Tema 5: Noţiuni generale despre

proprietate şi dreptul de proprietate

Orele
de curs: 4
de seminar: 6
lucru individual: 8

Lector:
Tabuncic Tatiana
Dr., conf. univer.
 Unități de conţinut:

1. Proprietatea şi dreptul de proprietate;

2. Noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului de
proprietate;
3. Atributele dreptului de proprietate;
4. Obiectele dreptului de proprietate;
5. Regimul juridic al bunurilor domeniului privat;
6. Regimul juridic al bunurilor domeniului
public.
 Obiective de referință:
Studentul trebuie să :
 defineasca noţiunea dreptului de proprietate;
 determine caracterele juridice ale dreptului de proprietate;
 analizeze atributele dreptului de proprietate;
 analizeze obiectele susceptibile dreptului de proprietate;
 determine regimul juridic al bunurilor domeniului privat şi public.
 compare dreptul de proprietate cu alte drepturi reale principale;
 argumenteze deosebirile dintre regimul juridic al bunurilor domeniului privat şi
public;
- recomande soluţii unor litigii din speţele prezentate în legătură cu trecerea unor
bunuri din domeniul privat în domeniul public.
 Acte normative internaționale

1. Convenţia Europeană a Drepturilor Omuluinr. 1950 din  04.11.1950

adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, intrată în vigoare la 3 septembrie
1953, în Tratate Internationale nr. 1 din 30.12.1998, intrată în vigoare la
01.02.1998;

2. Primul Protocolului additional alConvenţiei Europeane a Drepturilor

Omului, art. 1adoptat la Paris, 20 martie 1952, în Tratate Internationale nr.
1 din 30.12.1998, intrată în vigoare la 01.02.1998;
Acte normative interne:

1.Constituţia Republicii Moldova, art. 9, 46 şi 127;

2. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 110 din 25.01.1996  privind controlul constituţionalităţii unor
prevederi ale Codului funciar, în Monitorul Oficial nr.10 din 15.02.1996;
3. Codul civil al Republicii Moldova, art. 500-542;
4. Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a
pămîntului, în Monitorul Oficial nr. 147-149 din 06.12.2001;
5. Legea nr. 130 din  08.06.2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie  civilă, în
Monitorul Oficial nr. 222-227 din 26.10.2012, în vigoare din 26.10.2013;
6. Legea nr. 42 din  06.03.2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane, în Monitorul
Oficial nr. 81 din 25.04.2008, în vigoare din 25.10.2008;
7. Legea nr. 382 din  06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a
precursorilor, în Monitorul Oficial nr. 73-77 din 15.07.1999, în vigoare din 15.07.1999;
8. Legea nr. 230 din 28.07.2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în Monitorul Oficial
nr. 278-282 din 09.09.2022;
9. Codul Funciar aprobat prin Legea nr. 828 din  25.12.1991, în Monitorul Oficial nr. 107 din
04.09.20101;
10. Codul Subsolului nr.3 din 02.02.2009, în Monitorul Oficialnr. 75-77 din 17.04.2009, intrat în
vigoare la 17.07.2009;
11. Codul Silvic nr. 887 din 21.06.1996, în Monitorul Oficial nr. 4-5 din 16.01.1997, intratîn vigoare
la 16.01.1997;
12. Legea nr. 1530 din  22.06.1993 privind ocrotirea monumentelor, în Monitorul Oficial nr. 15-17
din 30.01.1994, versiunea în vigoare din 20.04.2018, în Monitorul Oficial nr.126-132 din
20.04.2018.
 Bibliografie

1. Sergiu Baieș, Regimul juridic al bunurilor domeniului public şi al bunurilor

domeniului privat // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de stat din Moldova, Seria
„Ştiinţe socioumanistice”, vol. I, Chişinău, 2005, p.196-201
2. Sergiu Baieș, Particularităţile examinării litigilor ce ţin de dreptul de
proprietate // Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile, Chişinău,
2006, p.482-524.
4. Ugo Mattei, Sergiu Baieş, Nicolae Roşca, Principiile fundamentale ale dreptului
civil, Chişinău, Editura Arc, 2000.
5. Tatiana Tabuncic, Statutul legal al animalelor de companie // Culegere de
comunicări la Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională
„Integrare prin cercetare şi inovare” 28-29 septembrie 2016, Chişinău, CEP USM,
2017, pp.82-91.
6. Tatiana Tabuncic, Analiza critică a prevederilor art. 89 din Codul de executare
al Republicii Moldova și propunerile de de lege ferenda // Culegere de comunicări
la Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională „Integrare prin
cercetare şi inovare” 28-29 septembrie 2017, Chişinău, CEP USM, 2018.
7. Corneliu Bîrsan, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentariu pe
articole, vol. I, drepturi și libertăți, București, Editura C.H. BECK, 2005.
 I. Proprietatea în sens
economic

Raportul de însuşire de către

individ a bunului material, adică
raportul social în cadrul căruia se
realizează această însuşire.
 Proprietatea în sens ecomonic răspunde la întrebarea: Cum se
obține un bun material?
În acest context prezintă interes procesul de realizare a unui bun
material.

Ce materie primă De care calitate, în ce

cantitate? Care este procesul de
trebuie folosită?
realizare a bunului
Care este material: timpul,
calitatea și costurile necesare?
valoarea
produsului
final?
 Proprietatea ca categorie
juridică

Totalitatea normelor juridice ce stabilesc

posibilitatea sau imposibilitatea
apartenenţei bunurilor materiale,
întărind juridic starea economică de
însuşire a lor.
 Proprietatea în sens juridic răspunde la întrebările:
1. Cui aparține bunul material?
2. Ce prerogative are cel căruia bunul material îi
aparține?
 Legătura dintre proprietatea
în sens economic şi juridic

1. Înainte de a deveni un drept,

proprietatea este o relaţie socială şi
economică;
2. Proprietatea ca categorie economică
se află la baza apariţiei dreptului de
proprietate.
 Rolul dreptului de proprietate

1. Face posibilă circulaţia bunurilor produse de om

sau existente în natură (exemplu: terenul), care
va fi posibilă dacă:
 se cunoaşte persoana competentă să decidă
soarta lui.
2. Dreptul de proprietate permite individualizarea
persoanei ce posedă, foloseşte şi dispune de bun.
 Normele ce reglementează
juridic relaţiile de proprietate
a) constituţionale - consfinţesc principiile fundamentale ale
dreptului de proprietate (art.9, 46, 127);
b) administrative – reglementează modul de dobândire şi
încetate a dreptului de proprietate;
c) penale, administrative şi civile – apărarea dreptului de
proprietate;
d) civile – stabilesc caracterul, conţinutul şi limitele
împuternicirilor proprietarului. Rolul lor primordial –
reglementează relaţiile de proprietate.
 Clasificarea relaţiilor de proprietate

a) Statice – aferente aflării b) Dinamice - aferente

persoanei în posesiunea bunului şi trecerii bunului de la un
exprimă apartenenţa lor. proprietar la altul, ceea ce
asigură circuitul civil al
bunului.

Trecerea bunului de la o persoană la alta

Proprietarul casei
în urma încheierii contractului de vînzare-
cumpărare
 II. Noţiunea dreptului de proprietate

Potrivit art. 500 alin. 1 Cc:

proprietarul are dreptul de
posesiune, de folosinţă şi de
dispoziţie asupra bunului.
 Deosebirile dintre atributele proprietarului şi locatarului
(arendaşului)

Mătușa Maria este Ion este locatar

proprietară

Proprietarul exercită atributele sale Locatarul (arendaşul) exercită atributele

stabilite numai de lege în putere sale în baza prevederilor legii şi în baza
proprie şi interes propiu; voinţei proprietarului (contractul de
locaţiune, arendă).

Concluzia: elementul care caracterizează dreptul de proprietate ce-l

delimitează de împuternicirile altor titulari este exercitarea lui în putere
proprie şi în interes propriu.
 Definiţia dreptului de proprietate prin
prisma Hotărârii Curţii Constituţionale nr.
110 din 25.01.1996

„Prin proprietate se înţelege dreptul […] persoanelor

fizice, juridice, statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile
sau imobile, exercitînd asupra lor atributele
dreptului de proprietate (posesia, folosinţa şi
dispoziţia) în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere
şi interes propriu, în condiţiile legii” [evid. ns.].
Definiţia doctrinară a dreptului
de proprietate
„Dreptul subiectiv care conferă
titularului exercitarea în putere
proprie şi în interes propriu a
atributelor de posesiune, folosinţă şi
dispoziţie asupra bunurilor sale în
limitele stabilite de lege”.
Sergiu Baieş şi Nicolae Roşca, Drepturile reale principale,
ed. a III-a, Chişinău, Tipografia Centrală, 2016, p. 48.
 Caracterele dreptului de proprietate
(art.500-501 Cc, Hot. CC nr.110 şi doctrină)

a) Absolut;
b) Exclusiv;
c) Perpetuu.
 a) Caracterul absolut:
1. dreptul de proprietate este opozabil
tuturor;
2. în comparaţie cu celelalte drepturi reale:
– conferă titularului cele trei atribute:
posesiunea, folosinţa şi dispoziţia.
În cazul altor drepturi reale sunt prezente
posesiunea şi folosinţa, dar lipseşte
dispoziţia.
 Dreptul de proprietate nu este
absolut
în sensul că proprietarul poate face orice acţiuni cu
bunul său, ci dimpotrivă acţiunile lui trebuie:
 să nu contravină legii,
 să nu dăuneze sănătatea oamenilor şi mediului,
precum şi
 să nu aducă atingere drepturilor altor persoane.
 b) Caracterul exclusiv
Proprietarul exercită atributele dreptului de
proprietate de unul singur fără a fi necesar
concursul altor persoane.

Proprietarul casei posedă, folosește

și dispune de casă de unul singur. Nu
are nevoie de concursul altor
persoane.
 c) Caracterul perpetuu
(alin. 2 art. 500 Cc)

1. Dreptul de proprietate durează

atâta timp cât există bunul,
indiferent de schimbarea
proprietarului;
2. Nu se stinge prin neuz.
Proprietarul este în drept să nu
folosească bunul.
 III. Atributele dreptului de
proprietate (alin. 1 art. 500 Cc)

a) Dreptul de posesiune (jus

possidendi);
b) Dreptul de folosinţă (jus
fruendi şi jus utendi);
c) Dreptul de dispoziţie (jus
abutendi sau jus disponendi).
Particularităţile împuternicirilor
proprietarului:
a) conţinutul lor este stabilit de lege (alin. 1 art.
500 Cc) ;
b) sunt exercitate de sine stătător şi nu se
bazează pe dreptul altora la acest bun;
c) sunt limitate:
 prin lege;
 de drepturile unui terţ (art. 500 alin. 3 Cc);
 prin acte juridice (art.506-508 Cc).
Limitarea dreptului de proprietate
prin acte juridice (art. 506 din Cc)

Proprietarul poate să consimtă la limitarea

dreptului său prin acte juridice, dacă:
 nu încalcă ordinea publică sau bunele
moravuri.
Limitarea dreptului de proprietate prin acte
juridice se realizează prin introducerea în
contract a clauzei de inalienabilitate (art.
506 Cc).
 Blocurile USM

Donează Nepotului o Nepotul

casă situată în apropierea facultăţii şi
stipulează în contract clauza de
inalienabilitate potrivit căreia nepotul
Bunelul
se obligă să nu-l înstărineze pană la
finalizarea studiilor universitare.

Stipulaţie înserată într-un contract, de obicei

Ce este clauza de translativ de proprietate (donaţie, vânzare,
inalienabilitate? schimb) sau testament prin care proprietarul
bunului dobândit se obligă să nu-l înstrăineze
pentru un anumit termen (art. 505 Cc).
 a) Dreptul de posesiune – prerogativa
titularului de a stăpâni în fapt bunul

Exercitarea prerogativei:
a) direct şi nemijlocit, în interes Importanţa atributului
propriu şi în putere proprie; posesiunii:
b) prin intermediul altei persoane, a) permite proprietarului să
dar în numele şi interesul său. utilizeze economic
proprietatea sa;
b) îi permite să-şi exercite
dreptul de proprietate.
 b) Dreptul de folosinţă

posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calităţile utile în

scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale.
 Dreptul de folosinţă include şi libertatea persoanei
de a nu folosi bunul (alin. 4 art. 500 Cc)

Excepţie de la regulă:
- proprietarul poate fi obligat să folosească bunul (alin. 4 art. 500
CC)
Condiţiile:
a) obligaţia să rezulte doar din lege;
b) se aplică când nefolosirea bunului contravine interesului
public (exemplu, conform art. 24 din Codul Funciar,
 proprietarul funciar care, fără motive întemeiate, nu cultivă
terenurile agricole şi nu ia măsuri pentru protecţia şi
ameliorarea solului se sancţionează administrativ în
conformitate cu legislaţia în vigoare).
 c) Dreptul de dispoziţie

Posibilitatea proprietarului de a
determina regimul juridic al
bunului (v-c, donaţie, etc.).
Importanţa atributului:
a) proprietarul se deosebeşte de
alţi titulari, care în unele cazuri
pot dispune, dar numai cu Numai proprietarul este în drept să
acordul proprietarului; dispună de bun prin acte juridice de
b) proprietarul intră în relaţii dispoziție.
juridice cu persoanele terţe.
 Restricţii în exercitarea dreptului de dispoziţie

Vânzător-beneficiar al
întreținerii Contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia
Cumpărător- dobînditor
întreţinerii pe viaţă
(art. 1217 Cc)

  În cazul imobilelor și al altor bunuri

Nu are dreptul să înstrăineze
asupra cărora drepturile se dobîndesc,
bunul. Gajarea sau grevarea în alt
conform legii, prin înregistrare într-un
mod a bunului se permite numai cu
registru de publicitate, această
acordul beneficiarului întreţinerii.
interdicție se notează în registrul
respectiv.
 Contractul de credit garantat prin ipotecă

Contract de credit

Contract de ipotecă

Debitor-debitor ipotecar
Creditor-creditor ipotecat

  Art. 727 Cc
  (3) Debitorul gajist [ipotecar] nu are dreptul să vîndă sau să înstrăineze în alt
mod bunurile gajate dacă legea […] nu prevede altfel sau dacă nu s-a convenit altfel
cu creditorul gajist, cu excepția cazurilor cînd dispune de autorizație în acest sens,
eliberată de creditorul gajist (de toți creditorii gajiști, în cazul gajului următor).
    (4) Debitorul gajist nu are dreptul să transmită bunul gajat în folosință
gratuită sau oneroasă fără consimțămîntul scris al creditorului gajist, dacă nu s-a
convenit altfel cu creditorul gajist.
IV. Obiectele dreptului de proprietate

Bunul care:
 este un lucru,
material,
existent;
 are un conţinut
economic;
 este corporal
(mobil sau
imobil).
 Dacă admitem că obiect al dreptului de proprietate este tot ceea
ce are conţinutul economic

Atunci efectul ar fi că:

- obiect al dreptului de proprietate poate fi tot ceea ce se poate însuşi sub
formă de marfă.
Consecinţa:
- abordarea este largă, deoarece poate deveni marfă tot ce la ce omul poate
da o valoare, ce ar putea vinde și cumpăra (corpul uman, loturile de pe
luna, stelele).
Concluzia: poate fi obiect al dreptului de proprietate nu pur şi simplu marfa,
ci rezultatul muncii omului, care îmbracă forma de marfă.
 Obiecte care au un regim special:
-corpul și
organele
umane

aerul, spaţiul aerian

cadavrul
rezultatele activităţii
intelectuale - rezultatele embrionul
creării şi exercitării
operelor de artă, ştiinţifice,
literare, invenţiilor;
 Obiecte cu regim juridic special

Spațiul aerian

Conform art. 127 din Constituţia RM acesta face obiect exclusiv al

proprietăţii publice.

Nu este un veritabil obiect al dreptului de proprietate, deoarece

asupra lui nu pot fi exercitate clasic atributele de posesiune,
folosinţă şi dispoziţie.

Concluzia:
Asupra lui se exercită jurisdicţia.
 Rezultatele activității intelectuale - rezultatele creării şi
exercitării operelor de artă, ştiinţifice, literare, invenţiilor;

Nu sunt obiecte ale dreptului de

proprietate, deoarece:
- autorul se află în imposibilitatea de a
exercita în mod clasic atributele dreptului de
proprietate;
- toţi au posibilitatea de a sustrage calităţile
utile din rezultatele intelectuale.
Concluzia: aceste relaţii sunt
reglementate deosebit de normele dreptului de
autor, care reflectă specificul lor şi caracterul
nepatrimonial.
 EXTRAS din LEGEA nr. 139 din  02.07.2010 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe, în Monitorul Oficial nr. 191-193 din
01.10.2010, intrată in vigoare la 01.01.2011
Articolul 7. Opere protejate de dreptul de autor
    (1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, artistice şi ştiinţifice exprimate în următoarele forme:
    a) scrisă (manuscris, text dactilografiat, partitură etc.);
    b) orală (interpretare publică etc.);
    c) imprimare audio sau video (mecanică, magnetică, digitală, optică etc.);
    d) de imagine (desen, schiţă, pictură, plan, fotocadru etc.);
    e) tridimensională (sculptură, model, machetă, construcţie etc.);
    f) în alte forme

(2) Obiecte ale dreptului de autor sînt:

    a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);
    b) programele pentru calculator care se protejează ca şi operele literare;
    c) operele ştiinţifice;
    d) operele dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;
    e) operele muzicale cu sau fără text;
    f) operele coregrafice şi pantomimele;
    g) operele audiovizuale;
    h) operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
    i) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
    j) operele de artă aplicată;
    k) operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei;
    l) hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale ştiinţei;
    m) bazele de date;
    n) alte opere.
 Corpul uman

Nu este obiect al dreptului de

proprietate, deoarece este substratul
persoanei.
Art. 44 din Cc stabileşte că „Orice
acte juridice care au ca obiect conferirea
unei valori patrimoniale corpului uman,
elementelor sau produselor sale sînt lovite
de nulitate absolută, cu excepția cazurilor
expres prevăzute de lege”.
Această prevedere se regăsea şi in
Proiectul Codului civil din 2002 la art. 44.
Organele umane

Au un regim juridic special,

deoarece pot fi doar donate in
condiţiile şi în ordinea stabilită de
Legea nr.42 din 2008).
Art. 44 din Cc sancţionază cu
nulitate absolută orice act care are
ca obiect conferirea unei valori
patrimoniale elementelor sau
produselor corpului uman.
 Extras din LEGEA Nr. 42 din  06.03.2008 privind transplantul de
organe, ţesuturi şi celule umane, în Monitorul Oficial nr. 81 din
25.04.2008, intrată în vigoare la 25.10.2008.
Articolul 1. Obiectul reglementării
    Prezenta lege este cadrul juridic de reglementare a transplantului pentru toate organele, ţesuturile şi celulele
umane, inclusiv celulele hematopoietice prelevate din cordonul ombilical, măduva osoasă şi sîngele periferic,
exceptînd organele, ţesuturile şi celulele reproductive (în afară de uter), organele, ţesuturile şi celulele
embrionale şi fetale (inclusiv celulele hematopoietice embrionale), organele, ţesuturile şi celulele prelevate de
la animale, sîngele şi derivatele din sînge.
Articolul 27. Interzicerea obţinerii de profituri financiare
    (1) Se interzice obţinerea de profituri financiare ca urmare a donării de organe, ţesuturi sau celule umane.
    (2) Donatorii pot primi o indemnizaţie care se limitează strict la acoperirea cheltuielilor şi a
inconvenienţelor, şi anume: 
    a) recompensarea donatorilor în viaţă în legătură cu pierderea veniturilor şi cu alte cheltuieli justificate,
cauzate de donare sau de examinările medicale aferente;
    b) achitarea cheltuielilor justificate pentru serviciile medicale legale sau serviciile tehnice aferente donării.
Donatorii de organe în viaţă beneficiază de o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe viaţă,
finanţată din bugetul de stat.
        (21) Instituţia medico-sanitară asigură transportul donatorului decedat de la care s-au prelevat organe
destinate transplantului.
        (3) Donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule nu pot constitui obiectul unei tranzacţii
materiale.
    (4) Se interzice popularizarea necesităţii transplantului de organe, ţesuturi şi/sau celule în scopul de a
propune sau a obţine profituri financiare sau avantaje corespunzătoare.
 Embrionul

Nu este un lucru şi nu este obiect al dreptului de proprietate.

Întreruperea sarcinii este posibilă cu respectarea condiţiilor şi modului
stabilit de lege (Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 1995, Ordinul Ministerului
Sănătăţii nr.782 din 2010).
Art. 47 din Proiectul Codului civil din 2002 reglementa dreptul la viaţă a
copilului conceput.
 Cadavrul

Nu este un lucru, fiindu-i recunoscută o anumită demnitate şi rezervată o

protecţie specială (art. 10-14 din Legea nr.42 din 2008).
Art. 49 Cc reglementează respectul persoanei după moarte, respectul cu
privire la memorie şi respectul cu privire la corp.
În Proiectul Codului Civil din 2002 aceste regelemtări erau la art. 64-66.
 Animalele – ˮobiectˮ al dreptului de proprietate

Animalele (art. 458 Cc):

 nu sunt lucruri. Ele sînt ocrotite prin legi speciale.
A se vedea: alin. 3 art. 517 Cc, art.art. 157, 158 din Codul Contravenţional al RM
etc.
 În privinţa animalelor se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale
referitoare la lucruri, cu excepţia cazurilor stabilite de lege.
Astfel, la dobândirea, posesiunea, folosinţa şi dispoziţia lor se aplică regulile
referitoare la lucruri.
A se vedea: Tatiana Tabuncic, Statutul legal al animalelor de companie //
Culegere de comunicări la Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare
internaţională „Integrare prin cercetare şi inovare” 28-29 septembrie 2016,
Chişinău, CEP USM, 2017, pp.82-91.
 Acte normative internaţionale
Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelelor, proclamată în mod solemn la Paris în 15 octombrie 1978 la
sediul UNESCO. Textul a fost revizuit în anul 1989 de Liga Internaţională pentru drepturile Animalelor, înaintată
Directorului general UNESCO în anul 1990, când a şi fost făcută publică. 
http://www.declarationofar.org/textSign.php 19 septembrie 2016.
Declaraţia Universală privind Bunăstarea Animalelor
https://www.globalanimallaw.org/database/universal.html 19 septembrie 2016.
Convenţie Europeană pentru Protecţia Drepturilor Animalelor de Companie (întocmită la Strasbourg la 13
noiembrie 1987
http://www.dreptonline.ro/legislatie/conventie_europeana_animale_companie.php 19 septembrie 2016.
European Convention for the Protection of Pet Animals Strasbourg, 13.XI.1987
https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168007a67d
19 septembrie 2016.
European Convention for the protection of animals for slaughter Starsbourg, 10.05.1979
http://www.ansvsa.ro/documente/2%20European_Convention-
the_protection_of_animals_for_slaughter_215ro.pdf 19 septembrie 2016.
Regulamentul (UE) n.576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind
circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/IT/TXT/?uri=CELEX%3A32013R0576 19 septembrie 2016.
Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă
http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale
%202008/Legislatie/31998L0058.PDF 16.5.2003, p. 1)  19 septembrie 2016.
 Acte normative interne

Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218

din 16.01.2009, în Monitorul Oficial nr. 3-6 din 16.01.2009, în vigoare
din 31.05.2009;
Legea nr.439 din 27.04.1995 regnului animal, în Monitorul Oficial
nr. 62-63 din 09.11.1995;
Legea nr.221 din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară,
în Monitorul Oficial nr.51-54 din 14.03.2008;
Legea nr.231 din 20.07.2006 privind identificarea şi înregistrarea
animalelor, în Monitorul Oficial nr. 126-130 din 11.08.2006.   
 Extras din CODUL CONTRAVENŢIONAL AL
REPUBLICII MOLDOVA nr. 218 din  24.10.2008, în
Monitorul Oficial nr. 3-6 din 16.01.2009.Data intrării în vigoare:
31.05.2009

Articolul 158. Încălcarea regulilor de întreţinere a câinilor, pisicilor şi altor

animale

(1) Încălcarea interdicţiilor sau a regulilor de întreţinere a cîinilor, pisicilor şi altor

animale, aprobate prin decizie a autorităţii administraţiei publice locale,
    se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale
aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere.
   
(2) Plimbarea cîinilor sau altor animale în locuri publice contrar regulilor aprobate prin
decizie a autorităţii administraţiei publice locale
    se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
 Dreptul de proprietate asupra
terenurilor
Propagarea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Delimitarea suprafeţei terenului:
a) Subsolul – prelungirea naturală a solului, cu care face corp comun,
aparţine proprietarului solului. Nu se întinde până în centrul pământului,
ci este limitat de:
1. limitele stabilite în interes public - bogăţiile de orice natură a subsolului
(alin. 4 art. 127 Constit.)
2. dreptul asupra lucrărilor şi instalaţiilor subterane ce pot fi efectuate de
autorităţile publice în subsolul oricărei proprietăţi (limită materială a
dreptului proprietarului solului asupra subsolului).
 b) Spaţiul de deasupra terenului (proiecţia
verticală a dreptului de proprietate)

– nu se confundă cu spaţiul aerian (alin. 4 art. 127 Constituţie) al Republicii

Moldova - spaţiul aerian de deasupra teritoriului Republicii Moldova, art. 3 din
Legea nr.1237 din 09.07.1997 aviaţiei civile, în Monitorul Oficial nr. 69-70 din
23.10.1997;
Dreptul de proprietate asupra spaţului aerian de deasupra terenului cuprinde
volumul delimitat de suprafaţa solului şi de limita inferioară a spaţiului aerian.
Art. 2. din Legea nr.143 din 21.06.2012 privind controlul spaţiului aerian în
Monitorul Oficial nr. 155-159 din 27.07.2012
Spaţiul aerian al Republicii Moldova reprezintă coloana de aer situată
deasupra teritoriului său, pînă la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic,
asupra căreia Republica Moldova îşi exercită drepturile sale suverane conform
normelor dreptului internaţional.
 V. Regimul juridic al bunurilor domeniul
privat

Bunurile domeniului privat aparţin persoanelor fizice,

juridice, statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale asupra cărora titularul exercită atributele
dreptului de proprietate (posesiunea, folosinţa şi
dispoziţia) în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere şi
interes propriu, în condiţiile legii.
Concluzia: art. 471 Cc instituie prezumţia că bunurile fac
parte din domeniul privat, dacă prin lege sau în modul
stabilit de lege nu sunt trecute în domeniul public.
Titularii dreptului de proprietate asupra
bunurilor domeniului privat

1.Persoanele:
 fizice şi
 juridice;
2. Statul şi
3. Unităţile administrativ-
teritoriale.
Regimul juridic al bunurilor domeniului
privat

Bunurile domeniului privat:

a) se află în circuitul civil;
b) sunt prescriptibile;
c) sunt sesizabile.
 a) Bunurile domeniului privat se află în circuitul civil
Acestea fac obiectul oricărui act juridic civil.
Regula generală:
- toate bunurile pot circula liber (art. 457 Cc).

Excepţie:

-bunurile circulaţia cărora este limitată sau interzisă prin lege (art. 457 Cc).
Bunurile limitate în circuit – pot fi dobândite, deţinute, folosite sau
înstrăinate în condiţiile legii.
Restricţiile de circuit se pot referi la:
a) subiectele ce pot dobândi şi înstrăina aceste bunuri: art. 7 din Legea nr.
130 din 08.06.2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie
civilă (în continuare – Legea nr. 130/2012);
b) condiţiile de încheiere a actelor juridice: art. 9 din Legea nr. 1530
din 22.06.1993 privind ocrotirea monumentelor (în continuare – Legea
nr.1530/1993).
Bunurile circuitul cărora este interzis prin lege:
-art. 127 alin. 4 Constituţie şi art. 471 alin. 3 Cc.
 Extras din Legea nr. 130/2012
Articolul 7. Condiţiile de acordare a permisului de procurare a armelor letale şi neletale supuse autorizării şi, după caz, a
permisului de armă
(1) Permisul de procurare a armelor letale şi neletale supuse autorizării şi, după caz, permisul de armă se acordă persoanelor
prevăzute la art. 8 alin. (1) dacă nu se află în una din situaţiile specificate la alin. (2) din prezentul articol şi întrunesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vîrsta de 21 de ani;
b) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică de mînuire a armei de foc, organizat de o persoană juridică acreditată în
domeniu, în condiţiile legii, cu excepţia personalului atestat din cadrul autorităţilor administraţiei publice care au competenţe
în domeniul apărării naţionale, securităţii statului şi al ordinii publice;
c) dispun de condiţii pentru asigurarea securităţii şi integrităţii armelor şi a muniţiilor;
d) sînt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru a deţine şi a folosi arme şi muniţii;
e) au calitatea impusă de lege, atestată prin documente prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, în funcţie de destinaţia
armelor.
(2) Permisele prevăzute la alin. (1) nu se acordă persoanelor care se află în una din următoarele situaţii:
f) sînt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvîrşite cu intenţie, potrivit legislaţiei în vigoare;
g) au antecedente penale;
h) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale ori a armelor
neletale supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura de anulare s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute
la art. 8 alin. (2);
i) au pierdut sau li s-au sustras, în împrejurări imputabile lor, armele letale sau neletale supuse autorizării;
j) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă pentru infracţiuni comise cu intenţie, cu folosirea armelor sau a
muniţiilor, a substanţelor şi materialelor explozive sau toxice, precum şi a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor;
k) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă la pedeapsă de privaţiune de libertate pentru infracţiuni grave,
deosebit de grave şi excepţional de grave comise cu intenţie;
l) prezintă pericol pentru ordinea publică, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor şi se află la evidenţă specială în organele
de poliţie.
 Extras din Legea nr. 1530/1993

Art. 9. – (1) Monumentele ce sînt în proprietate

privată pot fi vîndute, donate sau înstrăinate cu
notificarea obligatorie a organelor de stat pentru
ocrotirea monumentelor. La cumpărarea-vînzarea
monumentelor, statul are dreptul de preemţiune.
(2) Tranzacţiile în privinţa monumentelor încheiate
cu încălcarea prevederilor stabilite la alineatul
(1) se consideră nule şi atrag după sine
răspunderea prevăzută de Codul civil.
 Bunurile domeniului privat sunt:
Prescriptibile:
– titularul îşi poate apăra dreptul încălcat prin intentarea unei acţiuni în instanţa
de judecată în decursul termenului de prescripție;
- pot fi dobândite în proprietate prin uzucapiune (prescripţia achizitivă).

Sesizabile – pot fi urmărite de către creditori.

Excepţie:
 art. 89 din Codul de executare al Republicii Moldova, stabileşte care bunuri ale
persoanelor fizice nu pot fi urmărite.
A se vedea: Tatiana Tabuncic, Analiza critică a prevederilor art. 89 din Codul de
executare al Republicii Moldova și propunerile de de lege ferenda // Culegere de
comunicări la Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională „Integrare
prin cercetare şi inovare” 28-29 septembrie 2017, Chişinău, CEP USM, 2018.
 Art. 89 din Codul de executare nr. 443
din  24.12.2004, în Monitorul Oficial nr. 214-220 din 05.11.2010, în redacția LP132 din 07.10.21, MO249-
253/15.10.21 art.295; în vigoare 15.10.21]
Articolul 89. Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite
(1) Nu pot fi urmărite următoarele bunuri ale debitorului persoană fizică:
a) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, care sunt indispensabile traiului debitorului persoană fizică și al
membrilor familiei lui, destinate întreținerii unui mod de trai rezonabil, cu condiția ca valoarea fiecăruia dintre aceste bunuri să
nu depășească 2000 de lei;
b) bunurile copiilor debitorului;
c) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii familiei lui;
d) produsele alimentare necesare debitorului și familiei lui timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura,
animalele destinate producției de alimente pentru subzistență și hrana necesară pentru aceste animale;
e) inventarul agricol, inclusiv animalele nedestinate producției de alimente folosite pentru lucrările agricole sau casnice, hrana
pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, dacă debitorul se ocupă cu agricultura, în măsura necesară
continuării lucrărilor în agricultură;
f) combustibilul, inclusiv cărbunele și lemnele, necesar debitorului și membrilor familiei lui pentru prepararea bucatelor şi
încălzirea locuinţei, calculat pentru 3 luni de iarnă;
g) obiectele de cult religios, portretele de familie, verighetele sau alte obiecte care au o valoare sentimentală sau personală, cu
excepția bijuteriilor sau altor obiecte de lux;
h) obiectele necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei sau ocupației;
i) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele indispensabile persoanelor cu dizabilități și cele
destinate îngrijirii bolnavilor;
j) autovehiculul care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie, dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului
și membrilor familiei lui;
k) bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul are stabilit domiciliul, cu condiția ca debitorul și soţul/soţia, copilul
minor, inclusiv cel adoptat, sau persoana aflată la întreţinerea debitorului să nu aibă o altă locuință  în proprietate sau în
folosință, iar valoarea prevăzută în documentele executorii conform cărora este sechestrat să nu depășească 12 salarii medii pe
economie, măsurile asigurătorii asupra bunului menținându-se pe durata executării, fără a afecta dreptul de posesie și folosință
al debitorului;
l) animalele de companie, cu excepția celor crescute în scopuri comerciale;
m) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.
 Art. 89 din Codul de executare nr. 443
din  24.12.2004, în Monitorul Oficial nr. 214-220 din 05.11.2010 în redacția veche

 Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite 

    Nu pot fi urmărite: 
    1) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană fizică şi al membrilor lui de familie: 
    a) îmbrăcămintea, pentru fiecare persoană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de iarnă şi unul de vară
(pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru femei), o pălărie şi o căciulă de iarnă,
două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă îmbrăcăminte întrebuinţată timp îndelungat şi care nu are
valoare; 
    b) încălţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale preţioase, precum şi a
obiectelor care au valoare artistică; 
    c) toate bunurile copiilor; 
    d) mobila: cîte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie; 
    e) icoanele şi portretele de familie, verighetele; 
    f) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii lui de familie; 
    g) obiectele (inclusiv manualele şi cărţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei; 
    h) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele necesare persoanelor cu dizabilităţi şi
bolnavilor, destinate îngrijirii lor; 
    i) produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor lui de familie pe 3 luni; 
    j) combustibilul necesar în prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în perioada rece a anului; 
    2) seminţele de culturi agricole pentru însămînţare şi sădire, în limitele necesare uzului personal al debitorului şi
familiei sale, cînd acestea aparţin unui debitor persoană fizică, a cărui activitate nu ţine de producerea sau
comercializarea acestora; 
       3) nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, necesar pînă la strînsul nutreţurilor noi sau pînă la scoaterea
vitelor la păşunat, după caz; 
       5) bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; 
    6) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite. 
Alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.
Totodată, Codul prevede și veniturile care nu pot fi urmărite, respectiv ridicate:
sumele plătite în legătură cu deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu angajarea
sau cu trimiterea la muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de
deplasări frecvente;
indemnizaţiile plătite mamelor cu mulţi copii sau mamelor singure;
pensiile de întreţinere;
indemnizaţia unică acordată la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară acordată pentru
creşterea copilului pînă la vârsta de 3 ani;
indemnizaţiile de deces şi de ajutor de deces;
sporurile pentru muncă în condiţii grele sau vătămătoare;
indemnizaţiile de eliberare din serviciu;
indemnizaţiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
pensia de urmaş stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului) pentru copii;
compensaţiile nominative;
alocaţiile sociale de stat;
partea pensiei în mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, cu
excepţia cazurilor de încasare a pensiei de întreţinere.
 
 VI. Regimul juridic al bunurilor
domeniului public

Art.471 Cc:
- sunt de domeniul public bunurile:
1. incluse prin lege la această
categorie;
2. care prin natura lor sunt de uz
sau de interes public.
 Sunt incluse de lege la domeniul public bunurile
enumerate la:
 Art. 127 alin. 4 din Constituţia Republicii Moldova;
 Art. 471 alin. 3 din Codul Civil;
 Art. 55, 56 din Codul Funciar nr. 828 din  25.12.1991, în Monitorul Oficial
nr.107 din 04.09.2001;
 Art. 6 din Codul Subsolului nr. 3 din 02.02.2009, în Monitorul Oficial nr. 75-77
din 17.04.2009, data intrării în vigoare: 17.07.2009 ;
 Art. 4 alin. 3 din Legea apelor nr. 272 din  23.12.2011, în Monitorul Oficial nr.
81 din 26.04.2012, data intrării în vigoare: 26.10.2013;
 Art. 6 din Codul Silvic nr. 887 din  21.06.1996, în Monitorul Oficial nr. 4-5 din
 16.01.1997, data intrării în vigoare: 16.01.1997;
 Legea nr. 322 din 18.07.2003 cu privire la declararea complexului "Combinatul
de Vinuri  "Cricova" - S.A.“ drept  obiect al patrimoniului cultural- naţional al
Republicii Moldova, în Monitorul Oficial nr. 191 din 05.09.2003.
 Fac parte din domeniul public bunurile:

de uz public: de interes public (alin. 2 art. 471 Cc) –

bunurile care prin natura lor au
– bunurile care prin
destinaţia de a fi folosite sau exploatate
natura lor au o în cazul unui serviciu public, în
folosinţă generală şi activităţi ce interesează întreaga
sunt accesibile tuturor societate, fără a exista acces la folosirea
membrilor societăţii. lor concretă şi nemijlocită de o persoană
Exemplu: sau mai multe persoane.

pieţele, podurile, Exemplu: căile ferate, clădirile şcolilor,

fântânile, parcurile spitalelor, cu excepţia celor private,
teatrele, muzeele de stat, bibliotecile de
publice, cimitirele
stat, cazărmile etc.
etc.
 Caracterele juridice ale bunurilor
domeniului public
(alin. 4 art. 471 Cc):

1. Inalienabile;
2. Imprescriptibile;
3. Insesizabile.
 Caracterul inalienabil

Sunt excluse din circuitul civil.

Actele juridice civile care are ca obiect

aceste bunuri sunt lovite de nulitate
absolută.

Ele nu pot fi obiect al altor drepturi

reale.
 Imprescriptibile extinctiv şi achizitiv

Acţiunea în revendicarea bunului domeniului public

poate fi exercitată oricând, nu se stinge prin ne
intentarea ei într-un termen stabilit de lege;

Acţiunea în revendicare nu poate fi respinsă de pârât

prin invocarea dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune.
 Caracterul insesizabil

Bunurile domeniului public nu pot fi

urmărite în baza pretenţiilor creditorilor,
creanţele care vor putea fi satisfăcuţe din
contul bunurilor domeniului privat ale
statului sau UAT.