Cartea de față își propune să ofere o sinteză a principalelor perspective teoretice utilizate în asistența socială, urmând dezvoltarea teoretică din științele socio-umane – în special psihologia și sociologia – din care au fost preluate,... more
Cartea de față își propune să ofere o sinteză a principalelor perspective teoretice utilizate în asistența socială, urmând dezvoltarea teoretică din științele socio-umane – în special psihologia și sociologia – din care au fost preluate, și scoțând în evidență specificul lor și modul în care au fost adaptate domeniului asistențial, la acestea adăugându-se modelele teoretice și metodologice dezvoltate în cadrul asistenței sociale. Lucrarea este structurată în opt capitole, fiecare – în afara primului capitol, care oferă o introducere în dezbaterea referitoare la teorie, în general, respectiv la dezvoltarea teoretică în asistența socială, în particular – tratând perspective teoretice distincte: perspectivele psihodinamice și tradiția psihanalitică, behaviorismul, perspectivele și modelele sistemice, perspectivele radicale și critice, perspectiva umanistă, perspectiva constructivistă, perspectivele privind asistența socială individualizată (modelele casework). În cadrul fiecăreia dintre aceste perspective sunt prezentate diferite teorii și modele, semnificative atât pentru paradigma în care se încadrează, cât și pentru relevanța lor în asistența socială. Cartea are primordial o vocație pedagogică, ea fiind de altfel rezultatul activității didactice realizate și remodelate pe parcursul mai multor ani. De aceea, ea se adresează în special studenților de la asistență socială, dar și studenților și masteranzilor din alte domenii înrudite, interesați de problematica asistenței sociale. De asemenea, cartea poate fi un ghid util pentru practicienii din domeniu, pentru cercetători, dar și pentru orice alte persoane interesate nu doar de sprijinul semenilor, ci și de un cadru științific pentru această activitate.
Research Interests:
Cartea „Sociologia comunicării" îşi propune să abordeze problematica largă a comunicării dintr-o perspectivă sociologică. Într-o perioadă istorică în care întreaga realitate socială este marcată de „comunicare” şi în care, într-adevăr, a... more
Cartea „Sociologia comunicării" îşi propune să abordeze problematica largă a comunicării dintr-o perspectivă sociologică. Într-o perioadă istorică în care întreaga realitate socială este marcată de „comunicare” şi în care, într-adevăr, a devenit axiomatic faptul că „totul comunică”, analizele riguroase ale comunicării şi ale rolului său în viaţa socială, urmând cadrele metodologice ştiinţifice, sunt necesare şi binevenite. Un astfel de demers îşi propune şi această carte: analiza comunicării prin perspectiva ştiinţifică deschisă de sociologie şi de alte științe denumite generic „ale comunicării”. Astfel, vor fi abordate şi analizate în acest cadru sociologic conceptele de bază din domeniu, structura şi elementele comunicării, formele şi tipurile comunicării, principalele modele teoretice dezvoltate de-a lungul timpului, rezultatele cercetărilor empirice care au schimbat optica specialiştilor în comunicare la anumite momente din timp, principalele preocupări care au structurat domeniul încă de la începuturile sale şi până în prezent.
Din cuprins: structura și elementele procesului de comunicare; comunicarea verbală; comunicarea non-verbală; „axiomele" comunicării; comunicarea interpersonală; comunicarea în grupuri și organizații; comunicarea de masă; efectele și influența mass media; funcțiile și disfuncțiile mass media; comunicarea publică; comunicarea publicitară; influențarea ca fenomen fundamental al comunicării; propaganda; persuasiunea; tehnici de persuasiune; manipularea; tehnici de manipulare.
Din cuprins: structura și elementele procesului de comunicare; comunicarea verbală; comunicarea non-verbală; „axiomele" comunicării; comunicarea interpersonală; comunicarea în grupuri și organizații; comunicarea de masă; efectele și influența mass media; funcțiile și disfuncțiile mass media; comunicarea publică; comunicarea publicitară; influențarea ca fenomen fundamental al comunicării; propaganda; persuasiunea; tehnici de persuasiune; manipularea; tehnici de manipulare.
Research Interests:
In diesem Buch wird die soziale Praxis der Geschlechtsangleichung (doing transgender) innerhalb von Arbeits- und Machtbeziehungen untersucht. Die Untersuchung widmet sich nicht nur dem Einfluss von Transsexualität auf berufliche Karrieren... more
In diesem Buch wird die soziale Praxis der Geschlechtsangleichung (doing transgender) innerhalb von Arbeits- und Machtbeziehungen untersucht. Die Untersuchung widmet sich nicht nur dem Einfluss von Transsexualität auf berufliche Karrieren und Machtpositionen im engeren Sinne, sondern auch, wie Transsexualität auf der Ebene sozialen Handelns und der Interaktion, der Identität und des Körpers inklusive der emotionalen Ebene verarbeitet wird (gender display).
Dabei wird in zwei Schritten vorgegangen: Im ersten Teil wird ein theoretisches Grundgerüst erarbeitet, das macht- und handlungstheoretische Aspekte, aber auch Dimensionen der kulturellen Codierung von Geschlecht sowie eine Betrachtung der Transsexualität als Geschlechterprozess umfasst. Im zweiten Schritt wird eine empirische Untersuchung vorgestellt, in der spezifische Konstellationen identifiziert werden, die nicht oder nicht ohne weiteres den bisherigen soziologischen Studien entsprechen. Der innovative Ansatz wird durch die methodologische 'Triangulation' deutlich gemacht und durch die Auswertung der Daten untermauert.
Dabei wird in zwei Schritten vorgegangen: Im ersten Teil wird ein theoretisches Grundgerüst erarbeitet, das macht- und handlungstheoretische Aspekte, aber auch Dimensionen der kulturellen Codierung von Geschlecht sowie eine Betrachtung der Transsexualität als Geschlechterprozess umfasst. Im zweiten Schritt wird eine empirische Untersuchung vorgestellt, in der spezifische Konstellationen identifiziert werden, die nicht oder nicht ohne weiteres den bisherigen soziologischen Studien entsprechen. Der innovative Ansatz wird durch die methodologische 'Triangulation' deutlich gemacht und durch die Auswertung der Daten untermauert.
Research Interests:
This book addresses the relationships and links between mass media and political conflicts. The empirical research presented in the book attempted to find out if there are any significant differences between the modalities of media... more
This book addresses the relationships and links between mass media and political conflicts. The empirical research presented in the book attempted to find out if there are any significant differences between the modalities of media coverage of conflicts, both regarding their neutrality and partisanship, and the use of standard wordings and construction of stereotypes, biases, and representations which, by their sometimes-obsessive resumption, could contribute to set up the image of a certain reality, more or less appropriate to the true one. I have chosen to “contextualize” the general approach into a particular one by the sociological analysis of media coverage of political and military conflicts which took place on the former Yugoslavia territory between 1991-1995 and 1999. The research was methodologically based on the content analysis of media discourses, combining quantitative analysis with the more sophisticated qualitative techniques for studying messages content. The sample included 12 international and national publications, among which six Western newspapers (New York Times, International Herald Tribune, Le Monde, The Guardian, Frankfurter Allgemeine Zeitung and Süddeutsche Zeitung), four Serbian (Politika, Borba, Vecernije Novosti and Politika Ekspres), one Croatian (Globus) and one Romanian (Adevarul). Besides these printed publications, I also added to my research the public British television, BBC, analysed in connection to the 1999 Kosovo conflict. The findings of the analysis emphasized the significant differences between the media representations of the same events and allowed to point out the subtle mechanisms through which mass media construct images, stereotypes, biases regarding the entities implied in the conflict. Thus, I could determine and analyse the labelling in terms of “legitimate” aspirations of liberty, independence, dignity, “the good ones” and “the bad ones”, but also in terms of nationalism, fundamentalism, chauvinism, racism, paranoia, destruction, genocide, ethnic cleansing, ethnic exode, etc., as well as the possibilities of manipulation through mythologies, beliefs, or “primordial” qualities. All these journalistic practices and the comparisons between the different media are discussed in detail in the book. Beyond the relevance and utility of the research results presented and examined, this book leaves open the perspective of further analyses of media coverage of other contemporary conflicts, following a similar model.