REVISTA DE ISTORIE „VASILE CONTA” TÂRGU-NEAMȚ Historical Magazine„Vasile Conta”, Târgu-Neamț Revue Historique „Vasile Conta” Târgu-Neamț Volumul V, nr. 2, decembrie 2023 Volume V, issue 2, december 2023 Volume V, no. 2, décembre 2023 Iași Editura PIM, 2023 1 DOUĂ CATAGRAFII ALE MĂNĂSTIRII BISERICANI DIN 1839 ȘI 1841 * TWO CATAGRAPHS OF THE BISERICANI MONASTERY FROM 1839 AND 1841 * DEUX CATAGRAPHES DU MONASTÈRE DE BISERICANI DE 1839 ET 1841 Costin CLIT1 Rezumat: Situată în comuna Viișoara din județul Neamț, la doi kilometri de satul Scăricica, unde accesul se realizează pe un drum cu serpentine, de o frumuseție impresionantă, la o atitudine de 650 m, Mănăstirea Bisericani a fost ridicată din lemn de ieromonahul Iosif în prima jumătate a secolului al XV-lea pe locurile unde au viețuit numeroși schimnici, realitate demonstrată de toponimia locală: Muntele lui Simion, Muntele Averchie, Muntele lui Metodie, Muntele lui Varvara, Muntele Pir, Muntele Grecu și Muntele Chiriac (din secolul al XVII-lea). Construită din zid de Ștefăniță voievod (1517-1527), finalizată de Petru Rareș, cu zidul exterior, clisiarnița, pridvorul și trapezăria ridicate de Dumitru Buhuș la 1626-1632 și reparată la 1786, cu un destin nefericit după secularizare, Mănăstirea Bisericani a stat în atenția istoricilor. Publicăm două documente inedite din care cercetătorul poate constata situația bunurilor materiale și spirituale din biserica mănăstirii la 1839 și numele viețuitorilor de la 1841. Cuvinte cheie: Mănăstirea Bisericani, ținutul Neamț, secolul al XV-lea, monahi, danii, argintării, veșminte preoțești, cărți bisericești, unelte de muncă, vite. * Abstract: Located in the commune of Viișoara in Neamț County, two kilometers from the village of Scaricica, where the access is via a serpentine road, of impressive beauty, at an altitude of 650 m, the Bisericani Monastery was built of wood by the hieromonk Iosif in the first half of the 15th century on the places where many schimnics lived, a reality demonstrated by the local toponymy: Mount Simion, Mount Averchie, Mount Methodie, Mount Varvara, Mount Pir, Mount Grecu and Mount Chiriac (from the 17th century th). Built of brick by Ștefăniță voivod (1517-1527), completed by Petru Rareș, with the outer wall, the church, the porch and the refectory erected by Dumitru Buhuș in 16261632 and repaired in 1786, with an unfortunate fate after secularization, the Biserani Monastery was to the attention of historians. We are publishing two original documents from which the researcher can determine the situation of the material and spiritual goods in the monastery church in 1839 and the names of the residents from 1841. Key words: Bisericani Monastery, Neamt land, 15th century, monks, Danes, silversmiths, priestly vestments, church books, work tools, cattle. * Profesor de istore la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, istoric și editor de documente. costinclit@yahoo.com 1 141 Resume: Situé dans la commune de Viișoara dans le département de Neamț, à deux kilomètres du village de Scaricica, où l'accès se fait par une route sinueuse, d'une beauté impressionnante, à 650 m d'altitude, le monastère de Bisericani a été construit en bois par le hiéromoine. Iosif dans la première moitié du XVe siècle sur les lieux où vivaient de nombreux schimniques, réalité démontrée par la toponymie locale : mont Simion, mont Averchie, mont Méthode, mont Varvara, mont Pir, mont Grecu et mont Chiriac (du XVIIe siècle ème). Construit en brique par le voïvode Ștefăniță (1517-1527), complété par Petru Rareș, avec le mur extérieur, l'église, le porche et le réfectoire érigés par Dumitru Buhuș en 1626-1632 et réparés en 1786, avec un sort malheureux après la sécularisation, le monastère de Biserani a retenu l'attention des historiens. Nous publions deux documents originaux à partir desquels le chercheur peut déterminer la situation des biens matériels et spirituels dans l'église du monastère en 1839 et les noms des habitants à partir de 1841. Mots clés: Monastère de Bisericani, pays de Neamt, XVe siècle, moines, Danois, orfèvres, vêtements sacerdotaux, livres paroissiaux, outils de travail, bétail. Tradiția indică întemeierea schitului Bisericani de către cuviosul Iosif Sebastian cu metania la Mănăstirea Bistrița după revenirea din pustiul Iordanului în timpul lui Ștefan cel Mare2. Ieromonahul Iosif începe zidirea bisericii de lemn și îi așează temeliile în prima jumătate a secolului al XV-lea3, după care Ștefăniță Vodă „îndemnându-se de răvnă d[u]mnezeiască, au zidit biserica și au isprăvit-o de zidit, și au dat multă bogăție starețului Iosif, ca să o împodobească cu cărți și cu veșminte, și cu de toate ceale trebuincioase mănăstirii”4. Radu Mihnea întărește la 14 martie 1618 rugătorilor de la Mănăstirea Bisericani, zidită „de Ștefan voevod cel Bătrân și de Petru voevod”, locul de la gura Scărișoarei, „până la obârșie, pe amândouă părțile din munte până în munte”, apoi satul Troița pe Cracău, cu două vaduri de moară pe Cracău, dania lui Ștefan Tomșa, iar un vad de moară a lui Ieremia Movilă, jumătate din jumătatea satului Orbic, poienile Biserica lui Iov, Cârnul și Bicazul și altele5. Inscripția târzie din 1786, pe care nu se poate pune nici o bază, glăsuiește despre ctitorul lăcașului monahal care a fost la 7020 <1511 septembrie 1-1512 august 31> „Ștefan-Vodă sin 2 https://doxologia.ro/manastirea-bisericani-0 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, Direcția Patrimoniului Cultural Național. Biblioteca Monumentelor Istorice din România, 1974, p. 72. 4 N. Iorga, Studii și documente privitoare la istoria românilor, București, Atelierele grafice Socec & Comp., 1909, XVI, p. 235. 5 DIR, XVII, A. Moldova, vol. IV (1616-1620), București, Editura Academiei Populare Române, 1956, p. 240-242, nr. 305. 3 142 Bogdan-Vodă”6. Reproducem conținutul pisaniei: „Această sfântă biserică ce se prăznuiește Bunavestire fiind întâi zidită de Ștefan vodă sin Bogdan vodă din leat 7020 (1512) și fiind învechită și pornită spre răsipire s-au prefăcută din timilie de iznoavă cu agiutoriul și mila lui Dumnezeu prin osârdie și cheltuiala ctitorilor în zilele luminatului domnului nostru Costantin Dimitrie Moruzu voevoda prin silința și osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani. Let 1786 iunie 20”7. Biserica a fost finalizată de Petru Rareș8. Printre ctitorii unui turn și a bisericii principale este considerat și Dumitrașcu Buhuș, așa cum ne indică o pisanie recent valorizată: „† Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, smeritul rob al lui Dumnezeu, pan Dumitrașcu Buhuș și cneaghinea sa Ileana și pan Dumitrașco Șoldan și cneaghinea sa Safta au ridicat acest mormânt în numele Sfintei Vestiri a Domnului în zilele lui Moisă Voievod, în anul 7139 <1631> luna ... 1”9. Dumitru Buhuș ridică cu osârdia egumenului Partenie pe la 1626-1632 zidul exterior, clisiarnița, pridvorul și trapezăria10. La 1786, biserica „fiind învechită și pornită spre risipire, s-au prefăcut din temelie” de către egumenul Ioil11. În porunca domnului Ieremia Movilă din 13 iunie 1601 către fostul vornic Ciolpan este amintită jalba monahilor de la Bisericani împotriva celor de la Bistrița: „să mergi acolo și să scoți oile Bistrițenilor din hotarul Bisericanilor și să le strici stâna și să le spui să-și stăpânească fiecare locul său, după vechile hotare, pe unde le arată privilegiul de la Petru voevod cel Bătrân și de la Ștefan voevod, fiul lui Petru voevod”12. Simion Movilă volnicește la 6 februarie 1607 pe monahii „de la schitul lui Iosif, numit Bisericanii” să-și apere și stăpânească locul și „hotarul sfintei mănăstiri pretutindeni, pe unde este însemnat dinspre mănăstirea Bistrița, împrejurul sfântului schit”13. Atunci când îi întărește la 9 martie 1607 stăpânirea asupra morii din Averești, pe Cracău, ocolul târgului Piatra, Simion Movilă menționează hramul „sfintei blagoveștenii a Născătoarei de Dumnezeu și biserică zidită de Ștefan voevod și de Petru voevod”14, formulă reluată și de Constantin Movilă la 23 iunie 160815. C. Stoide, Contribuții la istoricul mănăstirei Bisericani, în „Arhiva”. Organul Societății IstoricoFilologice din Iași, XLII, 1935, p. 147. 7 Vitalie Josanu, Pisanie inedită la Mănăstirea Bisericani, în „Buletin informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei”, I, Mănăstirea Secu, 2014, p. 71 8 Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 72. 9 Vitalie Josanu, op. cit., p. 70. 10 Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 72. 11 Ibidem, p. 72. 12 DIR, XVII, A. Moldova, vol. I (1601-1605), București, Editura Academiei Populare Române, 1952, p. 13-14, nr. 19. 13 DIR, XVII, A. Moldova, vol. II (1606-1610), București, Editura Academiei Populare Române, 1953, p. 85, nr. 100. 14 Ibidem, p. 91-92, nr. 109. 15 Ibidem, p. 160, nr. 206. 6 143 Dumitra, împreună cu fata ei, Cârstina, jupâneasa paharnicului Samoil din Porcești, dăruiesc anterior datei de 23 noiembrie 1611 „înaintea morții lor” o parte din satul Orbic, cu moară și heleșteu în Orbic, altă moară în Bistrița, o vie la Bacău și partea lor de vite „și s-au făcut ctitoré” la mănăstirea Bisericani, danie întărită și de Constantin Movilă la 23 noiembrie 161116. Pentru a deveni ctitori, Gligorie și Ioana din Popcești făgăduiesc întreaga avere mănăstirii Bisericani la 17 iulie 1612: livezile din pădurea Prisaca lui Gligorie, o curătură, vitele și stupii ce vor rămâne după moartea lui Gligorie17. Din prima domnie a lui Ștefan Tomșa se păstrează mai multe acte de întărire, cum ar fi cele din 5 februarie 1612 (pe o jumătate din jumătatea satului Orbic, dania lui Ciolpan sulițaș); din 6 februarie 1612 (partea de ocină, cu iaz și mori în Orbic, moara de pe Bistrița, viile de la Bacău „și cu schitul lui Ciolpan”, dania Dumitrei și Cârstinei)18; din 16 iunie 1612 (pe satul Troița de pe Cracău și pe ocina și moara de pe Cracău, lângă satul Averești, pe locul domnesc al târgului Piatra)19; la 27 aprilie 1612 îl dă rămas pe Ion din Rupturi pentru partea Dumitrie și Cârstinei20. Ștefan Tomșa miluește mănăstirea Bisericani la 6 aprilie 1615 cu satul Troița, pe Cracău, ținutul Neamț, cu vad de moară în Cracău. Numele domnului, doamnei, fiilor și a părinților urma să fie scris „în sfântul marele pomelnic”21. Dania amintită va fi reîntărită de Alexandru Movilă la 13 iunie 161622, Radu Mihnea la 9 august 1616 (și pe Averești)23, la 13 iulie 161724. La 20 iulie <1617-1618> mănăstirea Bisericani era „pustie, fără sate”, realitate ce-l determină pe Radu Mihnea să o miluiască cu satul Popceștii, domnesc, din ocolul Târgului Neamț25. Pe lângă numeroasele documente publicate, au fost introduce în circuitul științific pomelnicele mănăstirii Bisericani26, pisaniile27, cadranul solar28. Nu ne-am DIR, XVII, A. Moldova, vol. III (1611-1615), București, Editura Academiei Populare Române, 1954, p. 38-39, nr. 61-62. 17 Ibidem, p. 93-94, nr. 151. 18 Ibidem, p. 61, nr. 98. 19 Ibidem, p. 90-92, nr. 147 și 149. 20 Ibidem, p. 80, nr. 131. 21 Ibidem, p. 211-213, nr. 311. 22 DIR, XVII, A. Moldova, vol. IV, p. 8-9, nr. 14. 23 Ibidem, p. 17-18, nr. 25-26. 24 Ibidem, p. 193-194, nr. 239. 25 Ibidem, p. 196-197, nr. 243. 26 Gh. Ghibănescu, Două pomelnice vechi, în „Arhiva”, II, 1890-1891, p. 115-124; Idem, Pomelnicul Bisericanilor din 7<1>69 mai (1661), în Uricariul, XXIII, Iași, 1895, p. 309-375, nr. 108; N. Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, București, XVI, 1909, p. 231-249 (Pomelnicul românesc al mănăstirii Bisericani); Elena Lința, Pomelnicul mănăstirii Bisericani, în „Romanoslavica”, XIV, 1967, p. ; Mihai-Bogdan Atanasiu, Mihai Bârza, Pomelnicul Bisericanilor scris la mănăstirea Putna, în „Analele Putnei”, V, 2009, 2, p. 121-306. 27 Vitalie Josanu, Pisanie inedită la Mănăstirea Bisericani, p. 69-71. 16 144 propus un istoric al Mănăstirii, ci doar o scurtă incursiune și publicarea celor două catagrafii, care pot fi utilizate cu folos de cercetători la întregirea demersului istoric despre lăcașul monahal pus în discuție. DOCUMENTE 1. 1839 mart(ie) 1 Catagrafie de toată zestre Sf(i)n(tei) Mon(astiri) Bisăricanii de lucrurile atât bisericești din lăuntru cum și de afară mișcătoare și nemișcătoare ce s-au catagrafieat acum, cari mai în gios să arată. No 17 1 1 2 2 2 1 1 2 2 6 2 2 1 2 2 4 1 5 6 30 29 2 3 Argintării Cruci fericate cu argint, din care trei sânt mici de pus la piept, și numai una cu scaunul de alamă. Una cruce mare ca de doaă ocă sade de argint cu flori în toati colțurile suflate cu aur, afierosită de duh(o)v(nicul) Mitrofan Un chivoțăl mic pe Sf(â)n(tul) Pristol de argint Potire de argint, din care unul este poliit cu aur Discosă de argint, unul cu scaun și unul cu piciorușă Zvezde de argint Una icoană Maica Domnului ferecată cu argint Una icoană Sf(â)n(tul) Gheorghi ferecată cu feldeș și cu pietri înpregiur Copii de fier Cadelniță de argint Candele de argint, însă patru mari și doaă mici Candile de mademu Linguriț(e) de argint Una colastră de argint cu osăbită tăbliță, în fundul ei chipul Botezul Mântuitoriului poliit cu aur Discosă de argint cu scaune pentru litie, și iarăș unul cu tăblița în fund poleat cu aur tij de la duuh(o)v(nicul) Mitrofan Păhăruță de argint Părechi paftale di argint, din care doaă sânt poleite cu aur Pomăzuitori de argint P(i)etri de topazuri mari, albi, ferecate cu argint sârmă Pietri verzi în patru colțuri mari Aceste au fost la niște engolpioani P(i)etri verzi tij mai mici P(i)etri roși(i) mici gronete și rubinuri Lucruri de alamă Sfeșnice de alamă pentru vohod prifăcute din patru mici vechi Policandri de alamă, însă doaă în biserică și unul la trapeză 28 Idem, Cadranul solar de la Mănăstirea Bisericani, județul Neamț, în „Buletin informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei”, Piatra Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2018, IV, p. 39-41. 145 2 2 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 5 4 1 1 3 4 6 1 1 4 7 2 4 4 2 4 4 5 3 4 6 1 3 1 1 3 Părechi paftale de alamă vechi Cățui de alamă Ibricel de alamă Cadelniță de alamă Sfeșnice de alamă mici Colivetre de aramă Una tigae de aramă, pentru foc Una tochiță de fier Sfeșnicu de fier cu 12 fofez(e) dintr-o parte pân(ă) întru alta, cu făclii de lemn zugrăvite Veșmintele preuțăști Felon nou de ștof(ă) galbăn cu porumbi Epetrahir tij de această materie Una părechi naracliță tij Feloane noaă de adamască albastră Epetrahiri tij Felon de ștofă rupt Felon de adamască roșu Feloani de cit vechi Stihari preuțăști de adamască cu flori albastră și galbenă cu flori Stihari preuțăști, însă doaă de adamască, un ghermesit și trei de cit Un epetrahir din aclaz cu chipuri cusute și cu 24 bunghi de argint Un epetrahir de ștof(ă) mai vechi Epetrahire de ștofiță Epitrahire vechi Nebedelniță Stihare diiaconești, însă unul de ștofiță cu crăciță albă, unul de catife roșie și doaă de adamască roșie Stihari tij diiaconești, unul de ștof(ă) cu aorariul lui Aorare de ștofiță noaă Aorare mai vechi Poiasuri noaă de încis și șâreturile lor Părechi naracliță noaă de adamască Dvere de materii, însă una cu chipuri cusute Poale de icoane de cit Rânduri procoveță Un procoveț pentru artos29 Poale pentru analoghion Aer nou Un prapor Înbrăcămenți a S(fâ)n(tului) Pristol Artos = Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, și care servește la împărtășanie; https://dexonline.ro/definitie/artos 29 146 1 1 1 7 1 2 4 1 1 1 22 1 2 4 24 2 2 1 2 8 5 2 1 2 2 1 2 1 1 2 1 1 1 12 1 1 1 2 3 1 1 1 Una față de cit tij pe Sf(â)n(tul) Pristol Una perde mare de cit în pridvor Una mantie Prosoapi Covor de lână Po(r)treturi în biserică, însă unul Răstignire(a) Mântuitoriului, și unul chipul Preosfințitului Mitropolit Veniamin Lăzi brașovenești în biserică O cutie de alamă cu Sf(i)n(tele) Mo(a)știle Sf(â)n(tului) Theodor, cu mâna de argint Una cruciță de lemn în cutie O icoană cu doaă obloane Sf(â)n(ta) Troiță ferecată cu alamă în casăli igumenești Iconiță vechi, însă 20 pe mușăma și 2 pi lemn Învier(a) Mântuitoriului și Buna Vestire Cărțile bisericești Evanghelie ferecată cu argint peste tot Evanghelii mici vechi Leturghii Minie pe 12 luni Ohtoice Pendicostare Triod Străstiere Ceasloave de la Mitr(opolitul) Iacov Psaltirivechi și noaă Molitevnice moldovinești Molitvenic rusăsc și moldovinesc Prologuri Catavasieri Biblie de cele mari Pravile bisăricești, una mari, una mică Mărgărit Tesalonic Cărț(i) a Sf(â)n(tului) Theodor Studitul Carte a Sf(ântului) Ioan Scarariul Carte Diiata a Sf(ântului) Andrei celui nebun pentru H(risto)s Pateric Cărți Viețile Sf(i)n(ților) pe fiișticari lună Chiriacodromion a Apostulu(lu)i Chiriacodromion a Sf(â)n(tului) Evanghelist Carte a Sf(â)n(tului) Macarie Eghiptianului Panahiz(i) Cărți Chegrăgarii a Sf(â)n(tului) Avgustin Tom al 2 lea Sf(â)n(tului) Ifrim Sirul Carti Divanul lumii Carte Alfavita 147 1 1 1 1 1 120 1 4 1 6 1 9 2 3 2 2 1 2 3 4 3 3 1 3 1 1 19 6 2 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 3 1 3 1 Carte Crital Carte a lui Ravi Samoil Gramatică rusască și moldoveniască Geografie Carte Pomelnicul tuturor fericiților ctitori Bucăț(i) cărț(i) rusăști, sârbești și moldovenești Tipicon Herâle monastirii și toată pojâjiia casii Părechi chirostii, 2 lungi și 2 mai mici Frigari Topoară Tablă de fer pentru făcut oloi Sfredile mari și mici Linguri mari di rotării Chile Dălți Răzășă Teslă Cuțitoae Căzmale Cioflânguri pentru butuce, 2 bune, iar 2 stricate Cârcei Lanțuri, 1 pentru căruță lung și 2 mari pentru cărat butuci Lanț ingineresc cu țărușii lui Fherisei cu coadă Fheresău mare pentru butuci Bardă Săcere Here de înfierat vite Here de înferat vasă Clește budcărie Cusuturi de lucrat strae sau cojoace Dric de fer de săpat la pietrii Ștriaf de lucrat la strae cojocărești Fer de călcat strai Fier de ras tina Cociorve de fier pentru varniță Custură pentru stupi Custură pentru gialău Cerc de fier pentru buți Coasă Ciocan de coasă Cântari vechi Furcă de fier 148 4 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 5 5 2 4 4 21 10 10 10 3 2 1 2 1 25 2 4 3 4 1 5 2 1 1 10 2 4 Câți de fier Ilău30 de fier Părechi foi Crângu de râșniță Pânză de firisău Aceste(a) sânt în păduri la fhirisău Pânte de f(i)er la firisău Lingură de firisău la roată Clește Fier de pi roata ce mari Ciaun Clește micu Vătrar la pităria Țol de lână pentru .... Părechi foarfici de tuns oile Părechi cheptine pentru lână Ravile de răvilit câlți Saci de cânepă Buți mari de sprijinit pâinia Poloboace vechi tij Poloboace bune pentru curechi Poloboace mai mici vechi pentru sprijinit pâine Fășcuță31 și putinele mici Balerci de ștejar pentru vin Balerci pentru oțăt Poloboc pentru slatină Putin(i) pentru dohot Balercă pentru rachiu Putini mari și mici pentru brânză Ciuberi Căzi, 2 mari și 2 mici Buruence pentru vin și unul mic Cofe pentru apă Otgon pentru slobozit buți în pivniță Chie pentru pisat mălai Părechi hamuri câte doi cai, însă sânt foarte vechi Tij înnainti șăști Tij de un cal Covățî mari și mici pentru pâine și de spălat grâu Dimirlii Sâti Nicovală Putinei, bădâi, budâi, botorog, botică, şteang, chegorniţă, berbinţă, boşcă, bâlercuţă; vas de lemn pentru lapte; https://romanian.en-academic.com/42603/f%C4%83%C5%9Fcu%C5%A3%C4%83 30 31 149 2 2 2 1 3 1 1 1 3 3 12 1 2 1 1 1 13 19 1 1 1 2 4 4 5 4 2 4 3 19 1 1 2 1 2 1 12 16 Țoluri vechi Cară mari Cară mici Cotiugă Giuguri Bricică di doi cai legată cu fier Sanie de doi cai lucrată la sanește Dârmoi32 Așternuturile și alte lucruri a casii Mindire înpluti cu lână, vechi Macaturi de postav Perini postav de părete umpluti cu lână Laicer vechi Pâsle albe Salte înnplută cu lână Sân(t) vechi și rupte Ogheal vechi de cit Cumpănă de galbeni Farfurii adânci pentru bucate Talgire de farfurii Scatulcă33 fără șipuri cu 9 talgire, 4 cește și 4 castroane de tiniche Ibricel pentru cafe mare Căldare mare de stână Căldări de rachiu cu capacile și țăvile lor, însă vechi Căldări mari ca de patru cofi apă una Căldări mai mici ca de 2 cofe de apă una Oale mari de aramă Oale mai mici tij Tingiri Tavali mari Tigăi, însă una vechi Tipsâi Sănie mari pentru colivă Leică34 mari de aramă Chiuliță de schijă cu chilugile lor35 Satâr mari de cuhne Cuțite tij Tipsie mari de cusători <cositor – N.A.> pentru colivă Tipsâe de cos(i)tor tij Talgire de cos(i)tor 32 Ciur mare lădiță, cutie, cufăraș în care se pun sticle, mâncare, obiecte mărunte etc. pentru călătorie; https://www.webdex.ro/definitia-scatulca-definitie-dex 34 Pâlnie; https://dexonline.net/definitie-leica 33 35 chiuliță cu chilug = piuă cu pisălog; mojar cu pistil; 150 30 6 47 12 4 3 10 9 14 64 447 174 51 22 190 62 195 91 35 32 217 16 8 7 13 10 1572 100 60 3 71 Sape de Baia Sape de f(i)er vechi Vite mari cu coarne Vaci fătătoare Vițele sugare Vițâi sugari Buhai Mânzaț(i) bouț(i) Gonitori Văcuță gonitoare Boi cu giuncani și cu șasă boi ci i-au vândut Gherasim, cari ari să răspundă banii, și cu 41 boi ci arată ierom(onahul) Gherasim că i-au dat la posăsor Oile Oi mari negri Oi mari albe Berbeci mari negri - // - // - // - // albi Mioari negre - // - // - albe Mieluță sugare negre - // - // - albe Berbecuți negri sugari de sămânță - // - // - // albi sugari de sămânță Mi(e)i negri și albi de tăiat Capre mari Capre vătui Țapi mari (I)eduță sugare (I)ezi sugari Adică una mie cinci sute șaptizăci și doaă capite să cuprind peste tot numărul oilor De matce stupi Adică șaizăci vedri vi(n) Cai de ham Mascuri mici cu mari Din poronca înalt priosfințitului mitropolit al Moldaviei și cavaler kirio kirio Veniamin catagrafisind zestre(a) aceasta a Sf(intei) Monastiri Bisiricani de cătră mini, s-au și încredințat sf. părintelui arhimandrit Veniamin Vileșcu, noului igumen. Drept făcându-să doaă asămine catagrafii adiverindu-să de cătră însum(i), aceasta s-au luat la Mitropolie, și dându-să asemini la Monastiri. 1839 mart(ie) 1. Velicicu arhimandrit <m.p.>. Meletie arhidiacon <m.p.>. 151 Față fiind și noi, am iscălit. Varnava protosinghel <m.p.>. G(…) <m.p.>. Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, CMXLVI/14. Original. 2. 1841 septembrie 22 Catagrafie de părinții petrecători în Sfânta M(ănăstire) Beserecanii 1841 sept(emvrie) 22 No. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Theodosie arhimandrit, proegumen Dosothei ieromonah, proegumen Gherasim ieromonah, vechil mănăstirii Serafim dohovnic, iroshimonah Nil dohovnic Mitrofan dohovnic, slujitori Athanasie dohovnic, iroshimonah Ilarion dohovnic, iroshimonah Ioasaf iroshimonah Sinesie ieromonah, nevolnic Nifon iroshimonah Dimitrie shimonah Costandie shimonah Nathanail iromonah Leon iromonah, slujitori Irothei iromonah, slujitori Parthenie iromonah, slujitori Ionichie iromonah, slujitori Ghenadie iromonah Epifanie iromonah, cântăreț Nectarie irodiiacon, slujitori Vârsta anilor 61 65 56 92 80 70 80 85 85 100 40 90 40 50 60 45 35 30 40 35 25 152 1 1 1 1 1 26 26 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 52 No 52 1 1 1 1 1 1 1 1 Costachi preot, psalt Visarion irodiiacon, psalt Isaiia monah, tipicar Serafim monah, cântăreț Theodosie monah, cântăreț 45 35 60 50 35 Sama urmii Chesarie iromonah, iconom Chesarie monah, ceteț Calinic monah, ceteț Casiian monah, paraeclesiiarh Nionel monah, paraeclesiiarh Amvrosie monah, chelariu Ironim monah Anatolie monah, nevolnic Climent monah, orb Gherasim monah, mut Ioniche monah, surd Daniil monah, nevolnic Chiriiac monah, grădinari Calestrat monah, la toate ascultările Necodim monah Theofilact monah, la toate ascultările Elarie monah, pitar Dometiian monah, cojocari Antonie monah Theodosie monah Gherontie monah, prisăcar Sava monah, surd Luca monah, portari Visarion monah Serafim monah, la toate ascultările Chiril monah, stoleri Vârsta anilor 56 25 18 25 18 60 80 50 65 60 70 40 70 70 70 75 55 60 69 60 40 60 40 70 50 65 Soma urmii Porfirie monah, scriitori Veniiamin monah Ghedeoan monah, nevolnic Calistru monah, nevolnic Pahomie monah, butnari Theotist monah, rotari Isidor monah, trapezari Methodie monah, nevolnic Vârsta anilor 40 40 60 35 35 65 40 50 153 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 71 1 Dionisie monah, la toate ascultările Varsanofie monah, la toate ascultările Fratele Elisei, ascultători la prisachi Fratele Ioan, bucătar Fratele Ioan, orb Fratele Gheorghie, la toate ascultările Fratele Ioan Fratele Neculai, nevolnic Neculai monah, nevolnic Fratele Toader Fratele Ioan Adecă șaptizăcișiunul pisti tot, afară de slugile cu hac Fratele Dimitrache 40 35 65 25 60 25 18 40 20 25 15 Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, CMXLVI/15. Original. Bibliografie selectivă Documente inedite Biblioteca Academiei Române, Documente istorice, CMXLVI/14 și 15. Documente edite Documente privind Istoria României, XVII, A. Moldova, vol. I (1601-1605), București, Editura Academiei Populare Române, 1952; Documente privind Istoria României, XVII, A. Moldova, vol. II (1606-1610), București, Editura Academiei Populare Române, 1953; Documente privind Istoria României, XVII, A. Moldova, vol. III (1611-1615), București, Editura Academiei Populare Române, 1954; Documente privind Istoria României, XVII, A. Moldova, vol. IV (1616-1620), București, Editura Academiei Populare Române, 1956; Iorga, N., Studii și documente privitoare la istoria românilor, București, Atelierele grafice Socec & Comp., 1909, vol. XVI; Lucrări, studii și articole Atanasiu, Mihai-Bogdan, Mârza, Mihai, Pomelnicul Bisericanilor scris la mănăstirea Putna, în „Analele Putnei”, V, 2009, 2, p. 121-306; Ghibănescu, Gh., Două pomelnice vechi, în „Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași”, Iași, Editura Societății Științifice și Literare din Iași, II, 1890-1891, p. 115-124; Ghibănescu, Gh., Pomelnicul Bisericanilor din 7<1>69 mai (1661), în Uricariul, XXIII, Iași, 1895; Josanu, Vitalie, Pisanie inedită la Mănăstirea Bisericani, în „Buletin informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei”, I, Mănăstirea Secu, 2014, p. 69-74; 154 Josanu, Vitalie, Cadranul solar de la Mănăstirea Bisericani, județul Neamț, în „Buletin informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei”, Piatra Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2018, IV, p. 39-41 Lința, Elena, Pomelnicul mănăstirii Bisericani, în „Romanoslavica”, XIV, 1967, p. 411-454 + 6 facsimile. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, Direcția Patrimoniului Cultural Național. Biblioteca Monumentelor Istorice din România, 1974; Stoide, C., Contribuții la istoricul mănăstirei Bisericani, în „Arhiva”. Organul Societății Istorico-Filologice din Iași, XLII, 1935, p. 146-166. Resurse electronice https://doxologia.ro/manastirea-bisericani-0 155 Facsimil de pe catagrafia din 1 martie 1839, fila 1 156 Facsimil de pe catagrafia din 22 septembrie 1841, fila 1 157