PROBLEME MONETARE IN CONFERINTELE INTERNATIONALE INTERBELICE

CORNELIU OLARU In vara anului 1914 sistemul monetar bazat pe aur (gold standard) era,
cuparticularitati de la tara la tara, de cateva decenii generalizat in Europa, iar economil mondiala era
racordatä acestui mecanism prin piata financiara monetarA engleza: In 1914 se implinea un secol de
cand aurul era etalonul Angliei §i 50 de ani de candera etalonul tuturor natiunilor. Nu existase de fel
exemplul vreunui razboi indelungat sau al unei rasturnari care sa II fost insotità de modificarea
monedei" Moneda de aur era singura investita cu putere liberatorie deplina, aurulcirculand liber in
fiecare tard §i intre tari. In buna masura utilizarea efectiva a aurului este inlocuita in circulatia
interna prin bilete de bancA, iar pe plan international prinoperatiile cu devize, insa acestea erau
oricand convertibile in aur: prima datorie abancilor de emisiune era de a raspunde oricaror cereri de
aur, in acest sens statulobligandu-le la detinerea unui stoc de conversiune acoperirea aur §i
impunandu-le limitarea emisiunii de bancnote. Rata scontului asigura elasticitateacreditului, factorul
determinant al deplasarii internationale a aurului. In acesteconditii, raportul de schimb intre
monedele diferitelor state oscileazA in limite foarterestranse, creditele internationale i plasamentele
se realizeaza in siguranta, iar pepiata mondiala preturile tind catre un nivel comun. PanA la primul
rAzboi mondial etalonul aur a reprezentat, dupa expresia luiJacques Rueff, regulatorul monetar" al
dezvoltarii economice; conditia esentiala aexistentei sale este libertatea de mi§care a marfurilor §i
capitalurilor, iar functionareasistemului se baza pe convertibilitatea bancnotelor in moneda aur §i pe
elasticitateacreditului. Evidentiind caracteristicile acestui sistem Ludovic Cloquette constata:
Stabilitatea in valoarea unitatii monetare permite maximum de stabilitate in ordineaAnaliza
mecanismului aur §i pozitia primordialà a Angliei in schimburile internalionale in: Societe des
Nations, Deuxieme rapport provisoire de la Dé legation de l'or du Comite financier, Geneve, 1931, p.
10-11; Cloquette, Ludovic, Le nouveau statut monétaire international, Deuxièmeedition, Bruxelles,
1934, P. 3-9; Bonnet, George Edgar, Les experiences mongtaires contemporaines, Paris, 1937;
Keynes, J. M., La réforme monétaire, Paris, 1924, p. 93-163; Lacout, Georges, Le retour l'étalon-or. La
politique monitaire d'Angleterre (1914-1926), Paris, 1926; Nogaro, Bertrand, Lamonnaie et les
phgnomenes monétaires contemporaines, Deuxième edition, Paris, 1935; Pommery, Louis, Change
et monnaies, Paris, 1926, p. 4-12; Sedillot, René, I.e drame des monnaies. Histoirecontemporaine
des changes, Paris, 1937. Keynes, J. M., op.cit., p. 27. Revista istoria", torn VI, nr. 1-2, P. 61-88,1995
§i . www.dacoromanica.ro Corneliu Olaru 2cconornicii §i in ordinea sociaRi. Autornatismul permitc
diminuarea posibilitAtilor deinterventie a arbitrariului guvernarnental. Internationalismul permite
facilitareadcplaskii intern4ionale a mkfurilor, serviciilor §i capitalurilor"3. CONSECINTE MONETARE
ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL Odatrt cu antrenarea marilor puteri europene in conflict in vara
anului 1914, atat iri1e beligerante cat §i cele neutre au instituit o serie de masuri
monetareexcepPonale prin care, oficial sau deghizat, este introdus cursul fortat al biletelor §ise
interzice exportul aurului. Ca urmare, alfit rcgimurile monetare interne cat §ipractica monetara
internationala sunt substantial modificate. Obligatia legala a convertirii in aur a bancnotelor a fost
abolita in Belgia(2 august), Germania (4 august), Franta (6 august), Rusia (7 august); Angliaintroduce
restrictii la exportul aurului §i apeleaza la abpnerea de la convertirea in aura bancnotelor; ElvePa §i
Olanda au suspendat convertibilitatea pe 31 iulie, Suedia §iDanemarca pe 8 august; in 4 august
Austro-Ungaria inceteaza sustinerea monedei pepietele externe; S.U.A. interzic exportul aurului in
perioada 10 septembrie 19177iunie 1919, iar convertibilitatea internA, de §i n nu este in
generalpracticata . De asemenea, in primele zile ale razboiului, creditul international a fostparalizat;
neinnoirea creditelor scadente, denuntarea celor curente, exigenteleimediate ale creditorilor duc la
perturbarea traficului international de marfuri, ladificultatile sporite in incasarea creantelor §i plata
datoriilor spre tarile aliate sauneutre. Operatiile de orice natura intre beligeranp sunt bineinteles,
inghetate. intrucat cheltuielile de razboi nu pot fi acoperite din veniturile curente, mobilizarea
financial-à a statelor angajate in conflict are ca obiectiv central transferul sporitde resurse in folosul
guvernelor, acestea devenind cei mai mari clienti ai economiei. Costul total al razboiului a fost
estimat la 338 miliarde dolari; costurile directe(bugetele de razboi ale beligeranPlor) se ridica la 186
miliarde dolari, Antanteirevenindu-i 70% (Marea Britanie 21%, S.U.A. 17,4%, Franta 13,8%, Rusia
7,8%) iarputerilor centrale 30% (Germania 25%)5. intarirea fiscalitatii reprezinta o preocupare
constanta a guvernelor in cautarede resurse financiare destinate sa acopere cheltuielile in cre§tere
rapida. Concomitentlimprumuturile interne absorb cea mai mare parte din disponibilul puterii
decumparare a populapei (la cea anterioara adaugandu-se, in anii razboiului, sporireamasei salariale
§i a profiturilor), contravaloarea lor regasindu-se in cre§tereacapacitatii de cumparare a statului.
Aceasta capacitate este rapid valorificata §i chiar3 Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 156-157. 4 Pandele,
C. A., La repartition de l'or dans le monde apres l'assainissment des monnaieseuropgens, Paris, 1928,
p. 28. Leon, Pierre, Histoire Cconomique et sociale du monde, Tome 5, Guerres et crises, 1914-1947,
volume dirige par George% Dupeux, Paris, 1977, p. 49; Cameron Rondon, A concise economichistot
ty of the World. From paleolinc time.% to the present, Second edition, Oxford University Press, 1993,
p. 347 indicil costuri directe intre 180 §i 230 miliarde dolari §i costuri indirecte de cel purm
150miliarde dolari (Aici, ca in alte locuri sumele sum exprimate in moneda curenta). 62
www.dacoromanica.ro 3 Problcmc monctarc 63sporitA prin utilizarca cmisiunii monctarc in
permanentil cre§tcre (prin introduce=de noi sem= rnonetarc, Darlehenkassenschein in Germania,
Currency Notes inAnglia, sau prin multiplicarea celor existente, cum au procedat celelalte tari).
Indifcritc state tchnicile utilizatc prezinta particularitati, insa cfectul ultirn este, in toatccazurilc,
inflatia: Mijlocul de a impozita pe cetateni prin deprecierea monedei este, de cand 1-a dcscoperit
Roma, politica curenta. Crearea moncdei a fost §i este ultimaratio, ultima resursa a guvernelor. Nici
un stat nu se va declara in stare de faliment alilta vreme cat Inca nu 1-a utilizat"6. Fata de indicele
100 al preturilor cu ridicata in 1913, in 1919 preturilc ajung la415 in Germania, 356 in Franta, 242 in
Marea Britanie, 364 in Italia7. In acela§iinterval volumul circulatici monctare spore§te in Germania
de la 2,2 la 22,2 miliardemarci (din care jumatate bonurile Casei de impnimut a Reichului), in Franta
ajungela 29,5 miliarde franci, sporind de 2,5 ori in timpul rdzboiului, in Anglia cre§te de la29,6 la 443
milioane lire sterline (din care 356,2 milioane Currency Notes)8. Situatiacomparativa pentru 31 de
tari pentru intervalul decembrie 1913 decembrie 1919indica gradul diferit de expansiune a circulatiei
monetare. S.U.A., statele Americii deSud, dominioanele britanice au cre§teri de 50-100%
corespunzAnd, in mare, cre§terii economice; Anglia, Japonia, äri1e neutre europene au cre§teri de
100-225%; Portugalia, Franta, Belgia, Grecia, Italia au cre§teri intre 250 §i 550%; celelalte tari
beligerante din Europa au cre§teri de peste 800% (Romania cu 1245% este depa§itànumai de
Germania care are 1923%)9. Cheltuielile refacerii postbelice impun in continuare guvernelor
echilibrareabugetara prin apelul la credit intern §i la emisiunea monetara. Intr-un raport din
1924Cate Societatea Natiunilor referitor la esenta, desfa§urarea §i efectele inflatiei dinEuropa
centrala intre 1919 §i 1924, economistul Elemer Hantos constata: Cursulmonedei este, pana la urma,
o problemä politica. ...Principalul motor al inflatiei estevointa statului de a o provoca". Deprecierea
sistematica a fost mijlocul ales de uneleguverne pentru rezolvarea dificultätilor refacerii i prin
urmare, la fel ca §i razboiul, pacea a fost 'finantatä" prin intermediul inflatiei" 0. Din räzboiul mondial
s-a nascutcea mai grandioasa §i cea mai dezastruoasa experienta de depreciere monetara dinate au
existat vreodatä, atat prin extinderea teritoriului pe care s-a produs cat §i pringradul pe care 1-a
atins deprecierea monetara in diferite Inconvertibilitatea biletelor §i interdictia deplasarii aurului au
constituit punctul de plecare al instabilitätii generale a valutelor. Dislocarea mecanismului
monetaraur, la care se adaugä restrictiile §i dezechilibrele fluxurilor de marfuri adaptatenecesitätilor
razboiului, fac ca monedele sa nu se mai raporteze intre ele pe o piata6 Keynes, J. M., op.cit., p. 27. 7
Pommery, Louis, op.cit., p. 14; Keynes, J. M., op.cit., p. 21. 8 Sedillot, René, p. 25, 68. 9 Conference
Financiere Internationale, Bruxelles, 1920, Documents de la Conference Memoranda d'experis en
matiere économique. London, p. 2-4; Analiza detahatil a situaliei monetare atuturorprilor lumii in
timpul rkboitilui §i In anii urmiltori in Pommery, Louis, op.cit. ) Leon, Pierre, op.cit., p. 15. Trouchy,
M., Cours d'économie politique, Paris, citat In Dobrovici, Gh. M., Evolufiaeconomicei i financiarii a
Romániei in perioada 1934-1943, Bucure0, p. 171. op.cit., On"' " www.dacoromanica.ro 64 Corneliu
Olaru 4uniformizata prin aur, ci in functie de evolutia puterii de curnprirare interne, diferitàde la tard
la Writ In timpul conflictului discrepantele nu au fost foarte mari, datoritApoliticii prudente in
domeniul devizelor practicatil de toate guvernele,,iar in VirileAntantei ca urmarc a solidaritatii
financiare bazata pc creditul american. In primii anipostbelici agravarea crizei valutare exprima
concomitent ritmurile inflatiilor din diferite ilri, evolutia inegala a preturilor interne precum §i
dezorganizarea tranzactiilorinternationale. Astfel, la bursa din New York intre ianuarie 1919 §i
octombric 1923cursul francului francez scade de la 18,35 la 4,43 cenp, al lirei italiene dc la 15,75
la3,99; cel al march germane se prabu§e§te total pana in aprilie 192412. Dczordinea monetard este
mai grava in pirile invinse §i in cele devastate deoperatiuni militare. Deprecieri monetare accentuate
au loc in Germania, Rusia,Austria, Ungaria, Po Ionia, Romania; fata de un volum al circulapei
monetare de 22,2miliarde marci la sfar§itu1 anului 1918, in Germania se ajunge la 496 cvintilioane
la31 decembrie 1923, puterea de cumparare scazand de un trilion de ori Nä de 1914;Rusia, de la un
volum al circulatiei monetare de 18,36 miliarde ruble in 1917 ajungela 2.050.000 miliarde in iunie
1923, moneda ajungand sä nu mai existe practic;Austria de la o circulaPe de 4,7 miliarde coroane la
inceputul anului 1919 ajunge la4.080 miliarde la sfar§itu1 anului 1922; Po Ionia de la 1 miliard de
marci in 1918ajunge la 596.244 miliarde in martie 1922; Romania de la circa 1 miliard lei in
1916ajunge la 13,7 miliarde la sfar§itul anului 192113. - Ca§tigat pe calea arrnelor de Care una dintre
tabere, razboiul din 1914-1918 afost pierdut din punct de vedere economic de care toate statele i
popoarele lumii.Mari le pierderi umane, imensele distrugeri materiale, dezorganizarea
economicainterna §i a schimburilor internationale profileaza pentru cea mai mare parte astatelor
europene o deosebit de dificila situatie financial% §i monetara. In raport cusituaPa existenta
cupumai patru ani inainte, la incetarea ostilitätilor exista un haosmonetar universali" . Nici unul
dintre sistemele monetare nu mai functiona normal,cu rare exceptii pentru rile Europei punindu-se
intr-o forma sau alta sarcinarestaurarii monetare interne; fluctuapile valutare afecteaza gray
schimburilecomerciale internationale; pentru o serie de state europene trebuia
concomitentrezolvatä problema constituirii sistemelor monetare nationale ori a adaptarii
celorexistente la transformärile teritoriale survenite15. La acestea se adauga complicateleaspecte
financiare ale restituirii datoriilor contractate in timpul razboiului: S.U.A. aveau de primit circa 4
miliarde dolari de la Franta, 4,66 de la Anglia, 3,2 din parteaaltor tari; Anglia avea de primit 3,4
miliarde dolari din partea Frantei §i 8,1 miliardedin alte tari; Franta avea de primit 3,4 miliarde
dolari16. Existentä, de asemenea, nu12 Pommery, Louis, op.cit., p. 36. 13 Pommery, Louis, op.cit., p.
74, 96, 298, 313, 357-358. 14 Lebée, Edmond, Le Gold Exchange Standard, in: Les doctrines
monétaires a l'épreuve desfaits, Paris, 1932, P. 137. -In Europa anului 1914 functionau 9 sisteme
monetare; la sfilr§itul deceniului al treilea, Incele 26 de state europene functioneaz5 22 de sisteme
monetare. Netta, Xenofon, Aspecte de politicamonetara europeana, Bucure§ti, 1929. 16 Delfaud, P.,
Gérard, Cl., Guillaume, P., Lesourd, J. A., Nouvelle hi.stoire economique, Tome2, Le XX-e siecle, par P.
Guillaume et P. Delfaud, Park, 1976, p. 32. 15 www.dacoromanica.ro 5 Problcme monetare 65mai
putin complicata problemil a reparapilor, numai Germania fiind irnpusA la odespAgubire de 132
miliarde mArci aur17. IncA inainte de incetarea operapilor militare, din initiativa guvernelor
suntconvocate comisii de experti pentru analiza situatiei postbelice a tArilor respective.De
asemenea, inerenta dimensiune internationalA a aspectelor economice impunediscutarea accstora,
indeosebi a problemelor monetare §i financiare, la diferitereuniuni internationale". In Anglia, in
ianuarie 1918 guvernul instituie Comisia de anchetA asupracirculapei monetare §i a schimburilor
externe dupA dizboi", sub conduccreaguvematorului BAncii Angliei, lord Cunliffe. Un prim raport al
acestei comisii estepublicat in 15 august 1918, iar in 3 decembrie 1919 este prezentat raportul
definitivcare conPne proiectul restabilirii sistemului monetar englez §i recomandA, in
esentA,revenirea imediatà la etalonul aur. La 26 noiembrie 1919 lord d'Abernon cere guvernului
englez sä actionezepentru convocarea unei conferinte internationale, ce urma sä aibe ca
obiectivdiscutarea situatiei monetare §i problema preturilor19. 0 intalnire, la Amsterdam,
aoamenilor de afaceri §i bancherilor, propune convocarea unei conferinte financiareinternationale.
Tinand seama de aceastA propunere, in concordantA §i cu semnaleleanterioare, rezolupa din 13
februarie 1920 a celei de a doua sesiuni a ConsiliuluiSocietAtii Natiunilor decide convocarea unei
conferinte internationale cu scopul dea studia criza financiarA §i a cAuta mijloacele de a o remedia §i
a-i atenuaconsecintele dAunAtoare"20. Importante referiri la problema monetarA cuprinde Expozeul
asupra situalieieconomice a lumii prezentat in 8 martie 1920 de care Consiliul suprem
reuniuneaconducAtorilor principalelor state invingAtoare in primul rAzboi mondial:
constatanddeprecierea aurului §i considerand-o rezultatul dispersdrii rezervelor din Europa §i
alacumulArii sale in alte tAri, legand prAbu§irea valutelor de reducerea puterii decumpArare a
diferitelor monede, dar mai ales de starea balantei comerciale,documentul sustine necesitatea unei
politici deflationiste, prin echilibrarea veniturilor §i cheltuielilor statului, stabilirea de impozite
suplimentare, consolidarea17 Bold, Emilian, De la Versailles 10 Lausanne (1919-1932), la§i, 1976, p.
27. 18 Practica reuniunilor monetare internationale este anterioaril primului rilzboi mondial:
conferinta de la Paris din 1867 se pronuntA pentru monometalismul aur; intrunirea din I 878 la Paris
adelegatilor a 10 state (Intre care S.U.A.) dezbate etaloanele monetare, fiind din nou
subliniatAimportanta aurului In circulatia monetark in 1881 14 state discutA, tot la Paris, restabilirea
argintului si.etalonul aur; in 1892-1893 are loc la Bnixelles o conferintà cu reprezentarea a 20 de
state (intrecare si România) unde, din initiativa S.U.A se discutA sporirea utilizArii monetare a
argintului, fiindconcornitent relevat nerealismul rneniinerii unui raport fix de valoare intre aur si
argint. La inceputul secolului al XX-lea este lansatà ideea unei colaborAri permanente intre bAncile
de emisiune prinintennediul unei bAnci internationale. Jinga, Victor, Moneda fi prohlemele ei
contemporune, vol. 1, Cluj Napoca, 198), p. 252-253. Cassel, Gustav, La monnaie et le change apres
1914, Paris, 1923, p. 228-229, 236. 20 La conference monnétuire et econoinique (Londres, 1933),
Section d'information, SccréLariat de la Société des Nations, Genève, 1933, P. 36; Grigorcea, Vasile,
Cooperurea hancilor deemisiune si Banca Reglemenielor Internajionale, Bucuresti, 1937, p. 25.
www.dacoromanica.ro 66 Corneliu Olaru 6datoriilor2i pe termen scurt, limitarea apoi reducerea
progresivA a circulatiei fiduciare . Conducgtorii principalelor puteri invingAtoare ofercau viitoarei
conferinte financiare teme de reflectie. CONFERINTA FINANCIARA INTERNATIONALA DE LA
BRUXELLES (1920) Organizarea acestei conferinte reprezintA inceputul activitAtii economice
§ifinanciare a SocietAtii Natiunilor in imprejurArile in care statele europeneurmAreau punerea in
ordine a finantelor publice §i economiilor zdruncinate derAzboi. lntrucat concomitent aveau loc
discutii privind fixarea cuantumuluidespAgubirilor §i a modalitAtilor de platà a acestora de ate
Germania, s-a hotAiltlimitarea intrunirii la un caracter strict financiar: nici una dintre problemele
carefac obiectul negocierilor actuale dintre A1iai i Germania nu va urma sd fiediscutatA la
ConferintA22. Dezbaterile au loc intre experti numiti de guvernele statelor reprezentate,
fArAimputernicirea de a lua decizii oficiale, ci numai de a analiza situatia 0 a facerecomandari. Pentru
asigurarea consistentei discutiei, secretariatului SocietAtli Natiunilor a pregAtit o documentatie
amplA (13 volume de statistici i rapoarte peprobleme monetare i valutare). Rapoartele, detaliate,
sunt pregAtite de speciali§tireputati, precum G. W. Bruins (Olanda), Gustav Cassel (Suedia), A. C.
Pigou (MareaBritanie), Charles Gide (Franta), M. Panteleoni (Italia), G. Findlay Shirras (India);existA i
un raport cu privire la situatia Germaniei, alcAtuit de experti germani2 . IntrunitA la Bruxelles, intre
24 septembrie 0 8 octombrie 1920, sub pre§edentialui Gustav Ador, fost pre§edinte al Elvetiei, prin
prezenta delegatilor a 39 de state, Conferinta financiarA era prima intrunire postbelicA ce reunea
reprezentanti dinambele tabere §i neutri, iri membre §i nemembre ale SocietAtii Natiunilor de
petoate continentele24. Lucrarile conferintei s-au desfa§urat in douA etape: faza discutiilor generale
aabordat probleme finaciare §i economice ale statelor participante, in contextdiscutandu-se aspecte
ale circulatiei monetare; a doua fazA se desfA§oarA in patrucomisii (finante publice, circulatie
monetarà i valutarA, comert internacional, crediteinternationale) rezolutiile comisiilor find integrate
reportului final aprobat inunanimitate de plenul conferintei. FArà a angaja statele participante, insA
find utileorientarii politicii economice, prin adresa din 21 noiembrie a SocietAtii Natiunilortextelor
respectivelor rezolutii au fost transmise guvernelor interesate25. Exarninarea situatiei financiare a
statelor participante s-a axat pe principiibugetare, cheltuielile de capital, imprumuturi interne §i
externe, politica monetarA, inflatia fiduciarA rolul bancilor centrale, instabilitatea valutarA, bariere
comerciale §i Cassel, Gustav, op.cit., p. 236-237. La conference..., p. 37. 3 Conference financiere...;
Ta§ca, G., Moneda ci schimbul international. Dare de seanul asupra Fonferinfei financiare
internalionale de la Bruxelles, Bucure§ti, 1921 . :4 La conference..., p. 37. Ta§cil, G., op.cit., p. 18.
www.dacoromanica.ro 7 Problernc monctare 67forme de creditarc a importurilor26. Date lc
statistice, discutatc in prima parte aconferintei, cuprind ample rcfcriri la circulatia mondani,
constatandu-se nu estetara pc lumc 'In care circulatiunea monetara sa nu fie sporita dupa razhoi" .
Raportulfinal al Conferintei include cele 16 propuneri ale comisici circulatiunilor monetaresi
valutare", firul calauzitor al recomandarilor reprezentfindu-1 revenirea neintarziatala etalonul aur.
Comisia circulatiilor monetare i valutare propune, la manicra generala; stoparea inflatici fiduciarc;
cchilibrarea vcniturilor §i chcltuielilor guvernamentale;scoaterea bancilor, mai ales a bancilor
centrale, de sub once influenta politica;sistarea imprumuturilor §i initierea consolidarii i rambursArii
acestora; fixareataxelor de scont §i a dobanzilor dupd criterii economice; supnmarea
controluluivalutar si a barierelor comerciale; evitarea cheltuielilor publice de prisos; revenenireala
etalonul aur efectiv in tarile care au renuntat la acesta; sa nu se incerce fixareaunui raport intre
circulaçiile fiduciare existente si valoarea lor nominala aur; sa nu seintreprinda o eventuald deflatie
decal cu prudenta si treptat; sa nu se incerce creareaunei unitati internationale de cont; sa nu existe
tratament discriminatoriu intreconationali §i strainii detinatori de bilete §i depuneri in cont; crearea
bancilor centralede emisiune in pile in care acestea nu exista; sa nu se stabileasca un controlartificial
al operatiilor valutare in speranta iluzorie a limitarii fluctuatiilor; sa seinstituie o comisie pentru
continuarea adunarii datelor statistice28. problemele financiare s-au conturat doua pozitii distincte,
una a neutrilor sia beligerantilor pe teritoriul carora nu s-au desa§urat operatiuni militare, cealalta
atarilor direct afectate de razboi29, iar rezolutiile adoptate cuprind propuneri din parteaambelor
orientafi. In problemele monetare, la Conferinta de la Bruxelles au prevalat,la unison, propuneri
bazate pe conceptia liberalA clasica, potrivit careia revenirea lanormalitatea monetara insemna
revenirea la etalonul aur, in acest sens sugestiilevenind sa combata elementele aparute ca urrnare a
razboiului. Aprecierile lui Gustav Cassel la adrcsa raportului conferintei privind circulatiamonetara
sunt drastice: nu a fost de natura sa faciliteze o actiune pozitiva, dereajustare a diferitelor regimuri
monetare ale lumii", nu straluceste prin prea multàluciditate". Recunoscand ca atentia conferintei a
fost in mod justificat atrasa deinflatiile postbelice, cu neglijarea insa a dificultatilor unei politici
deflationiste,Gustav Cassel constata: In situatia in care se gasea Europa in toamna anului 1920,(din
partea conferintei de la Bruxelles) ar fi fost indispensabil sa se pronunte cuautoritate asupra liniilor
esentiale ale politicii monetare care trebuia aplicata ca §iasupra mijloacelor prin care ar fi trebuit sA
fie dusa aceasta FoliticA, care mijloacenecesitau o explicatie dark dat find caracterul lor de urgenta"
0. A fost remarcata prudenta abordarii problemelor monetare de cdtreconferinta de la Bruxelles:
participantii s-au ferit sa creadA in panaceuri, ori sa se,26 La conference..., p. 37. -7 Ta§c5,, G.,
op.cit., p. 7. 28 La conference..., p. 38-39; Ta§c5, G., op.cit., p. 63-64. 79 Ta§c5, G., op.cit., p. 15. sm
Cassel, Gustav, op.cit., p. 238-240. cit In www.dacoromanica.ro 68 Corncliu Olaru 8lase prin0 de
remediile tcntante §i promisiunile inventatorilor"31. Edmond Leh&considera intelepte deciziile
conferintei privind revenirea la etalonul aur, regretandfaptul ca aceastA intelepciune internationala
nu a durat". Curentul inovatorilor, care sc consideri lucizi ce i§i adpateaza atitudinea in concordanta
cu noile realitati §i reflecteaza la solutii adecvate posibilitatilor postbelice, nu §i-a facut
simtitaprezenta in documentele adoptate ci, dupa remarca unui comentator, mai mult peculuarele"
conferintei32. Fiiri sa fi fost investita cu foga decizionala, Conferinta de la Bruxelles s-aaritat ulna ca
loc de dezbatere, de inventariere a situatiei postbelice. Discutiadoctrinalii va continua in conditiile in
care devenea tot mai clara imposibilitatearevenirii la etalonul aur a§a cum functionase acesta in
perioada antebelica. JeanMonet, unul dintre organizatorii conferintei, o va aprecia ulterior astfel: De
fapt, singurul rezultat concret al primei mari conferinte economice mondiale 1-areprezentat crearea,
pe langa S.D.N., a Organizatiei economice §i financiare... Restul s-a spulberat in recomandari
indraznete care, daca ar fi existat §i posibilitateaaplicArii lor, ne-ar fi putut scuti de douAzeci de ani
de stagnare 0 de un razboi inEuropa: masuri impotriva inflapei, desfiintarea contingentarilor, libera
circulatie amarfurilor, capitalurilor 0 mai ales organizarea solidaritatii financiare"33. Imediat dupA
Conferinta de la Bruxelles, Consiliul Societatii NatiunilorhotarA§te constituirea Comisiei economice i
financiare provizorii din care ulterior sevor organiza doua orgarnsme: Comitetul financiar §i
Comitetul economic. Comitetul financiar va fi prezent, prin studii §i experti, la restaurarea financiari
§i monetarA dinanii 1922-1929 in Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Danzig, Estonia, de
experientaacestuia beneficiind de asemenea India §i China34. In septembrie 1930 Comitetul
financiar Ii declara indeplinitä sarcina pentru care fusese constituit cu zece ani inainte reconstructia
financiarA §i monetari a mai multor tari ale Europei. CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE
LA GENOVA (1922) In perioada care a urmat Conferintei de la Bruxelles situatia multor tari europene
devine deosebit de critica. Sistemele monetare ale Austriei, Ungariei, Poloniei §i ale altor state se
prAbursc. Franta, Belgia, Italia cunosc sporite dificultati financiare. Instabilitatea unor monede
afecteazA situatia altor monede. Reuniti laCannes in ianuarie 1922 din initiativa primului ministru al
Marii Britanii, DavidLloyd George, reprezentantii marilor puteri ajung la concluzia ca remedierea
situatiei impune actiunea internationali: comunicatul din 6 ianuarie al Conferintei de laCannes
anunta convocarea, la Genova, a unei mari conferinte consacratareconstructiei economice a
Europei. 31 Lebée, Edmond, op.cit., p. 139-140. 32 J. H. Strohl afirmg cà etalonul aur devize ar fi fost
sugerat" la Conferinta de la Bruxelles(Strohl, J. H.,L'Oeuvre monetaire de la Conference de Londres
(1933) et ses consequences, Paris, 1939, p. 45) in mod ironic, ca §i Edmond Lebec de la care am
retinut expresia privind culuarele"conferintei (Lebée, Edmond. op.cit., p. 139). 3T Monnet, Jean,
Mernoires, Tome I, Paris, 1976, p. 131. 34 La conference..., p. 42-43, 66-68. www.dacoromanica.ro 9
Probleme monclare 69Conferinta monetara internationalà dc la Genova s-a intrunit in perioada
10aprilie 19 mai 1922, cu participarea reprezentantilor a 33 de state. Fara a ajunge laclaborarea unui
plan de ansarnblu pentru dep4irea dificultAtilor, din punct de vcderemonetar Confcrinta de la
Genova a avut urmAri insemnate, prin aplicarcarecomandarilor cuprinsc in raportul Comisiei
financiare, biblia monetara" a anilortreizeci- 5. In privinta organizArii monetare, Comisia financiarA
formuleazAtreirecomandAri esentiale: stabilizarea cursului monedei in raport cu aurul la
valoareapostbelicA; gencralizarea etalonului aur devize; cooperarea bAncilor de emisiune-
6.Incheicrea unci conventii internationale bazata pe etalonul aur devize"37 a fostpropusA de
delegatia britanicA in ideea prevenirii insuficientei aurului necesarmentinerii etalonului aur. J. M.
Keynes observa utilitatea Conferintei de la Genova pcntru clarificareadeosebirii dintre politica de
devalorizare stabilizarea monedei la cursul aurpostbelic §i politica de deflatie crqterea valorii
monedei pana la nivelul antebelicprin reducerea volumului circulatiei monetare38. Optiunea
conferintei pentru etalonul aur devize trece printr-o disputa maiampla. Delegatii francezi, italieni,
belgieni considerau etalonul aur ca singurul inmasurà sA asigure baza stabilitatii monedelor, acesta
find mecanismul traditional pccare doar accidentul istoric 11 fracturase, insa telul de a-I restaura era
de dorit deopinia pubi9ica parea teoretic posibil. SustinAtorii etalonului aur devize, englezii
§iamericanii , Ii motiveaza pozitia prin manifestarea monedei ca expresie acreditului, la care este
insistent adAugat argumentul inegalei distributii a aurului §iperspectiva nefavorabila a producOei
acestuia, deci imposibilitatea acoperirii prin aur35 Lebée, Edmond, op.cit., p. 145. Nona chartii
monetarA" dupA cum o define§te Banneret deMatran (Matran, Baneret de, OU va la monnaie dans
le monde? Quesques points d'histoire monétairerecente, Paris, 1934, p. 38). 36 Rueff, Jacques,
Défense en illustration de létalon or, in Les doctrines monétaires...p. 204. 37 Inam. te de primul
rAzboi mondial etalonul aur devize a fost practicat de OH monometalisteargint (India, Filipine,
Mexic) §i de pi cu hârtie monedA (Argentina, Brazilia), pentru a legarespectivele sisteme monetare
de etalonul aur (find i denumit etalonul exterior aur" sau etalonulaur pentru nevoile schimbului
valutar"). De asemenea uncle tad europene (Belgia, Bulgaria,Finlanda, Italia, Rusia, Olanda), au
indulcit" etalonul aur cu mentinerea devizelor in acoperireacirculatiei monetare interne, respectiv a
unor disponibilitAti in strainatate pentru efectuarea de transferuri rapide. In statele care au practicat
sistemul aur devize s-a ajuns la disocierea circulatieimonetare interne (argint, hArtie) de circulatia
externA (aur, sub forma de.devize); devizele serveaumentinerii cursului valutar in preajma paritatii
moneda proprie find schimbatA, nurnai pentrunecesit4 externe, intr-o monedii aur, pe baza
raportului legal de schimb. Având in interior o monediide argint sau de hArtie, fatii de strilindtate
statele respective pAreau a avea o moned5 bazat5 pe aur. Sisternul a fost abandonat de t5rile in
care a functionat intrucAt devine defectuos in conditiile uneibalante cornerciale deficitare, când
exportul nu mai asigurà devizele necesare (Cloquette, Ludovic, op.cit., D. 16-26; Strohl, J. H., op.cit.,
p. 47). Keynes, J. M., op.cit., p. 167. 19 Reflexul acestei discutii la John Maynard Keynes, care
nume§te etalonul aur relicv5barbarr, dogma desuet5", cwnar secular" Keynes. J. M., op.cit., p. 198-
200. " i www.dacoromanica.ro 70 Corncliu Olaru 10a piefelm. Tcama dc lipsa aurului este doar un
pretext, afinna oponentii orientariianglo-saxonc, intrucat mentinerea in rczervelc bancilor centralc
ale altor state alirelor sterline §i dolarilor serve§te politica de credit a pietelor Londrei §i
NewYorkului41, a§adar tcoriile servesc intcreselor industrialc §i corncrciale, interescloranurnitor
pietc financiarc"42. Fapt este ca in intreaga Europa biletele dc bancà incetasera s mai fieschimbate in
aur, iar guvernele nu manifestau intentia revenirii la circulatia internaa aurului (restabilirea, pentru
scurt timp a circulafiei aurului in Olanda §i Elvetiaau reprezentat efemere exceptii de la regula).
Utilitatea auruluifra acceptatanumai pentru reglefnentarca soldurilor balan telor de pla i intre In
aparentainsa, Conferinta de la Genova afi§eaza recomandarea revenirii la etalonul aur,and
satisfactie opiniei potrivit careia revenirea la moneda stabila urma sä se facape bazele cunoscute
inainte de razboi; de altfel destui economi§ti manifestaureticenta fafa de moneda dirijata §i
preferinta pentru etalonul aur efectiv. Rezolut-faIX a Comisiei financiare incepe cu mentionarea
expresä a mentinerii etalonuluiaur" §i incheie cu economie in utilizarea aurului" in sistemul definit
drept etalondevize aur gold exchange standard"". Potrivit etalonului aur devize, angajamentele la
vedere ale bancilor centralesunt acoperite atat in aur (acoperire metalica) cat §i prin portofoliul de
devizeplatibile in aur (trate comerciale sau depuneri in cont la bancile straine)45. Bancade emisiune
converte§te biletele proprii in devize, respectiv cumpara la pret, fixtoate devizele care i se oferd
presupunandu-se atat solvabilitatea absoluta abancilor cat §i identitatea intre aur §i devize46.
Monedele tuturor statelor sunt definite in aur §i apar ca avfind acoperire aur:de aceea sistemul
aplicat este curent denumit etalon aur in deceniul al treilea sevorbe§te de revenirea la etalonul aur,
iar dupà 193 1 despre paräsirea etalonuluiaur. insa banca de emisiune a unei tari poate alege sä
ofere, in schimbul bancnotelor proprii, aur efectiv (sub forma de lingouri gold bullion standard)
saudevize. Pe plan international existä douà categorii de monede: cele legate .direct(insA cu
restrictii) de aur, numite §i monede forte", respectiv cele legate indirectde aur (prin rezerva de
devize exprimatà in monede forte"). Pentru pläile externebäncile centrale din tarile cu monedd forte
asigurä convertibilitatea aur (inlingouri, exceptional in monede aur, conditionat de un plafon de
schimb ridicat40 Inspiratorul direct al argumentului este Gustav Cassel care, apreciind insuficieno
aurului, I§i exprimA temerea privind consecinole situaliei asupra preolui m5rfurilor §i sustine
necesitatearationalizärii sale. Pandele, C. A., op.ca., p. 292; Netta, Xenofon, op.cii., p. 4. Sustinãtor al
etalonului aur la Inceputul anilor '20 Gustav Cassel I,i reconsidera pozitia p5n5 la a sus/ine un
sistemmonetar nou, care s5 fie complet independent de aur". Jinga. Victor, op.cii., p. 87. 41 Strohl, J.
H., p. 51. 42 Lebée, Edmond, op.cit., p. 146. 43 Cloquette, Ludovic, p. 15; Keynes, J. M., op.cit., p.
200. 44 Cloquette, Ludovic, p. 11-12. 45 Kiritescu, Costin C., Moneda, mica enciclopedie, Bucure§ti,
1982, p. 148-149; Nogaro, Bertrand, op.ciL. p. 164-165. 46 Lebée, Edmond, op.ca., p. 154. tAri .
op.cil., op.cii., op.cit., www.dacoromanica.ro 1 1 Probleme monetare 71fatä de nivelul comun al
tranzactiilor, prin lege §i cu restrictii specifice introdusede fiecare bancA centralA, in ideea
descurajarii tezaurizarii particulare. In interiorultarii circulatia este asigurata numai de biletele bancii
centrale chiar in cazulmonedelor forte" existand doua monede distincte ale aceleiai tari, una
afectatAtranzactiilor interne, cealaltA destinata platilor internationale. Portofoliul de devize al bAncii
centrale reprezentand o masa' de capitaluri pctermen scurt, buna functionare a sistemului
presupune ca elemente de sigurantaexistenta coordonarii internationale a deplasarilor de aur
(conventia in acest sensnu s-a incheiat niciodata)47, precum §i cooperarea constantA intre bancile
deemisiune consideratà esentiala pentru buna functionare a sistemului, sustinutA deHawtrey,
guvernatorul Bancii Angliei48 (fara a avea loc proiectata conferintA abancilor centrale49, respectiva
cooperare a functionat ulterior prin acordareareciproca de credite50). Sistemul de la Genova al
etalonului aur devize a fost ulterior aplicat inprincipiile sale de care toate statele, find indeosebi
sustinut de catre Comitetulfinanciar al SocietAtii Natiunilor51. conceptia promotorilor sistemului aur
devize soldurile asupra strainatatiipot fi liber deplasate sau lichidate, find scutite de impozite,
imprumuturi fortatesau alte restrictii, convertirea urmand a fi neaparat asiguratA in devize. In
acesteconditii, statul a cArui monedà este acoperitA in devize trebuie cu necesitate sa i§iasigure o
balantA de plati echilibrata i o balanta comerciala excedentard; de aicistransa interdependenta intre
politica monetara §i politica comerciala52. In operatiunile de stabilizare a valorii unitAtii monetare s-
a considerat specula bursiera cuefecte comerciale ca o cauzA a deprecierii monetare, astfel incat
unele tAri auinstituit, prin intermediul bAncilor de emisiune carora le revenea sarcina
asigurariistabilitatii monetare, un regim mai mult sau mai putin strict al comertului cudevize §i al
circulatiei capitalurilor. Etalonul aur era singurul acceptat ca baza a stabilitatii monetare
europene,insa existenta sa ulterioara depindea de conditiile reale. S-a vorbit de inegalarepartitie a
aurului in lume una dintre urmarile razboiului constand in importantul transfer de metal galben din
Europa Cate State le Unite ale Americii; multestate nu puteau asigura acoperirea aur a circulatiei
monetare dupa regulile etalonului clasic, dar nici cele care aveau aur nu erau dispuse sa ii risipeasca
prin reintroducerea liberei circulatii interne sau ca urmare a unei balante comercialedeficitare; s-a
invocat perspectiva insuficientei productiei de aur a lumii, pentruacoprirea monetara in perspectiva
sporirii tranzactiilor comerciale, dar nu puteau fiomise nici interesele producatorilor de aur. 47
Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 71; Lel, 6e, Edmond, op.cit., p. 140; Strobl, J. H., op.cit., p. 46. 48
Keynes, J. M., op.cit., p. 199. 49 Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 71. 50 Rueff, Jacques, op.cit., p. 208. si
Cu rdpiditate" Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 27; cu tenacitate" Lebée, Edmond, op.cil., p.
140;5,4sistematic" Strobl, J. H., op.cit., p. 50. Interdependen0 politicii monetare §i de credit cu
politica comerciala externii: Puia, Re lajiile economice externe ale Romiiniei in perioada interhelicá.
Bucure}ti 1982, p. 35-39. In - Hie. www.dacoromanica.ro 72 Corncliu Olaru 12Bazlindu-§i atitudinea
pe forta economicA, intelegAnd sd nu renunte la pozitiicii§tigate (S.U.A.) sau incerand sä revinA la
cele pierdute (Marea Britanie), dominarca pietei comerciale §i monetare cra, pentru marilc puteri.
una dintre conditiilecxpansiunii economice. Existau §i state care se considcrau mai fcrite de
fluctuatiimonetare fo§tii neutri din Europa. Aceste douA grupuri de state mari puteri prinforta lor
economicA §i state neutre cu moneda stabilA se considerau apte sàreprezintc" aurul prin propriile
lor monede. Franta sau Italia sperau intr-o rapidArefaccre economicA, deci §i monetarA, pe seama
reparatiilor; statele invinse(Germania indeosebi) aveau dificultAti economice §i monetare, dar
situatia lor nuputca dura la nesffir§it. ExistA deci, in epocA, o diversitate dc situatii care
suntreflectate in politicile adoptate de diferite guverne. Etalonul aur devize convenea pietelor
financiare ale New Yorkului, Londrei§i Parisului, intrucdt sistemele monetare care ii acceptau se
legau de respectivelecentre aur", care, de fapt, nu erau aur deck in extremis. Circulatia hârtiilor
devaloare, exprimate in dolari, lire sterline, franci (ca §i in alte monede, insA fArAponderea celor
mentionate) §i existenta conturilor in bAncile statelor respectiveasigurä avantaje economice §i
politice tarilor cu devize forte"53. Tot considerentepractice au fAcut acceptabil sistemul aur devize §i
pentru ärile lipsite de alt suportde stabilizare al propriilor monede §i de integrare in organizarea
monetarà internationala. Pe moment a actionat interdependenta intre interesele celor puternici
§inecesitAtile celor slabi; dubla infati§are a sistemului aur devize duce la inscrierea,dupA caz, find
vorba de zeci de sisteme monetare fie in interes", fie in necesitate". PeLtru aceste considerente
vorbesc monetari§tii epocii de o feudalitatemonetarA" , de existenta aristocratiei" §i a plebei"
monetare; din aceastA cauzAnu se va ajunge la o realA concertare internationalA, deziderat mereu
invocat inepocA, insA niciodatA realizat. Pornind de la dorinta expertilor de la Genova de areface
stabilitatea monetarA internationalA, se ajunge la situatia in care se delimiteazA monedele-forte
(apartinand unor centre aur) de monedele mai slabe", remarcându-se de asemenea CA principalele
piete financiare ale lumii, mai alesParisul §i Marea Britanie s-au Ondit atent reciproc pentru a incerca
sA profitefiecare cat mai mult de orice semn de slAbiciune al celeilalte55. Teoretic etalonulaur devize
ar fi putut functiona fArA gre§ intr-o societate abstractA: in practicAsistemul depindea de evolutia
celor mai puternice dintre monede; celelalte monedese impart in categoria celor care se considerA
la adApost §i a celor care faceforturile de adaptare la dinamica situatiei. Etalonul aur devize a fost
conceput ca un mecanism a cArui functionaredepindea de garantii in conditiile in care, in locul
aurului efectiv, acesta internationalizeazA lichidarea plAtilor printr-un sistem bazat pe incredere in
moneda altortAri. In pofida declaratiilor, aceastA monedA nu a reprezentat aurul in mod nelimi51
Lebée, Edmond, op.cit., p. 154-160; Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 74. 54 Matran, Bancret de, op.cit.,
P. 38-39; Strohl, J. H., op.cit., p. 52. 55 Vasile, Radu, Econoinia Drwnuri ci elope ale modernizeirii.
Bucure0, 1987, p. 303-318. mondiaki. www.dacoromanica.ro 13 Prot) lcmc monetare tat, iar odatA
cu fisurarca creditului in atentia statelor §i a comunitAtii internationale va apArea, gravA, problema
rnonetaril. Etalonul aur devize a fost un etalon aur formal, care a lAsat s subzisteforma sistemului,
dar i-a suprimat toate regulatoarele care ii asigurautrilinicia"56. El mai mull a complicat lucrurile
deck a facilitat functionareaetalonului aur57, dupà cum constata In§4i expertii Societätii Natiunilor
atunciand criza economicA va ajunge sA se manifeste §i in domeniu monetar. Formulasa de
functionare nu a asigurat dorita stabilitate monetarA, automatismul §iinternationalismul care i s-au
conferit; recunoa§terea acestei situatii este relevat5de impunerea restrictiilor valutare,sacolo unde
o vreme a fost pAstrat, iar pdnA laurmA de abandonarea sistemului. Intrucat a desolidarizat
mi§carea creditului decea a aurului, factorii de echilibru (rata scontului §i plasamentele pe
termenlung) nu au mai actionat58. Mecanismul nu a manifestat maleabilitate fatà dedeplasArile
intempestive ale creditului pe piata mondiala: Näscut din inflatie,generalizat de cAtre aceasta, gold
exchange standard este el insu§i generator deinflatie; este in mare mAsurA responsabil de
intensificarea crizei mondiale, cuatdt mai mult cu cat aceasta a fost multà vreme intarziatà prin
constructiacreditelor cArora le-a permis mentionarea artificialV59. Etalonul aur devize a disociat
moneda internA de cea externA, astfelincdt, sub aceeai denumire, existd de fapt douà monede ale
aceluia§i stat60.De asemenea monedele sunt disociate pe categorii: de o parte monedele aur(deci
nu aurul antebelic, ci un aur national" dirijat conform intereselorstatului a cArui uniformA o poartA),
de altä parte monedele bazate pe devize,dependente pe plan extern de situatia centrelor aur", (§i cu
care unele vorajunge sA se asocieze in blocuri monetare). In esentA etalonul aur devize aconsemnat
prima etapA in demonetizarea aurului ca §i in disocierea unitAtiidintre circulatia internä §i cea
internationalà, ambele provocate de primulrAzboi mondial; pastrând aparentele, esenta monetard a
perioadei interbeliceeste radical diferitä de cea antebelicd. ApArut in istorie la inceputul secoluluial
XX-lea ca o modalitate de incadrare a unor sisteme bAne§ti nationale insistemul universal al aurului,
in tentativa sa de internationalizare etalonul aurdevize, un paleativ mondial intr-o perioadA de
degringoladd monetaragenerala, a dat uncle rezultate in incercarea de stabilizare, insA eficacitatea
§iutilitatea sa vor fi puse sub semnul intrebArii odatA cu criza mondiald: InmAsura in care s-a vrut un
sistem monetar universal §i definitiv a suferit uneFc" 1 .Rueff, Jacques, op.cit., p. 208. 57 Grigorcea,
Vasile, op.cit., p. 153; Strohl, J. H., op.ciL, p. 52. 58 Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 28-29. 59 Lebec,
Edmond, op.cit., p. 161-162. 60 Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 52. 61 Lebee, Edmond, op.cit., p. 160.
www.dacoromanica.ro 74 Corneliu Olaru 14PROBLEME MONETARE iN PERIOADA 1922-1933 In
vedcrea stabilizarii monedelor, statele europene au aplicat, cu deosebiridc detaliu §i diferentiat dupii
posibilitAi, principiile chartei monetare de laGenova. in conditii particulare ale fiecarui stat se ajunge
la stoparea inflatiei,echilibrarea bugetului, se tinde spre balanta de conturi favorabilä, este
redatbancilor centrale controlul pietei monetare §i valutare. Avantajele sistemului aurvaluta' s-au
evidentiat in perioada premergdtoare reformelor monetare cat §iulterior, conferind siguranta unei
monede stabile tarilor slabite economic §ifinanciar, stabilizarea monedelor tarilor lipsite de aur find
asigurata prinrezerve valutare provenite din credite externe62. iru1 reformelor monetareincepe cu
Austria (1923) §i se incheie cu Romania (1929); sistemul aur devize afost aplicat in tarile in care a
intervenit Comitetul financiar al SocietatiiNatiunilor63. Pada catre 1926 etalonul aur devize s-a
aratat util atat prinposibilitatea stabilizarii monedelor a numeroase tari cat §i prin facilitareaafluxului
de capitaluri dinspre S.U.A. spre EuropaTM. Sistemul a fost sustinut cu numeroase prilejuri
internationale. Astfel,Memorandumul asupra monedelor publicat la Geneva in 1924, subliniaza
importanta diferitelor caterrii de devize straine, altele deck cele aur, ca acoperirea emisiunilor de
bilete" 5, indicand §i utilizarea altor devize deck cele provenitedin centrele aur". Chiar in 1930, cand
eficacitatea sistemului incepea sa fieindoielnica, Delegatia aurului" a Comitetului financiar al
Societatii Natiunilorrecomanda inlocuirea rezervelor metalice prin rezerve in devize66; acela§i
lucrusustine §i Banca Reglementelor Internationale°. Comitetul Mac Milan, reunitla Londra in 1930
§i 1931 a fundamentat teoretic propunerile conferintei de laGenova, prelungindu-i actiunea68.
Etalonul aur devize §i-a atins apogeul in 1928: la sfar§itul acestui an sumatotalä a devizelor detinute
de Care toate bancile centrale se ridica la 2.476milioane dolari (circa 63 miliarde franci francezi),
reprezentand circa 30% dindisponibilitatile bancare mondiale69. Buletinul lunar de statistica al
SocietatiiNatiunilor mentiona, la sfar§itul anului 1930, 27 de band centrale (,dintre care10 in Europa)
care, in proportii diferite, cuprind devize in activele lor °. 62 Strohl, J. H., op.cit., p. 46; Lebée,
Edmond, op.cit., p. 138. 63 Rueff, Jacques, op.cit., p. 208. Grigorcea, Vasile, op.cit., p. 150. 65 Stroh],
J. H., op.cit., p. 53; Lebée, Edmond, op.cit., p. 142. 66 Lebée, Edmond, op.cit., p. 141. 67 infiintata in
1930, cu sediul la Basel, Banca Reglementelor Internationale este mandatar alguvernelor in
transferul reparatiilor germane §i asigurA cooperarea bancilor centrale. Cloquette, Ludovic, op.cit.,
p. 179; Bold, Emilian, op.cit., p. 124-127; Jinga, Victor, op.cit., vol. I, p. 253-255;Kiritescu, Costin, C.
Moneda... p. 57; Grigorcea Vasile, op.cit., Strohl, I. H., op.cit., p. 50. 68 Rueff, Jacques, op.cit., p. 216.
Strohl, J. H., op.cit., p. 51; Lebee, Edmond, op.cit., p. 153. Société des Nations, Dettrieme rapport...,
p. 13; Lebde, Edmond, op.cit., p. 152-153. tI " www.dacoromanica.ro I 5 Problcmc monctarc 75Cauza
imediatil a declan§iirii crizei financiare in Europa a reprezentat-odeplasarea capitalurilor pe termen
scurt71, (evaluate la sfar§itul anului 1930 lacirca 60 miliardc franci e1vetieni, in vreme ce rezervcle
bAncilor europene insurnauabia 11,7 miliarde)7`, fapt care provoacA instabilitatea monedelor
forte".Incepand cu luna mai 1931 criza cconomicii se manifestä ca o crizA monetarainternationalA 3.
Restrangerea legAturilor externe provoacA lipsa devizelor §i deciimposibilitatea transferului pentru
plAti extenie74. Repercursiunile se vor manifestain lant asupra monedelor a cAror stabilitate se baza
pe valutele forte, crizacreditului antrenand o crizA valularà generalizatA. Criza latenta din Europa
Centralia' degenereazA in neincredere generalizatA inmomentul in care, la 11 mai 1932, i§i inchide
ghi§eele Osterrechisclze KreditAnstalt din Viena, care controla 75% din industria austriacd §i avea
stranse legkuricu mari bAnci din Germania, Anglia, Belgia §i Franta. Cuprinzand Germania,
crizacreditului se exprimA prin retragerea masivA a capitalurilor externe. In fata imposibilitAtii tArilor
debitoare de a face fatA retragerilor (creditele pe termen scurt utilizate ca atare au fost repatriate,
insä cele utilizate in investitii erau inghetate"), la20 iunie 1931 pre§edintele S.U.A, Herbert Clark
Hoover propune suspendarea petimp de un an (1 iulie 1931-30 iunie 1932) a tuturor plAtilor
interguvernamentalein contul reparatiilor (ceea ce presupunea u§urarea sarcinilor Germaniei),
insAefectul psihologic a fost contrar celui scontat. in conditiile puternicei presiuni aretragerii
creditelor, in 13 iulie 1931 Darmstädter und National Bank din Berlin i§isisteazA plAtile, Germania
suspendà convertibilitatea mArcii §i centralizeazAcomertul devizelor la Reichsbank, ins tituind
concomitent §i moratoriul intrucat nu mai facea fatA scadentelor. La 7 august 1931 Ungaria ia
mAsuriasemAnkoare. Criza bancarA din centrul Europei se rAsfrange asupra Angliei; ca urmare
acrizei germue, in douà luni din bAncile engleze au fost retrase peste 200 milioanelire sterline ,
bancile engleze fac fatA retragerilor, insA rezerva de aur a banciiAngliei scade cu rapiditate. Din
martie panA in septembrie 1931 tarile creditoareau retras tArilor debitoare mai bine de 4 miliarde
dolari76. Pentru stopareadegringoladei, guvernele iau mAsuri de impiedicare a deplaskii capitalurilor
§i deprotejare a monedei nationale, intre acestea inscriindu-se controlul devizelor,acorduri de
prorogare §i moratorii, restrictii la import, suspendarea convertibilitArii§i devalorizarea monedelor.
La 21 septembrie 1931 Anglia renuntA la etalonul aur, suspendAconvertibilitatea bancnotelor §i
reduce valoarea lirei sterline cu 30%; cAderea71 Cloquette, Ludovic, P. 57-58. 72 Grigorcea, Vast le,
op.cit., p. 153. 73 Cloquette, Ludovic, op.cit., p 56-58; Grigorcea, Vasile, p. 38-39; Dobrovici, Gh. M.,
op.cit., p. 11, 17; Kiritescu, Costin C., Sistemul hi-Mesc al leului ci precursorii lui, vol. al II-lea, partea a
III-a, Sistemul hänesc al leului in perMada 1900-1944, Bucurqti, 1967, p. 378-383; Pula, Ilie, op.cit., p.
38-39; Vast le, Radu, p. 316-318. 74 Dobrovici, Gh. M., op.cit., p. 23-24. 75 Puia, Ilie, op.cit., p. 39. 76
Grigorcca, Vasile, p. 103. plAPlor, op.cit., opal, www.dacoromanica.ro 76 Corncliu Olaru 16lirei
sterline reducea la zero unul dintre postulatcle pe care 4i baza existentagold exchange standard,
respectiv existenta unei aristocratii monetare ale car7eiidevize, prin definitie intangibile, ar fi putut fi
practic asimilatc cu aurul". Anglia este urmata imediat de Suedia, Norvegia, Danemarca, Portugalia,
dedominioane §i colonii. Alte tari tree de asemenea la suspendarca convertibilitAtiicontrolul
devizelor: in septembrie 1931 Grecia, in octombrie Austria,Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia,
Estonia, Finlanda, Argentina, Brazilia, innoiembrie Italia, Norvegia; Romania ia masuri similare in mai
§i octombrie1932. S.U.A. reduc continutul in aur al dolarului cu 40% intre aprilie 1933 §iianuarie
1934. In decurs de un an 42 de state abandoneaza ctalonul aur devizesau 11 mentin cu mari
dificultati78. In 1934 singurele state care il mai pastreazdin forma initiala sunt Franta, Olanda, Elvetia
§i Belgia. Dupa prAbu§irea lirei sterline in septembrie 1931 §i panica bancarä §ivalutarà ce a urmat,
bAncile de emisiune i§i lichideazA in pierdere rezervele dedevize, ceea ce duce la scAderea
stocurilor. Dacd in 1928 devizele reprezentaucirca 30% din rezervele bancare, la sfar§itul anului 1931
nu mai reprezentau deck12,5% (in acela§i interval sporind acoperirea in aur efectiv de la 21% la
29%)79. Inanii urmAtori criderea dolarului a dus la accelerarea procesului, intre 1 ianuarie §i30
noiembrie 1933 rezervele de devize din Europa scazand de la 48,4 la 3,9miliarde franci francezi,
respectiv cu 95%80 Asupra productiei §i comertului efectele crizei se exprima prin
inghetareacirculatiei, disparitia creditului, deficite, statele find afectate prin scaderea veniturilor,
dezechilibrarea balantelor comerciale §i de plati in toate cazurile monedamanifestAndu-se ca un
barometru al situatiei: Suferim de un fel de asfixie monetara, raritatea monedei aduce cu sine,
pentru toate tarile, odatA cu scadereageneralà a preturilor, o incertitudine a schimburilor care
determina la randul sauscaderea productiei, §omajui in uzine, sAracia la sate, incertitudine in toate
pArtile,crahuri §i falimente..."81. Dificultatile valutare duc la desfiintarea convertibilitAtii biletelor fie
in aur,fie in devize la transformarea acestora in monedA hârtie, la inflatie, stabilizAri §irestabilizAri,
toate impreunA alcAtuind un §ir de reforme monetare. Toate acesteaau ingreunat comertul
international ajungandu-se pând la aspecte prohibitive:considerând indicele 100 al valorii comertului
mondial in 1929, in 1933 acestascade la 33,8%, iar volumul fizic la 75,5; de la 42 miliarde franci
elvetieni in1928 valoarea totalA a comertului mondial ajunge la 13 miliarde la sfdr§itul
anului1932k2. Daca dificultatile monetare la inceputul deceniului al treilea afectau maiStrohl, J. H.,
op.cit., p. 52. 7g Delaisi, Francis, La hataille de l'or, Paris, 1933, p. 16. 79 Lebec, Edmond, op.cit., p.
160; 42% din stocul monetar mondial in 1928, 8% in 1930. Vasile, Radu, op.cit., p. 316. 8° Strohl, J.
H., op.cit., p. 51-52. PatenOtre, Raymond, La crise et le drame monetaire, Troisième edition, Paris,
1932, p. 77. li2 . Ilic, op.cit., p. 59 pentru indici; Petra§cu, N. N.. Criza mondiala .yi noile
prohlememonetare, Bucurqti, 1933, p 9, pentru valorile absolute. §i N www.dacoromanica.ro 17 Pi
°Heine monetai c 77ales tarile invinse, cele de la inceputul dcceniului al patrulea afecteaza mai
alestarile invingatoare. Criza economicA a dat na§tere unui adevarat rAzboi monctar, purtat
concomitent cu razboiul vamal §i pe fundalul di ficultatilor economice i sociale propriifiecArul stat.
DacA pe plan intern ficcare guvern se straduic§te sa facA fata greutatilor prin politica economica pe
care o considera adecvata, in domeniilc comercialmonetar toatA lumea era de acord asupra
necesitatii cooperArii internationale. In privinta naturii i cauzelor crizei economice mondiale de dupa
1929pArerile sunt §i vor fi impartite, chiar contradictorii; intre acestea exiga §i opiniipotrivit careia
una dintre cauzele primoridiale este de natura monetara , ori aceeacare c8onsidera ca organizarea
monetara postbelica a contribuit mull la guvernareacrizei . Indiferent daca problema monetard este
considerata cauza sau efect, dupAce o vreme abordarea internationala a aspectelor monetare parea
inutila(Conferinta economica de la Geneva, 20-23 mai 1927, cu participarea expertilordin 50 de tari
nu discutA probleme monetare", conferinta pentru pedepsireafalsificarii monetare, aprilis 1929,
duce la adoptarea unei conventii in acest sens §ila intemeierea Interpolului) 6, in conditiile crizei
devine explicabil interesul pentruproblemele monetare: discuriile sunt purtate la Societatea
Natiunilor (Delegatiaaurului, Comitetul pregatitor pentru Conferinta de la Londra), intre
guvcrne,institutii bancare centrale, la diferite reuniuni internationale care culmineaza curasunatorul
e§ec al Conferintei monetare §i economice de la Londra din varaanului 1933. Introducerea
moratoriilor platilor externe §i a restrictiilor monetarc §ivalutare de catre Austria, Germania §i
Ungaria in vara anului 1931 a dus practic lablocarea platilor cu aceste state. Pentru gasirea unei
solutii, Banca ReglementelorInternationale a convocat, in 3 decembrie 1931 la Praga, Conferinta
guvernatorilor biincilor de emisiuner. Reuniunea queaza intrucat propunerea deconstituire a unui
airing international este respinsa de Care statele careintrodusesera moratorii; pentru a gasi o ie§ire,
in conditiile in care liberul schimbde mArfuri aproape incetase in centrul Europei, Conferinta a
acceptat propunereaAustriei §i Ungariei de incheiere a unor acorduri bilaterale de cliring§i
compensatii. Ruportul Delegutiei aurului (iunie 1932). In decembrie 1928
consiliulSocietatii88Natiunilor a decis constituirea Delegatiei aurului, in cadrul comitetuluifinanciar .
Se raspundea astfel unei recomandari a comitetului consultativ economic, recomandare ce Ii avea
originea in lucrarile conferintelor de la Bruxelles §iGenova. Organizata in vara anului 1929, Delegatia
aurului a fost insarcinata sa83 Patenôtre, Raymond, p. 144; Rist, Charles, La question de l'or. Paris,
1931, p. 18. 84 Lebez, Edmond, op.cit., p. 161-162. 83 Delfaud, P., op.cit., p. 57. 86 La cotzference...,
p. 60, 93. Enciclopedia Romaniei, vol. IV, Economia national& Circulajie, distribufie ci consum,
Bucure§ti, 1943, p. 429-430; Dumitrescu, tefan, Tramt de monetil, Editia a Il-a, vol. I, Schimbul ci
technica monetard, 1948, p. 455-456; Dobrovici, Gli. M., op.cit., p. 11. " Delaisi, Francis, op.cit., p. 15.
si op.cit., www.dacoromanica.ro 78 Corncliu Olaru 18examincze cauzele fluctuatiflor putcrii de
cumparare a aurului ca §i efectele aceslora asupra vietii economice a natiunilor"§i sA alcatuiascA un
raport asupra proble8 mei 9 . DupA mai multe sesiuni, delcgapa aurului da publicitaPi douA
rapoarteprovizorii §i diferite documente anexa, iar in iunie 1932 publica raportul definitiv, ale carui
concluzii au §i aprobarea BAncii Reglementelor Internationale. In primaparte, raportul delegatiei
aurului9f) trateaza abandonarea etalonului aur §i mAsurilepentru restaurarea acestuia; partea a
doua analizeazA funcponarea etalonului aur §inecesitatea evitarii fluctuapilor violente ale puterii
sale de cumparare. DelegaPaaurului reomandArevenirea la etalonul aur, existand §i opinii
divergente, care suntexprimate separat . Delegapa aurului atribuie responsabilitatea dereglArilor
constatate in mccanismul aur devize nu sistemului insu§i, ci manierei in care acesta a fost
aplicat,continuand suspnA utilitatea §i avand in vedere posibila lui ameliorare. Inacest sens sunt
prezentate o serie de propuneri, intre care reducerea minimuluilegal de acoperire, liberalizarea
creditului, asigurarea automatismului circulapeiaurului prin actiunea clasicA a taxei scontului §i prin
noile operapi pe plata liberà(open market); este propusä de asemenea redistribuirea internaponalà a
auruluimetalic. Pornind de la stransa dependentA intre politica monetara §i ceaeconomicA,
propunerile sunt in general apropiate de §coala liberalà clasicA, caresubordoneaza sistemele
monetare liberului schimb. Unii dintre membrii delegatieiaurului Jansen, Mant, H. Strakosch §i-au
exprimat rezerve la raportul amintit, pronuntandu-se pentru constituirea i mentinerea unui etalon
aur dirijat92. Conferinta de la Lausanne (iunie-iulie 1932) a fost convocata ca urmare adeclaratiei de
la Geneva din 13 februarie 1932 (facutà de guvernele Belgiei, Frantei, Germaniei, Italiei, Japoniei §i
Marii Britanii) pentru a stabili o reglementare durabild a problemelor menponate in raportul de la
Basel (acordul din 23decembrie al comitetului consultativ intrunit de cAtre B.R.I.) ca §i a
mAsurilornecesare pentru remedierea altor problcme economice §i financiare care au provocat sau
riscA sA prelungeasca criza de care suferA omenirea"93. Conferinta grupeazA reprezentanp a 20 de
state, actul final §i cele cinci anexeaprobate raspunzand diferenpat celor douà obiective propuse.
Prin anexele carecuprind acordul cu Germania referitor la reparatii, acordul asupra masurilor
detranzipe privitoare la Germania §i rezoluPa privind reparatiile negermane,rezultatul esenpal al
conferintei constA in a fi reglementat problema reparapilorpostbelice94. Cel de al doilea obiectiv
este cuprins in anexele 4 §i 5 ale actului final carepropun ordinea de zi a urmAtoarelor doua
conferinte, cea de la Stresa (septembrie89 La conference..., p. 65. 9° 91 Stroh!, J. H., op.cit., p. 13-73.
La conference..., p. 93; Delaisi, Francis, op.cit., p. 15. 92 Stroh], J. H., op.cit., p. 61-62. 91 La
conference..., p. 8-9. 94 Practic clefinitivil" La conference..., p. 9; Punctul terminus al tmei probleme
supradisculate", Incepand cu anul 1933 problema reparatiilor nu mai prezintà nici o importantr,
Bold, Emilian, p. 183-185. 53 op.cit., www.dacoromanica.ro 19 Problemc monetarc 791932) §i cea de
la Londra (iunie 1933). Cele doua documente exprimA intentiaconstituirii unui comitet care sA facA
propuneri privind restaurarea tarilor Europeicentrale §i rAsAritene" (anexa 4); in ideea necesitatii
insanato§irii monedelornationale", desfiintarii mAsurilor de control valutar §i inlaturArii dificultatilor
detransfer" §i facilitArii reluArii comertului internacional" este prevAzuta pregatireaunei conferinte
monetare §i economice internationale: Pentru a ajunge la acesterezultate, Conferinta hotarA§te sa
invite Societatea Natiunilor sA convoace la o dataconvenabilA §i intr-un loc care va fi fixat ulterior
(care nu urma obligatoriu sa fieGeneva) o conferinta monetarA §i economicA"95. In atentia viitoarei
conferinte au fost propuse probleme de naturA financiara(politica monetara §i politica de credit,
dificultati relative la schimb, nivelulpreturilor, circulatia capitalurilor) §i probleme economice
(ameliorarea regimuluiproductiei §i al schimburilor mai ales in privinta politicii vamale, prohibiiilei
restrictiile la import §i export, contingentarile §i alte bariere in calea comertului, intelegerile intre
producatori)96. Negociatorii de la Lausanne au legat decirestaurarea Europei centrale §i rAsaritene
de o ulterioara, mai vasta §i maicomplexA dezbatere economicA §i financiara mondiala, fixand
urmAtoarelor douAreuniuni internationale scopuri distincte dar complementare97. Succesul
conferintei economice mondiale ulterioare era legat de aplicareapropunerilor Conferinfei de la
Stresa (septembrie 1932), idee exprimata §i dereprezentantul Romaniei, Virgil Madgearu98. Nimic
din ce s-a preconizat laConferinta de la Stresa nu s-a concretizat: piedicile in transferul devizelor nu
aufost inlaturate (In unele cazuri chiar s-au accentuat); recomandarile in privintadatoriilor pe termen
scurt §i mediu au rAmas litera moarta; nu s-a constituit niciproiectatul fond de normalizare
monetarA (destinat sa asigure tArilor Europeicentrale §i rasaritene concursul financiar pentru
intarirea sau Insanato§ireadefinitivA a situatiei lor monetare"). Problema fondului de normalizare
monetarà afost transferata Comisiei de studii pentru Uniunea EuropeanA, care la randul sAu aremis-
o Conferintei economice mondiale".