhiva Pleshoyano,
Portrete", dos. Ple§oianu Arhivele Oltcniei", Ill, nr. 15, sept.-oct. 1924, p. 435. 59 Arhiva Pleshoyano,
Lista de documentele casei 1865, p. 2v, dos. Virgilic Gr.Ple§oianu; A.S.B.JOnd M-rea din Mehedinii;
Biserica SfNicolae, inrapos. Locot. Virgil Plc§oianu", 12 ian. Bistrija,XVIII/13, 15, 16.