ORAȘE ANTICE

Abdera

Guzun Adriana
Clasa X C
 Abdera este o localitate din Grecia (regiunea istorică Tracia). Cu o populație reală de
cca. 1.700 de locuitori (împreună cu satele aparținătoare)

Relicve arheologice dovedesc că cetatea antică Abdera datează din secolul al VII-lea î.Hr. În
epoca clasică, elenistică și romană, Abdera a fost un oraș prosper, cu contribuții însemnate la
cultura antică greacă. Aici s-au născut, printre alții, Protagoras și Democrit. Orașul antic a fost
distrus de un cataclism în sec. IV d.Hr. Istoricii estimează că, în epoca sa de înflorire, populația
orașului era cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori.

Ruinele zidului de
incintă şi ale porţii de
vest a oraşului
 Toponimie si mitologie

Conform mitologiei antice, orașul a fost întemeiat de Heracle pentru a cinsti memoria
unuia dintre însoțitorii săi, Abderos, înmormântat acolo. Legenda spune că, după ce a
capturat iepele antropofage ale regelui Diomede din Tracia, Heracle a încredințat paza
acestora lui Abderos. Nefericitul tânăr nu a reușit, însă, să le îmblânzească și a sfârșit prin a
fi devorat de ele. Devenit erou eponim al cetății.
Etimologia numeli „Abderos” este controversată. Numele reprezintă un cuvânt compus
din fenicianul „Abd”, care înseamnă „sclav” și numele zeiței Hera (prin urmare, „sclav al
Herei”). Etimologia tracă (propusă de Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff) pune în legătură
numele „Abdera” cu epitetul Derenos sau Derainos purtat în această regiune de zeul Apollo.
Samsaris a argumentat o etimologie greacă a acestui nume, bazată pe indicația din Lexiconul
Suda conform căreia cuvântul „Abdera” înseamnă și „mare”, coroborată cu poziția de coastă a
cetății.
 Istorie
Începând din 540 î.Hr., Abdera bate monedă proprie, înfățișând figura unui
grifon, emblema orașului. Pe monedele din Abdera, capul grifonului este îndreptat
întotdeauna spre stânga, pentru a nu fi confundate cu monedele din Teos, pe care
capul grifonului este îndreptat întotdeauna spre dreapta. Astfel de monede au fost
regăsite în regiuni geografice atât de îndepărtate cum sunt Egiptul, Siria și
Mesopotamia, atestând vitalitatea comercială a orașului. (Ulterior, în a doua
jumătate a sec. IV î.Hr., la Abdera vor fi bătute monedele oficiale ale regatului
macedonean.
 Se estimează că populația orașului antic, în perioadele sale de maximă dezvoltare, era
cuprinsă între 30.000 și 100.000 de locuitori. În afara teritoriului propriu-zis al cetății și
porturile sale, Abdera deținea controlul unei întinse suprafețe de pământ, incluzând
zonele rurale din împrejurimi și o carieră de piatră. „Ținutul” sau „Țara abderită” se
întindea de la râul Nestos (la vest), până la râul Kossinitis și munții Rodopi (la nord) și
lacul Vistonida (la est). Partea de nord a acestui teritoriu a fost revendicată (în 166 î.Hr.)
de către regele trac Kotyos (Kotys) al II-lea și – în ciuda intervenției metropolei Teos, care
a trimis ambasadori la Roma pentru a apăra drepturile cetății Abdera – se pare că ea a
fost pierdută.

În timpul domniei împăratului Constantin cel Mare (307-337 d.Hr.), orașul Abdera a
fost distrus de un cataclism și urmele sale s-au pierdut, pentru mai multe secole, în
bezna istoriei.
 Cultură și civilizație clasică

În perioadele în care și-a păstrat autonomia, orașul poseda instituțiile uzuale ale unei
cetăți democratice din Grecia antică. Puterea era exercitată de către un Consiliu ales de
către o Adunare a poporului.Funcția de arhonte eponim îi revenea preotului Templului lui
Apollo, zeul protector al orașului. Funcțiile executive cele mai importante erau deținute de
către Timouchoi, demnitari întâlniți și în metropola Teos. În prima jumătate a sec. II î.Hr.,
aceștia au fost înlocuiți de Nomophylakes („păstrători ai legilor”), care controlau propunerile
supuse la vot în Adunarea poporului și urmăreau executarea deciziilor de către arhonți. La
rândul lor, arhonții controlau finanțele orașului. Cetatea păstra arhive administrative și
legislative riguroase, adăpostite în Templul lui Dionysos.

Originari din Abdera au fost renumiți filosofi și oameni de litere ai Greciei antice. Aici a
fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit. Din Abdera se trage
marele sofist Protagoras,precum și filosoful sceptic Anaxarchos, matematicianul și
astronomul Bion, istoricul alexandrin Hekataios și poetul epic Nikainetos.
 Identificarea orașului antic cu ruinele, încă vizibile în acea epocă, a fost propusă, în 1887, de
către istoricul austriac. Primele săpături au fost întreprinse de către arheologi francezi, iar
după 1950, ele au fost continuate sistematic de către Societatea Greacă de Arheologie,
concentrându-se mai ales în perimetrul sudic al orașului. După 1981, săpăturile s-au
concentrat în perimetrul nordic. În 1985 a fost inițiat un program de lucrări de conservare care
se desfășoară până în prezent.
 Dintre edificiile publice, numai teatrul a fost descoperit, extrem de ruinat.
Amplasamentele marilor temple menționate de izvoarele antice nu au fost încă identificate.
În schimb, se păstrează numeroase ansambluri de locuințe, din diferite perioade. Bine
conservate sunt și ruinele unui atelier ceramic specializat în confecționarea unor figurine de
lut. Acest tip de idoli avea o largă circulație în regiune și este bogat reprezentat în colecțiile
muzeului local.

Sarcofage de piatră expuse în Parcul arheologic Avdira.

 Locuitorii din Abdera erau renumiți pentru fanfaronada și comportamentul lor
găunos. O posibilă explicație este că bunăstarea lor materială le îngăduia să-și permită
gesturi și acțiuni exagerate, care nu puteau trece neobservate și care le-au atras desigur
invidia, dar totodată și disprețul celorlalți greci. Așa se face că, treptat, calificativul
„abderit” a devenit sinonim cu „neghiob, nătâng, nerod”

Înstăriți și extravaganți, înfumurați dar săraci cu duhul și, în plus, ipohondri incurabili,
abderiții au beneficiat în antichitate de un portret colectiv idealizat care le-a asigurat o
poziție nepieritoare într-o tipologie umană universală.

Portretul unui zeu cu barbă.

 Evoluție ulterioară

În 1924, guvernul grec recunoaște actul de constituire a comunității Abdera, prin care
satul Bulustra redobândește oficial numele antic rămas, timp de cincisprezece secole, în
uitare, reluând oficial vechiul nume al cetății antice. Localitatea actuală, situată la nord-
vest de amplasamentul orașului antic, este continuatoarea satului Bulustra. Astăzi comuna
Avdira numără în jur de 1.700 locuitori. În 2011, a fost înființată o „municipalitate”
omonimă, al cărei centru administrativ este Genisea, dar al cărei centru istoric rămâne
Abdera (Avdira).

Ruinele bazilicii episcopale din Polystylon, situate pe acropola

cetății antice Abdera
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Tracia