Cuprins Pa gina t it lu Cuprins De dic a re Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs Dre pt uri de a ut or Urmărește a ic i pe Eva List a de re da re Prolog 1 . Luc a 2 . M a rga re t a 3 . Luc a 4 . M a rga re t a 5 . Luc a 6 . M a rga re t a 7 . Luc a 8 . M a rga re t a 9 . Luc a 1 0 . M a rga re t a 1 1 . Luc a 1 2 . M a rga re t a 1 3 . Luc a 1 4 . M a rga re t a 1 5 . M a rga re t a 1 6 . Luc a 1 7 . M a rga re t a 1 8 . M a rga re t a 1 9 . Luc a 2 0 . M a rga re t a 2 1 . Luc a 2 2 . M a rga re t a 2 3 . M a rga re t a 2 4 . Luc a 2 5 . M a rga re t a 2 6 . M a rga re t a 2 7 . M a rga re t a 2 8 . M a rga re t a 2 9 . Luc a 3 0 . M a rga re t a 3 1 . Luc a 3 2 . M a rga re t a 3 3 . M a rga re t a 3 4 . Luc a 3 5 . M a rga re t a 3 6 . M a rga re t a 3 7 . Luc a 3 8 . M a rga re t a 3 9 . Luc a 4 0 . M a rga re t a 4 1 . Luc a 4 2 . M a rga re t a 4 3 . Luc a 4 4 . Luc a 4 5 . Luc a 4 6 . M a rga re t a 4 7 . Luc a 4 8 . M a rga re t a 4 9 . M a rga re t a 5 0 . Luc a 5 1 . M a rga re t a 5 2 . Luc a 5 3 . M a rga re t a 5 4 . Luc a 5 5 . M a rga re t a 5 6 . Luc a Epilog Mulțumiri LU CA Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs CÂȘT I GĂT ORI EV A CU PRI N S Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs Urmărește a ic i pe Eva list a de re da re Prolog 1 . Luc a 2 . M a rga re t a 3 . Luc a 4 . M a rga re t a 5 . Luc a 6 . M a rga re t a 7 . Luc a 8 . M a rga re t a 9 . Luc a 1 0 . M a rga re t a 1 1 . Luc a 1 2 . M a rga re t a 1 3 . Luc a 1 4 . M a rga re t a 1 5 . M a rga re t a 1 6 . Luc a 1 7 . M a rga re t a 1 8 . M a rga re t a 1 9 . Luc a 2 0 . M a rga re t a 2 1 . Luc a 2 2 . M a rga re t a 2 3 . M a rga re t a 2 4 . Luc a 2 5 . M a rga re t a 2 6 . M a rga re t a 2 7 . M a rga re t a 2 8 . M a rga re t a 2 9 . Luc a 3 0 . M a rga re t a 3 1 . Luc a 3 2 . M a rga re t a 3 3 . M a rga re t a 3 4 . Luc a 3 5 . M a rga re t a 3 6 . M a rga re t a 3 7 . Luc a 3 8 . M a rga re t a 3 9 . Luc a 4 0 . M a rga re t a 4 1 . Luc a 4 2 . M a rga re t a 4 3 . Luc a 4 4 . Luc a 4 5 . Luc a 4 6 . M a rga re t a 4 7 . Luc a 4 8 . M a rga re t a 4 9 . M a rga re t a 5 0 . Luc a 5 1 . M a rga re t a 5 2 . Luc a 5 3 . M a rga re t a 5 4 . Luc a 5 5 . M a rga re t a 5 6 . Luc a Epilog Mulțumiri Fiic e le m e le , soțului, fa m ilie i, prie t e nilor și c it it orilor m e i. Mulțumesc! N u aș put e a fa c e a st a fără t ine . COLECȚIA SERI A BELLES & M OBST ERS Am a juns la fina lul a c e st e i se rii. Est e dulce-amărui, da r îm i t ot re a m int e sc că nu e st e sfârșitul. Î n t im p c e îl citiți, există c â t e va scăpări a le a lt or lum i și pe rsona je c a re vă vor ve ni în c a le în 2 0 2 3 . Spe r că îi iubești pe Luc a și M a rga re t . Aproa pe că nu a u prim it o c a rt e (c um m -a u ba t joc orit !). Rețineți că c ronologia e st e paralelă c u poveștile a nt e rioa re din se rie , așa că dacă nu ați c it it a c e le cărți, a r put e a e x ist a une le spoile re . Bucurați-vă! Copyright © 2 0 2 2 de către Winne rs Publishing LLC și Eva Winne rs De signe r im a gine de copertă: Eve Gra phic De sign LLC M ode l: T oby Fot ogra f: M ic he lle La nc a st e r T oa t e dre pt urile re ze rva t e . N ic io pa rt e a a c e st e i cărți nu poa t e fi reprodusă sub nic io formă sa u prin m ijloa c e e le c t ronic e sa u m e c a nic e m ijloa c e , inc lusiv sist e m e de st oc a re și re c upe ra re a informațiilor, fără pe rm isiune a scrisă de la a ut or, c u excepția folosirii unor c it a t e sc urt e înt r-o re c e nzie de c a rt e . URMĂRIȚI-L PE EV A AI CI Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul m e u. Grup FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "3 gH Ee 0 e Pa gina FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"3 0 DzP8 Q I nst a : ht t p://I nst a gra m .c om /e va w inne rs Book Bub: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va w inne rs"w w w . H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va w inne rs"book bub. H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va w inne rs"a ut ori/ H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"e va H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va winners"câştigători Am a zon: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a m a zon. H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a ut or/ H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"e va w inne rs Goodre a ds: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"goodre a ds. H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"e va w inne rs T ik T ok : ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"vm . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"T I C-t a c . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"Z M e ET K 7 pq/ LISTĂ DE REDARE ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"de sc his. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"spot ify. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"pla ylist / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"5 pa rvWe La e Y V x BfqhH 5 H 0 U ? H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"si= H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /5 pa rvWe La e Y V x Bfq hH 5 H 0 U ?si=9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g"9 qQfLX GBT 5 uR_j3 7 CrCa w g PROLOG Luc a M oc hii a u găsit-o im e dia t . A fost un m om e nt fără sufla re c â nd inim a m e a a înc e t a t să m a i bată. M - a de rut a t . Era singura fe m e ie c a re a st â rnit vreodată această reacție. Dure re a a st a în inim a m e a . M a rga re t Ca lla ha n e ra o forță de lua t în seamă. Ac e le buc le sălbatice de c uloa re neagră, c a re i se prăbușeau pe spa t e c a o pe rde a groasă. Buc le le încăpățânate c a re îi înc a dra u fața, pie le a e i de fildeș im plorâ nd să fie sărutată. La na iba , a t re buit să mă a dun în jurul a c e st e i fe m e i. Ea t re buia să fie lecția m e a de viață. Sm e re nia m e a . I spit it oa re a m e a . T ort ura m e a . Ar a junge să fie m oa rt e a m e a . Din m om e nt ul în c a re a m văzut-o prim a dată, nu reușisem să o uit . Apoi, din nou, a c e a noa pt e în T e m pt a t ion. Trecuseră a ni de zile de c â nd o văzusem pe nt ru prim a dată, da r în a c e a noa pt e în c lubul lui Ca ssio din N e w Y ork , m i-a m declanșat propria tentație și propria m e a m oa rt e . Î n m od ironic , și e a a purt a t un c ost um în noa pt e a aceea. Un c ost um de Văduvă Neagră c a re îi îmbrățișa c urbe le și îi făcea pe bărbați să sa liva . M a na ge rul de e ve nim e nt e a l lui Ca ssio a r fi t re buit să fie uc is c â nd s-a gâ ndit la a c e a ide e - o pe t re c e re de H a llow e e n în a ugust . Era m de st ul de sigur că c ost um ul a c e la mă îmbrăcase. Doa m ne , de c e e a ? M -a m înt re ba t același luc ru a l na ibii de fie c a re dată c â nd a m pus oc hii pe e a . Fe m e ile s-a u a runc a t la pic ioa re le m e le . M -a ruga t să înc e rc relațiile. M i-a u prom is că nu îm i vor c e re nic io pretenție pe nt ru că știau că a r fi inut il să înc e rc . N u M a rga re t Ca lla ha n. Pur și sim plu m -a re spins îna int e c a e u să a m t im p să form ule z o propoziție. N u o dată, c i de două ori. Ca un cățel c a re urmărește un os, m -a m înt ors pe nt ru a l t re ile a . Poa t e că a fost răsplata m e a pe nt ru că nu m a m c ulc a t niciodată c u o fe m e ie de două ori. Oc hii m e i a u călătorit pe st e silue t a e i mică. N -a m fost singurul c a re stătea c u gura căscată. De st ul de câțiva bărbați o st udia u c u foa m e a în oc hi. Purt a o roc hie elaborată roșu-vin, c u un de c olt e u în formă de inimă c a re c obora jos. Pre a jos pe nt ru m int e a m e a . Corse t ul din sa t in e ra ne gru și se agăța de t a lie în st il c orse t . Da r de la t a lie în jos, s-a e va za t înt r-un de sign e la bora t c u m a i m ult e st ra t uri de t ul. M a sc a pe c a re o purt a își a sc unde a bine fața. O mască de dantelă personalizată. O pa rt e a feței e i e ra c om ple t acoperită, c u excepția gurii. Cealaltă jumătate a feței e i și-a dezvăluit m a x ila rul frum os. N im e ni nu a r fi re c unosc ut -o. Da r nu e ra m oric ine . Aș recunoaște-o oriunde . M irosul e i. Z a m be t ul e i. Oc hii e i. Era pre a de pa rt e pe nt ru a le ve de a c uloa re a , da r știam că e ra u c e l m a i profund a lba st ru c rist a l a l Mării Ca ra ibe lor. Ge nul c a re ți-ar put e a frâ nge inim a doa r privind-o. Șoaptele um ple a u a e rul. Bărbații a u c oborâ t a supra e i c a niște vult uri. Abia le -a sc ut it o privire . M a rga re t e ra un flirt , da r îi plăcea un a num it t ip. N u e ra m de loc c a ge nul ăsta. Părea să se îndre pt e spre bărbați de t ip c orpora t ist . Tăiere curată. Da r a st a nu m -a r de sc ura ja să o c uc e re sc . Ea a fost singura fe m e ie c a re m -a făcut să-mi înc a lc re gula de a mă c ulc a de două ori c u aceeași fe m e ie . Plut ind prin sa la de ba l, oc hii e i c ont inua u să se îndre pt e în Ca nde la brul st â nga a ve a și în c olie rul dre a pt a . ei Sus c hok e r si sc lipind jos. și atrăgând privire a t ut uror. Ea c ut re ie ra înc e t prin cameră; c he lne rul c a re t re c e a c u o tavă se opri să-i ofe re un fla ut de şampanie. Ea i-a ofe rit un zâ m be t a bse nt , a lua t un pa ha r și a c ont inua t . Până c â nd oc hii e i a u a t e riza t a supra m e a . Pașii e i s-a u clătinat și a rămas nemișcat. Ea nu a r fi put ut să mă recunoască. Ave a m o mască a urie și neagră Pha nt om of t he Ope ra și jumătate din față e ra c om ple t acoperită, lăsându-mi buze le și pa rt e a stângă a feței și m a x ila rul de sc hise . U n jumătate de zâ m be t m i-a t ra s pe buze . Parcă ne a m c oordona t . Ea a re lua t să meargă, înc e t , da r în direcția m e a . nu m -a m mișcat. Î n t im p c e oc hii m e i s-a u fix a t a supra e i, a m așteptat. Dacă a m a fla t un luc ru de spre M a rga re t Ca lla ha n, a fost că îi plăcea urmărirea. Așa că poa t e aș lăsa-o să mă urmărească pe nt ru o sc him ba re . Ar fi be ne fic dacă pula m e a a r c oope ra . Ca un fe l de băiat ne noroc it de a dole sc e nt , inim a m ia bubuit în pie pt , m a i t a re c u fie c a re pa s pe c a re -l făcea în c a le a m e a . Până c â nd a ve nit să st e a în fața mea. "Buna ziua ." La na iba , voc e a e i e ra făcută pe nt ru se x ul t e le fonic , sufoc a nt , suge st iv, c u un st rop de a m uza m e nt . Doa m ne , dacă aș put e a găsi un luc ru a l na ibii, doa r unul, c a re nu m i-a plăcut, poa t e aș t re c e pe st e această fascinație pe nt ru e a . „V re i să fa c i se x ?” Ani! Ani în c a re a m urmărit-o și a m obse da t de frumusețea c u părul de c orb, da r a fost ne voie doa r de un ba l m a sc a t c a să o a m în pa t ul m e u. „Mă mișc re pe de ...” M -a m oprit , tăindu-mă sc urt . „N u sunt e m ?” U lt im e le două ori a m văzut-o, i-a m pus o poreclă. Be lla . Era atât de frumoasă, înc â t e ra im posibil să nu-l obse rvi. Oc hii ei străluceau de răutate și fuse se acea sc â nt e ie c a re îm i c a pt a se atenția prim a dată c â nd ne -a m înt â lnit . Această fe m e ie a r fi fost o rebelă irlandeză dacă i s-a r fi ofe rit oc a zia . — Am put e a vorbi o vre m e , dacă vre i, spuse e a c u nonșalanță. „Știi, dacă a i ne voie de o încălzire. Da r nu vre a u să-mi pie rd t im pul dacă nu ești int e re sa t de se x .” I suse a l na ibii de H rist os! A fost e a neclintită să aibă proble m e ? Ca ssio a vrut să o a ra nje ze a st fe l înc â t să se poată căsători c u verișoara e i, da r fa t a a ve a propriile e i pla nuri. I -a m lua t m â na în a m e a și a m t â râ t -o afară din sa la de ba l și sus pe scări până a m a juns la ult im ul e t a j. Am re ze rva t a pa rt a m e nt ul pe nt house a l a c e st ui hot e l pe nt ru capcană. Doa r că nu t re buia să fie c u m ine . Fra t e le m e u, Ca ssio, a vrut să-i găsesc ve c hiul iubit . Da , la na iba . N u a m a vut niciodată intenții să găsesc pe c ine va c a re să o seducă. Ave a m un pla n a l m e u. Fra t e le m e u e ra ne bun dacă c re de a că voi lăsa pe c ine va să aibă această fe m e ie . Odată c e ușa s-a t râ nt it în urm a noastră, a m înc uia t o și m i-a m păstrat privire a fixată a supra e i. N u știam la c e să mă aștept de la e a în se a ra a st a . Bine , poa t e a m a vut o ide e , da r m -a e ne rva t a l na ibii că a ve a un pla n a l e i. Să dra c ui c u a lt bărbat. Doa r oric ine . „Dezbracă-te”, i-a m ordona t , c u voc e a răgușită. "Ce -" I -a m lua t bărbia înt re de ge t e și a m pus-o să se uit e la m ine . La na iba , oc hii ăia albaștri. Era u vic iul m e u. — V re i să fii dra c ului, a m răpit. "De c i ha i sa o fa c e m ." Oc hii e i se mariră în spa t e le măștii. "Se rios?" — Dezbracă-te, ispită. M â na e i s-a oprit pe st e pie pt , respirația i s-a oprit . De ge t e le îi t re m ura u c â nd înt inse m â na spre dantelă de la c orse t . Mișcările e i e ra u le nt e , c u oc hii ațintiți a supra m e a . Odată c e șireturile s-a u desfăcut, e a a c oborâ t vâ rful și sâ nii e i supe rbi i-a u revărsat. N u purt a sut ie n. La na iba ! Pie pt ul e i t re m ura c u respirații înfiorătoare, ispit indumă și m a i m ult . Și-a lăsat roc hia să cadă și a c e a st a s-a st râ ns la pic ioa re , lăsând-o în pic ioa re , în pa nt ofi roșu vișiniu și chiloți de mătase. Pe na m e a sa zvâ c nit , întărindu-se la ve de re a e i. I isus H rist os. Era c a o M a dona înt r-unul dint re a c e le t a blouri pe c a re bunic ul meu îi plăcea să le c ole c t e ze . — E râ ndul tău, respiră e a . Am a rc uit o sprânceană la c e re re a e i. A fost un a lt luc ru pe c a re l-a m iubit la această fe m e ie . Era a t â t de exigentă. înne bunit or. M int e a m i s-a golit . A dispărut la ve de re a c orpului e i gol. Era superbă. De la gâ t ul e i grațios, la sâ nii generoși, șoldurile m oi până la pic ioa re le e i t onifia t e . M i-a m a runc a t ja c he t a de c ost um , a poi m i-a m de sc he ia t cămașa roc hie neagră și, în t ot a c e st t im p, oc hii m e i a u fost ațintiți a supra e i. Pie le a îi e ra îmbujorată. Pie le a a c e e a palidă irlandeză pătată de un fa rd pe st e t ot pe unde ve de a m . Privire a e i a fost concentrată a supra m e a c â nd m ia m a runc a t cămașa a poi. M i-a u urm a t pa nt ofii și șosetele, a poi pa nt a lonii. S-a sc os din chiloți, privindu-mă. „Măștile rămân”, a m urm ura t e a în t im p c e îm i a runc a m box e rii. „T oc urile t a le rămân”, a m c e rut , c u voc e a răgușită. Câ nd e a nu a răspuns, i-a m căutat oc hii și i-a m găsit concentrați pe pe nisul m e u. „C-c e -i a st a ?” întrebă e a , c u lim ba t re c â nd pe st e buza de jos. M i-a m înfășurat m â na în jurul a x ului și l-a m m â ngâ ia t o dată. Gura e i s-a înt re de sc his, oc hii pe jumătate închiși și roșul i se a dâ nc i. "Ac e st ?" a m înt re ba t , t re c â ndu-m i de ge t ul m a re pe st e pie rc ing-ul Princ e Albe rt . „Est e un pie rc ing.” A re spira t gre u și mă așteptam pe jumătate să fugă sa u să leșine. „Ești uriaș”, șopti e a . „De c e a i și t u un pie rc ing?” M â na e i s-a înt ins și inst a nt a ne u pe nisul m e u t a re sa zvâ c nit , dornic de a t inge re a e i. Da r a poi, de parcă șia r fi a m int it că nu a r t re bui, m â na i-a căzut pe c orp. N u m i-a scăpat c um și-a fre c a t c oa pse le , suc urile strălucitoare m â ngâ ind-o pe int e riorul c oa pse lor. „Se sim t e bine îm pot riva c lit orisului tău și, c â nd sunt în t ine , îm pot riva punc t ului tău G.” M i-a m fre c a t pe nisul, pie rc ing-ul mișcându-se. — Doa m ne , a înghițit e a . "Eşti se rios?" Am da t din c a p, pre -c um strălucind de ja în vâ rful pe nisului. Dacă a r de c ide că nu e pe nt ru e a , aș m uri. Pe nisul m i-a pulsa t și m -a m bătut cu pum nii, st râ ngâ ndu-m i erecția de la vâ rf la bază. „Ești ga t a să-l t e st e zi?” a m provoc a t . Și-a mușcat buza , fără să se miște. Am așteptat. T re buia să fie c onse nsua l. T re buia să-și dorească a st a la fe l de m ult c a și m ine . „Da ”, a răspuns e a în c e le din urmă. Mulțumesc la na iba . Am lua t -o de mână și a m dus-o în pa t . Î n m om e nt ul în c a re pa rt e a din spa t e a ge nunc hilor e i a lovit sa lt e a ua , e a și-a înfășurat m â inile în jurul gâ t ului m e u și m -a sărutat. Gurile ni s-a u c one c t a t și un fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. La dra c u '! Ave a gust bun. Ca și căpșunile. Lim ba m i-a a lune c a t print re buze le e i și a m stăpânit gura e i, sărutând-o c u put e re . O mână e i a c oborâ t pe pie pt ul m e u, a poi a c oborâ t până c â nd de ge t e le e i de lic a t e s-a u înfășurat în jurul pe nisului m e u t a re . Am â ndoi a m căzut pe spa t e , sa lt e a ua sărindu-ne t rupurile și sc ufundâ ndu-ne sub gre ut a t e a noastră. Corpul m e u de a supra a l e i, m i-a m fre c a t t ija de pliurile e i um e de și spa t e le e i sa a rc uit . „Doa m ne , sim t m e t a lul re c e ”, gâ fâ i e a . M -a m pregătit să t râ nt e sc în e a , c â nd c uvint e le e i m -a u oprit . — Pre ze rva t ivul, respiră e a . „N u uitați de pre ze rva t iv.” La na iba , aș pre fe ra să nu aibă pre ze rva t iv c u e a , da r a m a vut unul. Doa r în c a zul în c a re . Am înt ins m â na spre folie , m i-a m folosit dinții pe nt ru a o de sc hide , a poi i-a m înt ins-o. M â na e i mică m i-a rost ogolit -o și un fior m i-a călătorit pe șira spinării. L-a așezat la int ra re a e i, ia r oc hii m i s-a u da t pe st e c a p în ceafă. „Bine , sunt ga t a ”, a strângându-mă de um e rii. sc â nc it ea, cu m â inile M -a m îm pins în e a înt r-o lovitură puternică și m -a m înfipt a dâ nc în e a . Ea a sc os un strigăt îne c a t și c orpul e i a a vut spa sm e . „La na iba ,” a m șuierat. Era st râ ns c a un pum n și m ie zul e i pulsa în jurul lungim ii m e le . Ea m -a lua t pe t ot , înt inzâ ndu-se st râ ns în jurul erecției m e le . Ac e st a e ra ra iul. Ac e st a a fost ia dul. Știam că voi a ve a ne voie de e l pe nt ru t ot re st ul vieții. M -a m sc os, a proa pe c om ple t , lăsând doa r vâ rful înăuntrul e i îna int e de a mă t râ nt i îna poi în păsărica e i strânsă. T rupul e i t re m ura , pie le a i-a pipe ra t pie le a și a sc â nc it . „ Oh. Ale m e le . Dum ne ze u. ” Ge m e t e le e i e ra u o muzică nenorocită. M i-a m bătut șoldurile, pe nisul m i-a a lune c a t și ieșit din pizda e i, c u suc urile e i uns pe st e t ot . Oc hii e i sa u c oborâ t , privindu-m i a x ul dispărând în păsărică, și a m c re zut că îi pla c e ve de re a . Plut ind de a supra e i, osul m e u pubia n s-a lipit de c lit orisul e i. Z gom ot e le pe c a re le făcea m -a u făcut a proa pe să-mi a runc încărcătura c hia r a c olo și a t unc i. „Păsărica t a mă ia a t â t de bine ”, a m lăudat. Ple oa pe le e i s-a u înc his. — Da , ge m u e a . De ge t e le e i s-a u ghe a re în spa t e le m e u în t im p c e a m pom pa t în e a din nou și din nou. Fie c a re lovitură m a i t a re și m a i adâncă de c â t c e a de dina int e . Sune t e le um e de a le t rupurilor noa st re , c a rne îm pot riva cărnii, ge m e t e le și mormăiturile noa st re a u um plut c a m e ra și a u sărit de pe pereți. "Dum ne ze u. T e rog”, a țipat e a . Am t ra s-o. Ra pid. Gre u. Lovind furios în e a . Pic ioa re le e i, c u călcâiele încă în pic ioa re , st râ nse în jurul t a lie i m e le , de ge t e le e i la spa t e , c orpul m e u lângă a l e i în t im p c e mă îm pinge a m în e a . Pa sa ric a e i s-a st râ ns în jurul m e u. Ge m e t e le și c uvint e le e i m a u înde m na t să c ont inui. U m idit a t e a e i, fie rbint e și lipicioasă, ne -a pic ura t pe t ot c orpul. Cu un mormăit, a m int ra t gre u în e a . Fără milă. V â rful pe nisului m e u și pie rc ingul c a re ie se în pâ nt e c e le e i. Ea se cutremură și t re m ura . U n va l de umezeală și int e riorul e i s-a st râ ns în jurul pe nisului m e u. Ea a sc â nc it din nou, ge m e t e revărsându-se de pe buze , c â nd a a juns la orga sm . Am ve nit c e l m a i gre u pe c a re l-a m a vut vreodată, sămânța m e a t urnâ ndu-se în e a . M i-a bătut inim a în ure c hi. M -a m înfiora t c â nd orga sm ul m i-a zbuc ium a t prin m ine . Și a m jura t că a m văzut fulge re în spa t e le ple oa pe lor m e le . „M ia Be lla ”, a m șoptit e u, spe râ nd că nu va a uzi dra gost e a , M -a m t ra s și e a a ic nit , a proa pe dure ros. Ceața plăcerii s-a risipit înc e t și oc hii m e i s-a u c oborâ t spre loc ul în c a re t rupurile noa st re e ra u unit e c u c â t e va se c unde în urmă. V e de re a sămânței m e le și a pre ze rva t ivului rupt ... sâ nge le s-a înt ins pe st e t ot , pe pe nisul m e u și pe int e riorul c oa pse lor e i. M a rga re t Ca lla ha n a fost virgină? Ce na iba ! Ca pit ol unu LU CA Ac um doi a ni W T oc m a i int e rc e pt a se m și sa lva se m un t ra nsport de fe m e i pe c a re tatăl m e u îl a jut a se să le introducă ile ga l în țară. El, împreună c u tatăl lui Ra pha e l Sa nt os, e ra a dâ nc în a c e st ra ha t de t ra fic de ființe um a ne . Câ nd ve de a m așa c e va , singurul m e c a nism de a fa c e față e ra um orul. Ce l puțin pe nt ru m ine , așa a fost . Era o alternativă m a i bună la m oping, de parcă aș a ve a t im p pe nt ru a c e a porcărie sensibilă, sa u să fiu un fund morocănos. Fra t e le m e u e ra pre a se rios. Luc ia no fuse se pre a supărat de c â nd soția lui a dispărut. N ic o își răzbunase sora și se învinuise că a eșuat-o. Ale x e i se c onfrunt a se c u consecințele une i vieți ne noroc it e . Proba bil că a a vut -o c e l m a i rău dint re noi și a st a spune a m ult e . Și e u, înc e rc a se m să-mi ispășesc prim ul m e u păcat. Bineînțeles, a m m a i c om is m ult e de a t unc i, da r prim ul încă noa pt e a . m -a Fa t a cu m â nc a t . Încă mă ținea păr de c orb și oc hi t re a z albaștri oc e a nului îm i bâ nt uise vise le de a t unc i. Oc hii m e i a u călătorit pe st e t ine re le ghe m uit e , c u groază și frică în oc hii lor. M i-a zvâ rlit st om a c ul, da r nu m -a zguduit c a t e roa re a pe c a re o văzusem în oc hii a c e le i fetițe c u toți acești a ni în urmă. Poa t e a fost fa pt ul că a fost prim a m e a uc ide re , da r e ra m de st ul de sigur că e ra pe nt ru că e u e ra m c e l c a re provoc a se a c e a privire . Sc ut urâ nd a c e le gâ nduri și îm pingâ nd t re c ut ul îna poi înt r-un colț înt une c a t , unde e ra loc ul, m -a m c onc e nt ra t a supra fe m e ilor din fața m e a . I -a m put e a sa lva . Le -a m put e a ofe ri o viață m a i bună și m a i sigură. Î nt re ba re a e ra unde . Fe m e ile nu voia u să se întoarcă la c a se le lor. Au vrut să se ascundă a ic i, în St a t e . De c i, ne -a m gâ ndit la opțiuni, până c â nd N ic o a ve nit c u una . — Poa t e că le put e m dubla în c a m e re t im p de o săptămână sa u c a m a sa c e va , până vom put e a e x t inde clădirea, mormăi N ic o gâ ndit or în t im p c e înc e pe a să t a st e ze e ne rgic pe t e le fon. M e na je ra lui N ic o, Gia , a fost o victimă a t ra fic ului. El a sa lva t -o și, c u a jut orul lui N ic o, c onduc e a un adăpost pe nt ru a lt e fe m e i c a re trecuseră prin același luc ru. „Știu că ești bun”, l-a m ba t joc orit . N ic o a ve a firm e de construcții le git im e , da r înființarea une i clădiri nounouț înt r-o săptămână a fost o înt inde re . Chia r și pe nt ru e l. „Da r e x t inde re a înt r-o săptămână? N u ești c hia r așa de bun.” N ic o îşi înclină sprâ nc e ne le , c u o privire îngâmfată pe c hip. „Provoc a re acceptată”, a spus e l. „Cu c e pa rie m ?” — N u ești de st ul de boga t ? a m pufnit . — N u vorbe sc de spre ba ni, a spus e l t â râ t or. „At unc i c e vre i?” l-a m înt re ba t . „O fa voa re ”, a răspuns N ic o fără să se gândească la a st a . „Oric e fa voa re , în oric e m om e nt a l vieții m e le c â nd vre a u a st a .” „N u o fa c e ”, a a ve rt iza t Luc ia no, a runc â nd o privire amuzată lui Ca ssio. Nenorociții ăștia bătrâni c re de a u că mă c unosc a t â t de bine . „O să pie rzi.” „A pie rdut de ja ”, a int e rve nit Ale x e i. Frumoasă, nic i măcar psihopa t ul re c e nu c re de a în m ine . — O a fa c e re , a m spus. N ic o a zâ m bit c a un re c hin în t im p c e ne st râ nge m m â na . L-aș fa c e să piardă a c e st pa riu. U n t e le fon m obil a suna t și ne -a m uit a t c u toții la t e le foa ne le noa st re . Era a lui N ic o; prim ise un răspuns. — Bine , Gia îi va lua , anunță N ic o. „V oi pune e c hipa m e a de construcții să luc re ze la e x t inde re a clădirii, da r până a t unc i, Gia a spus că le poa t e găzdui.” „Ex c e le nt ”, am mormăit e u. Doa m ne , c hia r și m e na je ra lui a fost pre a eficientă. „Ac um , să m e rge m să sărbătorim. Să lovim c lubul tău din oraș, Ca ssio? "Ispită?" întrebă N ic o. „N u există o pe t re c e re de H a llow e e n sa u așa c e va ?” — Î n luna a ugust ? se mormăi Luc ia no. A fost e x a c t se nt im e nt ul m e u. U ra se m pe t re c e rile c ost um a t e . A fost un ne noroc it de c irc . Ca ssio doa r a ridic a t din um e ri. „M a na ge rul e ve nim e nt ului fa c e niște prost ii înghe suind t oa t e e ve nim e nt e le a nului în această lună. Săptămâna viit oa re e st e o pe t re c e re de Crăciun.” Luc ia no și N ic o l-a u num it prost pe m a na ge rul e ve nim e nt ului, dâ nd oc hii pe st e c a p. N u put e a m fi m a i de a c ord, da r e ra c lubul lui Ca ssio. N u e ra m pre a int e re sa t de c luburi. Am pre fe ra t rafinăriile de pe t rol, c om pa niile de t e hnologie și ra ha t urile de ge nul ăsta. „Fără ispită pe nt ru m ine ”, t onul re c e a l lui Ale x e i a înt re rupt num e le c re a t ive a le lui Luc ia no pe nt ru m a na ge rul de e ve nim e nt e a l lui Ca ssio, de parcă a r fi urm a t a lfa be t ul. „Da , tentația e st e pre a m oa le și pe nt ru m ine ”, a m răspuns. „Da r c â nd Ca ssio refuză să deschidă c e va mai dur, t re buie doa r să te mulțumești cu T e m pt a t ion.” Ale x e i m -a răsturnat c u o e x pre sie goală pe față. „Du-t e și deschide-ți propriul c lub de se x ha rd-c ore ”, mormăi Ca ssio. „N e noroc it ul pe rve rs.” a m zâ m bit . N u îm i plăceau c he st iile pe rve rse , nu că n-aș înc e rc a o dată. Da r aș put e a să o ia u sa u să o la s. — S-a r put e a , a m spus. „Și spune -i Ca ssio”. — Și s-a r put e a să-ți ba t fundul, gâ ndi Ca ssio. De parcă a r put e a vreodată. Fra t e le m e u m a i m a re e ra de lir une ori. Lăsându-i în urmă, a m sărit în Buga t t i-ul m e u și m -a m c ondus la T e m pt a t ion, fără să știam că va fi e x a c t a st a , o ispită, c a re mă așteaptă a c olo. Am int ra t c u pa și m a ri în c lub, făcându-i c u m â na lui Ala n, ba lonul lui Ca ssio. „H e i, Ala n”, l-a m sa lut a t . „Oc upa t în se a ra a st a .” „Î n fie c a re noa pt e în această lună”, mormăi e l. V e zi, c hia r și propriul lui bounc e r ura ide e a vacanțelor în a ugust . O tânără a ve nit lângă m ine . "M ult um e sc pe nt ru a st e pt a re ." M i-a m înc lina t sprâ nc e a na și i-a m a runc a t o privire laterală. Ea m i-a zâ m bit , c u oc hii strălucind c a două sa fire a lba st re c u a dâ nc im i de a lba st ru oc e a nic . Același blue s c a c e l a l fe t e i c a re îm i bâ nt uia vise le . — Continuă să m e rgi, murmură e a . Mă folose a pe nt ru a int ra în c lub? Aproa pe că a m râ s. Fe m e ile îm i dădeau de obic e i m a i m ult de o dublă lua re , ia r a c e a st a a bia se uit a în direcția m e a , c u oc hii e i atenți și privindu-l pe Ala n. Oc hii m e i a u călătorit pe st e e a . Aceeași nuanță de păr ne gru c orb. Aceiași oc hi albaștri. Era m a i în vârstă, m a i înaltă, c u un c orp ucigaș înt r-un c ost um de Văduvă Neagră c a re îi îmbrățișa c urbe le . Era e a . Era m sigur de a st a . M a rga re t Ca lla ha n. I -a m făcut se m n lui Ala n c u un se m n din c a p să o la se să int re . Abia a m pășit în c lub și e a a dispărut fără nic i măcar un mulțumire. Da r încă nu a m t e rm ina t . De pa rt e de a st a dacă aș fi a vut drum ul m e u. M -a m îndre pt a t după e a , c e rc e t â nd holul înt une c a t pe nt ru a găsi frumusețea m inune c u păr de c orb, îmbrăcată înt r-un c ost um st râ m t de Bla c k Widow . La na iba , de ja o pie rduse m în mulțime. M -a m îndre pt a t spre ringul de da ns, c u oc hii m e i călătorind pe st e mulțimea de t rupuri îmbrăcate în c ost um e . Ce i m a i mulți da nsa u sa u înc e rc a u oric um , în t im p c e m uzic a răsuna prin difuzoa re și pode a ua vibra c u ba sul. Abia a t unc i a m văzut-o. Da nsa c u o fată roșcată îmbrăcată în Wonde r Wom a n, ei doi râ zâ nd și zdrobindu-se unul de celălalt. I gnorâ nd Wonde r Wom a n pe nt ru că Bla c k Widow a fost înt ot de a una t re a ba m e a , le -a m urmărit și a m așteptat o pauză. Fe m e ile de obic e i nu da nsa u împreună pre a m ult t im p. Î n m om e nt ul în c a re a ve a u să aibă puțin spațiu înt re e i, a m intenționat să mă năpustesc. Î n t im p c e mă uit a m la fe m e ia c a re se mișca se nzua l pe ringul de da ns, a m int irile m e le m -a u dus îna poi la prim a dată c â nd a m văzut-o. Din dorm it or ve ne a u ge m e t e și ge m e t e , mormăiturile tatălui m e u din c e în c e m a i t a re . Am urâ t ra ha t ul ăsta. Cine se așteaptă c a un c opil de doispre ze c e a ni să st e a de pază în t im p c e tatăl lui se ia c u c ine va ? Ca ssio e ra în prim ul a n de fa c ult a t e , lăsându-mă să mă oc up singur de tatăl nost ru. L-a m urâ t , da r știam că dacă aș st ric a a st a , m -a r ba t e ne gru și a lba st ru. Așa că, a m st a t și a m așteptat, ignorâ nd sune t e le scârțâite a le pa t ului și voc ile c a re ve ne a u din dorm it or. Oc hii m e i c ut re ie ra u holul m a re , ușa une ia dint re c a m e re lăsată la rg deschisă. M -a m a propia t înc e t , păstrând pașii tăcuți c a și c um aș fi fost a nt re na t și m -a m uit a t înăuntru. Era c a m e ra une i fe t e . M ult , m ult roz. Era u urși, păpuși, ba le rine și m a i mulți urși. Oric e fată c a re oc upa această cameră a ve a o obse sie serioasă pe nt ru urși. Î na int e să a m oc a zia să pun pic iorul în cameră, a m a uzit un zgom ot m oa le jos. şoapte. Roz și urși uitați, m i-a m sc os pist olul din spa t e le pa nt a lonilor. M â na m i-a t re m ura t puțin, da r m -a m întărit inst a nt a ne u. N u put e a m arăta slăbiciune. T a t a nu a r fi de a c ord și, dacă a r ve de a a st a , m -a r fa c e să re gre t . Prinzâ nd m e t a lul re c e , a m făcut un pa s spre scări. Apoi a lt ul. Până c â nd a m fost a proa pe în vâ rful e i, privind în jos. At unc i i-a m văzut. U n bărbat și o fetiță. Urcă scările, c u propriul pist ol în mână, ia r fetița c u părul de c uloa re a c e le i m a i înt une c a t e nopți se uit a după e l. Oc hii e i a u pâ lpâ it pe st e e l și privirile noa st re s-a u c one c t a t . M i s-a urc a t pie pt ul. U n va l m -a lovit . A fost a proa pe ... liniștit. Ca înt ins sub soa re în c urt e a lui N onno. Sa u înot în Sic ilia . „Ce cauți a ic i, băiete?” Pa ra disul uit a t , a m înt â lnit privire a om ului și inim a m i s-a grăbit. T re buia să fie tatăl fe t e i. Ave a aceiași oc hi albaștri, da r nu e ra u la fe l de frumoși c a a i e i. „N e noroc it ule ”, șuieră bărbatul în t im p c e inim a îm i bătea c u put e re în pie pt . A fost dure ros. „Ești fiul lui Be nit o.” a m c lipit . Ex pre sia criminală de pe c hipul lui m -a lovit greșit. T a t a a spus că toată lum e a ne vre a morți. Ca ssio a spus să se gândească îna int e de a reacționa. A fost pre a t a rziu. Ba ng. Ba ng. Ba ng. I nst a nt a ne u, roșu i-a pătat pie pt ul. S-a prăbușit pe scări și a m simțit că înt re a ga m e a lum e s-a răsturnat de parcă aș cădea c hia r lângă e l. Râ se t e le put e rnic e a u spulbe ra t a m int ire a și a u a dus lum e a din nou în atenție. Am c lipit din oc hi, a poi a m inspira t a dâ nc . M a rga re t Ca lla ha n a da nsa t , aceiași oc hi albaștri c a re mă bântuiseră a ni de zile , pâ lpâ indu-m i pe nt ru sc urt t im p îna int e de a ple c a . Pa uza a ve nit dint r-o sursă improbabilă. Fra t e le m e u. Ca ssio, c a re c obora ra r pe ringul de da ns, și-a bătut drum ul c u Wonde r Wom a n c u părul roșu. Am fost a t â t de uluit să-l văd da nsâ nd, înc â t a m ra t a t ne noroc it a mea șansă. Un ne noroc it se îndre pt a se spre M a rga re t și da nsa de parcă un st ript e a se a r fi o c he st ie de va nilie . De parcă a r fi fost un fe l de Chippe nda le . Ceața roșie m i-a st ric a t ve de re a . T ipul s-a mișcat re pe de . Buze le lui e ra u pe Văduva mea Neagră, m â inile lui c ut re ie râ ndu-i fundul, a t ingâ nd-o pe st e t ot . Gura lui s-a mișcat pe lobul ure c hii e i și, din c a uza roșiei de c uloa re de pe obra jii e i, e l nu-i spune a o pove st e îna int e de c ulc a re . Ce l puțin nu ge nul pe c a re ți-ar c it i m a m a t a . At unc i m -a m hotărât să-l uc id pe t ip. Am c om is m ult e păcate și c rim e c u sâ nge re c e în viața m e a . Toți bărbații în afară de unul, prim a m e a uc ide re , a u m e rit a t -o. Azi a fost prim a dată c â nd om or pe c ine va din c a uza ge lozie i. La na iba , re pe rt oriul m e u creștea. Am st râ ns din dinți a t â t de t a re , înc â t m a dure a m a x ila rul, în t im p c e îi prive a m împreună. M i-a t re buit t ot c ont rolul, c a re de c e le m a i m ult e ori nu e ra a t â t de m a re , să nu mă năpustesc înt re e i și să-i zdrobe sc fața în a c e st proc e s. Î n m om e nt ul în c a re i-a m văzut m â na înc e rc a re a de a int ra în pa nt a lonii e i, m i-a m pie rdut ra ha t ul. I -a m făcut se m n bounc e rului. El știa c e înseamnă a st a . Du-l la subsol. M a rga re t îl prive a c u oc hii m a ri c â nd îl t â ra u, ridic a u din um e ri și c ont inua u să da nse ze . Buze le m i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . Ave a m senzația că nu e ra m a re luc ru c a re să-mi șocheze fe m e ia . Am înghețat. Fe m e ia m e a ? N u, nu se put e a . T oc m a i a m c unosc ut o. Ca pit ol Două MARGARETĂ D mișcându-mi t rupul se nzua l și mișcându-mă, conștientă de oc hii bărbaților a supra m e a , a m a vut grijă să le ofe r spe c t a c ol. A fost m a i ușor să-mi c ont role z c orpul și reacția bărbaților față de e l de c â t să înc e rc c e va m a i profund. Bărbații a u c re zut înt ot de a una că știu c e vor prim i c u m ine , da r nu a u făcut-o. La na iba , nic i măcar nu mă cunoșteam. Ce va m -a reținut m e re u. Ce va din t re c ut ul m e u pe c a re pur și sim plu nu l-a m put ut înțelege pe de plin. Părea că înt re a ga m e a existență se învâ rt e în jurul unui vis cețos c a re se înt orc e a m e re u. Singura im a gine clară din înt re gul vis a u fost oc hii morți a i tatălui m e u și o baltă de sâ nge . În jurul lui, înghițindu-l înt re g. Știu că a m fost a c olo c â nd a fost uc is, da r nu a m put ut obține niciodată t oa t e de t a liile . N u sunt sigur că le -a m vrut , sinc e r să fiu. Da r a fost c e va dife rit în se a ra a st a . Părul de pe ceafă m i s-a ridic a t și a m simțit un ușor t re m ur rost ogolindu-m i c orpul. N u a fost c hia r neplăcut, da r nic i m ie nu m i-a plăcut. „Est e pe nt ru că Áine dansează c u un bărbat”, îm i t ot spune a m . Cu t oa t e a c e st e a , raționamentul nu a ve a se ns. N u e ra m c hia r o fe m e ie subtilă și timidă. Da , a m a vut propriul m e u se t de proble m e , da r a a ve a oc hii bărbaților a supra m e a nu a fost niciodată una dint re e le . Alba st ru, ga lbe n, viole t , roșu. Lum inile a u fulge ra t , a runc â nd un c urc ube u de c uloa re pe st e ținuta m e a neagră și cauciucată de Bla c k Widow . U n c â nt e c obsc e n răsuna prin difuzoa re , în t im p c e t rupurile de pe ringul de da ns se mișcau împreună, șoldurile rost ogolindu-se , buze le a t ingâ ndu-se . U n se t de m â ini a a t e riza t pe șoldurile m e le și a m juc a t împreună. Străinul a șoptit luc ruri pe c a re voia să le facă păsăricii m e le . N u a m sim t it nim ic . Z ip. N a da . Și gura lui e ra m ult pre a a proa pe de ure c he a m e a , inspirâ nd în e a c a și c um un ura ga n ble st e m a t m i se înt â m pla în c re ie r. S-a r put e a să mă c om port c a o seducătoare și să flirt , da r a st a nu a înse m na t că m -a m c one c t a t . A apărut un ba lon și l-a t â râ t pe t ip de pa rt e . Am a vut grijă de e l, da r a poi a m ridic a t din um e ri și a m c ont inua t să da nse z. O picătură de sudoa re s-a rost ogolit pe spa t e le m e u. Rulire a șoldurilor, a lune c a re a m â inilor prin păr. M -a m mișcat m a i înc e t în t im p c e oc hii m e i t re c e a u subt il pe st e ringul de da ns, c orpul m e u nu înt re rupe a niciodată mișcările. Oc hi întunecați. Ex pre sie m a i întunecată. Mișcările m i-a u zguduit și privirile ni s-a u c ioc nit . Bărbatul stătea în spa t e le ringului de da ns. O fe m e ie lângă e l, cu oc hii țâșnind pe st e el și buze le mișcându-se. Da r toată atenția lui e ra a supra m e a . Chia r și sub lum inile sla be a le c lubului de noa pt e , ve de a m că e ra îna lt . Era c e va fa m ilia r c a re îm i înțepa m int e a , da r nu pre a put e a m să-l înțeleg. Lăsând fe m e ia în urmă, fără să-i scutească o altă privire , e l s-a îndre pt a t spre m ine c u pași lungi și intenționați. Am st a t a c olo, c a o pradă c a re se pregătea să fie prinsă, privindu-l și a t ra gâ ndu-i privire a . De bunăvoie. Sfa rc urile m i s-a u st râ ns. Sâ nge le din ve ne le m e le sa a prins de dorință. O dure re pulsatilă îm i pulsa înt re c oa pse . Era c hia r m a i îna lt de c â t a m c re zut la înc e put . M i-a m înt ins gâ t ul, ținându-i privire a c â nd se opri în fața mea. N e -a m uit a t unul la a lt ul, o t e nsiune groasă, sufocantă um plâ nd a e rul. U m e rii lui la rgi m i-a u bloc a t re st ul c lubului din ve de re , lăsându-mă a pa re nt singur c u e l. Prezența lui m i-a c oborâ t c orpul și neliniștea a c re sc ut pe nt ru a mă sufoc a . O a m int ire m i-a t re c ut prin t â m ple , lupt â nd să treacă. N um a i că nu put e a m gâ ndi c u e l în spațiul m e u. Am făcut un pa s îna poi. A făcut un pa s îna int e . — Ai c re sc ut , spuse e l înc e t . „Be lla .” Am c lipit , a poi a m c lipit din nou. A făcut să sune de parcă m -a r cunoaște. Am inspira t înc e t . L-a m e libe ra t . Apoi re pe t a t . — N u t e c unosc , a m înghițit. N u s-a mișcat. N ic io emoție nu i-a străbătut fața, da r c e va înt une c a t ia mișcat prin oc hii c a re nu e ra u a t â t de întunecați pe c â t c re de a m inițial. Era u not e de a lun în e le . Sa u lum inile c lubului îm i juc a u fe st e . Am înghițit în se c și a m înc e rc a t să-mi păstrez voc e a stabilă c u următoarele c uvint e . „Poți t e rog să da i îna poi?” Buze le i se ridicară. N u s-a mișcat, nic i măcar un c e nt im e t ru. „T e -a i spe ria t , m ia Be lla ?” De ge t ul lui a a juns la gâ t ul m e u, măturandu-mi ușor pulsul c a re t une t . M i-a m ținut respirația în t im p c e e l a m a sa t ve na , de parcă m i-a r fi spus că poa t e să-mi pună capăt vieții tăind-o. O a m int ire a t re c ut prin m ine , făcându-mi slăbirea ge nunc hilor. M i s-a părut c a aș fi st a t la m a rgine a oc e a nului, lupt â nd c u va lurile de ura ga n. Aș fi căzut în ge nunc hi, dacă nu s-a grăbit să mă prindă de t a lie . „Be nit o K ing”, a m răpit e u, t re m urâ nd int e rior. Da r a m re fuza t să o arăt. Furia reală, volatilă, s-a revărsat din e l la a c e st e două c uvint e m ic i și a fost înfricoșător de t e rifia nt . Era u de m oni în oc hii lui, ia r dacă n-aș scăpa na ibii de a ic i, unul dint re e i m -a r c onsum a . „Ac e la e st e tatăl m e u, nu e u”, m -a c ore c t a t e l. De sigur, știam a st a . Era pre a tânăr pe nt ru a fi e l. — Ieși afară, M a rga re t , îi ordonă t a t a pe un t on tăcut. „Și a sc unde ”. I nim a m i-a bătut re pe de , rănindu-mi pie pt ul. A spus și a lt c e va , da r nu pre a a m put ut să înțeleg. L-a m privit pe Da în vâ rful scărilor. Î nt r-o secundă a rămas nemișcat, a poi a căzut în jos pe scări, pe t e de sâ nge c oborâ nd până jos, unde a a t e riza t . V oc e a m a m e i a răsunat, da r nu a m put ut -o ve de a . Era un num e c a re răsuna prin casă. Be nit o. Am c lipit , a poi a m c lipit din nou. Am int ire a se simțea dezarticulată. U n om rău stătea de a supra t rupului lui Da . Oc hi întunecați. Z â m be t c rud. N u l-a m c unosc ut pe Be nit o. N u a t unc i. M a i m ult e c uvint e rost it e . M -a m uit a t pur și sim plu, c lipind put e rnic și ve de re a m e a e st e încețoșată. N u a m vrut să-l pie rd pe T a . A t re buit să-l urmăresc c â t a m put ut . Da r a vrut să fug. M -a m înt ors să năruiesc pre a t â rziu. „U nde a le rgi, fetiță?” toarcă e l, ridicându-mă în a e r. De ge t e le m e le s-a u ghe a re de înc he ie t ura lui. Am gâ fâ it după a e r în t im p c e mă purt a , c u pic ioa re le a t â rnâ nd de pământ. O lamă re c e s-a apăsat pe gâ t ul m e u. „M a m a ”, m -a m sufoc a t , fie c a re silabă mă dure a gâ t ul. Ea nu s-a mișcat. Corpul m i s-a sm uc it . Am înghițit în se c , ținându-mi inim a la distanță. Am int irile e ra u ne c la re și c onfuze , da r a c olo. Știam că e st e o a m int ire . Da r c um aș fi put ut să-l uit ? „Ca ssio K ing?” M -a m sufoc a t , luptându-mă pe nt ru a mă înt oa rc e din m e m orie . A sc ut ura t din c a p. „Luc a .” N um e le a t rim is un t re m ur prin m ine . Forța prezenței lui m i-a c oborâ t pe șira spinării. Colonia lui m i-a inva da t plămânii. T ot ul la el a făcut c a c e va înt une c a t și furnicători să-mi pătrundă prin pori. „Aș spune „Î m i pa re bine să t e c unosc ”, da r tatăl m e u m -a învățat să nu m int niciodată.” Agitată de m ine și urănd oric e urmaș a l lui Be nit o K ing, a m bătut c u pic iorul a git a t . „Ac um pleacă din c a le a m e a , sa u ve i re gre t a ziua în c a re t e -a i născut.” M i-a da t un c hic ot it se c , buze le lui c urba t e înt r-un zâ m be t sa rdonic . „Pre a t â rziu pe nt ru a st a , m ia Be lla .” — Încetează să-mi m a i spui așa, a m înt re rupt e u. „T u... t u...” N u a m put ut găsi c uvâ nt ul pot rivit pe nt ru a -l de sc rie . „Dansează c u m ine ”, a c e rut e l, c u m â na încă în jurul t a lie i m e le , trăgându-mă m a i a proa pe de e l. Î na int e să-mi da u se a m a c e fa c , c orpul m e u s-a mișcat la c om a nda lui. Î nc e t . Se nzua l. Se x y. I -a m simțit t rupul t a re lângă a l m e u și fie c a re ne rv din m ine t re m ura și furnic a în așteptare. N u m i-a plăcut. N u, a fost o sube st im a re . L-a m urâ t . Și-a a ple c a t c a pul, c u gura pe ure c he a m e a . „T e voi a ve a , m ia Be lla . N u a m știut până a c um , da r t u ești joc ul m e u fina l.” Respirația lui fie rbint e m i-a da t fiori pe spa t e . Cuvint e le lui a u t ra nsm is tremurături tulburătoare prin fie c a re ne rvi din c orpul m e u. L-a m îm pins și m -a m îm pie dic a t îna poi, a poi m -a m st râ ns re pe de . Prin goa na c a re îm i bâ zâ ia prin ve ne și țiuia în ure c hi, c uvint e le c â nt e c ului răsunând prin difuzoa re a u fost în sfârșit înre gist ra t e . „Ești doa r un ne noroc it ”, se a uzi prin difuzoa re . Toată lum e a știa că Luc a K ing e ra un pla yboy not oriu. Era un m a e st ru a l a ve nt urilor de o noa pt e . De fa pt , s-a zvonit că e ra re gula lui. N u dorm i niciodată c u aceeași fe m e ie de două ori. — Îți c unosc reputația, Luc a K ing, a m șuierat, uitându-mă la e l c u ură. „Ești un ne noroc it pe c a re nic io fe m e ie decentă nu și l-a r dori vreodată.” Apoi m -a m înt ors pe călcâie, i-a m răsturnat pasărea pe st e umărul m e u și nu m -a m uit a t niciodată îna poi. Ca pit ol T re i LU CA Doi a ni m a i t a rziu L pe nt ru că V e ga s e ra prim it or, c a înt ot de a una . Trecuseră doi a ni de c â nd m -a m int e rse c t a t prim a dată c u M a rga re t la T e m pt a t ion. De a t unc i, ne -a m înt â lnit din c â nd în c â nd. Niciodată a c c ide nt a l. De c e le m a i m ult e ori, se c om port a de parcă nic i nu mă cunoștea. N u put e a m st a de pa rt e . Ave a m ne voie să văd a c e i oc hi albaștri de c rist a l și să mă îne c în e i. Am ținut c ont de e a t ot t im pul. M -a m c onvins că e ra doa r pe nt ru a mă a sigura că e în siguranță și bine . A fost o prost ie . Era să-mi hrănesc obse sia . Fa t a nu m -a suport a t . De fie c a re dată c â nd mă zărea, buze le e i se c urbe a u înt r-un râ nje t și mă prive a c u privire a . Parcă tatăl m e u nu-m i făcea nic io fa voa re . De c â t e va ori c hia r m -a num it urmăritor. Am lua t -o c a pe un c om plim e nt . Așa că, de c e le m a i m ult e ori, a m privit -o din umbră. N u put e a m s-o îndre pt e spre a jut or la unc hiul și la frații e i. Ca ssio a r a ve a m ingile m e le dacă i-aș st ric a șansele la m e c iul lui. De sigur, m e c iul pe c a re și-l dore a nu e ra t oc m a i c e l pe c a re îl a ve a în pre ze nt . Ca ssio i-a băgat în cap că t re buie să se căsătorească. Pla nul a fost pus în mișcare, da r pa rt e a arzătoare a fost că el plănuia să se folosească de fe m e ia m e a , a c t ua la lui logodnică, pe nt ru a put e a obține fe m e ia pe c a re și-o dore a c u adevărat. N e noroc it a m e a de fe m e ie . Așa că, în t im p c e Ca ssio plănuia c um să o folosească pe M a rga re t c a momeală pe nt ru a -l a duc e pe Áine Eva ns pe nt ru m ire a sa lui, m i-a m făcut propriile pla nuri. Da r e ra ne bun dacă c re de a că voi st a pe spa t e și mă uit c um o pune a pe M a rga re t c u un ticălos. Dacă pla nul lui Ca ssio m e rge a , a m fi de ve nit o fa m ilie de c â nd Áine e ra verișoara lui M a rga re t . Și aș fi a l na ibii dacă mi-aș urmări fe m e ia c u un a lt bărbat pe nt ru fie c a re vacanță, zi de naștere și re uniune . Da , la na iba ! Ca ssio l-a a linia t pe ve c hiul iubit a l lui M a rga re t să apară în V e ga s. Apoi m i-a lăsat toată logist ic a . M -a m a sigura t că ne noroc it ul a fost îngropa t la șase pic ioa re sub. Î nt ruc â t fra t e le m e u e ra va g c u de t a lii, a m lăsat t ot ul la imaginația m e a . Aș lua rolul seducătoarei e i. M a rga re t și Áine se îndre pt a u spre La s V e ga s pe nt ru pe t re c e re a burla c ilor a lui M a rga re t . T ipic pe nt ru e a , e a înc e puse de ja să a ra nje ze pe t re c e ri sălbatice. Chia r și o vizită la spe c t a c olul lui Chippe nda le s. Doa m ne , dacă pla nul m e u a r funcționa, a r t re bui să țin frâ u pe e a . N u a r e x ist a alți bărbați pe nt ru fe m e ia a c e e a în afară de m ine , așa că a r fi bine să se obișnuiască. N u a fost dific il să trimiți o invitație exclusivă, personală, către căsuța e i de e -m a il, c a un bun ve nit din pa rt e a e lit e i din La s V e ga s. T re buia doa r să obțin a jut or de la un Em ory DiLust ro înse t a t de sâ nge și să plătesc o taxă uriașă în va loa re de c â t e va m ilioa ne , da r M a rga re t a r m e rit a fie c a re bănuț. Așa că invitația a fost la a c e st e ve nim e nt e x c lusivist și M a rga re t a lua t m om e a la . Ac um , t re buia doa r să o duc în pa t . Cu m ine . „Ga t a , fra t e ?” întrebă Ca ssio. H a ba r n-a ve a c â t de pregătit e ra m . Am a vut răbdare m ult pre a m ult t im p și răbdarea nu a fost niciodată virt ut e a m e a . Ca ssio a fost pa c ie nt ul dint re noi doi. Și-a a sc uns t oa t e emoțiile și s-a c om port a t de parcă lum e a s-a r fi înc he ia t fie c a re zi nenorocită. T re buia să fie bătrânețea lui. A fost o diferență de a proa pe șase a ni înt re noi doi. Ave a m t re ize c i și pa t ru de a ni și Ca ssio e ra ... e i bine , un bătrân. T re buia să fie m ot ivul pe nt ru c a re a m fost m a i re la x a t , c a re a făcut c a înt re gul pla n să fie a t â t de dure ros. Da r a t re buit să fiu int e lige nt în privința a st a și să-mi joc cărțile c ore c t . Pe nt ru că a m juc a t să câștig. „H a i să fa c e m roc k -n-roll”, i-a m spus. T re i bărbați stăteau în c ost um e ne gre , c u a rm e le băgate, purt â nd căști. Am pre fe ra t m a i puțin a nt ura j, da r lui Ca ssio îi plăcea să fie în siguranță de c â t să-și pară rău. Am părăsit a pa rt a m e nt ul pe nt house și ne -a m îndre pt a t spre c lubul de noa pt e , la doa r c â t e va e t a je m a i jos. Ajunși în c lub, ne -a m îndre pt a t spre suit a privată V I P. Lum inile din La s V e ga s, Sin Cit y, pâ lpâ ia u prin ge a m urile de sticlă, da r e ra m im un la t oa t e . Singurul luc ru c a re îm i put e a a t ra ge atenția e ra fe m e ia pe c a re o dore a m . O chelneriță ne -a așteptat în suit a V I P, privindu-ne . „Pot să-ți t orn un pa ha r?” Ea pra c t ic toarcă c uvint e le . I gnorâ nd-o, a m privit ringul de da ns c a un șoim. „Sc ot c h”, a răspuns fra t e le m e u. Am văzut-o pe M a rga re t în același t im p, pătrunzând în c lub de parcă a r fi proprie t a ra loc ului. Roc hia e i e ra pre a scurtă; m a t e ria lul său pur nu lasă pre a m ult imaginației. Micuța strălucitoare se mișca c u t rupul e i, atrăgând t oa t e privirile spre e a . Și-a da t părul pe spa t e , știind foa rt e bine că m a jorit a t e a bărbaților din c lub sa liva u privind-o. Colțurile buze lor m i s-a u ridic a t . La na iba , m i-a plăcut înc re de re a e i. Chia r și sâ m be t ul e i. Părul e i lung, ne gru, se legăna în t im p c e se mișca, șoldurile e i legănându-se odată c u bătaia. La na iba , și fundul ăla. N u m i-a r plăcea nim ic m a i bun de c â t să-l mușc și să la s o urmă pe e l. Conștientă de privire a chelneriței a supra m e a , m i-a m da t se a m a că îm i aștepta c om a nda . „Bourbon”, a m rost it . Áine s-a a ple c a t și i-a șoptit c e va la ure c he a lui M a rga re t , a poi c e i doi a u împărtășit un zâ m be t . Ce i doi e ra u apropiați. A fost surprinzător, din m om e nt c e personalitățile lor nu semănau nim ic . Au m a i sc him ba t c â t e va c uvint e și c e i doi s-a u alăturat prie t e nilor lor pe ringul de da ns. Oc hii fiecărui bărbat e ra u ațintiți a supra lor în t im p c e da nsa u, râ de a u și be a u. N u va dura m ult și e a a r fi a m e a . Ca pit ol Pa t ru MARGARETĂ EU a st udia t invitația. U n ba l m a sc a t . Áine e ra plecată unde va și această invitație e ra doa r pe nt ru unul. T re buia să fie un se m n să m e rgi îna int e și să o fa c i. A fost înt ot de a una pe list a m e a de luc ruri și încă nu a m m e rs la una . Î n plus, toată această căsătorie aranjată c u Ca ssio K ing m -a fre c a t în m od greșit. Încă nu-l c unosc pe viit orul m e u soț. Deși fra t e le său e ra c u siguranță pe st e t ot . Am a vut a proa pe un a t a c de c ord m a i de vre m e c â nd l-a m văzut pe Luc a la lift uri. N u l-a m obse rva t la înc e put . Bărbatul c u t a t ua je c a re îi m a rc a gâ t ul a fost prim ul pe c a re l-a m văzut. N u ge nul m e u, da r fie rbint e c u siguranță. Și a poi a fost Luc a K ing. N e noroc it ul e ra în V e ga s. Poa t e că mă ve rific a la ordine le fra t e lui său m a i m a re ? a m c hic ot it . Dă-i dra c u pe a m â ndoi. Dacă Ca ssio K ing a vrut să mă cunoască sa u să vadă c e fa c , a r t re bui să nu m a i fie un pui și să o facă e l însuși. Î n m od surprinzător, Luc a s-a c om port a t de parcă nic i nu m -a r fi re c unosc ut . „Poa t e i-a fost frică să nu-l împușc din nou” , m i-a m gâ ndit . Cu siguranță nu împărtășise a c e a mică informație fra t e lui său m a i m a re ; a lt fe l aș fi ult im a fe m e ie de pe această planetă c u c a re Ca ssio K ing a r înc he ia un c ont ra c t de căsătorie. N u că căsătoria aranjată m -a r fi de ra nja t în sine . N u m i-a plăcut c ine a fost a ra nja t . Ar t re bui să-i om or pe a m â ndoi și să t e rm in c u a st a . Oh bine . Și a poi a fost toată c he st ia c u virginit a t e a . Ca ssio K ing, nic i vre un ne noroc it de m e m bru a l fa m ilie i K ing, a m e rit a t să mă sa lve z pe nt ru m ine . Be nit o K ing a provoc a t m oa rt e a tatălui m e u, ia r fiii lui a u fost vinovați în m od im plic it . De sigur, la fe l a fost și m a m a m e a , da r nu a m suport a t să-mi văd frații răniți. M a i a le s ge m e nii. Le -a r dist ruge . Așa că m i-a m ținut gura . Da r a m re fuza t să da u c e va m a i m ult de c â t c e e a c e e ra m obliga t să da u oricărui m e m bru a l Re ge lui. De c i, a t re buit să mă c ulc și să a m grijă de a c e l V c a rd supărător. N u c ont a c ine a făcut-o. Oric ine a r fi m a i bun de c â t Ca ssio K ing. Oc hii m e i m i-a u st udia t re fle x ia în oglindă. Roc hia m e a c u fust a roșu-vin a ve a un de c olt e u îndrăgostit c a re c obora foa rt e jos. N u lăsam nim ic la voia întâmplării. Aș se duc e pe c ine va în se a ra a st a dacă a r fi ult im ul luc ru pe c a re l-a m făcut pe a c e st Pământ. Corse t ul din sa t in e ra ne gru și m i se agăța de t a lie în st il c orse t . Sinc e r, n-a ve a m nic io ide e c um re spira u fe m e ile în ra ha t ul ăsta. N u contează totuși. Arătam fa bulos. M a i a le s de la brâ u în jos. Roc hia evazată înt r-un de sign e la bora t c u m a i m ult e st ra t uri de t ul. M a sc a pe c a re o purt a m m ar a sc unde bine . Era o mască de dantelă personalizată, a c ope rindu-m i doa r o pa rt e a feței și lăsându-mi gura c om ple t deschisă. V oi a ve a ne voie de buze le m e le în se a ra a st a , a m gâ ndit , crezându-mă a t â t de int e lige nt . Cu ult im a privire a supra reflecției m e le , a m părăsit c a m e ra de hot e l. A m e rs bine că Áine nu e ra de găsit nicăieri. Am lua t lift ul, c hic ot ind c â t de gre u a r fi să urc scările în această roc hie frumoasă. Vărul m e u m a r fi pus c u siguranță să urc scările. Ave a o fobie nemaipomenită de lift . Odată ieșit din hot e l, m -a m îndre pt a t spre șofer. "Mascaradă?" Am înt re ba t și e l a da t din c a p în tăcere. Câ t de c onve na bil a fost că pe t re c e re a a furniza t și un șofer? A dura t m a i puțin de ze c e m inut e pe nt ru a a junge la destinație. Spre surprinde re a mea, arăta mai degrabă c a o reședință de c â t c a un c lub. Poa t e un hot e l rezidențial de lux . Re spirâ nd a dâ nc , a m înc e rc a t să-mi c a lm e z inim a c a re flut ura . Ast a a fost nesăbuit. Pe ric ulos. Proba bil prost . Și da , încă o făceam. Șoferul a a dunâ ndu-m i de sc his fust e le port ie ra înt re și de ge t e i-a m și mulțumit, ieșind din limuzină. "Bine a t i ve nit ." M -a sa lut a t o fe m e ie îmbrăcată în iepuraș pla yboy. Oc hii m e i a u călătorit pe st e ținuta e i. I suse , a m m e rs c u t e m a re na sc e nt ist . Poa t e a r fi t re buit să opt e z pe nt ru o temă curvă? Ast a m -a r fi pus c u siguranță pe c a p. Cu t oa t e a c e st e st ra t uri de ha ine , s-a r put e a să nu a m șansa lângă fe m e i îmbrăcate la fe l de se x y c a această fe m e ie . U f, la na iba ! Am int ra t în sa la m a re de ba l luminată și pașii m i-a u zguduit . Șoaptele um ple a u a e rul. Poa t e a fost doa r bâ zâ it ul din c re ie rul m e u. Sa u fărâma de m int e c a re mă avertizează că sunt prost . N u știu. Bărbații s-a u re pe zit de ja în drum ul m e u și un oft a t uşurat m -a părăsit. Poa t e că arătam de st ul de bine c a să mă c ulc . Am tresărit la gâ ndul grosola n, da r la m ignora t re pe de . Plim bâ nd prin sa la de ba l, m i-a m lăsat oc hii să rătăcească pe st e bărbați. Dacă m-aș c ulc a c u un străin, a r t re bui să fie c ine va pe c a re l-a m găsit atrăgător. Și aș insist a c a măștile să rămână. Era m a i sigur dacă ne țineam identitățile a sc unse unul față de celălalt. Am c ut re ie ra t înc e t prin cameră. U n c he lne r a t re c ut pe lângă m ine c u o tavă și s-a oprit să-mi ofe re un fluie r de șampanie. Era m usc a t . Ofe rind-i un zâ m be t a bse nt , a m lua t o băutură și a poi a m băut-o dint r-o înghițitură, în t im p c e oc hii m e i c ont inua u să c a ut e o victimă. Cura j lic hid, c um se spune . Până l-a m văzut. O fantomă a Ope re i mască a urie și neagră, a c ope rindu-i jumătate din față uit â ndu-se la m ine . Pașii m i-a u clătinat și a m rămas nemișcat. Î nt ot de a una a m fost un ne noroc it pe nt ru Fa nt om a Ope re i . O pove st e de dra gost e tragică. V e rific a . U n bărbat ne bun, ușor urmărit. V e rific a . U n om sufic ie nt de ne bun înc â t să ardă t ot t e a t rul. V e rific a . Bine , e l a r fi c e l pe nt ru m ine în se a ra a st a . Am re lua t să m e rg, înc e t , în direcția lui. N u s-a mișcat, da r m -a urmărit. Ce va în fe lul în c a re mă prive a îm i făcea c orpul bâ zâ it de un fior. S-a uit a t la m ine prin niște oc hi pre a acoperiți pe nt ru a fi c it it i, privind c um mă îndre pt a m spre e l și, c um va , a ve a m se nt im e nt ul că sunt în dom e niul lui. Am ve nit să st a u în fața lui. "Buna ziua ." La na iba , spe r că a fost sufic ie nt de seducător. N u a fost . A t re buit să-mi ridic joc ul. „V re i să fa c i se x ?” Ce na iba ? Chia r a m înt re ba t a st a ? Oc hii i s-a u mărit, a poi s-a u înt une c a t și încețoșat. Seducător. St a i , m i-a m a m int it . Mă joc pe se duc a t oa re . „Se mișcă re pe de ...” El a făcut o pauză și a m așteptat în t im p c e căldura îm i înflorește în st om a c , mișcându-mă din c e în c e m a i jos, înt r-un va l c a re m a făcut să-mi st râ ng c oa pse le . I suse , a fost norm a l? „N u sunt e m ?” Oh, m i-a plăcut de e l. J uc â nd gre u pe nt ru a obține și t ot . N u a m put ut re zist a niciodată tentației une i urmăriri. Buze le m i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . — Am put e a vorbi o vre m e , dacă vre i, a m spus nonşalant. „Știi, dacă a i ne voie de o încălzire. Da r nu vre a u să-mi pie rd t im pul dacă nu ești int e re sa t de se x .” Direcția părea să funcționeze, pe nt ru că m i-a lua t m â na în a lui și m -a t â râ t afară din sa la de ba l c a un bărbat dornic . Doa m ne , mă c om port a m c a o curvă, în c iuda fa pt ului că nu mă îmbrăcasem pe nt ru rol, da r e ra m la fe l de nerăbdătoare c a și e l. Oc hii m e i s-a u uit a t în jos spre loc ul în c a re mă ținea de mână, st râ nsoa re a lui fermă și puternică. Și m â inile a le a ... la na iba , a ve a m â ini se x y. La na iba , poa t e m i-a u st re c ura t o ve rsiune feminină a V ia gra în șampania a c e e a pe nt ru că deodată m -a m simțit foa rt e e x c it a t . De parcă a ve a m ne voie de t ipul ăsta din m ine . Chia r la na iba -a c um . N e -a m t re zit înt r-un dorm it or de lux , ușa t râ nt indu-se în urm a noastră. Î i simțeam privire a pe pie le a m e a , lăsând o dâră de foc în urm a e i. „Dezbracă-te”, a ordona t e l, c u voc e a m e a răgușită. "Ce -" M i-a lua t bărbia înt re de ge t e și m -a pus să mă uit la e l. — V re i să fii dra c u, a răpit e l. "De c i ha i sa o fa c e m ." Doa m ne , inim a m e a t une a a t â t de sălbatic înc â t a m c re zut că voi leșina. "Se rios?" a m re spira t . — Dezbracă-te, ispită. Oh Doa m ne ! T ipul ăsta m i-a r fa c e t oa t e vise le să devină re a lit a t e . Da c ă a ș fi șt iut c â t de groza v se sim t e un orga sm , m-aș fi urc a t m a i de vre m e . Deși, c e va m i-a spus că a fost din c a uza a c e st ui t ip. Corpul m e u încă t re m ura din c a uza c e le i m a i int e nse plăceri pe c a re am simțit-o vreodată, c â nd următoarele c uvint e m -a u t rim is înt r-o spirală. „V re i să-ți mănânc pizda ?” N u aș fi put ut da din c a p c u m a i multă nerăbdare dacă aș fi vrut . „Bine , a t unc i întinde-ți pic ioa re le frum oa se păsărica a c e e a superbă.” ca să pot m â nc a Cu un puls zgom ot os și c oa pse t re m ura t e , m -a m supus, urmărindu-l c um își t ra se gura pe c orpul m e u. De ge t ul lui m i-a t ra sa t pist a de a t e riza re și st om a c ul m i s-a st râ ns inst a nt a ne u. I isuse , t ot c orpul m e u a rde a . Oc hii lui, plini de dorință m ist uit oa re , m i-a u a prins o poftă în sâ nge și a u re fuza t să-și de a drum ul. S-a uit a t la m ine de parcă aș fi c e a m a i frumoasă fe m e ie pe c a re a văzut-o vreodată. Ca și c um aș fi t ot c e e a c e a visa t vreodată. Am gâ fâ it în c lipa în c a re lim ba lui m i-a t re c ut înt re pic ioa re le m e le , lăpindu-mi um e ze a la . "V a i-" A ge m ut jos în gâ t , trimițând o vibrație prin m ine . Căldura a izbuc nit , răspândindu-se până la de ge t e le de la pic ioa re . M i-a lins păsărica, de la int ra re până la c lit oris, de parcă viața lui a r de pinde de a st a . A t re buit să lupt c u plăcerea imediată c a re amenința să izbucnească prin m ine . M i-a t re c ut o mână aspră pe pic ioa re le m e le , trăgându-mi a m be le c oa pse pe st e um e rii lui. De ge t e le m e le s-a u înc urc a t în părul lui de s, a puc â nd un pum n din e l și ținându-se de viață. Î n m om e nt ul în c a re și-a îm pins lim ba în m ine , sa t e rm ina t joc ul pe nt ru m ine . Corpul meu s-a c ut re m ura t c â nd e l și-a băgat lim ba înăuntru și afară. Î n și în a fa ra . Oc hii m i s-a u da t îna poi în c a p și c oloa na vertebrală s-a a rc uit de cearșafurile c iufulit e . De parcă a m făcut a st a de un m ilion de ori, a m înc e put să-mi mișc șoldurile în rit m spre lim ba lui, st râ ngâ nd de e a . M i-a a spira t c lit orisul, a poi l-a c iupit și brusc , pre siune a a e x ploda t . Am ve nit a t â t de t a re înc â t m i-a u răsunat ure c hile , înecându-mă în c e l m a i săturat m od posibil. A m urm ura t c uvint e , da r nu a m put ut a uzi nic i una . Era posibil să leșini de pre a multă plăcere? M -a m t re zit cu dure re a dulc e c a re îm i trăgea mușchii și un braț s-a prăbușit pe st e m ine . I m a ginile c u ra t ing X din noa pt e a trecută a u t re c ut în prim -pla nul minții m e le și dint r-o dată, păsărica m e a s-a st râ ns, a vâ nd ne voie de m a i m ult de a c e st străin. I isuse , a st a t re buia să fie c e e a c e simțeai să fii fugit c om ple t . A fost m a i bine de c â t oric e m i-a m im a gina t vreodată. I isus H rist os! M â na m i-a înt ins fața și a m oft a t de ușurare. M a sc a m e a e ra încă pe . Slavă Dom nului, deși a m fost surprins c â nd a m lua t în c onside ra re c â t de sălbatici ne -a m făcut. După prim a dată, și odată c e a t re c ut pe st e șocul inițial de a a fla că sunt virgină, a fost necruțător c â nd a fost vorba de a mă dra c u. N u a c om e nt a t c a rdul m e u V . M -a curățat și a poi m -a c om pe nsa t și m a i m ult . N u că a r fi t re buit , pe nt ru că prim a m e a oară a fost înne bunit or de uim it or. Și nu aș re gre t a nic i un m om e nt a t â t a t im p c â t a m trăit. N ic i un m inut . S-a r put e a să fiu pe c a le să mă căsătoresc c u a lt c ine va , da r a m int irile din noa pt e a trecută vor rămâne c u m ine pe nt ru t ot de a una . Am risc a t să a runc o privire pe st e umăr, a proa pe spe râ nd că nu va a ve a m a sc a pe e l. O mică fulge ra re de dezamăgire m -a c uprins, da r m -a m c e rt a t re pe de . Ac e a st a a fost o noa pt e fără c oa rde de se x sălbatic, nim ic m a i m ult . Totuși, nu m -a îm pie dic a t să-i st udie z c orpul. La na iba , e ra fie rbint e . Corpul lui e ra fa nt e zia oricărei fe m e i. O capodoperă. M i s-a lăsat gura apă urmărind mușchii lui sculptați și pie pt ul a c e la m a rc a t c u cerneală - un t a t ua j de t ra nda fir înfășurat în jurul une i inim i. M a i bine îm i sc ot fundul de a ic i îna int e de a m e rge la o altă rundă c u a c e st ze u a l se x ului. Pe nt ru o fostă fecioară, c u siguranță aș fi de ve nit o fe m e ie lacomă. Cu grijă să nu-l t re ze sc , a m a lune c a t din pa t și m -a m înt ins să-mi ia u roc hia c â nd un pre ze rva t iv a runc a t m i-a a t ra s atenția. La dra c u '! Chia r și de a ic i a m văzut că a fost mărunțit. Al dra c ului mărunțit. Oh, Doa m ne ! Arunc â nd o privire spre pa t , am m urm ura t o rugăciune. Aș put e a scăpa c u o mulțime de luc ruri, da r să rămân însărcinată de un străin nu a r fi una dint re e le . Ca pit ol Cinc i LU CA Pre ze nt C Cina de logodnă a lui a ssio a fost plic t isit oa re . M-aș dist ra m a i m ult la o pe t re c e re de a nive rsa re a c opiilor de c â t porcăria a st a . Áine și Ca ssio s-a u c e rt a t , da r e u a m renunțat la t oa t e , doa r int e rvinâ nd din c â nd în c â nd. U ne ori pe nt ru a a jut a , a lt e ori pe nt ru a îm pie dic a pe nt ru că aș put e a fi un măgar, c hia r și înt r-o zi bună. Din păcate, știam că nic iunul dint re bărbații invitați nu va a duc e vre o emoție în această seară. Dacă nu e ra fra t e le m e u și nu l-aș fi iubit , aș t re c e pe st e a st a . Da r Ca ssio făcuse m ult e pe nt ru m ine de -a lungul a nilor. Așa că a r plic t isit ori t re bui să mă c onfrunt și non-irla nde zi. Punc t ul cu irla nde zi c ulm ina nt al ne noroc it ului de seară a fost Cha d St e w a rt și nic i nu a fost împușcat. Avoc a t ul st a t ului. N e noroc it ul e ra fost ul iubit a l lui Áine și un prie t e n c u M a rc o, ne noroc it ul m e u fra t e vit re g. L-a prins trișând în V e ga s, așa că, de sigur, e ra ist orie . Da r a st a nu a fost c e a m a i m a re crimă a lui. Dacă l-aș cunoaște pe fra t e le m e u și a r t re bui să pa rie z, Cha d St e w a rt nu a r trăi o viață lungă și fericită. Sinc e r, a m fost surprinsă că Ca ssio l-a lăsat să trăiască. Oc hii m e i c ut re ie ra u c a m e ra c u de zint e re s în t im p c e căutam o anumită fe m e ie c u părul ne gru c orb. Doa m ne , a proa pe că m -a om orâ t c â nd a plâ ns m a i de vre m e . Singure le două fe m e i a le căror la c rim i m ia u a juns a u fost a le m a m e i și a le M a rga re t e i. N u-m i a m int e a m pre a m ult e de spre mama, da r m i-a m acea fetiță a m int it fie c a re înt â lnire c u M a rga re t . Încă m i-a m a m int it de ea ca fiind speriată. T e roa re a e i a um plut oc hii albaștri pe tatăl e i c a re sâ nge ra pe pode a . Dure re a e i e ra a m e a . Fric a e i e ra a m e a . De fie c a re dată c â nd o ve de a m , c e va în pie pt ul m e u se răsucea. Dure ros. plină de speranță. Sa u poa t e a fost deznădejde. O pie rduse m c u m ult îna int e de a a ve a oc a zia să o a m . Am fost un laș. Am apăsat pe trăgaci. Dacă e a a r fi știut... I nim a îm i cântări foa rt e m ult în pie pt . U rst ul de sine a a rs, c e e a c e m -a surprins. N u știam că sunt c a pa bil de a c e l se nt im e nt , da r iată că e ra . Bătăitul a c e st a ne înc e t a t c â nd mă gâ nde a m la e a e ra îngrijorător. Am clătinat din c a p. Poa t e că e ra t im pul pe nt ru un e x a m e n fizic . Ar put e a fi un se m n pre c oc e a l unui a t a c de c ord. N u mă uit a m e x a c t la die t a m e a în ult im a vre m e pe nt ru că t ot c e mă put e a m gâ ndi e ra să mănânc păsărica lui M a rga re t . I isuse , tânguița e i a fost singurul luc ru pe c a re m i-l m i-a t re c ut în m int e din noa pt e a a c e e a în V e ga s, în m a rt ie . Aproa pe două luni de tortură. Dacă e ra m sinc e r c u m ine , a r fi fost a ni de tortură. O fetiță m i-a fura t inim a c u m ult îna int e să-mi da u se a m a c e e ra a st a . Și iată-ne. Era a t â t de a proa pe , da r a t â t de de pa rt e . Aceeași ură pâ nde a în oc hii e i. Și-a a m int it noa pt e a în c a re tatăl e i a m urit ? De c e a lt fe l m -a r urî? A fost singura greșeală pe c a re o făcusem îm pot riva e i. De a t unc i, a m înc e rc a t să re pa r t ot ul. Chia r a m a vut . M -a m lupt a t c u tatăl m e u. Am înc e rc a t să fiu un om m a i bun. Cu c oa da oc hiului, a m zărit o roc hie roz de sc his. Pe nt ru o fracțiune de m om e nt , privirile noa st re s-a u c one c t a t . I -a m ținut privire a până c â nd și-a înt ors privire a . Câ nd m -a privit , m i-a t ra nsm is o conștientizare caldă pe șira spinării. Și-a îngust a t oc hii îna int e de a ne rupe privire a și de a se îndepărta c u c a pul sus. Oc hii m e i a u rămas ațintiți a supra e i, așa c um făceau înt ot de a una , și a m privit -o st re c urâ ndu-se pe terasă. M -a m sc uza t , a poi m -a m îndre pt a t spre e a . M -a simțit c hia r îna int e să vorbe sc . Dacă nim ic a lt c e va , a ve a o intuiție bună. "Ce vre i?" a sc uipa t e a , fără să se întoarcă să se uit e la m ine . „Verificăm doa r dacă ești bine ”, a m t ra s, pe t onul m e u e ga l. Fra t e le m e u a a runc a t -o sub a ut obuz m a i de vre m e . Sc opul lui a fost să o a ra t e c a fiind ruinată și ușoară, însărcinată a fost un bonus în plus, pe nt ru a -l fa c e pe Ca lla ha n să-și plătească o da t orie dâ ndu-i lui Áine . Mă dor încă dinții din c a uza încercării de a -m i păstra c a lm ul. Era însărcinată. N e noroc it ul nic i nu m i-a da t un a ve rt ism e nt . Am rămas uluită, a uzind ve st e a că M a rga re t Ca lla ha n e ra însărcinată. Cu c opilul m e u! Adevărul e ra că nu m i-a plăcut c um Ca ssio o folosise c a momeală. De sigur, m i-a r fi plăcut și m a i puțin dacă s-a r fi căsătorit c u M a rga re t în loc de Áine . Da r dacă i-aș spune a st a a c e st e i fe m e i, a r fugi de m ine . Ce l puțin a c um , e a m -a t ole ra t oa re c um . La na iba , luc rurile scăpaseră de sub c ont rol. Cu t oa t e a c e st e a , nu a m put ut găsi în m ine să re gre t a c e l pre ze rva t iv mărunțit. O să fiu tată. O să fiu tată. O să fiu tată. Cuvint e le juc a t e se repetă în m int e a m e a , făcândum i inim a să se um fle . M -a m buc ura t de a st a . Ar le ga de m ine fe m e ia de c a re a m obse da t a ni de zile . J ur pe Dum ne ze u, că aș fi un tată bun. N im ic c a Be nit o. N u aș lăsa niciodată să se înt â m ple c e va fa m ilie i m e le și fe m e ii m e le . Cu siguranță nu aș fi c e l c a re o va c onduc e pe fe m e ia m e a la sinuc ide re , așa c um îi făcuse Be nit o m a m e i m e le . N u mi-aș dist ruge c opiii așa c um a înc e rc a t Be nit o să ne facă nouă. M a rga re t se înt oa rse înc e t , c u c oa t e le sprijinindu-se de ba lust ra da înaltă de marmură. Oc hii e i s-a u ridic a t de la pa nt ofii m e i până c â nd oc hii noștri s-a u c one c t a t , un râ s blâ nd c urba t â ndu-i buze le . Plin de judecată și supărare. „Și c e ve i fa c e dacă nu sunt bine ?” întrebă e a , c u t onul plin de sa rc a sm . M i-a m st re c ura t m â inile în buzuna re le c ost um ului, m a m sprijinit de t oc ul ușii și a m privit -o. Purt a aceeași e x pre sie pe c a re a a vut -o prim a dată c â nd ne -a m înt â lnit . — O să t e fa c m a i bun, a m înt re ba t . a m vorbit si e u se rios. Ac e st a e ra c opilul m e u în burt a e i. Copilul nost ru. Și aș fi a l na ibii dacă aș lăsa c e va să o supe re pe această fe m e ie . Proble m a e ra c um să-i spună că s-a c ulc a t c u c ine va pe c a re îl ura . Ea a c hic ot it . „Fiul ne noroc it a l lui Be nit o K ing nu put e a de c â t să mă facă m a i rău”, a re plic a t e a . „N u m-aș lăsa niciodată a t â t de jos și te-aș lăsa să mă a t ingi, Luc a K ing.” Ai. Bine , aș fi put ut să ple c fără să a ud o a st fe l de one st it a t e brutală. „N u te-aș a t inge dacă a i fi ult im ul om de pe Pământ.” Cuvint e le e i tăiau a dâ nc . Pa rt e a c e a m a i re a . Ea nu a greșit. Era m un fiu ne noroc it . „De c i ăsta e singurul luc ru pe c a re îl ie i îm pot riva m e a ?” a m înt re ba t de zinvolt . Poa t e că în sfârșit m i-a r spune că și-a a m int it de m ine din a c e a zi blestemată. — Se m e ni pre a m ult c u tatăl tău, se răsti e a . „Comportă-te și t u c a e l.” Încă un pum na l în pie pt . Ea a t re c ut pe lângă m ine c u o privire disprețuitoare în oc hi și t oc m a i c â nd e ra pe c a le să se întoarcă în sa la de ba l plină de oa m e ni, și-a a runc a t o privire pe st e um e ri. „T re c e -l prin c a pul tău gros de it a lia n odată pe nt ru t ot de a una , Luc a K ing. T u. Sunt . N u. Ale m e le . T ip." „Poa t e că nic i t u nu ești a m e a ”, a m spus, păstrând o e x pre sie plictisită. „M a i a le s nu c u c he st ia cu creșterea în gre ut a t e pe c a re urmează să o fa c i.” A fost o minciună. Ar c ont ribui doa r la a t ra c t ivit a t e a e i. La na iba , nu ăsta a fost m oda lit a t e a de a o st râ nge . N u de c â t dacă aș fi vrut să mă lovească în față. Și-a îngust a t oc hii a supra m e a și buze le e i s-a u subțire îna int e de a -m i a runc a un de ge t m ijloc iu. M i-a a m int it de noa pt e a în c a re a m văzut-o prim a dată în T e m pt a t ion. Ca pit ol Şase MARGARETĂ L uc a Re ge le . De c e a t re buit m e re u să da u pe st e e l? Bine , a st a a fost pe t re c e re a de logodnă a fra t e lui său, e ra a proa pe a m e a , da r totuși. De fie c a re dată c â nd mă înt orc e a m , e l e ra unde va a proa pe și mă prive a . M -a înne bunit . Chia r t re buia să mă urmărească c hia r și a ic i? N e noroc it ul de pla yboy din N e w Y ork . Ca sa nova . Văzuse mai mulți chiloți pe nt ru fe m e i de c â t m a jorit a t e a bărbaților în ze c e vieți. N e noroc it ul e ra un ne noroc it și un ne m e rnic . N u l-aș lăsa niciodată să mă atingă. Da r a fost m a i m ult de c â t a t â t . M i-a a m int it de e l . Be nit o K ing. Am urâ t c um ve de re a lui m i-a st râ ns inim a și m i-a a dus îna poi a m int iri de trădare. Dint re c e i c a re a r fi t re buit să-mi fie c e i m a i apropiați. Până în ziua de a zi, îm i put e a m a m int i c um m e t a lul re c e e ra apăsat pe gâ t ul m e u. Áine și-a lua t joc de m ine și de ura m e a pe nt ru cuțite. Abia în noa pt e a a c e e a din T e m pt a t ion, une le dint re a m int irile m e le ne c la re de spre noa pt e a în c a re a m urit tatăl m e u a u apărut înc e t . Chia r și a c um îi a uze a m râ sul răsunând în ure c hi în t im p c e mă îndepărtam de e l în a c e a noa pt e în urmă c u doi a ni. Cuvint e le lui de despărțire pe spa t e le m e u a u fost că mă va vâ na până c â nd va fi în m ine . N um a i că, de fie c a re dată c â nd îl ve de a m pe Luc a , îl ve de a m pe tatăl lui. Sâ nge . Oc hii morți a i tatălui m e u. Groa za din privire a lui. Dure re a c a re a urm a t . Î n m od ironic , Luc a K ing a fost c e l c a re m -a făcut săm i a m int e sc de trădarea m a m e i m e le . Ea a st a t alături și și-a lăsat iubit ul să-mi ucidă tatăl. Ave a să-l la se pe Be nit o să mă om oa re și pe m ine . Cu excepția unor m ot ive , a m supraviețuit. N u e de m ira re că urăsc să-l văd pe Luc a . El a a dus de fie c a re dată a m int iri proa st e . T e roa re a înfiorătoare de oa se . U ra pe nt ru cuțite a e x ist a t t ot t im pul, da r a c um a m înțeles de c e pre fe ra m să mă oc up de a rm e . "Ce ?" Luc a trăgea t â râ t or în t im p c e își netezește o mână absentă pe cravată, în t im p c e oc hii lui căzură pe buze le m e le . „Fără a lt e lovit uri, m ia Be lla ?” Cuvint e le e ra u profunde și blâ nde . Oc hii lui s-a u străduit în m ine și inim a m e a a tresărit a t â t de re pe de , înc â t m i-a fost teamă să vină un a t a c de c ord. Obra jii m i s-a u înc ins de supărare. La e l. La m ine însum i. La a c e i oc hi minunați. — V e zi, știam că poți fi dulc e , spuse el cu c onvinge re , înclinându-și sprâ nc e ne le în a c e l m od a roga nt . „Pa rie z că ești foa rt e dulc e după orga sm .” Căldura a străbătut fie c a re c e nt im e t ru a l c orpului m e u. U n fior ușor m i-a rost ogolit pe șira spinării și c oa pse le m i s-a u st râ ns. Dint r-o dată, a m int ire a La s V e ga s-ului s-a re pe zit și c uvint e le sim ila re pe c a re le -a m prim it de la străinul m e u. Bebeluşul m e u tată. „T re buie să t e t ra g doa r c a să-ți ia u pa rt e a dulc e ”, a bubuit voc e a profundă și răgușită a străinului în t im p c e îi sărutam m a x ila rul, buze le . — Ar fi t re buit să t e găsesc m ult m a i de vre m e . Căldura m i-a înroșit fața la a m int ire . A fost singura m e a noa pt e în c a re a m fost sălbatic și libe r. M i-a depășit așteptările c u un m ilion. Singurul m e u re gre t a fost că nu i-a m c e rut num e le . Da r a t unc i nic i nu c re de a m că voi rămâne însărcinată. Am folosit protecție, da r ne noroc it ul de pre ze rva t iv c a re e ra mărunțit. A fost soa rt a m e a . M -a m gâ ndit că voi fi le ga t de Ca ssio K ing. Și a ic i vorbe a m c u fra t e le lui ne bun. Părea să fie pe st e t ot , t ot t im pul. Oc hii lui Luc a e ra u încă ațintiți a supra mea, trăgându-mă c a un va l c u c a re nu mă put e a m lupt a . O m a re e c a re m -a r înghiți înt re g. Dacă l-aș lăsa, m -a r dist ruge , m -a r lovi de m a lul st â nc os și m -a r lăsa să mă îne c . La fe l c um făcuse tatăl lui c u a l m e u. Da r nu l-aș lăsa. Frații m e i a u spus înt ot de a una să nu a i înc re de re înt r-un re ge și a t re buit să fiu de a c ord. N u spuse se m nimănui c e m i-a m a m int it după a c e a noa pt e în T e m pt a t ion. Sa u de suspic iune a m e a că Ca ssio m -a folosit doa r pe nt ru a a junge la Áine . Frații K ing e ra u la fe l de c ruzi și c om plic e c a și tatăl lor. De n-aș găsi oc hii proști a i lui Luc a atât de fa sc ina nt i. De c e le m a i m ult e ori, purt a un c ost um la comandă. Î na lt , c u um e rii la rgi, părul ne gru c a je t și pie le a a urie , e ra popula r print re fe m e i. Da r buze le și oc hii lui a u fost c e le c a re a u înc he ia t a fa c e re a . N u put e a m suport a fe lul în c a re m -a st udia t int e ns. Parcă m -a văzut m a i m ult de c â t oric ine a lt c ine va . De fie c a re dată c â nd îl ve de a m , mă st udia , proba bil c a t a logâ ndu-m i t oa t e greșelile. Oc hii a c e ia a u a juns la m ine de fie c a re dată. Spre de ose bire de oc hii lui Ca ssio, Luc a a ve a un st rop de a lun în oc hi c â nd e ra i a proa pe de e l. Era c e va sălbatic pâ ndind în ei c a re m -a neliniștit. M -a zbuc ium a t . L-a m urâ t a l na ibii. Așa că a m st a t dra c u de pa rt e de e l. Fa m ilia K ing e ra ina m ic ul. Așa că l-a m lăsat în urmă fără o altă privire . Era m o regină, t re c â nd la luc ruri m a i m a ri și m a i bune . Ca pit ol Șapte LU CA T re i luni m a i t a rziu M a rga re t e ra însărcinată în a proa pe c inc i luni. U nc hiul și m a m a e i nu s-a u oprit să găsească candidați pe nt ru fe m e ia m e a . Ar t re bui să înc e t e ze să-și a linie ze bărbați pe nt ru a se căsători c u e a . N u și-au da t se a m a , după m oa rt e a c e lui de -a l doile a logodnic , că nu va fi nuntă? Câți na ibii de bărbați a t re buit să uc id îna int e să primească m e sa jul? A fost un om a giu pe nt ru pe t re c e re a de H a llow e e n de la T e m pt a t ion. Prim a m e a re spinge re de către o fe m e ie îmbrăcată în Bla c k Widow . De sigur, a fost o glumă privată și nu a fost niciodată intenția m e a c a alții din lum e a interlopă să se re fe re la e a c a o văduvă neagră. Mă gâ nde a m se rios să e lim in fie c a re persoană c a re a rost it a c e le c uvint e . Poa t e înc e pâ nd c u m a m a e i de c â nd căței îi plăcea să bârfească. U n geamăt m -a t ra s îna poi la proble m a în discuție. U n a lt logodnic . Ac e st a a fost un ne noroc it . Cre de a m că sunt îna lt , da r t ipul ăsta e ra un ne noroc it de giga nt . Și a t re buit să-i duc fundul m a re din ga ra j, până la subsol. Din t oa t e ne noroc it e le de t im puri în c a re lift ul din clădirea m e a a fost spa rt . A na ibii de viață în oraș. Ar fi m a i ușor dacă aș fi în Sic ilia . Supărat de lift și de lum e , l-a m făcut pe prădătorul idiot -sla sh-c re e p să sufe re și m a i m ult . Am înc e put prin a -i tăia ure c hile . Țipetele de dure re a u sărit pe pereți. A fost a l na ibii de e ne rva nt . Ac e st a e ra un laș m a i m a re de c â t ult im ul logodnic . Și nu a m a vut răbdare pe nt ru înțepătura plângănoasă. Fa m ilia Ca lla ha n a r fi t re buit să facă o treabă m a i bună găsind bărbați potriviți pe nt ru M a rga re t . T re buia u să fie disperați să o căsătorească. N u că a r fa c e diferența, da r dacă a r găsi une le de c e nt e , le-aș rupe pic ioa re le și le-aș duc e la spit a l. T ipul ăsta a fost un trișor, un m e m bru de ra ng scăzut a l unui c ole g din m a fia irlandeză din Bost on. Lui îi plăcea săși scoată furia a supra m e m brilor m a i sla bi a i fa m ilie i. Își ba t e sora . Fra t e le lui m a i m ic . Chia r și m a m a lui. Doa r pe nt ru că nu a ve a a nt e c e de nt e pe na le nu l-a făcut un pot rivire bună. N e noroc it ul ăla nu s-a r a propia niciodată de c opilul m e u. „T e rog, t e rog, scutește-mă”, strigă e l. „V oi fa c e c e vre i.” Doa m ne , e ra pa t e t ic . M i-a m a sum a t a de se a rolul de e x e c ut or pe nt ru bunic ul m e u, da r a t re buit să re c unosc că nic iun bărbat nu plâ nse se vreodată la fe l de m ult c a a c e st a . Era pre a oc upa t să-și c a c he pa nt a lonii și să-și im plore viața și să-mi dăduse o dure re de c a p puternică pe pa rc urs. „Dacă a i fi c re zut că ve i a junge să trăiești pe aceeași planetă c u fiic a m e a ”, a m m â râ it e u, „a i un a lt luc ru pe viit or.” Pie pt ul m i s-a um plut c â nd mă gâ nde a m la ziua ult im e i e c ogra fii. Î n m om e nt ul în c a re m i-a m văzut fetița pe e c ra n, a m știut că voi sfâșie lum e a a st a pe nt ru a o ține în siguranță. Obse sia m e a a c re sc ut de ze c e ori. Și știam că M a rga re t va fi o mamă bună. I -a c it it cărți c opilului nost ru nenăscut în t im p c e stătea pe ba la nsoa rul e i. Ea i-a c â nt a t . Și-a m a sa t burt a și a c it it ore înt re gi a rt ic ole de spre bebeluși sănătoși pe int e rne t . Da , a m urmărit-o. Am urmărit-o prin c a m e re le de supra ve ghe re . Am de ra nja t -o acasă. Poa t e că e ra disc ut a bil din punc t de ve de re m ora l, da r a m făcut-o pe nt ru a -i păstra în siguranță. M i-a da t pa c e . Cu toții a m făcut prost ii pe nt ru oa m e nii pe c a re îi iubim . Dre a pt a ? Supărat de îndoia la m e a că fa c c e e a c e t re buie , a m t ra nsfe ra t a c e a furie a supra a c e st ui om . Am lua t cuțitul m e u pre fe ra t din t oc ul m e u înfășurat în jurul gle zne i. „V oi înfige a c e st cuțit în pie pt și a poi o să t e de sc hid”, a m de c la ra t c a lm . El clătină din c a p, a bia reușind să-și miște c a pul. S-a înt ins c u spa t e le pe m a sa de oțel, c u c a pul, t runc hiul și pic ioa re le st râ nse c u t re i c ure le , de parcă a r fi fost ga t a de operație. Î nt r-un fe l, e ra ironic de pot rivit , a vâ nd în ve de re c e îi re ze rva . — Sa u poa t e că a r t re bui să înc e p c u oc hii tăi, a m spus e u gâ ndit or, de parcă mă gâ nde a m se rios la a st a . S-a înc re m e nit , rugându-mă în tăcere să nu o fa c . N e noroc it ul ăsta e ra de râ s. Și a c re zut că o să-mi atingă fe m e ia și c opilul c u m â inile lui m urda re . „N u, nu, nu”, a im plora t e l în t im p c e m uc i îi c urge a u pe na s și pe față. T ipul e ra o m ize rie . T onul țipetelor lui creștea c u fie c a re c e nt im e t ru c u la m a a proa pe de oc hiul lui. Părul lui de cărbune plin de vegetație și gra s e ra mărginit pe frunt e . M i-a făcut rău st om a c ul să mă gâ nde sc la e l lângă fe m e ia m e a . Bine bine . Din punc t de ve de re t e hnic , e a nu e ra încă a m e a , da r a r fi. Î i dădeam spațiu până c â nd e ra ga t a . Doa m ne , a m spe ra t că va fi c urâ nd. Bile le m e le de ve ne a u ra pid purpuriu albăstrui și amenințau să cadă de la t oa t e călcările m e le . Î na int e c a la m a m e a să-i poată a t inge globul oc ula r, e l și-a înc his ple oa pe le c a și c um a st a le -a r prot e ja , da r a m lăsat vâ rful cuțitului să se zgâ rie de e l, trăgând sâ nge . „O zonă a t â t de sensibilă”, a m spus e u, m â nia m e a c loc ot indu-m i sub pie le . „Doa r o ciupitură mică și sângerează c a o cățea.” "Ce ți-am făcut?" Aproa pe că a m râ s. Aproa pe ! A c ont inua t să plângă și să mă dure ze de c a p. Ar t re bui să c it e sc c e a m a i recentă c a rt e a m e a de spre nașterile na t ura le și să c a ut locații de clasă La m a ze , nu să mă oc up de ra ha t ul ăsta. „Ei bine , m a i înt â i a i îndrăznit să vorbești c u fe m e ia m e a ”, a m c iripit . „Î n a l doile a râ nd, a i c re zut că t e -a i put e a căsători c u e a . Și în a l t re ile a râ nd, ești un pe rve rs.” „P-t e rog.” S-a uit a t la m ine c u oc hi plini de mărgele, c u sâ nge și transpirație înt inse pe față. „N u mă voi căsători c u e a . Iţi prom it ." S-a uit a t la m ine c a un cățeluș c a re roagă pe nt ru un os. „T e rog, nu mă uc izi. Am ba ni, a bombănit e l, sc uipa ndu-i pe gură. "Eliberează-mă." Am da t din c a p, râ njind c a un ne bun. „Sigur, t e la s să ple c i.” Apoi, înt r-o mișcare rapidă, i-a m tăiat gâ t ul și l-a m privit gâlgâindu-și propriul sâ nge , îne c â ndu-se în e l. I -a lua t c inc ispre ze c e Cinc ispre ze c e se c unde să se c unde pe nt ru ca se sufoc e . speranța să dispară din oc hii lui. „Și așa înc he i c u c ine va c a re c re de că e st e de m n de fe m e ia m e a ”, a m înt re ba t e u. Fața palidă a lui M a rga re t , c a fetița a c e e a și c a fe m e ie adultă, m i-a t re c ut prin m int e . Dacă a r ști e a , m i-a a ve rt iza t conștiința. Dacă a r ști, m -a r urî m a i m ult . M a i m ult de c â t tatăl m e u. M a i m ult de c â t oric e pe lum e a a st a . T a c i. Sus. O conștiință e ra o cățea une ori. Și e ra c e va de c a re nu a ve a m ne voie a c um . M â inile m i s-a u îndoit în pum ni strânși, de ge t e le de ve nind a lbe . Cursurile La m a ze a r t re bui să aștepte. Ar fi o noa pt e lungă pe nt ru a scăpa de c a da vru. Ca pit ol Opt MARGARETĂ "A nim e ni nu mușcă pra ful”, a m mormăit, fre c â ndu-m i burt a din c e în c e m a i m a re și holbându-mă la nim ic a num e . Era m pre a de pa rt e în gâ ndurile m e le c a să văd c e va . Era m însărcinată în șase luni și luc rurile nu m e rge a u așa de bine . Șoaptele începuseră după c e logodnic al m e u. Oa m e nii a din m urit a l doile a lum e a interlopă începuseră să mă numească văduvă neagră. idiot i. N u a m fost niciodată căsătoriți, așa că logic a nu a ve a se ns. Gravidă. Singur. N ic io ide e de spre c ine a fost bebelușul tată. Ac e st e a a u fost singure le calități c a re m -a u c olora t în ult im a vre m e . De sigur, nim e ni, în afară de Áine , nu știa că ha ba r n-a ve a m c ine e st e tatăl m e u. N u aș recunoaște-o niciodată nimănui. N ic i măcar frații m e i. Și m a i a le s nu m a m a m e a . „De c e ești a t â t de c a lm ?” M a m a e ra pe c a le să-și piardă mințile. N u num a i că a m eșuat fa m ilia , da r a m fost lovită, a st fe l înc â t înt re a ga lum e interlopă a a vut dove zi pe nt ru rușinea a c e st e i fa m ilii. N u-m i păsa de m a m a , da r îm i iube a m frații. Chia r și unc hiul J a c k . „Ac e st c opil ne noroc it e st e o rușine. Al na ibii de rușine, șuieră m a m a , c u de ge t e le st râ ngâ nd un roza riu. Î nt ot de a una ținea un roza riu, c a și c um a r fi fost un sfâ nt a l na ibii. De pa rt e de a st a , a m c hic ot it în tăcere. M i-a m lăsat oc hii în jos, pa lm a m i-a c ut re ie ra t bubițele în t im p c e îi șoptam în tăcere fetiței m e le că nu e ra rușine. Ar fi o prințesă. Put e rnic și frum os. „M a rga re t !” M a m a țipă. "M a a sc ult i?" Arăta de parcă e ra pe c a le să sc a pe de rușine. a m c hic ot it din nou. Î n comparație c u e a , e ra m e ligibil pe nt ru sfințenie. U ra s-a st re c ura t prin m ine , a runc â nd o privire spre ea. Buze le ei s-a u c urba t înt r-un râ nje t . Ac e l ba t joc or... m i-a m a m int it de îna int e . Chia r și după t ot a c e st t im p, coșmarul a c e le i zile a fost ne c la r, da r mărunte declanșau înt ot de a una luc rurile o nouă a m int ire . N u put e a m să re spir. M â na s-a st râ ns în jurul gâ t ului m e u. M i-a m lovit brațele și pic ioa re le , disperată să-l a runc pe Be nit o și să-mi int ru puțin a e r în plămâni. Snot m i-a t re c ut pe na s. La c rim ile m i-a u încețoșat ve de re a . M urind... aș m uri lângă t a . M i-a m st râ ns oc hii, înc e rc â nd să sc a p de im a ginile c a re îm i t re c e a u prin c re ie r c u o răzbunare. Oc hii morți a i tatălui. Râ nje t ul vic ios a l lui Be nit o. Râ sul urâ t , înt ort oc he a t a l m a m e i. Pie pt ul m i s-a st râ ns și ve de re a m i-a înot a t c u punc t e ne gre . Respiră , m i-a șoptit m int e a . Respiră, M a rga re t . M -a m făcut vărsături fără a ve rt ism e nt și a m vom it a t pe st e t ot c ovorul din sufra ge rie . M -a m simțit din nou și din nou, înc onjura t cu ge nunc hii lovind vom it a , m irosul de pământul. M -a trădare și fa m ilia noastră ne noroc it a m iroa se în a e r. Am făcut de zonoa re a fa m ilie i noa st re . L-a m eșuat pe șeful fa m ilie i Ca lla ha n, unc hiul m e u. Ei bine , la na iba pe toți. Aide n a int ra t în cameră e x a c t c â nd a m vom it a t din nou, a runc â nd ult im e le rămășițe din st om a c . S-a re pe zit la m ine și s-a prăbușit pe pode a lângă m ine . „Ce dra c u a i făcut?” şuieră e l, acuzaţia lim pe de în gla s. M i-a ținut părul pe spa t e , în t im p c e se uit a la m a m a noastră. „N im ic ”, a răspuns e a de fe nsiv. „Disc ut a m de spre căsătoria e i”. A privit -o suspic ios, da r din m om e nt c e nu a m ne ga t și nic i nu a m c onfirm a t , și-a înt ors atenția a supra m e a . Luâ nd un pa ha r c u apă și înt inzâ ndu-m i, l-a m da t jos c u o înghițitură lungă și, în t ot a c e st t im p, m â na fra t e lui m e u m -a fre c a t pe spa t e . „N e vom da se a m a de t oa t e ”, murmură e l, privindumă îngrijora t . „Doa r t e fa c i m a i bine .” M i-a t re c ut o mână blândă pe păr, a m int indu-m i de altă dată. Aide n a fost c e l c a re m -a găsit în ba lt a de sâ nge lângă Da . A uit a t o c a rt e și a pus un prie t e n să-l ducă îna poi. Î n t im p c e prie t e nul lui ne c onduc e a la spit a l, c uvint e le lui Aide n m -a u m â ngâ ia t . „Doa r t e fa c i m a i bine . Pe nt ru m ine . Pe nt ru a c e i ge m e ni idioți. Doa r st a i c u noi.” M -a m așezat pe spa t e pe călcâie, ștergându-mi gura c u dosul m â inii. Brusc , e puiza re a m -a t ra s pe m ine . Sa rc ina a fost sufic ie nt de muncă, da r vom it a re a m -a e puiza t c om ple t . „Sunt bine ”, i-a m m urm ura t lui Aide n, ignorâ nd-o pe m a m a noastră. Era pur și sim plu pre a proastă și absorbită de sine pe nt ru a ve de a că Ca ssio K ing o dore a pe Áine t ot t im pul. N u e u. Era sim plu c a ziua . De sigur, nu a m spus niciodată a st a pe nt ru că nu a ve a m nic io dovadă, da r aș pa ria pe toți ba nii pe c a re nu îi a m în pre ze nt că sunt o dive rsiune . M a m a a pus un bloc a j pe t e rm e n ne de t e rm ina t pe t oa t e c ont urile m e le . Așa că nu num a i că e ra m însărcinată, c i e ra m și frâ nt . I-aș put e a spune c e va lui Aide n, da r luc rurile e ra u de ja t e nsiona t e . A t re buit să duc propriile m e le bătălii. M a i a le s c u a c e a vrăjitoare. Ce prost ii! I nim a m i s-a st râ ns și la c rim ile m i-a u a rs fundul oc hilor. Acești horm oni e ra u ucigași. T ot ul m -a făcut să plâ ng. Vești bune . V e st i proa st e . N ic io știre. „M a rga re t , asculți?” repetă e a , țipând t a re , c a o vrăjitoare a l na ibii. O dure re de c a p s-a form a t înc e t în spa t e le ple oa pe lor m e le . a m ridic a t din um e ri. „N u, a m înc e t a t să a sc ult în pa rt e a în c a re a i spus că m ire le a m urit .” „Toată prost ia oprească”, a a st a m â râ it de căsătorie t re buie Aide n, uit â ndu-se la să se mama noastră. — Ca lla ha n o c e re , a sc uipa t e a , puțin pre a veselă. "Ce ? Cre zi că a re de a le s?” a c hic ot it e a . „N u a m a vut de a le s și nic i e a . V a fi târâtă pe a c e a insulă, c hia r dacă t re buie să o t ra g e u însum i.” I gnorâ nd-o, m -a m sc him ba t , pregătindu-mă să mă ridic . — Lasă-mă să curăţ a st a , a m răpit. „Nu-ți fa c e griji”, m i-a tăiat e l, a poi m -a a jut a t să mă ridic în pic ioa re . "Am înțeles." "Da r-" — Lasă-mă pe m ine , M a rga re t . M i-a t re c ut o mână blândă pe păr, da r furia îi năvăli în oc hi. Flăcări e le c t ric e a lba st re . „Du-t e în c a m e ra t a și odihneștet e puțin.” Pe nt ru prim a dată în ult im ii a ni, a m a sc ult a t fără să mă înt orc . Ar fi t re buit să știu că l-a a la rm a t pe fra t e le m e u c e l m a i m a re . Ca pit ol Nouă LU CA M a rga re t dorm e a a dâ nc , fe re a st ra crăpă, lăsând să int re o a die re . Pe rde a ua pură foșnea îna int e și îna poi. St ra luc ire a lunii i-a a runc a t um bre pe fa t a si pie pt ul m a dure a la ve de re . Era a t â t de frumoasă. Chia r și c â nd se încruntă. Da r așa, cu o e x pre sie senină și buze le ușor înt re de sc hise , ge ne le înt une c a t e sprijinindu-se pe obra jii pa lizi, e ra uluit oa re . A dorm it pe o pa rt e , c u fața la fereastră. O coapsă netedă e ra în a fa ra huse i și burt a e i de gravidă ieșea afară. De ge t e le îm i mâncărim să-l a t ing. Am c it it La c e să mă aștept c â nd mă aștept din scoarță în scoarță și a m știut că va fi în a șasea lună c â nd va simți c um c opilul se mișcă. La na iba , a st a a fost o ne noroc ire . Ca ssio a t ra s-o c u e a c â nd a folosit -o c a o m oda lit a t e de a -l a duc e pe J a c k Ca lla ha n în loc ul în c a re l-a vrut c a să o poată lua pe Áine . Și e u, e i bine , t oc m a i a m t ra s-o c u e a . Am vrut să o prind în capcană c a să fie a mea. Cu excepția fa pt ului că nu m -a suport a t și înt re gul pla n s-a inve rsa t c um va . Se c urit a t e a de la m a m a e i e ra la fe l de proastă c a a c um douăzeci și t re i de a ni. Da r a poi m a m a e i a făcut a st a intenționat, pe nt ru a-și put e a a ve a iubiții să se st re c oa re și să iasă fără să fie observată. N ic iunul dint re Ca lla ha n nu știa că a m se c urit a t e a proprie pe lângă a lor. A depăși ba rie re le lor a fost o bucată de t ort . Frații e i a u pe t re c ut m a i m ult t im p în loc urile lor din oraș; a lt fe l a r fi obse rva t că a ic i e ra u două sist e m e de m onit oriza re . Da r pie rde re a lor a fost câștigul m e u. După prim a noastră înt â lnire la T e m pt a t ion, a m înc e rc a t a t â t de m ult să o uit , da r nu a m reușit să o sc ot din m int e . M -a m străduit să mă c onving să nu mă uit la e a . Să o la se în pa c e . Lua se m de ja m ult e de la e a . Fia ra din m ine a re fuza t . T re buia să a flu m a i m ult e de spre e a și de spre fe m e ia în c a re de ve nise . Așa că a m înc e put să mă uit în viața e i și să de zgrop t ot c e a m put ut găsi. De sigur, m ic ul e i c onc e rt se c unda r c u Áine nu a apărut niciodată. N u până c â nd vărul e i a fost prins în fla gra nt . Da r în a c e a noa pt e în V e ga s a fost căderea m e a . Î n m om e nt ul în c a re a m a t ins-o, s-a t e rm ina t joc ul pe nt ru m ine . Am urmărit-o m ult pre a m ult t im p, proba bil m om e lind de st inul. Proble m a e ra că e ra a l na ibii de frumoasă pe nt ru a privi în altă pa rt e . T ot ul la e a m -a a t ra s. Râ sul e i libe r. Oc hii e i, de c uloa re a sa fire lor înc hise . Părul e i a fost slăbiciunea m e a . N e gru c a noa pt e a , mătăsos, și știam că m irose a a oc e a ne . Oric e șampon folose a , a m vrut să cumpăr c om pa nia . Era a t â t de a l na ibii de tentantă. N ic i o c a nt it a t e de auto-lecție nu a r funcționa c â nd e ra vorba de e a . La urm a urm e i, a m a vut a ni de pre ludiu și glumeală. Chia r m -a împușcat în t im pul c e le i de -a doua înt â lniri. Î n ziua a c e e a a m de c is să mă căsătoresc c u e a . Î nt r-un fe l. Oa re c um . — T re buie să fi fost dor de m ine , Ca lla ha n, a m t ra s c u un zâ m be t la rg pe buze . T oc m a i e ra m pe drum ul m e u de ieșire din T e m pt a t ion, da r văzând-o m -a slăbit. O urmărisem pe frumusețea c u părul ne gru, da r e a nu se înt orse se de la prim a noastră înt â lnire . Privire a e i m i-a spus că nu e ra la fe l de fericită să mă vadă. M i-a m lăsat oc hii să călătorească pe st e c orpul e i. Purt a o roc hie a lba st ru înc his c a re îi pune a în va loa re a lba st rul oc hilor. De parcă a ve a u ne voie de oric e îmbunătățire! A fost prim ul luc ru pe c a re oa m e nii l-a u obse rva t de spre M a rga re t Ca lla ha n. Ac e i oc hi albaștri m a ri c a re t e -a u t ra s în a dâ nc urile oc e a nului și t e -a u înghițit înt re g. „U nde e st e prie t e nul tău?” a m înt re ba t . Ea și Áine e ra u de obic e i nedespărțiți. — N u e t re a ba t a , scuipă e a c u un râ nje t . „Ah, iubit o. N u fi așa, a m t ra s, c u de ge t ul urmărindu-i buza inferioară. Sinc e r, a m fost surprins că m -a lăsat să o a t ing. — Frumoasă roc hie , a m re m a rc a t . Roc hia e ra m a i m ult de c â t drăguță. Î i îmbrățișa c urbe le , dându-ți o privire a supra fe m e ii de sub e a . — Mă buc ur să știu că îți pla c e , a re plic a t e a se c . „V oi fi sigur că îl voi a rde în m om e nt ul în c a re a jung acasă.” M -a um plut distracția. Î i plăcea să mă momească. Ba c hia r m a i m ult , îi plăcea să bată joc c u m ine . M -a m a ple c a t m a i a proa pe de e a , ridicându-mă de a supra e i. Ea nu a clătinat niciodată, privire a e i s-a fix a t a supra m e a . Singura trădare a stării e i a fost ridic a re a și c oborâ re a pie pt ului și buze le înt re de sc hise . „Ba lost e a e st e m odul tău de pre ludiu?” Am înt re ba t . „Am â ndoi știm unde ne duc e a st a .” Ea a ba t joc orit . „N u t e măgulește, Luc a K ing. Pre fe r să sa r înt r-o mlaștină plină de a liga t ori de c â t să mă t re c în brațele t a le .” „Continuă să t e minți, iubit o.” Oc hii m e i s-a u fix a t pe buze le e i pline și roșii. Ave a c e le m a i t e nt a nt e buze . Put y. De plin. Buza e i de jos e ra puțin m a i m a re de c â t c e a de sus. „Știm a m â ndoi că vre i să-ți răspândesc vult ur, lăsându-te la rg de sc his pe nt ru c a e u să mă ospăt c u t ine .” Era m a t â t de a proa pe de lobul ure c hii e i, înc â t l-a m c iupit ușor. „Ți-aș m â nc a păsărică de parcă a r fi ult im a m e a masă pe a c e st Pământ. Da r t u a i țipa num e le m e u c a re a r fi dist ruge re a m e a .” Respirația îi e ra gre oa ie , da r și-a păstrat e x pre sia impasibilă, re fuzâ nd să a ra t e c um a u a fe c t a t -o c uvint e le m e le . Făcând un pa s îna poi, e a a ridic a t o sprânceană. Încă o simțeam și îi simțeam respirația um plâ nd spațiul dint re noi. Era pre a m ult spațiu; Ave a m ne voie de e a m a i a proa pe . I -a m lua t înc he ie t ura m â inii, simțindu-i oa se le fra gile în pa lm a m e a . Ce va m i-a t re m ura t în pie pt la gâ ndul că e rănită de oric e sa u de oric ine , inc lusiv de m ine . „Dacă m -a i lăsa, iubit o,” a m t oa rc a t , înc hizâ nd distanța și st râ ngâ ndu-m i gura pe st e obra jii e i m oi. Am simțit un fior răsturnându-i c orpul. Pe nt ru o clipă, m -a m gâ ndit că se va prăbuși în această atracție c a re sfâ râ ia înt re noi. Ea s-a apăsat îm pot riva m e a și t ot sâ nge le din c re ie rul m e u s-a re pe zit în vint re . M i-a m t re c ut de ge t ul m a re pe st e buze le e i. „Din m om e nt ul în c a re m i-a m int e rse c t a t c a le a c u t ine , a m știut că ești a m e a . Al m e u de dra c u. Al m e u la comandă, și a l m e u să dețin.” Ea a zâ m bit dulc e , da r m i-a lipsit privire a din oc hii e i. Ea și-a înt re de sc his buze le și a m lua t -o c a pe o invitație să o sărut, lim ba m e a a t ingâ ndu-m i pe a e i. U m e d. Fie rbint e . La fe l c a e a . M â na e i s-a apăsat pe pie pt ul m e u. U n m ic geamăt um plu a e rul. Era m a t â t de pie rdut în e a înc â t îm i e ra dor de mișcarea e i. Și-a t ra s c a pul pe spa t e și a poi l-a zdrobit de na sul m e u. M i s-a slăbit st râ nsoa re a înc he ie t urii e i și c hia r îna int e să mă mișc, e a a sc os pist olul din t oc . — N e noroc it ul, șuieră ea. M -a îm pins, dâ ndu-i sufic ie nt spațiu înt re noi pe nt ru a -m i ridic a propria armă și s-o îndre pt e spre pic iorul m e u. „N u mă m a i a t inge niciodată fără pe rm isiune a m e a .” A apăsat pe trăgaci c u o e x pre sie înmulțumită pe față. Glonțul m i-a sfâșiat c oa psa și a m căzut în ge nunc hi c u un șir de ble st e m e pe buze , în t im p c e mă uit a m șocată la c e e a c e făcuse e a . Fe m e ia a st a e ra o sălbatică. N e bun. La na iba , m i-a plăcut și m a i m ult de e a . S-a a ple c a t , m -a sărutat pe obra z și m -a lăsat c u zâ m be t ul pe buze . Ea a păstrat și a rm a mea preferată. Am ignora t oa m e nii și m urm ure le de șoc. — Mă voi căsători c u t ine , M a rgre t Ca lla ha n, a m st riga t e u după e a . M i-a răsturnat o pasăre pe st e umăr. — Cum va , c um va , a m mormăit pe nt ru m ine . Ca ssio m -a găsit e x a c t c â nd M a rga re t a dispărut din ve de re . I -a m spus niște prost ii de spre a rm a m e a de fe c t e c a re s-a e x ploda t de la sine . N u l-a cumpărat, da r i-a da t drum ul. Fe m e ia e ra c u adevărat o sălbatică. Pe re c he a m e a adevărată. Da r c e e a c e m -a c a pt a t și m a i m ult a fost dulceața e i după c e a c e da t în m ine . M e re u m -a m înt re ba t c â t de dulc e a r fi e a după un orga sm . Dacă aș fi știut c â t de dependentă poa t e fi, poa t e m-aș fi gâ ndit de două ori la a st a . Bine , mă mințeam singur. N-aș fi e zit a t să o ia u. Era a m e a . Ea fuse se înt ot de a una a m e a . M i-a m lăsat m int e a să rătăcească îna poi la noa pt e a a c e e a din La s V e ga s. Trăiam din a c e l gust m ic pe c a re l-a m a vut de e a în a c e a noa pt e . O a t inge re și t oa t e re gulile m e le de o noa pt e a u ieșit pe fereastră. Î m i dore a m o regulă pe viață c u e a . Doa m ne , noa pt e a a c e e a c u e a a fost c e a m a i bună noa pt e din viața m e a . Fe lul în c a re mă prive a , consumându-mă fără măcar să înc e rc e . Oc hii e i străluceau c hia r și în spa t e le măștii. Ac e i a lba st ru profund oc e a nic c a re mă trăgeau înăuntru. Era o sirenă c a re c he m a un m a rina r singura t ic . N um a i că știam doa r voc e a e i și num a i buze le e i a ve a u să luc re ze a supra m e a . I -a m susținut gura în t im p c e păsărica e i s-a st râ ns în jurul pe nisului m e u și zgom ot e le e i dulc i „m m m ” a u fost sufic ie nt e pe nt ru a mă fa c e din nou t a re . Lim ba m e a a a lune c a t înăuntru, pre t inzâ nd-o t a re și re pe de , așa c um i-a făcut pe nisul st râ ns. Era c e va de bază, funda m e nt a l a nim a l, în a ști că a m fost prim a e i. Am de c is c hia r a t unc i c â nd mă revărsam în e a c u un fior viole nt și mă uit a m în oc hii e i că voi fi ult im ul e i. Era m obse da t îna int e să o t ra g. Ac um a m fost de -a dre pt ul biciuită în t im p c e buze le e i s-a u c urba t înt run zâ m be t m oa le și orbit or și și-a ne t e zit m â inile în sus și în jos pe spa t e le m e u. — Ar fi t re buit să-mi spui că ești virgină, a m c e rt a t -o înc e t . „Aș fi m e rs m a i ușor.” U nghiile e i a u int ra t în părul de la ceafă și m i-a da t un fior pe șira spinării. „A fost pe rfe c t ”, a m urm ura t e a înc e t în t im p c e îm i t ra ge un de ge t pe gâ t . „ Ai fost pe rfe c t .” Aș fa c e -o pe fa t a a st a să mă dorească, să aibă ne voie de m ine , să mă poftească. Dacă a fost ult im ul luc ru pe c a re l-a m făcut. Până în a c e a noa pt e , nu văzusem niciodată pa rt e a m oa le a lui M a rga re t Ca lla ha n. Chia r dacă tatăl m e u a sufoc a t -o, e a a lupt a t c a o pisică sălbatică. La na iba , doa r a m int ire a a c e le i zile a t rim is groază în măduva oa se lor m e le . Bătaia pe c a re m i-a da t -o tatăl pe nt ru că l-a m înjunghia t pe nt ru a o prot e ja a m e rit a t a t â t de m ult , pe nt ru că e a e ra a ic i. Î n viaţă. M -a m a ple c a t pe st e form a e i adormită și m i-a m t re c ut c u de ge t ul m a re pe st e obra jii e i m oi. Ori de c â t e ori e ra a proa pe , e ra m a i ușor să re spire . M -a făcut să mă sim t în viață pe nt ru prim a dată în ult im ii a ni. La na iba , a m fost biciuită c u m a m a c opilului m e u. Ca pit ol Z e c e MARGARETĂ A c ina de fa m ilie c u unc hiul J a c k . U lt im ul luc ru pe c a re m i-a m dorit a fost să pa rt ic ip la a c e st shit show . N u a ve a m c he f să-mi vizit e z unc hiul sa u să-mi văd verișoara și noul e i soț. N u pe nt ru că nu le -a m iubit . Da r pe nt ru că nu a m vrut să înfrunt jude c a t a lor. M a m a lui Áine m -a privit de sus, de parcă aș fi fost un fe l de curvă. N u a ve a se ns să o c ore c t e z. M e re u a m fost nesăbuit. Toată lum e a c onfunda se înt ot de a una a st a c u o fustă ușoară. Lăsând de opa rt e gâ ndurile de spre mătușa snobată și, c hia r m a i im port a nt , a m vrut mea să-mi pla nific o ieșire. Cu c â t mă gâ nde a m m a i m ult la a st a , c u a t â t e ra m m a i sigur de de c izia m e a . Am re fuza t să-mi c re sc fiic a sub același acoperiș c u mama mea. Da r dacă nu a m împărtășit a m int irile m e le c u frații m e i și c u unc hiul, e a a fost a ic i pe nt ru a rămâne. Sinc e r, aș fi de a c ord c u e a în a c e st m om e nt . N um a i că nu a ve a m nic io dovadă și nic i m a rt ori. Ar fi c uvâ nt ul m e u îm pot riva e i. Și m a m a nu făcuse niciodată nim ic rău, în t im p c e e u, pe de altă pa rt e , a m făcut o mulțime de luc ruri nesăbuite. Mașina a înc e t init c â nd a t re c ut prin porțile din fie r forja t și a c ont inua t spre c ona c ul c u t re i e t a je . I nt e riorul m e u s-a st râ ns, pregătindu-mă de luptă. Bine , o ușoară e x a ge ra re , da r fle c he re a m e a pe nt ru dra m a t ic e se int e nsific a a proa pe zilnic . Din nou, horm oni. Câ nd a m ieșit din mașină și i-a m mulțumit șoferului, m -a m st râ m ba t , a runc â nd o privire spre c ona c ul e la bora t . Am spe ra t că frații K ing nu vor fi prezenți, da r e ra pre a m ult să spe r. Ca ssio e ra a t â t de îndrăgostit de Áine , e ra m sigur că o a dm ira în t im p c e e a stătea pe toaletă. Am oft a t . Doa m ne , și e u de ve ne a m m a i răutăcios c u acești horm oni. Toată această t e nsiune nu put e a fi bună pe nt ru c opil. M i-a m fre c a t burt ic a , șoptind prom isiuni blâ nde în t im p c e urc a m scările. Am intenționat să le păstrez. T a și-a ținut înt ot de a una prom isiunile față de m ine . Am intenționat să fa c același luc ru. Căminul e ra a lb re ga l, prim it or și maschează sâ nge le lum ii int e rlope pe c a re le găzduia fie c a re organizație criminală. Crimă, m inc iuni, înșelăciune, infide lit a t e . Ca sa unc hiului a fost împodobită până la nouă, a sc unzâ nd t ot ul. Sa u c a și c um a r fi a vut loc o nuntă, nu o simplă a duna re de fa m ilie . Decorațiile e ra u a urii, ve rde și roșu - c ulorile st e m e i fa m ilie i. U nc hiul Jack a fost prim ul c a re m -a sa lut a t , așteptând la capătul scărilor din foa ie re le e la bora t e . „Est e Crăciunul în toamnă sa u poa t e m a i a re loc o nuntă?” a m înt re ba t se c . A c hic ot it , de parcă t oc m a i aș fi rost it c e a m a i amuzantă glumă vreodată. — Am spe ra t la a l tău, a re m a rc a t e l, a poi m -a sărutat pe obra z. „M a rga re t , ești strălucitor”, a ra dia t e l. A fost ne voie de t ot c e a m a vut pe nt ru a nu-m i da oc hii pe st e c a p. Î n sc him b, a m făcut un pa s îna poi. „Copilul crește ra pid și furios, nu?” "Da ." Oc hii m e i s-a u oc olit foa ie rul. Am spe ra t să dispa r îna int e să apară soția lui. U nc hiul a sc os un oft a t gre u, proba bil știind e x a c t c e făceam. „Ascultă, fată. Știu că t u și mătușa t a nu t e a i înțeles în ult im a vre m e .” m -a m ba t joc orit . „Ast a e st e sube st im a re a se c olului.” „M a rga re t .” O voc e a ve nit din spa t e le nost ru și m -a m înc orda t . Vorbește de spre dia vol. M a m a lui Áine s-a căsătorit cu prim -m inist rul Re ga t ului U nit . Î nt r-una dint re vizit e le e i în SU A, e a a lua t legătura c u unc hiul J a c k și boom . Re zult a t ul a fost Áine . „Încă nu sunt căsătorită, înțeleg.” Am t ra s o respirație neliniștită. Doa m ne , nu a m suport a t -o pe fe m e ie . Poa t e că relația m e a proastă c u m a m a s-a de sprins de oric e altă mamă de a c olo. Am spe ra t c u adevărat că nu va fi c a zul proprie i m e le fiic e . O st râ nge re ciudată la pie pt e ra inexplicabilă. „Bine că a i put e a să ni t e alături pe nt ru a sărbători a nive rsa re a de c inc i luni a lui Áine .” Buze le m i s-a u subțiet, păstrând c uvint e le ra pide în spa t e le buze lor m e le . M -a m înt ors înc e t și m -a m înt â lnit c u privire a e i. de zgust . Chia r și după t oa t e a c e st e luni, a ținut-o îm pot riva m e a . Fa pt ul că Áine a t re buit să intervină pe nt ru a oc upa loc ul în a ra nja m e nt ul de nuntă c u Ca ssio K ing. Î n c iuda fa pt ului că c e i doi nu și-au put ut ține m â inile unul de celălalt. „S-a hotărât mama ta c ine urmează să se căsătorească c u t ine , de oa re c e prim ul c uplu nu a ieșit pre a bine ?” întrebă e a dezinvoltă, c u oc hii rătăcind pe st e oaspeți. Doa m ne , a m urâ t -o. Chia r a m făcut-o. Această fe m e ie e ra și m a i enervantă de c â t propria m e a mamă. Bine , a r put e a fi o înt inde re . „Imaginați-vă că în zile le noa st re , oa m e nii încă insistă c a o fe m e ie să se căsătorească îna int e de a a ve a un c opil.” V oc e a familiară, enervantă, ve ne a din spa t e le m e u. Agitația m -a c uprins. N u a ve a m ne voie de Luc a K ing să mă a pe re . „Câ t de plic t isit or”, a adăugat e l. Câ t de plic t isit or. Chia r a spus a st a ? Poa t e că e ra în Dow nt on Abbe y . Sa u Bridge rt on, a m c hic ot it e u. „Bună, m ia be lla .” V oc e a lui Luc a e ra a proa pe un t orc . M i-a a rs c e a fa , da r a m numărat până la c inc i îna int e să mă înt orc înc e t pe nt ru a înt â lni oc hii întunecați c u o notă de a lun în e i. Privire a lui s-a a puc a t și a rămas. Cost um ul lui e ra im pe c a bil, c a înt ot de a una . Linii ne t e de . U m e ri la rgi. Ex pre sie întunecată. Și a c e l zâ m be t c onst a nt c a re îi c urba buze le . Conștientizarea m i-a gâ dila t în fundul minții, ținând a c e a privire a lun c a re vorbe a de spre înt une ric . Licărirea a lunului în spa t e le măștii. M â inile a spre . Cearșafuri înc urc a t e . Corpuri t ra nspira t e . Mormăiturile lui. Ge m e t e le m e le . Chia r m -a m înroșit, Luc a luâ nd-o c u int e re s. Privire a lui s-a ridic a t în sus și a prins-o pe a m e a . A fost inva ziv. A a rs, c a și c um ați privi un foc în înt une ric ul nopții. Ce va în pie pt ul m e u s-a mișcat, a poi a t rosnit și a izbuc nit . Sa u poa t e a fost în burt a m e a . Da , c u siguranță în burt a m e a . I ndige st ie , m i-a m spus, frecându-mă pe burtă. Arsurile la st om a c a u fost m a ri la fe m e ile însărcinate . „M a rga re t e st e pre a nesăbuită să crească un c opil singură”, a m ot iva t mătușa m e a . Disprețul îm i pulsa prin ve ne . La fa m ilia m e a . I n a c e a st a sit ua t ie . La fa m ilia K ing. La Luc a K ing. A fost irațional și a bsurd, da r nu m -a m put ut abține. „Și ești pre a bloc a t c a să ve zi c e e în fața t a ”, a m spus c a lm , deși voia m să țip c uvint e le îna poi la e a . Furia a c loc ot it în m ine c a un vulc a n, răspândind foc și căldură în pie pt , a vâ nd ne voie să erupă, copleșind t oa t e c e le la lt e simțuri. Dâ nd din c a p, i-a m lăsat a c olo. Lasă-ți furia . I nspira e x pira . M -a m îndre pt a t prin foa ie r și a m int ra t m a i a dâ nc în c a m e ra de fa m ilie . Câ ndva , a c e a st a e ra a proa pe c a o a doua casă. Chia r îna int e de uc ide re a tatălui, e u și frații m e i a m pe t re c ut m a i m ult t im p a ic i de c â t acasă. Și după m oa rt e a tatălui m e u, a m fost a ic i t ot t im pul. Am a juns să mă gâ nde sc la unc hi c a părintele m e u, m a i degrabă de c â t m a m a . Această moșie a fost c a sa mea. Totuși, a c um , se simțea c a pe un c â m p de luptă. „M a ggie .” V oc e a lui Áine străbătu încăperea. Străgându-și m â na din st râ nsoa re a lui Ca ssio, s-a re pe zit spre m ine . „A fost pe nt ru t ot de a una . Pot săm i a t ing micuța nepoată?” O pauză lungă, a poi a m da t din c a p. Fuse se singura , în afară de m ine și de frații m e i, c a re simțea lovit urile c opilului. Era u de st ui oa m e ni c a re să-mi iubească fetița. Totuși, nim ic nu l-a r c onvinge pe unc hiul sa u pe m a m a m e a să mă la se să fa c a st a singur. Pa lm a e i m i-a a c ope rit umflătura în creștere. O lovitură m oa le . Apoi a lt ul. „Oh, doa m ne ”, a țâșnit e a . — E o picătură, nu? M i-a m simțit buze le c urba t e înt r-un zâ m be t . Copilul a fost singurul luc ru c a re m -a făcut să zâ m be sc . „Proba bil și o arătătoare, c a m a m a e i.” V oc e a lui Luc a a ve nit din spa t e le m e u și un geamăt m i-a st re c ura t pe buze . „Poa t e un m ic dia vol în oc hii e i după tatăl e i.” O t e nsiune groasă pătrundea în a e r. Sufoc a nt și a surzit or. Lasă-l pe Luc a fără t a c t să crească un tată. N um e le pe c a re și l-a dorit fie c a re m e m bru a l fa m ilie i Ca lla ha n. I nc lusiv e u. Ar fi frum os să a m a c e a mică informație pe nt ru fetița m e a c â nd va fi ga t a . Î n sc him b, t ot c e a ve a m e ra un singur indic iu. U n pie rc ing prințului Albe rt . Nu e ra c hia r o armă fumegândă. Da r c um aș put e a să-mi înfrunt micuța prințesă doa r c u a c e a informație pe nt ru pa t e rnit a t e a e i? N u a m put ut . „T e -a i gâ ndit la un num e ?” Áine încercă să rupă tăcerea. Am clătinat din c a p. T re c use m prin cărți și pa gini Google c u num e . N ic iunul dint re num e nu m i-a vorbit . — Va a ve a un num e irla nde z put e rnic , de sigur, int e rve ni unc hiul. „După bunic a sa u străbunica.” m -a m înfiora t . N u e ra c a și c um aș urî num e le irla nde ze , da r îm i dore a m un num e spe c ia l și unic pe nt ru fetița m e a . N u m i-a scăpat că nu a făcut re fe rire la m a m a m e a . N u e ra c a și c um nu a r a ve a un num e frum os. Deși e ra vic ia t de acțiunile e i. M a e ve a r fi pe nt ru t ot de a una o t re c e re gre a pe nt ru m ine c a num e . „N um e le it a lie ne sunt de st ul de groza ve ”, a re m a rc a t Luc a . Doa m ne , c â t l-a m urâ t ! „N u a m ne voie de părerea t a ”, a m șuierat pe sub răsuflarea, uitându-mă la e l. „De c i, t e rog, pe nt ru dra gost e a lui Dum ne ze u, a i grijă de t re burile t a le ”. U n mușchi a l m a x ila rului i s-a st râ ns. — H orm ona l, nu-i așa? îm punse e l îna poi, c u t onul înt une c a t . M -a m înc orda t , furia năvălindu-mă. T ipul ăsta s-a c om port a t ca și c um ar fi fost al na ibii de perfecțiune. U n da r da t de Dum ne ze u fe m e ilor c â nd e l e ra t ot c e e a c e o fe m e ie nu a ve a ne voie . Ce l puțin, o fe m e ie sănătoasă a r c re de a st a . „N u a i vre o fe m e ie c u c a re să t e înc hipui?” m -a m re pe zit la e l. „La urm a urm e i, a c e st a e st e singurul tău obie c t iv în viață. N u-i aşa?" Și-a băgat m â inile în buzuna re , privire a lui ieșind de la pic ioa re le m e le în ba le rini roz a prins până la pic ioa re le m e le goa le până la roc hia m e a albă c a re m i-a c oborâ t până la ge nunc hi. Era o e x pre sie clinică, a proa pe plictisită. Totuși, a t inge re a privirii lui a a rs și c â nd i-a m înt â lnit oc hii și inim a m i s-a liniștit. Î n spa t e le oc hilor lui e ra c e va înt une c a t și fie rbint e . Ce va fa m ilia r pe c a re nu pre a a m put ut să-mi pun de ge t ul. "Am fost a c olo. Am făcut a st a , t ra se e l. „Am t e rm ina t c u a st a . Ac um c a ut o sot ie .” M i-a m îngust a t oc hii pe e l. De c e a r c re de că îm i pasă de pla nurile lui prost ii? „Luc a , vre i să spui că zile le t a le pla yboy s-a u t e rm ina t ?” se t a c hina Áine . — Auzi a st a , M a ggie ? — Da , a m re m a rc a t sa rc a st ic . „Est e un vis de ve nit re a lit a t e . N u!" Áine m -a privit curioasă, c u sprâ nc e ne le înc runt a t e . — Am a uzit că ești în căutarea unui soț, spuse Ca ssio. „Poa t e ar t re bui să arăți mai m ult e nt uzia sm .” Dacă privirile a r put e a uc ide , Ca ssio K ing a r fi m ort . Chia r a c olo și a t unc i. N e noroc it ul. "De c e ?" a m re plic a t ironic . „N im ic a soc ia t c u Be nit o K ing nu va prim i vreodată e nt uzia sm din pa rt e a m e a . Și voi doi sunteți a m int iri pe nt ru lum e a lui Be nit o K ing.” Ex pre sia lui Ca ssio se întunecă. "Ce s-a înt â m pla t ?" M i-a m flut ura t ge ne le ne vinova t . „A fost c e va c e a m spus?” — M a ggie , a m ust ra t Áine înc e t . „Cum m e rge st a t ut ul tău de văduvă neagră?” Luc a t â râ i, c e va pe ric ulos în t onul lui. „Încă urmăriți? Bărbați c a re c a d la pic ioa re le t a le . Lit e ra l . Est e a t â t de pot rivit pe nt ru c ost um ul pe c a re îl purtați c â ndva . T ine m int e ?" S-a re fe rit la noa pt e a în c a re Áine și c u m ine ne -a m furișat în T e m pt a t ion, c lubul deținut de Ca ssio. Prim a dată c u Luc a ne -a m int e rse c t a t . Ce l m a i rău luc ru c a re m i se înt â m pla se vreodată. — T a c i din gură, ne noroc it ule , a m şuierat e u. El a zâ m bit . — Ce l puțin dacă aș fi de a c ord să mă căsătoresc c u t ine , nu m-aș lăsa și nu aș lăsa pe nim e ni să mă oprească îna int e de noa pt e a nunții. M â na m e a a zbura t prin a e r și t oc m a i e ra pe c a le să ia c ont a c t c u fața lui c â nd m i-a prins înc he ie t ura m â inii. „Ah, m ia be lla , a m c re zut că ești m a i deșteaptă de c â t să lași emoțiile să t e conducă.” M â nia m i-a înc ins obra jii. Am înc e rc a t să-mi sm ulg înc he ie t ura m â inii st râ nsoa re a lui e ra din st râ nsoa re a fermă. lui, Anim ozit a t e a da r m i-a st re c ura t prin ve ne și a um plut a e rul. „T e disprețuiesc”, a m re spira t . — Aș pre fe ra să a t ing un șarpe de c â t pe t ine , Luc a K ing, a m spus e u, înfoc a t . „N u mă c ulc c u nenorociți c a re nu știu c â nd să tacă dra c u’ sa u c a re a u bătut toată populația feminină de pe Coa st a de Est .” Privire a lui Luc a s-a îngust a t de de zgust . „Ați pre fe ra să-mi t ra g pe c ine va din ve st ?” a c ont ra c a ra e l. — Poa t e în V e ga s? I nim a m i s-a oprit . De c e a r spune a st a ? N im e ni nu știa c e s-a înt â m pla t în V e ga s, c u excepția lui Áine , și nu va împărtăși niciodată a st a c u nim e ni. N ic iunul din fa m ilia m e a nu știa c â nd și unde a a vut loc legătura m e a . — N u-m i pasă ce fa c i, Luc a K ing, am grăbit, sm ulgâ ndu-m i înc he ie t ura m â inii din st râ nsoa re a lui. „At â t a t im p c â t e st e în a fa ra ve de rii m e le .” Doa m ne , nu l-a m suport a t . Z â m be t ul lui. Persistența lui. Arătarea lui bună. Colonia lui. „Și, t e rog, păstrează-ți distanța. N u t e pot lăsa să re spiri pre a a proa pe de m ine și să-mi infe c t e zi c opilul.” Ca ssio m â râ i și părea că e ra pe c a le să mă înjure . Bine , a fost cam ne polit ic os. Și răutăcios. Cu excepția c a zului în c a re Luc a se uit a la m ine de parcă m -a r cunoaște, voia m să-i de m onst re z că nu. U ra m e a e ra puternică, amară. O sc â nt e ie și s-a r a prinde prin această cameră, c onsum â nd pe toată lum e a . — Îți urăsc c ura jul, a m spus e u. Dinții i s-a u st râ ns. M a x ila rul i s-a st râ ns. Privire a lui, neimpresionată de c uvint e le m e le , mă st udia . A călătorit pe st e fie c a re c e nt im e t ru din m ine , st udiindu-m i c urbe le c orpului, a poi a re ve nit la fața m e a . Oc hii i s-a u înt une c a t și a u strălucit c u c e va inc onfunda bil de păcătos. M i-a m sc ut ura t un fior. A obse rva t , privire a lui de ve nind din c e în c e m a i caldă și m a i gre a . Ac e st om a văzut pre a m ult e . A vrut pre a m ult . Din fe ric ire , frații m e i a u int ra t în a c e l m om e nt , c a t re i ga ngst e ri irla nde zi de la Pe a k y Blinde rs , atrăgând atenția t ut uror a supra lor. Aide n a simțit t e nsiune a , c u privire a ascuțită la frații K ing. „Ah, iată-o pe sora m e a c e a m a i mică”, a sa lut a t Aide n, a runc â nd mătușii sa le o privire apatică și t re c â nd c hia r lângă e a fără să recunoască. Era încă supărat pe e a și un luc ru pe c a re nic iunul dint re Ca lla ha n nu l-a făcut c u ușurință a fost să ie rt e și să uit e . Frații mei m i-a u zâ m bit și m -a u st râ ns înt r-o îmbrățișare. Se simțea c a un hot dog print re t re i c orpuri m a ri. „De c e nu a i așteptat?” îl c e rt a K yra n înc e t . — Am fi put ut să ne unim c u toții, mormăi Aide n c u voc e joasă. „N u-m i pla c e de t ine singur print re lupi.” Oc hii m i-a u pâ lpâ it și a u prins privirile pre c a ut e a le fraților K ing a supra m e a . N ic o M orre lli și soția lui t oc m a i a u sosit , da r a u rămas c u oc hii pe m ine și pe frații m e i. „M a de sc urc c u e le ”, a m m urm ura t înc e t , a t ins de protecția fraților m e i. „Știu, da r re m a rc a t îm i pla c e să-mi c onduc K yra n. „T re buie să se ne poa t a ”, a obișnuiască c u c onduc e re a m e a minunată.” Ast a a fost a lt c e va de spre frații m e i ge m e ni. Au a le rga t c u mașinile și une ori și-au a plic a t abilitățile la c onduc e re a de zi c u zi. Era m obișnuit, da r mulți nu e ra u. M a jorit a t e a s-a u îmbolnăvit de mașină sa u s-a u îngrozit . N u e u. M i-a plăcut la ne bunie . Da r de c â nd a m rămas însărcinată, a m a vut re ze rve în legătură c u să fiu nesăbuită. „Știi că îți pla c e să conducăm”, a spus T yra n, împingându-și umărul în fra t e le său geamăn. „N u m a i fi lipicioasă și lasă-mă să o îmbrățișez în pa c e .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p c â nd Aide n i-a îm pins pe a m â ndoi din drum și și-a apăsat gura pe frunt e a m e a . "Cum t e sim t i?" — Aide n, t oc m a i m -a i văzut a zi dimineață. „Sunt frați m a i m a ri.” Bia nc a M orre lli s-a clătinat spre noi, c u burt a e i de două ori m a i m a re de c â t a m e a . Era însărcinată c u ge m e ni. Ca și c um să a i fe t e ge m e ne nu a fost sufic ie nt de rău. „Crede-mă, știu c â t de e ne rva nt i sunt .” Ea a a runc a t o privire ascuțită către propriii e i frați, Ca ssio și Luc a K ing. Arbore le ge ne a logic a c e la a fost c om plic a t la na iba . — Nu sunt e m e ne rva nt i, spuse Luc a , privind-o a fe c t uos. Această pa rt e a fraților K ing e ra nouă pe nt ru m ine și m i-a fost gre u să a m înc re de re în e a . Am a fla t c u luni în urmă că frații K ing a ve a u o soră, da r nout a t e a e i încă nu dispăruse. „Doa r a ve m grijă de t ine . Știi, în c a z că t re buie să-ți uc ide m soțul.” Z â m be t ul răutăcios de pe c hipul lui Luc a m -a prins nepregătit. Era de za rm a nt și c e va e zit a nt m i-a pâ lpâ it în st om a c . L-a m îm pins im e dia t de opa rt e . „Z iua în c a re mă ve i uc ide c u suc c e s, Luc a K ing, va fi ziua în c a re ia dul va îngheța”, a spus se c N ic o, înfășurându-și m â na în jurul t a lie i c re sc â nde a soției sa le . „Fe t e le și băieții m e i o să t e lovească în fund dacă a t ingi un singur păr cărunt pe c a pul m e u.” A urm a t o rundă de c hic ot e li. „Cre d că fe t e le îl îmbătrânesc ra pid”, a re m a rc a t Bia nc a c u sfială. „Au înc e rc a t să pătrundă în se iful lui.” — Fe t e bune , a u spus Ca ssio și Luc a în același t im p. „Dacă reușesc să pătrundă în se iful lui M orre lli, vor put e a je fui pe oric ine .” — Î i voi răsplăti, râ nji Luc a . „Dublați ba nii pe c a re îi sc ot din se if.” Bia nc a ge m u. Áine și c u m ine a m împărtășit o privire amuzată. „A-i învăța să fure nu e st e un bun părinte”, m i-a m ust ra t mătușa m e a . — E a m uza nt că t e -a i c onc e nt ra a supra a st a , a vâ nd în ve de re că m a jorit a t e a oa m e nilor din această cameră sunt ucigași, a m re m a rc a t se c . — M a rga re t Ca lla ha n… a înc e put e a , da r a fost întreruptă re pe de . — N ic i măcar să nu înc e pi, m â râ i Aide n înc e t . Amenințarea din voc e a și din privire a lui e ra clară. Se săturase. „Î nc hide toată lum e a ”, a spus unc hiul, înt re rupâ ndune pe toți. M a x ila rul îi e ra încleștat și o furtună năvăli în oc hi. „Ac e st luc ru a dura t m ult pre a m ult t im p.” Aide n luă un pa ha r, o umbră a c e va înt une c a t t re c â nd pe sub oc e a ne le înghețate a le privirii lui. Privirile ge m e ne lor se întăriseră de la a m uza m e nt la oțel în t im p c e scoaseră un m â râ it scăzut. — Spune -i a st a soției t a le , șuieră T yra n. „Est e în c a zul surorii m e le de luni de zile . Așa că uită-te la st â nga t a și ocupă-te de ra ha t ul ăsta.” M i-a u a rs oc hii. Frații m e i m -a u făcut a t â t de m â ndru și dra gost e a lor doa r m i-a făcut inim a să se strângă de căldură. I suse , ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie a c um a fost să înc e p să plâ ng. T e nsiune a palpabilă a fura t ox ige nul din cameră. Frații m e i nu s-a u da t îna poi. N u a u făcut-o niciodată. Și c hia r dacă aș greși, e i m i-a r fi sprijinit . Ca ssio și Luc a a u obse rva t c u int e re s, da r nu a u vrut să intervină. Áine părea ușor enervată. „N u-m i pla c e să spun a st a , da r e st e t im pul să-i da i drum ul, mamă”, a rupt e a în c e le din urmă tăcerea. „Ți-am spus că t ot ul a funcționat în bine .” „N u, c e e a c e a făcut M a rga re t a fost greșit și t u a i plătit prețul.” Doa m ne , mătușa m e a a r put e a fi așa o cățea. Da r m -a m săturat. N u a s suport a ra ha t ul a st a . N u îm pot riva m e a și nic i îm pot riva fiic e i m e le . M i-a m îndre pt a t um e rii și m i-a m fix a t oc hii pe Ca ssio. „Ea a fost joc ul fina l t ot t im pul”, a m de c la ra t în c e le din urmă. N u e ra nic io acuzație în voc e a m e a . Fără amărăciune. Doa r o declarație. Am re fuza t să da u îna poi, c u oc hii mijiți la soțul vărului m e u. N u părea de ra nja t . „N u a fost ?” a m c e rut sa st iu. — A fost , a răspuns e l, c u voc e a re c e . N u e x ist a sc uze în t onul lui și nic i privire a lui întunecată. N u că m-aș fi așteptat, nic i nu mi-aș fi dorit . Î ndre pt â ndu-m i atenția către mătușa m e a , m -a m uit a t la e a . — Iată, mătușă, a m de c la ra t victorioasă. „I ndife re nt c e a m făcut, nu poți ține ra ha t ul ăsta îm pot riva m e a . Dacă nu reușești să t re c i de a st a , ple c de a ic i. N u a m ne voie de ra ha t ul a st a .” Ea oftă, da r pra c t ic a uze a m dinții unc hiului m e u scrâșnind sub m a x ila rul lui încleștat. „N u, nu ești ple c a t de a ic i. Ești ne poa t a m e a . Sunt e m o fa m ilie . V om re zolva a st a și vom m e rge m a i de pa rt e .” Am zâ m bit la c uvint e le lui. „Ce luc re zi?” a m c e rut sa st iu. „Din c â t e știu e u, soția t a e st e c e a c a re nu poa t e să-i de a drum ul. Ea nu și-a dorit fiic a să facă pa rt e din această lum e interlopă. Da r e a sigur că na iba nu o de ra nja să se înc urc e c u bărbații în e a . U nc hiul m e u a m â râ it și e x pre sia lui s-a înt une c a t , da r e ra m pre a de pa rt e c a să fiu pre c a ut . „Și e a sigur că na iba nu i-a de ra nja t să c ont a c t e ze m a fia c â nd e ra c onve na bil.” Fața mătușii m e le a de ve nit roșie, fe m e ia de obic e i elegantă colorată de furie . „Cum îndrăznești...” Am făcut un pa s îna int e , int râ nd dire c t în fața e i. — Încetează să t e m a i porți de parcă a i fi m a i bun, a m înt re rupt e u. „T e -a i căsătorit c u ra ha t ul ăsta. Uită-te la soțul tău. El c onduc e m a fia , nu pa rla m e nt ul.” Da , știam că sunt în a fa ra liniilor. Era m o cățea. Da r la na iba , mă săturasem. U nc hiul clătină din c a p. „M a rga re t , în prim ul râ nd nu ve i vorbi așa c u soția m e a .” U nc hiul e ra furios, da r furia lui nu se c om pa ra c u a m e a . Simțeam oc hii t ut uror năvălind îna int e și îna poi, ținându-și respirația. Frații mei e ra u în spa t e le m e u, c a un sc ut ga t a să prot e je ze . „Î n a l doile a râ nd, soția m e a își va c e re sc uze pe nt ru t im pul gre u pe c a re ți-a da t ”. Ex pre sia de pe c hipul mătușii m e le spune a că preferă să moară de c â t să-și ceară sc uze . Și dint r-o dată, a m a vut -o c u t ot ul și c u toată lum e a . "Știi c e ?" M -a m ba t joc orit , furia c loc ot indu-m i prin ve ne . I ndife re nt c e a m făcut sa u înc e rc a t , nim ic nu a r fi niciodată sufic ie nt de bun. Î n m int e a mătușii m e le , i-a m dist rus vise le pe nt ru Áine . „N u t e de ra nja . Pe nt ru că a m t e rm ina t c u fa m ilia a st a . Am t e rm ina t c u t ine . T u și iubit a t a soție ați făcut a ra nja m e nt ul de nuntă fără să vorbiți c u m ine . M -a m plâ ns? N u. Î n c iuda fa pt ului că fa m ilia K ing a uc is... M -a m tăiat sc urt . Aproa pe că a m a lune c a t . „Ei prădesc pe nevinovați. Om oa ra -i." Apoi m i-a m îngust a t oc hii pe mătușa m e a . „Da r un luc ru a l na ibii nu a m e rs pe c a le a maiestății e i și nu voi a uzi niciodată sfârșitul.” „M a rga re t , nu...” U nc hiul meu a înc e rc a t să liniștească situația, da r a t re c ut a t â t de m ult de a c e l punc t înc â t nu put e a să spună sa u să facă m ult e . — Păstrează-ți răsuflarea, unc hiule , l-a m înt re rupt . "Ple c ." „M a ggie , t e rog nu,” a ple da t Áine și vinovăția m i s-a um fla t în pie pt . Da r nu put e a m st a , nic i măcar pe nt ru e a . Se pa re că frații m e i e ra u de aceeași părere pe nt ru că m i-a u urm a t a proa pe . M -a m dus la verișoara m e a și i-a m apăsat un sărut pe obra z. Se simțea c a la re ve de re . — O să vorbe sc c u t ine săptămâna viit oa re , i-a m spus înc e t . Deși, s-a r put e a să nu fie adevărat. Pe nt ru că de ja mă hotărâsem. aș dispărea. Ca pit ol U nspre ze c e LU CA EU a părăsit c ona c ul Ca lla ha n la a bia c inc i m inut e în urm a lui M a rga re t . M ot ivul vizit e i m e le a năvălit, așa că n-a ve a rost să st a u. Am c oborâ t scările și pașii m i s-a u oprit . „Fiu de cățea”, a m mormăit. N e noroc it a mea de mașină stătea în m ijloc ul ga zonului lui Ca lla ha n. Î n flăcări. „Mașina m e a favorită”, a m mormăit e u c â nd mă a propia m de infe rnul arzător. Pe pa rbriz e ra u re st uri de ruj roșu. Flăcările pâ lpâ ie în jurul lui, c onsum â nd ve hic ulul. E V REM E PEN T RU U N AL GLACAN T ? Am clătinat din c a p. Cu siguranță a știut să-mi depășească lim it e le . Am da t din um e ri și m i-a m plănuit răzbunarea. Răzbunările e ra u e x c luse . Era însărcinată c u c opilul m e u. Da r nu înse m na că nu aș put e a să-i da u fe m e ii m e le o lecție prin frații e i, de oa re c e în m od c la r e i a u a jut a t -o. Și i-a iubit foa rt e m ult . Ge lozie întunecată și nedorită m i-a st re c ura t prin ve ne . Știai că luc rurile sunt re le c â nd e ra i ge los pe frații e i. I -a m găsit pe fra ții e i, doa r ge m e nii, în T he Ea st side , pub-ul irla nde z c a re i-a aparținut lui Lia m Bre nna n. Nenorociții a u a vut noroc ul să nu fie în propriul lor ba r pe nt ru că aș fi da t foc a c e lui st a bilim e nt . Oric um a r fi, nu a ve a m ne voie să înc e p c u Lia m Bre nna n. Așa că a m așteptat. Și a așteptat. Re ze m a t de mașina m e a nefavorită, a m făcut a fa c e ri în t im p c e prive a m bețivii ieșind din ba r. N u a t re buit să aștept m ult c a să-i zăresc pe ge m e ni, o mică bombă blondă strânsă înt re e i, dornică să fiu futută în c inc i fe luri până duminică. N u a zi, dragă. „Bună, băieți”, i-a m sa lut a t , c u pist olul îndre pt a t disc re t spre T yra n. Sa u poa t e a fost K yra n. N u a c ont a t pe nt ru m ine . Ce i doi preferă să moară de c â t să permită să i se înt â m ple c e va c e luila lt . Arunc â nd o privire blonde i c a re gâ fâ ia de ja de parcă a r fi fost în călduri, a m adăugat: „I ubit ule , a le rgi c u t ine ”. Câ nd e a nu s-a mișcat, a m m â râ it . „Chia r na ibii a c um .” Ast a a făcut-o să ple c e . Ea aruncă o privire pe st e umăr. "Sună-mă." I diot ! Frații ge m e ni a i lui M a rga re t e ra u m a i răi de c â t m ine c â nd a ve nit vorba de c urvie . Abia a r fi prim it o fracțiune de noa pt e . M a x ila rul geamănului ticăie a proa pe sinc roniza t , da r nic iunul dint re e i nu rost i un c uvâ nt . Știrea de c e a m fost a ic i a fost scrisă în oc hii lor. Ac e i oc hi albaștri c a re m i-a u a m int it de fe m e ia pe c a re m i-o dore a m . Și a st a m -a e ne rva t și m a i t a re . „Mașina t a sa u a m e a ?” a m t ra s. T yra n a ridic a t din um e ri. „Am c re zut că mașina t a a fost un foc de tabără ult im a dată c â nd a m văzut-o.” O arsură m i-a călătorit prin ve ne . Așa că l-a m lovit . Gre u. De c e na iba să aștepți? K yra n a înc e rc a t să a t a c e , da r e u a m îndre pt a t pist olul spre e l. „N u aș fa c e -o dacă aș fi în loc ul tău. O să-ți da u o lecție, da r nu voi e zit a să t e om or dacă va t re bui.” A fost o minciună îndrăzneață, da r nu a ve a u ne voie să știe a st a . Î n plus, a m a vut un păcat c a re mă apăsa. M oa rt e a tatălui M a rga re t e i. K yra n și-a ridic a t m â inile în a e r, da r privire a lui a rămas fixată a supra m e a și a fra t e lui său. O mișcare greșită și nu a r e zit a să mă pună capăt. Așa că l-a m lovit și pe e l. Gre u. Corpul i s-a prăbușit pe t rot ua r în t im p c e și-a pie rdut cunoștința. Era m a i sigur pe nt ru e l așa. — N e noroc it ul dra c ului, m â râ i T yra n. „Nu-ți fa c e griji, ticălosule. V ine și t im pul tău.” Dinții i s-a u st râ ns, da r nu a m a i spus nic iun c uvâ nt . Purt a o e x pre sie întunecată distrată în t im p c e mă st udia pe nt ru slăbiciunile m e le . N u a m a vut m ult e . Î n afară de sora lui. Din nou, a st a a fost pe ba za necesității de a ști și nim e ni nu t re buia să știe a st a . „A c ui a fost ide e a să-mi ardă mașina?” a m c e rut sa st iu. Ușa c lubului de noa pt e s-a de sc his și, odată c u e a , m uzic a explozivă ne -a călătorit. — Al m e u, a spus e l. N u e ra t ot a l a l lui. Ge m e nii a r put e a fi nesăbuiți, da r nu a t â t de ne buni. Î n plus, știau că aș put e a înc e pe un război pe nt ru a st a . N u că aș fa c e -o. Am vrut c a M a rga re t să fie protejată, nu în m ijloc ul băii de sâ nge . "Sunteţi sigur?" "Da ." Satisfacția m i-a um plut pie pt ul că și-ar prot e ja sora c u oric e preț. Așa că, în loc să-l ba t m a i m ult , m -a m înt ors către șirul de mașini. "Ca re e st e a t a ?" I -a lua t o secundă pre a m ult să răspundă. „Ast on M a rt in”. a m zâ m bit . „Ah, un fa n J a m e s Bond?” El nu a răspuns. Da r i-a m împușcat t oa t e c a uc iuc urile și a poi i-a m pus un glonț în pa rbriz. „Consideră-te noroc os. Da t a viit oa re va fi c re ie rul tău.” Odată c e m -a m căsătorit c u M a rga re t , c ine le în fa m ilie a ve a u să fie a fa c e ri ve se le . L-a m put ut ve de a de ja . Ca pit ol Doispre ze c e MARGARETĂ EU Prive a pe fereastră, oc e a nul At la nt ic înt inzâ ndu-se c â t de de pa rt e ve de a c u oc hii. Apa e ra agitată, ura ga nul din m a re semăna c u st a re a sufle t ului m e u. Era prim a săptămână din se pt e m brie și a l doile a ura ga n a l lunii e ra de ja la luc ru. Spa t e în spa t e . Î n t im p c e unc hiul J a c k a pre fe ra t să rămână în oraș, c a sa fa m ilie i m e le e ra în Long I sla nd. M a m a m e a ura să-l vizit e ze pe unc hi. Ade se a c hia r re fuza să meargă în oraș. Poa t e că a t unc i îi e ra teamă să se întâlnească c u unc hiul. Sa u poa t e Be nit o, iubit ul e i se c re t . Chia r m i-a r plăcea să știu c e na iba a fost pove st e a a c olo. Săpat prin luc rurile m a m e i m e le nu a ofe rit nic iun răspuns. Cit indu-i jurna lul c u a t â t m a i puțin. Ex ist a u a bre vie ri și declarații c a re nu a ve a u se ns în jurna le le e i. Oric um , nim ic nu m a i c ont a . Aș lăsa t ot ul în urmă în c urâ nd - înt r-un fe l sa u a lt ul. Am st a t nemișcată lângă fereastră, uitându-mă la orizont c a re mă batjocorește c u libe rt a t e a c a re e ra a t â t de a proa pe , da r a t â t de de pa rt e . Soa re le a pune pe st e orizont , c re â nd um bre de lumină. At â t de pot rivit , de oa re c e e x ist a u um bre în viața m e a , înc â t pra c t ic simțeam că pâ nde sc în jurul m e u. Simțind privire a a supra m e a , m -a m ghe m uit în colțul fe re st re i, în spa t e le obloa ne lor, lăsându-mi privire a să rătăcească pe st e linia c opa c ilor din colțul proprietății. Pa rt e a pe c a re o ignora m de obic e i, pe nt ru că oc e a nul e ra m a i t e nt a nt . At unc i am văzut o umbră. Și-a înc lina t c a pul, întorcându-și fața în sus și privind fix la m ine . Chia r a t â t de ușor, își ridică bărbia, da r lum ina lunii nu e ra sufic ie nt de strălucitoare. Î i păstra umbră pe st e trăsăturile. Oric um , privire a lui m -a străpuns oric um . Se simțea c a niște a c e m ic i ascuțite c a re îm i pășesc pie le a . U n fulge r de dinți, gura lui înt inzâ ndu-se înt r-un zâ m be t răutăcios, mulțumit de sine . Respirația m i s-a bloc a t în gâ t , ia r plămânii m i s-a u um plut de căldura unui infe rn. M i-a m ținut respirația și îna int e să-mi da u se a m a c e să fa c , e l s-a înt ors și a ple c a t . Î nc e t . Intenționat. M oa rt e le m ist e rioa se a le logodnic ilor m e i a u a vut c e va de -a fa c e c u m ine . Era m sigur că e ra m c um va joc ul fina l. Cu excepția fa pt ului că nic i nu a m put ut să-mi da u se a m a de c e . După c e dra c u’ c u Ca ssio, de spre c a re luc rurilor nu am e ra simțit că în m a re a nic i măcar vina schemă a mea, m i-a m a c c e pt a t soa rt a . M-aș căsători c u un irla nde z de c e nt c a re m -a r a jut a să-mi c re sc fiic a . N u mă put e a m de c ide dacă e ra m sa u nu fe ric it că a m o fată. Bărbații s-a u de sc urc a t m ult m a i bine de c â t fe m e ile în această lum e . M a i a le s în lum e a interlopă. Pe de altă pa rt e , m i-a plăcut ide e a de a a ve a o fetiță. Aș prot e ja -o și aș ține-o de pa rt e de m a fie . Era menită pe nt ru c e va m a i bun. L-aș ga ra nt a indife re nt c â t m -a c ost a t . Viața a st a nu mă de ra nja se niciodată. N u până c â nd m i s-a spus c u c ine să mă căsătoresc. Ar t re bui să pot de c ide de c ine îm i voi le ga viața sa u c hia r dacă mi-aș dori un soț. Fiic a m e a nu a r t re bui să treacă niciodată prin c e e a c e a m e u dacă aș fi în st a re . De c â t e ori a r t re bui să fie tratată o persoană c a o marfă îna int e de a fi sufic ie nt ? Î nc e pâ nd c u Ca ssio și t e rm inâ nd c u ult im a prost ie . Ce l puțin Ca ssio e ra în viață, ult im ii pa t ru a u m urit c u toții în circumstanțe m ist e rioa se . N u e ra de bun a ugur pe nt ru reputația m e a . U n oft a t gre u m -a părăsit. Ce re re a unc hiului m e u c a să mă căsătoresc și să-mi înt re rup a c c e sul la t oa t e fondurile până c â nd voi fi o fe m e ie căsătorită a fost un coșmar a l na ibii. N u a fost vina mea acei nenorociți de oa m e ni a u căzut morți c a muștele. N u a m a vut nim ic de -a fa c e c u a st a . Parcă mă a c uza că i-a m uc is. U f, a t re buit să ple c dra c ului de a ic i. Dacă aș put e a obține măcar o pa rt e din acești ba ni, aș put e a să ie s și să înc e p din nou de unde va . „Ce fa c i, M a ggie ?” M -a m învâ rt it a uzind voc e a fra t e lui m e u c e l m a i m a re . Aide n a fost c e l m a i m a re dint re c e i t re i frați a i m e i. De a se m e ne a , pre fe ra t a m e a . De sigur, n-aș recunoaște nimănui. M i-a m iubit pe toți t re i frații m e i. T yra n și K yra n, fiind ge m e nii, de c e le m a i m ult e ori, a ve a u propriul lor luc ru și împărtășeau t ot ul. U ne ori a m jura t că a u împărțit c hia r și o prietenă. Deși nu a ve a m nic io dovadă, e ra m de st ul de sigur că bănuielile m e le e ra u c ore c t e . Odată, c â nd i-a m c he m a t , a u ridic a t din um e ri, a u împărtășit o privire și a u ple c a t . Dacă a st a nu e ra o c onfirm a re , nu știam c e e st e . „N im ic ”, i-a m răspuns fra t e lui m e u m a i m a re . Și-a îngust a t oc hii, albaștri c a a i m e i. A așteptat, da r c â nd a m re fuza t să de t a lie z, a clătinat din c a p. „T re buie să-ți spun că t e c unosc m a i bine de c â t t e cunoști pe t ine însuți?” mormăi e l. M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „T re buie să-ți spun că nu ești tatăl m e u?” O dure re surdă m i-a străpuns pie pt ul. Da . Tatăl m e u. Cuvint e le lui m i-a u răsunat în ure c hi. Î nt ot de a una voi ști la c e t e gândești, m o c ha ilin m ilis. Și ve i ști m e re u că t e iube sc . M i-a spus m e re u „fa t a m e a dulc e ” și m e re u m -a făcut să zâ m be sc . — N u sunt T a , a fost de a c ord Aide n. „Da r poți să-mi spui oric e .” Oric e . T ot . N im ic . Doa r că nu i-a m put ut spune a st a . Am int ire a deconectată a morții lui Da și a trădării m a m e i. N umi a m int e a m c um am a juns la spit a l. Nu îm i a m int e a m c um a m a juns acasă după c e t a t a m -a lua t de la școală. De c i, c um a r put e a e i să mă creadă c â nd spun că m a m a a c ont ribuit la m oa rt e a lui Da . — De spre c opil, M a ggie … Am răsuflat gre u, a poi l-a m oprit . — Aide n, dacă a i de gâ nd să mă înt re bi din nou num e le tatălui c opilului, nu t e de ra nja . Își băgă m â inile în buzuna re le blugilor și se sprijini de pe re t e . Mișcarea m i-a a m int it de c ine va , da r nu pre a îm i a m int e a m c ine . N u că a r c ont a . „N u a ve a m de gâ nd să înt re b de spre bebelușul tată”, a spus e l c a lm . „Da r știu c â nd fa c i c e va . Și t u fa c i c e va .” Gâ ndul îm i c urge în m int e de c e va vre m e , da r nu știam c um să-l fa c să se înt â m ple . De c i, din punc t de ve de re t e hnic , nu m -a m pus la c a le . Încă nu oric um . — Știu că ești c u ze c e a ni m a i m a re de c â t m ine , Aide n, a m re m a rc a t în sc him b. Era m a i bine de c â t să-l minți. „Da r a st a c u gre u t e fa c e m a i deștept de c â t m ine ”, a m adăugat c u un zâ m be t în speranța să-i dist ra g atenția de la m ine și de la gâ ndurile m e le . S-a ba t joc orit , a poi a îm pins de pe re t e și s-a a propia t de m ine . Era îna lt , 1 ,8 m e t ri și se înălța pe st e m ine c u o e x pre sie de ne c it it . N um a i că îl cunoșteam pe Aide n c a pe pa lm a m â inii m e le . Î n t im p c e pe nt ru străini e ra o amenințare, pe nt ru m ine e ra doa r un fra t e supra prot e c t or. M -a c ondus afară pe ba lc on, în c iuda vâ nt ului a m a r c a re mătura oc e a nul. Odată c e a m st a t lângă șine, sa înt ors spre m ine . — Ale rgi, nu? V ina m -a c uprins. S-a r părea că fra t e le m e u mă cunoștea m ult m a i bine de c â t c hia r i-a m da t c re dit . Am a vut înc re de re în e l c u viața m e a , da r c u a st a , nu e ra m a t â t de sigur. Așa că a m e zit a t . Aide n m -a a vut m e re u pe spa t e , da r și e l m -a vrut a proa pe . Î i făcea griji că mă lasă să-mi de sfa c a ripile . Și da , e l i-a înfrunt a t unc hiul și soția lui în apărarea m e a . Da r c â nd a fost vorba de a fa c e rile m a fiot e și de a fa c e alianțe, Aide n a urm a t de c re t e le unc hiului. Ac e st a e ra m ot ivul pe nt ru c a re pre lua se din c e în c e m a i m ult e responsabilități. Ave a să pre ia organizația criminală a unc hiului în c urâ nd. Simțindu-mi dile m a , e l și-a ridic a t m â na și m i-a t re c ut un de ge t pe st e na s. Ex a c t c a a t unc i c â nd e ra m mică și c e va m -a supărat. „M a ggie , sunt de pa rt e a t a . I ndife re nt de sit ua t ie ." „N u mă de sc urc c u un a lt logodnic ”, a m grăunt. El a da t din c a p. "Bine ." U lt im a licărire de e zit a re s-a e st om pa t și nim ic nu m i-a m a i put ut reține c uvint e le . „N u pot fa c e a st a ”, a m re spira t . „N u știu de c e acești oa m e ni continuă să moară, da r nu pot a c c e pt a a lt ul. Am t e rm ina t ." M -a m născut în această lum e interlopă, da r nu a m vrut să m or în e a . Și oric ine i-a uc is pe acești oa m e ni... a l șaselea simț a a ve rt iza t că e u sunt m ot ivul. Î n une le zile a proa pe că îi simțeam privire a străpungându-mă din umbră. Ca m a i de vre m e . Cine e ra a c e l străin? — O să vorbe sc c u unc hiul, spuse e l. „O să-l fa c să vadă m ot ivul. Încheiați pa ra da pe rspe c t ive lor.” Am oft a t . "V re a u a fa ra . I n a fa ra a c e st e i lum i. Din oric e viit oa re căsătorii a ra nja t e . T oc m a i afară. Pe nt ru c opilul m e u și pe nt ru m ine .” Înțelegerea a pâ lpâ it în privire a lui albastră și și-a îm pins m â na prin părul înt une c a t ca cărbune. Colora re a noastră a fost a t â t de identică, înc â t nu se put e a c onfunda relațiile noa st re . Da r din punc t de ve de re a l c a ra c t e rului, noi doi e ra m foa rt e diferiți. Era m im pulsiv și sălbatic. Aide n nu e ra . Am a vut proble m e de st ul de de s c â nd am c re sc ut și înt ot de a una c ine va a t re buit să mă sa lve ze . Aide n a a vut proble m e , da r a scăpat m e re u singur. „De c i vre i să fugi”, a spus e l c a lm . Ar fi t re buit să trimită o alertă prin m ine , da r nu a făcut-o. Î n a c e st m om e nt , nu a ve a m nim ic de pie rdut . Fără a jut or, nu voi put e a părăsi această înc hisoa re . „Da r a i ne voie de fonduri.” V â nt ul se ridic a se și îm i sfâșiase părul. U n fior m i-a t re c ut prin c orp. Fie de la gâ ndul de a fi c om ple t singur, fie din c a uza vâ nt ului, nu e ra m sigur. "Da ." N u e ra nic i un m ot iv să da i pe st e tufiș. "Est i sigur?" — Absolut , a m spus. N u m -a m obosit să-i spun că mă îngroze a să fiu singur. A crește în fa m ilia noastră irlandeză a înse m na t să fii m e re u înc onjura t de c ine va . Părinţi. fraţilor. V e ri. unc hii. mătuși. N u a fost niciodată un m om e nt plic t isit or. Dacă a i vrut să fii singur, t e -a i înc his înt r-o ba ie . „Est e un pa s uriaș”, remarcă e l, scărpinându-și m a x ila rul de parcă a r fi t re c ut prin t oa t e punc t e le pe c a re a r t re bui să le c unosc . „Sunt conștient”, a m re m a rc a t se c . „Da r nu pot fa c e o altă pe t re c e re de logodnă. Încă o se rie de felicitări în t im p ce a fost numită văduvă neagră sub răsuflarea lor.” „Dacă-mi da i num e le lor, aș put e a să-i uc id c u ușurință”, a spus e l c u un zâ m be t obișnuit. At â t de t ipic pe nt ru c ine va din m a fie să a runc e a st a . — Ei bine , a r t re bui să uc izi o mulțime din propria noastră fa m ilie , a m re plic a t e u ironic . „N ic i măcar nu-m i pla c e ide e a de a mă căsători c u c ine va doa r pe nt ru că sunt însărcinată.” M â na m i-a a juns la st om a c și a m fre c a t -o cu afecțiune. Să sim t c opilul mișcându-se în st om a c ul meu a fost un se nt im e nt de ne de sc ris. M -a m îndrăgostit de fiic a m e a de două ori până a c um . Î n ziua în c a re i-a m văzut m ic ul e i blip pe sonogramă și în ziua în c a re a m simțit-o mișcându-se în m ine . De a t unc i, aș fa c e oric e și vre a u să spun oric e pe nt ru ea. Fura . Trișa. U c ide . Oric e . „De c e nu pot să a m c opilul singură?” a m m urm ura t , vorbind singur. „Pe nt ru că fa m ilia noastră e st e foa rt e de modă ve c he ”, a spus Aide n la un loc . „Pun pa riu că, dacă o da i pe st e o fată, e i vor fa c e oric e spui.” N u s-a obosit să mă c ore c t e ze . Am â ndoi știam că vor fa c e oric e a r fi spus sa u hotărât Aide n. Ei a u a fla t de vre m e că o m oda lit a t e sigură de a-și pie rde fiii e ra să le impună voința. M a m a nu put e a disc iplina sa u c ont rola băieții, așa că a m a juns să prim e sc o doză dublă din t oa t e acțiunile e i disc iplina re . Viața e ra doa r na sol une ori. "Mă puteți a jut a ?" Am răgubit, înc hizâ nd oc hii c u e l. Dacă circumstanțele a r fi dife rit e , mi-aș a sc unde dispe ra re a . Da r a t re buit să fa c a st a . A fost pe nt ru fa t a m e a . Așa că a r put e a să gust e libe rt a t e a și o viață fericită. N u c e l le ga t de m a fia irlandeză. — La na iba , mormăi e l. „O să fiu în ra ha t de porc dacă ie se vreodată.” Speranța s-a lum ina t în pie pt ul m e u. — N u va fi, a m spus e u re pe de . „N im e ni nu va ști vreodată. N u voi spune nimănui. N ic i măcar Áine .” Aide n a ridic a t din um e ri. „Sinc e r, nu-m i pasă de loc dacă lum e a știe. Le voi pune pe t oa t e la loc ul lor. găuri de fund.” Buze le m e le s-a u c urba t la răspunsul lui. Așa a fost fra t e le m e u. Pre ga t pe nt ru oric e provoc a re . „Sunt curioasă, c um de Áine nu t e -a a jut a t ?” a m înghițit. Frații m e i și e a a r fi c e l m a i gre u luc ru de lăsat în urmă. Ba ni, da r m a i a le s e i. — N -a m îndrăznit să o înt re b, a m re c unosc ut înc e t . „M -a r a jut a , da r nu voia m să păstreze un se c re t față de Ca ssio și unc hiul J a c k .” O sufla re sa rdonic a l-a pa ra sit . „Ei bine , unc hiul J a c k a fost c e l c a re t e -a pus în această situație. Și Ca ssio K ing t e -a t ra s. Așa că îți datorează m ult .” Ast a nu a fost nic i a ic i, nic i a c olo. N u m-aș opri a supra t re c ut ului. N u m -a r duc e nicăieri. T re buia să mă gâ nde sc la viit or. — Tatăl c opilului a r fi dispus să meargă c u t ine ? întrebă Aide n liniştit. „Urăsc să fii singur.” La c rim ile m i-a u a rs în fundul oc hilor. M i s-a form a t un nod în gâ t , amenințând să mă facă să plâ ng. Sa rc ina mă făcuse a t â t de a l na ibii de emoționată, înc â t mă înnebușeam pe propriile ne rvi. N u contează de a le a lt c uiva . Deodată, Aide n m -a t ra s în pie pt ul lui și la c rim ile a u câștigat. T rupul îm i t re m ura de suspine și c onfort ul fra t e lui m e u nu făcea de c â t să plâ ng m a i t a re . N u a ve a nic iun se ns. N ic i măcar nu m i-a m pie rdut fa m ilia încă, da r a m plâ ns pie rde re a . fraţilor. V e ri. Chia r și m a m a m e a pe nt ru t oa t e m a nie re le e i gre le . „V om t re c e pe st e a st a ”, a m urm ura t e l în părul m e u. „M a i înt â i înc he ie m această linie de bărbați c u c a re să t e căsătorești. Gândește-te la a st a ca la o vacanță până c â nd t re c e m pe st e t oa t e prost iile . Î nt ro zi, vom st a c u toții lângă foc , vom împărtăși povești de spre a ve nt urile noa st re și a t a a r put e a fi c e a m a i grozavă dint re t oa t e .” De a supra noastră c e rul a t una t brusc , prim e le se m ne a le une i furt uni im ine nt e . A fost prim ul se m n a l luc rurilor re le c a re vor urm a . Ca pit ol T re ispre ze c e LU CA EU a privit -o pe M a rga re t t re c â nd clădirea în gine c ologului e i, c u gura înfășurată în jurul pa iului sm oot hie -ului e i c u fruc t e . Ea le băuse de parcă s-a r fi de m oda t . Odată c e a int ra t înăuntru, a m int ra t și e u în clădire. Am folosit Be ne fic iile sc a ra rezervată cumpărării angajaților a fa c e rii c e lui clădirii. mai bun obst e t ric ia n din țară. Fa m ilia e i dore a c a e a să fie tratată de m e dic ul lor de fa m ilie , da r e l a de ve nit brusc „indisponibil”, datorită m it a m e a . L-a m a linia t pe dr. Ca la bro c a re a fost unul dint re c e i m a i buni. S-a înt â m pla t să fie și e a pe st a t ul m e u de plată. M -a ținut la c ure nt c u progre sul lui M a rga re t și a l c opilului. De a se m e ne a , m i-a pe rm is să fiu pre ze nt la t oa t e vizit e le la doc t orul M a rga re t e i. Fără să știe e a . M i-a m lua t loc ul norm a l în c a m e ra din spa t e le c e le i în c a re a ve a să fie văzută M a rga re t . Ex a c t c â nd m ia m lua t loc ul obișnuit, ușa s-a de sc his și a m privit prin fereastră c um M a rga re t int ra în cameră. Singurul luc ru c a re m -a unidirecțională despărțit c a re îm i de ea pe rm it e a a fost să st ic la re spe c t înt â lnire a . „T re buie să fii c e l m a i ra pid sa u c e l m a i bine orga niza t doc t or de pe această planetă”, a obse rva t M a rga re t . „Încă nu a m lua t nic i măcar o revistă c â nd vin la înt â lniri.” Buze le m e le s-a u c urba t . Ea nu știa că primește t ra t a m e nt e preferențiale. M e dic ii și-au da t se a m a că, c u c â t o ve de a u m a i de vre m e și e a e ra afară, c u a t â t m a i re pe de scăpau de m ine . „N e m â ndrim c u eficiența noastră”, a mințit dr. Ca la bro c u zâ m be t ul pe buze . Fe m e ia nu mă suport a , da r îi plăcea M a rga re t . Am căzut din grațiile e i c â nd am făcut-o să o vadă pe M a rga re t până la progra m a re , m a i degrabă de c â t să se grăbească la c e za ria na e i de urgență pe c a re t re buia să o facă. „Știți exercițiul”, i-a spus dr. Ca la bro, zâ m bind în t im p c e își pune a o pe re c he de mănuși de la t e x . M a rga re t a înc e put să-și a runc e ha ine le pe nt ru a put e a pune roc hia de hâ rt ie de unică folosință. Ar t re bui să-mi fe re sc privire a . A fost c e l m a i puțin pe c a re îi da t ora m , da r nu i-a m făcut-o. Î n sc him b, a m a dm ira t fie c a re c e nt im e t ru din c orpul e i m a i rot und și m a i m oa le . Era superbă. Pie le a e i e ra netedă, de c uloa re a fildeșului. Și-a sc os chiloții sim pli, mătăsos, îm pingâ ndu-i în pic ioa re . Părul e i de a ba nos i s-a revărsat pe st e spa t e în t im p c e se a ple c a , pic ioa re le a c e le a t onifia t e mă ispit e sc . I isus H rist os! T ot sâ nge le m i s-a re pe zit în vint re . I nim a m i-a ga lopa t în pie pt și a proa pe că a m înc e put să gâ fâ i, c u pe nisul pe jumătate t a re . Poft a a st a de a o a t inge a fost c a un drog c a re își a re reședința permanentă în ve ne le m e le . O obse sie pe c a re nu aș reuși niciodată să o depășesc. T â nje a m să-mi t re c de ge t e le prin părul e i în t im p c e e a își înfășura buze le în jurul pe nisului m e u și se uit a la m ine c u oc hii e i frumoși. Și-a pus roc hia pe ea, cu oc hii pâ lpâ ind spre fereastră. De parcă a r fi simțit privire a m e a a supra e i. N u m -a m put ut abține să nu mă înt re b c um a r fi luc rurile dacă a r înc e t a să se m a i lupt e c u m ine . Urându-mă. Dacă m -a r lăsa să fa c pa rt e din viața e i. Am vrut să o fre c pe spa t e , să-i hrănesc poft e le și să sim t c opilul mișcându-se în pâ nt e c e le e i. N e -a m a duna t la fie c a re înt â lnire , visâ nd la viit orul bebelușului nost ru. Î n sc him b, îm i e ra dor de t ot . Spre dispe ra re a m e a , e a părea să fi a c c e pt a t să ne aibă c opilul singur. Fe m e ia încăpățânată a re fuza t să ceară a jut or nimănui. Aşezându-se pe m a sa de e x a m ina re , se înt inse pe spa t e . Am privit c um doc t orul i-a a sc ult a t bătăile inim ii, a poi i-a lua t t e nsiune a arterială. Apoi a folosit a pa ra t ul c u ult ra sune t e pe nt ru a a sc ult a bătăile inim ii bebelușului și a ve de a c um se mișcă. Fetița m e a a apărut pe e c ra nul a lb-ne gru și inim a m i s-a st râ ns. Da r zgom ot ul a c e la zguduit or a l inim ii bebelușului m -a a t ra s de fie c a re dată. A fost c e a m a i bună muzică de pe pla ne t a a st a . M -a m a sigura t că dr. Ca la bro a înre gist ra t a c e le ședințe de fie c a re dată, c a să le pot ofe ri fetiței m e le înt r-o zi. Am privit c um gâ t ul lui M a rga re t se clătina și oc hii e i albaștri a dâ nc i se a buriu. Ea și-a șters re pe de oc hii c u dosul m â inii. "Ești bine ?" a înt re ba t -o doc t orul Ca la bro. De obic e i, M a rga re t își ținea emoțiile în frâ u, îngropată unde va în a dâ nc uri, unde nim e ni nu le put e a ve de a . Mi-aș im a gina că num a i frații e i a u văzut de obic e i pa rt e a blândă a e i. La dra c u '! M i-a m dorit să-l văd. Ca în noa pt e a a c e e a în V e ga s. U n m om e nt trecător. Ac e a mică tandrețe m i-a arătat m a i m ult de c â t t oa t e c uvint e le e i dure c â t de m ult se a sc unde a . "Pot sa il a t ing?" murmură e a , c u oc hii ațintiți a supra ha rdw a re -ului m e u. Mi-aș fi dorit c a măștile să fie sc oa se . Am vrut să-i văd toată fața. Am vrut să mă vadă . N oa pt e a a st a c u e a a fost c hia r m a i explozivă de c â t oric e m i-a m im a gina t . Și îm i im a gina se m m ult e . S-a c oborâ t în jos pe c orpul m e u, oc hii e i nu clătinau niciodată de la pe nisul m e u. Pe na m e a sa zvâ c nit , ga t a pe nt ru o altă rundă c u e a . T oc m a i t e rm ina se m de curățat pe e a și a poi pe m ine de sâ nge le e i virgin. I isuse H rist oa se , e ra fecioară. A m e a ! Ac e st e a a u fost c uvint e le c a re se re pe t a u în c re ie rul m e u. A mea. A mea. A mea. Pose sia obsesivă nu s-a a propia t de a de sc rie c e e a c e a m simțit pe nt ru această fe m e ie . „N u e st e nim ic c e mi-aș dori m a i m ult ”, a m răpit. M â na e i m oa le m i-a lua t pa lm a lungim e a rigidă și a m fost un dispărut. Știam că va t re bui să o a m din nou, da r m a i înt â i, a m lăsat-o să-mi st udie ze pie rc ing-ul. „T e -a durut c â nd a i făcut-o?” "Put in." A mă stăpâni să nu o st râ ng a c um dure a m a i rău, da r nu c re de a m că va a pre c ia a c e le c uvint e . Apoi a șocat a l na ibii de m ine în t im p c e s-a a ple c a t și și-a t re c ut lim ba pe st e lungim e a m e a , făcând o pauză la pie rc ing. Lim ba e i s-a învâ rt it în jurul e i și m i-a m pie rdut c ont rolul fra gil. Șoldurile m i s-a u zvâ rlit , îm pingâ ndu-se în gura e i caldă. Ea a ge m ut și m i-a m îm pins de ge t e le în părul e i, c a să o pot privi în t im p c e își clătina c a pul în sus și în jos. „Oc hii tăi”, a m mormăit e u. „Uită-te la m ine c â nd îm i sugi pe nisul.” Ea a a sc ult a t im e dia t . A fost singura dată c â nd această fe m e ie m i-a a sc ult a t . De sigur, e a nu știa că sunt e u. "La dra c u." Senzația gurii ei fierbinți în jurul pe nisului m i-a făcut un fior c a re m i-a c urba t t ot c orpul. T oc m a i a m t ra s-o și a proa pe m i-a m împușcat încărcătura din nou, de da t a a st a în gura e i c hia r a c olo și a poi. „Dacă de vin pre a a spru, bate-mă pe coapsă”. M a rga re t fredonă, a poi c lipi spre m ine , c u oc hii lăcrimați din c a uza dim e nsiunii m e le . Christ o Sa nt o. N u a m ble st e m a t niciodată în italiană, da r c u e a , c re ie rul m e u a înc e t a t să funcționeze. A înc e put să lingă și să suge , la înc e put înc e t , da r a poi s-a de zvolt a t înt r-un rit m c a re îi făcea c a pul clătinând în sus și în jos. Deși poa t e că e ra virgină c â nd a m înc e put , e ra c la r că gura e i nu fuse se una . La dra c u '! Ea a știut să mă mulțumească. De ge t e le m e le s-a u prins de părul e i, ia r cealaltă mână i-a scăpat în ceafă. „Ast a e ”, a m m â râ it e u. „Suge cocoșul ăla.” Ea a ge m ut și vibrația din gâ t ul e i m i-a călătorit pe c oloa na vertebrală. Am înc e put să-mi îm ping șoldurile în e a , m a i re pe de și m a i t a re . Singure le sune t e din cameră au fost respirațiile m e le zdrențuite, c a rne a lovindu-se de c a rne și căderea ieșind din gâ t ul e i. U nghiile e i m i s-a u înfipt în c oa pse le , da r e a nu a bătut niciodată. M -a m sc os din e a și a m rost ogolit -o pe spa t e . U n țipăit surprins i-a scăpat c â nd m -a m t râ nt it de păsărica e i strânsă. „Ohhhh”, ge m u e a . La na iba , e ra udă. Ea a fost m a na m e a . Ra iul m e u. M â nt uire a m e a . Am t ra s-o t a re . M i-e ra teamă s-o rup, da r de fie c a re dată c â nd mă linișteam, e a m â râ ia și unghiile îm i înfipse a u în um e ri. „M a i m ult ”, a im plora t e a , c u oc hii e i plini de plăcere privindu-mă. Era m recunoscător că m a sc a e i nu m i-a a sc uns a st a . Am îm pins din c e în c e m a i re pe de și m a i a dâ nc , simțind-o că se destramă în jurul m e u c u ge m e t e până c â nd și e u m -a m destrămat în c e l m a i put e rnic orga sm pe c a re l-a m simțit vreodată. M -a sfâșiat c u a t â t a int e nsit a t e înc â t m i-a fost teamă că vom dispărea a m â ndoi. La sune t ul voc ii lui M a rga re t , a m int irile a u dispărut și a u rămas consecințele. „Da , sunt bine ”, a a sigura t -o M a rga re t . Cuvint e le e i m -a u t ra s îna poi în pre ze nt . — Eu doa r… Ea înghiți în se c , gâ t ul e i de lic a t mișcându-se ușor. „N u m -a m gâ ndit niciodată pre a m ult să a m c opii. Și a c um , e st e de ne de sc ris și nu a m c u c ine să-l împărtășesc.” Dacă m -a r lăsa să o a jut . Dacă e a m -a r dori la fe l de m ult pe c â t o vre a u e u pe e a . Aș împărtăși t ot ul c u e a . Bunul, răul... la na iba t ot ul. — Î m i împărtășești a st a , spuse doc t orul c u blândețe. Dr. Ca la bro și-a găsit inim a m oa le unde va în ha ina e i albă. Sa u poa t e pe nt ru că știa că mă uit a ic i, spe ra să int re în bunăvoința m e a . Ea știa că e u sunt proprie t a rul c a bine t ului a c um , pe nt ru că tatăl e i a da t na ibii. „Copilul e st e sănătos. Ești sănătos. U ne ori t re buie să numărăm m ic ile binecuvântări pe nt ru a ști că noi sunt e m c e i norocoși.” — Ai dre pt a t e , aprobă M a rga re t . „Acești horm oni de sarcină sunt ucigași”, se sufocă e a c u um or prefăcut. „Apropo, vre o șansă să m a i fa c o reîncărcare de vit a m ine pre na t a le ?” Dr. Ca la bro se încruntă. — N u ți-am da t doa r o c ut ie săptămâna trecută? M a rga re t îşi c oborî oc hii, deodată foa rt e interesată să-şi st udie ze unghiile . „S-a r put e a să ra t e z următoarea noastră înt â lnire , așa că a m vrut să mă a sigur că a m sufic ie nt .” Sprâ nc e ne le doc t orului s-a u înc runt a t . „Ar t re bui să știu c e va ?” "N u. Doa r o precauție.” N u a fost . Fe t e le m e le a le rga u. Ca pit ol Pa ispre ze c e MARGARETĂ G uilt s-a prăbușit pe st e m ine . U nc hiul nu a r a uzi de posibilit a t e a de a mă lăsa necăsătorită. Își pregătea de ja următoarea perspectivă. Aide n a risc a t m ult ajutându-mă. Fra t e le m e u orga niza se t ot ul pe nt ru m ine . M i-a făcut suficienți ba ni pe nt ru a -m i re zist a un a n. A a linia t un hot e l la c a re să st a u îna int e să mă îndre pt către o căsuță din pa rt e a îndepărtată a I t a lie i de N ord, unde singurii loc uit ori păreau să fie bătrâni, măslini și c a pre . Da , c a pre . Aide n și-a c ondus m ot oc ic le t a ca un ne bun, lupt â ndu-se c u t ra fic ul din Long I sla nd. Să m e rgi c u m ot oc ic le t a în t im pul sa rc inii nu a fost c e a m a i bună de c izie , da r a fost singura m oda lit a t e de a ne a sigura că a junge m la a e roport la t im p. N u put e a m risc a ba ga je le , așa că t ot c e a ve a m e ra un ruc sa c m a re V e ra Bra dle y, c u t oa t e c e le ne c e sa re pe nt ru a m e rge și c inc ize c i buzuna re le de din în siguranță, int e rior. Fe rm oa rul m ii, înt r-unul pe din c a re îl inst a la se Aide n a ve a c hia r și un lacăt, a st fe l înc â t să nu e x ist e a c c ide nt e . „Î nt ot de a una m i-a m dorit să vizit e z I t a lia ”, a m glum it , vorbind în m ic rofonul căștii. Aide n c hic ot i. „Est e ult im ul loc unde t e va căuta c ine va .” — Abia aștept să înt â lne sc c a pre le , a m tresărit e u. T ra fic ul e ra de pa rt e a noastră. Î n m a i puțin de o oră, ne -a m oprit în fața a e roport ului J FK . Odată c e a m a juns a c olo, Aide n și-a pa rc a t bic ic le t a și m -a a jut a t să ple c . Odată c u de nive la re a m e a în creștere, e c hilibrul de ve ne a ra pid o problemă. Î nt re gul a e roport și străzile din jurul lui e ra u pline de viață. De fie c a re dată c â nd a m călătorit în t re c ut , a fost c u a vionul priva t . De da t a a st a , va t re bui să ia u un zbor c om e rc ia l. Prim ul m e u zbor c om e rc ia l din t oa t e t im purile și l-aș fa c e singur. Ei bine , nu singur. M i-a m fre c a t burt ic a . Și c opilul m e u a r e x pe rim e nt a a st a . Slavă Dom nului, e a e ra încă în m ine . Coaceți în siguranță și protejați de această lum e nebună. Da r m i-e ra frică de singurătate. a m a dulm e c a t . „Cre zi că sunt un laș?” "N u." N u e ra nic i o fărâmă de îndoială în voc e a lui Aide n. „V re a u doa r să fii fe ric it .” El și-a c uprins brațele în jurul m e u, ia r e u m i-a m îngropa t fața în pie pt ul lui. „Ac e st a nu e st e la re ve de re , surioară.” M i-a da t pașaportul. — Est e un fa ls, spuse e l c u voc e joasă. „Î n m om e nt ul în c a re aterizați în Europa , scăpați de e a . At unc i folosește-l pe a c e st a ”, m i-a înt ins un a lt pașaport, „dacă t re buie vreodată să t e muți în a fa ra U E”. Am lua t ra pid pașaportul de rezervă, m i-a m de sc his ge a nt a , a poi a m de sc uia t buzuna rul int e rior c u ba nii și l-a m băgat a c olo. N e -a m grăbit să intrăm în zona de ple c a re și ne -a m îndre pt a t dire c t către ghișeul de bile t e . Folosind c a rdul de de bit pre-încărcat pe c a re m i l-a ofe rit Aide n, a m cumpărat un bile t dus-înt ors la Rom a fără intenția de a mă înt oa rc e vreodată. Câ nd Aide n m i-a a runc a t o privire curioasă, a m ridic a t din um e ri. "Est e m a i ie ft in." N e rvos, a m st re c ura t pașaportul pe st e t e jghe a . M â na m i-a t re m ura t , da r a m c oborâ t -o re pe de și a m lăsat-o să a t â rne le je r pe c orp. Fe m e ia a sc a na t pașaportul și inim a m i-a e x ploda t a proa pe c â nd a m a uzit bipul. — Ga t a , anunță e a , a poi aruncă o privire pe st e umăr, dâ nd un ordin în italiană. Am rămas nemișcat, înc re m e nit și inc a pa bil să-i proc e se z c uvint e le . „Eficiență maximă. Mulțumesc, a int e rve nit Aide n, mulțumindu-i c u un zâ m be t la rg. Fe m e ia se înroși roșie. "Plăcerea e st e de pa rt e a m e a ." T onul e i s-a c oborâ t m a i jos și dint r-o dată, e ra înt r-un m od de seducție. M â na lui Aide n s-a înfășurat în jurul brațului m e u, m -a t ra s spre se c urit a t e . "Ce a fost a st a ?" mormăi e l pe sub răsuflarea. Am c lipit c onfuz. „U m m , c re d că flirt a c u t ine .” — N u a st a , mormăi e l e x a spe ra t . „Ești înghețat. N u poți să fa c i a st a .” m i-a m lins buze le . Dint r-o dată m -a m simțit usc a t și pa ra noic . „Cre de a m că pașaportul nu funcționează”, a m șoptit. "M -a m pa nic a t ." „V a funcționa”, a spus Aide n c u c onvinge re . N e rvii m i-a u suc it st om a c ul în noduri. M i-a u t re m ura t m â inile . M i-a bătut inim a . Am spe ra t că toată această emoție nu-l rănește pe c opil. „V it a m ine pre na t a le !” a m e x c la m a t . „M i-a m uit a t vit a m ine le pre na t a le .” M e m oria m e a a fost îngrozit oa re de c â nd a m rămas însărcinată. N u-m i a m int e a m c e a m făcut sa u c e nu a m făcut în ult im a vre m e . Privire a pe c a re m i-a da t -o Aide n spune a că îm i pune a sub se m nul întrebării m int e a . "Ce ?" a m prot e st a t , zâ m bind t im id. „Copilul t re buie îngrijit .” „N u sunt a c e st e a c u adevărat im port a nt e doa r în prim ul t rim e st ru?” Am clătinat din c a p. „N u, pe dura t a sa rc inii.” „I a -le de la un m e dic c â nd a jungi a c olo”, a a rgum e nt a t Aide n. — Dacă nu vre i să t e înt orc i și să rămâi? Î n c iuda înt re gului sprijin, t onul lui e ra plin de speranță. „O să-l a duc a c olo”, a m spus re pe de . Să rămâi nu e ra o opțiune. T re c e re a print r-o altă logodnă și un a lt logodnic m ort a r dist ruge rămășițele reputației m e le . „Ast a e st e , nu?” Aide n m -a t ra s în îmbrățișarea lui, strângându-mă st râ ns. „Dacă vre i să t e înt orc i, vin să t e ia u”, a jura t e l. „Oric a nd. Oriunde ." "Bine ." V oc e a îm i e ra înăbușită pe pie pt ul lui. „Prom it e -m i că ve i suna dacă a i proble m e sa u a i ne voie de m ine ”, a c e rut e l. Câ nd nu a m c om e nt a t , e l s-a îndepărtat și m i-a lua t fața. — Prom it e -m i, soră. — Îți prom it , m -a m sufoc a t . „Dacă a m proble m e și nu mă de sc urc , te sun.” Dădu din c a p, oa re c um satisfăcut. Da r încă nu mă lăsase. Ac e st luc ru a fost la fe l de gre u pe nt ru e l c a și pe nt ru m ine . „Proba bil că e m a i bine să t re c prin se c urit a t e ”, a m c ont inua t înc e t , speriată că nu voi st ric a și că voi înc e pe să plâ ng. N u m i-a m im a gina t niciodată viața fără frații m e i. Fără fa m ilia m e a . Fa m ilia Ca lla ha n e ra numeroasă și zgomotoasă, da r e ra a mea. Se simțea ca apartenența. Până nu a făcut-o. T ot ul pe nt ru că a m rămas însărcinată. Și totuși, nu a m put ut găsi în m ine să re gre t . Î n a c e a noa pt e , în La s V e ga s, a m fost la a c e a pe t re c e re în m a sc a ra da c u un singur sc op. Să-mi pie rd virginit a t e a . Oa m e nii mă c re de a u sălbatic și prom isc uu. Era m a m â ndoi, da r nu în măsura în c a re și-au pre supus e i. Pa rt e a de modă ve c he a m e a a vrut să împărtășească a c e a primă experiență c u c ine va pe c a re îl iube a m . Ei bine , a c e a a le ge re m i-a fost luată. "Mulțumesc foa rt e m ult ." M i-a m c uprins din nou brațele în jurul lui. "T e iube sc . V oi t ot i." M -a m t ra s îna poi, c u oc hii a rzâ nd de la c rim ile c a re amenințau să se re ve rse . M i-a m t re c ut o mână pe st e oc hi. „La re ve de re , Aide n.” Cu o ultimă privire , m -a m înt ors și m -a m re pe zit spre se c urit a t e . A t re buit sa ple c . N u put e a m a ve a un a lt m ort pe m â ini. Aș put e a și a r t re bui să ofe r o viață m a i bună fiic e i m e le . N u m oa rt e a și um bre le c a re păreau să mă vâ ne ze oriunde m -a m înt ors. Odată c e a m t re c ut de se c urit a t e , a m risc a t încă o privire pe st e umăr. Aide n încă stătea a c olo, privindumă c u o e x pre sie tristă. Știa că a c e a st a e ra c e a m a i bună a le ge re pe nt ru m ine și fiic a m e a , deși nu e ra mulțumit de a st a . Am ridic a t m â na și a m făcut c u m â na . Am reușit c hia r să zâ m be sc , deși m i se simțea inim a gre a și gâ t ul st râ ns. Ca pit ol Cinc ispre ze c e MARGARETĂ T Z borul c om e rc ia l spre I t a lia a fost un de za st ru. Am lua t c e l m a i prost loc . Ce l de lângă ba ie , așezat înt re doi bărbați c a re păreau să facă pa rt e dint r-o bandă. I ronia a r fi de râ s. Doa r că nu a fost . M i-a m părăsit loc ul o singură dată și m -a m a sigura t să-mi a duc ge a nt a . N u a ve a m înc re de re în c e i doi bărbați să nu treacă prin t re burile m e le . Abia a m dorm it în t im pul zborului de opt ore . Ațipit de c â t e va ori, re st ul a fost im posibil. Mișcarea constantă a bărbaților de fie c a re pa rt e a m e a m -a făcut să mă t re ze sc . Odată c e a m c oborâ t în sfârșit din a vion și a m t re c ut prin imigrație, m -a m st re c ura t în ba ie , visâ nd t ot t im pul să găsesc un hot e l. Abia așteptam să dorm o noa pt e întreagă. A de ve nit c e l m a i im port a nt luc ru a l meu de c â nd am rămas însărcinată. Som n și m â nc a re . Fără e l, m -a m t ra nsform a t înt r-un m onst ru furios. M -a m st re c ura t în prim a toaletă și m -a m înc his în t a ra ba c u ha ndic a p, fără să vre a u să-mi sc ot ba nii în m ijloc ul a e roport ului. Am înt ins m â na după buzuna rul la t e ra l c u înc uie t oa re a pe c a re m i-a inst a la t Aide n și a m înghețat. Era gol. Fa ra ba ni. Fără pașaport de rezervă. Am de sc his loc ul de sc him ba re a bebelușilor și m ia m pus ge a nt a a c olo, a poi a m înc e put să sapă prin ea. "N u N u N U ." Pa nic a a c re sc ut prin m ine . Ac e st luc ru nu se put e a înt â m pla . Am săpat prin conținutul înt re gii m e le pungi. „O, Doa m ne ,” a m st riga t înc e t . "T e rog nu." „St a i be ne ?” a înt re ba t c ine va . H a ba r n-a ve a m c e înseamnă. N u m -a m de ra nja t să învăț italiană. N ic i o altă limbă. V orbe a m doa r e ngle za si irla nde za . Î n lum e a m e a , m i s-a părut sufic ie nt . I gnorâ nd înt re ba re a , a m c ont inua t să sapă prin geantă, spe râ nd, îm pot riva t ut uror, că poa t e ba nii și pașaportul de rezervă se află în pa rt e a de jos a e i. O bătaie în uşă. "Ce ?" m -a m re pe zit . O pauză. "T e simți bine ?" La dra c u. Abia a m a t e riza t și de ja mă îndre pt a m spre oa m e ni. a m înghițit. Ast a nu a fost bine . Am pie rdut toți ba nii, c u excepția c e lor c â t e va m ii c a re e ra u în port ofe l. Ce i doi t ipi c a re stăteau c u m ine t re buia u să fi lua t -o c â nd a m ațipit. La na iba , de c e a m dorm it ? — Da , m -a m sufoc a t . La na iba , nu, nu e ra m bine . Cinc ize c i de m ii a u fost fura t e . Oh, Doa m ne ! Cum a m put ut să fiu a t â t de prost ? Al șaselea simț mă a ve rt iza , da r l-a m ignora t . Î n toată viața m e a , nu aș lăsa pe nim e ni să mă joa c e doa r pe nt ru că e ra m fe m e ie . Am pe t re c ut sălbatic, da r a u e x ist a t m e re u oa m e ni în jurul m e u c a re s-a u a sigura t că sunt în siguranță. Ac um nu a ve a m pe nim e ni. N im ic . Și a m fost je fuit orb. Fe m e ia din spa t e le ușii a oft a t de parcă nu a r fi c re zut că sunt bine , da r nu a spus nim ic a lt c e va . I a m a uzit pașii blâ nzi depărtându-mă, lăsându-mă singur spre dispe ra re a m e a . M -a m uit a t la c om pa rt im e nt ul m e u se c re t gol și înc e t , c a o m a re e pe luna plină, furia a c loc ot it înc e t și a c re sc ut . Era înt une ric c â nd a m a juns pe a le e a întunecată, c a se le ve c hi de piatră închizându-mă din t re i părți. Ac e st luc ru c u siguranță nu a fost anunțat Rom a în broșurile t urist ic e . H a nora c ul m e u e ra pe m ine , a sc unzâ ndu-m i oa re c um burt a și ha nora c ul c a re îm i a c ope re a c a pul. Am m e rs pe st ra da pietruită până a m găsit numărul c a se i c a re a fost furniza t c a a dre sa bărbaților. A t re buit să o fe rm e c pe fe m e ia de la recepția I T A Airw a ys și să o c onving că iubit ul m e u m -a lăsat la a e roport după c e a m a t e riza t pe nt ru că ne -a m c e rt a t . M i-a m fre c a t c hia r și burt a în t im p c e o lacrimă a c oborâ t pe obra zul m e u, spunâ ndu-i că bănuiam că mă înșală și m -a t â râ t în țara iubirii să mă c one c t e z c u o fe m e ie pe c a re a c unosc ut -o pe int e rne t . Fe m e ia a oft a t și a sc os c â t e va c uvint e în italiană, proba bil ble st e m e . Da r e a a a juns să-mi de a a dre sa și așa m -a m găsit a ic i. Am sufla t frust ra t . Pre da u o lecție unui ne noroc it în t im p c e e ra m însărcinată în șase luni nu e ra t oc m a i c e va c e îm i păsa să a m în CV -ul m e u. Da r a ic i e ra m . Î n tăcere, m -a m îndre pt a t spre casă. Privind în jur, nu a m put ut să zăresc un singur sufle t în jur. N u m -a m gâ ndit niciodată că e st e posibil la Rom a . Am urc a t scările de piatră, a vâ nd grijă să nu călc pe c e le crăpate. Sa u c e le de ze c hilibra t e . Odată a juns la a t e riza re a e t a jului a l doile a , m i-a m lua t un m om e nt să slăbesc t e nsiune a din um e ri. Am sc os foa rfe c e le pe c a re le -a m cumpărat mai de vre m e . Prim a m e a achiziție în țara iubirii și a fost foa rfe c e le . Asa c a i-a s put e a a m e nint a pe ne m e rnic ii c a re m a fura u. Am clătinat din c a p neîncrezător. Dacă a c e st a e ra un indic iu a l viit orului m e u a ic i, t re buia să găsesc o altă țară din U E în c a re să loc uie sc . Î n plus, Áine a ve a să ia o lovitură din a st a . Am re fuza t să mă lupt c u un cuțit și a ic i st râ nge a m c e va c a unul de parcă viața m e a a r de pinde de a st a . Î n a num it e privințe, a făcut-o. Punâ nd m â na pe nob, a m răsucit-o și ușa s-a de sc his. Am int ra t în a pa rt a m e nt ul ponosit , a poi m i- a m lăsat ge a nt a V e ra Bra dle y pe pode a c u gre sie . Țevile ve c hi a u zgom ot și a ve nit dușul. Î n int e rior, a m ge m ut . Ar t re bui să-i da u o lecție ne m e rnic ului hoț în t im p c e e ra gol. Această zi e ra din c e în c e m a i bună. S-a r put e a să meargă , m -a m gâ ndit în tăcere. Ar fi gre u să uc izi doi bărbați în același t im p în st a re a m e a . Bucătăria e ra goală. Z ona de loc uit e ra goală. Dorm it orul e ra gol. „Bine , a t unc i doa r un t ip”, m i-a m șoptit în t im p c e dușul c ont inua să curgă. M i-a m c roit drum prin m ic ul a pa rt a m e nt până a m a juns la ba ie c u ușa crăpată. Oc hii m e i s-a u a runc a t în jurul băii e urope ne m ic i. Doa r spațiu sufic ie nt pe nt ru o persoană. Cu siguranță nu două, și una în a l doile a t rim e st ru de sarcină. M -a m re ze m a t de uşă şi a m aşteptat. M a i înt â i îm i spune a unde sunt ba nii și a poi îl om or. Era m obosită, flămândă și nebunească. A a le s fe m e ia greșită c u c a re să ia dra c u. Î n t im p c e așteptam să se t e rm ine c e e a c e t re buia să fie c e l m a i lung duș, a m visa t c u oc hii deschiși la un pa t c a ld și c onfort a bil și la room se rvic e c e l puțin o noa pt e , îna int e de a lua fe ribot ul spre Sic ilia . N u put e a m risc a c a fa m ilia m e a să mă găsească și să mă târască îna poi să mă căsătoresc c u c ine va . N ic i nordul I t a lie i pe nt ru m ine . Sic ilia suna m a i bine și m a i c a ld. Dușul s-a înt re rupt și m -a m înc orda t , ga t a și așteptând c a e l să împingă pe rde a ua de la duș. M â na m e a a prins cuțitul e x a c t c â nd e l t re c e a c u un prosop în jurul t a lie i. Abia a ieșit c â nd m -a obse rva t . "H e i a c olo. Ține-mă m int e ?" Am int ra t c a lm . Ar t re bui să știe să nu se ia niciodată c u o fe m e ie însărcinată. M a i a le s nu o fe m e ie însărcinată irlandeză. „Ce na iba cauți a ic i?” a st riga t e l, c u oc hii m a ri și în jurul m e u. „Ai c e va de -a l m e u și îl vre a u îna poi”, a m spus e u înc e t . Î n m od c iuda t . Palidă, a t â rnâ ndu-se de prosopul în jurul t a lie i lui ușor obe ze , de parcă viața lui a r de pinde de a st a . Am a runc a t foa rfe c e le în a e r și a m prins-o de m â ne r. Am fost mulțumit de revelația că încă mă pric e p la a st a . Globii oc ula ri i se bom ba u. — M -a m gâ ndit că o să fa c i unul pe nt ru o tânără gravidă c a re călătorește singură, nu-i așa? Am râ njit , păstrându-mi voc e a uniformă și joasă. „Dă-mi ba nii și pașaportul și c hia r s-a r put e a să mă gâ nde sc să nu t e uc id.” Luâ nd dim e nsiune a și st a re a m e a dre pt slăbiciunea m e a , m â na lui a zbura t prin a e r. Da r a m fost m a i ra pid. L-a m oc olit , a m de sc his foa rfe c e le c a să-l folose sc pe post de lamă și i-a m tăiat ve rt ic a l antebrațul dre pt până la înc he ie t ura m â inii. Țipătul lui m i-a străpuns ure c hile . S-a prăbușit în ge nunc hi și i-a căzut prosopul. Mi s-a răscolit st om a c ul și a m c re zut că o să țip. N u m a i văzusem un bărbat gol din noa pt e a a c e e a în V e ga s, da r nu așa voia m să se t e rm ine pe rioa da m e a de secetă. „N u a m ba nii tăi”, a st riga t e l. De da t a a st a i-a m tăiat celălalt antebraț. M -a privit c u o ne înc re de re frenetică. Picatură. Picatură. Picatură. Sâ nge le i-a pic ura t pe țiglă ve c he , pătând-o purpurie . „Ei bine , a t unc i a ve m o problemă”, a m c om e nt a t c u un zâ m be t înt une c a t . „Cine va t re buie să mă plătească îna poi.” M i-a m lăsat oc hii să c ut re ie re , prefăcându-mă că c a ut pe c ine va c a re să plătească a c e a da t orie . — Da r nu e nim e ni a ic i, a m re m a rc a t . „De c i c re d că va t re bui să t e uc id.” U lt im a propoziție a declanșat un a t a c de panică t ot a l în t ip. O ve de a m în pupile le lui dila t a t e . Put e a a frică. Da r dispe ra re a e ra m a i puternică de c â t fric a lui. Se aruncă pe pode a , înt inzâ nd m â na spre se rt a rul din a propie re c a re e ra de ja de sc his. De ge t e le i s-a u înfășurat în jurul pist olului, da r l-a m lovit put e rnic , lovindu-i pist olul din m â ini și lăsând-o să zboa re prin a e r. l-a m prins. S-a a runc a t spre m ine , înc e rc â nd să mă a borde ze la pode a , ia r e u a m apăsat pe trăgaci, țintindu-i int e st inul. U n țipăt înc he ga t or de sâ nge a izbuc nit prin a e r. — La na iba , a m şuierat. „O să-i spui înt re gului oraș ble st e m a t că sunt a ic i. Am de gâ nd să-ți t a i gâ t ul și să-l t e rm in.” I -a m a runc a t pist olul din înde m â na lui și a poi i-a m îm pins foa rfe c e le în rană, străpungându-l, a poi i-a m răsucit-o în c a rne . „St a i, st a i”, se sufocă e l, im plorâ nd. „Am pașaportul tău și ze c e m ii. Sub pa t ul m e u." a m pufnit . „Z e c e m ii? Din c inc ize c i. Ce s-a înt â m pla t c u ceilalți pa t ruze c i? Sâ nge le pic ura , c urgâ ndu-se în jurul lui. sc â nc e t e le lui și t e roa re a din oc hi m i-a u spus t ot c e t re buia să știu. El spune a adevărul. Am fost dra c u. Da r ne noroc it ul ăsta la fe l. Așa că, înt r-o mișcare rapidă, i-a m tăiat gâ t ul. Am părăsit a pa rt a m e nt ul c u c a lm și a m c he m a t un t a x i, lăsându-l să mă ducă la un hot e l c hia r în a fa ra orașului. Am lua t c e a m a i ieftină cameră a lor și, odată înăuntru, am făcut un duș, a poi m -a m a ve nt ura t să ieșim să cumpăr un t e le fon m obil loc a l. O oră m a i t â rziu, e ra m din nou în cameră. Am folosit ve c hiul m e u t e le fon m obil pe nt ru a sc rie un m e sa j ra pid. * A a juns in sigura nt a . T oa t e bune .* Am da t c lic pe t rim it e . N u a m vrut c a Aide n să-și facă griji. Și i-a r îm pie dic a pe ge m e ni să mă c a ut e . U m pâ nd c a da c u apă, m i-a m scăpat iPhone -ul în e a și l-a m lăsat să se înm oa ie . M â ine , va fi dist rus și de negăsit. Oft â nd din gre u, m -a m t â râ t în c uve rt uri, a m înc his oc hii și a m lăsat vise le să mă tragă jos. Ca pit ol Şaisprezece LU CA T a bifa t c e a sul. Bifă. T oc k . Bifă. T oc k . Era zgom ot os, se c unde le t ra nsform â ndu-se în m inut e , a poi ore și în sfârșit zile . A t re buit să re c unosc . M a rga re t a fugit m a surprins. De sigur, am reușit să-i găsesc it ine ra rul în douăsprezece ore de la dispariția e i. Am a linia t im e dia t bărbați și fe m e i să o privească din m om e nt ul în c a re a c oborâ t din a c e l a vion. De a ic i, vizit a m e a neașteptată în I t a lia . Buze le m e le s-a u sm uls înt r-un zâ m be t pe jumătate, c it ind ra port ul că a vâ na t un bărbat c a re a îndrăznit să o fure . Cu siguranță i-a da t o lecție. Fiic a m e a a r fi pe m â ini sigure c u m a m a e i. Da r aș fi m e re u o umbră c a re veghează a supra lor. M-aș îndre pt a spre Sic ilia , de îndată c e l-aș uc ide pe al doile a ne noroc it c a re a îndrăznit să-mi fure fe m e ia . Mașina m e a s-a t ra nsform a t înt r-un de pozit în a fa ra Rom e i. Am c he m a t a jut or loc a l, adică oa m e nii lui N onno. L-a m găsit pe ne noroc it ul și a c um , e l e ra c it a t - sănătos și sigur - c it a t fina l, în port ba ga jul a c e st e i mașini. Câ nd mașina s-a oprit , a m de sc his ușa și a m ieșit. Guido, unul dint re c e i m a i de înc re de re bărbați a i lui N onno, a de sc uia t port ba ga jul și l-a sm uls pe t ipul c a re părea că a r fi t re c ut print r-o tornadă. H a ine le m ot ot olit e , m urda re . Părul ne t uns. Pungi sub oc hi. Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre m ine , uit â ndu-se la m ine . "St ii c ine sunt ?" şuieră e l. — U n nim e ni, a m t ra s t â râ t or. „Da r a i fura t de la c ine va , așa că ha i să t re c e m la a fa c e ri. V om ?" Oc hii lui s-a u a runc a t înt re m ine și oa m e nii m e i. — M a rc he t t i nu va fi fe ric it să audă de spre a st a , m â râ i e l. M i-a m înc lina t sprâ nc e ne le , a pa re nt netulburată, da r o alertă a t re c ut prin m ine . De c e ne m e rnic ul ăsta luc ra pe nt ru M a rc he t t i? I -a m da t o lovitură rapidă în c oa st e . „N u știam că M a rc he t t i și-a c oborâ t st a nda rde le și a c um fură de la fe m e ile însărcinate”, a m spus c u răceală. El șuieră, încurcăndu-se înt r-o m inge . Dacă a c e a st a e ra c a lit a t e a bărbaților de c a re se înc onjura M a rc he t t i, a m fost surprins că e ra încă în viață. „N u e st e o fe m e ie oric e ”, a mormăit e l. „M a rc he t t i o vre a moartă”. Am sc him ba t priviri c u bărbații. M a rga re t nu a r fi put ut fa c e c e va c a re să atragă atenția unuia dint re c e i m a i periculoși bărbați din lum e . Ar put e a e a ? Guido îl apucă de braț și îl ridică în pic ioa re . „Explică”, i-a m c e rut . U n luc ru pe c a re l-a m învățat de la N onno a fost că nu a i a vut niciodată ne voie de atenția lui M a rc he t t i a supra t a . Î nt re ba re a e ra c e s-a r fi înt â m pla t c a M a rc he t t i să fie int e re sa t de M a rga re t . „Ea a încălcat a c ordul”, a sc uipa t e l. U n se nt im e nt rău s-a a c um ula t în st om a c ul m e u. Fa nt om e le din t re c ut a junge a u din urmă. Da r a poi a m c a m știut că în c e le din urmă o vor fa c e , nu-i așa? "Ce . Ac ord?" m -a m grăbit. „M a rc he t t i nu t re buie să c a lc e pic iorul în I rla nda și nic iun Ca lla ha n nu poa t e păși în I t a lia .” I -a m sm uls părul și i-a m înc lina t fața în sus pe nt ru a -l înt â lni pe a l m e u. Adevărul e ra sc ris pe c hipul lui. Î n oc hii lui. La dra c u '! N u a r put e a fi nim ic ușor? Porțile de fie r s-a u de sc his, dezvăluind o a le e lungă mărginită de c opa c i și un pa la t de marmură albă la capătul a c e st e ia . Ai c re de că a ic i locuiește un re ge , da r nu, a fost doa r unul dint re c e i m a i put e rnic i oa m e ni din lum e . De ne a t ins. Așa îl num e a tatăl m e u din c â t e îm i a m int e sc . M a re a moșie se a fla în spa t e le a c ri și a c ri de pământ, pe c a re M a rc he t t i îi deținea și e l, la pe rife ria Rom e i. A pre fe ra t să rămână a ic i de c e le m a i m ult e ori, deși a ve a la fe l de m ult o casă extravagantă în oraș. Și m ult e a lt e loc uri din lum e . „Așa că ți-ai găsit donna .” Fe m e ia m e a . Da , a suna t c ore c t . M a rga re t Ca lla ha n a fost a m e a . Dacă a r înc e t a să mă contrazică la fie c a re blestemată. M -a m înt ors către N onno, c a re stătea lângă m ine în mașină. „Da , e a e st e c e a ”, a m spus fără nic io îndoială. Ea fuse se c e a de c â nd e ra a c e a fetiță de c inc i a ni pe nt ru c a re e ra m dispus să mă lupt c u tatăl m e u și pe nt ru c a re să m or. Oc hii lui N onno s-a u îndre pt a t spre proprie t a t e a m a re , a poi s-a u înt ors la m ine . „Mă buc ur să a ud a st a , nipot e ”, a răspuns e l. S-a r put e a să ne numească pe Ca ssio și pe m ine nepoții lui, da r, c u adevărat, noi e ra m fiii lui. Ce le pe c a re nu le -a a vut niciodată. Și ne -a c re sc ut c a a t a re . „Am așteptat de m ult t im p să t e văd pe t ine și pe Ca ssio așezați.” Era adevărat. Spuse se de a ni de zile că a re fuza t să părăsească Pământul până c â nd Ca ssio și c u m ine ne înființam propriile fa m ilii. S-a îngrijora t pre a m ult pe nt ru noi. Chia r și c u fa m iliile pe c a re le form a se m c u prie t e nii noștri, voia să ne vadă stabiliți. Luc ia no a fost prim ul dint re bărbați c a re s-a căsătorit, da r l-a înde m na t și pe N onno să ne reamintească m a i de s că e ra t im pul să ne st a bilim și noi. „Câ nd mă pot aștepta la nunt a ne pot ului m e u c e l m a i m ic ?” a c e rut să ştie, lovind c u ba st onul de pode a ua maşinii. Apoi s-a re ze m a t de e l și și-a dre s gla sul. „T re buie să t e văd căsătorindu-te, c opilul m e u, c a să mă pot odihni în sfârșit. M a m a t a și N onna mă așteaptă.” Pie pt ul m i s-a st râ ns. N u m i-a plăcut să mă gâ nde sc la m oa rt e a lui N onno. Fuse se singurul părinte pe c a re Ca ssio și c u m ine îl c unosc use m vreodată. Tatăl nost ru a fost doa r un ticălos c rud. El nu put e a fi c onside ra t a lt c e va . Poa t e că nu i-a tăiat înc he ie t urile m a m e i noa st re , da r a îm pins-o în e a . „Ea nu mă vre a ”, a m spus. U n se nt im e nt sa rdonic m ia t ra s în pie pt . A fost prim a dată c â nd a m rost it a c e le c uvint e c u voc e t a re . — Totuşi, a m adăugat. Eșecul nu e ra o opțiune. Ea și c opilul nost ru nenăscut a u fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost a ic i, ga t a să fa c o înțelegere c u M a rc he t t i. Aș fa c e oric e pe nt ru a -i sa lva viața. Viața c opilului nost ru. Mașina s-a oprit . O ultimă privire împărtășită și încuviințarea lui N onno. Î n m om e nt ul în c a re N onno și c u m ine a m ieșit din mașină, pa t ru bărbați a u ve nit în spa t e le nost ru și doi bărbați a u st a t în fața noastră. Guido îl sprijine a pe N onno. N u a ve a m ne voie de bodygua rzi, deși în a c e st m om e nt m i-a m dorit să a m niște întăriri. Am fost escortați prin foa ie rul m a re de marmură și în biroul unde M a rc he t t i, în vârstă de pa t ruze c i și c inc i de a ni, s-a re ze m a t în sc a un, c onduc â nd re ga t ul său. N u e ra u mulți oa m e ni c a re îl văzuseră pe Enric o M a rc he t t i de a proa pe . Proba bil m a i bine pe nt ru populația feminină, pe nt ru că până și fot ogra fiile sa le ra re din zia r a ve a u fe m e ile sălbatice. De sigur, nu s-a c om pa ra t c u m ine . „Signore DiM a uro”, îl salută m a i înt â i pe N onno. „Enric o, mulțumesc că ne -a i văzut pe m ine și pe nipot ul m e u.” Bunic ul m e u a obosit m a i re pe de în a c e st e zile , așa că l-a m a jut a t să urc e pe prim ul sc a un gol. "De sigur. T u și tatăl m e u ați fost apropiați, a re plic a t Enric o. „Ca fe a ? Ca ppuc c ino?" A fost singurul luc ru de c a re nu m i-a lipsit la I t a lia . Singurul luc ru. N e voia lor constantă de a be a o c a fe a . Oc hii lui N onno a u călătorit pe st e cameră, a m int irile da nsâ nd pra c t ic în oc hii lui. „Î m i a m int e sc de zile în c a re tatăl tău și c u m ine a m pe t re c ut m ult e ore în a c e st birou”, a re m a rc a t N onno. Buze le lui Enric o a bia s-a u ridic a t . „Și îm i a m int e sc a c e le zile .” N onno c hic ot i. „Ai vrut să t e lași dire c t în a fa c e re , da r tatăl tău a vrut să-ți de a t im p să c onsum i puțină e ne rgie .” A t re buit să mă opre sc să-mi da u oc hii pe st e c a p. — Să t re c e m dire c t la a fa c e ri, le -a m înt re rupt a m int irile . „Sunt e m a ic i pe nt ru a disc ut a de spre M a rga re t Ca lla ha n.” Enric o m i-a a runc a t o privire dură. N onno nu e ra de pa rt e de e l. „T ra iul în Am e ric a t e -a făcut pre a pripită”, remarcă se c Enric o. M -a m a se za t pe spa t e in sc a unul lui de birou. „Ei bine , c â nd e st e o c he st iune de viață sa u de m oa rt e , îm i pla c e să grăbesc luc rurile și să la s c a fe a ua pe nt ru altă dată.” Enric o și-a t re c ut de ge t ul m a re pe st e m a x ila r. „T e rog să spui. Ca re e st e a t unc i urgența?” — Ai o lovitură c u M a rga re t Ca lla ha n, a m spus e u re c e . Sprâ nc e a na îi înclină. Dacă a e x ist a t un bărbat c a re a riva liza t c u aroganța m e a , a c e la a fost a c e st om . „Și a st a e pre oc upa re a t a c um ?” spuse e l se c . „Mă voi căsători c u e a ”. Doa r că nu știe încă. Da r nu t re buia să știe a st a . — Dint re t oa t e fe m e ile din lum e a a st a , t e mulțumești c u ne poa t a lui Ca lla ha n, remarcă e l ironic . „De c e nu sunt surprins?” Pe nt ru că e ra un ne noroc it ascuțit, da r nu a ve a ne voie de m a i multă st im ula re . Ego-ul lui a r put e a să e x plode ze . „De c e a u a t a c a t -o oa m e nii tăi?” a m înt re ba t în sc him b. M a x ila rul i s-a st râ ns. — Aceștia nu e ra u oa m e nii m e i, spuse e l înt une c a t . „Am prim it o alertă că un m e m bru a l fa m ilie i Ca lla ha n a r înc e rc a să int re în I t a lia .” M i-a m st râ ns dinții. N e noroc it ul ăsta îi a ve a pe Ca lla ha ns pe ra da r. Proba bil a t â t a t im p c â t tatăl m e u a pus la c a le c a uc ide re a tatălui lui M a rga re t să cadă a supra lui M a rc he t t i. „Instrucțiunile a u fost să supra ve ghe zi a t e nt . Au m e rs pre a de pa rt e .” — De c i nu o vre i moartă? a înt re ba t N onno. O sufla re sa rdonic a a părăsit-o. „N u aș uc ide o fe m e ie , da r o prom isiune e st e o prom isiune . N ic iun m e m bru al fa m ilie i Ca lla ha n în această țară.” Ex pre sia i s-a înt une c a t . „M i-a u uc is fra t e le geamăn.” At â t a fost adevărat. Da r l-a u uc is c a răzbunare pe nt ru c e va c e fa m ilia M a rc he t t i nu a făcut. — N u va m a i fi o Ca lla ha n pe nt ru m ult t im p, a m spus, păstrându-mi c a lm ul. reținerea mea ca M i-a să nu fost ne voie împușc de toată ne noroc it ul. Răspunsul lui a fost pre a c ont ra dic t oriu. Era m a i bine să fii în siguranță de c â t să-ți pară rău. T ra ge a c um , pune întrebări m a i t â rziu. N um a i că t ipul ăsta ne noroc it e ra pre a put e rnic pe nt ru a t e dra c u. „De c e călătorește fa t a c u un pașaport fa ls?” m -a înt re ba t în sc him b, privindu-mă c u atenție. T ipul put e a a dulm e c a o minciună de la k ilom e t ri depărtare. „Ea a re fuza t list a de pe rspe c t ive m a rit a le a fa m ilie i sa le .” V oc e a m e a e ra întunecată. Doa r gâ ndul că se va căsători c u a lt c ine va a fost sufic ie nt pe nt ru a mă fa c e să văd roșu. — De c i a re fuza t să se căsătorească, da r se va căsători c u t ine ? întrebă e l c urios. „Sa u e st e că ult im ii pa t ru bărbați c u c a re a fost a linia t să se căsătorească a u m urit în împrejurări m ist e rioa se , în c a re M a rga re t Ca lla ha n o sfiește?” Am ridic a t din um e ri. „N im e ni, în afară de M a rga re t Ca lla ha n și c u m ine , ne vom crește fiic a .” Surpriza îi fulgeră în oc hi. "Fiic a t a ?" Se legănă pe spa t e în sc a un. „Așa că a i da t -o în pic ioa re , nu?” M i-a m st râ ns dinții atât de t a re , înc â t oa se le m a x ila rului m i s-a u crăpat. — Poa t e o propune re , int e rve ni N onno. — O ofrandă de pa c e . O alianță înt re noi.” „Din câte știu, signore DiM a uro, fa m ilia dumneavoastră și a noastră a u de ja o alianță”, a re m a rc a t Enric o. Știam unde se duc e a st a îna int e rostească următoarele c uvint e . ca „Da r N onno să a c e a st a ar inc lude și linia de sâ nge Ca lla ha n. O alianță de căsătorie. Î nt re fiic a lui Luc a și fiul tău.” Ac e a st a a fost pa rt e a c a re nu m i-a plăcut. O da u pe fiic a m e a oricărui ne noroc it . N u și-a da t se a m a N onno că fetița m e a va fi călugăriță? Bine , poa t e că a fost puțin pe st e bord, da r c u siguranță nu a m vrut c a fiic a m e a să fie conectată la c e a m a i nemiloasă fa m ilie din I t a lia . Î n plus, fie c a re fe m e ie c a re s-a căsătorit c u c a pul fa m ilie i M a rc he t t i în ult im e le generații a fost ucisă. I nc lusiv soția lui Enric o. Cu siguranță nu a fost c a le a pe nt ru fetița m e a . „V re a u c uvâ nt ul tău că soția m e a și fa m ilia e i sunt în siguranță în I t a lia ”, a m insist a t . M -a privit , înt inzâ ndu-se tăcerea. „Conc orda t o”. De a c ord. „Da r se e x t inde doa r la frații e i. Dacă unc hiul e i calcă a ic i, va fi un om m ort .” O oră m a i t â rziu, N onno și c u m ine e ra m în mașină, părăsind moșia M a rc he t t i. „Mulțumesc, N onno.” „Prim a fa m ilie .” Fa m ilia pe prim ul loc . El știa c e e st e în joc a ic i. Dacă M a rc he t t i a r a fla că e u a m fost c e l c a re l-a m uc is pe Ca lla ha n, tatăl lui M a rga re t , și a r fi fost împreună c u tatăl m e u să-l a ra nje ze pe Enric o, a m fi fost pe pic ior. Cu fie c a re a n în c a re păstram se c re t ul în viață și re fuza m să fa c e m c ura t , de ve nim pa rt e a vinovată. L-a c ost a t pe Enric o pe fra t e le său geamăn. N u a m put ut să ne înt oa rc e m și să schimbăm c ursul a c e e a c e s-a înt â m pla t . Așa că a t re buit să plecăm c u se c re t e le și consecințele. Princ ipa lul luc ru deocamdată e ra că M a rga re t va fi în siguranță în I t a lia . Ac um a m a i rămas un singur obst a c ol. Convingâ nd frumusețea irlandeză încăpățânată că sunt c e a m a i bună opțiune a e i. Ca pit ol Şaptesprezece MARGARETĂ T Două săptămâni m a i t â rziu, a m c ut re ie ra t orașul Pa le rm o din Sic ilia . Singur. Fa ra se rvic iu. Fonduri c a re se dim inua u ra pid. Dispe ra re a c a re creștea ra pid. Am m e rs fără țintă pe străzi. Ce rul se înt une c a și străzile e ra u liniștite. Era opusul zgom ot ului c onst a nt a l orașului. Am c ont inua t să m e rg fără rost pe străzile ve c hi de se c ole . Ale ile pie t ruit e m -a u c ondus la plajă unde m a m c oborâ t și m i-a m îndre pt a t atenția către hâ rt ia strânsă înt re de ge t e . Pe nt ru o clipă, m -a m oprit și m -a m gâ ndit să mă înt orc în cămăruța pe c a re a m înc hiria t -o de a supra t a ve rne i lui Pa olo, da r a poi a m de c is să nu o fa c . Ave a m ne voie de m a i m ult a e r c ura t . Să st a u în c a m e ra a c e e a m -a r înne buni. Pa olo și soția lui a u c ondus o mică tavernă locală. U na de st ul de populară și. Î n fie c a re noa pt e c â nt e c e tradiționale it a lie ne ve c hi plut e a u prin a e r, în t im p c e m irosul de gătit it a lia n și sune t ul c uvint e lor it a lie ne a u călătorit prin a e r și în c a m e ra m e a . Încă nu t re buia să st a u în tavernă pe nt ru nic io masă. Î n princ ipa l, m -a m ținut pe nt ru m ine , căutând în anunțurile din zia re oric e oportunități de a nga ja re . Da r c u a c e le a a fost m e re u la fe l. Vorbești lim ba ? Pe c ine c unost i? Ce pot i fa c e ? M -a m t re zit pe pla ja mică și m -a m străduit să mă c obor pe fundul m e u. N isipul e ra încă c a ld de la soa re . Desfăcând hâ rt ia , m -a m uit a t la încă o c e re re . Până a c um , l-a m put ut c it i c hia r și în italiană. Au fost m e re u aceleași întrebări. Experiență din U nde ; c â nd; c â t t im p. Da r cea mai t re c ut . importantă înt re ba re părea să fie referința t a . Părea să fie t ot ul de spre c ine cunoști a ic i. Ei bine , nu cunoșteam pe nim e ni. Briza mării a t re c ut , răcorindu-mi pie le a de pe față. M irosul de sa re a plut it prin a e r și s-a infilt ra t în plămânii m e i. V e de re a nisipului a lb se înt inde a pe k ilom e t ri înt re gi. Era un oraș frum os. O insulă frumoasă. M-aș ve de a c um îm i c re sc c opilul a ic i dacă aș put e a găsi un loc de muncă. Am vrut să-mi fa c ba nii, să nu de pind de frații sa u de fa m ilie . Î n plus, nim e ni nu știa unde sunt . Fra t e le m e u c re de a că sunt în nordul I t a lie i. Î n sc him b, a m opt a t pe nt ru sudul I t a lie i. Aș vre a să rămân așa. Oc hii m e i a u călătorit pe st e lit e re le tipărite a le c e re rii în t im p c e îm i fre c a m burt a în creștere. „De c e nu pot înt re ba dacă știu să lupt ?” Am mormăit pe sub răsuflare c u oc hii pe burtă, de parcă aș fi vorbit c u fiic a m e a . „Să mă apăr? U c ide ? Ast a a r t re bui să fie m a i im port a nt , nu c re zi?” V a lurile s-a u izbit de țărm. Soa re le e ra sus pe c e r. Am așteptat un răspuns. Î n sc him b, în spa t e le m e u se a uzi un c hic ot ușor. „Cre d că da ”, a fost de a c ord o voc e din spa t e le m e u. Am a runc a t o privire pe st e umăr și a m găsit un bărbat m a i în vârstă c a re stătea în spa t e le m e u. Purt a o pălărie de pa ie c u boruri la rgi c a re îi ținea oc hii oa re c um ascunși și un c ost um de altădată c u bre t e le . Ca în Nașul . „Poți lupt a ?” întrebă e l înt r-o engleză zdrobită, c u un zâ m be t pe buze . T onul pie lii lui e ra măsliniu, în c iuda bătrâneții. Oc hii lui e ra u ascuțiți și a supra m e a . At unc i a m obse rva t doi bărbați c a re stăteau îna poi. Gărzile lui, m i-a m da t se a m a . Am â ndoi a ve a u a rm e le a t â rna t e de um e ri. U nul dint re e i a săpat în buzuna r după un pa c he t de țigări, a poi și-a a prins unul. Bătrânul încă mă prive a , așteptând un răspuns. M i-a m fre c a t burt ic a . „Poa t e c â ndva , da r nu a c um ”, a m spus. „N u e st e bine pe nt ru c opil.” S-a dus să se c oboa re , da r îna int e c a e u să mă pot mișca, unul dint re ga rdie nii lui a a jut a t , a poi a da t re spe c t uos din c a p și s-a îndepărtat. „Ești președinte a ic i?” a m înt re ba t e u în glumă. Râ sul lui um ple a a e rul, briza purt a ndu-l pe a ripi. M -a făcut să zâ m be sc , în c iuda prost ie i pe c a re le -a m îndura t în ult im e le două săptămâni. M -a m înt re ba t dacă a c e l sune t va călători pe st e mări și va fa c e un a lt sufle t să zâmbească. „N u, nu un președinte”, a răspuns e l, înt â lnindu-m i privire a . Ave a oc hi căprui înc his, plini de cunoaștere și dure re . Ac e st om știa de pie rde re . N u știam de unde știam, da r mi-aș pa ria viața pe a st a . Privire a lui a pâ lpâ it spre hâ rt ia din m â inile m e le , a poi spre m ine . "I n c a ut a re a une i slujbe ?" Am oft a t . "Da ." "De unde ești?" "St a t e le ." „Fără loc uri de muncă acasă?” Oc hii m i-a u c oborâ t spre st om a c . „N u pe nt ru m ine ”, a m răspuns. Și-a ridic a t fața spre c e r, o e x pre sie gâ ndit oa re c olorâ ndu-l. — Poa t e t e pot a jut a , M a rga re t , spuse e l, rost ind num e le m e u înc e t . Ca pul m e u i-a bic iuit drum ul, privindu-l suspic ios. Î na int e să-l pot înt re ba de unde îm i știa num e le , a c ont inua t . „Știu t ot c e se întâmplă pe insula m e a , be lla ra ga zza .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Luc a K ing a fost singurul bărbat c a re m i-a spus vreodată Be lla . "Ca re e num e le tău?" a m înt re ba t e u suspicioasă. „Pa sc a le DiM a uro.” N um e le suna va g fa m ilia r. M i-a m căutat m e m oria . M a fia irlandeză s-a ținut de pa rt e de organizația criminală italiană, da r aș fi put ut să jur că DiM a uro e st e una dint re fa m iliile c a re c onduc e a u m a fia siciliană. Am clătinat din c a p. Cu siguranță nu a r put e a fi aceeași fa m ilie DiM a uro. T re buie să fi rost it c uvint e le c u voc e t a re pe nt ru că a da t din c a p. „Est e e x a c t aceeași fa m ilie .” Ei bine , la dra c u. Ca pit ol Opt spre ze c e MARGARETĂ EU Era o lum e mică. Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu m -a m gâ ndit că mă voi găsi față în față c u bunic ul lui Luc a K ing. Poveștile fa m iliilor m a fiot e sic ilie ne e ra u not orii, deși nu știam pre a m ult e de spre Pa sc a le DiM a uro. Și iată-mă. „Nu-ți fa c e griji, Be lla ”, a a sigura t e l, zâ m bind. „N u a i de c e să t e t e m i.” „U lt im e le c uvint e c e le bre ”, a m mormăit. Următorul luc ru pe c a re l-a i știut, m-aș găsi înt r-un șanț înt une c a t , pe m a rgine a drum ului. A c ont inua t să mă privească, făcându-mă din c e în c e m a i inc onfort a bil până c â nd nu a m put ut să-mi rețin c uvint e le . „Urăsc t ot ul pe Be nit o K ing.” I suse , poa t e sc opul m e u a fost să fiu uc is. "Şi e u." Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t la a c e l răspuns. „Da r fiic a t a și e l...” Dure re a c a re i-a străbătut e x pre sia m -a făcut să mă opre sc . „Fiic a m e a a fost o fe m e ie bună. Foa rt e de lic a t . Pre a de lic a t pe nt ru lum e a a st a . Da r a m spe ra t că va găsi un bărbat de m n să o hrănească. Be nit o e ra un ne noroc it c u inim a re c e și își dore a o fe m e ie c u inim a re c e . Be nit o K ing a uc is pa rt e a vitală a fiic e i m e le c hia r îna int e de a-și lua viața.” I nim a m i s-a st râ ns la dure re a din voc e a lui și, fără să mă gâ nde sc , a m înt ins m â na spre m â na lui încrețită și a m st râ ns-o ușor. „Î m i pa re atât de rău”, am grăunt, simțind c om pa siune pe nt ru a c e st bătrân. N u m a i e ra șeful m a fie i DiM a uro. Era un tată îndure ra t . „Știu c â t de m ult doa re să-i pie rde m pe c e i pe c a re îi iubim .” Am știut-o de prim a mână. Proba bil că m i-a c it it -o în oc hi pe nt ru că a da t din c a p. „Fiic a m e a și-a iubit fiii m a i m ult de c â t oric e pe lum e ”, a spus e l. „Dacă i-a r fi lua t și i-a r fi a dus a ic i, aș fi ple c a t la război pe nt ru e a . Da r e a nu a făcut-o. M i-a frâ nt inim a să a ud ve st e a . M i-a rănit și nepoții. Au fost lăsați în se a m a c ruzim ii tatălui lor.” Era a c e a pa rt e c u c a re m -a m lupt a t . Câ nd m -a m uit a t la Ca ssio și la Luc a K ing, nu a m văzut fii îndurerați. N u a m văzut nim ic în afară de tatăl lor. De parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile , a c ont inua t . „Nepoții m e i sunt a i m e i.” Și-a bătut c u put e re pie pt ul, c u put e re a fragilă. T re buie să fi fost o forță c u c a re t re buie să socotiți odată. „Sunt DiM a uro. N um e le lor de fa m ilie a r put e a fi K ing, da r sâ nge le din ve ne e st e DiM a uro. Sunt fiii m a m e i lor.” Poa t e că Pa sc a le DiM a uro a ve a dre pt a t e . Poa t e că e ra m pre a im plic a t în asemănările fizic e a le fraților K ing pe nt ru a ve de a c e le la lt e diferențe față de tatăl lor. — N u ți-ai făcut niciodată griji că vor de ve ni c a e l? a m înt re ba t e u c u o voc e tentativă. „Ca Be nit o?” Dom nul DiM a uro clătină pa siona l din c a p. — M a i, răspunse e l c u fe rm c onvinge re . "N u. O a u pe fiic a m e a în e i. Luc a m a i m ult de c â t Ca ssio. M ic ul m e u Luc a a re o inimă m oa le sub t ot a c e st fa rm e c .” M -a m ba t joc orit înc e t , da r nu l-a m c ore c t a t . — Da , M a rga re t . Luc a a sufe rit c e l m a i m ult din c a uza c ruzim ii tatălui său. Tatăl său a înc e rc a t să-l învingă, da r nu a reușit. Știi de c e ?" a înt re ba t e l și a m clătinat din c a p. N ic i măcar nu m i-a t re c ut prin c a p să-l înt re b de c e îm i spune t oa t e a st e a . „Pe nt ru că e st e încăpățânat ca mama lui. M â ndria ei încăpățânată a fost c e a c a re a îm pie dic a t -o să-mi c a ut e a jut or.” Luc a și Ca ssio K ing a u a vut propriile lor fa nt om e și c ruc i de purt a t . T oc m a i îl c unosc use m pe a c e st om , da r l-a m c re zut . I ndife re nt de m ot iv, l-a m c re zut . Î n următoarele ze c e urmărind frum oa sa m inut e m a re am st a t albastră în tăcere, strălucind de lum ina soa re lui și izbindu-se înc e t de țărm. A rupt tăcerea. — De c i vre i un loc de muncă, M a rga re t Ca lla ha n? M i-a m înc lina t c a pul spre e l, privind ridurile de pe fața lui. „Ce vre i în sc him b?” a m înt re ba t e u suspicioasă. El a c hic ot it . — Siguranța t a , be lla m ia . L-a m st udia t . M i-a c a m a m int it de Da . Tatăl m e u put e a fi ne m ilos, da r e ra și prot e c t or și c ore c t . Ce l m a i bun tată pe c a re c ine va și-l poa t e dori. „V oi fi recunoscător pe nt ru oric e ”, a m răspuns c u un zâ m be t . — Oric e de c e nt , a m adăugat re pe de . „At unc i ajută-mă să mă ridic , be lla , și ha i să-ți a duc o slujbă decentă”, a re plic a t e l a m uza t . -a lua t c e va t im p să ne înt oa rc e m la tavernă. Am m e rs a m â ndoi înc e t și ne -a m clătinat, din dife rit e m ot ive , da r ne -a m înt ors. Odată int ra t în st a bilim e nt , a de ve nit c la r că Pa sc a le e ra foa rt e cunoscută. A fost înt â m pina t c u re spe c t și spre de ose bire de c e e a c e văzusem înt ot de a una în film e , oa m e nii c hia r l-a u plăcut. De parcă a r fi fost prot e c t orul lor. Pe pereți a t â rna u poze c u Sic ilia ve c he . M e se le rot unde e ra u a c ope rit e c u fețe de masă în c a rouri a lb-ne gru. Sune t ul c â nt e c e lor ve c hi it a lie ne plut e a prin a e r, împreună c u pa rfum ul gătitului it a lia n de modă ve c he . St om a c ul m e u a m â râ it prom pt și a m ge m ut . Î n rit m ul ăsta, aș fi m a re c â t o casă c â nd a r fi t im pul să na sc . „Ac e st c opil t re buia să fie it a lia n”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . „Î nt ot de a una vre a să mănânce.” Dom nul DiM a uro c hic ot i. „N u e st e un luc ru a t â t de rău”, gâ ndi e l. „N oi, it a lie nii, put e m m â nc a și be a .” Am zâ m bit , privindu-l a m uza t . „N oi, irla nde zii, put e m be a c u siguranță.” „Signore DiM a uro”, a sa lut a t proprie t a rul t a ve rne i. „Buon giorno, Pa olo.” Oc hii dom nului DiM a uro m i-a u înt ors spre m ine . „Ea e st e domnișoara M a rga re t , noua m e a prietenă. Put e m a ve a o masă, pe r fa vor ?” Vă rog. Bărbatul e ra fermecător și folose a m a nie re . Oc hii lui Pa olo s-a u lum ina t și ne -a c ondus im e dia t la c e a m a i bună masă a lui. N e -a așezat, vorbind înt r-o italiană grăbită, în t im p c e poc ne a din de ge t e către o chelneriță să se grăbească și să ne aducă de băut. A apărut c u două pa ha re și vin. M -a m uit a t la burt a m e a m a re , c a re e vide nt că țipa sa rc ina , a poi e a . „U m m , poa t e suc pe nt ru m ine ? Sa u doa r apă, t e rog”, a m înt re ba t , zâ m bindu-i sc uze . Fe m e ia m i-a a runc a t o privire în gol și dom nul DiM a uro t re buie să fi re pe t a t -o în italiană pe nt ru că s-a înt ors pe călcâie și s-a dus să ia o băutură fără a lc ool. Ce l puțin, a m spe ra t . — St a i jos, Pa olo, spuse dom nul DiM a uro. „Am o propune re pe nt ru t ine .” Z e c e m inut e m a i t â rziu, a ve a m un loc de muncă și m i-a fost închiriată c a m e ra . La infinit . Ca pit ol Nouăsprezece LU CA EU se aşeză pe spa t e pe sc a unul biroului lui N onno. Liniile de c opa c i de lămâi și port oc a li se înt inde a u c â t a m put ut ve de a . M iros de c it ric e , a e r proaspăt în derivă din munți în spa t e și m a re în față. De obic e i mă simțeam liniștit a ic i, da r din m om e nt c e a c e a irlandeză încăpățânată c u părul de a ba nos părăsise St a t e le U nit e , c u c oc ul m e u m ic în c upt or, a t re buit să-mi c ont role z dorința de a o răpi și de a o înc ui. N um a i că, după a ni în c a re a m urmărit-o pe M a rga re t , știam că a st a o va îm pinge în direcția opusă unde a ve a m ne voie de e a . Și sinc e r, a m vrut c a e a să fie dispusă. Am vrut c a e a să mă aleagă pe m ine . Ca în noa pt e a a c e e a în V e ga s. Î n plus, c e va de spre a o forța și a o ve de a răsucească int e riorul. nefericită m i-a făcut să se La na iba fe m e ie . N u a m a vut niciodată această problemă c u fe m e ile până la e a . N u pre a știam c um să mă de sc urc , sinc e r să fiu. Poa t e că t re buia să o c urt e z. Se duc e -o. Fă t oa t e c he st iile rom a nt ic e idioa t e pe c a re le făceau de obic e i bărbații pe nt ru a int ra în pa nt a lonii une i fe m e i. Cu excepția fa pt ului că a m renunțat la t ot sc e na riul prin fa pt ul că de ja o lăsasem însărcinată. Și nic i măcar nu știa că e u sunt tatăl. N ic i un rom a nt ism nu a ve a să o îm pie dic e să înc e rc e să mă om oa re c â nd a a fla t a c e l m ic fa pt . Î m i dore a m c a fiic a noastră să se nască și să fie fericită c u a m â ndoi a c olo, c e e a c e înse m na că t re buia să găsesc o m oda lit a t e de a nu fi vic t im a e i a c rim e i. Î nt r-un fe l sa u a lt ul, M a rga re t și c opilul nost ru a r fi a i m e i. N onno a spus înt ot de a una că fără o fe m e ie c u c a re să-ți împărtășești fe ric ire a și ne c a zurile , t oa t e sa c rific iile a r fi în za da r. O a ve a pe N onna . M a m a nu a ve a a st a , da r îi poft a . Ea a c re sc ut în jurul e i. Ac e st a a fost proba bil m ot ivul pe nt ru c a re i-a plăcut m e re u să se uit e la film e Disne y. Era c a m singurul luc ru pe c a re m i-l a m int e a m de spre e a - a st a și oc hii e i goli și întunecați în t im p c e a pa roșie îi înghițea c orpul. Ca ssio a vorbit m ult de spre e a . La fe l a făcut N onno. M i-a păstrat vie a m int ire a e i în m int e , da r c um va nu m -a m put ut sc ut ura niciodată de se nt im e nt ul că m -a părăsit. Ea a părăsit această lum e sinuc idâ ndu-se . Ca ssio și c u m ine nu a m fost de a juns să o ținem c u noi. Fra t e le m e u m a i m a re l-a învinuit pe tată. L-a m învinuit și pe e l, da r se nt im e nt ul a rămas. Z iua în c a re a m îndrăznit să-l înjunghi pe tatăl m e u a t re c ut în prim -pla nul minții m e le . După c e Ca ssio a a fla t de spre c e a m făcut și de spre bătaia pe c a re o prim ise m , a ve nit im e dia t acasă pe nt ru a se a sigura că sunt bine . Înghesuită în colțul c a m e re i m e le , a m t re m ura t de a nx ie t a t e și dure re . La c rim ile m i-a u a rs fundul oc hilor, da r le -a m reținut. A t re buit să. Dacă i-a r ve de a t a t a , m i-a r m a i băta. O umbră întunecată a apărut și oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre uşă. „Ca ssio”, a m sc â nc it , strângându-mă de pa rt e a m e a . Chia r dure a să vorbești. Oc hii lui a u călătorit pe st e m ine , de ve nind m a i întunecați de c â t îi văzusem vreodată. S-a re pe zit spre m ine și a înge nunc he a t . — La na iba , mormăi e l. „Arăți c a un ra ha t .” — Da r m a i bine de c â t t ine , a m răpit. M â inile îm i t re m ura u din c a uza forței dure rii. Ca ssio se încruntă. „N u sunt sigur dacă delirați sa u doa r droga t , da r arăt m a i bine de c â t t ine .” U n râ s sufoc a t m i-a scăpat, provoc â nd o dure re m a i ascuțită și a m tușit, sâ nge le c urgâ ndu-m i pe bărbie. De ge t e le lui s-a u apăsat pe c oa st e le m e le și a m tresărit. „La na iba , ți-au rupt c oa st e le . Ce s-a înt â m pla t c a t a t a să t e bată până la un c e nt im e t ru din viața t a ? Am tușit m a i m ult sâ nge . „L-a m înjunghia t ”, a m re c unosc ut . Oc hii lui Ca ssio se umplură de furie neîncrezătoare. „A rănit o fetiță”, a m adăugat. „Luc a , nu poți reacționa”, mormăi e l. „T re buie să t e gândești îna int e de a fa c e c e va . Până c â nd ve i fi sufic ie nt de bătrân și sufic ie nt de put e rnic înc â t tatăl să nu t e poată răni.” — De parcă a rănit-o pe m a m a ? Am înt re ba t . "Da ." L-a m privit , greața c re sc â ndu-m i în burtă. „El a învins put e re a și spirit ul din e a . Dacă rămâi a ic i, e l îți va fa c e același luc ru.” N u știam unde voia să a jung. I ndife re nt unde m-aș fi a sc uns în a c e st oraș, tatăl m e u mă găsea. S-a așezat tăcut lângă m ine , e x a m inâ ndu-m i rănile și a c ope rindu-le c u ba nda je , bucătarul tatălui m e u a put ut să mă st re c oa re . „T e ia u c u m ine ”, a înc he ia t e l în c e le din urmă. „Am înt â lnit niște prie t e ni la fa c ult a t e . Mă vor a jut a să t e duc la N onno. N onno a spus că înt ot de a una am spirit ul și încăpățânarea m a m e i. Era c onvins că în a dâ nc ul m e u e ra m la fe l de blâ nd c a m a m a . El a greșit. Era m la fe l de put re d c a tatăl m e u. V oc e a lui N onno a a juns de pe terasă. V re m e a a ic i e ra încă frumoasă franțuzești preferată la rg a lui în ușile oc t om brie , de sc hise și N onno. Da , duc e a u e ra la m a ri grădina înc e put ul lui oc t om brie , da r știam că va rămâne așa o vre m e . „Ai un pla n pe nt ru fe m e ia t a ?” întrebă N onno, privindu-mă. „N u va fi fericită”, i-a m spus. „Ea nu mă vre a ”. a m tresărit. Suna a autocompătimire, la na iba . N e dorit părea să fie o temă continuă c u m ine . T a t a nu m -a vrut . M a m a nu a r trăi pe nt ru m ine . Și c â t de pot rivit că M a rga re t nu m -a vrut . „At unc i o fa c i să t e dorească”, a de c la ra t N onno că așa a re zolva t t ot ul. „Ești un re ge . U n de sc e nde nt DiM a uro și, c a a t a re , a i ne voie de o regină lângă t ine . M a rga re t Ca lla ha n e st e a c e a re gina ? Cu siguranță a fost , și m ult e a lt e le . Era e x a c t t ipul de regină de c a re a ve a ne voie un bărbat lângă e l. Ge nul c a re a r fi ne m ilos și prot e c t or c u c e i pe c a re ia iubit . A fiic e i noa st re . „Ea e st e , N onno”, i-a m răspuns. Loia lit a t e a e i față de frații și fa m ilia e i riva liza c u c e a a lui N onno. N u e de m ira re că a căzut sub vra ja e i. El i-a a sigura t un loc de muncă la t a ve rna locală și a vizit a t -o în fie c a re zi, în c iuda plâ nge rilor proprie t a rului că e a e ra c e a m a i proastă se rvit oa re de ba r pe c a re a a vut -o vreodată. Da r nu i-a r fi a sc ult a t niciodată N onno-ul m e u, așa că e a m a i a ve a o slujbă. N onno zâ m bi cu un zâ m be t mulțumit de sine , înțelegător. „At unc i va fi soția t a ”. M i-a m flut ura t m â na , a poi m -a m ridic a t . — St a i jos, N onno. „Băiete, pot st a în pic ioa re toată ziua ”, a prot e st a t e l. „Știu”, a m fost de a c ord. „Da r fă-mă fe ric it și st a i c u m ine .” Ajut â ndu-l să ajungă pe c a na pe a ua largă, ne -a m așezat a m â ndoi și m i-a m înt ins pic ioa re le . „V a fa c e o mamă bună pe nt ru c opilul tău”, a re m a rc a t N onno. Am da t din c a p. N u m -a surprins că știa. Bătrânul știa t ot ul. Tăcerea a um plut spațiul dint re noi. Oc hii lui N onno e ra u gre i. El e ra obosit . A pre t ins de a ni de zile că a re fuza t să moară îna int e de a-și ve de a a m â ndoi nepoții stabiliți. l-a m c re zut . Da r e ra obosit . El a vrut să se alăture N onne i și m a m e i în lum e a de dinc olo, sa u oriunde a m m e rs după a c e e a . — V e i fi bun c u e a , ne pot ule ? a c e rut să ştie. "Eu voi." Doa m ne ajută-mă, da r nu aș fi niciodată Be nit o. Î nt run fe l sa u a lt ul, ne -a m găsi un t e re n c om un și ne -a m crește fiic a împreună. Chia r ironic . Am a vut m ult e fe m e i. Ge nul greșit , spune a înt ot de a una N onno. Am râ s m e re u. Căsătoria nu a fost niciodată o considerație. Copiii c u a t â t m a i puțin. Până c â nd a de ve nit t ot c e mă put e a m gâ ndi. A fost joc pe st e m om e nt ul în c a re a m a vut -o. Sa h-m a t și t oa t e prost iile a le a . Da r num a i c u M a rga re t . Put e re a e i a fost c e a c a re m a a t ra s. Loia lit a t e a e i. Și ble st e m a t ul e i de spirit . "Ca re e st e pla nul tău?" întrebă N onno. „O să de vin m a i înt â i prie t e na e i”, a m de c la ra t . „Î na int e să-i fur inim a .” M a rga re t Ca lla ha n m -a dist rus în noa pt e a a c e e a în V e ga s. Poa t e că i-a m lua t virginit a t e a , da r e a lua se m ult m a i m ult de la m ine . Ea îm i fura se inim a . Sa u poa t e că fetița a c e e a m i-a fura t inim a c u toți acești a ni în urmă. Fetița pe c a re tatăl m e u a proa pe a uc is-o. Ea a fost prim a persoană pe nt ru c a re a m fost îm pot riva tatălui m e u. Ac um , a m să o c urt e z pe nt ru inim a e i. Și pie rde re a nu e ra o opțiune. Ca pit ol Douăzeci MARGARETĂ EU m -a m uit a t la t a va nul a lb a l cămăruței m e le de de a supra t a ve rne i. Au t re c ut săptămâni de c â nd a m a juns în Sic ilia . Săptămâni de c â nd a m vorbit c u frații m e i. Sa u vărul m e u. M i-a fost dor de fa m ilia m e a . A fost prim a dată de c â nd m -a m născut că e ra m c u adevărat singur. Î n une le dimineți mă t re ze a m și c re de a m că sunt încă acasă. Chia r m -a m t re zit t â njind după e l. N u pe nt ru m a m a m e a . Sa u a ra nja m e nt e le idioa t e pe c a re e a și unc hiul t ot înc e rc a u să le facă pe nt ru m ine . Î m i dore a m să vorbe sc c u oa m e ni de spre c a re știam că țin la m ine și cărora le țin. Încă o oră și va t re bui să mă duc jos. M -a m na iba de slujbă. Z i după zi, așteptam c a proprie t a rul să mă c onc e die ze . N u făcuse și a m bănuit că a ve a c e va de - a fa c e c u bătrânul dulc e c a re c onduc e a m a fia siciliană. At â t de t ipic . Am scăpat din lum e a m a fie i irla nde ze din N e w Y ork doa r pe nt ru a a junge în inim a m a fie i sic ilie ne . O mână de a jut or fuse se întinsă de c e l m a i im proba bil bărbat. Am spe ra t că m â na a c e e a să nu ajungă să mă lovească în c a p. N u îm i făcusem prie t e ni a ic i. Signore DiM a uro a fost singurul om dispus să vorbească c u m ine în a c e st loc . Fe m e ile s-a u fe rit de m ine . Copii de a se m e ne a . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre t e le fonul m e u m obil de pe noptieră. N u e ra c a și c um c ine va m -a r suna . N im e ni nu știa a c e l număr. Da r de ge t e le m e le pra c t ic mă mâncărime să form e ze unul dint re num e re le de t e le fon a le fraților m e i. — N u le put e m num i, Luna , a m m urm ura t înc e t , frecându-mă pe burtă. Am pa rc urs o listă de num e în ult im a lună, înc e rc â nd să mă mulțumesc c u c e l c a re m i-a plăcut c e l m a i m ult . Î n pre ze nt e ra m pe a l douăzeci și t re ile a num e . „V or dori să vină să ne sa lve ze . At unc i va t re bui să mă căsătoresc c u c ine va . Deși proba bil că vor fi morți îna int e să pășim înt r-o biserică.” O lovitură m oa le și a m zâ m bit . Fetița m e a m -a înțeles. Ea a fost singura c a re m -a făcut să m e rg. Păstrându-mă sănătos. A t re buit să-mi a dun ra ha t ul. Ave a m m a i puțin de două luni îna int e de naștere și nu e ra m nic i pe de pa rt e pregătită. T ot c e a ve a m e ra u sc ut e c e . Ba nii pe c a re i-a m put ut re c upe ra de la ticălosul c a re m i-a fura t dispăruseră de m ult . Z e c e m ii a r fi t re buit să mă țină m a i m ult . M i-a m cumpărat ha ine drăguțe de m a t e rnit a t e , a m fost la un gine c olog loc a l și m i-a m cumpărat vit a m ine pre na t a le și m i-a m plătit c a m e ra . A fost a t â t de ușor să t re c i prin ze c e m ii. Ar fi t re buit să ge st ione z m a i bine ba nii. Din păcate, c ont rolul c he lt uie lilor m e le nu a fost niciodată c e va pe nt ru c a re a t re buit să-mi fa c griji, așa că le -a m c he lt uit ne re zona bil. Și pre a re pe de . M -a făcut să re a lize z c â t de răsfățat a m c re sc ut . N u m i-a m dorit sa u nu a m a vut ne voie de nim ic . „Ei bine , insist â nd a supra a t ot c e e a c e nu ne va a jut a la nim ic . Da , Be lla ?” a m m urm ura t , fre c â ndumă pe burtă și mișcându-mă din pa t . I suse , a m fost pe st e t ot c u num e le . Chia r a t re buit să o pun în c uie . Spe ra m să mă lovească un num e și să știu im e dia t că e st e num e le pot rivit . „N u, nu Be lla ”, a m mormăit, gâ ndurile m e le m ut â nduse im e dia t către Luc a K ing. Am clătinat din c a p și m -a m îndre pt a t spre ba ie . Făcând un duș ra pid, m -a m îmbrăcat și a m c oborâ t înc e t pe scări. „Ah, donna m ia ”, a e x c la m a t proprie t a rul e x a spe ra t . Am jura t că bătrânul se înc re m e ni de fie c a re dată c â nd mă ve de a . Proba bil și-a a sc uns t oa t e va se le bune . Dacă i-a m a i rămas c e va , m -a m gâ ndit ironic în sine a m e a . Pe funda l se c â nt a niște muzică italiană ve c he . T a ve rna m irose a a vin de casă. Brut . Și vorbe a oa m e nilor în italiană îm i bâ zâ ia c a pul. Aș prinde fie c a re a l ze c e le a c uvâ nt . „Bună, Pa olo”, l-a m sa lut a t , forțând un zâ m be t . N u e ra m t oc m a i înc â nt a t de această slujbă, da r e ra singura pe c a re m i-a r fi da t -o oric ine de pe insulă. Mulțumesc dom nului DiM a uro pe nt ru că a spus un c uvâ nt . Așa că iată-mă, purtându-mă c a o fe m e ie irlandeză civilizată și temperamentală. Lit e ra lm e nt e . O fe m e ie ble st e m a t a dint r-o tavernă c a re părea să da t e ze din Prim ul Război M ondia l. Pa olo a mormăit c â t e va c uvint e italienești, și-a da t oc hii pe st e c a p și m i-a da t un șorț. „Curăță m e se le .” Ac c e nt ul lui gros a făcut c uvâ nt ul să sune c a un t a blou . "N u atingeți." Șorțul m i s-a îm pins în m â ini, a sublinia t e l. "Oric e ." Am clătinat din c a p. Doa m ne , căzusem. De la uc ide re a bărbaților și lupt a îm pot riva t ra fic ului de pe rsoa ne până la a st a . Ac e st ! I se spune să nu atingă nim ic . Era c a și c um a i fi din nou un c opil de doi a ni. Punându-mă șorțul, a bia m i-a a c ope rit burt a , a m lua t o cârpă și a m înc e put să curăț m e se le . U nul, a poi celălalt. Pie rdut în gâ nduri, a m t re c ut la următoarea masă c â nd fundul m e u s-a izbit de m a sa ocupată și la zguduit de pe pic ioa re le e i sla be . Cu groază, a m urmărit c um fa rfuriile se izbe a u de pode a ua rustică cu gre sie , înt re a ga scenă desfășurându-se c u înc e t init orul. U n șir de c uvint e t e m pe ra m e nt a le părăsi buze le lui Pa olo. M â inile lui flut ura u în sus și în jos și e ra m de st ul de sigur că mă c onc e dia . Poa t e că îm i dore sc să ple c de pe această insulă. Re pe de ! Am învățat a c e st c uvâ nt de st ul de re pe de . Î nse m na ra pid. Pa olo și toți oaspeții săi și-au dorit înt ot de a una t ot ul im e dia t . „Ah, la na iba ”, a m mormăit, m â na m e a im e dia t pe burtă fre c â nd-o ușor. „N e -a m dispărut, Alic e .” Pa olo încă mă ble st e m a la lună și îna poi, proba bil, da r l-a m oprit , ținându-mă pe spa t e și pregătindu-mă să mă c obor. „Alic e ?” O voc e profundă și amuzată a ve nit din pa rt e a stângă. O voc e familiară. Apoi o mână s-a înfășurat în jurul antebrațului m e u. „N ic i să nu t e gândești să t e c obori să cureți a st a .” N u put e a fi. M int e a m e a dispăruse în sfârșit. Î m i im a gina m luc ruri. Cre ie rul meu găsise un colț înt ort oc he a t unde mă aștepta un bărbat c a re nu-m i plăcea. Î nc e t , m i-a m mișcat c a pul să-l găsesc pe nim e ni a lt ul de c â t pe Luc a K ing în pic ioa re lângă m ine . Am c lipit , a poi a m c lipit din nou. a m ge m ut . „Din toți oa m e nii din lum e ... de c e t u?” Gura i s-a răsucit în a c e l zâ m be t bine c unosc ut . Ce l pe c a re l-aș put e a trăi fără să-l revăd în re st ul zile lor m e le . Rușinea m i-a încălzit obra jii, da r a m re fuza t să o arăt. — Î m i pla c e să t e văd a ic i, M a rga re t Ca lla ha n, spuse e l, c u oc hii strălucind de a m uza m e nt . N u părea de loc surprins să mă vadă. Privire a lui a înt â lnit -o pe a m e a , a izbuc nit c u c e va c a ld și pe ric ulos de t e nt a nt . Singurătatea m e a lucrează îm pot riva m e a , m i-a m spus. „De c i nu-m i pla c e să t e văd a ic i, Luc a K ing”, a m răspuns e puiza t , ia r t ura m e a a bia înc e puse . Spa t e le mă uc ide a și un se nt im e nt a dâ nc în pie pt m i-a st râ ns gre u inim a . Pa olo se a propia de ja de noi, vorbind în italiană grăbită. Luc a nu părea t ulbura t și răspunse pe un t on dur, c e e a c e a provoc a t un a lt șir de c uvint e grăbite în italiană de la Pa olo. Oc hii m e i s-a u a runc a t înt re șeful m e u și Luc a . N u a fost ne voie de un t ra nsla t or c a să știe că Luc a îi va a junge . Era în m odul sigur în c a re se c om port a , da r c u a t â t m a i m ult în fe lul în c a re îl prive a pe Pa olo. De parcă a c e st a din urmă a luc ra t pe nt ru e l. Luc a a spus c e va pe un t on scăzut, fina l și surpriza a pâ lpâ it în privire a lui Pa olo, c a re m i-a pâ lpâ it în direcția m e a . „V a be ne ”, a c e da t Pa olo e x a c t așa c um bănuiam. O încuviințare concisă din c a p și Luc a l-a da t afară, înt orc â ndu-i spa t e le . — V ino așează-te c u m ine , M a rga re t , murmură e l înc e t . M -a lua t de mână și m -a înde m na t ușor îna int e . "Vă rog." Ezit a re a m i-a a lune c a t pe sira spina rii. Luc a nu a fost niciodată blâ nd. Sa înt â m pla t c e va . Da r l-a m lăsat să mă conducă la masă și, în m om e nt ul în c a re m -a m c oborâ t pe sc a un, un oft a t m -a părăsit. Luc a s-a așezat lângă m ine , c u privire a în m ine . „Ce , Luc a ?” a m mormăit. Doa m ne , sc him bul m e u t oc m a i a înc e put și pic ioa re le mă uc ide a u. „N u a r t re bui să fa c i muncă fizică în st a re a t a ”, a m ust ra t e l. M i-a m rost ogolit um e rii, a poi a m lăsat o respirație supărată. „Îți da i se a m a că fe m e ile fa c muncă fizică așteptându-și soții de se c ole , nu? Ac e st luc ru nu e st e dife rit .” N u i-a plăcut răspunsul m e u, da r nu m -a c ont ra zis. Poa t e că a fost deștept până la urmă. "Ce fa c i a ic i?" a m c e rut sa st iu. Ridică din um e ri și se lăsă pe spa t e în sc a un. „Î n vizită la bunic ul m e u.” — Î l vizit e zi de s? „N u de st ul de de s.” Pa sc a le DiM a uro a apărut la m a sa noastră, purt â nd c e a obișnuită. O pălărie c u boruri la rgi și c ost um ul de modă ve c he c u bre t e le . Î n c iuda stării lui fra gile , stătea îna lt și m â ndru, c u privire a ascuțită. „M a rga re t , văd că m -a i înt â lnit pe nipot e ”, m -a înt â m pina t c u un zâ m be t îngâ m fa t c a re m i-a a m int it a t â t de m ult de bărbatul c a re stătea lângă m ine . ne pot ul . Luc a K ing e ra ne pot ul lui Pa sc a le DiM a uro și, după privire a unică pe c a re Luc a i-a da t tatălui său, m i-a m da t se a m a că ținea foa rt e m ult la e l. Pe ne lope DiM a uro a fost a m a nt a lui Be nit o K ing și fiic a șefului m a fie i sic ilie ne , Pa sc a le DiM a uro. Z vonul pe stradă e ra că Be nit o a ve a oc hii pe e a și pe I t a lia c â nd a se dus-o. Așa că poa t e acești oa m e ni a u e x pe rim e nt a t t ra ge dia cauzată de Be nit o K ing, la fe l c a m ine . "Am fa c ut . Luc a și c u m ine ne înt oa rc e m , a m mormăit e u înc e t . „Î nt r-un fe l, nu mă surprinde să-l văd a ic i. Se pa re că e m e re u pe st e t ot . U m bra m e a constantă.” Am clătinat din cap înt r-o uşoară supărare. „Dacă a i fi a c olo c â nd a m fost lovită, s-a r put e a să nu mă a flu în această situație.” Ce va pâ lpâ i în privire a lui Luc a . Î nt une ric . Pose siv. Neliniștitor. Flut uri m i-a u flut ura t în st om a c . Luc ruri c iuda t e m ia u t rosnit în pie pt și a u sc â nt e ie , c a o petardă pe 4 iulie . M i-a m îndepărtat privire a de la Luc a și a m int ra t înt r-o zonă de siguranță. Șeful m a fie i sic ilie ne . „Pot să mă alătur vouă doi t ine ri?” întrebă Pa sc a le . Am da t im e dia t din c a p. „Da , da . De sigur, dom nule DiM a uro.” N u e ra c a și c um l-aș renunța pe șeful m a fie i sic ilie ne . El a poc nit pe lim ba . "N u N u N U . Î m i spui N onno .” huh? M -a m uit a t la Luc a și a poi la bunic ul lui. Am â ndoi păreau îngrozit or de îngâmfați, zâ m bind c a doi băieți ga t a să a m e st e c e o oală. Luc a s-a ridic a t și l-a a jut a t să-și c oboa re bunic ul pe sc a un. El a zâ m bit , luându-mă de mână și st râ ngâ nd-o. — Încă ești mulțumit de Sic ilia ? Am da t din c a p. „Și c um e t re a ba t a ? V re o a c c ide nt a re nouă de c â nd t e a m văzut ult im a dată?” El a c ont inua t . M -a m uit a t îna poi la Pa olo, c a re ne -a urmărit pe toți din loc ul lui din spa t e le ba rului. „Fie c a re zi în această tavernă e st e o înt â m pla re ”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . Pa sc a le c hic ot i. — Pa olo a fost pre a dur c u t ine ? Am zâ m bit t im id. "N u. M i-e teamă că sunt o chelneriță oribilă.” Luc a ne prive a , studiindu-mă de parcă a r fi vrut să mă de a se a m a , în t im p c e Pa sc a le făcea o mișcare disprețuitoare cu m â na , cu oc hii strălucind de a m uza m e nt . N e -a m c unosc ut în ult im e le săptămâni. Își găsea drum ul la t a ve rna lui Pa olo și vorbe a c u m ine de st ul de de s. — Ești perfectă, spuse Pa sc a le . „Da r m a i bine la uc ide re a oa m e nilor. N u?" Am e x ploda t de râ s. De sigur, își va a m int i c e i-a m spus prim a dată c â nd ne -a m înt â lnit . Ca pit ol Douăzeci și unu LU CA S se sc him ba se . N u a ve a nic io legătură c u st a diul sa rc inii e i. T re c use doa r o lună de c â nd părăsise St a t e le U nit e , da r schimbările e ra u e vide nt e . Ce l puțin pe nt ru m ine a u fost . Era o umilință liniștită pe nt ru e a , c a re nu e ra a c olo îna int e . M a rga re t și N onno vorbe a u de spre o plajă c a re se a fla în a propie re . — T e -a i găsit un băiat sic ilia n drăguț, M a rga re t ? întrebă N onno. Bătrânul e ra vic le a n. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re nu m -a de ra nja t să-i a c c e pt a jut orul. Ar juc a rolul unui bunic necăjit și m i-a r de sc hide ușa pla nului m e u de a t a c . M a rga re t a c hic ot it inc onfort a bil. „Mă t e m că nu”, a răspuns e a . „T e -a i uit a t ?” N onno e ra hotărât c â nd dore a informații. Și-a da t oc hii pe st e c a p, a lba st rul e i sc â nt e ind c a sa fire sub soa re . „Pa olo m -a ținut oc upa t .” Și-a c oborâ t oc hii pe burtă și și-a fre c a t st om a c ul. „Și micuțul ăsta vre a să dorm ore în plus.” Bunic ul râ nji. "Ah, da . Î m i a m int e sc de a c e le zile . Soția m e a e ra m e re u foa m e și somnoroasă c â nd e ra însărcinată. M a i a le s c u Pe ne lope .” Oc hii lui M a rga re t se îndreptară spre e l, gâ ndit ori. — Pe ne lope , murmură e a înc e t . Oc hii e i m i-a u străbătut drum ul. "M a m a t a ." N onno dădu din c a p. — Da , m a m a lui Luc a și Ca ssio. Pa lm a lui M a rga re t i-a linist it burt ic a . Sus si jos. Sus si jos. — Pe ne lope , murmură e a înc e t , de parcă a r fi gust a t num e le de pe buze . Și-a c oborâ t oc hii spre st om a c . — Ce c re zi, Poppy? A așteptat puțin de parcă s-a r fi așteptat la un răspuns. La na iba , poa t e că a așteptat două lovit uri pe nt ru da și una pe nt ru nu. Apoi, de parcă și-a a m int it că nu e ra singură, a înt â lnit privire a bunic ului m e u. „Est e un num e foa rt e frum os.” O umbră a t re c ut pe lângă fața bunic ului m e u. „Soția m e a a a le s-o. Înseamnă unul c a re e st e înțelept și Pe ne lopa noastră a fost înțeleaptă. Cu excepția c a zului în c a re e a ... A înc e t a t și a m știut e x a c t c e voia să spună. M a m a m e a a fost înțeleaptă până în ziua în c a re s-a im plic a t c u Be nit o K ing. O frâ nse se . Și-a dist rus inim a m oa le până c â nd a simțit că singura e i c a le de ieșire e ra să se sinucidă. Aproa pe că l-a uc is pe N onno să a fle că singura lui fiică și-a pus capăt proprie i vieți. A fost încăpățânarea și hotărârea lui de a se a sigura că moștenirea lui, moștenirea m a m e i noa st re , l-a purt a t m a i de pa rt e . M a rga re t t re buie să fi simțit dure re a lui N onno. Ea înt inse m â na și îi bătu ușor m â na . N onno îi a c ope ri m â na c u c e a fragilă a lui. — V re a u să mă alătur lor, murmură e l înc e t . „Soția m e a și fiic a m e a .” Oc hii lui N onno a u ve nit la a i m e i. „Da r a c e st a mă reține.” Oc hii albaștri de c rist a l a i lui M a rga re t a u ve nit în c a le a m e a , a poi s-a u înt ors la N onno. "Ce vre i să spui?" „Re fuz să m or îna int e c a ult im ul m e u ne pot să se căsătorească.” Și-a ridic a t fața spre t a va n, de parcă s-a r fi așteptat să vadă c e rul. Își făcea bine rolul. Deși spune a adevărul. Dure re a de a o pie rde pe N onna și a poi m a m a l-a lovit put e rnic . A spus a de se a că a c ont inua t să se a sigure că Ca ssio și c u m ine a m trăit până la vâ rst a noastră adultă, căsătoriți și c u propriile noa st re fa m ilii. Oc hii lui M a rga re t străluciră și e a îi st râ nse m â na . „Sunt sigur că Luc a va găsi pe c ine va .” Ea și-a înt ors fața spre m ine . "Dre a pt a ?" N u a m c onfirm a t . N u a m ne ga t . „Ah, nipot ul m e u vre a un ba sm ”, a de c la ra t N onno. M a rga re t c hic ot i, privindu-mă c u c uriozit a t e . "Chia r?" a t a c hina t e a . „N u t e -a m lua t dre pt un t ip rom a nt ic .” A urm a t tăcerea. Bunic ul m e u și-a răsucit ba st onul de pământ. — Luc a e ra tânăr c â nd și-a pie rdut m a m a , înc e pu N onno înc e t . „Da r e l își amintește de Pe ne lope m e a . Își amintește de dure re a de a o pie rde . Își amintește poveștile e i de spre fia be .” Ba sm e . „Nepoții m e i s-a r put e a să poa rt e num e le Re ge lui, da r sunt a i m e i. Sâ nge le m e u." M -a m uit a t la roc hia lui M a rga re t . Arăta frumoasă. Ca o zeiță romană însărcinată. Culoa re a roc hie i e i e ra a lba st ru de sc his, a proa pe aceeași nuanță c a și oc hii e i. Alba st rul e ra c uloa re a e i, deși o purt a ra r. N onno a sc him ba t subie c t ul la unul m a i ne ut ru. Î n următoarea jumătate de oră, M a rga re t și e l a u disc ut a t de spre sfa t uri de grădinărit, c e l m a i bun fe l de murdărie de folosit și soa re le pe rfe c t . T re c use c e va t im p de c â nd nu-l văzusem pe N onno a t â t de fe ric it și zâ m bit or. Ca ssio și Áine s-a u căsătorit în Primărie și, în t im p c e N onno e ra fe ric it pe nt ru e i, s-a simțit je fuit pe nt ru că nu e ra pre ze nt să vadă. Au a vut o c e re m onie de nuntă în Sic ilia de dra gul lui N onno, da r nu a fost la fe l și M a rga re t nu s-a pre ze nt a t niciodată pe nt ru a c e e a . Oc hii m e i a u c e rc e t a t t a ve rna în t im p c e N onno și M a rga re t vorbe a u. N onno s-a ridic a t și oa m e nii lui s-a u a propia t , rămânând a proa pe de e l. „T e voi re ve de a , frumoasă M a rga re t ”, își luă rămas bun N onno. L-a m privit a m â ndoi ieșind înc e t din tavernă, a poi atenția lui M a rga re t a re ve nit a supra mea. — E un dra gut , spuse e a . „N u a m a vut niciodată un bunic , da r m i l-a m im a gina t m e re u așa.” Apoi și-a înc lina t c a pul și a adăugat: „M inus șeful m a fie i”. „N u-m i ține a st a îm pot riva m e a ”, a m spus. St â nd în pic ioa re , m i-a m înt ins m â na . „V re i să m e rgi c u m ine , t e rog?” „Luc re z”, a răspuns e a , da r nu a e x ist a t nic io forță în spa t e , doa r re se m na re . „Sunt sigur că îl pot c onvinge pe Pa olo să-ți la se t im p să fa c i o plim ba re ”, a m răspuns jovia l. — At â t de ga la nt , murmură e a . "Ca re e st e m ot ivul? Sa u Sic ilia sc oa t e t ot c e e m a i bun din t ine ?” a m zâ m bit . „T re buie să-l fa c pe N onno fe ric it .” Adevărul e ra că m -a m simțit m a i în la rgul m e u a ic i, în c a sa lui N onno, de c â t oriunde a lt unde va în lum e . Era zona m e a de siguranță de c â nd e ra m c opii și c um va se nt im e nt ul a rămas. Sinc e r, N onno e ra m e re u acasă. N u tatăl nost ru. M a rga re t și-a pus m â na e i mică în a m e a , ia r e u a m a jut a t -o să se ridic e îna int e să ieșim din tavernă e x a c t c â nd mașina lui N onno s-a îndepărtat. Aproa pe că îm i put e a m im a gina să-i văd zâ m be t ul mulțumit de sine în spa t e le ge a m urilor fum urii a le mașinii sa le . Dacă a c e st pla n a r funcționa, proba bil că și-ar fi lua t t ot m e rit ul. N u contează că a m ve nit c u a st a . Sune t e le va lurilor de pe țărm a u călătorit prin a e r. Soa re le strălucea put e rnic și îm i încălzea pie le a . T e m pe ra t urile din a e rul din oc t om brie e ra u încă blâ nde a ic i. La na iba , unii bătrâni a u îndrăznit c hia r să meargă la o ba ie . Am a runc a t o privire la e a . Ea strălucea. Părul e i de s, de c uloa re a cărbunelui, îi cădea pe spa t e , șuvițele zburâ nd de vâ nt . Oc hii e i e ra u c oborâ t i la pământ, urmărindu-i pașii. Străzile pie t ruit e și pot e c ile e ra u frum oa se din punc t de ve de re e st e t ic , da r e ra o cățea pe c a re să m e rgi. M a i a le s pe nt ru fe m e i. Am m e rs în tăcere, c u m â na e i încă în a m e a . Am fost surprins că nu a re t ra s-o. Se simțea bine ținându-se de e a . At inge re a e i a liniștit c e va a dâ nc în sufle t ul m e u. M -a înghiont a t c u brațul e i. „De c e mă privești așa?” a înt re ba t e a . Pe nt ru că ești frumoasă. Pe nt ru că îm i pla c e să t e văd. Pe nt ru că c e va de spre t ine liniștește de m onii din m ine . Totuși, nic iunul dint re a c e st e c uvint e nu a ieșit la iveală. „Sinc e r, aștept să mă muști din c a p”, a m t a c hina t -o. A fost un adevăr pe jumătate. Oc hii ei m i-a u străbătut drum ul. Tăcerea s-a așezat înt re noi pe nt ru o clipă în t im p c e ne înc hide a m oc hii, da r a poi și-a îndepărtat privire a . O înroșire s-a st re c ura t pe gâ t ul e i și i-a c olora t obra jii. — Încă vre i să-mi muști c a pul, nu-i așa? O sufla re sa rdonic a a părăsit-o. — A fost ... V oc e a e i blândă se st inge , căutând un c uvâ nt , da r a poi oftă obosită. „A fost singur”, a re c unosc ut e a , ținându-și oc hii abătuți. „Eu…” Ea și-a dre s gla sul îna int e de a c ont inua : „M i-e dor de frații m e i. V orbe sc c u c ine va . Oric ine . I t a lia nul m e u e st e na sol și sunt puțini oa m e ni c a pa bili să c om unic e c u m ine a ic i.” „Dacă m -a i fi suna t , aș fi zbura t și aș fi vorbit c u t ine .” Râ sul e i husk y m i-a lum ina t c orpul. Ea a c re zut că glum e sc , da r a m vorbit se rios. Aș fi scăpat t ot ul și pe toată lum e a . Ea a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost îm pot riva tatălui m e u pe nt ru prim a dată la vâ rst a de doispre ze c e a ni. Aproa pe că a uc is o fetiță nevinovată de c inc i a ni. Ce va de spre t e roa re a din oc hii e i m i-a străpuns sufle t ul și nu l-a m put ut lăsa să o facă rău. Așa că l- a m a t a c a t . L-a înjunghia t în spa t e . Dacă aș fi țintit m a i bine și l-aș fi uc is c hia r a t unc i și a c olo. „Să vorbe sc c u t ine a r fi fost o a m â na re binevenită.” Cuvint e le i-a u revărsat de pe buze le e i și a poi, de parcă și-ar fi da t se a m a c um suna , a adăugat ra pid: „Bunic ul tău a fost m inuna t . Î n une le zile m i-a ținut c om pa nie . Da r e st e unul dint re șefii m a fie i sic ilie ne și nu t oc m a i m a t e ria l prie t e nos. De c i da , există a st a .” Am m e rs unul lângă a lt ul spre plajă. Tăcerea, încă o dată, a um plut a e rul. Aproa pe că a uze a m zgom ot ul inim ii e i. Își îm pinse o șuviță de păr în spa t e le ure c hii. Ea sc oa se un oft a t e x a spe ra t , a runc â nd o privire la pic ioa re le e i, a poi se opri. Fără c uvint e , i-a m ofe rit brațul m e u și e a și-a t re c ut m â na prin e l, a poi s-a ținut în t im p c e și-a da t pa nt ofii jos. — Lasă-mă, i-a m ofe rit , luâ nd pa nt ofii de la e a și lăsându-i să a t â rne înt re de ge t e le m e le . Am re lua t m e rsul, c u pic ioa re le goa le pe pa va j. Șoldurile e i se legănau la fie c a re pa s, ispitindu-mă. „H a llow e e n e st e luna a c e a st a ”, a m re m a rc a t din se nin. Chic ot ul e i blâ nd răsună prin a e r. „Est e un luc ru c iuda t la c a re să t e gândești.” V â nt ul bătea și roc hia e i flut ura în jurul c orpului e i, evidențiind burt a . Ac e st a e ra c opilul nost ru c a re creștea în e a . Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu m i-a m im a gina t că de vin tată. Avâ nd în ve de re ist oria fa m ilie i noa st re , m -a m gâ ndit că e st e m a i bine să pun capăt linie i K ing. Da r a poi Bia nc a a int ra t în viața noastră. M i-a da t speranță de norm a lit a t e . N e poa t e le m e le și fe ric ire a lor a u fost c onfirm a re a că e ra fe za bil. Și a c um a m a vut șansa să a m propria m e a fa m ilie . La na iba a m vrut . N u a ve a m c um să renunț. Aș lupt a pe nt ru a st a . Aș lupt a pe nt ru noi . Da r a r t re bui să fiu a t e nt pe nt ru că M a rga re t e ra o fe m e ie încăpățânată și îi ura pe Re gi. Doa r că a c um e ra m ult m a i m ult în joc a ic i. Copilul nost ru. V iit orul e i. Am vrut să-i ofe r c opilului m e u o viață fericită. Ge nul pe c a re N onno le -a da t m ie și Ca ssio. Așa că aș t ra ge -o în sc he m a m e a și a m re zolva re st ul. Am a ve a toată viața să ne dăm se a m a . „O pe t re c e re de H a llow e e n a fost loc ul în c a re t e -a m înt â lnit pe nt ru prim a dată”, a m re m a rc a t . — Era i îmbrăcat c a Văduva Neagră. Abia s-a înțepenit, da r a m obse rva t -o. — Est e doa r un c ost um , M a rga re t . Privind în direcția m e a , e a și-a înc lina t c a pul. — Pa ri dife rit , spuse e a gâ ndit oa re . „Aic i c e l puțin.” M -a părăsit un suflu sa rdonic . „De obic e i sunt dife rit a ic i”, a m re c unosc ut . „Bunic ul m e u ne -a da t m ie și lui Ca ssio o aparență de siguranță c â nd e ra m c opii. Est e singurul loc în c a re știam că sunt e m în siguranță, așa că c re d că s-a bloc a t . Ori de c â t e ori sunt a ic i, mă sim t c a acasă.” A urm a t o tăcere confortabilă. „Și t u ești dife rit ”, a m re m a rc a t e u. Își înclină c a pul, sprâ nc e ne le înc runt a t e . „Bănuiesc că a i dre pt a t e ”, a c om e nt a t e a . „A fost singur.” U n oft a t m oa le i-a părăsit buze le și a înc e put să-și fre c e din nou burt a . „Î n plus, a m ne voie de prie t e ni a ic i. Am o fiică la c a re să mă gâ nde sc și nu vre a u c a e a să crească singură.” — T e -a i gâ ndit încă la un num e pe nt ru e a ? Am înt re ba t . Ea a clătinat din c a p c a răspuns, deși știam că i-a plăcut num e le m a m e i m e le c â nd N onno l-a menționat. „Această insula e st e un loc bun pe nt ru a ți crește o fa m ilie ”, i-a m spus. „Câ nd e ra m c opil, vizit e le de vară la N onno e ra u pre fe ra t e le m e le .” „H m m m .” N u știam c e vre a să spună c u a st a , da r a m lăsat-o să proc e se ze c uvint e le . N u e ra c a și c um M a rga re t s-a reținut vreodată. „At unc i de c e nu t e muți a ic i? M a i degrabă de c â t să trăiești în N e w Y ork sa u oriunde locuiești.” Doa m ne , e a nic i măcar nu știa unde loc uie sc și știam c â t de m ult îi plăcea să-și mănânce fulgii de porum b. „De fa pt , vre a u să fa c a st a ”, a m răspuns, c onduc â nd conversația e x a c t a c olo unde m i-a m dorit -o. „Da r N onno a r a ve a fe m e i la coadă toată ziua și noa pt e a până c â nd e u a le g una și mă căsătoresc c u e a .” M a rga re t s-a oprit și s-a înt ors c u fața la m ine , a poi și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s. A râ s a t â t de t a re , înc â t a a juns să se țină de burtă. Ea a râ s a t â t de t a re înc â t m i-a m făcut griji că va scăpa c opilul c hia r a ic i și a c um . — Săracul, gâ ndi e a , ștergându-și oc hii c u dosul m â inii. "Oh Doa m ne . N u a m m a i râ s a t â t de bine de m ult . Mulțumesc." — Mă buc ur că pot se rvi dre pt a m uza m e nt ul tău, a m re m a rc a t se c . Ea încă zâ m be a c â nd a re lua t m e rsul, de da t a a c e a st a fără să mă țină de mână. Î n sc him b, pa lm a ei și-a fre c a t burt ic a dist ra t . V oia m să-i a t ing st om a c ul, să-mi sim t fiic a mișcându-mi pa lm a a t â t de t a re înc â t m i-a u t re m ura t m â inile . Am clătinat din c a p. T re buia să rămân c a lm , să o prind în pla nul m e u și a poi va fi a m e a . Am fi o fa m ilie . „De fa pt , poa t e ...” M -a m oprit , prefăcându-mă că mă gâ nde a m la a st a c â nd știam e x a c t c e vre a u. Am lăsat fra za neterminată, așteptând. „De fa pt c e ?” întrebă e a curioasă. M i-a m a c ope rit gura , a sc unzâ ndu-m i râ nje t ul îngâ m fa t . Ac e st luc ru t re buia juc a t c ore c t dacă e a e ra de a c ord c u a st a . „Mă gâ nde a m că poa t e t u și c u m ine ne put e m a jut a unul pe celălalt.” Pașii e i s-a u clătinat din nou și s-a înt ors, c u oc hii e i albaștri închiși în a i m e i. La na iba , m-aș ofe ri volunt a r să mă îne c în t im p c e mă uit la blue s-ul e i. Era u a dâ nc i c a oc e a ne le sub soa re le strălucitor. Și-a împărtășit c uloa re a oc hilor c u verișoara e i, Áine , da r nu a m simțit nim ic c â nd a m privit -o pe verișoara e i în oc hi. Cu M a rga re t , a m simțit t ot ul. A fost c e e a c e m -a lua t neprevăzut prim a dată c â nd ne -a m înt â lnit . I a r a l doile a . A t re ia oară c â nd ne -a m int e rse c t a t , a m t e rm ina t . Al e i. Deși nu m i-a m da t se a m a c â t t im p îm i va lua să o duc în a c e st loc . „Luc a ?” V oc e a lui M a rga re t m -a t ra s îna poi. M i-a m îm pins m â na prin păr. N u e de m ira re că e ra m a l na ibii de obse da t de fe m e ie . „Da .” "Spune a i?" Buze le e i se curbară înt r-un zâ m be t blâ nd. „De spre noi ne ajutăm unul pe a lt ul?” a înde m na t e a . I isus. A t re buit să-mi amintească de pla nul m e u. A t re buit să-mi a dun ra ha t ul. „Știi că fa m ilia t a nu va renunța până c â nd nu t e ve i căsători, nu?” Am înc e put . Ea nu t re buia să răspundă. M i-a m da t se a m a după e x pre sia de pe c hipul e i că știa a st a . „T e -a u căutat. Din fe ric ire , a u căutat în t oa t e loc urile greșite. Da r dacă...” La na iba , dacă e a spune a nu, nu știam c e să fa c în c ont inua re . Chia r nu voia m să o forțez să se căsătorească c u m ine . „Dacă îi păcălim pe toți?” Curiozit a t e a sc lipi în oc hii e i. "Ce vre i să spui? Cum ?" „Dacă t u și c u m ine ne căsătorim?” Am suge ra t . Oc hii e i s-a u mărit de ne înc re de re , se c unde a u t re c ut . Apoi e a a sc os un râ s neîncrezător. „De c e m-aș căsători c u t ine ? N ic i măcar nu sunt e m prie t e ni! Dacă îți a duc i a m int e , c hia r t e -a m împușcat la un m om e nt da t !” „Ar fi o căsătorie falsă, da r nim e ni nu a r ști. L-a r îm pie dic a pe N onno să mă hărțuiască c u fe m e i. Și a r îm pie dic a fa m ilia t a să-ți a linie ze pe rspe c t ive le .” U n râ nje t m oa le îi părăsi buze le . „Dacă nu a i ra t a t această mică pa rt e , Luc a . Pe rspe c t ive le m e le de obic e i a jung morți. Poa t e că nu t e pla c , da r nu vre a u să fiu re sponsa bil pe nt ru m oa rt e a t a prematură.” Ac e a afirmație m -a făcut să t re sa r. „N u c re d că N onno a l tău a r fi pre a înc â nt a t de a st a și nu m i-a r plăcea să t e piardă.” Ce l puțin nu e ra ve nin în t onul e i. Se nt im e nt e le e i în această privință păreau să se sc him be . Mulțumesc la na iba . Î n c e e a c e privește m ort a lit a t e a foștilor e i logodnic i, e i bine , a m a vut o mână directă în a st a , așa că e ra puțin proba bil să-mi t a ie singur gâ t ul în c urâ nd. Cu t oa t e a c e st e a , proba bil că a r fi un luc ru greșit de re c unosc ut a c um . — N u dacă ne căsătorim îna int e de a ple c a din Sic ilia , i-a m suge ra t . „N im e ni nu a r ști, în afară de t ine , de m ine și de N onno, că ne căsătorim. Până să a fle c ine va , va fi pre a t â rziu.” S-a uit a t la m ine de parcă aș fi ne bun. Bine , a c um că a m spus c uvint e le , poa t e că nu suna a t â t de ge nia l, da r la na iba , a ve a m ne voie de e a să se căsătorească c u m ine . Î na int e c a un a lt ne noroc it să înc e rc e să o ia de lângă m ine . Era un m ira c ol că un ne m e rnic nu înc e rc a se de ja să joa c e un c a va le r în armură strălucitoare . N u că a r trăi sufic ie nt pe nt ru a juc a rolul. M a rga re t Ca lla ha n a fost fa nt e zia oricărui bărbat c a re prinde viață. Părul e i supe rb e ra sufic ie nt de lung înc â t să-l înfășoare în jurul pum nului m e u. De două ori. Crede-mă, a m făcut-o. Această fe m e ie a ve a o limbă ascuțită și un duh iut e și mușcător, da r în dorm it or e ra toată m oa le și cedată. Și e x pre sia e i c â nd a m t ra s-o... m i-a a rs pie le a și m i-a a rs pula . Era a l na ibii de dulc e și dornică. Singurul re gre t pe c a re l-a m a vut a fost că nu i-a m put ut ve de a toată fața c â nd a m t ra s-o în a c e a noa pt e în V e ga s. Să o văd pre dâ ndu-se c om ple t m ie , știind că sunt e u. Ac e st a a fost visul m e u a l na ibii. — Ai m e rge a t â t de de pa rt e pe nt ru bunic ul tău? întrebă e a înc e t , t onul e i de ve nind se rios. Am da t din c a p. „Dacă și t u sfârșești moartă?” Pe nt ru e a , e ra o pre oc upa re valabilă, c hia r dacă știam că nu e ra . „Bunic ul tău, deși e ra un bătrân dulc e , n-a r ie rt a m oa rt e a ne pot ului său. Și nu a m ne voie de m a i m ult e proble m e la ușa m e a .” „T u și c u m ine îi vom spune împreună de spre bărbații din t re c ut c a re a u m urit ”, i-a m e x plic a t . „Bănuiesc că îi va găsi de vină pe nt ru că nu s-a u put ut apăra. Doa r cei put e rnic i supraviețuiesc în lum e a noastră, M a rga re t . Ea c lipi la explicația m e a ciudată, da r știa că c uvint e le sunt adevărate. „Ar fi câștig-câștig pe nt ru a m â ndoi”, a m adăugat. Și-a c oborâ t oc hii spre burt a de gravidă. „Ce zic i de c opilul m e u?” „T e a jut să o crești”, a m spus. „Dă-i num e le m e u. Vă voi ține pe a m â ndoi în siguranță.” Sprâ nc e ne le e i s-a u înc runt a t . „Da r e st e fa ls. Și fără supărare, da r nu mi-aș dori niciodată c a fiic a m e a să poa rt e a c e st num e de fa m ilie .” Am ridic a t din um e ri. „N im e ni a lt c ine va nu va ști că e st e fa ls. Mi-aș put e a sc him ba num e le de fa m ilie . Oric um , fa m ilia t a nu t e va forța nim ic odată c e ve i fi căsătorit c u m ine .” Ea încă părea să se lupt e c u ide e a , da r nu put e a m renunța. Ave a m ne voie de e a la bord pe nt ru a st a . Î na int e să pot spune a lt c e va , c e va a pâ lpâ it în oc hii e i și m -a m înjura t . — N u știu, remarcă e a c u o voc e nesigură. „De c e a i m e rge a t â t de m ult ?” întrebă e a suspicioasă. „T e voi a jut a și t u mă ajuți”, a m re pe t a t . „Est e un a c ord re c iproc a va nt a jos. Aș fi onora t să ne c re sc fiic a împreună.” "Al nost ru?" „Dacă vă căsătoriți cu m ine , a m â ndoi veți fi re sponsa bilit a t e a m e a și sub protecția m e a ”, i-a m spus. Ac e st a a fost luc rul c ore c t de spus. Dre a pt a ? La na iba , nu a e x ist a t un c a pit ol de spre a st a în Ce să t e aștepți c â nd t e aștepți . Aș doborî e dit ura în pământ dacă m -a r c ost a fe m e ia și c opilul m e u. — Pa re un pa s ne bun de făcut, murmură M a rga re t . M i-a m păstrat oft a t uşurat. I suse , a st a a fost st re sa nt și nic i măcar nu uc ide a m pe nim e ni. "Ești fe ric it ? De spre c opil?” Cuvint e le a u a lune c a t îna int e să mă gâ nde sc de două ori la e le . Din fe ric ire , nu o de ra nja . M a rga re t Ca lla ha n însărcinată e ra foa rt e diferită de bătrâna M a rga re t pe c a re a m înt â lnit -o în a c e a noa pt e în urmă c u atâția a ni în T e m pt a t ion. „Da ”, a răspuns e a c u un zâ m be t visător și pie pt ul m i s-a încălzit. „Bănuiesc că un băiat în lum e a interlopă a r put e a fi m a i ușor, da r o pot ține în siguranță.” — Put e m , a m răpit, st râ ngâ ndu-m i gâ t ul. „Dacă m -a i lăsa să t e a jut , ne -a m put e a a jut a unii pe alții.” Tăcerea s-a înt ins și pra c t ic a m put ut ve de a roțile învâ rt indu-se în m int e a e i. Ar t re bui să călc c u grijă cu ea. „N u va ști bunic ul tău că e st e o prost ie a vâ nd în ve de re că sunt a t â t de gravidă?” a înt re ba t e a . Ar înt re ba , doa r că știa că c opilul e st e a l m e u. „N u va fa c e . Î i voi spune că t u și c opilul sunteți a i m e i.” Și a r fi. Câ t t im p inim a m e a a c ont inua t să bată. Ca pit ol Douăzeci și doi MARGARETĂ B e ing a lui. De c e a suna t c a o ide e de lic ios de proastă? Ar put e a fi risc a nt . Pe nt ru fiic a m e a și pe nt ru m ine . La urm a urm e i, a uzise m și văzusem de c e e ra c a pa bil tatăl lui. Am hrănit această ură pe nt ru a c e st om și fa m ilia lui de pre a m ult t im p. Deși N onno îm i arătase o altă latură față de Luc a și fra t e le lui. Apoi a fost num e le lui de fa m ilie . Tatăl m e u s-a r răsturna în m orm â nt dacă aș lua a c e st num e de fa m ilie . Da r poa t e că e ra t im pul să renunț la ură și să fa c c e e a c e e st e m a i bine pe nt ru c opilul m e u. Î nt ot de a una m i-a m dorit o căsnicie caldă, adevărată. Fe ric it ul m e u pe nt ru t ot de a una , c a în film e le Disne y. Căsnicia părinților m e i a fost re c e . N u e ra m sigur dacă t a o iubește pe m a m a m e a , da r știam că nu-l iubește. Singura pe c a re o iube a e ra pe e a însăși. Aș put e a trăi t ot re st ul vieții înt r-o căsnicie fără dra gost e ? Era m în ult im ul t rim e st ru de sarcină. N im e ni sănătos la m int e nu m -a r vre a a t â t de gre a și însărcinată. Cu excepția a c e st ui om . Drum urile noa st re se încrucișaseră de a ni de zile . Poa t e ne -a m a jut a unul pe a lt ul. M i-a r scăpa fa m ilia de pe spa t e , ia r e l și-ar fa c e buc urie pe bunic ul său. Luc a a vrut doa r să-i aducă liniște bunic ului său. Put e a m să a pre c ie z de fa pt se nt im e nt ul și m -a făcut să-l văd înt r-o c u t ot ul altă lumină. I m a gine a unui pla yboy și a bărbatului c a re m i-a a m int it de tatăl său s-a e st om pa t înc e t . N u a dispărut, da r comparația nu a fost la fe l de clară. Î ndre pt â ndu-m i um e rii, i-a m înt â lnit privire a c u c a pul ațintit. „N u va e x ist a se x ”, a m spus. V oc e a îm i e ra fermă, da r c e va în m ine s-a c ut re m ura t . „Dacă ve i pune m â na pe m ine , ve i fi m ort până dimineața.” Buze le lui s-a u c urba t înt r-un zâ m be t frum os, făcându-mi inim a să dezvăluie. „N ic i nic io înșelăciune.” Am făcut o pauză, dâ ndu-i t im p să c om e nt e ze . Oric e . M i-a m da t se a m a că ult im ul m a nda t a fost ridic ol. M a i a le s că t oc m a i a m spus că nu fa c se x . Am înc lina t o sprânceană, așteptând. Nu m -a dezamăgit. „Fără înșelăciune”, a fost de a c ord e l. „Da r va t re bui să lucrăm la relația noastră. N u sunt un sfâ nt .” „Bine , da r va t re bui să o luăm foa rt e înc e t . Ar put e a dura a ni.” Doa m ne , parcă înc e rc a m să-l c onving să nu se căsătorească c u m ine . „Dacă acești t e rm e ni sunt de a c ord c u t ine , a t unc i a c c e pt ofe rt a t a .” I -a lua t o clipă pre a m ult să răspundă. "Afa c e re ." Apoi m i-a a runc a t zâ m be t ul lui strălucit. „N u o să t e t ra g până nu mă im plori”. Obra jii m i s-a u încălzit, da r a m re fuza t să arăt fe lul în c a re m -a u a fe c t a t c uvint e le lui. Luc a se pric e pe a la c uvint e . Așa că m -a m ba t joc orit . "Ast a nu se va int a m pla nic ioda t a ." Ar fi t re buit să știu că mă va fa c e să mănânc a c e le c uvint e . Am a juns la loc ul pe c a re îl vizit a m de obic e i, a poi ne -a m așezat a m â ndoi pe zidul de a propie re c a re despărțea drum ul de plajă. piatră din „M -a i urmărit?” a m înt re ba t pe jumătate în glumă. N u e ra posibil să mă aducă a ic i a c c ide nt a l. „N onno a spus că e st e loc ul tău pre fe ra t ”, a re m a rc a t e l, deși nu a ne ga t că m -a urmărit. „Da r nu a t re buit să-ți spună a st a pe nt ru că m -a i urmărit”, am de c la ra t . Ex pre sia lui a rămas neclintită. „De c â t t im p ești m a i e x a c t pe această insulă?” — Câ t e va săptămâni m a i m ult , a răspuns e l va g. Ast a a r fi t re buit să mă a la rm e ze , da r de m ult depășeam a st a până a c um . Am vrut doa r puțină pa c e . Am oft a t „Oric e . Du-t e așa, a m mormăit e u, frecându-mă pe burtă, M -a a runc a t în oc hi, privire a lui umplută de o urmă de a m uza m e nt se c . „Ești m ult mai re la x a t de c â t îna int e .” I nspirâ nd a dâ nc , a m e x pira t înc e t . „Bănuiesc că e st e sarcină. Sunt horm ona l, emoțional, da r m a i puțin t e nsiona t . N u e st e bine c a bebelușul să fie a git a t t ot t im pul.” „Î m i pla c e această pa rt e a t a ”, a spus e l. Șocul și căldura m i-a u izbuc nit în pie pt . Pa rt e a hormonală și emoțională a m e a e ra câștigătoare. c hia r nu m -a de ra nja t . — Sa u poa t e că sunt doa r fe ric it că pot vorbi c u c ine va fără barieră lingvistică, a m re plic a t se c . „Poa t e că e ra m bolna v acasă și t u ești c e l m a i a proa pe de casă a c um .” N u părea de sc ura ja t . „V oi lua c e pot obține.” „N u pa re o m e nt a lit a t e sănătoasă”, a m re m a rc a t . „Și t u nu a i fost niciodată c e l c a re s-a mulțumit c u firim it uri, Luc a K ing.” U n jumătate de zâ m be t îi t ra se buze le . — N u m i-a m da t se a m a că t e -a i gâ ndit a t â t de m ult la m ine , M a rga re t Ca lla ha n. Se pa re că mă cunoști bine .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „A fost ușor să-ți da u se a m a c â nd m -a m t ot lovit de t ine .” „De c i t u m -a i urmărit”, a t a c hina t e l, înt orc â nd t ot ul. „V re i,” a m ba t joc orit , dâ ndu-m i din nou oc hii pe st e c a p. Î n c iuda aroganței lui, buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t și în t ot a c e st t im p m i-a m fre c a t burt a . Oc hii lui Luc a s-a u c oborâ t spre st om a c ul m e u, e x pre sia c onflic t ua l lui um plâ ndu-se îna int e de a-și cu c e va îndepărta vola t il și privire a . I nc e rt it udine a a t re c ut prin m ine . Dacă a r disprețui c opilul c â nd s-a născut pe nt ru că nu e ra a lui? Gâ ndurile m e le pa ra noic e s-a u e va pora t cu următoarele c uvint e . „Pot să-ți a t ing st om a c ul?” Confuzia m -a c uprins în t im p ce i-a m c e rc e t a t fața, da r oc hii lui e ra u concentrați pe st om a c ul m e u. Ce va înt une c a t c a păcatul i-a um plut e x pre sia , derutându-mă. „O pot simți mișcând?” „U m m m ... Sigur.” Am privit uluită c um m â na lui se mișca înc e t , t re m urâ nd ușor până c â nd pa lm a lui s-a apăsat ușor pe burt a m e a în creștere. Î n m om e nt ul în c a re m -a a t ins, c opilul a da t c u pic iorul. Apoi din nou. Parcă sa t re zit și a înc e put să facă c a priole . — O vom ține în siguranță, a răpit e l. "T u și e u." Oc hii lui s-a u ridic a t la fața m e a și privirile noa st re sa u c ioc nit . Dint r-o dată, t oa t e grijile le ga t e de siguranța c opilului m e u a u dispărut. Am put ut simți int e nsit a t e a protecției lui, a m văzut jurământul din privire a lui și m i-a făcut gâ t ul st râ ns. U n se nt im e nt m i-a înflorit în pie pt , lăsându-mă să mă sim t crudă. Ex pus. Am fost brusc pe un t e rit oriu ne c unosc ut c u e l. Î i simțeam căldura. M iroa se -i c olonia c it ric e . Ce na iba se înt â m pla c u m ine ? Și-a dre s gla sul. — E activă, spuse e l, c u voc e a lui neutră. „T re buie să fie o fetiță proastă, c a m a m a e i.” Am zâ m bit . "Pot fi. Sa u poa t e doa r t u a i a c e st im pa c t a supra fe m e ilor Ca lla ha n. Cu toții vre m să vă lovim în fund.” A zâ m bit , da r nu i-a a juns t oc m a i în oc hi. — Pre supun că va t re bui să m unc e sc m a i m ult pe nt ru c a a m â ndoi să mă placă m a i m ult , spuse e l, c u un st rop de grosolănie în voc e . O senzație gre a m i-a t ra s pe pie pt , consumându-mă. Am îm pins se nt im e nt ul în jos, ignorâ nd-o. Proba bil a fost o indige st ie proastă. Așa că a m râ s și m i-a m da t ușor umărul de a l lui. "T u m a i bine . Sa u a lt fe l... a m amenințat c u jumătate de inimă. „Fără tavernă. N u m a i luc re zi pe nt ru Pa olo, spuse e l, sărind brusc în pic ioa re și întinzându-și m â na . „V ino și st a i la vilă c u noi.” M i-a m pus m â na în a lui, de ge t e le lui put e rnic e înfășurându-se în jurul m e u. „M -a i a vut la „ nu m a i luc re z pe nt ru Pa olo ”, a m mormăit, îna int e de a re a liza c um suna a st a . El a zâ m bit , ia r a c e l zâ m be t fa m ilia r înmulțumit pe buze . „Ahh, abilitățile m e le de a fe rm e c a c re sc c u pic ioa re le .” „N u t e minți singur”, a m gâ ndit e u zâ m bind. H a ba r n-a ve a m c um a m a juns a ic i. T oa t e c e a rt e le și ura noastră a u dispărut, lăsându-ne să ne t a c hina m unul pe a lt ul pe această plajă. Cu siguranță m ist e rioa se . lum e a a funcționat în m oduri Ca pit ol Douăzeci și t re i MARGARETĂ D V ila lui iM a uro e ra fermecătoare. Ga rdul de piatră înc onjura proprie t a t e a . V ila m a re stătea pe un de a l c u ve de re la oraș, c u m a re a pe o pa rt e și munții pe cealaltă. Am c ondus c inc i m ile prin c â m puri de pe de a l, c u m unc it orii ocupați c u c ule sul de fruc t e și tăierea c opa c ilor. Lăzi pline c u fruc t e c olora t e stăteau pe m a rgine a a le ii de a m be le părți. Deși a t re buit să mă înt re b c e fruc t e s-a u c opt c u adevărat în oc t om brie . Așa că l-a m căutat - c urk i, rodii, sm oc hine , m e re și pe re . Ac e st loc a fost uim it or. Î nt orc â nd c a pul, m -a m uit a t la Luc a . Brațul st â ng s-a sprijinit de ge a m ul mașinii în t im p c e c onduc e a c u c e l dre pt . Purt a pa nt a loni a lbi și polo ne gru. Era a t â t de re la x a t , înc â t e ra gre u să-l îm pa c c u bărbatul pe c a re îl ve de a m m e re u în c ost um e din t re i pie se . — De c i bunic ul tău c onduc e m a fia și o a fa c e re c u fruc t e ? a m înt re ba t , t onul m e u ușor sa rc a st ic . N u a m put ut re zist a , c e le două a fa c e ri e x t re m de dife rit e . „Î nt ot de a una e st e bine să a i un pla n de rezervă”, a re m a rc a t Luc a , ignorâ nd sa rc a sm ul m e u. „Ce fe l de fruc t e st e ?” a m înt re ba t , a runc â nd o privire îna poi afară. „Măsline, rodii, dife rit e fe luri de nuc i”, a răspuns e l. M i-a m înc runt a t sprâ nc e ne le . „At unc i de c e m iroa se a lămâi?” El a c hic ot it . „Sunt o mulțime de lămâi și port oc a li. Ele produc un m iros c it ric de st ul de unic .” N e -a m a propia t de o altă poartă și a c e e a s-a de sc his a ut om a t . Î n t im p c e t re c e a m pe lângă e a , Luc a făcu se m n c a m e re i. Așa că c ine va prive a , m -a m gâ ndit în sine a m e a . Odată c e a m t re c ut , buc a t a m a re de pământ s-a de sc his spre o vilă m a re în c e nt rul a c e st e ia . Pia t ra Alba . Obloa ne roșii. O mică potecă c a re duc e a la o grădină și o seră. „Doa m ne , nu e de m ira re că N onno a l tău e st e fe ric it a ic i”, a m mormăit e u. „N u mi-aș dori niciodată să ple c .” El a zâ m bit . „M a buc ur să a ud că îți pla c e .” Am a runc a t o privire întrebătoare în direcția lui, da r e l e ra c onc e nt ra t să pa rc he ze mașina, așa că m i-a m înt ors privire a spre casă. Î na int e c a m â na m e a să fie pe m â ne rul ușii, Luc a ieșise de ja din mașină și e ra în jur să-mi deschidă ușa. Ce l puțin e l e st e un dom n , a m gâ ndit e u. N onno e ra de ja ple c a t din c a sa lui, îndre pt â ndu-se înc e t spre noi c u un zâ m be t la rg. Purt a pălăria lui semnătură c u boruri la rgi și c ost um ul său vint a ge c u bre t e le . Luc a s-a re pe zit la bunic ul său să-l a jut e , fără să-mi lăsăm niciodată m â na , deși a a vut grijă să nu se miște m a i re pe de de c â t e ra m c a pa bil să mă de sc urc . N onno a obse rva t și a zâ m bit . „M a rga re t ”, a ra dia t e l. „ Be nve nut a .” Bine a t i ve nit . Știam a c e l c uvâ nt . Pa olo i-a prim it înt ot de a una pe toți în t a ve rna lui. Ei bine , toți în afară de m ine . Î n c iuda fa pt ului că șeful m a fie i sic ilie ne a pus c uvâ nt ul pe nt ru m ine să obțin un loc de muncă a c olo, sla be le m e le abilități de chelneriță a u șters oric e bunătate acordată. „Gra zie .” Ac c e nt ul m e u e ra a t â t de îngrozit or înc â t m i-a fost teamă că l-aș fi măcelărit, a m adăugat re pe de : „Mulțumesc”. N onno m i-a lua t a m be le m â ini în a le lui și m i-a st râ ns. „Bine a i ve nit acasă, M a rga re t . Spe r să aveți mulți a ni fericiți a ic i.” M -a m uit a t la Luc a și a m ridic a t din sprâ nc e ne surprinsă. Cre de a m că am ve nit să-i spune m bunic ului său împreună și totuși, se părea că bunic ul lui știa de ja . N onno a c hic ot it de parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile . „Cunosc un om dornic c â nd văd unul.” L-a m st udia t pe Luc a , înc e rc â nd să-i e va lue z e x pre sia , da r e ra neclintită. N u m i s-a părut dornic . Ridic â nd din um e ri, a m de c is să nu c om e nt e z. Luc a ia lua t ba st onul lui N onno, a poi ne -a m lua t fie c a re de brațul lui N onno și ne -a m înt ors înc e t , toți t re i, în casă. „V om be a o c a fe a în grădina m e a privată”, a de c la ra t N onno. Apoi, de parcă și-ar fi a m int it , e ra m însărcinată, a adăugat: „Și suc pe nt ru M a rga re t ”. N e -a m așezat toți t re i print re pla nt e și pom i fruc t ife ri pit ic i, ia r m irosul de c it ric e mă înc onjura . „Apa e st e în regulă”, i-a m spus re pe de . N onno și-a flut ura t m â na de parcă nu e ra sufic ie nt de bună și a t re buit să-mi mușc int e riorul obra zului c a să nu izbuc ne sc în râ s. El a da t ordine une i fe m e i c u șorț și riduri pe față, c a re t re buia să fie la fe l de bătrână c a N onno. „Pot să o a jut ”, i-a m ofe rit , împingându-mă de pe brațul sc a unului, pe punc t ul de a mă ridic a , c â nd c uvint e le lui Luc a m -a u oprit . „Est e înm orm â nt a re a t a . N im e ni nu intră în bucătăria Pine i. Ea t e va bic iui.” Oc hii m i-a u pâ lpâ it spre ușa la c a re e a a dispărut. „Da r e c a o ve c he ”, a m re m a rc a t e u. „N oi, sic ilie nii, îmbătrânim c a vinul bun”, a spus N onno. „N u sunt e m ve c hi.” Am put ut ve de a de unde ve ne a îngâ m fa re a și îngâ m fa re a lui Luc a . A prim it -o de la bunic ul său. „Ac um , ha i să vorbim de spre nuntă”, a c e rut N onno. „V a fi a ic i. Î n această grădină, aceeași în c a re m -a m căsătorit c u N onna t a .” M -a lovit un uşor puţ de vinovăţie. Era c la r că își iube a soția și simțea că le păta m e m oria să țină nunt a noastră în același loc c u a lui. Luc a și c u m ine nu ne -a m iubit . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre Luc a , a runc â ndu-i o privire ascuțită. El a ignora t -o. „Cu c â t m a i de vre m e , c u a t â t m a i bine ”, a fost de a c ord Luc a c u e l, N u a m put ut re zist a m ic ului ja b. — T e -a i spe ria t că ve i cădea c a ult im ii m e i pa t ru logodnic i? Dacă c re de a m că a st a îl va surprinde pe N onno, m a m înșelat. Și-a dre s gla sul și se lăsă pe spa t e în sc a un. S-a uit a t c u Luc a și a m urm ura t c e va în italiană. "N u." Luc a a răspuns, a poi a adăugat m a i m ult e c uvint e în italiană. „Așa că t oa t e a c e st e vorbe în italiană sunt supe r se x y, da r poa t e a i put e a t re c e la engleză”, a m re m a rc a t e u dulc e . „V re a u să știu c e spui. Evide nt că mă implică.” Era c e va a m â ndoi. pic ioa re le vic le a n în privire a I isuse , și au fe lul în zâ m bit , pe c a re e ra c a re m i-a u da t și-au încrucișat poza cu Luc a la bătrânețe. O bătaie ciudată a inim ii m e le a fost răspunsul la im a gine . Era c e va în îmbătrânirea c u e l. Pe nt ru a împărtăși t oa t e luc rurile bune și re le c u o persoană pe c a re t e poți ba za . M -a s put e a ba za pe Luc a ? „N u a u fost sufic ie nt de buni pe nt ru t ine ”, a spus în c e le din urmă Luc a . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . „N ic i nu i-a i c unosc ut ”, a m re m a rc a t e u c u o bătaie de joc . „La na iba , a bia le știam num e le .” N onno a t râ nt it ba st onul în jos. „Nimănui nu-i pasă de c opiii noștri în afară de noi. Fa m ilie . Fa m ilia DiM a uro.” a m înghițit. Luc a l-a mințit de ja pe N onno și i-a spus că c opilul c a re crește în burt a m e a e st e a l lui? Luc a m i-a a runc a t o privire calmă, ținându-mi privire a în t im p c e spune a următoarele c uvint e . „M ot ivul pe nt ru c a re i-a m e lim ina t pe acești oa m e ni, N onno.” M i s-a u mărit oc hii, ne sigur dacă a r t re bui să m e rg c u a st a , să-i pun la îndoială sănătatea mintală sa u, e ve nt ua l, a m e a . T re buia să blufe ze . Dre a pt a ? O făcea doa r pe nt ru a -l c onvinge pe N onno că c opilul e st e a l lui. „Be ne ”, a râ njit N onno. „Oric e om c a re c re de că se poa t e înc urc a c u fa m ilia noastră va fi un om m ort .” I nc e rt it udine a m -a pâ lpâ it . Am c re sc ut înt r-o fa m ilie în c a re activitățile c rim ina le făceau pa rt e din viața de zi c u zi. Știam risc ul c a re t re c e a prin e l. Deși în a c e st m om e nt mă înt re ba m dacă doa r sc him b m a fia irlandeză c u c e a siciliană. Bineînțeles că ești, dolt . At unc i de c e nu a le rga m ? Răspunsul a st a t c hia r lângă m ine . S-a așezat pe spa t e , și-a sprijinit brațul în spa t e le sc a unului m e u și i-a de sc his pic ioa re le ușor. Privire a lui m i-a încălzit pa rt e a laterală a feței și inim a m i-a tresărit st â nga c i, furâ ndu-m i respirația. Corpul m e u a a rs. Pie le a m e a s-a înroșit, bâ zâ ind de un fior ine x plic a bil. Dint r-o dată, gâ ndurile logodnic ilor uciși nu m a i sunt re le va nt e . M -a m lupt a t c u dorința de a mă a ple c a și de a -m i st râ nge c orpul de a l lui. Să-i sim t căldura. „Ac um , ha i să vorbim de spre nuntă”, a de c la ra t N onno. Ca pit ol Douăzecișipatru LU CA S e l aparținea a ic i. Trecuseră doa r c â t e va zile de c â nd se m ut a se în vila lui N onno și parcă s-a r fi născut a ic i. Se mișca prin casă de parcă a r fi c unosc ut fie c a re colț a l e i. Ori a st a , ori bunic ul m e u îi spuse se poveștile de spre t oa t e spațiile se c re t e pe c a re Ca ssio și c u m ine le de sc ope rise m de -a lungul a nilor. Bunic ul m e u și M a rga re t s-a u înțeles m a i bine de c â t aș fi put ut spe ra vreodată. Era m convinsă că N onno e ra îndrăgostită de fe m e ia m e a . Dacă nu a r fi fost din fa m ilie , bunic ul m e u și la vâ rst a lui înaintată, a r t re bui să mă gâ nde sc să-l pun capăt. Știam bine că ge lozia m e a e ra irațională. Cu t oa t e a c e st e a , c ura nu e ra încă disponibilă pe nt ru m ine . Câ nd a fost vorba de spre această fe m e ie , t oa t e se nt im e nt e le m e le a u fost înze c it e . Am privit -o pe M a rga re t în t im p c e îi c it e a lui N onno c u voc e a e i blândă, frecându-și t ot t im pul burt a . Sc him ba re a la e a a fost pronunțată și nu pe nt ru că a r fi însărcinată. Era în int e riorul e i. Era c a și c um toți de m onii și ura e i a u rămas în N e w Y ork . Aic i e ra o persoană c om ple t diferită. Poa t e că a c e a st a a fost fe m e ia c a re t re buia să fie t ot t im pul. De pa rt e de păcatele t re c ut e pe c a re le -a u c om is părinții noștri. De pa rt e de Ca lla ha ns. Deși știam că îi e ra dor de frații e i. M ult . Am surprins-o scoțând c â t e va a rt ic ole de spre e i. Era u bătrâni, da r e a stătea a c olo și se uit a la poze . Așa că a m hotărât să-i a m a ic i pe nt ru nunt a noastră. Pe nt ru e a . Linia a suna t c â nd ne -a c one c t a t pe st e oc e a n de fra t e le e i c e l m a i m a re . "Buna ziua ." Aide n Ca lla ha n părea obosit . Și știam e x a c t de c e . Sora lui m a i mică nu a re spe c t a t pla nul și, în loc să meargă în nordul I t a lie i, M a rga re t a de c is să se ascundă în Sic ilia . Conform ra poa rt e lor lui N ic o, e l a fost îngrijora t bolna v. Spre dispe ra re a lui, a a fla t de înțelegerea dint re M a rc he t t i și Ca lla ha n m ult pre a t â rziu, așa că îngrijora re a i s-a a m plific a t . A c re zut că a a runc a t -o la lup. A făcut-o, doa r că nu de ge nul pe c a re c re de a e l. — Aide n, l-a m sa lut a t . „Luc a K ing a ic i.” „Ce dra c u vre i?” Încă de la pla nul lui Ca ssio de a sc him ba m ire se le , a m fost pe list a de ra ha t uri a fraților Ca lla ha n. Doa r prin legătură de sâ nge c u fra t e le m e u. Î n plus, nu a a jut a t că M a rga re t mă disprețuise. Până a c um . — Am a uzit că o cauți pe sora t a , a m t ra s, lăsândumă pe spătarul sc a unului m e u și ținându-mi oc hii pe M a rga re t și N onno în grădină. Î i ve de a m de a ic i și, deși nu îi a uze a m , ve de a m de fie c a re dată c â nd le t re m ura spa t e le de râ s. La na iba dacă nu m -a r fa c e să o iube sc și m a i m ult . I nim a m i s-a liniştit. Dra gost e ? N u, nu se put e a . Am clătinat din c a p c a pe nt ru a -m i c onfirm a gâ ndurile . N u, nu dra gost e . Obse sie , da . Poft a , da . Da r nu iubire . „Ce e st e pe nt ru t ine ?” scuipă Aide n. Auze a m m â nia și frust ra re a în t onul lui. M a rga re t semăna a t â t de m ult c u fra t e le e i. M a i m ult Aide n de c â t ge m e nii. Ce i doi păreau să aibă propriile lor luc ruri pe c a re nim e ni a lt c ine va nu e ra la c ure nt . La fe l c a ne noroc it ul lor de m é na ge à t rois pe c a re păreau să-i iubească. „Aș put e a a jut a .” Sa u împiedică, în funcție de c um a privit -o. O pauză, o bătaie pre a lungă a inim ii. „Știi unde e st e .” A fost o declarație. Aide n nu e ra prost . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re unc hiul său l-a a le s să conducă m a fia Ca lla ha n. Î l îngrije a de multă vre m e . "Fa c . Și mă căsătoresc c u e a .” Cu siguranță a e x ist a t o m oda lit a t e m a i bună de a a runc a ve st e a fericită a supra lui, da r la na iba . Ar put e a să sară la fe l de bine . „T u c e ești?” m â râ i e l. Așa că pe nt ru a mă a sigura că a înțeles, a m re pe t a t înc e t c uvint e le : „Mă căsătoresc c u M a rga re t ”. — Nenorociți de re gi, m â râ i e l. „Î nt ot de a una măresc a supra fe m e ilor noa st re .” Bine , de c i nu a prim it ve st e a așa de bine c um a m spe ra t . „At inge -o, Luc a , și ve i fi un om m ort . La na iba c u alianța. La na iba c u t ot ul. T e voi fa c e să țipi de a gonie .” M -a iubit de ja . Am put ut simți toată dra gost e a călătorind prin linie și doa r că îm i încălzește inim a . Dacă a r ști că a m a t ins-o de ja pe M a rga re t . M a i m ult de c â t a t ins. Și e a ... la na iba , doa r mă gâ nde a m la noa pt e a a c e e a și la a c e le ge m e t e de a c um opt luni, t ot sâ nge le îm i c urge a în vint re . Sinc roniza re proa st a . „Poți să mă fa c i să țip, da r va fi după c e mă voi căsători c u sora t a ”, i-a m spus c a lm . „Ac um , poți să t e c a lm e zi și să ni t e alături la nuntă. Ea t e -a r dori a ic i. Sa u poți a buri c a un c ra b ne noroc it în N e w Y ork .” Sinc e r, e ra m pre a fe ric it să a dun c e va ranchiună sa u furie față de e l. M a rga re t a fost de a c ord să se căsătorească c u m ine . Din propria e i voie . Da , c la uza e i nu e ra se x , da r și noi a m depăși a c e l pod. Era m c e e a c e oa m e nii num e a u o luc ra re în c urs. „Abură c a un c ra b?” mormăi Aide n. „Cine na iba spune așa c e va ? Și c e vre i să spui, e a mă vre a a c olo? Fa c i să pară că e de a c ord să se căsătorească c u t ine c â nd o forțezi. M a rga re t t e disprețuiește. Ți-a da t foc mașinii doa r pe nt ru că a i apărat-o.” Bine , a m vorbit pre a de vre m e . Ac um mă e ne rva . „N u, nu o forțesc”, a m spus e u. „N oi doi a m a juns la un a c ord.” "Ra ha t ." „Cre de c e vre i”, i-a m spus. „Sa u o poți înt re ba singur dacă vre i să vii la nuntă. V re a u să o surprind.” Proba bil că a st a l-a făcut să facă o pauză, da r îna int e să poată ve ni c u un pla n ge nia l de st upid, a m adăugat: „N um a i a ra nja m e nt e le tu și frații tăi. Și t oa t e vor fi făcute pe nt ru t ine . T ot ce t re buie să fa c i e st e să-mi da i un da sa u un nu.” Aide n a sc os c â t e va ble st e m e ga e lic e . „De c â nd M a rga re t a ple c a t din N e w Y ork , a m a fla t că există o regulă nescrisă înt re Ca lla ha n și M a rc he t t i. Nu put e m t re c e pe t e rit oriul lui, ia r e l va rămâne de pa rt e de a l nost ru. M i-a făcut griji pe nt ru sora m e a .” Auze a m a ngoa sa din voc e a lui. „Am a juns la o înțelegere c u M a rc he t t i”, i-a m spus, rămânând va g. „N u se va a t inge de M a rga re t , nic i de t ine , nic i de frații tăi. Totuși, nu același luc ru se aplică și la unc hiul tău.” „Așa că vre i să ve nim pe c uvâ nt ul tău”, șuieră e l. „De c e nu o a duc i pe sora m e a acasă și nu t e căsătorești c u e a a ic i?” Știam c e înseamnă a st a . Ca lla ha n m i-a r lua -o. „Mă căsătoresc c u sora t a în Sic ilia . Î n dom e niul m e u. Cu sa u fa ra t ine ." „La na iba , idiot ule ”. Oh, e l vine a t â t de m ult , m -a m gâ ndit e u îngâ m fa t . N u a r fi put ut re zist a să-și vadă sora și să se a sigure că fa c e a st a de bunăvoie. „Da , vin.” La na iba , îm i pla c e să a m dre pt a t e . „Pregătește-ți pașaportul și t e va ridic a c ine va . V e i zbura în a vionul m e u.” După c e a m înc his c u e l, l-a m suna t pe Ca ssio. Riiing. Riiing. El a răspuns la a l t re ile a a pe l. „Luc a , c e na iba fa c i în I t a lia de pe st e o lună a c um ?” N u i-a m spus pla nul m e u. N u voia m să risc c a Áine să-și de a se a m a , a lt fe l și-ar fi a ve rt iza t -o cu siguranță pe vărul e i. Deși nic i măcar e a nu știa unde se a fla M a rga re t . Da r dacă Ca ssio a r fi știut, i-a r fi spus. Așa că l-a m lăsat în înt une ric . „Mă căsătoresc”, i-a m spus c a lm . — Cre zi că ți-ai put e a lua fundul a ic i pe nt ru o nuntă sâmbăta a st a ? Se părea că a zi e ra o zi pe nt ru a runc a re a bom be lor a supra t ut uror. „Cu c ine na iba t e căsătorești?” Am a uzit o voc e slabă în funda l. — Luc a se căsătorește? — Așa se pa re , deși a r fi bine să știm c ui. Răspunsul lui Ca ssio a fost un a t a c la m ine . — O să a fli, i-a m spus, zâ m bind mulțumit. „Dacă poți reuși, o să a ra nje z un a vion. T ot c e t re buie să faceți e st e să aveți pașaportul pregătit.” „Est e soția m e a invitată?” întrebă e l se c . "De sigur. Ea e st e o fa m ilie .” Ac e l zbor pe st e At la nt ic a r fi fost a t â t de dist ra c t iv de a sist a t . Ca pit ol Douăzeci și c inc i MARGARETĂ L a trăi c u Luc a și bunic ul său s-a dove dit a fi foa rt e plăcut. Ave a m o rutină. Dimineața, Luc a s-a oc upa t de a fa c e rile lui îna poi în St a t e , în t im p c e N onno și c u m ine ne -a m plim ba t prin grădină. Apoi lua m prâ nzul împreună și, de c e le m a i m ult e ori, ni se alătura Luc a . Ar disc ut a de spre e ve nim e nt e c ure nt e , une le le ga le și a lt e le ile ga le , a poi N onno a r fa c e un pui de som n și e u c ut re ie ra m proprie t a t e a . U ne ori m i se alătura Luc a . Soa re le m i-a încălzit pie le a în t im p c e rătăceam print re râ ndurile de c opa c i plini de fruc t e c oa pt e și nuc i. Am purt a t pa nt a loni scurți e la st ic i și un t op roz la rgi, c u bre t e le groa se . Cu c â t e ra m m a i de pa rt e în sarcină, c u a t â t e ra m m a i fie rbint e . Așa t re buia să fie c e e a c e a i simțit t re c e re a prin menopauză. At â t de m ult de așteptat , a m gâ ndit ironic . „Cia o, be lla .” Respirația fie rbint e pe lobul ure c hii m -a făcut să uim , c orpul m e u zguduindu-se îna poi. U n se t de brațe put e rnic e m -a u prins îna int e să-mi pie rd e c hilibrul. „Ce na iba , Luc a ? Î nc e rc i să mă om ori îna int e să ne căsătorim? El a c hic ot it înc e t . „Dacă aș vre a să t e om or, ți-aș m â nc a păsărică și ți-aș da un orga sm .” Am c lipit și gura m i s-a de sc his c u o gâfâitură. Da r a poi m -a m a duna t re pe de . „Cine va c re de foa rt e bine de spre e l însuși”, a m hotărât e u, deși t onul m e u nu e ra nic io mușcătură. De fa pt , a m suna t fără sufla re . „Mă sim t provoc a t ”, a t ra s el cu acel zâ m be t îngâ m fa t pe c a re a m a juns să-l c unosc a t â t de bine . N um a i că a ic i e ra și fermecător și re la x a t . Oc hii m e i a u călătorit pe st e c orpul lui îna lt . Purt a pa nt a loni a lbi c a sua l și un t ric ou polo ve rde măsliniu c a re se pot rive a c u oc hii c â nd soa re le îi love a . M i-a plăcut de e l așa. Și-a st re c ura t m â inile în buzuna re . Ce va m i-a spus că va părea neamenințător. Am clătinat din c a p. „Dacă c re zi că voi dorm i c u t ine a ic i în pământ, ești pa zzo .” N e bun. Am învățat a c e l c uvâ nt și m i-a plăcut să-l spun. M i-a rost ogolit de pe limbă fără e fort . Și-a prins brațul în jurul m e u. — N u e ne voie să t e sc uzi, Be lla . Doa m ne , mă ba t joc orise din nou. N ic iun a lt bărbat nu a a juns la m ine c a a c e st a . „Am un pic nic pregătit pe nt ru noi. Să ne relaxăm. Dacă o pătură pe st e pământ funcționează pe nt ru t ine , îm i pot dove di punc t ul de ve de re în loc ul nost ru de pic nic . Aproa pe că m -a m îm pie dic a t , da r m i-a m apăsat buze le . Mă m om e la . Ştiam e u. Pa rt e a tulburătoare a fost că a m fost tentată. Am vrut să văd c e împachetează viit orul m e u soț. Am vrut să-l a t ing. Gustă -l. De parcă a r put e a să-mi citească gâ ndurile , adăugă e l de ga ja t . „V a fi o stradă c u se ns unic . Îți mănânc păsărică, fa voruri fără înt oa rc e re .” M i-a căzut gura . Ce bărbat înțelept nu a vrut să i se întoarcă fa voa re a ? Arunc â ndu-i o privire laterală, i-a m st udia t e x pre sia . Părea se rios. At â t de m ult pe nt ru a -l gust a , a m oft a t în tăcere. Câ nd ne -a m oprit la loc ul de pic nic , e l m -a ținut de mână, ajutându-mă în t im p c e mă așezam. M irosul de fruc t e și vii pa rfum a a e rul. Adie re a blândă a străbătut c â m pul. A fost c a m rom a nt ic . M -a m pălmuit m e nt a l. Î n m od c la r îm i pie rduse m mințile. „Est e în regulă dacă ți-e frică, m ia Be lla .” U n geamăt e x a spe ra t m -a părăsit. — Bine , Luc a K ing, a m re spira t . Spre dispe ra re a m e a , obra jii m i-a u a rs și voc e a m i-a t re m ura t . "Să o fa c e m . Da r dacă m a i sunt în viață după a c e st pre supus orga sm ucigaș, îm i ve i fi da t or.” M int e a m e a e ra înt r-o a st fe l de de zordine , înc â t nic i nu mă put e a m gâ ndi c e să c e r. Acești horm oni de sarcină m -a u făcut a t â t de e x c it a t și nu a m a vut pe nim e ni în afară de m ine c a re să-mi sa t isfa c poft e le . Î n a c e st m om e nt , e ra m a t â t de m a re , că nu m a i put e a m fa c e m a re luc ru și mă înne bune a . T re buia să fie singurul m ot iv pe nt ru c a re mă gâ nde a m la a st a ! Bărbatul ăsta m i-a t ra nsform a t c re ie rul în zâ m be t și îm i pie rduse m c a pa c it a t e a de a gâ ndi int e lige nt . Z â m be t ul pe c a re m i l-a ofe rit a proa pe m -a orbit . N u a fost îngâ m fa t și nic i îngâ m fa t . Era ge nul de zâ m be t c a re ți-a tăiat răsuflarea. „Dă-mi drum ul”, a m mormăit, emoția c urâ ndu-m i prin ve ne . A dura t m a i puțin de două m inut e pe nt ru a a junge la loc ul de pic nic . N u e ra m sigur dacă e ra m e u sa u e l, da r pașii noștri s-a u re pe zit spre e a c u pre a multă nerăbdare. Odată lângă pătura întinsă, m -a înghiont a t ușor să mă înt ind pe spa t e . M i-a a lune c a t pa nt ofii, urm a t de pa nt a lonii scurți. Apoi pa lm e le lui a spre m i-a u t ra sa t gle zne le pe pic ioa re le m e le și până la int e riorul c oa pse lor până c â nd fața lui a fost a proa pe de păsărica m e a . Singura barieră dint re gura lui și păsărica m e a e ra u chiloții m e i subțiri. Î n t im p c e îm i săruta int e riorul c oa pse i, m â inile lui put e rnic e m -a u ținut pe loc . U n fior m i s-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală și deodată m -a m t e m ut că poa t e că vre a să mă om oa re . Cu plăcere. „Dacă m or din c a uza orga sm ului, asigură-te că-mi scoți c opilul”, a m spus dint r-un m ot iv st upid. At inge re a reverență. lui e ra tandră. Privire a lui, una de Oc hii lui întunecați i-a u înt â lnit pe a i m e i și unde va , în a dâ nc ul privirii lui, a m găsit c e va c e nu pre a a m put ut să-l pun în c uvint e . M i-a t ra s chiloții pe pic ioa re și i-a a runc a t lângă e l. Apoi și-a a dus fața a proa pe de buze le m e le infe rioa re , respirația lui fie rbint e îm pot riva păsăricii m e le făcându-mi luc ruri. „Îți sim t m irosul de e x c it a re ”, a re spira t e l, a poi vâ rful lim bii m i-a a t ins pliurile și c a pul m i-a căzut pe spa t e . Oc hii m i s-a u înc his și senzația a um plut fie c a re c e nt im e t ru din m ine . „Pune-ți m â inile pe sâ ni, Be lla .” Doa m ne , voc e a lui pe t onul a c e la scăzut e ra c a și linia m e a sexuală personală. Sa u poa t e că horm onii m i-a u fost a t â t de încântați înc â t t ot ul m -a înc ura ja t . M i-a m prins sâ nii prin cămașă, c a re e ra u gre le și dure roa se , și m i-a m st râ ns sfâ rc urile . Plăcerea m i-a străbătut. U n geamăt m i-a părăsit buze le . Doa m ne , t re c use a t â t de m ult t im p de c â nd un bărbat mă a t inse se . Luc a și-a înm uia t c a pul și m -a lins și t oa t e gâ ndurile s-a u e va pora t . M â râ ind, și-a apăsat fața m a i a proa pe , miriștile lui a spre pe pie le a m e a m oa le și m i-a spus int ra re a . „La na iba , ești a t â t de ud pe nt ru m ine .” Am fost ud pe nt ru e l? Sa u a c e st a a fost doa r un răspuns norm a l a l c orpului? M i-a fost frică să a flu răspunsul. A înc e put să-și miște buze le și lim ba până a a juns la c lit orisul m e u. Prim a glisa re a lim bii lui pe st e e a m i-a făcut șoldurile să se înc line și să-mi a runc e c a pul pe spa t e . Era e le c t ric , se nzua l și și-a fre dona t a proba re a . Furnițăturile m i-a u a le rga t în sus și în jos pe pic ioa re și a m put ut doa r să st a u înt ins a c olo, în t im p c e e l a făcut-o din nou și din nou, zvâ rnind și înc onjurâ nd nubul c u lim ba . "La dra c u. La dra c u. La dra c u." Era m atât de a proa pe . Bărbatul e ra a t â t de bun la a st a . De ge t ul lui a int ra t în păsărica m e a , întinzându-mă, ia r e u a m ge m ut . „O, Doa m ne , Luc a ,” a m st riga t . Șoldurile m i se lipe sc de fața lui. „N u t e opri. Se sim t e așa…” Ast a m i-a câștigat încă un de ge t și o suge lungă de c lit oris. De ge t e le de la pic ioa re m i s-a u ondula t și a m put ut simți c um se construiește orga sm ul în burt a m e a . M i s-a părut c a o forță puternică a unui ura ga n că m -a m îngrijora t dacă e st e sănătos pe nt ru c opil. „Sunt a t â t de a proa pe ”, a m re spira t , sc â nc e t e m ic i părăsindu-mi buze le . "Oh Doa m ne . Continuă, t e rog.” Șoldurile m e le s-a u legănat c u put e re de fața lui, c orpul m e u dispe ra t după e libe ra re . El a a vut dre pt a t e . Ac e st luc ru m -a r put e a uc ide , în c e l m a i bun m od posibil. Luc a a c ont inua t să-mi poată c lit orisul și să-și pună de ge t e le în păsărică. Era pe vâ rful lim bii să-l im plor să mă tragă. Ave a m ne voie de e l c a de a e rul pe c a re l-a m re spira t . Gâ ndul că t rupul lui m usc ulos se lovește în m ine m -a îm pins pe st e m a rgine . Pereții m i-a u c onvulsiona t în jurul de ge t e lor lui, m e m bre le m i-a u t re m ura t și ge m e t e le a u spulbe ra t a e rul. Ce l m a i int e ns orga sm din viața m e a m -a c uprins, făcându-mi inim a să bată a t â t de re pe de înc â t a m c re zut că va provoc a un a t a c de c ord. Luc a nu s-a ușurat niciodată să lepădă um e ze a la , c u oc hii închiși, savurându-mă, de parcă s-a r buc ura de a st a m a i m ult de c â t m ine . M -a m lăsat m oa le în pătură. Gura lui Luc a s-a blâ nd, da r a re fuza t să se oprească. Fie c a re poală a gurii lui îm i dădea un fior pe șira spinării. M -a m uit a t la fața lui frumoasă și c e va în pie pt ul m e u s-a mișcat. M -a îngrozit . M -a înc â nt a t . H orm oni , m i-a șoptit m ot ivul. Ple oa pe le i s-a u de sc his și privirile noa st re s-a u c ioc nit . Alunul din oc hii lui e ra m a i ve rde de c â t oric â nd. O dorință proaspătă a t re c ut prin m ine și m ia m lins buze le . A c ont inua t să mă gust e în t im p c e se uit a la m ine . N u put e a m privi în altă pa rt e . N u a m vrut , speriată că voi pie rde un singur m om e nt din c e l mai atrăgător bărbat pe c a re l-a m c unosc ut vreodată. Apoi s-a t â râ t pe st e m ine , gura lui ieșind la un c e nt im e t ru de buze le m e le . Bărbia lui strălucea de suc urile m e le și a m fost tentată să-mi a runc lim ba c a să mă gust pe buze le lui. Nu eu am. „Ac e st a a fost un luc ru de o singură dată”, a m răgușit c u o voc e răgușită. M a rginile gurii i s-a u ondula t . „Oric e vre i, be lla .” N um a i că suna e x a c t opusul. Privire a din oc hii lui m ia spus că se vor înt â m pla m ult e . I sus, sa u poa t e dorințele m e le s-a u re fle c t a t în e i. Era m a l na ibii de c onfuz. — V orbe sc se rios, Luc a , a m re spira t . S-a ridic a t la toată înălțimea. „La fe l și e u, M a rga re t . Sunt un om foa rt e răbdător.” M -a a jut a t c u blândețe să mă ridic în pic ioa re , m -a sărutat castă pe obra z c u gura a c e e a murdară, a poi a ple c a t fără un a lt c uvâ nt sa u să a runc e o privire îna poi. M -a m uit a t uim it în t im p c e c ont e m pla m se nsul a c e lor c uvint e . Oh Doa m ne . T re buia să fa c o treabă m a i bună pe nt ru a -i re zist a . O oră m a i t â rziu m -a m înt ors la vilă. Obra jii m i-a u a rs a m int indu-m i inc ide nt ul de m a i de vre m e . Luc a a fost pre a ușor să c e de ze . Î n plus, nic iun se x nu a luc ra t îm pot riva m e a . Deși t re buie să re c unosc , nu a m urâ t m â inile lui Luc a pe m ine . De fa pt , m i-a plăcut. Oric um , c e l m a i bine e ra să nu citești pre a m ult în ea. M i-a m lua t t im p să mă pregătesc în se a ra a st a . Am făcut un duș, a poi m i-a m pus niște rim e l și multă loțiune pe t ot c orpul. Era m ușor pa ra noic în legătură c u ve rge t urile c a re t re buia u să urm e ze după c e a m născut. Așa că a m a plic a t o loțiune suplimentară, pe nt ru oric e e ve nt ua lit a t e . Pe nt ru c ina im pre una , a m a le s o roc hie m a x i ga lbe na c a re nu im i a sc unde a burt ic a de gra vida , da r t ot m a fa c e a sa m a sim t a t ra c t iva . Coborâ nd scările, a m int ra t în sa la de m e se unde N onno și Luc a stăteau de ja la masă. Guido de a se m e ne a . El a fost ve c hiul bodygua rd-sla sh-prie t e nslash-văr a l lui N onno. Luc a și N onno s-a u oprit im e dia t din vorbit , c u oc hii ve nind înspre m ine . N onno purt a c e l obișnuit, da r Luc a părea frum os. Pre a frum os pe nt ru bine le lui. Sa u bine le m e u. Purt a o cămașă de roc hie albă, prim ii doi na st uri de la gâ t desfăcuți, dezvăluind pie le a întunecată și sc lipic i din t a t ua je le lui. Pa sul m i s-a clătinat și dint r-o dată im a ginile nopții din V e ga s m i-a u izbit în c re ie r. N u a m a puc a t să st udie z niciodată pie le a c u cerneală a străinului m e u. Era pre a gre u să ve zi prin mască și a ținut c a m e ra întunecată. Da r a t inge re a străinului... A fost același se nt im e nt pe c a re l-a m a vut c u Luc a c â nd m -a a t ins m a i de vre m e . U n va l de dorință m -a c uprins și a m înghițit gre u. Orga sm ul m e u a fost dra c ului c u c a pul m e u. A t re buit să uit de t oa t e a st e a . Oc hii lui Luc a m i-a u străbătut c orpul, zăbovind a supra gle zne lor m e le goa le îna int e de a re ve ni la fața m e a . Î n oc hii lui nu e ra nic io urmă a a c e i îngâ m fa re pe c a re a m a juns să o c unosc . Doa r poft a c a re m i-a a rs și a provoc a t pulsații înt re c oa pse . — St a i lângă m ine , a spus Luc a . Privire a lui mocnită m i-a spus că e ra obișnuit să-și ia drum ul. Pe nt ru o dată, nu m -a de ra nja t . Am lua t un loc lângă e l și m â na lui s-a oprit pe c oa psa m e a , sfâșiindu-mi roc hia . I suse , c e s-a înt â m pla t c u m ine ? N ic i măcar nu e ra nim ic se x ua l în a t inge re a lui. „N onno m i-a suge ra t c e va și aș dori părerea t a ”, a spus Luc a , trăgându-mi gâ ndurile de la t ot c e e st e se x ua l. Oc hii m e i a u călătorit curioși în jurul m e se i. N onno a ve a un zâ m be t mulțumit și fe ric it pe față. De st ul de c iuda t , Guido părea ușor dezamăgit. Sa u poa t e a st a e ra privire a lui agitată. „Be ne , be ne ”, a spus N onno c u un râ nje t . „Est e bine să t e consulți c u soția t a a t unc i c â nd ie i de c izii a t â t de im port a nt e .” N u m -a m obosit să-l c ore c t e z că încă nu sunt e m căsătoriți. Î n sc him b, m i-a m înt ors privire a și privirile bloc a t e c u Luc a . Simțeam o ușoară căldură int râ nd în obra jii m e i, da r e ra m hotărât să nu fa c a st a se x ua l. Am fi e ga li. Pa rt e ne ri. Deși dacă a r a t inge o altă fe m e ie , e a a r fi moartă îna int e de răsăritul soa re lui. Violența gâ ndului m -a surprins. „Ce simți să t e căsătorești c u Luc a DiM a uro m a i degrabă de c â t c u Luc a K ing?” Î nt re ba re a lui m -a făcut să-mi fa c oc hii m a ri. „N onno vre a să ne transmită a fa c e re a DiM a uro. T u și c u m ine ." a m de sc his gura . N u a u ieșit c uvint e . Așa că l-a m înc his și l-a m de sc his din nou. „Cu c opilul, nu sunt sigur că pot fa c e m a re luc ru”, a m re c unosc ut înc e t . N onno c hic ot i. „Fără muncă să uc izi oa m e ni pe nt ru fe t e le m e le . V e i fi c a sa de sune t a lui Luc a . Ca și c um soția m e a a r fi a m e a .” U n zâ m be t blâ nd m i-a c urba t buze le . N u a m urâ t de loc ide e a . De fa pt , m i-a plăcut. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre Luc a . "Ce c re zi de spre a st a ?" O sufla re sa rdonic a a ple c a t de la Luc a . „Am fost înt ot de a una m a i m ult DiM a uro de c â t K ing. I nsula a st a a fost unde a m fost m e re u fe ric it . N u la N e w Y ork . Și c u siguranță nu c u tatăl m e u. N onno e st e o fa m ilie . Be nit o nu a fost niciodată.” U n st rop de amărăciune i-a a juns de pe buze le lui și în inim a m e a . N u put e a m de c â t să înțeleg c â t de gre u a fost să crești sub c ruzim e a lui Be nit o K ing. Lim ba m i-a t re c ut pe buza de jos. „Adevărat, nu mă deranjează”, a m re c unosc ut înc e t . „Ați fi bine să trăiți în Sic ilia în loc de N e w Y ork ?” întrebă Luc a . „Ești un ne w york e z până la capăt.” Am zâ m bit . „Am a juns la o revelație că îm i pla c e m a i m ult Europa . De c i nu, nu m -a r de ra nja . At â t a t im p c â t c opilul e st e în siguranță.” M â na mea m i-a c ut re ie ra t cu blândețe burt ic a , simțindu-mi fetița c u pic iorul. Se părea că și e a e ra fericită. „O ținem t ot de a una ." în siguranță”, a spus Luc a . "Pe nt ru Ca pit ol Doua ze c i si sa se MARGARETĂ EU se uit a la roc hia m e a în oglindă. Roc hia e ra frum oa sa . A aparținut bunic ii lui Luc a și N onno a spus că speră că înt r-o zi Pe ne lope lui îl va purt a . Câ nd m i l-a înm â na t , e ra c u speranță în oc hi și în c iuda fa rse i c u Luc a găteam, nu a m put ut spune nu. A înse m na t m ult pe nt ru e l. Și c um va a înse m na t foa rt e m ult pe nt ru m ine să-i da u lui N onno a c e l luc ru m ic și sim plu. Luc a și c u m ine ne căsătorim în aceeași biserică c u bunic ii lui. At unc i a m a ve a recepția îna poi la N onno. La fe l c um a a vut -o c u N onna pe vre m e a c â nd. M â inile m e le e ra u înt inse pe burt a m e a de gravidă. Roc hia e ra evazată de pe c orse t înt r-un m ode l de t a lie im pe riu, c u m â ne c i lungi, un spa t e de c olt a t și o trenă c a re ieșea în spa t e le m e u. Țesătura e ra m oa le și roc hia m i se pot rive a pe rfe c t , de parcă a r fi fost concepută pe nt ru m ine . Sa u poa t e și N onna e ra însărcinată c â nd s-a u căsătorit , a m gâ ndit e u. "Ara t i foa rt e bine . Ex a c t așa c um a r t re bui sora noastră.” V oc e a profundă a lui Aide n se a uzi din spa t e le m e u. Oc hii m e i a u surprins reflecția fraților m e i și a lui Áine c a re stăteau la ușa c a re despărțea această cameră de biserică. a m c lipit . Era u încă a c olo. "Frum oa sa ." Ge m e nii a u fost de a c ord. „Da r a t unc i, e a a fost înt ot de a una frumoasă.” Î nc e t , m -a m înt ors, foșnetul roc hie i de mireasă urmărindu-mi mișcarea, pe nt ru a -i găsi st â nd în pra g. Fa m ilia m e a . Frații m e i a u fost înt ot de a una pe nt ru m ine . Și c â nd unc hiul s-a căsătorit, Áine s-a alăturat c e rc ului nost ru fără e fort . N u a u fost părinții m e i. N ic i măcar nu e ra unc hiul m e u. Au fost înt ot de a una frații m e i. Buza de jos m i-a t re m ura t . Abia în a c e st m om e nt m ia m da t se a m a c e m -a de ra nja t toată ziua . I de e a de a fa c e a st a fără oa m e ni pe c a re i-a m iubit . Și iată-le. „Ce -Cum -” N u put e a m form ula o înt re ba re . „N -a i c re zut că t e voi lăsa să t e căsătorești c u Luc a K ing fără să t e văd m a i înt â i și să mă a sigur că a st a a fost din propria t a voie .” O respirație m -a părăsit și la c rim ile m i-a u a rs fundul oc hilor. — Luc a DiM a uro, a m m urm ura t . Câ nd toți m i-a u a runc a t o privire în gol, m -a m lămurit. „Și-a sc him ba t num e le în Luc a DiM a uro.” U n zâ m be t tremurător s-a form a t pe buze le m e le . De fa pt , m i-a plăcut că va fi un DiM a uro. Și i-a r da și c opilului m e u num e le de fa m ilie . N u a r a ve a legătură c u bărbatul c a re m i-a uc is tatăl. Ar fi o DiM a uro. M i sa părut un nou înc e put . „Și da , fa c a st a din proprie voință”, a m spus. Áine s-a re pe zit la m ine . „Luc a l-a suna t pe Ca ssio. N e m e rnic ul ăla t oc m a i ne -a spus că se căsătorește, da r nu c u c ine . Apoi a c e rut să a ve m pașapoartele pregătite și să ne urcăm înt r-un a vion. M i s-a st râ ns gâ t ul și a m c lipit put e rnic , ținând de pa rt e a c e le la c rim i trădătoare, horm ona le . M â inile e i m -a u înc onjura t și m -a u îmbrățișat. — M i-a i fost a t â t de dor de t ine , murmură e a . „Și frații tăi a u dre pt a t e . Arăți frum os, spuse e a c u o voc e blândă. Ea a zâ m bit , a poi a făcut un pa s îna poi și c e i t re i frați a i m e i m -a u int rodus înt re e i. M -a u îmbrățișat st râ ns. — N u t e -a i ţinut de pla n, surioară, îi mustră Aide n, da r în voc e a lui nu e ra nic io c e rt a re reală. — Chia r și ne -a c e rut a jut orul pe nt ru a t e găsi, mormăi T yra n. „A t re buit să-i dăm c u pic iorul în fund și a poi să înc e pe m căutările. Ce fe l de irla nde z își t rim it e sora în I t a lia ? — T re buia să meargă în nordul I t a lie i, mormăi Aide n. „N u în inim a mafioților it a lie ni.” M i-a m ridic a t privire a spre Aide n și a m zâ m bit a m â ndoi. Ge m e nii a ve a u spa t e le unul a lt uia . Aide n și c u m ine le -a m a vut pe a le noa st re . „U na inteligentă”, a m răspuns. „Și, dra gul m e u fra t e , a m im proviza t .” O e x pre sie întunecată a t re c ut pe fața fra t e lui m e u. „De fa pt , I t a lia , în ge ne ra l, nu a fost o a le ge re bună. Se pa re că a e x ist a t o condiție pe nt ru t ra t a t ul de pa c e dint re unc hiul J a c k și Enric o M a rc he t t i c â nd unc hiul l-a uc is pe fra t e le lui M a rc he t t i. U nc hiul a uit a t să menționeze c â nd a m int ra t în rol. Să t e t rim it în I t a lia nu a fost c hia r așa de int e lige nt . Dacă t ipul ăla t e -a r fi lua t , t e -a r fi uc is.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . N u a uzise m de un război înt re M a rc he t t i și Ca lla ha ns. Dacă e ra unul, a t unc i c opilul și c u m ine nu a m put e a rămâne în I t a lia . Ar t re bui să vorbe sc c u Luc a de spre a st a m a i t â rziu. „Est e sigur să fii a ic i?” a m înt re ba t . "Pe nt ru noi t ot i." Aide n dădu din c a p. — Da , Luc a m -a a sigura t că M a rc he t t i i-a da t o t re c e re gratuită. Băieții a u făcut un pa s îna poi și fra t e le m e u c e l m a i m a re a băgat m â na în buzuna r, a poi m i-a da t o c ut ie . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre e a și a poi spre e l. „Pe nt ru c e va ve c hi”, a e x plic a t e l, de sc hizâ nd c ut ia și dâ ndu-m i-o. Era un roza riu. m -a m înțepenit. A a ve a c e va a l m a m e i pe nt ru c e va ve c hi a fost la fe l de atrăgător c a să mă ofe r unui măcelar să mă fe lie ze și să mă fe lie . N u, mulțumesc. „N u e st e a l m a m e i”, a c la rific a t T yra n. M -a prins de mână și a pus-o în e a . „Bunic a noastră a m urit îna int e să t e naști t u, da r e ra religioasă”, a spus Aide n. „Și e a m i-a spus să mă a sigur că prim ul dint re noi c a re s-a căsătorit l-a folosit c a pe c e va ve c hi.” Fa pt ul că i-a da t -o lui Aide n și nu m a m e i a spus m ult e . După c â t e a m a uzit , nic i bunic ii nu-i plăcea mama. — Și a m c e va îm prum ut a t , int e rve ni Áine , înt inzâ ndum i vălul e i și o diademă. O respirație neîncrezătoare m i-a scăpat. M -a m înt re ba t de c e N onno vorbe a doa r de spre o roc hie și niciodată de spre un voa l. Am pre supus că poa t e nu a ve a u unul pe a t unc i. M -a a jut a t să-l îm bra c , ia r c â nd m -a m uit a t la re fle x ul m e u, a c om ple t a t pe rfe c t roc hia . De parcă a r fi fost împreună. „Ave m c e va a lba st ru pe nt ru t ine ”, au anunțat ge m e nii. Am înt ins m â na după buc he t ul m e u de clopoței de pe măsuță. At unc i m -a lovit o ide e . Am înfășurat roza riul în jurul t ulpinilor și a m lăsat c ruc e a a t â rnâ nd în față și pe st e de ge t e . Privire a răutăcioasă pe c a re m i-a u da t -o ge m e nii m ia spus că nu va fi sufic ie nt . „Știați că a lba st rul de la nuntă e st e m e nit să a lunge oc hiul rău?” m -a m înc runt a t . Am c re zut că reprezintă purit a t e , dra gost e și fide lit a t e . Ce l puțin așa a m a uzit -o pe m a m a lui Áine țipând în ziua e i c e a m a re . Abia a t unc i a m obse rva t că K yra n a ve a o c ut ie m a re în mână. Am clătinat din c a p. „Dacă nu e st e un w ra p sa u c e va de ge nul a c e st a , nu o voi put e a purt a .” T yra n și K yra n s-a u uit a t , a poi a u de sc his c ut ia . „T a da .” Aplecându-mă ușor, m -a m uit a t în c ut ie și a m găsit o pe re c he de pa nt ofi a lba st ru de sc his. „Pa nt ofi?” a m înt re ba t e u prost . „N u oric e pa nt ofi”, a susținut K yra n. „Sunt Christ ia n Loubout in”. "Oh." Dezamăgirea a c uprins fețele ge m e ne . — Ți-am spus că nu a r vre a pa nt ofi, mormăi T yra n. „Pic ioa re le fe m e ilor însărcinate c re sc a t unc i c â nd sunt lovit e .” „N u, nu,” a m prot e st a t . „Pur și sim plu se umflă.” „De c i nu-ți pla c e a st a pe nt ru c e va a lba st ru?” întrebă K yra n, c u e x pre sia căzută. Da r oc hii lui l-a u trădat. Sc lipe a u de răutate și m a nipula re . Am â ndoi mă c â nt a u c a la lăutări, da r astăzi, nu m -a de ra nja t . Au ve nit după m ine . Da , a fost o nuntă falsă, da r nim e ni nu a r ști-o de c â t c u Luc a și c u m ine . Poa t e a fost bine să a ve m m a i mulți m a rt ori. „Ajută-mă să le pun”, le -a m spus a m â ndurora . „Da r le da u jos c â nd înc e p să mă doară pic ioa re le .” Ex pre sii vic t orioa se le t ra ve rsa u oc hii în același m om e nt . M a nipula t ori nenorociți. — De sigur, spuse ra pid K yra n, obse rvâ nd că le -a m c it it c a pe o c a rt e deschisă. „V re m c a ne poa t a noastră să fie sănătoasă și să nu fie distrusă de a c e st e pom pe sc um pe Christ ia n Loubout in.” T yra n s-a c oborâ t și m -a a jut a t să a lune c din pa nt ofii a lbi a c t ua li, a poi să-mi pun un pa nt of. „De unde știți voi doi de spre Christ ia n Loubout in?” a m înt re ba t neîncrezător. Ce i doi e ra u ucigași, nu cumpărători de pa nt ofi. O privire trecătoare împărtășită de ge m e ni, îna int e c a T yra n să răspundă: „U n prie t e n”. I nut il să spun că t re buia să fie o prietenă. Și a c e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m c re zut înt ot de a una că acești doi a u împărțit o iubită. Da r nu e ra c a și c um aș înt re ba și e i m i-a r răspunde. Pe nt ru doi dia voli răutăcioși, T yra n și K yra n e ra u în m od not oriu priva t e . Deși a u împărtășit m ult e c u m ine , viața lor sexuală a fost înt ot de a una interzisă. H m m m , dacă mă gâ nde sc bine , așa a fost și a lui Aide n. N ic iunul dint re e i nu a a dus vreodată o fată acasă. Și încă nu i-a m văzut c u o prietenă, deși a m a uzit pe alții menționând că îi vor ve de a c u această fată sa u a c e a fată. „Ac um , ești pe rfe c t ”, a u e x c la m a t frații m e i. Aide n m i-a c oborâ t vălul îna int e de a -m i ofe ri brațul. „Am a runc a t o monedă”, a re c unosc ut e l. "Am c a st iga t ." A înșelat, a vrut să spună, da r nu a m spus nim ic . Era m fe ric it să-i a m c u m ine . M i-a m le ga t brațul c u a l lui și ne -a m îndre pt a t către ușă c â nd s-a de sc his și a m găsit vre o c inc ize c i de oa m e ni în pic ioa re . „V oi, băieți, știți că c e va a lba st ru e st e de fa pt pe nt ru a pre ve ni infe rt ilit a t e a ”, a re m a rc a t Áine în șoaptă, c u um orul îm ple t indu-i voc e a . M -a m uit a t pe st e umăr și a m găsit-o vorbind c u ge m e nii. "T u-" Da r îna int e de a put e a să mă înt orc și să-i ba t c u buc he t ul m e u, Aide n m -a înde m na t îna int e . Toată lum e a a așteptat. Privit . Z â m bit . Frații m e i uitați, a m făcut un pa s îna int e și un gâ fâ it c ole c t iv și blâ nd a um plut a e rul. Oc hii m e i l-a u găsit pe bărbatul așteptând la capătul c uloa rului. Ajut orul a ve nit din c e l m a i im proba bil loc . Oc hii lui e ra u ațintiți a supra m e a . Lumânările lum ina u drum ul, soa re le se rii strălucea, strălucind prin înt une ric . Apa re nt , am de ve nit poetică și în sarcină. m int e a m e a a șoptit. Est e fa ls. Est e fa ls. Est e fa ls. Da r e x pre sia lui Luc a e ra un pic pre a reală. Flut urii a u luc ra t ore suplim e nt a re în st om a c ul m e u. Luc a ne a înt â m pina t îna int e să a junge m la a lt a r și de pe ba nc a din față a ve nit de la N onno lui un c hic ot ușor. Poa t e că doa r își juc a rolul. N u a ve a m c he f, da r a t unc i e ra m c u toții a c t ori buni c â nd t re buia . Ca ssio e ra c e l m a i bun om a l fra t e lui său. Deodată, a m a vut o domnișoară de onoa re . Cu t oa t e a c e st e a , nim ic nu c ont a de c â t e l . Luc a i-a st râ ns m â na lui Aide n și a poi fra t e le m e u m ia ridic a t vălurile și m i-a pus un sărut blâ nd pe obra z. „Dacă t e fa c e să plâ ngi, îl voi om orî și t e voi fa c e văduvă.” Cuvint e le a u fost rost it e în șoaptă, da r a u răsunat prin biserică. Luc a zâ m bi și îl bătu pe spa t e . Am oft a t , a proa pe că mă prăbușesc de frică. Ce l puțin Luc a a lua t -o c a pe o glumă. Deși îl cunoștea pe Aide n, e ra se rios. Apoi Luc a m i-a ofe rit m â na lui și a m lua t -o. El a de sc ris înt ot de a una a c e a înc re de re și, deși m -a e ne rva t c â nd ne -a m înt â lnit prim a dată, a hrănit-o pe a m e a astăzi. Pașii m i-a u fost neclintiți și m i s-a ridic a t c a pul în t im p c e a m re dus distanța până la a lt a r unde ne aștepta pre ot ul. N e -a m înfrunt a t unul pe a lt ul. N e -a rost it c uvint e le . N e -a m făcut prom isiunile în fața lui Dum ne ze u și a m a rt orilor. Vinovăția m i s-a răsucit în pie pt . Ac e st a e st e fa ls. Ac e st a e st e fa ls. Ac e a st a e st e A t re ia c â nt a re a fost uitată c â nd Luc a m i-a st re c ura t un ine l pe de ge t . O bandă c u dia m a nt și sa fir a lba st ru. Î na int e să int ru în panică, m i s-a da t ve righe t a lui. Câ nd i-a m c e rc e t a t fața, a m urm ura t jos, așa că num a i e u să-l a ud. „I ne lul lui N onno”. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre N onno c a re rânjește pe st ra na din față. Arăta c e l m a i fe ric it pe c a re l-a m văzut. Z â m be t ul lui e ra la rg. Oc hii lui întunecați străluceau, a duc â ndu-m i a m int e de st e le îm pot riva nopții. Luc a a ve a dre pt a t e . N unt a a st a îi făcea bine . Am da t din c a p înt r-un mulțumire tăcută pe nt ru t ot c e făcuse pe nt ru m ine . N u doa r a zi, c i din m om e nt ul în c a re ne -a m c unosc ut . În t im p ce pronunțându-ne pre ot ul spune a soț soție, și ult im e le Luc a s-a c uvint e , a ple c a t , aplecându-și c a pul și buze le lui le -a u a t ins pe a le m e le , pe c e t luind a fa c e re a noastră. Gura lui s-a apăsat pe a m e a , a spru, da r ușor. De vora t oa re și captivantă. Gust ul lui, scorțișoară și pic a nt , m i-a a m int it de c e va , da r c re ie rul m e u e ra pre a t ulbure pe nt ru a -m i a m int i. Î n sc him b, a m sa vura t gust ul lui. Lim ba lui s-a înc urc a t c u a m e a și t oa t e gâ ndurile s-a u e va pora t din m int e a m e a . L-a m simțit, lăsându-l să mă c onsum e . M â na lui pe t a lia m e a și gura lui pe buze le m e le se simțeau c a un c ub de gheață c a re se topește pe pie le a goală și încălzită înt r-o zi fie rbint e de vară. N u m -a m put ut de c ide dacă e st e sănătos sa u nu. V a luri a spre m i-a u t re c ut pie le a . El e st e un drog. Dacă nu pre fe ra t . e ra m a t e nt , el ar de ve ni drogul meu Ca pit ol Doua ze c i si sa pt e MARGARETĂ C a ra nja m e nt e flora le pline de c uloa re a u de c ora t toată c urt e a din spa t e a vile i lui N onno. Port oc a lii și lămâii pa rfum a u a e rul. Și păsările își c iripe a u e nt uzia sm ul c â nt â nd împreună c u m uzic a blândă din funda l. Luc a și c u m ine ne -a m m ut a t pe ringul de da ns c a re a fost a m e na ja t în c urt e a m a re a vile i bunic ului său, c u ve de ri m a gnific e spre m a re și munți. Oa m e nii ne -a u văzut da nsâ nd prim ul nost ru da ns c a soț și soție. At m osfe ra e ra a proa pe supra re a la . O nuntă mică s-a dove dit a fi nu a t â t de mică până la urmă. N onno a ve a pre a mulți asociați c a re s-a r simți jigniți dacă nu i-a r fi invit a t . Așa că iată-ne, o sută de oaspeți, dați sa u primiți. Ac e a st a a fost o soluție a t â t pe nt ru Luc a , c â t și pe nt ru m ine . U n fe l de căsătorie aranjată c u c a re a m fost de a c ord a m â ndoi. A fost c a m fa ls. Dre a pt a ? Cu excepția c a zului în c a re t oa t e a c e st e a e ra u fa lse , de c e s-a u simțit a t â t de re a le ? Fe lul în c a re Luc a mă prive a , c u oc hii ațintiți a supra m e a , făcea să se simtă re a l. Pre a re a l. N e -a m m ut a t c a unul pe m e lodia unui c â nt e c it a lia n ve c hi. N u a ve a m o m e lodie și prim a m e lodie sub c a re ne -a m înt â lnit c u siguranță nu a fost potrivită. M i-a m put ut doa r im a gina c um a r reacționa a c e st public tradițional la c â nt e c ul „Fuc k boy” c a prim ul nost ru da ns. Așa îi spune a m e u prim a dată c â nd ne -a m int e rse c t a t drum urile . M om e nt ul c â nt e c ului e ra oport un și c oinc ide nt pot rivit pe a t unc i. Cu t oa t e a c e st e a , nu m-aș fi put ut înșela m a i m ult în privința lui. „Această priveliște e st e uluit oa re ”, a m a dm ira t , c u oc hii înmuiați în pe isa jul de vis. M -a răsucit afară îna int e de a mă t ra ge îna poi, așa că m -a m înt ors în c orpul lui. Era un da nsa t or lin, da r a t unc i știam de ja a st a . Î l m a i văzusem da nsâ nd c u a lt e fe m e i. „Est e c e a m a i frumoasă priveliște pe c a re a m văzut-o vreodată”, a fost de a c ord e l. Z â m be t ul lui ve ne a înc e t , oc hii lui nu se clintiră niciodată de la m ine și mă prive a u c u o e x pre sie de ne c it it . „Îți mulțumesc că m i-a i a dus frații.” Doa m ne , c â nd mă prive a așa, put e a m să mă t ope sc înt r-o băltoacă și să c e de z în fața lui. Da r nu aș fa c e -o. Pe nt ru că a st a a fost fa ls. FAK E „Cum i-a i c onvins?” Luc a c hic ot i. „Au c re zut că te forțez să te căsătorești c u m ine . Așa că, c a o haită de lupi, s-a u grăbit să se a sigure că ești în siguranță.” Am clătinat din c a p. „Încetează să-i batjocorești.” M i-a a runc a t o privire nevinovată, a bia reținându-și zâ m be t ul. Doa m ne , a r put e a fi răutăcios de frum os c â nd a r fi vrut . De ve nise pre a gre u să-l țin la distanță de braț. A uit a că a c e st a a fost un a ra nja m e nt re c iproc a va nt a jos a r fi o greșeală. Ar t re bui să-mi t ot a m int e sc de a st a . Cum va Luc a K ing, c ore c t ie , DiM a uro, de ve nise re pe de un om c a re -m i plăcea, în loc de un om pe c a re îl disprețuisem. Sinc e r, nu c re de a m că l-a m urâ t c u adevărat. Oric um , nu l-a m m a i disprețuit. Poa t e că și horm onii a u a vut c e va de a fa c e c u a st a . Și-a ridic a t m â na către alții pe nt ru a -i fa c e să se alăture da nsului. Oaspeții nu a u a vut ne voie de un a lt ghiont . Au răscolit re pe de ringul de da ns. „Știu că ești a proa pe de e i”, a răspuns Luc a . „Am vrut să a i măcar a st a . Î m i pa re rău că nu ți-am a dus m a m a .” Am clătinat din c a p. „E m a i bine să nu a i făcut-o.” El dădu din c a p înțelegând. „De c i îi cunoști pe toți acești oa m e ni?” a m înt re ba t , sc him bâ nd subie c t ul. N u a m vrut să mă a ve nt ure z în subie c t ul m a m e i m e le . Ce l puțin nu astăzi. Oa m e nii a u m â nc a t , a u râ s și a u da nsa t . Toată lum e a părea să se dist re ze , în c iuda fa pt ului că nim e ni nu mă cunoștea. U na pe st e a lt a , ziua a fost a proa pe perfectă. Am da nsa t c u N onno, a poi c u fie c a re dint re frații m e i. Până și Ca ssio a c e rut un da ns. S-a ridic a t , întinzându-și m â na , ia r e u a m a c c e pt a t fără t ra ge re de inimă. N u e ra c a și c um ne -a m urî, da r c um va ne -a m îndepărtat m e re u unul de celălalt. M uzic a a plut it prin briza și noi doi a m da nsa t , păstrând a sigura t -o. m ult spațiu înt re noi. Copilul meu a Ca ssio și fra t e le său împărtășeau un a spe c t fizic . Oric ine c u doi oc hi o put e a obse rva . Se pa re că nu a ve a m doi oc hi pe nt ru că în ziua a c e e a în V e ga s, în fața lift urilor și în t im pul a c e le i plimbări, nu m i-a da t se a m a că mă uit a m la Ca ssio K ing. Luc a a fost singurul pe c a re l-a m obse rva t . Proba bil că m i-a îm pie dic a t abilitățile de observație. Totuși, c hia r și c u asemănarea lor fizică, nu a r put e a fi m a i diferiți. Luc a e ra m a i im pulsiv și s-a a sc uns sub st ra t uri de nonșalanță. Ce l puțin a st a a fost c e e a c e a m a juns să găsesc în ult im a săptămână. Ca ssio, pe de altă pa rt e , e ra re c e și m a nipula t or. Dint re c e i doi, Ca ssio e ra proba bil m a i proba bil să se t ra nsform e în tatăl lor. Proba bil că a fost bine pe nt ru toată lum e a de pe această lum e că nu a făcut-o, pe nt ru că inst inc t ul m e u m i-a spus că va fa c e m a i m ult e ra va gii de c â t a r fi put ut tatăl său vreodată. — N u-m i spune că nu a i nim ic de spus, soră? M -a m înțepenit ușor la a c e l t it lu. N u c re de a m că voi put e a vreodată să mă gâ nde sc la e l c a la un fra t e . — Sa u a i pre fe ra să-ți spun c um na t a ? „N u contează pe nt ru m ine ”, a m spus re pe de . A lăsat să sc a pe . „N u a i înc re de re în m ine , nu?” „N u m i-a i câștigat e x a c t înc re de re a ”, i-a m răspuns a spru, a poi m i-a m da t se a m a că nu e ra c ore c t să-i a runc toată vina pe e l. Si e u a m fa c ut gre se lile de buna voie . Dacă nu aș fi proc e da t nesăbuit în V e ga s... Ei bine , indife re nt . I fs nu a r fa c e nim ic din această sc him ba re . Pe nt ru o dată, a m c re zut c u adevărat că sunt e x a c t a c olo unde a ve a m ne voie și îm i dore a m să fiu. Am da nsa t în tăcere, pașii lui m a i înc e t i de dra gul m e u. — Soțul tău mă privește c u privire a , a t a c hina t Ca ssio, înc linâ nd c a pul în direcția lui Luc a . I -a m urmărit privire a și, de st ul de sigur, Luc a și-a îngust a t oc hii pe fra t e le lui m a i m a re , gurind în tăcere: „Mă m a i de pa rt e ”. Am clătinat din c a p, zâ m bind, a poi m i-a m înt ors atenția a supra lui Ca ssio. „Ce părere a i de spre sc him ba re a num e lui lui?” L-a m înt re ba t . M i-a a runc a t o privire gâ ndit oa re . „Tristă și fericită.” M i-a m înc runt a t sprâ nc e ne le c onfuzie . „Mă buc ur pe nt ru Luc a . Î nt ot de a una a urâ t toată a soc ie re a noastră c u num e le de fa m ilie K ing. A fost m a i degrabă fiul m a m e i noa st re de c â t a fost înt ot de a una a l tatălui nost ru.” Cu siguranță a st a a fost împreună c u declarația pe c a re m i-a da t -o N onno. „T rist pe nt ru m ine pe nt ru că sunt singurul ne noroc it c a re a rămas c u a c e l num e de fa m ilie ble st e m a t .” Bine , a fost neașteptat. — Ei bine , Áine a re și a c e st num e de fa m ilie a c um , ia m a m int it înc e t . „Și c opiii tăi o vor fa c e . Poa t e o poți înt oa rc e .” "Aşa spe r." M -a st udia t și m i-a lua t t ot c e a ve a m să nu mă uit în altă pa rt e . Ar put e a fi int im ida nt . Ce rne a la c a re i-a m a rc a t pie le a pe gâ t și pe m â ini e m a na vibrații de „nu t e dra c u c u m ine ”. Luc a nu a ve a cerneală vizibilă în m od de sc his și t re buia să re c unosc , m i-a c a m plăcut a c e l a spe c t m a i c ura t . Deși știam fără nic io îndoială, Luc a nu e ra un t ip c ura t . Era un fa rm e c de băiat rău c a re put e a să-ți topească lit e ra lm e nt e chiloții. Aș put e a ga ra nt a pe nt ru a st a . M ic ul nost ru „pic nic ” a fost c e l m a i t a re luc ru pe c a re l-a m e x pe rim e nt a t de m ult t im p. Pic nic nu va m a i a ve a niciodată același se ns. „Oric um , sc him ba re a num e lui său în DiM a uro e st e mișcarea corectă. El va pre lua Sic ilia după N onno și oa m e nii îl vor urm a . El a fost înt ot de a una c e l m a i fe ric it de a ic i. Ac e a st a e st e c a sa lui.” Era toată c onfirm a re a de c a re a ve a m ne voie . Și Sic ilia s-a simțit c a acasă. Viața a funcționat c u siguranță în m oduri m ist e rioa se . N onno ne -a sc urt a t da nsul. M -a lua t de mână, a poi m -a plim ba t prin preajmă prezentându-mă t ut uror. V e rii lui. Rude le lui îndepărtate. Și a poi c e i câțiva prie t e ni rămași, în viață. „Ac e st a e st e Enric o Fe rra ra M a rc he t t i”, a făcut o int roduc e re . Doi bodygua rzi zăboveau în spa t e le lui. M i-a m înt ins gâ t ul c a să-i înt â lne sc privire a și... w oa . Doa r w hoa . N u m a i văzusem niciodată o vulpe a rgint ie , da r a c e st bărbat e ra de ose bit de a proa pe de una . Era frum os, c u um e rii la rgi c a re îi um ple a u c ost um ul Brioni din t re i pie se . Put e re a se rost ogoli de pe c a dru în va luri. Pe ric ulos. N e m ilos. Era im port a nt . N im e ni nu t re buia să-mi spună a st a . Oc hii lui pătrunzători a u plut it pe st e m ine , părul a c e la de s, înt une c a t , c u o notă de a rgint ie la t â m ple , indic a experiență. A c ont ribuit la atracția bărbatului. Cu siguranță nu i-a lua t un singur luc ru. „Eu și tatăl lui a m fost foa rt e buni prie t e ni.” Am da t din c a p o dată. Și-a înt ins m â na și m i-a m pus pa lm a în c e a m a re . "Dom nul. M a rc he t t i, a m spus zâ m bind. Până în a c e st m om e nt , obra jii mă dor din c a uza zâ m be t ului a t â t de m ult . "M ult um e sc c a a t i ve nit ." Luc a a apărut de nicăieri, brațul lui ve nind în jurul m e u pe nt ru a se odihni de pa rt e a m e a . „Cu siguranță sunt e m onorați”, a adăugat Luc a pe un t on re c e . Oc hii m e i s-a u a runc a t înt re noul m e u soț și dom nul M a rc he t t i. Părea im port a nt , da r nu-i a uzise m niciodată num e le până a c um . N u în t im pul șederii m e le în I t a lia și nic i acasă. Totuși, mi-aș pune viața în joc că e l fa c e pa rt e din lum e a interlopă. Era o necruțătoare aspră în privința lui, în c iuda m a nie re lor sa le ușoare. Era în fa nt om e le c a re pâ nde a u în oc hii lui. „N u m i-a r fi ra t a t ”, a spus e l, a propiindu-se , până c â nd s-a ridic a t de a supra m e a . N u a fost gre u. El riva liza c u Luc a în mărimea lui. Oc hii lui a u călătorit pe st e burt a m e a de gravidă. „Ai fost oc upa t .” Obra jii m i s-a u înroșit. Pa lm a lui Luc a s-a oprit ușor de um fla re a burt e i m e le . — Știi c e se spune , a spus Luc a t â râ t or. „N u e st e un m om e nt m a i bun de c â t pre ze nt ul pe nt ru a a ve a un c opil. Și a c um că ne -a m căsătorit în fața lui Dum ne ze u, ne -a m re înt ors în ha rurile Lui.” M i-a m păstrat zâ m be t ul înghețat pe față. I t a lie nii e ra u foa rt e religioși și nu c re de a m că dom nul M a rc he t t i a pre c ia să fie ba t joc orit . — N onno-ul tău îm i spune că pre ie i im pe riul DiM a uro, remarcă M a rc he t t i, sc him bâ nd subie c t e le cu dezinvoltură. „Și nu m a i ești re ge .” M â na lui Luc a m -a fre c a t ușor pe umăr. Sus si jos. Sus si jos. Mișcarea a fost reconfortantă. "Ast a e c ore c t . Eu și soția m e a ne vom înt oa rc e la N e w Y ork . T re buie să lic hide z une le c om pa nii a c olo și să a linie z a c ope rire a . At unc i ne vom înt oa rc e a ic i să trăim a proa pe t ot t im pul a nului.” "M inuna t ." M a rc he t t i a zâ m bit , un zâ m be t ne m ilos de supe rb. Oc hii lui s-a u înt ors la m ine . „Abia aștept să vă c unosc fiic a și să o văd c um crește.” I nt e re sul lui pe nt ru fiic a m e a m -a dezamăgit. M i-a m înc lina t c a pul, st udiindu-l. N u și-a îndepărtat privire a , o provoc a re m oc nit oa re în privire a lui re c e , plină de hotărâre. „Enric o, mulțumesc pe nt ru că a i pus c uvâ nt ul și m i-a i susținut dorințele de a -m i ve de a nipot e nt ul căsătorit în biserică.” N onno a a t e nua t diplom a t ic t e nsiune a . „Pe ne lope și soția m e a sunt fericiți în ra i, ve ghâ ndule a c um .” „De sigur, a vâ nd în ve de re că e ra a proa pe m a m a m e a ”, gâ ndi e l. Câ nd le -a m a runc a t o privire confuză, m i-a e x plic a t . „Tatăl m e u și N onno a u a vut ide e a măreață de a ne le ga fa m iliile , punâ ndu-l pe tatăl m e u să se căsătorească c u Pe ne lope . Din păcate, a st a nu s-a înt â m pla t niciodată.” „Totuși, nu a înt re rupt pa c e a pe c a re o a ve a m t im p de ze c i de a ni”, a spus N onno, c u ba st onul lovind de pământ. „V om c onsolida relația noastră de lungă durată a c um .” Dom nul M a rc he t t i a da t din c a p, a poi c e i doi și-au c ont inua t discuția în italiană. Cu atenția de pa rt e de noi, e u și Luc a a m făcut un pa s îna poi. "De spre c e a fost a ia ?" Am mormăit pe sub răsuflare, păstrând un zâ m be t t e nc uit pe față. „Cine e st e e l ?” „Enric o M a rc he t t i e st e o figură foa rt e proeminentă în Europa și în lum e ”, a spus Luc a , fără să e x plic e de loc nim ic . Am m e rs să m a i dansăm îna int e de a fi întrerupți de o t ulbura re , de la țipătul une i fetițe, în colțul îndepărtat a l grădinii. Oc hii t ut uror s-a u îndre pt a t spre colțul din spa t e , unde părea să fi izbuc nit o ceartă. O fetiță a t â rna pe spa t e le unui băiat, c u pum nii e i bătând pe st e e l. „Lasă-l în pa c e ”, țipă e a , buc le le e i a urii răsucindu-se în t im p c e îl love a în c ont inua re . — Îndepărtează-te de e l sa u t e ... t e mușc, a a ve rt iza t e a , c u oc hii disperați pe c e i pa t ru băieți. „Se pa re că pa t ru băieți s-a u a duna t înt r-unul, ia r fa t a a de c is să lupt e pe nt ru c e i defavorizați”, a obse rva t a m uza t Luc a . L-a m prins de mână. „T re buie să ajutăm.” T ra gâ ndu-l, ne -a m re pe zit spre public ul t ot m a i m a re din jurul spe c t a c olului. Î n m om e nt ul în c a re ne -a m străbătut prin mulțime, lupt a se t e rm ina se . Fetița a fost ridicată în a e r de tatăl e i. Ce l puțin a m pre supus că e ra tatăl e i. A da t c u pic iorul, de parcă a r fi vrut să se ducă din nou la băiat. Părul îi e ra sălbatic, înc a drâ ndu-i c hipul în formă de inimă, ia r m â inile îi e ra u înc ovoia t e în pum ni m ic i. Buze le m i s-a u ondula t înt r-un zâ m be t . N u put e a a ve a m a i m ult de c inc i a ni și se uită c u privire a la băiatul de doispre ze c e a ni, amenințăndu-l. — At inge -l din nou, Enzo, și-ți mușc c a pul, m â râ i e a . — Ba st a , m â râ i tatăl e i. De st ul . — Sa u ve i fi în t im e out până la vâ rst a de opt spre ze c e a ni. N u a a uzit amenințarea, c u oc hii pe băiatul c a re s-a ridic a t și și-a șters gura c u dosul m â inii. A ținut o privire precaută a supra băieților c a re l-a u a t a c a t . — Băiatul e st e im pre siona nt , murmură Luc a . „Pa t ru băieți îm pot riva unuia și e l e st e m a i puțin învinețit de c â t toți pa t ru la un loc .” El a a vut dre pt a t e . Oc hii m e i a u călătorit pe st e băiatul c u părul gros, ne gru, c a re re fle c t a o nuanță albastră sub lum ina soa re lui. Băiatul e ra tânăr, poa t e unspre ze c e , da r pomeții proeminenți și oc hii săi m a i întunecați de c â t noa pt e a de ja lăsau să se înțeleagă că un bărbat a ve a să devină c ine va c a re t re buia să rupă inim ile fe m e ilor. Fie că a vrut sa u nu. „L-a u a t a c a t pe Am a de o”, șuieră fetița. „T oc m a i vorbe a c u m ine și a u ve nit în spa t e le lui și a u înc e put lupt a .” „Aria Elora Cost e llo, a m spus ba st a .” Fața tatălui e i se întunecă. „T e -a învățat fra t e le tău să fa c i a st a ? A lupt a ?" Era lim pe de prin fe lul în c a re și-a st râ ns buze le , nu voia să-i răspundă. Bătrânul oftă și o ridică în brațe. „Ce o să fa c c u t ine ?” e l a oft a t . — N u a fost c ore c t , murmură e a c u o e x pre sie îndurerată. Dint r-o dată, mulțimea s-a despărțit și dom nul M a rc he t t i s-a a propia t . Oc hii lui a u obse rva t situația, a poi s-a u înt ors spre băiatul micuț Aria și către băiatul c a re a fost a t a c a t . — Enzo, Am a de o, înc e pu e l c a lm , da r în t onul lui e ra o notă de a ve rt iza re . "Ce s-a int a m pla t a ic i?" Răspunsurile a u ve nit t oa t e în același t im p. De la băieți, fe m e i și bărbați. Italiană, engleză și altă limbă pe c a re nu a m înțeles-o. Singurii c a re nu a u spus nim ic a u fost Aria și Am a de o. Fa t a c u buc le sălbatice fila t e de a ur și oc hi albaștri de sc hisi s-a bloc a t c u Am a de o. Cuvint e ne rost it e a u t re c ut înt re cei doi, lum ina ei c ioc nindu-se înt une ric ul lui. Și c um va știam că înt une ric ul lui îi iube a inocența. de Ca pit ol Douăzeci și opt MARGARETĂ T luna de m ie re înc e puse ofic ia l în m om e nt ul în c a re a m părăsit recepția și ne -a m urc a t în ia ht ul de lux . T e rm e nul de ia ht nu se pot rive a c u această navă c u t re i nive luri c olora t e împărțite t re c e a u de -a și o lungul piscină. Ge a m urile punții, a sc unzâ nd int e riorul de oric e oc hi. „Doa r noi pe barcă?” l-a m int re ba t pe Luc a . „Doa r noi și e c hipa jul.” U nul dint re m e m brii e c hipa jului a apărut în a c e l m om e nt , ne -a sa lut a t și ne -a dus ba ga je le în suită. Câ nd a dispărut din ve de re , i-a m a runc a t o privire lui Luc a . — Două dorm it oa re , nu? Am a vut m ic ul nost ru int e rludiu în t im pul pic nic ului, da r nu a m vrut să mă grăbesc în nim ic . Am a vut t im p și a m vrut să o ia u înc e t . El nu a răspuns. M -a lua t de mână c â nd ia ht ul părăsea înc e t de ba rc a de rul. „Lasă-mă să-ți arăt prin jur.” m -a m st râ m ba t . „N u sunt t oc m a i plin de grație în această etapă a sa rc inii.” „N u te-aș lăsa niciodată să c a zi. Prot e je z c e e a c e e st e a l m e u.” Cuvint e le înt une c a t și păcătos, lui e ra u pline îm i t re m ura u de c e va int e riorul. Ac e a st a t re buia să fie pe de a psa m e a pe nt ru că a m rămas însărcinată. Corpul m e u a reacționat la Luc a de ze c e ori și a fost ne voie doa r de o simplă privire de la e l pe nt ru c a chiloții m e i să se ude c u dove zile dorinței m e le . K a rm a e ra o cățea. Î n c a zul m e u, un fe l de cățea c u chiloți um e d. N e -a m urc a t în ia ht ul de lux c a re aștepta în Sic ilia și a t re buit să-mi re a m int e sc să înc hid gura pe nt ru că mă uit a m în st â nga și în dre a pt a mirată. N u văzusem niciodată a t â t de m ult lux în viața m e a și nu e ra c a și c um aș fi c re sc ut în sărăcie. T urul ia ht ului a dura t pe nt ru t ot de a una . Ce l puțin așa părea. Pe fie c a re punt e e ra u spații m a ri de loc uit . Sa loa ne și c a bine lux uria nt e . O suită principală c u un ja c uzzi și o fereastră c u fund de sticlă către oc e a nul de de de subt . Și să nu uităm de he liport . „Al c ui ia ht e st e a c e st a ?” L-a m înt re ba t în t im p c e ne lua m loc urile în zona c lubului de pe plajă de pe punt e a de jos. Oc hii m e i s-a u fix a t la orizont , înt inde re a albastră a Mării I onic e uluit oa re , c u briza sărată pe fețe. "A noa st ra ." „H m m m .” Am înc his oc hii, gândindu-mă brusc la nuntă și la c uriozit a t e a m e a de spre M a rc he t t i și relația lui c u fa m ilia m e a . Reacția lui Luc a față de e l a părut neplăcută, a proa pe de protecție, c e e a c e a fost c iuda t , de oa re c e e ra e vide nt că DiM a uro și M a rc he t t i e ra u apropiați. Da r t re buia să știu dacă a fi în Sic ilia va fi pe ric ulos pe nt ru fiic a m e a și pe nt ru m ine . N u m aș put e a buc ura de luna de m ie re c u a st a a t â rnâ nd de a supra c a pului m e u "T e sim t i bine ?" Luc a m i-a a t ins burt a . Din a num it e m ot ive , părea să-i placă să-mi atingă burt a . Î n m od c iuda t , nu m -a de ra nja t . Pie pt ul m i-a flut ura t de fie c a re dată c â nd l-a a t ins, ia r bebelușul a făcut capulări suplim e nt a re . Se părea că și micuța Pe ne lope îi plăcea a t inge re a lui Luc a . Am înghețat. Pe ne lope ? M i-a m c oborâ t oc hii spre st om a c și a m știut, doa r știam în a dâ nc ul sufle t ului, a c e st a e ra num e le fetiței m e le . — Ce e st e , M a rga re t ? Oc hii m i s-a u ridic a t spre e l și buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . — Pe ne lope , a m m urm ura t . „Cre d că a c e st a e st e num e le pot rivit .” Pe c hipul lui Luc a s-a fulge ra t c e va și m -a m îngrijora t că poa t e sa r de ra nja să-și amintească m a m a lui. "Dacă nu-" „Î m i pla c e ”, a răpit e l. „N onno a r put e a plâ nge c â nd a ude .” N u m -a m put ut abține să nu zâ m be sc . „V a t re bui să-i spune m să nu plângă, a lt fe l ne vom răzgândi.” El a zâ m bit . „N onno t e va fa c e să promiți în sâ nge că num e le c opilului va fi Pe ne lope .” „Luc a ?” "Da ?" „Fra t e le m e u a spus că există o răzbunare înt re M a rc he t t i și Ca lla ha n. E a de va ra t ?" El a da t din c a p. „Dacă e st e c a zul, nu pot să st a u a ic i și să-mi pun c opilul în pe ric ol.” "Copilul nost ru." Am oft a t . — Luc a , știi c e vre a u să spun. „T u și c opilul faceți pa rt e din fa m ilia DiM a uro. V e i fi m e re u prot e ja t . Siguranța ta e st e prim a mea priorit a t e .” l-a m c re zut . Doa m ne a jut a -m a , c hia r l-a m c re zut Plut ise răm în jurul a c e st ui c ona c pe apă în ult im e le pa t ruze c i și opt de ore . Luc a a insist a t să ia u m a st e r suit e pe ia ht . N-aș a uzi de a st a , așa că, c â nd e ra ora de c ulc a re , m -a m furișat în prim ul dorm it or de lângă e l și a m a dorm it . Prin a c ord ne spus, t oa t e luc rurile m e le a u rămas în suit a principală. M -a m înt ins t re a z în m ijloc ul pa t ului m a re , zgom ot ul va lurilor lovind la t e ra lul bărcii liniștitor. Totuși, nu a m put ut să găsesc som n. St e le le străluceau c a niște dia m a nt e prin fereastră, re fle c t â ndu-se pe suprafața întunecată a mării. Neliniștea pe c a re nu o m a i simțisem de m ult t im p m i-a t â râ t pe șira spinării, re fuzâ nd să mă la se să mă odihne sc . Întorcându-mă în pa rt e a cealaltă, a m t ra s pătura pe st e m ine . M i se simțea pie le a strânsă. St ropire a constantă a va lurilor m -a înc ura ja t . A ridic uliza t fa pt ul că dorm e a m singură în pa t ul m e u. Î n luna de m ie re . Am a lune c a t de pe pa t furioasă. Uitându-mă la c e a s, a m not a t ora . Era unspre ze c e noa pt e a . Poa t e că Luc a e ra încă t re a z și îm i ținea c om pa nie . Desculț, a m străbătut c a m e ra și a m ieșit pe hol. Abia ze c e pași și mă a fla m în fața ușii a pa rt a m e nt ului princ ipa l. Am bătut înc e t în uşă. N ic i un ra spuns. Punâ ndu-m i m â na pe m â ne rul ușii, a m îm pins pe e l și ușa s-a de sc his. At unc i a m a uzit st ropit ul c onst a nt a l a pe i curgătoare. Oc hii m i s-a u îndre pt a t spre ba ie . Ușa e ra deschisă c u crăpături, lum ina s-a revărsat în cameră. „Luc a ?” Am sopt it . N ic i un ra spuns. Am înghițit în se c în t im p c e pulsul m i s-a a c c e le ra t și m i s-a bloc a t respirația în gâ t . N u a r t re bui să o fa c . Era c la r că Luc a e ra la duș. Cu t oa t e a c e st e a , pic ioa re le m e le s-a u mișcat de ja din propria lor voință. El e st e soțul tău , m i-a șoptit m int e a . N u s-a făcut nic iun rău dacă mă uit a m la soțul m e u. „M a rga re t .” U n geamăt c hinuit . voc e a lui Luc a . U n infe rn a izbuc nit prin m ine la sune t ul voc ii lui. M -a m a propia t din c e în c e m a i m ult de ușa băii. U n a lt geamăt blâ nd. U n sune t rit m ic a l cărnii m â ngâ ind c a rne a . Ușa s-a de sc his și Luc a a ve nit la ve de re . M i s-a oprit respirația și int e riorul m i s-a încleștat. Foc ul m i s-a a prins în a dâ nc ul st om a c ului și o dure re pulsantă m i-a pulsa t înt re c oa pse . M -a m uit a t la mușchii lui sculptați a i spa t e lui, pie le a alunecoasă și strălucitoare mă făcea uscată și num a i e l îm i put e a pot oli se t e a . O mână s-a sprijinit de pe re t e le dușului, bicepșii flectați. Î na int e şi îna poi. Sus si jos. Părul lui înt une c a t strălucea c u picături de apă. Mișcările lui a u fost sa c a da t e și a m jura t că le -a m simțit în m ie zul m e u. M i-a m st râ ns c oa pse le , ignorâ nd pulsațiile c a re m -a u înde m na t să mă alătur lui. Oc hii m e i rătăceau pe st e um e rii lui la rgi, pe spa t e le lui, pe t orsul îngust și pe fundul ăla. I suse , a fost greșit c a un bărbat să aibă un fund a t â t de m inuna t . Corpul lui s-a îndoit c u fie c a re mișcare, m â na lui strângându-și pe nisul în t im p c e se prinde a cu pum nii. Sus si jos. S-a sc him ba t puțin și m i-a m ținut respirația, îngrijora t că a m fost prins. Da r nu a privit niciodată în direcția m e a , ofe rindu-m i a c um c e a m a i magnifică ve de re de profil. Șoldurile i se legănau m a i re pe de și pum nul pom pa m a i t a re . Aș pa ria că viața m e a soțul m e u a fugit re pe de și dur. Fără milă, rut â nd c a o fiară. N u a fost un singur luc ru c a re să nu m i-a plăcut. U n a lt mormăit. Ca pul i se înclină pe spa t e , c u oc hii închiși. Ge m e t e le lui e ra u răgușite și răgușite, seducându-mă. T ra g de m ine . N u mă put e a m opri să-l prive sc . Gura m e a e ra uscată, pulsul ra pid și respirația gre a . I nim a m i-a bubuit sub c oa st e a t â t de t a re , înc â t amenința să le spargă. — La na iba , da , ge m u e l, c u bic e psul îndoit . U n sc â nc e t m oa le m i-a st re c ura t pe buze în același t im p în c a re e l a zguduit un „M a rga re t ”. După c e m i-a m a uzit num e le , m i s-a de sc his gura șocată. Corpul m i s-a a prins c a un vulc a n, ia r păsărica m i-a pulsa t de o dure re pe c a re știam că num a i e l o poa t e sa t ura . A ve nit c u un sune t gut ura l, a prinzâ ndu-m i fie c a re c e nt im e t ru din pie le . Fără să sc ot un sune t , c a un laș, a m făcut un pa s îna poi. Si a lt ul. Apoi m -a m re pe zit îna poi în dorm it orul m e u. Î n t im p c e m -a m t â râ t în pa t , im a ginile c u soțul m e u făcându-se legături s-a u re lua t . Abia c â nd a m a dorm it m i-a m da t se a m a . Ave a un pie rc ing pe t ija . Câ nd m -a m t re zit , e ra m în Gre c ia . Apa e ra a lba st ru sa fir și lim pe de c a c rist a lul. Am put ut ve de a fundul oriunde m -a m uit a t . Luc a a ve a de re zolva t niște t re buri, așa că a m t e rm ina t m ic ul de jun, m -a m dus la înot și a poi m -a m sc him ba t înt r-o roc hie la rgi. V re m e a a c oope ra t de c â nd a m ple c a t din Sic ilia și a m lua t -o c a pe un se m n bun pe nt ru viit or. M -a m uit a t în depărtare, a dm irâ nd priveliștea. Ca se văruite în a lb c u acoperișuri a lba st re . M ori de vâ nt . Munți în funda l. I nsule le Pa t rok los. Rămășițele T e m plului lui Pose idon. "Ți-e foa m e ?" Ca pul mi s-a ridic a t , înt â lnind oc hii lui Luc a . I nst a nt a ne u, im a ginile din noa pt e a trecută m i-a u inva da t m int e a și obra jii m i-a u a rs. Doa m ne , n-a m văzut niciodată c e va m a i se x y. Ei bine , în afară de noa pt e a m e a sălbatică din V e ga s. Am clătinat din c a p, a poi m i-a m c oborâ t oc hii pe c a rt e , disperată să-mi a sc und je na . „V re i să m e rgi să e x plore zi în după-amiaza a st a ?” M -a m îndre pt a t și oc hii m e i i-a u c e rc e t a t fața. — Linia de coastă? El a c hic ot it . „Da , c oa st a .” „Da , m i-a r plăcea să m e rg să e x plore z.” „At unc i vom e x plora .” Z e c e m inut e m a i t â rziu, a m st a t pe punt e înt r-o roc hie albă, ga t a să c obor de pe a c e st ia ht . Luc a a fost împrospătat și a făcut duș. Arăta c a un m ilion de dola ri îmbrăcat în pa nt a loni scurți a lbi și t ric ou polo c u m â ne c i sc urt e de c uloa re a oc hilor lui. Flut urii din st om a c îm i flut ura u și dorința pe nt ru soțul m e u t re m ura înt re c oa pse , da r a m ignora t -o. "Ga t a ?" e l a int re ba t . Am da t din c a p și e l și-a înt ins m â na . Fața m i-a a rs din c a uza im a ginilor c e put e a fa c e a c e a mână. Soțul m e u e ra o priveliște c â nd s-a sm uc it . Da r num e le m e u de pe buze le lui e ra c e e a c e mă destrămase. „Est e t ot ul în regulă?” Am clătinat din c a p, c la rific â nd im a ginile . „Da , t ot ul e st e pe rfe c t .” Am zâ m bit și l-a m lua t de mână. Ai c re de că sunt e m un c uplu căsătorit fe ric it , nu doi străini c a re a u a juns la o înțelegere. El mă a jut a , ia r e u îl a jut a m pe e l. Cu excepția fa pt ului că m i s-a părut m a i m ult . M ult m a i m ult de c â t a t â t . T e nde rul ne -a lăsat pe țărm și a m înc e put să explorăm. Î m i făcusem pa rt e a m e a de călătorie c u părinții m e i, da r nu vizit a se m niciodată Gre c ia . Ca se văruite în a lb, c u obloa ne și acoperișuri a lba st re , m a ga zine , oa m e ni... e ra m ult m a i bine de c â t oric e reclamă sa u c a rt e poștală de călătorie. N e -a m lua t t im pul să explorăm, să fa c e m vit rine , une le m a ga zine în c a re m e rge a m , a lt e le t oc m a i t re c e a u pe lângă e le . "Vă pla c e ?" a înt re ba t Luc a . Arătă spre un frum os c olie r din a ur de douăzeci și pa t ru de c a ra t e , c u un pa nda nt iv c u un de sign a nt ic pe c a re num a i a c e st m a ga zin loc a l îl c re a . Î n fie c a re m a ga zin în c a re int ra m , Luc a voia să-mi c um pe re c e va , ia r e u a m t ot re zist a t . Da r a c e st a , m -a prins. „Est e frum os”, i-a m spus. „Da r sunt e m doa r cumpărături de vit rine .” „O vom lua ”, i-a spus e l proprie t a rului m a ga zinului. „Luc a , e pre a m ult ”, i-a m spus. Deși oc hii m e i s-a u t ot înt ors a supra e i. N u văzusem niciodată așa c e va . „Î n plus, nic i măcar nu port bijut e rii.” Luc a a ignora t prot e st e le m e le . El a ve nit în spa t e le m e u, m i-a pus c olie rul în jurul gâ t ului și m i-a sărutat c e a fa în t im p c e și-l prinde a . „Purtă-l pe nt ru m ine .” Î n t im p c e șopti c uvint e le , gura lui s-a mișcat de -a lungul pie lii, respirația lui fie rbint e pe gâ t ul m e u trimițându-mi fiori pe șira spinării. "Vă rog." Buze le lui m i-a u prăbușit pie le a , inim a m i-a a c c e le ra t și dorința s-a a prins. A fost c hia r a t â t de ușor să-ți pie rzi c a pul pe nt ru c ine va ? Asa se pa re . T ot c e t re buia să fa c a fost să văd c um soțul m e u se m a st urba sub duș. "Bine ." Ac ordul m e u a fost fără sufla re și pie pt ul îm i bătea c u o emoție ciudată. "Mulțumesc." Mână în mână, ne -a m pie rdut print re loc a lnic i. T ine rii loc a lnic i nu ne -a u sc ut it nic io a doua privire , da r c e i m a i în vârstă ne opre a u și vorbe a u c u noi de parcă ne cunoșteau de a ni de zile . Sinc e r, nu m i-a m put ut a m int i ult im a dată c â nd m -a m dist ra t a t â t de bine . În t ot re st ul după-amiezii, de ge t e le m e le au c ont inua t să se întindă după c olie re , ve rific â nd să văd dacă m a i e ra a c olo. Și de fie c a re dată, inim a m i s-a um fla t . A fost o cădere ușoară. Ca pit ol Doua ze c i si noua LU CA T două săptămâni. Era m căsătoriți de două săptămâni și e ra m a m â ndoi încă în viață. A fost un se m n bun. Poa t e că noi doi a ve a m un viit or în față. De fa pt , dacă m -a i înt re ba t , a u fost c e le m a i bune săptămâni din înt re a ga m e a viață. M a rga re t și c u m ine int ra se m înt r-o rutină. Luc rurile a u fost bune . Da r t ot t im pul, în fundul minții m e le , a pe rsist a t un se nt im e nt . Poa t e a fost pa ra noia . Sa u fric a de a nu o pie rde a c um că în sfârșit o prinse se m . Sinc e r, nu a m vrut să-mi a duc soția îna poi la N e w Y ork . Am vrut să o la s în Sic ilia c u N onno, da r nu a vrut . Oa m e nii s-a r înt re ba și e i. N u e ra m ge nul c a re să mă de spa rt de c e e a c e e ra a l m e u. Și M a rga re t DiM a uro e ra a m e a . Era a m e a din t oa t e punc t e le de ve de re . A fost din m om e nt ul în c a re l-a m înjunghia t pe tatăl meu pe nt ru ea. Pe nt ru a -i sa lva viața. N u mă așteptam să o văd din nou. Ea nu fuse se niciodată în pla nurile m e le . Cu t oa t e a c e st e a , nu aș put e a fi m a i fe ric it că s-a furișat în T e m pt a t ion c u toți acești a ni în urmă. Ea m i-a sc him ba t înt re gul c urs a l vieții. Ea e ra singurul luc ru c a re m e rit a a vut . Ea și c opilul nost ru. Luc ra se m c u sârguință la înființarea a c e e a c e a ve a m ne voie pe nt ru a spăla ba nii din a fa c e re a pe c a re a ve a m să o c onduc în Sic ilia . N u a m vrut c a nim ic din t oa t e a c e st e a să-mi atingă a fa c e rile le git im e , așa că a dura t m a i m ult de c â t m i-a plăcut. Da r soția m e a nu s-a plâ ns. Și-a făcut t im p să se întâlnească c u Áine . Au orga niza t o e x c ursie de cumpărături pe nt ru c a e a să poată obține t ot c e a ve a m ne voie pe nt ru micuța noastră Pe ne lope . Ea prot e st a se că c a rdul Am e x ne gru e ra pre a m ult , da r e u nu a m fost de a c ord. Doa r c e e st e m a i bun pe nt ru fetița m e a . Ce a m a i bună pa rt e a zile lor m e le a u fost c ine le c u soția m e a . Ea a pre fe ra t să st e a acasă. Cină și un film , spune a e a . N u put e a să gătească pe nt ru ra ha t , așa că c om a nda m â nc a re la pa c he t , a poi, după c e m â nc a m , mă t â ra pe c a na pe a , pune pic ioa re le pe m ine și pune a un film ve c hi. S-a r pie rde în film . Și e u? T ot c e a m simțit și a m m irosit a fost e a . Am așteptat c a e a să fie pregătită, să facă următoarea mișcare. N u a m vrut s-o îm ping, da r nu se put e a ne ga această atracție sfâ râ it oa re c a re se crează înt re noi. Câ nd a m pășit în pe nt house , m irosul de c a rne prăjită și rozm a rin m i-a c uprins c a le a . „I ubit o, sunt acasă”, a m țipat e u, zâ m bind c a un prost . „Bucătăria e st e încă în pic ioa re și c e va m iroa se de lic ios.” Soția m e a și-a sc os c a pul pe ușa bucătăriei, c u o spatulă în mână. „Î n sfârşit”, a ra dia t e a . „V ino a ic i și sc oa t e această tavă din c upt or. N u mă pot a ple c a c u burt a a st a uriașă.” Am c hic ot it c â nd e a a dispărut în bucătărie și m -a m mișcat, urm â nd-o. Câ nd a m int ra t , a e x c la m a t e a . „T a da .” Măsuța e ra pregătită c u va se pe c a re nu știam că a m și două lumânări în m ijloc . „U a u, pa re rom a nt ic ”, a m spus zâ m bind. „N u a t re buit să muncești a t â t de m ult c a să mă se duc i, soție. T ot c e a m ne voie e st e un sărut și sunt a l tău.” Am înt ins m â na spre una dint re jumătățile de c a rt ofi prăjiți c â nd e a m i-a da t m â na . „Așteaptă până la cină”, a c e rt a t e a , da r zâ m be t ul e i a st ric a t t ot ul. Din fe ric ire , c a rt oful e ra încă în mână, așa că l-a m băgat în gură. A fost de lic ios. „Câ nd a i învățat să gătești?” „Em isiune de gătit”, a e x c la m a t e a . „Știați că există e m isiuni de gătit? Ca adevărate e m isiuni de gătit. Poți găti împreună c u e i!” a m c hic ot it . "Am fa c ut ." N u că aș fi văzut m ult e . „Oric um , m -a a jut a t să a dun t oa t e a st e a . Dacă scoateți fript ura , o put e m t e st a . Am c om a nda t și chineză în c a zul în c a re a c e st luc ru nu reușește.” Apăsându-i un sărut pe obra z, a m c hic ot it . „M iroa se de lic ios, așa că c re d că c hine za va fi o opțiune. Ac um du-t e jos. L-a m lua t de a ic i.” — Luc a , protestă e a . „Eu sunt soția.” „Și e u sunt soțul. Ac e st a e st e un pa rt e ne ria t și nu vre a u să se înt â m ple nim ic soției m e le și c opilului nenăscut.” S-a t ulbura t și obra jii i s-a u înroșit int e ns. S-a înt â m pla t de fie c a re dată c â nd mă re fe re a m la c opil dre pt a l m e u. Era a m e a , da r M a rga re t nu știa încă. Ea s-a așezat, ia r e u a m cărat t a va m a re de se rvire c u friptură, c a rt ofi și mazăre. Am săpat și fie m i-a fost foa rt e foa m e , fie soția m e a a gătit sub c ont rol. „Est e bine , soție”, i-a m c om plim e nt a t că gătea. „M a i bine de c â t un re st a ura nt .” "Mulțumesc." M i-a ofe rit a c e l zâ m be t c a re a a vut put e re a de a mă a duc e în ge nunc hi. „Ca re e st e fe lul tău de m â nc a re pre fe ra t ? Poa t e voi înc e rc a a st a în c ont inua re .” Am re zist a t im pulsului de a o ridic a și de a o așeza în poală. Dacă atrăgătoare, t e m pe ra m e nt a la a m a bila M a rga re t M a rga re t e ra de -a e ra dre pt ul irezistibilă. „Repară ra violi de ric ot t a de casă și inim a m e a e st e pe nt ru t ot de a una e nt uzia sm ul e i. a t a ”, i-a m spus a m uza t de Î nt inse m â na după t e le fonul e i și int roduse c e va în e l. Câ nd m i-a m înc lina t sprâ nc e a na , e a a e x plic a t : „U it t ot ul. I a u notă de a st a .” Odată mulțumită, și-a pus t e le fonul de opa rt e și și-a înt ors atenția a supra m e a . "Cum a fost ziua voastră?" întrebă e a în t im p c e tăia m â nc a re a . „Îți fa c i progre se în a fa c e rile t a le ?” M i-a m înghițit m â nc a re a îna int e de a răspunde. „Da , înc e t , da r sigur. Ți-e dor de Sic ilia ? Buze le e i se curbară înt r-un zâ m be t blâ nd. "Eu sunt . Și N onno.” M i-a m înc lina t c a pul c re zâ nd că glum e a , da r părea serioasă. „Pot să-l înt re b dacă a r fi int e re sa t să ne vizit e ze un pic ?” Am ofe rit . Ea clătină din c a p. „Î i pla c e a t â t de m ult a c olo”, a răspuns e a . „N u-l fa c e să sufe re prin a c e st c irc m it ropolit a n. Odată ce terminăm a ic i, ne vom înt oa rc e a c olo.” "Și c um a fost ziua t a ?" Am înt re ba t . „Pe lângă pregătirea a c e st e i m e se de lic ioa se .” Ea a ridic a t din um e ri. "A fost bine . Frații m e i a u t re c ut pe a ic i pe nt ru o vizită rapidă.” Și-a da t oc hii pe st e c a p, da r e x pre sia e i blândă a c a m st ric a t -o. „T re buia u să se a sigure că a c e st loc e st e sufic ie nt de de c e nt .” M -a părăsit un suflu sa rdonic . „Au găsit că lipsește?” „T yra n și K yra n s-a u opus la t ot ”, a re c unosc ut e a . „Aide n le -a înc his. El a spus că se c urit a t e a e st e de t op și că loc ul e st e foa rt e frum os. Î n plus, pa re să fie singurul c a re recunoaște că vom loc ui în Sic ilia . Ge m e nii a u de c is să ignore t ot ul împreună. Aide n a spus că nu sunt fericiți că mă a u să loc uie sc a t â t de de pa rt e .” „Pot ve ni în vizită”, a m a sigura t -o. Câ nd m i-a a runc a t o privire dubioasă, am c ont inua t . „Ți-am spus, M a rc he t t i nu îți va fa c e rău ție și nic i fraților tăi.” — Da r îl va răni unc hiului? am ridic a t din um e ri. „Mă tem că grațiile lui M a rc he t t i nu se e x t ind a supra unc hiului tău. Și-a uc is fra t e le geamăn și a st a va rămâne o pastilă amară până la m oa rt e a lui. Ea a oft a t și s-a înt ors să-și mănânce m â nc a re a . Odată c e a m t e rm ina t , a m curățat m a sa împreună. Ea a clătit va se le , ia r e u le -a m pus în mașina de spălat va se . De parcă a m fi făcut-o de un m ilion de ori. „Sunt surprinsă că mă ajuți la curățare”, a spus e a , sprijinindu-se de bla t și ștergându-și m â inile , în t im p c e mă prive a . „Bunic ii m e i a u făcut echipă în bucătărie”, i-a m spus în t im p c e înc hide a m ușa mașinii de spălat va se . „N u c ont a că e l e ra șeful m a fie i sic ilie ne . Acasă, a fost soț și tată.” I -a m înfășurat un braț în jurul t a lie i și a m c ondus-o spre c a na pe a . Era pre a de vre m e pe nt ru c ulc a re . Obra jii e i e ra u înroșiți c â nd îm i a funda m c a pul. „Plănuiesc să m e rg pe urm e le lui N onno.” Luâ nd t e le c om a nda , m -a m așezat pe c a na pe a și e a a urm a t e x e m plul, a poi și-a da t jos pa nt ofii și i-a m ridic a t pic ioa re le , punâ ndu-le în poală. Ea a sc os un oft a t în m om e nt ul în c a re de ge t e le m e le s-a u înfăşurat în jurul gle zne i e i um fla t e . Am pornit t e le vizorul și a re ve nit im plic it la ult im ul c a na l viziona t . Ca na lul T CM c a re re da u film e ve c hi. Fața lui Aubre y H e pburn a um plut e c ra nul. Rom a n H olida y a juc a t . „Ah, îm i pla c e a c e st film ”, a re c unosc ut e a , c u oc hii ațintiți pe e c ra n. a m c hic ot it . „Știu, a i văzut-o doa r de ze c e ori și c e va de c â nd ne -a m căsătorit.” Ea zâ m bi, răsucindu-și gle zna . Întinzându-și pic ioa re le . "Doa re ?" Am înt re ba t . Ea clătină din c a p. — M a i m ult un inc onve nie nt , murmură e a , înc hizâ nd oc hii. A o a t inge a fost c hinuit or și o înc â nt a re în același t im p. Dacă a t inge re a gle zne lor um fla t e a le soției m e le îm i dădea gre u, e ra m a t â t de de pa rt e înc â t nu m a i a ve a m șanse să mă înt orc vreodată. Da r dacă a st a a r fi fost e a dispusă să ofe re deocamdată, aș a c c e pt a . „Doa m ne , ești bun c u m â inile t a le ”, șopti e a . Oc hii e i s-a u de sc his c â nd își dădu se a m a c um suna u a c e le c uvint e . „Mulțumesc, Be lla . Mă buc ur să a ud a st a ." Am zâ m bit mulțumit. „Sinc e r, am fost de st ul de dezamăgit că nu a i ve nit să mă ve zi în c a m e ra m e a din luna de m ie re .” I -a m simțit c orpul înțepenit, da r nu și-a înt ors privire a . N u, nu M a rga re t . Privire a e i s-a înt â lnit c u c a pul m e u. „N u m i-a m da t se a m a că știi”, a re m a rc a t e a în t im p c e c ont inua m să-i m a se z gle zne le . „V ine odată c u profe sia ”, a m spus. „Sa u aș fi m urit de m ult e ori.” Ea a c hic ot it . — Cre zi că t e vre a u moartă? „Ei bine , m -a i împușcat o dată”, i-a m a m int it . Dându-și c a pul pe spa t e , e a a râ s, ia r e u nu m -a m put ut abține să nu râ nje sc . — Să nu-ți fa c i griji, Luc a . N u vre a u să-ți pie rd m â inile , așa că nu t e voi împușca din nou.” M i-a m a funda t c a pul. „Est e bine de știut, soție. Ac um spune -m i. Ți-a plăcut să mă privești c um mă m a st ure sc ?” Obra jii lui M a rga re t s-a u înroșit purpuriu și i-a m văzut sfâ rc urile sc lipind prin m a t e ria lul subțire a l roc hie i. „A fost de st ul de c a ld”, a re c unosc ut ea, surprinzându-mă. T oc m a i c â nd c re de a m că nu poa t e . „Știai că există c luburi de se x unde poți să ve zi oa m e nii fa c se x și a lt e a se m e ne a luc ruri?” — Am făcut-o, i-a m spus, păstrându-mi voc e a uniformă. — Ai m a i fost la vre unul? Ge lozia m i-a st re c ura t prin ve ne c a ot ra va . "N u." Ea oftă, întorcându-și atenția îna poi pe e c ra n. Pe nt ru c â t e va m inut e , e a a rămas tăcută. "Ai?" — Am , a m re c unosc ut . Ea se îndreptă. „Î na int e să t e trezești t ot ul, a fost doa r în treacăt.” "U nde ?" a c e rut e a să știe. „Există un c lub e x c lusiv a ic i în oraș”, a m spus. „Est e doa r pe bază de invitație. Bolt a Euforie i.” Oc hii i se mariră. "Oh Doa m ne . Într-adevăr? Pa rt ic ipa re a la a c e l c lub c e l puțin o dată e st e pe list a m e a de luc ruri.” Ac e st a a fost ult im ul luc ru la c a re mă așteptam să iasă din gura e i. "Ce ?" întrebă e a defensivă. „Spune -m i că nu a i o listă de luc ruri.” Am st udia t -o. „Mă interesează m a i m ult c e a lt c e va se află pe list a t a ”, a m gâ ndit e u. Ea se lăsă pe spa t e pe c a na pe a . „Îți spun dacă înc e pi din nou să-mi m a se zi gle zne le .” Oc hii m i-a u c oborâ t și m i-a m da t se a m a că de ge t e le m e le s-a u prins de gle zna e i, fără să o m a i m a se ze . Am re lua t mișcările c irc ula re , m a sâ ndu-i pic ioa re le , de ge t e le roșii strălucitoare și a poi îna poi la gle zne . „Aștept”, i-a m re a m int it . S-a uit a t la m ine c u o sprânceană ridicată. — Pe nt ru re st ul list e i t a le , a m c la rific a t . „Rom a e ra pe list a m e a de luc ruri”, a răspuns e a . „Da r l-a m văzut. Club de se x . Învață să joc i șah. Vedeți a urora nordică.” Ea t ra se a dâ nc a e r în pie pt , a poi expiră. „Sunt m a i m ult e , da r nu-m i a m int e sc în a c e st m om e nt .” A urm a t tăcerea. N u a dura t m ult până c â nd oc hii e i s-a u lăsat să cadă și să adoarmă, c u Rom a n H olida y juc â nd pe funda l și c re ie rul m e u m unc ind e ne rgic pe nt ru a -i fa c e list a de găleți. Ca pit ol T re ize c i MARGARETĂ F râ sul lui At he r a m urit . Foa ie rul se simțea de rău a ugur și înt une c a t . Doa r că ra ze le de soa re se revărsau prin fe re st re . N u arăta a lt fe l de c â t de obic e i. Da r a poi a făcut-o. Câ nd a m pășit în e a . Pre ze nt ul m i-a st râ ns pie pt ul. Z iua înc e puse a t â t de bine . T a t a a ve nit și m -a lua t de vre m e de la școală. A spus că e st e t im pul nost ru spe c ia l și că vom lua înghețată. N e -a m pe t re c e ziua singuri. Doa r e u și e l. U ne ori, t a t a nu părea fe ric it în c a sa noastră. Părea m e re u fe ric it în c a sa unc hiului J a c k , da r m a m a ura a c olo. M i-a m scăpat ruc sa c ul de la școală la pământ și a m așteptat. De obic e i, frații m e i mă a t a c a u. Sa u m -a c e rt a t m a m a . Cu t oa t e a c e st e a , nim ic nu s-a înt â m pla t astăzi. Fără mamă. Fa ra fra t i. Doa r o casă liniștită. Da r afară e ra o mașină ciudată. Știam că și t a a obse rva t a st a . M -a m uit a t la tatăl m e u. „U nde sunt toți, t a ?” a m înt re ba t . Sprâ nc e ne le îi e ra u înc runt a t e și e x pre sia strânsă. Era a le rt , ținându-mă c hia r lângă e l. „Amintește-ți, iubire . Frații tăi sunt în tabără, spuse e l c u o voc e calmă. Cu t oa t e a c e st e a , nu se pot rive a c u e x pre sia lui. Ce va nu e ra în regulă. „V om fi doa r noi t re i. V om fa c e c e va spe c ia l.” „Am uit a t ”, a m mormăit e u. „O să-mi fie dor de e i.” Ge m e nii și Aide n a u fost supe r inteligenți, ia r t a i-a t rim is înt r-o tabără pe nt ru c opii vrăjitori. Am sc os un oft a t gre u. Mi-aș fi dorit să m e rg c u e i. Am vrut să fiu int e lige nt c a e i M â na m a re a tatălui m i-a ve nit la c a p și m -a t ra s de coadă. „Știu, da r vor fi acasă în c urâ nd.” Spărgerea st ic le i ne -a surprins pe a m â ndoi. Pașii m e i se mișcau de ja , a le rga u c â nd brațele tatălui m e u m -a u prins în jurul t a lie i m e le . El a clătinat din c a p, strânsându-mă st râ ns. — Du-t e afară, M a rga re t , ordonă e l pe un t on st ins. „Și a sc unde ”. I nim a m i-a bătut re pe de , rănindu-mi pie pt ul. „Cine e a ic i, t a ?” Am sopt it . M -a a puc a t de braț și m -a îm pins spre uşă, brusc . Și t a nu a fost niciodată dur c u m ine , doa r c u băieții. — Du-t e a sc unde -t e , șuieră e l c u o voc e joasă. "Ac um ." Asc ult â ndu-i, m -a m re pe zit la ușa pe c a re t oc m a i a m t re c ut și pașii m i-a u zguduit . M i-a fost frică pe nt ru e l. Dacă a ve a ne voie de a jut orul m e u? M -a m uit a t pe st e umăr e x a c t la t im p să-l văd pe Da scoțând un pist ol, a poi urc â nd înc e t scările. Și-a păstrat pașii tăcuți, t â râ ndu-se în sus. Văzusem a rm e toată viața, da r nu-l văzusem niciodată pe Da ținând unul în mână și c u siguranță că nu le folosește. V e de re a m e t a lului re c e m i se usucă gâ t ul și m i se răcește sâ nge le . Rămânând lipită de loc ul m e u, a m văzut um bra tatălui m e u depărtându-se din c e în c e m a i m ult de m ine . Sâ nge le îm i bubuia în ure c hi și inim a m i-a bubuit a t â t de t a re , înc â t m -a durut . Am mormăit c uvint e dist orsiona t e a le une i rugăciuni pe c a re Aide n mă învățase. Am a juns până la sfârșitul prim ului ve rs doa r c â nd t a t a s-a oprit , a poi s-a da t îna poi c u un pa s. „Ce na iba ...” L-a m văzut încă ținând pist olul în t im p c e își înt inde a brațul. Da r e l nu trăgea. De c e nu trăgea dacă e ra un t ip rău? Ba ng. Ba ng. Ba ng. T rupul tatălui m e u s-a prăbușit pe scări și un țipăt scăpat m i-a de pe buze . Bufnitură. Bufnitură. Bufnitură. A c ont inua t și m a i de pa rt e , c orpul m a re și put e rnic a l tatălui s-a rost ogolit pe t re pt e pe nt ru t ot de a una , c â nd de fa pt t re buia să dure ze doa r c â t e va se c unde . A a t e riza t pe spa t e , c u două gloanțe în pie pt și unul în gâ t . M -a m uit a t înghețat la pa t a de sâ nge c a re înflorește pe pie pt ul lui Da . Sâ nge le s-a a c um ula t ra pid în jurul lui c a o m a re roșie. Gâ fâ i, c u oc hii pe m ine . Groază. T e roa re . Frică. Am privit c orpul put e rnic a l lui tatăl m e u c hinuindu-se să se miște, c â nd pașii a u bătut pe pode a ua marmură. Bufnitură. Bufnitură. Bufnitură. de Fie c a re sune t se st inge a sub bâ zâ it ul din ure c hile m e le . „R-fugi”, a gâ lgâ it e l. S-a lupt a t să trăiască. S-a c hinuit să se ridic e , da r c orpul lui e ra pre a sla b. Apoi ra m a lui a căzut îna poi și a m văzut c um viața se st inge a din oc hii lui. M i-a răcnit sâ nge le . Lic hidul m i-a pic ura t pe de ge t e și oc hii m i-a u c oborâ t și a m c onst a t a t că m i-a m înfipt unghiile în pa lm e a t â t de t a re înc â t sâ nge re a m . O pe re c he de c izm e ne gre a u lovit c a da vrul tatălui m e u. „Bună scăpare”, râ nji bătrânul. At unc i m -a m t re zit în sfârșit din st upoa re . M -a m sc him ba t să fug, da r e ra pre a t â rziu. O mână încolăcită în jurul gâ t ului m e u. „U nde a le rgi, fetiță?” toarcă e l, ridicându-mă în a e r. De ge t e le m e le s-a u ghe a re de înc he ie t ura lui. Am gâ fâ it după a e r în t im p c e mă purt a , c u pic ioa re le a t â rnâ nd de pământ. T rupul tatălui m e u e ra c hia r sub m ine . Am vrut să-l îmbrățișez. Am vrut să-l sa lve z. Da r dispăruse. Picatură. Picatură. Picatură. O lamă re c e s-a apăsat pe gâ t ul m e u. Am lovit și a m da t c u ghe a re le . At unc i a m văzut-o pe m a m a m e a . Fața e i e ra mânjită c u sâ nge , la c rim i și m a c hia j. Era înt r-o cămașă de noa pt e . Era m ijloc ul zile i. De c e e ra în cămașă de noa pt e ? „M a m a ”, m -a m sufoc a t , fie c a re silabă mă dure a gâ t ul. Ea nu s-a mișcat. V e de re a m i s-a e st om pa t . Conștiința m i-a a lune c a t . U n vuie t put e rnic a izbuc nit prin c e a t a din c re ie rul m e u. Corpul m i s-a sm uc it . Cădere. Cădere. Căzut. Ca pul m e u a lovit pode a ua t a re de marmură și lum e a s-a înt une c a t . M -a m t re zit c u tresărire, cearșafurile mătăsoase lipindu-m i de pie le a transpirată. T e roa re a și-a înt ins pâ nza prin fie c a re c e nt im e t ru al c orpului m e u. Re spirâ ndu-m i, m -a m uit a t la t a va nul pe nt house -ului lui Luc a . V isul s-a înt ors m e re u în m om e nt e întâmplătoare. Era c e va din e l c a re îm i lipse a , da r nu put e a m să pre c ize z c e . M e m oria a durut . Revelația nu m -a surprins, da r totuși m -a durut . M a m a nu m -a prot e ja t . N u-i păsa de T a . Î i păsa doa r de e a însăși. Pe nt house -ul e ra a c ope rit de înt une ric . Ex a c t c a vise le m e le . Coșmarul de c a re nu-m i plăcea să-l a m int e sc . Privind la c e a s, a m obse rva t că e ra doa r unspre ze c e noa pt e a . A fost linist e . M ult pre a liniștit. Luc a a ve a de obic e i t e le vizorul a prins fie în sufra ge rie , fie în dorm it or. Pe nt ru zgom ot , a spus e l. O mică fulge ra re de dezamăgire a izbuc nit în pie pt ul m e u. Ave a o noa pt e cu o altă fe m e ie ? N ic io înșelăciune nu e ra o condiție a a c ordului nost ru, da r poa t e s-a săturat să mă aștepte. Abia a c um m i-a m da t se a m a c â t de m ult a înse m na t pe nt ru m ine fide lit a t e a în căsnicia noastră. Ene rgia neliniștită m i-a c urs prin ve ne . Î nc e rc â nd hotărât să-mi înc hid m int e a , m -a m înt ors de o pa rt e și m -a m uit a t pe fe re a st ra m a re , orizont ul orașului pâ lpâ ind de lum ini. Loc uise m în N e w Y ork toată viața, da r nim ic nu se simțise la fe l de bine c a Sic ilia . Brusc , a m ra t a t nopțile liniștite a c olo. M i-a fost dor de străzile înt une c a t e și de sune t ul îndepărtat a l va lurilor c a re se izbe sc de țărm. Chia r și lim ba pe c a re nu a m înțeles-o. Era m a i liniștitor de c â t bâ zâ it ul c onst a nt a l a c e st ui oraș m e t ropolit a n. După o oră de zvâ c nire , a m renunțat la som n. Luc a e ra în m int e a m e a și nu put e a m găsi odihnă. N u până nu l-a m sc os din m int e . Cu un oft a t e x a spe ra t , a m a runc a t păturile și a m a lune c a t din pa t . Luâ nd cămașa de noa pt e , a m îmbrăcat-o și a m m e rs pe holurile înt une c a t e până în bucătărie. Lum ina lunii se revărsa prin fe re st re le din pode a până în t a va n și lum ina dula purile gri și a lbe . Am de sc his frigide rul și a m lua t re c ipie nt ul c u la pt e . Luc a a insist a t să-mi ia u la pt e orga nic și ne pa st e uriza t pe nt ru m ine . Câ nd l-a m t urna t înt r-un pa ha r, buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t blâ nd, gândindu-mă la gâ ndire a lui. N u m i-a m im a gina t niciodată că voi a junge a ic i c u fiul lui Be nit o K ing. Odată c e l-a m da t jos, a m clătit pa ha rul în chiuvetă. Î n t im p c e m -a m a ple c a t să pun pa ha rul în mașina de spălat va se , a m obse rva t strălucirea slabă c a re ve ne a din dorm it orul lui Luc a de pe holul opus. Câ nd a m a juns, a insist a t c a dorm it oa re le noa st re să fie pe la t urile opuse a le pe nt house -ului lui, susținând că se trezește a de se a până t â rziu în noa pt e și nu voia să mă trezească. N u m -a m gâ ndit la nim ic . Da r a c um , e zit a re a m i-a st re c ura t prin ve ne . Dacă a r fi insist a t a supra a st a , c a să poată a ve a o altă fe m e ie în pa t ul lui și a poi să o st re c oa re pe ușă îna int e să mă t re ze sc vreodată? U n geamăt sla b răsună în a e r. Corpul m e u s-a înc ins a lb, a poi a înghețat c â nd m ia m da t se a m a c e se put e a înt â m pla în spa t e le a c e le i uși. Furia m -a ondula t c a un c ic lon t ropic a l, rupâ nd fire le sla be c a re a u înc e put să se form e ze înt re noi. Am c lipit put e rnic , gâ t ul m i s-a st râ ns. A fost gre u de înțeles această reacție. Toți pereții m e i păreau să se prăbușească în jurul a c e st ui om și a st a l-a făcut și m a i amenințător pe nt ru m ine . La c om de pedeapsă, a m m e rs pe hol. Pașii m e i a u fost tăcuți, la fe l c um a u fost a i lui tată c u mulți a ni în urmă. Nesiguranța m i-a zbătut pașii c hia r la ușa dorm it orului lui. V isul e ra încă proaspăt în m int e a m e a , slăbind hotărârea m e a . M -a m sprijinit de t oc ul ușii, visul m -a t ot măturat până în ziua a c e e a . Î n ziua în c a re m i-a m pie rdut tatăl. Am prins t oc ul ușii, hotărât să a lung a m int irile , și e x a c t c â nd m -a m re ze m a t de e a , ușa a rămas întredeschisă. Doa r c â t să ve zi um bra lui Luc a în m ijloc ul pa t ului său k ing-size . M i s-a tăiat respirația. Soțul m e u e ra în m ijloc ul pa t ului c om ple t gol. Și singur. Pe noptieră de lângă e l, stătea un pa ha r c u gheață și lic hid m a roniu. U n w hisk y dacă a r t re bui să ghic e sc . Și lângă e l e ra un t ub de lubrifia nt , c u c a pa c ul de sc his. I nim a m i-a tresărit. M i s-a u st râ ns c oa pse le de ne voie . Și m int e a m i-a șoptit de spre plăcerea pe c a re aș put e a -o obține dacă m-aș c e da . El e st e soțul tău până la urmă, m i -a șoptit dia volul de pe umăr. Doa m ne , a c e st om a r fi ruina m e a . Oc hii m e i rătăceau pe st e c orpul lui put e rnic și gol. Era frum os. O capodoperă. Pie le a lui măslinie strălucea c a bronzul, murdară de cerneală. T runc hiul lui e ra a c ope rit de t a t ua je . M a donna . O inimă, o inimă adevărată c u un t ra nda fir. O c ruc e pe unul dint re pe c t ora lii lui. V â rfurile de ge t e lor îm i bâ zâ ia u de ne voia să-l a t ing. Doa m ne , aș da a proa pe oric e a c um c a să-l a t ing. Î n sc him b, a t re buit să mă mulțumesc c u m â na lui puternică înfășurată în jurul pe nisului său m a re și gros. M â inile îi e ra u înțepate de ve ne de sprinse , în sus și în jos. Gura m i s-a înt re de sc his și respirația m i s-a oprit în t im p c e inim a m i-a bubuit de c oa st e . Și pie rc ing-ul. Câți bărbați le -a u făcut a st a de fa pt pe nilor? M -a m înt re ba t . Corpul lui m a re e ra înt ins în pa t , pa rt e a superioară a t runc hiului sprijinit de pe rne și c oa pse le sa le c u mușchi gros. Î n t im p c e m â na lui trăgea c u put e re în sus și în jos de a x ul lui, cealaltă mână îi ținea sa c ul. Arăta m a gnific în t im p c e se sm uc e a . Ca un ze u e rot ic . Ca pul îi e ra a runc a t pe spa t e pe pe rne , c u gâ t ul înc orda t de t e nsiune . Era m a sc ulinit a t e aspră la e l. Aspru, da r a t â t de e rot ic , înc â t m -a înfiora t de dorință. Propria m e a e x c it a re s-a infilt ra t în chiloții mei mătăsos, st ric â ndu-i și pre lingâ ndu-m i pe int e riorul c oa pse lor. Î m i dădeam vina pe horm onii m e i pe nt ru reacția m e a față de a c e st bărbat ra fina t ; deși dacă aș fi fost c om ple t sinc e r c u m ine , m-aș fi mințit. N u m i-a m put ut sm ulge privire a de la e l, im a ginâ ndu-m i că e ra m â na m e a pe pe nisul lui lung. Î m i înc hipuia m că l-a m a dus la m a rgine . Mi-aș fi dorit să pot gust a din e l. V e zi-l de a proa pe . Am vrut să văd fie c a re c e nt im e t ru din e l, fie c a re t a t ua j, fie c a re venă, fie c a re pist rui. Câ nd a șuierat, privire a lui c oborâ ndu-se până la de ge t e le groa se , trăgându-i în sus, gura m i s-a usc a t . Am uit a t să re spir. N u-m i a m int e a m c um să înghit și un gâ fâ it m oa le m i-a st re c ura t prin buze . Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre m ine . Privirile noa st re sa u c ioc nit . M ot ivul m e u a țipat să da u îna poi, să mă înt orc în c a m e ra m e a . Da r oc hii lui mă țineau lipiți de loc . Ce va fie rbint e și înt une c a t a rde a în a c e a privire . Nu e ra nim ic m oa le la Luc a DiM a uro. Fie c a re c e nt im e t ru din e l e ra gre u. Sufle t ul lui. Corpul lui. pe nisul lui. Cu t oa t e a c e st e a , c â nd s-a uit a t la m ine , în spa t e le oc hilor lui e ra c e va înt une c a t și t a ndru. Pe nt ru m ine . N u știam de unde a m știut, da r a m știut. Î n a dâ nc ul sufle t ului m e u, știam a st a c hia r dacă nu put e a m să re c unosc . S-a mișcat pe pa t , dâ ndu-m i o privire m a i bună a supra pe nisului lui. Și-a înfășurat pa lm a în jurul t ije i lui um fla t e și un geamăt a vibra t prin cameră. A lui. A m e a . A noa st ra . Ca pul t ije i sa le groa se e ra um fla t și viole t . N u i-a m put ut ve de a vâ rful, da r pra c t ic i-a m put ut gust a pre c um . Pe nisul lui sc uipâ nd pre c um . sa zvâ c nit sub privire a mea, I suse , a m fost t e nt a t să găsesc un sc a un și să mă a t ing în t im p c e îl prive a m . Ac e a st a a r put e a fi c e a m a i interesantă experiență erotică de la V e ga s. M â na m i-a ve nit la burtă, fre c â nd-o dist ra t . „M a rga re t .” V oc e a îi e ra răgușită. Ra spy. T ort ura t . „Spune doa r c uvâ nt ul și t e voi fa c e să vii.” El nu s-a oprit niciodată să se ridic e , oc hii m e i urmărind mișcarea în t im p c e m â na lui se mișca pe lungim e a lui. Pie le a m e a s-a st râ ns. Corpul m e u a a rs. Pie le a m i s-a înroșit. a m vrut sa vin. Da r nu a m vrut să mă a ve nt ure z cu el în a c e st e a pe pe ric uloa se . N u c u a ra nja m e nt ul nost ru t e m pora r. Da r poa t e că nu a t re buit să-mi re fuz plăcerea c â nd mă a t inge a m ? El o făcea. Părea că-i pla c e să-l prive sc . Doa m ne , aș vre a să mă privească. — M a rga re t , a răpit e l c u o voc e guturală. Toți a c e i mușchi încordați s-a u st râ ns și s-a u zvâ c nit în t im p c e plăcerea a luc ra t prin e l. S-a m unc it din c e în c e m a i re pe de și m a i gre u, dându-și pum nul. „Spune ”, a c e rut e l a spru. Am clătinat din c a p, lim ba m i-a t re c ut pe st e buze . Era m usc a t . Da r nic io c a nt it a t e de lic hid nu a r pot oli această se t e . A fost pe nt ru c e va doa r e l m i-a put ut ofe ri. — Mă pot a t inge , a m spus încăpățânat. V oc e a m e a suna îndepărtată până la ure c hile m e le , c re ie rul m e u inunda t de o ceață de poftă. Am â ndoi știam că a t inge re a lui se va simți m a i bine , da r îm i făceam griji să t re c a c e a linie . „Î n t im p c e privești.” Și-a liniștit mișcările. „Spune a st a din nou”, a răpit e l. a m înghițit. M a i e ra t im p să fugă. Da r dia volul nu m -a lăsat. Am vrut a st a . Ent uzia sm ul. I de e a c a e l mă prive a în t im p c e a ve a m orga sm m i-a t re m ura t int e riorul de a nt ic ipa re . „M a pot a t inge în t im p c e privești”, a m re spira t . „Și t e pot urmări.” A t re c ut o bătaie de inimă. — Așează-te a c olo, ordonă e l brusc , înclinându-și bărbia spre șezlongul din pa rt e a opusă a c a m e re i. „N u pot a ve a înc re de re în m ine dacă ești la înde m â na m e a .” Gura m e a a form a t un O tăcut. Pic ioa re le m e le tăcute pe c ovorul lui de pluș, m -a m îndre pt a t spre sc a un. Î na int e să a m oc a zia să mă așez, c uvint e le lui m -a u oprit . — Pie rde ha la t ul, râpă e l. M -a m supus fără înt â rzie re . Apoi a ve nit următoarea lui comandă. „Ridică-ți cămașa de noa pt e pe nt ru păpușă și pune -o în jurul t a lie i.” "De c e ?" a m re spira t . „Est e pur. Puteți ve de a prin e a .” El a r ști. A insist a t să-l c um pe re . „N u vre a u c a nim ic să-mi îm pie dic e ve de re a a supra c orpului tău frum os.” T re m urul m -a c uprins și m â inile m i-a u t re m ura t ușor în t im p c e i-a m urm a t instrucțiunile. „Ac um chiloții tăi. Sc oa t e -le .” Ezit a re a s-a st re c ura t prin m ine . A fost ridic ol. N u mă văzuse de c â t c u un prosop de ba ie . M -a fre c a t pe spa t e c â nd mă dure a . Totuși, a c e st luc ru a fost dife rit . Deodată, a m fost conștient de c oa pse le m e le m a i m oi și fundul m a i m a re . Ca să nu m a i vorbim de burt a m e a m a re c a re hrănește viața din m ine . — Ac um , M a rga re t , a mormăit e l, c u reținerea lui evidentă în voc e . „V re a u să văd păsărica t a frumoasă roz în t im p c e mă m a st urb.” Ei bine , c â nd a spus-o așa. M i-a m da t jos chiloții, lăsându-i să a lune c e pe pic ioa re , a poi i-a m da t jos. M -a m așezat și m i-a m despărțit pic ioa re le , păsărica m e a în ve de re a completă a soțului m e u. U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. Ac e st luc ru se simțea int e rzis. At â t de e rot ic . De c i Ba sic I nst inc t c u excepția la nive l de gravidă. St râ nsoa re a lui pe lungim e a lui s-a st râ ns și păsărica m e a s-a st râ ns c a răspuns. „Ești a t â t de frumoasă”, a lăudat e l c u o voc e răgușită. U n nod în pie pt m i s-a slăbit și a e rul pe c a re nu îm i dădeam se a m a că îl țin s-a zvâ rlit din plămâni. „At inge -t e , soția m e a .” M â na m i-a a lune c a t înt re c oa pse pe nt ru a -m i m â ngâ ia c lit orisul și ple oa pe le m i s-a u înc his. M -a m simțit a t â t de bine să mă a t ing știind că mă prive a . I nim a m i-a t una t sub c ut ia toracică și foc ul m i-a a rs în ve ne . "De sc hide -t i oc hii." Le -a m forțat să deschidă, privindu-l prin privire a m e a plină de poftă. Oc hii ni s-a u bloc a t , de ge t ul m e u s-a îm pins de protuberanță, înc onjurâ ndu-l c u umezeală. M i-a scăpat un geamăt put e rnic . — Așa e , continuă să o fa c i, îi inst rui e l răgușit. „Dăt e c u de ge t ul în t im p c e mă m a st urb, imaginându-ți păsărica t a fie rbint e în jurul pe nisului m e u.” „Luc a .” N um e le lui e ra o șoaptă fără sufla re pe buze le m e le în t im p c e mă de ge a m . Pre siune a a c re sc ut , ducându-mă din c e în c e m a i sus. L-a m privit strângându-și pe nisul st râ ns, a proa pe viole nt de fie c a re dată c â nd t re c e a pe st e coroană. Oc hii lui e ra u flămânzi de păsărica m e a și a i m e i l-a u înm uia t în t im p c e își pom pa pe nisul. Sus si jos. M i s-a u încleștat int e riorul c â nd m i-l im a gina m a dâ nc în m ine . T re buie să fi a vut gâ nduri asemănătoare, de oa re c e mușchii i s-a u încleștat și s-a u zvâ c nit în t im p c e plăcerea îl străbătea. Și-a da t pum nul c u lovit uri lungi și brut a le . L-a m a da pt a t pe a l m e u la rit m ul lui, îm pingâ ndu-m i de ge t e le în int e riorul m e u. U n șuierat i-a scăpat print re dinții încleștați. „Îți im a gine zi pe nisul m e u în t ine ?” „O, Doa m ne ,” am ge m ut , pulsul pa lpit a nt înt re c oa pse le m e le insuport a bil. M i-a m pipăit c lit orisul din c e în c e m a i re pe de și m a i t a re , pot rivindu-i propriile lovit uri brut a le . N im ic nu a c ont a t în a c e st m om e nt de c â t plăcerea lui și a m e a . „O să fiu în t ine ”, a m urm ura t e l, privindu-mă prin privire a lui înt re ple oa pe . "Î nt r-o zi." N u m -a m put ut gâ ndi la un răspuns prin c re ie rul m e u t ulbura t de poftă. Era m în ceață și singurul luc ru de c a re îm i păsa e ra să urmăresc orga sm ul. Era m doa r noi doi în pa rt e a opusă a c a m e re i. Privire a lui m i-a a t ins pie le a și a lum ina t -o c u sc â nt e i. Ge m e t e le și ge m e t e le noa st re a u um plut spațiul. Excitația noastră a pa rfum a t a e rul. M -a m înt re ba t c e gust a r a ve a c um a r fi. Sărat sa u m osc . Sa u poa t e dulc e . Am vrut să-l sim t în m ine . Era pe vâ rful lim bii să-l im plor, da r a m reținut c uvint e le . Oc hii m e i i-a u c oborâ t c orpul până a c olo unde m â na lui i-a pom pa t pe nisul c u put e re . M i-a m c ont inua t săm i m â nuie sc c lit orisul, în t im p c e m i-a m im a gina t t ija lui m a re și groasă în int e riorul păsăricii m e le . Și-a sc os t ija în t im p cu respirațiile m e le gâ fâ it e . Excitațiile noa st re se pa ra t e a u c re a t sune t e a t â t de um e de și m urda re , da r nu se pot rive a u c u im a ginile m urda re din m int e a m e a . Respirările m e le gâ fâ it e . Ce le zdrențuite a le lui. M i-a m t ra s respirația ascuțită print re dinți c â nd i s-a înc orda t gâ t ul, t e m po-ul a simțeam în m ie zul m e u de de ve nit ne re gula t . Îl parcă m -a r fi fugit . Pre siune a a c re sc ut din c e în c e m a i m ult . Apoi c orpul m e u a e x ploda t înt r-un m ilion de bucăți. Respirația i se îngre una . A st riga t : „M a rga re t !” c u o secundă îna int e de a a t inge punc t ul c ulm ina nt , e spe rm a țâșnind din e l pe st e t ot st om a c ul t a re c a pia t ra . Am îm pins un de ge t în m ine , c u oc hii ațintiți a supra priveliștii glorioa se de a -l ve de a pe Luc a orga sm . Păsărica m i-a pulsa t , de ge t ul m e u un înloc uit or sla b pe nt ru c e e a c e știam că se va simți pe nisul lui. Da r a c e st a a fost c e l m a i bun orga sm pe c a re l-a m a vut după I t a lia . Și-a t ot m uls pe nisul, sune t e le lui de mormăit și sc â nc e t e le m e le a m e st e c â ndu-se . El a c ont inua t să vină, c um picură pe pe nis, de ge t e le , pe c oa pse . M ia m lins buze le , dorind să pot gust a din e l. T ot c e t re buia să fa c a fost să mă ridic și să m e rg spre e l. M -a r lăsa. O știam la fe l de bine pre c um îm i cunoșteam num e le . L-a m văzut încă ținându-și pe nisul înm uia t și încă a m găsit ve de re a lui și toată sămânța a c e e a profund erotică. Ca pit ol T re ize c i și unu LU CA M Privire a e ra lipită de păsărica roz strălucitoare a lui M a rga re t în t im p c e i-a m a sc ult a t respirația. N u văzusem niciodată, na ibii de niciodată, o fe m e ie m a i frumoasă. Burt a e i umflată c u c opilul nost ru a fost c e a m a i uluit oa re priveliște. La dra c u H im a la ya . La na iba c u de se rt ul Sa ha ra . Sa u oric e m inuni uim it oa re a le lum ii. Ac e a st a a fost singura priveliște c a re m i-a tăiat răsuflarea. Și să o văd înroșită, să se atingă și să mă gâ nde sc la m ine a fost c e l m a i bun luc ru după a t inge re a e i, așa că l-aș a c c e pt a . Oc hii e i e ra u încă lipiți de pe nisul m e u și pie le a i se îm bujora . A fost ne voie de toată stăpânirea m e a pe nt ru a -m i păstra sufic ie nt simț și pe nt ru a -m i prot e ja pie rc ing-ul prințului Albe rt . Era pre a de vre m e să-i dezvălui că e u a m fost c e l c a re a dus la c ulc a re în V e ga s. Și-a sc os de ge t e le din păsărică. „N u t e mișca”, i-a m ordona t și m â na i-a înghețat în a e r. Am a lune c a t re pe de din pa t , a m înt ins m â na după un prosop și m -a m curățat în t im p c e țineam oc hii pe e a și mă a sigur că e ra m c u spa t e le la e a . Apoi m i-a m t ra s pa nt a lonii de t re ning și m -a m a propia t de e a . I -a m lua t m â na și i-a m ținut privire a oc e a nului. „V re a u să gust de ge t e le t a le .” Șocul a int ra t în e x pre sia e i. Gura e i s-a înt re de sc his și obra jii s-a u înroșit înt r-o nuanță m a i adâncă de roșu. Era o sirenă, c a re mă ispitește c u fie c a re respirație. De ge t e le m e le s-a u înfășurat în jurul înc he ie t urii e i de lic a t e și m i-a u a dus-o la gură. I -a m a spira t de ge t e le , unul c â t e unul, sa vurâ nd gust ul excitării e i. „Ai gust de fe m e ia m e a ”, a m ge m ut . „Ca soția m e a .” Ea a t ra s de mână și a m lăsat-o să se retragă. Deși a m re gre t a t de ja pie rde re a . Copilăria m e a a fost aspră și nemiloasă sub de ge t ul m a re a l tatălui m e u. Da r deodată nu a m put ut re gre t a pe nt ru că t ot ul m -a dus la e a . A fost im a gine a fetiței c u buc le ne gre de a ba nos și oc hi albaștri c a re zdrobe sc sufle t ul c a re m -a ținut în c ont inua re . Abia c â nd a m da t pe st e e a în T e m pt a t ion, m i-a m văzut în sfârșit sc opul c la r c a ziua . M a rga re t și-a îm pins cămașa de noa pt e în jos, a poi și-a lăsat oc hii în jos, lăsându-i să c ut re ie re c a m e ra de parcă a bia a r aștepta să sc a pe de a ic i. Sa u nu suport a să se uit e la m ine . "Uită-te la m ine ." Ea a re fuza t . N u e st e surprinzător a vâ nd în ve de re că a găsit o m oda lit a t e de a mă c ont ra zic e la fie c a re pa s. I -a m lua t bărbia înt re de ge t e și i-a m forțat fața în sus. I m a gine a e i, în ge nunc hi, uit â ndu-se la m ine c u a c e i oc hi frumoși și sfâșietori și pe nisul m e u înt re buze le e i frum oa se și pline m i-a fulge ra t în m int e . M i-a t rim is un nou va l de căldură în vint re și m i-a făcut sâ nge le să-mi curgă în ure c hi. Crist o sa nt o. T oc m a i m -a m de sprins și m -a m revărsat pe st e t ot c a un a dole sc e nt și, dint r-o dată, a m fost ga t a pe nt ru o altă rundă. "Ce s-a înt â m pla t ?" am înt re ba t -o, îm pingâ nd-o înde m nurile m e le c a rna le . Ar fi t im p pe nt ru a st a . Câ nd m i-a c e rut . "N im ic ." Răspunsul e i a fost blâ nd, în contradicție c u foc ul e i norm a l. N u e ra c a și c um m i-a r fi de ra nja t , da r m i-a m dorit e a adevărată. M -a m c oborâ t în ge nunc hi. "Ce e st e ?" Ce va a fulge ra t în oc hii e i și a înt ins m â na spre chiloți, da r e u a m fost m a i ra pid. „N u t e a ple c a c u burt a .” Am c it it că a fost rău pe nt ru e a să-și pună oric e pre siune pe burtă. Era e x c lus să doarmă pe burtă. Să se a ple c e în t im p c e stătea și să-și împingă burt a pe ge nunc hi a fost și rău. Și-a da t oc hii pe st e c a p și și-a înt ins m â na . „N u, c re d că le voi păstra. Ca suve nir.” a m zâ m bit . Ea c lipi din oc hi confuză. „M i-a plăcut se a ra a st a , da r dacă re fuzi să o fa c i din nou, chiloții tăi sunt c e l m a i bun luc ru.” Î n plus, părea să fie imună la fa rm e c e le m e le . După c e i-a m m â nc a t păsărică îna poi pe c â m p, pe pătura de pic nic , mă așteptam să mă c e rc e t e ze . Pe nt ru hotărârea e i de a slăbi. Da r nu, e a a rămas neclintită. Soția m e a e ra o fe m e ie încăpățânată. — Sa u put e m fa c e înt â lnirile noa st re din dorm it or m a i de se , a m suge ra t . Obra jii i s-a u făcut purpurie și un fa rd de obra z s-a e x t ins pe gâ t . La na iba , îm i plăcea să o e ne rve z, așa că a m c ont inua t : „V oi a ve a ne voie de chiloții tăi să-mi înfășoare pe nisul și să mă sm ulg da t a viit oa re . Cu excepția c a zului în c a re îți dorești să fii volunt a r.” Ea oftă și se ridică. „Ac e st luc ru nu schimbă fa pt ul că această căsătorie nu e st e reală. Să nu înne bunim pre a t a re . Doa r ne sa t isfa c e m ... im pulsurile ... ne voile ... Ea își dre se gla sul. "Ce va ." Apoi m -a lăsat în ge nunc hi, privind-o ple c â nd în a c e a le nje rie albă de sarcină. — E adevărat, nevastă, a m m urm ura t înc e t , dorindum i să recunoască această atracție dint re noi. A fost a c olo din m om e nt ul în c a re ne -a m c unosc ut . Ştiam e u. Ea știa a st a , da r a re fuza t să recunoască. Această căsătorie a r fi pe nt ru t ot de a una . Pa na c a nd m oa rt e a ne va de spa rt i. Ca pit ol T re ize c i si doi MARGARETĂ M coșmarul a fost înloc uit cu a lt c e va . Ce va mai fie rbint e . După c e a m scăpat de ispită sub form a soțului m e u, m -a m rătăcit îna poi în pa t pe pic ioa re le clătinate, c u c oa pse le st râ nse de ne voie . Aș vre a să c re d că mă dila t e a m înc e t , în pregătirea pe nt ru viit oa re a m e a naștere, de oa re c e e ra m la puțin pe st e o lună distanță de t e rm e nul c om ple t , da r știam m a i bine . Adevărul e ra că l-a m dorit m a i m ult de c â t m i-a m dorit vreodată c e va . Ani în c a re ne -a m înc onjura t unul pe celălalt ne -a u c ondus a ic i. În același pe nt house . Căsătorit. N u c hia r în același pa t -- încă. Î nc e puse m să c re d că e ra doa r o c he st iune de t im p. Î n noa pt e a a c e e a , ult im ul gâ nd îna int e să a dorm a fost de spre Luc a sub duș. I n pa t . Chia r și în c a m e ra a ia de hot e l din V e ga s. Bărbatul m a sc a t din V e ga s a șoptit c uvint e șubrete în t im p c e int ra și ieși din m ine , numindu-mă m ia be lla . Am st a t goală în fața lui, în doa r chiloți de mătase și pa nt ofi roșii vișinii. Pe na lui s-a zvâ c nit , um plâ ndu-i pa rt e a din față a pa nt a lonilor în proporții c a re t re buia u să fie dure roa se . I suse , t re buia să fie uriaș. Sfa rc urile m e le s-a u st râ ns, dură după a t inge re a lui. Pie pt ul m e u s-a ridic a t și a căzut. Respirațiile m e le blâ nde e ra u singurul sune t c a re um ple a a e rul. Totuși, m i-a m ținut oc hii pe a i lui, hotărât să-l văd fie c a re c e nt im e t ru. Mi-aș fi dorit doa r c a măștile st upide să nu fie în c a le . M -a privit cu e vla vie . Ce va asemănător cu pose siune a îi t re c u pe lângă e x pre sie , da r nu put e a m fi sigur. „E râ ndul tău”, a m re spira t , e libe râ nd o respirație înfiorătoare. L-a m privit c um își dădea ja c he t a de c ost um , a poi își de sc he ia cămașa roc hie neagră și, în t ot a c e st t im p, oc hii m e i e ra u ațintiți pe pula lui. Î n t im p c e e l și-a sc os cămașa, a poi pa nt ofii, șosetele și pa nt a lonii, a m înc e put să-mi da u călcâiele, a st fe l înc â t să pot scăpa din chiloți. Făceam a st a . Și a bia așteptam. „Măștile rămân,” a m m urm ura t în t im p c e e l și-a agățat de ge t e le put e rnic e pe nt ru a-și sc oa t e box e rii. „T oc urile t a le rămân”, a c e rut e l, c u voc e a răgușită. Oc hii ni s-a u bloc a t . M i-a bătut pulsul. V oc e a lui m -a făcut să doară, înm uiâ ndu-m i chiloții. Am da t din c a p, ia r e l și-a a runc a t box e rii. Î nc re m e nit , m -a m uit a t la pe nisul lui. Era m a re , da r nu a st a îm i făcea inim a să bată la rg. „C-c e -i a st a ?” a m înt re ba t , c u lim ba t re c â nd pe st e buza de jos. Și-a înfășurat m â na în jurul a x ului și l-a m â ngâ ia t o dată. Simțeam că roșul îm i pătează obra jii, deși nu e ra m sigur dacă je na sa u poft a c a uza a st a . După dure re a c a re îm i pulsa înt re c oa pse , a fost c u siguranță poftă. "Ac e st ?" a înt re ba t e l, trecându-și de ge t ul m a re pe st e vâ rful pe nisului. „Est e un pie rc ing.” Căldura s-a a runc a t dire c t în m ie zul m e u și a m lua t o înghițitură m a re de a e r, înc e rc â nd să-mi c a lm e z reacția. „Ești im e ns”, a m șoptit. N u e ra m sigur că voi fi c a pa bil să mă de sc urc c u c e va a t â t de m a siv prim a dată. M a siv și – îm podobit „De c e a i și t u un pie rc ing?” Inconștient a m înt ins m â na și inst a nt a ne u pe nisul lui t a re sa zvâ c nit , dornic de a t inge re a m e a . Re ve nind în fire , m i-a m pus ra pid m â na îna poi, da r nu m -a m put ut opri să-mi fre c c oa pse le c a și c um e ra m în călduri. A inspira t gre u, a poi a înc his oc hii de parcă a r fi m irosit e x c it a re a m e a . Doa m ne , în rit m ul a c e st a , aș a ve a orga sm îna int e c a e l să mă atingă. „Se sim t e bine îm pot riva c lit orisului tău și, c â nd sunt în t ine , îm pot riva punc t ului tău G.” De ge t e le i s-a u înfășurat în jurul pe nisului, a t ra s în sus și în jos, pie rc ing-ul mișcându-se. "Oh, Doa m ne ! Eşti se rios?" El a da t din c a p, pre -c um strălucind de ja în vâ rful pe nisului. „Ești ga t a să-l t e st e zi?” a provoc a t e l. Am a vut un ult im m om e nt de m int e îna int e să de vin hotărât. Făceam a st a . „Da ”, a m răspuns în c e le din urmă. M -a lua t de mână c a să mă conducă la pa t , da r a ve a m de gâ nd să fa c prim a mișcare. M i-a m înfășurat brațele în jurul gâ t ului lui în m om e nt ul în c a re ge nunc hii m e i a u lovit sa lt e a ua și m i-a m lipit gura c u a lui. Doa m ne , a ve a gust bun. Pre c um w hisk y-ul, păcatul și de c iziile proa st e . Și totuși a m re fuza t să mă opre sc . M â na lui a t re c ut în jurul c e a fului m e u, ținându-mă în t im p c e mă săruta. Gre u. U m e d. Pose siv. Am ge m ut , trăgându-mi m â na pe pie pt ul lui m usc ulos. T ot m a i jos. Căldura lui s-a infilt ra t în m ine și c â nd m i-a m înfășurat de ge t e le în jurul pe nisului lui t a re , un fior s-a rost ogolit pe st e m ine . T ot ul la a c e st bărbat e ra se x pur. O singură a t inge re a lui m -a făcut să mă sim t m a i viu de c â t oric e a m m a i e x pe rim e nt a t vreodată. M -a îm pins pe spa t e și a m căzut a m â ndoi pe spa t e , sa lt e a ua sărindu-ne t rupurile și sc ufundâ ndu-ne sub gre ut a t e a noastră. Corpul lui pe st e a l m e u, și-a fre c a t a x ul de pliurile m e le um e de și spa t e le m e u sa a rc uit la senzația delicioasă a lui. „Doa m ne , sim t m e t a lul re c e ”, a m gâ fâ it . Era pe c a le să se lovească de m ine c â nd m i-a m a m int it că nu e ra m pe c ont ra c e pt ive . De a se m e ne a , nu dore a m risc ul unor BT S. Era m hotărât, nu prost . „Pre ze rva t ivul”, am re spira t . uitați „N u de pre ze rva t iv.” Cu un mormăit, a c oborâ t din pa t , a găsit port ofe lul în pa nt a loni și a sc os unul. De sc hizâ nd pa c he t ul c u dinții, m i l-a înt ins c a să-l pot rost ogoli pe lungim e a lui. Odată c e l-a m pus, i-a m lua t pe nisul și l-a m așezat la int ra re a m e a și a m re spira t c onst a nt . „Bine , sunt ga t a ”, am sc â nc it , m â inile m e le st râ ngâ ndu-i um e rii. Fără înt â rzie re , s-a îm pins în m ine înt r-o singură lovitură puternică și s-a înfipt a dâ nc în m ine . Dure re a e ra c hinuit oa re și m -a m sufoc a t . Știam că va fi dure ros prim a dată, da r I sus! — La na iba , șuieră e l. S-a t ra s, a proa pe c om ple t , lăsând doa r vâ rful înăuntru îna int e de a se izbi îna poi în m ine c u un geamăt gut ura l. Din nou și din nou, de parcă a r fi fost pose da t . Pie pt ul lui m usc ulos e ra a c ope rit c u o strălucire de sudoa re , făcându-i c e rne a la să pară vibrantă, da r nu a m reușit să le deslușesc c u m a sc a pusă și în înt une ric . Am gâ fâ it , cu c oa pse le t re m urâ nd în t im p ce înc e rc a m să mă a da pt e z. De ge t e le lui m -a u prins de c oa pse , proba bil lăsând urm e , da r nu-m i păsa. S-a simțit bine . Se amestecă dure re a și plăcerea. Am c re zut că a spus c e va , da r e ra m pre a de pa rt e c a să înțeleg vre un c uvâ nt . T ot c e a m a uzit a fost căldura din voc e a lui, c a re a a lina t înțepătura și m i-a um plut st om a c ul de căldură. U na dint re m â inile lui sa st re c ura t înt re noi, urmărindu-mi st om a c ul în jos până la păsărică până c â nd și-a t re c ut de ge t e le pe st e c lit orisul m e u. a m ge m ut . A fre c a t -o înt r-o mișcare circulară, c u suc uri m oa le m â njindu-se . El a um plut fie c a re c e nt im e t ru din m ine , ia r se nt im e nt ul lui în m ine e ra a t â t de int e ns, înc â t a m t re m ura t . Ge m e t e le m e le și mormăiturile lui s-a u a m e st e c a t , scoțând sune t e e rot ic e . "Oh. Ale m e le . Dum ne ze u." Am ge m ut c â nd dure re a făcea loc plăcerii. O plăcere uim it oa re . Pământul zdrobit oa re plăcere. Î n t im p c e a c ont inua t să pătrundă în m ine , oc hii m e i s-a u c oborâ t , uit â ndu-i c um a rbore le lui dispa re în păsărică și m i-a plăcut ve de re a . Plut ind de a supra m e a , osul lui pubia n lipită de c lit orisul m e u, trimițând c e le m a i de ne de sc ris furnicături prin m ine . „Păsărica t a mă ia a t â t de bine ”, a lăudat e l. N u m a i put e a m să-mi țin oc hii deschiși, se nt im e nt ul pe c a re îl c re a se pre a int e ns. „Da ”, a m ge m ut . De ge t e le m e le s-a u ghe a re în spa t e le lui c â nd a pom pa t în m ine c a un om ne bun. Fie c a re lovitură m a i t a re și m a i adâncă de c â t c e a de dina int e . Sune t e le um e de a le t rupurilor noa st re , c a rne îm pot riva cărnii, ge m e t e le și mormăiturile noa st re a u um plut c a m e ra și a u sărit de pe pereți. "Dum ne ze u. T e rog, a m țipat e u în t im p c e mă a propia de prim ul meu orga sm cu bărbat. un Doa m ne , vibra t orul m e u nu se va m a i simți niciodată la fe l după a st a . Pic ioa re le m e le , c u călcâiele încă pe pic ioa re , înfășurate în jurul t a lie i lui, c u de ge t e le la spa t e , a nc orâ ndu-l de m ine în t im p c e mă îm pinge a m a i a proa pe de orga sm . Se nt im e nt ul lui e ra pe st e t ot . Pa sa ric a m e a s-a st râ ns în jurul lui, pe c a le să e x plode ze . Ge m e a m c uvint e fără se ns în t im p c e t rupurile noa st re pic ura u de sudoa re . Cu un mormăit, s-a a runc a t brut a l în m ine pe nt ru ult im a oară. Fără milă. M -a m simțit de parcă vâ rful pe nisului și a c e l pie rc ing ble st e m a t a junge a în pâ nt e c e le m e u și a st a a fost t ot . Am de t ona t , t re m urâ nd și t re m urâ nd în jurul lui. U n va l de căldură a e x ploda t sub pie le a m e a și m -a făcut să țip în t im p c e pe t e a u zbura t în spa t e le oc hilor și a m c re zut că voi leșina. Parcă mi-aș fi părăsit c orpul cu int e nsit a t e a orga sm ului pe c a re m i l-a ofe rit . Ge m e t e și sc â nc e t e s-a u vărsat de pe buze le m e le ne c ont rola t în t im p c e păsărica m e a s-a prins pe pula lui, pulsâ nd în va l după va l. A ve nit gre u, c u un geamăt. Oc hii lui, vizibili prin mască, s-a u da t îna poi în e x t a z e vide nt . Oc hii m i s-a u de sc his fulgerător și e ra m pe o pa rt e pe pa t , c u c oa pse le m oa le c u suc ul și de ge t e le în int e riorul chiloților, îm pingâ nd și ieșind din păsărica m e a udă. Cealaltă mână e ra pe sâ nul m e u, c iupindum i m a m e lonul. Cu groază, m -a m ridic a t , îndepărtându-mi m â inile de pe c orp. M irosul excitării m e le a pa rfum a t a e rul. Oc hii îm i e ra u încă plini de som n, da r im a ginile din m int e a m e a nu a r fi put ut fi m a i c la re . Pie rc ing-ul. T a t ua je le . Cum na iba nu a m văzut-o m a i de vre m e ? Ar fi t re buit să-l re c unosc . Oh Doa m ne . „Prost , prost , prost ”, a m m urm ura t în t im p c e săream din pa t . Bine , săritul a r fi fost o înt inde re . M -a m clătinat din pa t și a m năvălit prin pe nt house . L-a m găsit în dre ssingul lui, arătând supe rb înt r-unul dint re c ost um e le sa le de de signe r din t re i pie se . La na iba c u e l. De c e nu l-a m găsit purt â nd blugi la rgi și o cămașă port oc a lie urâtă. Deși, nu e ra m sigur că a st a îl va fa c e m a i puțin a t ra c t iv. „Bună dimineața, m ia be lla .” Ast a e ra t ot c e a ve a m ne voie să a ud pe nt ru c a furia m e a să crească un nive l. „T u”, a m șuierat, apropiindu-mă c u pași m a ri de e l și îm pingâ ndu-l în pie pt . "T u." Își înclină sprâ nc e a na , c om ple t ne t ulbura t . "Da , e u sunt ." V oc e a lui e ra relaxată, zâ m be t ul de pe c hipul lui frum os mă enervează și m a i m ult . "M -a i păcălit. Sunt furios pe t ine .” "De c e ?" Sinc e r, părea surprins și nesiguranța și-a găsit drum în pie pt ul m e u. Am clătinat din c a p. T re buia să fie t a c t ic a lui. „T u a i fost în V e ga s”, l-a m a c uza t , îm pingâ ndu-m i m a i t a re de ge t ul în pie pt ul lui. „N u t e obosi să ne gi. Știu. T a t ua je le . N e noroc it ul de pie rc ing. N u pot să c re d că a m fost a t â t de prost să nu văd a st a m a i de vre m e .” Cuvint e le a bia m i-a u părăsit gura c â nd m i-a pus o mână în spa t e le c a pului și cealaltă pe șold. M -a înc onjura t . M irosul lui m i-a îne c a t furia și m i-a hrănit horm onii. dra c ului de horm oni, De parcă a r fi put ut să-mi citească gâ ndurile , nările i s-a u de sc his în t im p c e se uit a la m ine . „N u ești prost și ești a l m e u”, m â râ i e l. "M -a i păcălit. M -a i se dus, a m a c uza t e u. „M -a i lăsat însărcinată.” „Ai dre pt a t e , t e -a m păcălit. Da r a i ve nit dire c t la m ine și m -a i t â râ t sus. De c i t e hnic m -a i se dus.” M i-a rămas gura căscată și m -a m uit a t la e l șocată. Adică, a ve a un m ot iv, da r la na iba dacă aș recunoaște vreodată. „Ar fi t re buit să-mi spui. M -a i lovit .” Era singurul luc ru c a re m i-a m a i rămas. „Măcar c â nd a i a fla t de spre sarcină, a r fi t re buit să spui c e va .” — Și m -a i fi prim it cu brațele de sc hise , nu? Sa rc a sm ul din voc e a lui nu m i-a scăpat. — Ar fi t re buit să-mi spui în noa pt e a a c e e a în V e ga s, a m c e rt a t . — Ai fost o participantă de bună voie , M a rga re t , remarcă e l se c . „Se x ul e st e un luc ru, Luc a ”, a m m â râ it e u. „Da r să mă surprindă și a poi să nu spun nim ic e st e c u t ot ul a lt c e va .” El a zâ m bit m â ndru. „N u aș put e a fi m a i fe ric it să a m o fetiță c u t ine .” — Ai put e a măcar să-ți c e ri sc uze , a m da t îna poi. "N u." Î na int e să pot spune a lt c e va , e l a c ont inua t : „N u îm i voi c e re niciodată sc uze că a m un c opil c u t ine . Ea e st e a noastră. T re c ut ul nost ru. Pre ze nt ul nost ru. V iit orul nost ru. Și nu îm i voi c e re niciodată sc uze că t e vre a u. V re i adevărul? Z iua în c a re m -a i înt â lnit în T e m pt a t ion a fost c e a m a i bună zi din viața m e a . Z iua în c a re t e -a m regăsit a fost ziua în c a re a m înc e put să re spir.” Ac e st e c uvint e m i-a u sărit inim a și m i-a u a rs oc hii. Părea a t â t de sinc e r. Apoi s-a înre gist ra t ult im a propoziție. „Ce vre i să spui că m -a i găsit din nou?” M i-a m îngust a t oc hii la e l. Era gre u de înțeles funcționarea interioară a c re ie rului lui Luc a . „Tentația a fost prim a dată c â nd ne -a m înt â lnit . Și a poi m -a i t ot urmărit.” Ce va îi t re c u pe st e e x pre sie , da r o m a sc a re pe de . „Am vrut să spun din nou în V e ga s”, a e x plic a t e l. T ot nu a ve a se ns pe nt ru m ine . — N u-m i c e re să re gre t , spuse e l c u încăpăţânare. Oc hii m i-a u c oborâ t . N u voia m să văd în privire a lui a c e a privire posesivă întunecată. M i-a m da t se a m a că încă purt a m cămașa de noa pt e de aseară. Deodată, m -a m simțit și m a i goală lângă el înt r-un c ost um din t re i pie se . „Pe ne lope și t u sunteți c e le m a i bune luc ruri c a re m i s-a u înt â m pla t vreodată. De c i nu, nu voi re gre t a .” Am oft a t . Era gre u să fiu supărat pe e l c â nd mă prive a așa, c u a t â t m a i m ult c â nd vorbe a așa de spre c opilul nost ru nenăscut. N u e de m ira re că a insist a t să o re ve ndic e c a fiind a lui. Pe nt ru că e a e ra a lui. „A fost intenționat?” Am înt re ba t . „M -a i lăsat însărcinată intenționat?” Ridurile din jurul oc hilor lui s-a u a dâ nc it și a m știut răspunsul îna int e să deschidă gura . „Ești a m e a de multă vre m e , m ia be lla .” V oc e a lui e ra posesivă și fără sc uze . Ar t re bui să se prefacă la m inim um , m -a m gâ ndit iritată. „Evide nt , nu a m put ut c ont rola dacă a i rămas însărcinată sa u nu. N ic i dacă pre ze rva t ivul s-a r rupe . Da r m -a m a sigura t să măresc șansele.” Am clătinat din c a p. „Est e a t â t de greșit”, a m mormăit. De ge t ul lui m i-a fre c a t gâ t ul îna int e și îna poi, trimițându-mi furnicături pe c oloa na vertebrală, ia r c orpul m e u m -a trădat. U n fior vizibil m i-a rost ogolit c orpul. „Î m i pa re rău că t e -a m înșelat, da r nu îm i pa re rău unde ne -a dus.” Am înc his oc hii. Răspunsul lui nu m -a surprins. Furia m e a s-a t opit de ja , da r nu e ra m dispus să-l la s să vadă. Î n sc him b, m -a m agățat de de m nit a t e a m e a și de un fra gm e nt din fe m inism ul m e u. De sigur, horm onii m e i a u re fuza t să c oope re ze , da r a st a e ra o problemă separată. Buze le lui a u a juns la ure c he a m e a . „Iartă-mă, m ia be lla soție. Lasă-mă să t e t ra g. Sa u c e l puțin, lasămă să t e fa c să t e simți bine . Mă dor m ingile pe nt ru t ine .” I suse , a st a a e sc a la da t re pe de . Pereții păsăricii m e le s-a u c ont ra c t a t , la c om de pe nisul lui. Ac um că l-a c one c t a t pe soțul m e u de m ist e riosul m e u bărbat m a sc a t , cățeaua lacomă și-a dorit m a i m ult din pe nisul său m a re . Am făcut un pa s îna poi. N u a m put ut să c e de ze la e l. Ce l puțin nu încă. Proba bil că a văzut c e va în oc hii m e i și e x pre sia i s-a înt une c a t . „N u t e la s să ple c i”, a a ve rt iza t e l, c u voc e a joasă și uniformă. Declarația a zăbovit în a e r, um plâ nd spațiul dint re noi. Pa rt e a tulburătoare a fost că a m fost uşurată. M -a de ra nja t să nu c unosc ide nt it a t e a tatălui c opilului, deși nu aș fi re c unosc ut niciodată pe nt ru a -m i sa lva viața. „Pe ne lope și t u ești fa m ilia m e a și prot e je z c e e a c e e st e a l m e u.” N u știam de c e m i s-a părut a t â t de fie rbint e , da r a m știut. Am înghițit în se c , înc e rc â nd să a sc und im pa c t ul pe c a re l-a u a vut c uvint e le lui a supra m e a . „Câ t e fe m e i ai a vut ?” l-a m înt re ba t , sc him bâ nd subie c t ul. „Pre a m ult e ”, a re c unosc ut e l. Ast a nu m -a surprins. La urm a urm e i, toată lum e a își cunoștea re gula . St a nduri de o noa pt e doa r. N u a fost e t ic he t a t pla yboy de ge a ba . „V e i fi ult im ul m e u. N -a m m a i a t ins o altă fe m e ie de la V e ga s. Și nu voi fa c e . Mă re fe re a m la jurămintele m e le , soție.” Doa m ne , c um t re buia să re zist la a st a ? „N ic i e u nu a m ”, a m șoptit. „Chia r și logodnic ii a c e ia . N ic i măcar nu i-a m sărutat.” "Știu." Gura lui Luc a se curbă înt r-un zâ m be t răutăcios. — Pe nt ru că i-a m om orâ t îna int e c a e i să aibă oc a zia . M i-a m a m int it c uvint e le lui c â nd i-a m spus lui N onno de spre căsătoria noastră și m i s-a răspuns la înt re ba re . V orbe a se rios. Ar t re bui să mă de ra nje ze . Dacă a r e x ist a decență în m ine , a r fi. Da r c e va din protecția lui m -a făcut fie rbint e și de ra nja t . Da r a m re fuza t să c e de z în e a . Am a vut t im p. După c um a spus, nu m -a lăsat să-l părăsesc. Î n plus, burt a m e a m a re nu e ra t oc m a i atrăgătoare. Deși, a propo, Luc a mă prive a , nu a i c re de . S-a a ple c a t să mă sărute, înc e t , a poi și-a t ra s gura de -a lungul m a x ila rului m e u. „Am put e a t e rm ina c e e a c e a m înc e put aseară.” Doa m ne , a fost t e nt a nt . M -a m a rc uit îm pot riva lui, c a o fe m e ie înfometată după o a t inge re . At inge re a lui. Buze le lui a u a juns la ure c he a m e a . „Sa u pot să-ți mănânc păsărică și să-ți fa c plăcere. V re a u să t e sim t zvâ rc olindu-t e sub a t inge re a mea. Țipă-mi num e le .” „N u”, a m re spira t , hotărârea m e a t opindu-se ra pid. Am făcut un pa s îna poi de e l. „N u poți să mă t ra gi după t oa t e se c re t e le pe c a re m i le -a i a sc uns. Ar fi o recompensă, nu o pedeapsă.” S-a înc runt a t . "Ai grijă c e vorbești. Copilul nost ru nenăscut a r put e a să audă a st a .” Doa m ne , e l duc e a t oa t e a c e st e a la un nive l c u t ot ul nou. „T oa t e prost iile pe c a re m i le spui în t im p c e îm i fa c i plăcere pe m ine și pe t ine însuți”, a m mormăit indigna t . — N u-m i pre dic a , Luc a . El a râ njit , un râ nje t băiețel c a re l-a înlăturat c e l puțin c inc i a ni de la e l. I nim a m i-a a c c e le ra t și nu m am put ut abține să nu mă înt re b c e na iba se întâmplă. Cu e l. Sa u c u m ine . Sa u inim a m e a proastă și proastă. „Închipuiește-ți doa r plăcerea pe c a re ți-o voi fa c e c â nd t e t ra g”, a spus e l, c u un t on seducător la voc e a lui profundă. Sa u poa t e a u fost doa r horm onii m e i. Oric um , a m â ndoi știam că e ra doa r o c he st iune de t im p până să a junge m să fa c e m se x . Doa m ne , a c e st om m -a r fa c e să-mi pie rd mințile. „N u”, a m re spira t , deși nu e ra nim ic fe rm în voc e a m e a . — N u, a m re pe t a t , de da t a a st a m a i fe rm . A clătinat din c a p, a poi a t re c ut c u de ge t ul m a re pe st e bărbia m e a , c hia r sub buza de jos. „At unc i îmbracă-te, frum oa sa m e a soție și ha i să fa c e m cunoștință c u fa m ilia .” La na iba , a m uit a t t ot ul de spre înt â lnire a noastră de prâ nz c u unc hiul și soția lui. Din fe ric ire , a fost la un re st a ura nt , așa că a t re buit doa r să ne asigurăm că se rvic iul e st e e fic ie nt și ra pid. V e ne a u și frații m e i. Pe nt ru sprijin m ora l , a spus Aide n. "Chia r t re buie ?" V oc e a m e a e ra un pic sc â nguit oa re . Și-a înt ins m â na , trecându-și înc e t de ge t ul m a re pe st e buza m e a de jos. — N u t e pot căsători, spuse e l înc e t . "T u e st i sot ia m e a . Ești de ne a t ins. Ac um haideți să le arătăm c â t de re a l sunt în privința uc ide rii lor dacă încearcă c e va .” U n râ s sugrum a t m i-a scăpat. "Est i ne bun." „Sunt înne bunit după c ine va ”, mormăi e l, deși nu e ra m sigur dacă l-a m a uzit bine . I nim a m i-a a c c e le ra t și a c re sc ut . Privire a lui gre a a înt â lnit -o pe a m e a , noi doi îne c â ndu-ne în c uvint e ne rost it e și un t re c ut c a re ne prinse se în sfârșit din urmă. Apoi oc hii i-a u pâ lpâ it de răutate. „S-a r put e a c hia r să t e la s să-mi c onduc i mașina.” Î na int e să pot spune c e va , a adăugat c u oc hiul: „Dacă promiți că nu o ve i a rde .” La na iba c u e l. Era a t â t de se x y. M i-a da t a c e l zâ m be t de băiețel. „Pregătește-te, soția m e a însărcinată. Să m e rge m să le arătăm a c e lor nenorociți a căror m â nie o vor câștiga dacă încearcă c e va c u t ine și c opilul nost ru.” „Da r nu frații m e i”, l-a m a ve rt iza t , deși un zâ m be t st upid m i-a juc a t pe buze și inim a m i-a strălucit. Î n c iuda a t ot c e e a c e t oc m a i se înt â m pla se , încă simțeam un se nt im e nt de presimțire și nu put e a m înțelege de c e . N u a m re c unosc ut se m ne le . M a șina lui Luc a a t ra s lin în loc ul re ze rva t . Fide l c uvâ nt ului său, m -a lăsat să c onduc M e rc e de sul său roșu AM G V ision Gra n T urism o. Da r m i-a m da t se a m a că Luc a e ra c e l m a i prost șofer pe ba nc he t a din spa t e . M i-a spus pe c e bandă să ia u, c â nd și pe c ine să t re c . M -a înne bunit . Da r a m a juns c u bine . Mulțumesc ne rvilor m e i re c e . Și c a pa c it a t e a m e a de a re zist a uc ide rii lui. Luc a a c oborâ t din mașină și s-a dus lângă m ine c a să-mi deschidă ușa. L-a m lua t de mână și a m mormăit în t im p c e mă îm pinge a m în sus. „N u vă faceți griji, înc hirie m o mașină nouă pe nt ru c opil”, a a sigura t e l. „V a fi livra t m â ine ”. "Ce t ip de mașină?" a m int re ba t c urios. „Ra nge Rove r pe nt ru t ine . M e rc e de s G-Be nz pe nt ru m ine .” A reușit m e re u să mă surprindă. „Dacă nu-ți pla c e , poți să ie i a lt ul. Da r va t re bui să verificăm evaluările de siguranță. Am făcut cercetări pe a c e st a . Și pe sc a une le de mașină. Așa că a t unc i c â nd m e rgi la cumpărături c u Áine , nu-ți fa c e griji pe nt ru a st a .” Știam fără nic io îndoială că va fi un tată bun. U nii bărbați a ve a u a st a înrădăcinată în e i. Tatăl m e u a făcut-o. Și la fe l a făcut și soțul m e u. "Mulțumesc." Emoția m i-a st râ ns pie pt ul. N u t rist , da r nic i fe ric it . N u a m put ut să-l ide nt ific e x a c t . M i-a ridic a t brațul și m i-a sărut fe rm pe int e riorul înc he ie t urii, unde pulsul îm i bătea înc e t . "I m i a pa rt ii. T e voi ține pe t ine și pe fiic a noastră în siguranță. I ndife re nt de sit ua t ie ." M â na m e a în a lui, a m făcut doi pași c â nd c ine va ne a bloc a t drum ul. I nst inc t iv, Luc a a făcut un pa s îna int e , blocându-mă. „N u e ne voie de t oa t e a st e a c u m ine .” Era voc e a m a m e i m e le . M -a m înțepenit inst a nt a ne u. De c â nd m a m înt ors, nu m -a m dus să o vizit e z intenționat. N u vroia m râ sul e i și nic i c rit ic ile e i. „Bună, mamă”, a m sa lut a t -o c u răceală, făcând un pa s pe nt ru a st a lângă Luc a . „Cre de a m că uraști orașul.” Și a c olo e ra . Același râ nje t pe c a re îl ținea m e re u c â nd se uit a la m ine . „Cre de a m că uraști fa m ilia K ing, da r iată-mă”, a răspuns e a c u ve nin. „Căsătorit c u unul. M a rga re t K ing. N ic i măcar nu sună bine .” Doa m ne c â t m -a e ne rva t ! S-a c om port a t c a o cățea imatură. Am înghițit c e e a c e voia m c u adevărat să spun și l-a m păstrat c iviliza t . „De fa pt e st e DiM a uro”, a m răspuns în sc him b. „De c i nu t re buie să-ți fa c i griji pe nt ru m ine .” A de sc his gura să spună c e va , da r Luc a i-a tăiat-o. — Sc uze le m e le , spuse e l. Părea oric e în afară de sc uze . „Eu și soția m e a a ve m o înt â lnire , așa că nu e st e un m om e nt pot rivit pe nt ru o c onvorbire socială.” Fără un a lt c uvâ nt , m -a c ondus spre int ra re și a m int ra t în re st a ura nt c u oc hii t ut uror a supra noastră. Ga zda s-a re pe zit la noi. — E m inuna t să t e revăd, dom nule . „Pa blo”, încuviință Luc a din c a p. „Fă cunoștință c u soția m e a .” M i-a sc him ba t m â na c u pa rt e a inferioară a spa t e lui, c u pa lm a apăsând pe e a . A fost liniștitor. Asigurâ nd. Î n t im p c e m e rge a m , urm â ndu-l pe Pa blo la m a sa noastră rezervată, Luc a și-a a ple c a t c a pul și și-a t re c ut buze le de lobul ure c hii m e le . "Arătaţi frum os." M i se fâ lfâ ia int e riorul. N u a spus nim ic c â nd a m ieșit din dorm it or îmbrăcat. Da r oc hii lui e ra u c e l m a i înc his ve rde pe c a re i-a m văzut vreodată. Ac um , în t im p c e m e rge a m împreună, roc hia roz de șifon de m a t e rnit a t e cu mânecă lungă zvâ c ni, atingându-și c ost um ul din t re i pie se . Roc hia m i-a a c c e nt ua t st om a c ul, ia r de c olt e ul de c olt e u m i-a sc os în evidență sâ nii. Privire a m e a c ont inua să c oboa re spre e a pe nt ru a mă a sigura că nu e ra m a i jos de c â t a r t re bui. „E t re a ba m e a să mă uit la sâ nii tăi”, a re m a rc a t a m uza t Luc a . "N u inve rs." M i-a m da t oc hii pe st e c a p, inc a pa bil să vin c u un răspuns plin de duh. A fost un a lt e fe c t se c unda r a l sa rc inii. Cre ie rul m e u e ra m a i le nt , la fe l și lim ba . „Cine e st e proprie t a rul a c e st ui loc ?” a m înt re ba t în sc him b. "N oi fa c e m ." Oc hii lui a u călătorit în jurul loc ului. „O vom păstra c hia r și după c e ne vom m ut a în Sic ilia . Aic i circulă doa r a fa c e ri le git im e .” "Oh." M -a m uit a t în jur în t im p c e ne îndre pt a m spre spa t e le re st a ura nt ului. Era e le ga nt , da r e ra o atmosferă romantică. U n pe re t e înt re g e ra făcut din sticlă și dădea spre st ra da aglomerată din N e w Y ork . Pe re t e le de sud a ve a cărămidă vizibilă, c a nde la bre le de bronz pâ lpâ ind lum ini îm pot riva lui. Ba rul din colțul îndepărtat m i-a a m int it de film e le ve c hi. Î nt re gul pe re t e din spa t e din spa t e le ba rului e ra din cărămidă a proviziona t e cu și sut e a ve a de dula puri st ic le cu oglinzi strălucitoare. Sc a une le de ba r din fața lui a u fost re a liza t e din pie le roșie vint a ge , în t im p c e pode a ua a fost făcută în a lb și ne gru. Pa blo se opri la ușa c a re se a m e st e c a c u oglinzile . O de sc hise , dezvăluind o cameră m a re , da r foa rt e int im a . Î n m ijloc ul e i stătea o masă de douăzeci și toată încăperea m irose a divin. „V or ve ni și oaspeții noștri în c urâ nd”, l-a inform a t Luc a . M uzic a se a uze a înc e t în funda l în t im p c e Luc a m i-a sc os un sc a un. "Mulțumesc." M i-a zâ m bit , c u oc hii lui de o c uloa re m a i profundă, m a i închisă în această lumină. „Î m i pa re rău pe nt ru m a m a t a . N u sunt sigură c um a a fla t că vom fi a ic i.” „Da .” „Ce a c re zut e a că va re a liza prin colțul tău așa?” a c e rut să ştie. O respirație gre a m -a lăsat. „Am înc e t a t să mă înt re b c u m ult t im p în urmă c a re e st e unghiul sa u sc opul m a m e i m e le . Sunt sigur că a re unul, da r se schimbă a t â t de de s înc â t e st e obosit or să ții pa sul.” M -a privit gâ ndit or, de parcă s-a r fi gâ ndit la c e va , da r nu a m a i spus nim ic în această privință. M i-a m răsucit m â inile în poală, a runc â nd o privire spre uşă. "Est i ne rvos?" întrebă Luc a . Am clătinat din c a p. "N u, nu c hia r. U nc hiul nu poa t e c e re pre a m ult e . Sunt e m căsătoriți le ga l și mătușa m e a poa t e țipa t ot c e vre a de spre nunt a nefericită a lui Áine c u fra t e le tău. „Î nt r-o zi va t re c e pe st e a st a ”, gâ ndi Luc a . — Ai c re de că până a c um a r fi făcut-o, a m mormăit e u. Î n cameră a int ra t o fată îmbrăcată înt r-un c ost um ne gru e le ga nt , ia r în spa t e le e i e ra u unc hiul și mătușa m e a . „Ah, vorbește de spre dia vol”, a m mormăit. U nc hiul și mătușa a u int ra t , c u e x pre sia lor ușor uimiți, uit â ndu-se în st â nga și în dre a pt a . M -a m dus să mă ridic , da r m â na lui Luc a a a juns la umărul m e u c â nd se ridică. „N u t e e x a ge ra , dragă.” A t re buit să-mi mușc int e riorul obra zului la c om e nt a riul lui. Ac e st luc ru a r ne c e sit a m a i puțin exercițiu de c â t se x c u e l și nu e ra pre oc upa t de a st a . Da r nu a m prot e st a t . U nc hiul a zâ m bit la rg și s-a re pe zit la m ine . "El a re dre pt a t e . Doa m ne , fată. Fundul tău m i-a da t o sperietură. Dispa ra nd a sa .” Am zâ m bit st â nje nit . „N u a m dispărut. A fost doa r o vacanță lungă.” A sc ut ura t din c a p. „Aproa pe a m a vut un a t a c de c ord. A t re buit să m e rg la m orm â nt ul tatălui tău și să mă rog pe nt ru ie rt a re .” Luc a a zâ m bit re c e . „Poa t e că a r t re bui să-i c e ri ie rt a re ne poa t e i t a le pe nt ru că a i înc e rc a t să-i forțezi o căsătorie.” U nc hiul s-a înc runt a t sprâ nc e ne le . „Poa t e , da r să o fii singură pe M a rga re t c u un c opil în lum e a noastră a r fi lăsat-o deschisă pe nt ru țintire. Ar fi în pe ric ol.” U nc hiul râ nji. „Da r t ot ul e bine , c a re se termină c u bine . Am be le fe t e a le m e le s-a u căsătorit c u frații K ing. Cine s-a r fi gâ ndit vreodată?” Ei bine , c e l puțin unc hiul părea uşurat că e ra m căsătorit. Pătându-ne num e le de fa m ilie și prost iile c a re a u fost împreună c u e l, a m pre supus. N u contează că e ra se c olul X X I . „N u e st e un sc e na riu ide a l”, a c om e nt a t mătușa. N u a m a vut t im p să-mi da u oc hii pe st e c a p pe nt ru că frații m e i a u năvălit. T a re . M a re . Si fe ric it . De da t a a c e a st a m -a m ridic a t și m -a m clătinat dire c t în brațele lor. „Doa m ne , nic i măcar nu o m a i put e m pune la sa ndw ic h”, a t a c hina t T yra n. „Ea e st e m a i m a re de c â t o casă.” l-a m c iupit . Gre u. „Ai.” „Wim p.” Î na int e c a e l să poată rost i o re ve nire , ușa s-a de sc his și numeroși se rvit ori a u int ra t în cameră c u tavă după tavă, um plâ nd m a sa c u t oa t e fe lurile de m â nc a re . „M i-a m lua t libe rt a t e a de a -l pune pe bucătar să pregătească t ot ul din m e niu.” Privire a lui a înt â lnit -o pe a m e a și m i-a făcut c u oc hiul. Doa m ne , aș put e a să-l sărut c hia r a c um . Ac e st luc ru ne -a r sc urt a c u siguranță prâ nzul. N u a r e x ist a nic io de zba t e re de spre c e să c om a nd, nic io înt â rzie re la gătit. Pe rfe c t . Prâ nzul a fost m a i bun de c â t aș fi put ut spe ra . Câ nd Luc a și c u m ine ne -a m înt ors la pe nt house -ul nost ru, m i-a m da t jos pa nt ofii și a m oft a t uşurată. „Ai ne voie să îți fre c i pic ioa re le ?” s-a ofe rit e l. Am c hic ot it înc e t . „Cum poa t e o fe m e ie să spună nu la a st a ?” Re spirâ nd stabilă. a dâ nc , m i-a m st re c ura t m â na în cea Ca pit ol T re ize c i si t re i MARGARETĂ T im ing a fost c iuda t . Poșta m i-a ve nit adresată c u lit e re le a urii pot rivit e pe plic . Î n urmă c u doa r c â t e va zile , i-a m re c unosc ut soțului m e u list a de luc ruri. Am c it it din nou invitația. Lit e re a urii fa nt e zist e pe cartonașul roșu m a t . Ești invit a t c u dra g la La Se nsa zione e rot ic a . Cod ve st im e nt a r cravată neagră. Un pa rt e ne r e st e pe rm is. "Ce -i a st a ?" Luc a a apărut în spa t e le m e u, furișânduse spre m ine . Bărbatul se put e a mișca la fe l de tăcut c a un hoț de pisică a t unc i c â nd dore a . I -a m arătat c a rdul și sprâ nc e ne le i s-a u ridic a t . Apoi a ve nit în jurul c a na pe le i și m i-a m sc him ba t im e dia t pic ioa re le . S-a căzut pe c a na pe a și și-a sprijinit pic ioa re le pe măsuța de c a fe a , a poi m i-a t ra s gle zne le , punâ ndu-le în poală. Am căzut înt r-o rutină. O viață de căsătorie tipică. Ce l puțin a m c re zut că e st e . M -a m simțit c onfort a bil în pre a jm a lui. M i-a u plăcut de ge t e le lui put e rnic e și fe rm e pe pie le a m e a . M i-a plăcut să vorbe sc c u e l. Adevărat, nu e ra u m ult e luc ruri pe c a re să nu le fi iubit la e l. — Ai de gâ nd să o fa c i? a înt re ba t e l, privire a lui pâ lpâ ind spre t e le vizor în t im p c e de ge t e le lui îm i c ut re ie ra gle zne le , m a sâ nd pie le a . M i-a m m e st e c a t buza de jos. „Dacă ești îngrijora t , m e rg c u t ine .” O respirație neîncrezătoare m i-a scăpat. „N u va fi c iuda t ?” a m înt re ba t . „M e rge m noi doi a c olo?” El a c hic ot it . „Proba bil că nu m a i c iuda t de c â t c um a m a juns a ic i.” De ge t e le lui m i-a u fre c a t pie le a , în sus și în jos. Simțirea pie lii lui a spre pe c e a m oa le , m a sa jul m i-a făcut c orpul re la x a t . „Î n plus, c ui îi pasă c e c re de c ine va ! At â t a t im p c â t e lim ini luc ruri de pe list a t a de găleți.” L-a m privit suspic ios. „Ast a e luc rul tău?” Ex pre sia lui e ra neclară. Ave a o față bună de pok e r. O față pre a bună de pok e r. Ar put e a fi a t â t de e x a spe ra nt . „Luc a ”, a m m â râ it e u înc e t . Mișcarea circulară a de ge t e lor lui i-a liniștit și nu a înc e t a t . „Am a sigura t invitația”, a re c unosc ut e l. „V re a u să ve rific i a rt ic ole le de pe list a t a . Put e m m e rge a c um . Sa u după c e se naște c opilul. Ce vre i t u." „O, Doa m ne ,” a m gâ fâ it . Cu siguranță, soțul m e u a a sc ult a t c â nd a m vorbit . U n râ s sugrum a t m i-a scăpat. „Î nc e rc i să le ve rific i pe t oa t e ?” Buze le lui s-a u c urba t . „M a i înt â i t re buie să-i t ra g pe toți din t ine .” Am zâ m bit , îm pingâ ndu-m i ușor pic iorul în c oa psa lui. „Chia r nu știu de c e nu t e -a m plăcut îna int e .” S-a uit a t la m ine , deși nu e ra nic iun um or pe fața lui. „Si e u”, a răspuns e l sum bru, c e va fie rbint e a rzâ ndu-i în oc hi c a re a t rim is va luri de foc prin ve ne le m e le . Luc a DiM a uro îm i int ra sub pie le . I nc e t da r sigur. A doua zi, ne -a m plim ba t împreună prin holul c lubului. Ținând invitația înt re de ge t e , int e riorul m e u freamăta de e nt uzia sm și a nt ic ipa re . Covorul roșu e ra m oa le sub pic ioa re le noa st re în t im p c e m e rge a m pe hol, urm â nd o brunetă mică. Loc ul e ra surprinzător de liniștit, singurul zgom ot prove nind din foșnetul roc hie i m e le a lba st re din sa t in pe c a re Luc a a insist a t să o port . Câ nd m -a m plâ ns de burt a m e a , e l a ridic a t din um e ri și a spus: „N u-m i pasă. Lasă-le pe toți să vadă c â t de frumoasă ești în t im pul sa rc inii.” Cum a put ut o fe m e ie să re zist e a c e st or c uvint e ? L-a m înghiont a t pe Luc a c u umărul m e u. „T e rog spune -m i că nu a i fost c u nim e ni a ic i”, a m șoptit, arătându-mi oc hii în fața noastră. El a clătinat din c a p și ușurarea m a c uprins. Am înc e put să-mi fie teamă de ziua în c a re l-aș ve de a pe unul dint re foștii lui. T re buie să aibă c â t e unul la fie c a re colț. Î nc e puse m să mă gâ nde sc la e l c a fiind a l m e u. Pe c ine va pe c a re să-l sun c â nd e ra m în dific ult a t e . Pe c ine va să sun c â nd a ve a m ne voie de un umăr pe c a re să plâ ng. Cine va c u c a re să văd un film . I suse , a proa pe că suna c a un iubit fără se x . Libidoul m e u a răspuns im e dia t dornic să fa c un pa s m a i de pa rt e . M inuna t ! Covoa re le roșii și pereții acoperiți c u t a pe t ne gru ne a u înc onjura t în t im p c e ne -a m îndre pt a t m a i a dâ nc în clădire. La Se nsa zione e rot ic a . N um e le c lubului nu a lăsat nim ic imaginației. — Ai o cameră privată, a anunțat fa t a c u voc e a răgușită. N u m i-a scăpat c um l-a t ot privit pe Luc a . M i-a lua t t ot c e a m a vut c a să nu-l a puc de mână și să țip, El e st e a l m e u . „Pe rm it e o ve de re clară a supra înt re gii încăperi și... e ve nim e nt e lor .” Oh, na iba . M -a m gâ ndit să-i spun că nu sunt e m voye ri. T oc m a i e lim in c e va de pe list a m e a . Da r a poi a m ridic a t din um e ri. N u c ont a c e c re de a e a . Î n c e le din urmă s-a oprit și a de sc his ușa. Odată c e a m int ra t , m i-a căscat gura . „Mulțumesc, a st a va fi t ot ”, i-a spus Luc a fe m e ii, a poi m -a îm pins înăuntru. Ca m e ra a ve a t a pe t ul ne gru și c ovoa re roșii, la fe l c a în re st ul loc ului. O fereastră m a re . O c a na pe a și un pe re t e c u un ba r c om ple t a proviziona t . A fost fa sc ina nt . Am văzut c um o fe m e ie cădea în ge nunc hi, c u oc hii pe pa rt e ne rii e i. M â inile e i în spa t e le e i, lim ba i-a t re c ut pe st e buza de jos și a de sc his gura c u o e x pre sie nerăbdătoare pe față. „N u înțeleg”, a m mormăit. „N u înțelegi c e ?” a înt re ba t Luc a . Spre de ose bire de m ine , oc hii lui e ra u ațintiți a supra m e a . N u părea să fie int e re sa t de t oa t e a st e a . Oc hii m i-a u pâ lpâ it în direcția lui, a poi îna poi la sc e na din fața m e a . „De c e e st e a t â t de dornică să-l servească?” M i-a m înc lina t c a pul înt r-o pa rt e . „V re a u să spun, e st e doa r pe nt ru be ne fic iul și plăcerea lui. Cu t oa t e a c e st e a , e a pa re să-l im plore .” „De c â t e ori ți-ai da t o mufă îna int e ?” Î nt re ba re a lui Luc a a ieşit înt r-un m â râ it . Am ridic a t din um e ri. "O dată sa u de două ori." Deodată, Luc a s-a ridic a t dre pt și m i-a lua t bărbia înt re de ge t e le lui. „N um e .” Am c lipit c onfuz. „H uh?” „V re a u num e le lor”, a c e rut e l. U n râ s sugrum a t m i-a scăpat. "Est i ne bun. N u vă da u num e le lor.” Privire a lui a a rs o gaură prin m ine . „De c e le vre i?” a m înt re ba t , c u voc e a c u un pa s m a i jos. — Ca să-i pot om orî, a spus e l. Cum va nu c re de a m că glumește. „Bine , a st a e puțin pe st e bord. Relaxează-te a c olo. Era la fa c ult a t e și sinc e r, a bia îm i a m int e sc num e le lor. Î n plus, t u a i fost unul dint re e i. V e ga s, îți amintești?” Apoi m i-a m arătat st om a c ul în t im p c e e l doa r zâ m be a . M i-a m îngust a t oc hii. „Poa t e că a r t re bui să c e r list a c u num e le fe m e ilor c u c a re a i fost , c a să le pot uc ide . Da r a t unc i a st a a r put e a dura câțiva a ni, nu? S-a lăsat pe spa t e , arătându-mi un zâ m be t . „Sinc e r nu-m i a m int e sc num e le lor, da r dacă vre i să-i om ori, t e pot a jut a . La urm a urm e i, vre a u să fii fe ric it .” Am clătinat din c a p neîncrezător. „T re buie să fie rom a nt ic ism în c e a m a i bună măsură”, a m m â râ it e u sa rc a st ic . Și-a lărgit ge nunc hii, m -a m ut a t pe st e poală, a poi m -a t ra s să mă așez înt re pic ioa re le lui. S-a sc ufunda t m a i m ult pe c a na pe a , luându-mă c u e l. M -a m re ze m a t de pie pt ul lui solid. Respirația lui fie rbint e pe c e a fa m e a și brațul lui s-a înfășurat în jurul t a lie i m e le . Dint r-o dată spe c t a c olul a fost uit a t și singurul luc ru pe c a re m -a m put ut c onc e nt ra e ra e l. Mă a t inge a pe st e t ot . Respirația lui. Pie pt ul lui dur. Coa pse le lui. M ie zul m e u pulsa de ne voie și m -a m mișcat puțin c â nd m â na lui m -a t ra s îna poi. „Fii liniştit”. Respirația lui fie rbint e pe ure c he a m e a m i-a da t fiori pe șira spinării. Așa că m -a m sc him ba t din nou, doa r c a să mă răzvrătesc puțin. N e înțelegeam pre a bine . Am re gre t a t inst a nt a ne u re be liune a m e a . Pe nisul lui t a re s-a lovit de fundul m e u și a t rim is o ne voie fie rbint e pulsa t orie prin ve ne le m e le . Și un geamăt blâ nd m i-a scăpat de pe buze . „Uită-te la spe c t a c ol.” Dinții lui m i-a u rupt lobul se nsibil a l ure c hii. N u s-a mișcat și nu a lăsat spațiu înt re noi. Dacă c e va , e ra și m a i a proa pe . „Așa că put e m șterge a st a de pe list a t a de luc ru.” Oc hii m e i i-a u a sc ult a t im e dia t și s-a u înt ors la spe c t a c ol. Fe m e ia e ra în ge nunc hi, cu c a pul clătinând îna int e și îna poi. De ge t e le bărbatului o prinseră de păr, c u oc hii pe jumătate închiși pe e a și șoldurile înfipt e în gura e i. Dorința evidentă dint re bărbatul și fe m e ia c a re ne dădea spe c t a c ol m i-a a prins un infe rn în ve ne . Respirația m i s-a înt re rupt . Pie le a m e a e ra întinsă. Chia r și de a ic i, put e a m ve de a dorința strălucitoare pre lingâ ndu-se pe c oa pse le fe m e ii. N u m a i put e a m st a nemișcat. M -a m mișcat din nou, pe nisul dur a l lui Luc a măcinat de m ine și c a pul m e u a căzut pe spa t e pe umărul lui. „T e excită, soție?” Buze le lui m i-a u a t ins c urba ure c hii și m i-a u da t un fior. A fost prim a dată c â nd m a num it soție . Î n m od surprinzător, nu m i-a plăcut. De fa pt , m i-a plăcut sune t ul. Ca pul m i s-a înc lina t ușor pe nt ru a -i pe rm it e să-mi gătuiască gâ t ul. Proba bil că m i-a m pie rdut mințile, da r în a c e st m om e nt nu-m i păsa. Gura lui pe pie le a m e a a a rs în c e l m a i de lic ios m od. Luc a sa mișcat, de ge t e le lui c oborâ nd înc e t pe st om a c ul m e u în creștere. Poa t e a fost sa rc ina . Sa u poa t e a fost doa r e l. Era c e va a t â t de a l na ibii de e rot ic c â nd m i-a a t ins burt a . Ar t re bui să mă spe rie . Ar fi t re buit să mă respingă, da r nu a făcut-o. Și fe lul în c a re a fre dona t c u satisfacție guturală c â nd pa lm a i s-a apăsat ușor pe loc ul în c a re fetița m e a dădea de obic e i c u pic iorul m -a făcut să mă năpădesc. I suse , acești horm oni a r fi m oa rt e a m e a . „V re i să t e a t ing”. N u a fost o înt re ba re . Respirația lui s-a um plut de pie le a gâ t ului m e u. M i-a m ținut respirația, așteptând m a i m ult . Ar fi t re buit să știu că nu e ra sufic ie nt de bun pe nt ru e l. „Rogă-mă să t e a t ing, soție, și ve i ve ni m a i gre u de c â t oric â nd.” M i-a m mușcat buza , re fuzâ nd să c e de z. M â na lui a a lune c a t m a i în jos înt re pic ioa re le m e le și le -a m despărțit m a i la rg, a vâ nd ne voie de e l pe m ie zul m e u. Pa sa ric a mea e ra de ja um fla t a si apăsa pe pa lpit a nit a , a ve a ne voie de pla c e re . M â inile m e le s-a u c oborâ t pe nt ru a șoldurile lui și de ge t e le m e le s-a u c urba t în mușchii lui, în t im p c e șoldurile m e le se mișcau inconștient. De ge t e le lui s-a u lovit de chiloții m e i. „Ești ud”, a ge m ut e l la ure c he a m e a . „Îți sim t m irosul de e x c it a re . Frum oa sa t a păsărică vre a a st a , a re ne voie de a st a .” U n geamăt m i-a st re c ura t print re buze le . Dorința m e a a a rs fie rbint e . "Roagă-mă." Ple oa pe le îm i e ra u gre le , mă uit a m la spe c t a c ol, da r nu îl ve de a m . Singurul luc ru pe c a re mă put e a m c onc e nt ra e ra a c e st bărbat, șoptindu-mi la ure c he . Mă tentează. „Poa t e că m i s-a rupt a pa ”, a m răpit, ignorâ nd c e re re a lui de a im plora . N u aș cerși niciodată. M i-a m lins buze le , da r nic i un c uvâ nt nu m i-a părăsit gura . M i-a apăsat un sărut pe um e rii m e i. M i-a lua t păsărica, a poi și-a st râ ns st râ nsoa re a . Ca și c um a r deține pa rt e a c e a m a i int im a a m e a . „At â t de încăpățânat.” Apoi a înjura t . „At â t de ud. Est e pe nt ru m ine ?” Da , da , da , îm i ve ne a să țip, da r în sc him b doa r un sc â nc e t m i-a părăsit buze le . M â na lui liberă s-a m ut a t la sâ nul m e u și m i-a sm uls pa rt e a de sus a roc hie i, a poi șiretul sut ie nului m e u în jos. M â na lui de păsărica m e a m -a apăsat fe rm pe propriul său c orp, în t im p c e e l m i-a c iupit m a m e lonul se nsibil c u cealaltă mână. Pic ioa re le m i s-a u desfășurat puțin m a i la rg și t re buie să fi prim it un indic iu. Și-a băgat m â na în chiloții m e i și a băgat două de ge t e în m ine . Spa t e le m i s-a a rc uit . „I isuse , îm i st râ ngi de ge t e le c a și c um a r fi pe nisul m e u.” V oc e a lui e ra m a i profundă. M a i guturală de c â t a m a uzit -o până a c um . A înc e put să-și miște de ge t e le , a dâ nc în m ine , în t im p c e pa lm a lui se a t inge a de c lit orisul m e u. T re c use a t â t de m ult de c â nd c ine va mă a t inse se . M a făcut hipe rse nsibil. M i-a găsit punc t ul G și l-a m â ngâ ia t ușor. Corpul m i s-a c ut re m ura t și m i-a m ridic a t șoldurile, ge m â nd... num e le lui. Cre ie rul m e u e ra pre a t ulbure de plăcerea pe c a re o c onst ruia în m ine . M i-a r fi rușine m a i t â rziu. Ac um , a ve a m ne voie doa r de o e libe ra re . M i-a c iupit ușor lobul ure c hii. „I a c e a i ne voie , soție.” Mișcările lui în și afară din păsărica m e a a u fost necruțătoare. De ge t ul lui a t ra sa t c e rc uri în jurul c lit orisului m e u. M i-a făcut fie c a re celulă a c orpului să t re m ure de ne voia disperată de e libe ra re . Fie c a re lovitură m -a îm pins m a i a proa pe de m a rgine . colț îndepărtat a l Dint r-un c a rne a lovindu-se de minții m e le , c a rne . Sune t e de a uze a m plăcere. țipete. Da r nu e ra u a i m e i. Î m i pie rduse m int e re sul pe nt ru sc e na din fața m e a și o găsisem la soțul m e u. Luc a DiM a uro a fost păcat și ispită. Ave a m ne voie de e l c hia r a c um . — O să fii m oa rt e a m e a , soție, mormăi e l, a poi și-a re t ra s de ge t e le . Î na int e să pot prot e st a , m i-a rupt chiloții, zgom ot ul mărunțirii um ple a a e rul și a poi a m fost ridic a t de pe e l. M -a m așezat pe c a na pe a , c u roc hia umflată în jurul t a lie i și pic ioa re le la rg de sc hise . Î na int e c a dezamăgirea să mă a puc e , a căzut în ge nunc hi în fața m e a . Pa sa ric a m e a sc lipit oa re la ve de re . „Lasă-mă să t e a t ing. Lasă-mă să t e gust . Lasă-mă să te a m .” Cuvint e le lui au spulbe ra t zidurile din int e riorul m e u a t â t de fără e fort înc â t m -a r îngrozi dacă nu aș fi ple c a t a t â t de de pa rt e în a c e st tărâm a l poft e i. „T e rog, soție. Dacă nu a lt c e va , lasă-mă să-ți a duc plăcere.” Abia put e a m să re spir. N u put e a m să mă gâ nde sc . „Da ”, a m re spira t . „Da r num a i dacă îți fa c i și t u plăcerea.” Era u t oa t e c uvint e le de c a re a ve a ne voie pe nt ru că m â inile lui m -a u prins de șolduri. „Întinde-ți pic ioa re le m a i la rg.” Com a nda lui e ra aspră, voc e a m a i profundă. Cu o inspirație instabilă, m -a m c onform a t și, m a i de vre m e de c â t a m făcut, m -a t ra s pe m a rgine a c a na pe le i. Privire a lui a căzut înt re c oa pse le m e le . — Fă-te c onfort a bil, a răpit e l. „N u vre a u să i se înt â m ple nim ic c opilului.” La dra c u. A fost a t â t de fie rbint e și e rot ic . Re ze m a t c u spa t e le de c a na pe a , a m făcut c e m i s-a spus și c a pul lui l-a c oborâ t înt re pic ioa re le m e le . M a m c ut re m ura t sub prim a a t inge re fie rbint e a lim bii lui. Abia înc e puse și e u e ra m de ja a proa pe de orga sm . A făcut o tură lentă de la int ra re a în c lit orisul m e u și un va l profund de plăcere m i-a inunda t t oa t e simțurile. De ge t e le m e le s-a u înfipt în părul lui de s, t re c â ndu-m i unghiile t oc it e pe sc a lpul lui. M â inile lui îm i țineau pic ioa re le bine de sc hise în t im p c e își lua t im pul să mă de vore . Și-a răsucit lim ba pe st e c lit orisul m e u îna int e de a suge și un geamăt a dâ nc a vibra t prin a e r. Proba bil că i-a plăcut pe nt ru că m i-a fre dona t păsărică, a poi și-a îm pins lim ba în int ra re a m e a . Privire a lui mocnită a găsit-o pe a m e a și, în t im p c e m i-a m â nc a t păsărica de parcă a r fi fost de se rt ul lui pre fe ra t , oc hii noștri s-a u ținut unul pe celălalt de parcă a r fi fost blocați împreună. A fost c e l m a i e rot ic luc ru pe c a re l-a m e x pe rim e nt a t vreodată. Î n t im p c e gura lui suge a și linge a c lit orisul m e u, de ge t ul lui a a lune c a t în m ine , mișcându-se înăuntru și afară. I a r si ia r. Plăcerea s-a a prins, fit ilul m i-a a rs în sâ nge . M i-a m legănat șoldurile de gura lui, ne put â nd să spa rg privire a c a re ne le ga . A sc os zgom ot e a dâ nc i de satisfacție, îndemnându-mă să m e rg. „T e rog, Luc a ”, a m im plora t e u c u un geamăt fără sufla re . "Am ne voie -" M â inile îm i sm ulge a u părul, șoldurile m i se zdrobe a u de e l. De ge t e le lui s-a u ondula t în m ine în t im p c e a c ont inua t să mă lămurească c onst a nt . M -a m â nuit din c e în c e m a i t a re și m a i re pe de , c re â nd pre siune fie rbint e în m ine . Cu oc hii lui încă concentrați a supra m e a , plăcerea m i-a e x ploda t prin ve ne . Pe c hipul lui nu e ra nic io îngâ m fa re , c i doa r reverență, în t im p c e căldura languidă s-a răspândit prin fie c a re c e nt im e t ru a l c orpului m e u. Gura lui m i-a t re c ut pe int e riorul c oa pse i în t im p c e pulsa m în jurul de ge t e lor lui. A c ont inua t să le miște înc e t înăuntru și afară. O respirație tremurată m i-a st re c ura t prin buze . De ge t e le m e le încă îl st râ nge a u de păr, nu sunt ga t a să-l la s să ple c e . Cu respirația încă um ple a a e rul, privirile ni s-a u c ioc nit . Lui flămând și a l m e u dornic să potolească a c e a foa m e . Și-a șters gura c u dosul m â inii, oc hii nu clătinau niciodată. Apoi s-a ridic a t în pic ioa re și s-a așezat lângă m ine , înt inzâ ndu-se , m â na lui ve nind în jurul m e u. Spe c t a c olul a c ont inua t , da r nic iunul dint re noi nu i-a a c orda t nic io atenție. M -a m dus să mă ridic , da r e l m -a reținut, clătinând din c a p. „V re a u să răspund”, a m prot e st a t c u o voc e blândă. „Ast a a fost pe nt ru t ine ”, a spus e l. M -a m înt re ba t c â t e m uii a prim it a c e st bărbat de -a lungul vieții. O făcusem doa r de c â t e va ori, ia r ult im a dată fuse se c u e l. N u s-a plâ ns, la fe l c a c e i dina int e a lui, așa că nu a r fi t re buit să mă sim t ne rvos că i-a m da t unul. Totuși a m făcut-o. Sa u poa t e că nu mă dore a . Oc hii m i-a u pâ lpâ it la vint re și a u găsit dove zi a le excitării lui. „V re a u să t e simți bine și t u”, a m m urm ura t e u înc e t . Mă re fe re a m la c uvint e . Mi-aș da se a m a de consecințele m a i t â rziu, da r e l dăduse și a m vrut să-i răspund. Am vrut să-l fa c să se simtă la fe l de bine pe c â t m -a făcut să mă sim t . Ridic â ndu-se în pic ioa re , m -a t ra s în jos. „Încărcați-mă”, a c e rut e l. N u a ve a m ne voie de e l să re pe t e . M -a m mișcat și a m făcut c e m i-a porunc it , burt a m e a fiind singurul spațiu înt re noi. — H m m , a m m urm ura t , trăgându-mi m â na pe pie pt ul lui. M a t e ria lul cămășii lui se simțea re c e sub pa lm a m e a . Da r simțirea mușchilor lui duri m -a a de m e nit . Am slăbit prim ul but on, a poi pe următorul, sc lipire a pie lii c u cerneală ve nind înc e t la ve de re . M i-a ve nit în m int e înt â lnire a c â nd l-a m surprins făcându-se la duș. Î n luna noastră de m ie re . Buze le lui e ra u la doa r un c e nt im e t ru distanță. U n t re m ur m -a străbătut c â nd am înc his distanța. Respirațiile noa st re s-a u a m e st e c a t . Gura m e a s-a lovit de a lui. Apoi m i-a m lipit buze le de a le lui și l-a m sărutat. Ale ne . Î nc e t . Și-a de sc his gura și m i-a m st re c ura t lim ba înăuntru. A gust a t din w hisk y, păcat și ispită. Ca și soțul m e u. Ca a m e a . U n geamăt a vibra t a dâ nc în pie pt ul lui și m â na lui a a juns la c e a fa m e a . M i-a prins c e a fa înt r-o strânsă st râ nge re în t im p c e a pre lua t c ont rolul sărutului. M ia sut lim ba . M i-a m e x plora t fie c a re colț a l gurii. I nim a îm i bătea în ure c hi, sâ nge le îm i c urge a prin ve ne . N u a m vrut niciodată să ia u a e r. M oa rt e a print r-un sărut a r fi c e a m a i delicioasă c a le de a m e rge . M i-a m t â râ t ușor dinții pe st e buza lui de jos. M i-a c iupit buza de jos. — Ai m e rit a să m ori pe nt ru t ine , soție, mormăi e l. Pe nisul lui t a re s-a lovit de m ie zul m e u, t re zind un m onst ru înfom e t a t de se x în m ine . „Poa t e că ve i fi m oa rt e a m e a , soț”, i-a m răspuns. Ce va asemănător c u c onflic t ul a da nsa t pe e x pre sia lui, da r a dispărut la fe l de re pe de c um a apărut. Oc hii m i s-a u c oborâ t înt re noi, burt a m e a de gravidă um plâ nd golul dint re noi. M a i a ve a pa nt a lonii pe e l. „Ar put e a fi c iuda t c u burt a m e a de gravidă.” A lua t în c onside ra re c uvint e le , a poi ne -a m ut a t a st fe l înc â t să se întindă pe spa t e pe c a na pe a , ia r ge nunc hii m e i e ra u călărșiți de e l, în t im p c e m -a m așezat de a supra lui. Am înt ins m â na la c ure a ua lui și i-a m desfăcut-o. A urm a t sune t ul fe rm oa rului, e le c t rizâ nd a e rul. Î na int e să pot a junge în pa nt a lonii lui, m â na lui m a re s-a înfășurat în jurul m e u. Oc hii m i s-a u îndre pt a t spre privire a lui Luc a , sprâ nc e ne le m e le ridic a t e sub se m nul întrebării. Cu mișcări e x pe rt e , și-a slăbit c ra va t a și a sm uls-o. — Legătura la oc hi, a răpit e l. "Da r vre a u sa t e va d." „Le ga re a la oc hi va fa c e t ot ul m a i bine . Crede-mă,” și-a îm pins șoldurile în sus, arătându-mi c e mi-aș pie rde . U n fior m -a c uprins, pre siune a și căldura sc â nt e ind în t im p c e m i-a lipit c lit orisul de pe lvisul lui. Era m o fe m e ie slabă, slabă, pe nt ru că m -a m t re zit dâ nd din c a p. Nerăbdător la a st a . S-a așezat la jumătatea distanței, trăgând o bandă la oc hi din se rt a rul m e se i de lângă c a na pe a și și-a pus legătura c u pric e pe re . Odată c e a fost mulțumit că e ra st râ ns, a m a uzit foșnetul ha ine lor. M i-a lua t m â inile și m i le -a pus pe pie pt . "St a i." Abia a m a vut t im p să proc e se z c uvint e le , c â nd m -a prins de șolduri și și-a ridic a t șoldurile și a poi a fost în m ine . U n gâ fâ it ascuțit m -a lăsat în t im p c e m -a t â râ t pe pe nis, umplându-mă până la m â ne r. T im pul s-a liniştit. Pulsul m i-a de ra pa t până la o oprire incomodă, a poi și-a re lua t bătăile sălbatice. Pie le a m e a a bâ zâ it , luâ nd viață pe nt ru prim a dată de la V e ga s. Era m a re și a t â t de a dâ nc în m ine înc â t mă ust ura . U n fe l de se nt im e nt de lic ios. T ot ul părea sporit c u le ga re a la oc hi. Î i a uze a m respirația gre a , îi simțeam inim a t unâ nd în pa lm e le m e le . „Ave m ne voie de pre ze rva t ive ?” M -a m sufoc a t . „Sunt c ura t ”, a de c la ra t e l. Pa lm e le m e le c ut re ie ra u pie pt ul lui. „Folose sc înt ot de a una protecție și sunt t e st a t fre c ve nt .” Făcu o pauză, de parcă a r fi e zit a t îna int e de a c ont inua : „S-a r put e a să nu re zist e m ult . Ai fost ult im a fe m e ie pe c a re a m t ra s-o.” Spuse se a st a îna int e , da r recunoașterea lui a fost totuși un șoc. I nfa m ul pla yboy a renunțat la t oa t e fe m e ile după m ine . N u mă așteptam la a st a . N u de la un pla yboy c a e l. Cum va a înse m na t și m a i m ult . „N -a m m a i fost c u nim e ni de c â nd a m fost lovită”, m ia m șoptit recunoașterea m e a , deși e l știa de ja . „N u va fi niciodată a lt c ine va pe nt ru t ine ”, m â râ i e l. "N ic i e u." Am da t din c a p în se m n de c onfirm a re . — Ac um călărește-mă, soție. Doa m ne , not a răgușită a voc ii lui mă c uprinse un fior. Senzația de e l în a dâ nc ul m e u m -a îm pins până la m a rgine . „O sc lipire de dure re și ne oprim . N u vom fa c e rău c opilului. Înțeles?” Pie pt ul m i s-a crăpat, lăsându-l m a i a dâ nc în inim a m e a . Ce nt u c u c e nt im e t ru îm i pre lua sufle t ul. M i-a m a lune c a t m â inile pe pie pt ul lui, simțindu-i pie le a caldă. Mi-aș fi dorit să fim a m â ndoi goi, pie le c ont ra pie le . Da r a r m a i fi a lt e vre m uri. Știam că va e x ist a la fe l de sigur pe c â t îm i știam num e le . Prinzâ ndu-l de um e ri, a m înc e put să mă mișc. L-a m călărit înc e t , în sus și în jos, simțindu-i pie rc ing-ul frecându-mă în m oduri de lic ioa se . M â inile lui pe șoldurile m e le m -a u ghida t în sus și în jos, răsturnându-mi plăcerea din c e în c e m a i sus. N u i- a m put ut ve de a fața, da r geamătul c a re -i răsuna în gâ t m i-a spus t ot ul. U n fior îi străbătu t rupul. Am simțit că e ra a l m e u. M â inile lui mă țineau st râ ns în t im p c e mă mișcam în sus și în jos pe nisul lui. L-a m t ra s înc e t , a poi a m lua t vit e za în t im p c e m â inile lui a u înc e put să mă miște m a i re pe de . Am sărit m a i t a re pe pe nisul lui. "Est i bine ?" mormăi e l, de parcă s-a r fi reţinut. — M a i m ult , a m c e rut . „Copilul e st e ...” „La na iba , Luc a . Copilul e st e bine . T e rog, m a i gre u. Am ne voie de m a i m ult ." N u put e a m să re spir. Pre siune a fie rbint e a înc e put să se de zvolt e în t im p c e mă st râ nge a în sus și în jos de a rbore le lui. Î l simțeam întinzându-mă, a t â t de a dâ nc în m ine . Câ nd i-a m simțit gura pe m a m e lonul m e u, sugâ nd și a poi m -a mușcat ușor, un fior m -a t re m ura t în t im p c e plăcerea a izbuc nit . „La na iba , ești frumoasă c â nd vii.” El a c ont inua t săm i legăne c orpul, îna int e și îna poi, pe nisul lui mă străpunge prin orga sm ul m e u. Respirațiile m i-a u ieșit ne re gula t e și gre le . Corpul lui s-a înc orda t , ia r m â inile lui s-a u st râ ns pe t a lia m e a în t im p c e își îm pinge șoldurile în sus, împingându-mă în țeapă. A sc os un geamăt m a sc ulin c a re m i-a da nsa t pie le a de găină. S-a vărsat în m ine , c u gura pe burt a m e a . Sărutul lui a t re c ut prin pie le a m e a și în sâ nge le m e u. At inge re a și gust ul lui a u de ve nit un drog. Și m a i rău, a m înc e put să-i poft e sc c uvint e le și c om pa nia lui. Pe nisul lui încă în m ine , m â na lui m i-a c uprins obra zul. — Ești a m e a , M a rga re t , spuse e l, punc t â nd c uvint e le c a și c um a r fi vrut să de m onst re ze un punc t . „T u și c opilul nost ru. A m e a ." Bu-bum . Bu-bum . — Al tău, a m m urm ura t som noros, căldură lângă de la orga sm e le pe c a re m i le dăduse încă înot â nd prin ve ne . Ca pit ol T re ize c i si pa t ru LU CA M Obra jii soției e ra u pătați de roșu până acasă. A fost o privire bună a supra e i. Și-a sprijinit c a pul de tetieră, privindu-mă c onduc â nd c u un zâ m be t blâ nd pe buze . N u înt â lnise m niciodată pe c ine va c a re să fie a t â t de m oa le și totuși a t â t de ascuțit; două e x t re m e în funcție de loc ul în c a re t e -a i a fla t în viața e i. Am spe ra t că a st a înse m na că a m â ndoi m e rge m în direcția c a re ne va fa c e fa m ilia m a i bună. M a i put e rnic . Pe nt ru fetița noastră și, sperăm, și pe nt ru câțiva băieți în viit or. Pa c e a m -a c uprins. Aș put e a oric â nd să re spir m a i ușor c â nd e a zâ m be a . Fe ric ire a e i e ra singurul luc ru c a re c ont a pe nt ru m ine . Da r c â nd m i-a zâ m bit , m i-a făcut pie pt ul să strălucească. Sâ nge le îm i bubuia în se m n de a proba re că a ve a oc hii e i pe m ine , m â inile e i pe m ine , pa rfum ul e i în spațiul m e u. „Ca re e st e următorul luc ru de pe list a t a de găleți?” Am înt re ba t . „Î m i pla c e foa rt e m ult list a t a .” Ea c hic ot i înc e t . „Ce -a r fi să-mi spui c e va din list a t a ? Ac e a st a a r t re bui să fie o stradă c u două se nsuri. T u îm i îndeplinești dorința și e u o fa c pe a t a .” a m zâ m bit . "Afa c e re ." Bine , poa t e că a m fost de a c ord pre a re pe de pe nt ru că oc hii e i s-a u îngust a t suspic ios. — Dorm i în pa t ul m e u, a m adăugat e u re pe de . „Ast a e st e pe list a m e a de dorințe.” Și-a st râ ns buze le și oc hii e i a u căzut pe c orpul m e u. Din m om e nt ul în c a re i-a m simțit buze le m oi pe a le m e le , e a a fost dependența m e a . Ar put e a c e re să-mi pun capăt vieții și proba bil că o voi fa c e . Pe nt ru e a . Ac um că m i-a da t t rupul e i, știind că sunt e u, nu m a i a ve a nic iun punc t de înt oa rc e re . Ea s- a dăruit m ie . N ic io politică de re t urna re a ic i. Ea a da t din c a p și e u a bia așteptam să a jung acasă. Al na ibii de t ra fic . A fost c e e a c e e ra na sol la N e w Y ork . M a rga re t e ra m ult m a i fericită în Sic ilia și e u la fe l. M a i a le s după înt â lnire a a c e e a c u m a m a e i. Dacă n-a m m a i ve de a -o niciodată, a r fi încă pre a de vre m e . M a e ve Ca lla ha n. N e noroc it a de cățea c u două fețe. Arăta e x a c t așa c um m i-a m a m int it . Ex a c t așa c um îi plăceau tatălui m e u. I e ft in. Sle a nt . Cu sâ nii m a ri și c re ie rul m ic . Totuși, în afară de se nt im e nt e le m e le subie c t ive , c e va de spre apariția e i astăzi m -a de ra nja t . T e le fonul m e u a suna t , înt re rupâ ndu-m i gâ ndurile , ia r odată c e a m pa rc a t în ga ra jul m e u subt e ra n, a m sc os c e lula și a m de sc his m e sa jul. Era de la Guido. * Bunic ul tău a fost a t a c a t . Fără răni. N u a i un suspe c t .* U n m â râ it m i-a vibra t în pie pt și roșu m i-a st ric a t ve de re a . Î n Sic ilia , bunic ul m e u e ra de ne a t ins. N im e ni nu a r fi t re buit să se poată a propia sufic ie nt pe nt ru a -l a t a c a . A fost M a rc he t t i? N u put e a fi. Era m ort a l, da r nu prost și nu a ve a să ne st ric e relația noastră de a fa c e ri de lungă durată. N ic i fa pt ul că c opiii noștri ne vor le ga înt r-o zi fa m iliile . "Ce s-a înt â m pla t ?" V oc e a lui M a rga re t a pătruns în ceața roșie din c re ie rul m e u. Era m pe c a le să nu-i spun nim ic c â nd c uvint e le lui N onno m i-a u răsunat în ure c he . V oia să a m o confidentă. U n pa rt e ne r. N u doa r o fe m e ie . N onno a a vut a st a c u bunic a m e a . Am vrut a st a la soția m e a . Era m ult m a i m ult de c â t fe m e ia după c a re t â nje a m . „N onno a fost a t a c a t ”. Doa m ne , c hia r și rost ind a c e le c uvint e și gâ ndul că e l se află în a c e a poziție m -a făcut furioasă. Ea se ridică dre pt , c u îngrijora re profundă în oc hi. „Est e bine ? Est e rănit?” „Est e bine . Fără răni.” „Știe e l c ine l-a a t a c a t ?” „Ei nu știu c ine a făcut-o.” La na iba , a fost c e l m a i rău m om e nt . N u a m vrut să o părăsesc pe M a rga re t , m a i a le s a c um că făceam progre se către c onst ruire a relației noa st re . Apoi a fost următoarea e i e c ogra fie . Ar fi prim ul nost ru împreună și proba bil unul dint re ult im ii de c â nd ne a propia m de m a nda t . Încă pa t ru săptămâni. La dra c u. N um a i că nu put e a m să-l la s a c olo vulne ra bil și singur. Ave a ne voie de m ine . — Ar t re bui să-l a duc e m a ic i, sugeră M a rga re t c u voc e a fermă. „Apoi, c â nd îți rezolvăm t re burile de a fa c e ri, ne înt oa rc e m c u toții, ne dăm se a m a c ine se află în spa t e le a t a c ului și îi fa c e m să plătească.” Ea a reușit să mă surprindă. Din nou. I nim a e i m a re . M olic iune a e i. Coloa na e i. Ea a fost pa c he t ul pe rfe c t . Pe re c he a m e a ideală. „N u t e deranjează a st a ? N u vin a ic i?” Am înt re ba t doa r c a să fiu sigur. „N onno poa t e fi de st ul de puțin c â nd pleacă din Sic ilia . Se plâ nge de t oa t e și compară t ot ul c u orașul na t a l.” Ea zâ m bi. "Eu sunt . Put e m găsi fie c a re luc ru de fe c t în a c e st oraș și numărăm zile le până c â nd ne înt oa rc e m în Sic ilia ”, a spus e a zâ m bind. Am a puc a t -o de ceafă și a m t ra s-o m a i a proa pe de m ine , a t ingâ ndu-m i gura de ure c he a e i. „Câ nd a junge m acasă, o să t e t ra g înc e t ”, i-a m sufla t în ure c he , iubind c um un fior i se rost ogoli pe c orp și sfa rc urile e i s-a u răsuflat sub roc hia e i frumoasă. „Î n t oa t e m odurile posibile .” Și a m făcut. Până c â nd a im plora t o a m â na re , a poi a a dorm it a dâ nc . I n pa t ul m e u. Ex a c t a c olo unde îi e ra loc ul. Ca pit ol T re ize c i si c inc i MARGARETĂ EU e ra pre a c a ld. Parcă pătura m e a cântărea o sută de k ilogra m e , ținându-mă jos. Oft â nd, a m înc e rc a t să mă răsturn, da r c e va m -a t ra s îna poi. M i-a m de sc his oc hii. N u c e va , da r c ine va m -a t ra s îna poi. Era un bărbat în pa t ul m e u. Luptându-mă prin c onfuzia gre a c a re a pa re înt ot de a una c â nd mă t re ze sc prim a dată, ia r oc hii îm i de sc hid. U n geamăt m a sc ulin a vibra t . "Du-t e îna poi la som n." I nim a m i-a tresărit, năvălind în pie pt . „Î m i îndeplinești list a de luc ruri.” „Doa m ne ,” a m re spira t înt r-o combinație de ușurare și râ s îne c a t . „Am c re zut că e un ucigaș în pa t ul m e u.” Din e l se a uzi un c hic ot scăzut. „N u pre a de pa rt e .” Brațul lui s-a înfășurat în jurul m e u, c orpul lui încălzindu-l pe a l m e u și pie pt ul lui s-a lipit de m ine . M i s-a părut bine t re zit în pa t ul lui. I -a m aparținut lui și e l m i-a aparținut. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre c e a sul de pe noptieră, c u c ifre le lui ve rzi strălucind în înt une ric . Șase dimineața Z ile le de iarnă sunt c a m na sol. A fost înt une ric pre a m ult t im p. Re c e . Și doa r de prim a nt . M i-a fost dor de Sic ilia și de căldura e i. Sut e de c a se c olora t e pe străzile ve c hi din Pa le rm o. Luc a și c u m ine ne -a m c onst rui viața a c olo. De pa rt e de m a m a m e a . N u m a i dore a m înt â lniri a c c ide nt a le c u e a . N u a m a vut înc re de re în e a c â t a m put ut să o a runc . M ic ul e i lovit nu m i-a scăpat. Doa r că e ra în a fa ra c a ra c t e rului e i. De obic e i, le re ze rva pe a c e le a pe nt ru o perioadă în c a re e ra m noi doi singuri. Î m pingâ ndu-m i m a m a din gâ nduri, m int e a m e a s-a m ut a t la luc rurile mai fierbinți și mai a buri. Eve nim e nt e le din noa pt e a trecută m i-a u pătruns prin a m int iri și un t re m ur a t re c ut prin m ine . A fost c e a m a i t a re noa pt e din viața m e a . N e w Y ork -ul c u Luc a , soțul m e u, nu a fost o aventură a t â t de groaznică. Da r încă a bia așteptam să mă înt orc în Sic ilia . „M i-e dor de Sic ilia ”, a m șoptit e u c u voc e joasă. „Aproa pe că vre a u să m e rg c u t ine .” I de e a lui N onno în pe ric ol m -a îngrozit . Am ve nit să a m m ult la e l. — Și e u, a m urm ura t e l lângă lobul ure c hii m e le . „Mă duc să-l ia u și să-l a duc a ic i. Odată c e t ot ul va fi re zolva t a ic i, ne vom înt oa rc e și ne vom înc e pe viața a c olo.” Ast a suna pe rfe c t . Viața noastră. Î nc e put ul nost ru. Pove st e a noastră a înc e put c u adevărat a c olo, așa că a fost c ore c t să trăim până la bătrânețe a c olo. Bine , poa t e că pove st e a noastră a înc e put cu adevărat la T e m pt a t ion, da r, sinc e r, a c e a st a a fost e t a pa noastră de război. Sic ilia a fost e t a pa noastră de prie t e nie și dra gost e . — V e i t e rm ina c u t ot ul a ic i îna int e de nașterea c opilului? L-a m înt re ba t . „V re a u să se nască a c olo.” „Ar fa c e pe N onno să fie c e l m a i fe ric it dacă a r fi fost e a .” S-a mișcat, trăgându-mă m a i a proa pe de e l. Era dur, lungim e a lui apăsând pe spa t e le m e u și inst a nt a ne u Sic ilia a fost uitată. Doa m ne , bărbatul e ra a t â t de c a ld și pe jumătate gol, doa r apăsarea t rupului lui îm pot riva m e a m i-a făcut de ge t e le de la pic ioa re să se înc urc e de plăcere. Dacă aș fi știut că a m simțit această linguriță bună c u soțul m e u, m-aș fi urc a t în pa t ul lui c u m ult t im p în urmă. „Ai fa c e a st a ?” a m înt re ba t , îm pingâ ndu-m i fundul de e l. U n huruit a a uzit în gâ t ul lui c â nd m -a m mișcat și m -a m fre c a t de e l. „Lăsați-vă fra t e le , a fa c e re a și prie t e nii în urmă. Doa r a t â t de mică Pe ne lope se poa t e naște în Sic ilia ? Bine , poa t e t e st a m să văd c â t de de pa rt e va m e rge pe nt ru a mă fa c e fe ric it , deși părea m a i m ult de c â t dispus să se c onform e ze . Am pa rc urs un drum lung în relația noastră, da r încă a ve a m ne voie de liniștire. Sa u poa t e a m vrut o altă rundă a e ve nim e nt e lor de aseară. M â na lui s-a înfășurat în jurul t a lie i m e le , c ut re ie râ ndu-m i burt a și a m jura t că bebelușului i-a plăcut să-și simtă pa lm a caldă lângă e a . Am simțit-o îm pingâ ndu-se de m â na lui, c hia r și-am văzut st om a c ul mișcându-se odată c u e a . — O sim t mișcându-se, m i-a răpit e l la ure c he . „Î i pla c e c â nd t e sim t e .” Doa m ne , dacă num a i a st a m -a r fa c e să mă sufoc , aș fi o m ize rie c â nd va ve ni a c e st c opil. „Î m i pot spune de ja că va fi fa t a unui tătic. M ic ul trădător.” Da r nu a fost nic io mușcătură în c uvint e le m e le . Chia r și după toți acești a ni m i-a m a m int it dra gost e a m e a pe nt ru Da și toată afecțiunea lui. Am fost fa t a unui tătic până la capăt. Da r nu aș fi o mamă îndepărtată și nepăsătoare c a a m e a . Fetița noastră a r a ve a dra gost e și protecție de la a m â ndoi. „V oi pune o vorbă bună pe nt ru t ine ”, a t a c hina t e l, c iugulindu-m i lobul ure c hii. „Dacă ești drăguț c u t a t a .” M i-a m â râ it jucăuș în ure c he , m â inile lui c oborâ ndum i pe burtă și înt re c oa pse . „Ești ga t a pe nt ru m ine ”, ge m u e l satisfăcut. Plăcerea a zbura t prin m ine la pe ria de ge t e lor lui îm pot riva c lit orisului m e u se nsibil. N u m -a m put ut abține să nu-m i da u fundul îna poi îm pot riva erecției lui. M -a prins de șold și a m c re zut că o să mă oprească. El nu a făcut-o. M -a îm pot rivit m a i t a re îm pot riva lui. Căldura a plut it și s-a st râ ns înt re pic ioa re le m e le în t im p c e m i-a m rost ogolit șoldurile, nim ic a lt c e va de c â t foșnetul cearșafurilor și sune t ul respirațiilor noa st re . noa st re M -a m înt ors t ulburâ nd în c oc onul brațele lui, ia r c a m e re i el s-a rost ogolit pe spa t e c a să mă pot încărca încă o dată pe e l. Fe lul în c a re mă prive a m -a făcut să mă sim t c e a m a i frumoasă fe m e ie din lum e . N u c ont a pe nt ru e l că mă îngrășisem pa t ruze c i de k ilogra m e sa u că sâ nii m e i e ra u de mărimea pe pe nilor și st om a c ul e ra m a re c â t un pe pe ne . Și-a dus m â inile pe c oa pse le m e le , oc hii lui pe jumătate luâ nd în c orpul m e u gol. M -a a t ins pe st e t ot și t ot părea să nu fie de a juns. A făcut-o din nou, a poi și-a a dus pa lm e le la burt a m e a simțind a c e a mică viață din m ine . M ic a viață pe c a re o re ve ndic a și la c a re m urm ura c uvint e blâ nde . Și nu e ra nim ic m a i e rot ic de c â t a st a pe nt ru m ine . U n urs tată dur c a re se topește pe nt ru m ic a viață nenăscută din m ine . Privire a m i-a c oborâ t pe buze le lui și m -a m a ple c a t să-l sărut. M -a înt â lnit la jumătatea drum ului. Și m i-a m da t se a m a că mă înt â lne a m e re u la jumătatea drum ului. T re i ore m a i t â rziu, e ra m a m â ndoi duș și îmbrăcați. Am opt a t pe nt ru o roc hie m a x i a lba st ru pudra , de m a t e rnit a t e , c a re m i-a îmbrățișat c orpul și m i-a c ont ura t burt ic a . Și-a pus o pe re c he de blugi c a re ia u făcut fundul m a i fin, dacă e ra posibil. Pun pa riu că bărbații de pe t ot globul e ra u ge losi pe fundul ăla frum os, și e l e ra t ot a l m e u. — Runda a pa t ra ? a suge ra t e l, prinzându-mă c u m â inile roșii uitându-mă la fundul lui. Pulove rul său gri Ra lph La ure n i-a a c c e nt ua t pie le a măslinie și i-a făcut oc hii să pară m a i de sc hisi. Ce a sul său sport iv Role x i-a ofe rit o atmosferă c a sua l, da r scumpă. S-a de sc urc a t bine și și-a a sc uns ne m ilosire a , da r știam că a ve a un pist ol înfipt în spa t e . Purt a m oc a sini de c uloa re închisă și o haină de lână în gri. Renunțasem la o haină în a l t re ile a t rim e st ru. Am fost un c upt or t ot t im pul. „Aș fa c e să m e rit e t im pul tău”, a m urm ura t e l pe buze le m e le . Am clătinat din c a p. „At unc i aș a ve a ne voie de un pui de som n.” „Poți dorm i. Pot c e re un șofer să mă ducă la a e roport .” Am clătinat din c a p. "N u. T e voi de sc urc a c a o soție bună.” Proba bil că i-a plăcut a c e l răspuns pe nt ru că m -a c iugulit pe obra z și a scăpat subie c t ul. M i-a m prins poșeta în t im p c e mă st râ nge a fe rm de mână și ne a m îndre pt a t spre lift . „Asigură-te că t e înt orc i re pe de ”, i-a m spus c â nd int ra m în lift . „Cine o să se uit e la film e c u m ine în se a ra a st a ?” M i-a ofe rit a c e l zâ m be t băiețel și strălucitor. „I -a m suna t pe frații tăi. Le -a m ruga t să st e a c u oc hii pe t ine până mă înt orc . Le -a m spus că vă pla c e să vă uitați la film e ve c hi, așa că a u spus că își a duc propria colecție de film e .” a m ge m ut c u voc e t a re . — Luc a , a m prot e st a t . "De c e a i fa c e a st a ?" „M ire a sa m e a nu va fi singură.” „N u m a i sunt mireasă și îm i e st e bine să fiu singură”, a m c hic ot it e u. Cu siguranță nu a ve a m ne voie de o dădacă sub form a fraților m e i. Buze le i se curbară înc e t . „At unc i fă-o pe nt ru m ine . Î m i voi fa c e m a i puține griji.” N um a i a st a m i-a spus că a re m ult e în m int e . „Bine ”, a m oft a t . "Doa r de da t a a st a ." Oc hii ni s-a u înt â lnit în re fle x , e x pre sia blândă de pe c hipul lui a făcut c a granițele m e le să se zdrobească în nim ic . De fa pt , a r put e a fi a rse în cenuşă. Se înc orpora se în fie c a re bucată din m ine . „Mulțumesc, soție m e a .” Doa m ne , m i-a plăcut c â nd m -a num it soția lui. Î n engleză, în italiană. Oric e lim ba j a l na ibii. At â t a t im p c â t mă spune a a lui. Ușile s-a u de sc his și e l m -a ghida t spre o altă secțiune a ga ra jului. M -a c ondus la un Ra nge Rove r e le ga nt . „V re i să c onduc i mașina t a sa u a m e a ?” a înt re ba t e l. „Est e t ot ul a l nost ru, da r pe c a re vre i să îl t e st e zi m a i înt â i?” „H a i să-l fa c e m pe a l tău”, a m gâ ndit , lovindu-m i umărul de a l lui. „Î n a c e st fe l, dacă îl prăbușesc, a l m e u e st e încă int a c t .” Și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s. U n râ s adevărat, fără griji, c a re m i-a um plut pie pt ul de căldură și m -a a t ins a dâ nc în inim a m e a . A fost neliniştitor. Era fra gil. M ia de sc his ușa, m -a a jut a t să int ru c a dom nul c a re nu e ra , a poi a oc olit mașina c a să ajungă lângă m ine . Oc hii m i-a u pâ lpâ it spre ba nc he t a din spa t e . Așa c um e ra de așteptat, Luc a s-a oc upa t de t oa t e . Da r c e e a c e a fost neașteptat a fost sc a unul a ut o c a re stătea de ja inst a la t și ga t a de ple c a re . „De c e e st e a c olo o geantă Guc c i roz a c olo?” l-a m înt re ba t c urios. „Est e ge a nt a noastră de spit a l.” Câ nd i-a m a runc a t o privire în gol, a c ont inua t . „Sa c c u sc ut e c e . Luc ruri pe nt ru m a m i si be be lusi. M a i există o geantă în mașina t a . N u put e m fi sufic ie nt de pregătiți.” I nim a m i s-a um fla t . N um e le lui s-a inst a la t înt r-un loc pe rm a ne nt în inim a m e a , m a rc â ndu-l c a fiind a l lui. Era risc a nt . Prie t e nii cărora le pasă profund unul de celălalt a u fost proba bil m ult m a i în siguranță, da r inim a m e a a re fuza t să țină se a m a de a ve rt ism e nt . „H a i să m e rge m ”, a anunțat Luc a , punându-și m â inile în spa t e le c a pului și întinzându-și pic ioa re le . M i-a m îngust a t oc hii pe e l c â nd a m pus mașina în c onduc e re . „N u sunt șoferul tău.” El a c hic ot it . „Chia r a c um ești.” Î n t im p c e c onduc e a m din U ppe r Ea st Side , e l m -a îndrum a t până la a e roport . „Șofer pe ba nc he t a din spa t e ”, a m mormăit e u în t im p c e m -a m oprit la a e roport ul priva t și a m m ut a t M e rc e de sul lui e le ga nt în pa rc . M -a m dus să-mi de sfa c c e nt ura de siguranță, da r e l m -a oprit . „N u ieşi afară. E frig și vâ nt .” "Bine ." Pa lm e le lui m i-a u c uprins obra jii și m -a t ra s m a i a proa pe . „Fii c um int e c â t sunt ple c a t ”, murmură e l, buze le lui a t ingâ ndu-se de a le m e le . c onst e rna t . „N u mă „Fără c om port a m e nt nesăbuit.” M -a m c om port a t c om port niciodată nesăbuit.” Apoi a adăugat c uvâ nt ul pe c a re l-a m învățat în italiană, „M a rit o”. soț. Oc hii îi pâ lpâ ia u de a m uza m e nt . „Ați st udia t italiană?” „N u t e pot lăsa să vorbești c u c opilul nost ru în italiană și pe m ine să nu înțeleg nic iun c uvâ nt .” Cu un a lt sărut, sa u c inc i, în c e le din urmă s-a sm uls de m ine și a ieșit din mașină, ia r e u l-a m văzut urc â ndu-se în a vionul său priva t . Î na int e de a int ra în cabină, s-a înt ors, arătând ascuțit și c a un m ilion de dola ri și a poi m -a șocat a l na ibii. M i-a a runc a t un sărut, urm a t de un a roga nt c u oc hiul. At â t de ba na l, da r a l na ibii de dulc e . Fra ții m e i a u năvălit în pe nt house , a runc â nd o geantă de poliție în m ijloc ul sufra ge rie i m e le . „I suse , spune -m i rămânând pe că nu sc a un cu te muți”, a m pic ioa re le mormăit, sprijinit e pe măsuța de c a fe a . Ge m e nii și-au da t oc hii pe st e c a p. J a c he t e le lor de pie le e ra u înm uia t e , pic urâ nd pe le m nul t a re . Au purt a t ținuta lor tipică. Blugi. Boc a nc i de lupt a . Pie le . Singurul luc ru pe c a re nu l-a m put ut obse rva e ra u a rm e le lor. Î nt ot de a una a ve a u a rm e a supra lor. M i-a m înc lina t bărbia spre geantă. „Ce dra c u e st e în c he st ia a ia ?” „Apărare”, a u răspuns a m â ndoi la unison. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre fra t e le m e u c e l m a i m a re , c a re doa r a ridic a t din um e ri și și-a da t oc hii pe st e c a p. „N e așteptăm la un război?” Am înt re ba t . „Poa t e ”, răspunse K yra n c ript ic . „N ic i nu o să înt re b”, a m mormăit, clătinând din c a p. Aide n a lua t un loc lângă m ine și și-a sprijinit pic ioa re le pa ra le le cu a le m e le , cu brațul înconjurându-mă. — Nu-ți fa c e griji, surioară, voi rămâne și voi a ve a grijă de t ine dacă a c e i doi idioți preferă să se om oa re . T yra n i-a răsturnat o pasăre. „Știm că ești spe ria t ”, se batjocoră K yra n. — Și știu că ești prost , a re plic a t Aide n. „N u c onfunda spe ria t c u int e lige nt .” Era înc orda t . Câ nd ia m a runc a t o privire întrebătoare, e l a răspuns doa r: „Che st ii de a fa c e ri”. „N u îi put e m lăsa…” înc e pu K yra n, da r privire a lui Aide n îl înt re rupse . Ce i t re i s-a r put e a să fie apropiați, da r toți știau că Aide n va pre lua înt r-o zi m a fia Ca lla ha n c a șef. Nu-și put e a pe rm it e să reacționeze m a i înt â i și să se gândească după a c e e a . Ge m e nii, in sc him b, a u re a c t iona t m e re u. Am pie rdut soc ot e a la c â t e ori Aide n i-a sa lva t din ne c a z. „Pune-ți fundurile pe c a na pe a și închide-ți gura ”, a lătrat Aide n c â nd T yra n a de sc his gura c u un prot e st c la r pe față. „N e uităm la un film c u sora noastră.” — Are ne voie de un cățeluș cu c a re să se îmbrățișeze, mormăi K yra n. "N u noi." I -a m a runc a t o privire neîncrezătoare, da r e l a c ont inua t : „S-a r put e a să devină deprimată. Ce l puțin așa a spus m a m a .” Dint re t oa t e luc rurile , a c e st a a fost c e l m a i prost luc ru de suge ra t . De loc surprinzător, a ve nit de la mama mea. — N u vre a un a nim a l de c om pa nie , lătră Aide n. „Est e alergică, ne noroc it ule .” — Există pa st ile pe nt ru a st a , spuse T yra n, aruncându-și gumă în gură. „Și e însărcinată”, a spus Aide n, uit â ndu-se la frații noștri de parcă a r fi c e i m a i m a ri idioți de pe această planetă. N u a u fost , da r a u urm a t înt ot de a una sfa t ul m a m e i noa st re . Din pa c a t e . Am oft a t , luâ nd t e le c om a nda . Dacă c e i t re i a r înc e pe să se ceartă îna int e și îna poi, a r fi o noa pt e lungă. Le -a m oprit , îna int e și îna poi de ve nind zgom ot de funda l și a m înc e put să răsfoiesc c a na le le în t im p c e furt una a izbit afară. V â nt ul și ploa ia se bic iuia u de ge a m urile de sticlă. Ar fi gre u să dorm i fără Luc a a ic i. Chia r dacă a m înc e put a bia să ne împărțim pa t ul, e ra m de ja obișnuită să-l a m a ic i în fie c a re seară. T e le fonul m e u stătea în poală, alături de un bol de floric e le ne m â nc a t e . I -a m t rim is un m e sa j lui Luc a a c um o jumătate de oră, îngrijora t de zborul lui. Prin urm a re , inc a pa c it a t e a mea de a mă buc ura de gust a re a m e a preferată în t im p c e mă uit la film e . Ge m e nii s-a u căzut pe c a na pe a , ra m e le lor m a ri făcându-mi c orpul să se miște c hia r și în st a re a m e a . „T e rog să nu-ți pui film e le ve c hi”, mormăi T yra n. „N u mă de sc urc c u ra ha t ul ăsta în st a t ul m e u.” m -a m ba t joc orit . „Ce st a re e st e a ia ? St a t ul c rim ina l?” Și-a înt ors c a pul înspre m ine , c u oc hii strălucind de a m uza m e nt . „Pune un film de acțiune. Sc i-fi. Groază. oc c ide nt a l. Oric e , în afară de film e le a le a a l na ibii de ve c hi în c a re cântă și plâ ng până se sm ulg pe st e t ot . N ic i măcar nu ne pot ofe ri o scenă de se x decentă.” K yra n sări în sus și se îndreptă spre fereastră, privind afară. Ce e a c e c re de a că va ve de a de până a ic i e ra dinc olo de m ine ? "La c e vre i sa t e uit i?" L-a m înt re ba t . „Dă-mi un t it lu și îl voi pune .” — Pune pe Ava t a r , spuse T yra n. „Are un pic de rom a nt ism în e a .” — Ce l c u oa m e nii albaștri? a m înt re ba t neîncrezător. „N u disc rim ina oa m e nii albaștri”, rost i K yra n în t im p c e se înt orc e a de la fereastră. Am put ut ve de a neliniște în toată e x pre sia lui. N ic i măcar nu a înc e rc a t să o ascundă. Câ nd soțul m e u s-a înt ors, l-aș uc ide pe nt ru că i-a m t rim is pe toți t re i frați a i m e i. Ac e st a a fost c e l m a i îndepărtat luc ru de re la x a re pe c a re l-a i put ut obține. "Am e nda . Ava t a r e st e , a m re c unosc ut . Am de rula t la ba ra de căutare și a m înc e put să sc riu lit e re le . — M a m a a c e rut să t e vadă, rupse Aide n tăcerea. De ge t ul m e u sa oprit pe st e ult im a literă. — A spus că a re c e va să-ți spună. m -a m ba t joc orit . M a m a m e a a bia dacă m i-a a c orda t vre o atenție, nu contează că a vorbit c u m ine . — Întâlnește-o doa r o oră, încercă K yra n să facă un c om prom is. Î nt ot de a una a căutat c om prom isuri. Cu excepția c a zului în c a re e ra t im pul să uc izi pe c ine va . At unc i a fost un c om prom is al na ibii, consecințele să fie a l na ibii. I -a m st udia t c hipul. Era c u doa r c inc i a ni m a i m a re de c â t m ine , da r a t â t e l, c â t și T yra n păreau une ori m ult m a i în vârstă. T yra n m i-a sm uls c a st ronul de floric e le de porum b și a înc e put să le ba ge în gură de parcă s-a r fi de m oda t . U ne ori, c a a c um , păreau m ult m a i t ine ri , m i-a m zis. N oi t re i i-a m a runc a t o privire și e l a zâ m bit tișios. "V re i niște?" s-a ofe rit e l. — N u m a i, a m spus, înăbușind un căscat. — T e -a i spălat măcar pe m â ini îna int e de a- m i săpa floric e le le ? „Ge rm a fob”, a a c uza t e l. „Ar fi bine să de vii și t u unul. Î na int e c a ne poa t a t a să fie a ic i. Alt fe l, nu t e voi lăsa să o ții în brațe.” El a râ njit , dinții sc lipind. „Oh, nim e ni nu mă va ține de pa rt e de ne poa t a m e a . O vom învăța să ble st e m e și...” M i-a m ridic a t m â na , c u pa lm a îndreptată spre e l. „Lasă-mă să t e opre sc c hia r a c olo.” — O să se spe le pe m â ini, M a ggie , sări K yra n în apărarea fra t e lui său. „De fa pt , a re o sticlă de de zinfe c t a nt pe nt ru m â ini m e re u la îndemână. Și și-a făcut provizii.” „Doa m ne , băieți, poți să t a c i dra c u’ în legătură c u dezinfectanții pe nt ru m â ini”, a int e rve nit Aide n . Ac um uitați-vă la a st a , sa u vă t rim it pe toți în pa t .” U ne le luc ruri nu s-a u sc him ba t niciodată c u fa m ilia mea. Ca pit ol T re ize c i și șase MARGARETĂ T noa pt e a a a nive rsa re a fost H a llow e e n. noastră de c â nd Î nt r-un fe l, ne -a m a fost înt â lnit la pe t re c e re a de H a llow e e n de la T e m pt a t ion. Da , e ra a ugust , da r a st a e ra ire le va nt . Abia așteptam să-l re vin pe Luc a ca să put e m fa c e c e va spe c ia l împreună. Era ple c a t de t re i zile lungi. El a suna t . T rim is. A suna t din nou. T re buia să ajungă acasă în două ore . At â t e l, c â t și N onno. Ca ssio le lua de la a e roport . Áine și c u m ine făceam la cumpărături împreună. H a ine le și m obilie rul pe nt ru bebeluși a u fost prim ul luc ru pe a ge nda noastră. Abia a m a juns în prim ul m a ga zin pe nt ru c opii c â nd a renunțat la înt re ba re . „De c e nu m i-a i c e rut să t e a jut ?” Acuzația ușoară din voc e a e i e ra gre u de ra t a t . „Te-aș fi a jut a t .” — Aide n m -a a jut a t , a m spus de zinvolt . „N u e ra ne voie să păstrezi un se c re t față de soțul tău.” N u voia m să știe că mă deranjează c um unc hiul, soția lui și m a m a re fuza u să mă la se necăsătorită. Î n loc să mă a jut e , s-a u a duna t îm pot riva m e a , m i-a u tăiat t oa t e fondurile și m i-a u da t un ult im a t um . N u le păsa de bunăstarea bebelușului m e u. „Nu-ți pla c e Ca ssio”, a de c la ra t e a . N u c re de a m că e st e a t â t de e vide nt . Am ridic a t din um e ri. „N u-l urăsc, da r nu, nu-m i pla c e de e l.” „Ți-a rănit se nt im e nt e le ”, a spus e a , înc e rc â nd să ajungă la fund. I -a m t rim is un zâ m be t de sc uze . La fe l c a m a m a e i, e a spe ra că vom fi o fa m ilie m a re și fericită. — N u se nt im e nt e le mă deranjează, Áine . Est e fa pt ul că m -a pus la c a le .” Câ nd e a a de sc his gura , proba bil c a să-l a pe re , a m c ont inua t re pe de . „N u mă înțelege greșit, sunt la fe l de vinova t pe nt ru că a m int ra t dire c t în c a pc a na a c e e a , da r a st a nu-l scutește de păcatele sa le . Totuși, c um va , m i se pa re că doa r e u a m plătit pe nt ru greșelile și păcatele m e le , în t im p c e e l se bucură c u dra gost e a vieții lui.” A urm a t tăcerea. Gre u și a c uza t or. „V oi vorbi c u e l.” — Doa m ne , nu, a m spus e u re pe de . N u a ve a m ne voie de m a i multă dramă. "Da r mulțumesc. T ot ul e bine c a nd se t e rm ina c u bine ." N um a i că nu e ra m sigur dacă a c e st a e ra sfârșitul m e u. N u t oc m a i un fina l fe ric it , da r poa t e un fina l oa re c um satisfăcător în c a re fiic a mea e ra în siguranță și protejată. — De c i t ot ul e bine c u t ine și Luc a ? întrebă Áine . "Da ." Luc a și c u m ine . Încă înc e rc a m să înțeleg a st a . M -a sa lva t . Ajut orul a ve nit în c e l m a i im proba bil om . Totuși, nu e ra m sigur c e sunt e m . Sot si sot ie . Prie t e ni. Îndrăgostiți. Da r e ra m noi m a i mulți? Se simțea așa. Î n loc să-i răspund, a m înt ins m â na către o salopetă drăguță c u „Atenție băieți, m a m a m e a poa t e folosi o armă” sc ris pe față. Áine râ nji. „Dacă a r ști e i”, a c om e nt a t ea. O mușcătură ciudată în a bdom e nul m e u m -a făcut săm i răsucesc fața. "Ce ? Nu-ți pla c e ?” — Da , a m spus. „O să-l ia u.” Am c ont inua t prin m a ga zin, în t im p c e Áine c ont inua să a runc e din c e în c e m a i m ult e luc ruri în cărucior. Pre siune a ciudată din a bdom e nul m e u a c re sc ut c u fie c a re m inut , da r a m ignora t -o. N e -a m văzut ie ri pe doc t or și a spus că t ot ul arăta bine . M a i a ve a m c â t e va săptămâni. M i-a m fre c a t burt ic a inferioară. Poa t e c opilul stătea pe rinic hiul m e u sa u așa c e va . Șaizeci de m inut e m a i t â rziu, cumpărasem sufic ie nt e ha ine pe nt ru a a c ope ri prim e le șase luni din viața lui Pe ne lope . Am a le s și m obilie rul pe nt ru c a m e ra e i. Luc a a spus că nu a re o preferință în c e e a c e privește sc he m a de c ulori, așa că a m opt a t pe nt ru a lb. Odată c e a m a ra nja t c a t oa t e a c e st e a să fie livra t e la pe nt house -ul lui Luc a , a m părăsit m a ga zinul. N e a m îndre pt a t spre mașina c u șoferul pe c a re m i-a a t ribuit -o Luc a . N e -a c ondus îna poi la pe nt house -ul lui Luc a , lupt â nd c u t ra fic ul din oraș. T e le fonul m e u a bâ zâ it și a m înt ins ra pid m â na spre e l, a poi a m zâ m bit înc e t . N onno și Luc a Ast e pt a ndu-m a . e ra u acasă. La pe nt house . Î n m om e nt ul în c a re mașina a oprit în ga ra j, a m ieșit. Ave a m c â t e va genți și Áine s-a ofe rit să mă a jut e să le port la e t a j. Ca ssio a r fi și e l a ic i. Așa că a m lua t lift ul până la ult im ul e t a j. Áine a cărat t re i genți și e u a m a vut doa r unul. Î n m om e nt ul în c a re a m pășit în a pa rt a m e nt , a m înghețat. O dure re ascuțită m i-a t re c ut prin burtă. Punga a căzut pe pode a , conținutul e i împrăștiinduse pe le m nul de esență t a re în t im p c e mă st râ nge a m de st om a c . Cealaltă mână m i-a t ra s să mă țin de pe re t e . Ce va c a ld m i s-a sc urs pe pic ioa re și oc hii m i-a u c oborâ t pe c orp. Am purt a t o roc hie de m a t e rnit a t e din lână, c a re a c um e ra udată și pa nt ofii m e i la fe l. T oc m a i m i s-a spa rt a pa ? Áine sc oa se un strigăt șocată. „M a rga re t ? Est e ... c opilul vine de ja ?” Sâ nge le m i se pre linge a pe gle zne . N u c re de a m că va fi sâ nge c â nd m i s-a spa rt a pa . N im e ni nu a spus nim ic de spre sâ nge . Era m pre a uluit c a să sc ot un c uvâ nt . „M a ggie , vorbește c u m ine .” — I a -l pe Luc a , a m spus e u înc e t . A fost a c e l m om e nt în c a re a r fi t re buit să știu că m a m îndrăgostit de Luc a . N u m i-a m c e rut frații. Am înt re ba t de bărbatul c a re m -a pus în această situație. Am înc e put să t re m ur în t im p c e mă st râ nge a m de burtă. — Sâ nge re zi, șopti Áine , c u voc e panicată. V e de re a m i-a înot a t . Pic ioa re le m e le a u înc e put să t re m ure , a bia susținându-mă, ia r gențile lui Áine a u căzut c u zgom ot în t im p c e e a și-a încolăcit brațul în jurul t a lie i m e le și c u cealaltă, scoțându-și t e le fonul. M â inile i-a u t re m ura t , da r nu m -a m put ut c onc e nt ra a supra a st a . Doa r pe această dure re ascuțită și penetrantă în a bdom e n. Sune t ul sla b de la t e le fonul e i a a juns la ure c hile m e le . Părea să răsună unde va în depărtare. „Ce va e st e în neregulă c u M a ggie .” Pa nic a din voc e a e i e ra evidentă. „Sunt e m în pe nt house .” Ape lul s-a înc he ia t . Ușa biroului lui Luc a s-a de sc his și oc hii soțului m e u s-a u așezat a supra m e a . A înc e rc a t să-și păstreze c a lm ul. "Ce fa c i acasă?" M -a m st ric a t prin dure re . „N u a r t re bui să fii acasă încă o oră.” "Nu-ți fă griji." Luc a s-a re pe zit spre m ine . „V ine de ja c opilul?” "Așa c re d." Oc hii m e i s-a u a runc a t spre N onno în spa t e le lui și a m înc e rc a t să zâ m be sc . Proba bil a ieșit c a o grimasă dureroasă. „Bună, N onno. Sunt a t â t de fe ric it că ești a ic i. Am vrut să o a ve m în Sic ilia , da r... El a za m bit . „Micuța Pe ne lope e st e ga t a să cunoască lum e a ”, gâ ndi e l. O altă dure re ascuțită m i-a t re c ut prin c oloa na vertebrală și zâ m be t ul m i-a căzut de pe față. — Ave m ne voie de o ambulanță, țipă Áine . Luc a m i-a înfășurat un braț în jurul spa t e lui în t im p c e pic ioa re le m e le c e da u. Privire a lui a călătorit pe pic ioa re le m e le ude . Î n m om e nt ul în c a re a văzut sâ nge , pa nic a s-a st re c ura t în e x pre sia lui. Da r și-a păstrat c a lm ul. — N u int ra în panică, spuse e l înc e t . „U ne ori, spa rge re a a pe i e st e însoțită de spe c t a c ol sâ nge ros. Sa u poa t e e st e dopul de m uc us. Am c it it că se întâmplă une ori.” Ridică privire a spre Áine . „Du-t e și ia un prosop”, a c e rut e l. Î n t im p c e se grăbea să-l ia , m i-a m st râ ns na sul în c iuda dure rii. „U nde a i c it it a st a ?” El a zâ m bit . „Ca rt e a m e a atotștiutoare”, a m urm ura t e l în t im p c e mă ridic a . „Am c it it de luni de zile La c e să mă aștept c â nd mă aștept .” U n râ s sufoc a t m i-a scăpat. „N u mă pot de c ide dacă e st e rom a nt ic sa u pur și sim plu c iuda t .” „Rom a nt ic ”, răspunse e l, a poi aruncă o privire fra t e lui său și lui Áine , a poi lui N onno. „V oi c ont a c t a dacă a ve m ne voie de c e va . Anunță-i pe frații e i.” „N onnu, ve i fi bine ?” L-a m înt re ba t . „V re i să vii? Deși nu va fi dist ra c t iv.” Fața încrețită a lui N onno s-a înm uia t și și-a pus pa lm a firavă pe obra zul m e u. „O să-mi aducă Ca ssio c â nd se va naște micuța Pe ne lope . Ac e st a e st e m om e nt ul tău și a l lui Luc a .” N odul din ga t m i-a c re sc ut . „N u vă faceți griji pe nt ru nim ic .” Am da t din c a p. Áine a a dus prosopul e x a c t c â nd Luc a m -a lua t în brațe. Ea i-a înt ins-o și e l a m urm ura t mulțumirile, a poi m -a dus în lift . A fost e fic ie nt în panică, i-aș da a st a . Am fost în M e rc e de sul lui G-Be nz în c e l m a i sc urt t im p. A pus prosopul jos, a poi m -a așezat ușor pe sc a unul pa sa ge rului. „T ot ul va fi în regulă”, a spus e l în t im p c e îm i a t inse a ușor obra zul. „V om fi în spit a l în c urâ nd.” "Știu." Ac um că e ra acasă, știam că se va a sigura că sunt e m bine . „Bine că a ve m ge a nt a noastră roz pe nt ru sc ut e c e Guc c i în spa t e ”, a m t a c hina t e u. El clătină din c a p, a m uza m e nt ul strălucind în oc hii lui împreună c u îngrijora re a c a re persistă a c olo. A înc his ușa, ia r Luc a s-a re pe zit să se st re c oa re în spa t e le vola nului. A a c c e le ra t m ot orul și a împușcat din ga ra jul subt e ra n și pe străzile din N e w Y ork . „Am vrut c a Pe ne lope să se nască în Sic ilia ”, a m mormăit e u de nicăieri, o dure re surdă inst a lâ ndu-m i unde va a dâ nc înt re c oa pse . Luc a a a runc a t o privire spre m ine . „Următorul nost ru c opil va fi.” M â na lui s-a înt ins și m i-a c uprins obra zul. „Asigură-te doa r că ești bine . T u și c opilul sunteți t ot c e contează pe nt ru m ine .” Pe c hipul lui e ra c e va a proa pe de dispe ra re . M i-a m pus m â na pe st e a lui. „Fe m e ile a u c opii în fie c a re zi”, l-a m m â ngâ ia t . „V om fi bine . Doa r... Am înghițit în se c . "Doa r rămâi c u m ine . Bine ?" „Toți c a ii re ge lui nu m -a u put ut t ra ge de pa rt e ”, a râ snit e l. N e -a m oprit în fața intrării spit a lului. Luc a a sărit din mașină și a a le rga t în jurul capotă pe nt ru a mă ridic a . Odată în brațe, a int ra t c u pași m a ri în spit a l și a sist e nt e le s-a u re pe zit la e l c u o targă. Odată c e m -a pus jos pe e l, m -a u rost ogolit înt r-o cameră. M e dic ii și a sist e nt e le s-a u re pe zit în jurul m e u. M -a c one c t a t la mașini, m i-a m ve rific a t e le m e nt e le vit a le și îna int e să știu c e se întâmplă, a m fost dus din nou. Luc a a rămas c u m ine pe st e t ot , ținându-mă de mână și șoptind c uvint e re c onfort a nt e . Sunt e m la a st a ore înt re gi fără nic iun progre s. Î m pingâ nd. Plâ ngâ nd. M a i m ult îm pinge re . Ce rvix ul m e u nu se dila t a . „T re buie să operăm.” Ac e a st a a fost prim a propoziție înregistrată și oc hii m i s-a u um plut de panică. „Luc a ?” Am clătinat din c a p. Fric a mă simțea c a un vic iu în jurul gâ t ului m e u. „N u lăsa nim ic să i se înt â m ple bebelușului nost ru.” Oc hii i s-a u îngust a t pe doc t or și pe a sist e nt e . „Dacă vor să trăiască, se vor a sigura că t u și c opilul nost ru trăiți.” V oc e a lui m â râ it oa re a vibra t prin cameră și toată lum e a s-a liniștit inst a nt a ne u. Singurul zgom ot c a re înt re rupe a tăcerea e ra bip-ul c onst a nt , bip-ul, bip-ul ve nit de la a pa ra t . "Dre a pt a ?" a zguduit e l. Aproa pe că mă așteptam să scoată o armă și să-i amenințe c u c e s-a r înt â m pla dacă nic iunul dint re noi nu reușește. N u a r t re bui să fiu de a c ord c u a st a , da r m -a făcut să mă sim t m a i în siguranță. Odată c e m e dic ii și a sist e nt e le s-a u a duna t , toți a u da t din c a p în se m n de înțelegere. „Se pa re că c ordonul om bilic a l e st e înfășurat în jurul gâ t ului bebelușului. O c e za ria na va a sigura c a a t a t be be lusul c a t si m a m a sunt in sigura nt a ”, a a sigura t m e dic ul. „U nde e st e doc t orul Ca la bro?” m -a m plâ ns. „S-a r put e a să o re pa re .” Com e nt a riul nu a ve a se ns. Păream c a un idiot . M -a oprit ? Absolut nu. „Ea ne cunoaște m a i bine c opilul. Ea îm i cunoaște m a i bine părțile int im e .” Doc t orul s-a uit a t la m ine în gol, a poi și-a îndre pt a t atenția către Luc a c a re mă ținea de mână, de ge t ul m a re c a re mă t re c e a îna int e și îna poi pe st e pie le , liniștindu-mă. — A ple c a t în oraș, m ia be lla , murmură Luc a . „Ac e st doc t or știe c e e st e în joc dacă dă na ibii.” Doc t orul dădu din c a p, a m int indu-m i de una dint re a c e le jucării c u c a pul bobble pe c a re oa m e nii le lipe sc pe t a blourile de bord. Î n c lipa următoare, a m fost dusă pe hol și a m fost în sa la de operație, m â na lui Luc a nu e libe râ nd-o pe a m e a . M i-a da t drum ul sufic ie nt de m ult pe nt ru a îmbrăca ha la t ul c hirurgic a l pe c a re a sist e nt e le a u îm pins-o spre e l, a poi m i-a fost m â na din nou în a lui c â nd m -a u pregătit, inc lusiv c â nd m i-a u da t e pidura la pe nt ru a mă amorți. Luc a a re fuza t să ple c e de lângă m ine în t im p c e m i-a u tăiat burt a . Evide nt că sâ nge le nu l-a de ra nja t . Văzuse de st ule . Prezența lui, privire a lui constantă, c ont rolul și forța pe c a re le proie c t a e ra u e x a c t c e e a c e a ve a m ne voie . El s-a a sigura t înt ot de a una că sunt e m în siguranță. N im ic nu put e a m e rge prost pe nt ru că Luc a nu i-a pe rm is. T ot t im pul, m -a ținut de mână și a șoptit c uvint e blâ nde . I -a m a sc ult a t doa r voc e a , de parcă a r fi fost rugăciunea m e a . M i-a da t put e re . N e -a r ține c opilul în siguranță. Câ nd prim ul strigăt a călătorit prin a e r, a m â ndoi a m tresărit. Oc hii ni s-a u bloc a t și a poi s-a înt ors spre fiic a noastră. După c e a făcut-o curățenie și a lua t măsurătorile ne c e sa re , a sist e nt a ne -a ținut fiic a în brațe, a înfășurat-o înt r-o pătură de spit a l și ne -a pre ze nt a t -o. „Felicitări”, a ra dia t e a . „Ai o fetiță sănătoasă.” Emoțiile se învâ rt e a u în pie pt ul m e u. M i s-a st râ ns gâ t ul și un t re m ur s-a rost ogolit prin c orp. Oc hii lui Luc a a u strălucit și i-a m da t drum ul la mână. „H a llow e e n t re buie să fie fa rm e c ul nost ru noroc os, m ia be lla ”, a râ s e l, c u oc hii prot e c t ori și ve he m e nt a supra c opilului nost ru. "Ce l m a i bun c a dou." Și-a a m int it . Dacă aș fi văzut această pa rt e a lui în prim a noa pt e în c a re ne -a m înt â lnit . N e -a r fi e c onom isit a t â t de m ult t im p. „Du-t e , ține-ne pe fiic a noastră.” Oc hii lui s-a u a runc a t spre m ine , re t ic e nt să mă părăsească, da r a m da t din c a p liniştitor. "M e rge ." M i-a sărut ușor frunt e a , a poi s-a îndre pt a t și s-a îndre pt a t spre capătul m e se i de operație. Asist e nt a ia înt ins fiic a noastră și, în m om e nt ul în c a re a ținuto, e x pre sia i s-a înm uia t . Părea micuță în brațul lui Luc a și a m știut în a dâ nc ul sufle t ului că nu va lăsa niciodată să i se înt â m ple nim ic . După e x pre sia fe roc e din oc hii lui, știam că o va prot e ja c u sufla re a lui pe m oa rt e . — Micuța m e a Pe ne lope , murmură e l, c u emoții pe c a re nu le m a i a uzise m până a c um în gla s. Știam că fiic a noastră va fi în siguranță. Oc hii lui Luc a vorbe a u de spre protecție, de spre hotărârea pură de a dist ruge oric e și pe oric ine i-a r fi făcut rău. Întorcându-și privire a de la pe rsona lul spit a lului, s-a a propia t de m ine c u fiic a noastră și s-a lăsat pe sc a unul de lângă c a pul m e u c a să-mi poată arăta fetița noastră. „Faceți cunoștință c u lum e a noastră”, a m urm ura t e l în t im p c e îm i apăsa un sărut pe obra z. „Est e atât de frumoasă”, am șoptit, cu voc e a tremurândă. N ic i măcar nu m i-a păsat că doc t orii e ra u ocupați să mă împletească. — E e x a c t c a m a m a e i, spuse Luc a înc e t . „Ea va rupe inim ile băieților. Cu siguranță voi a ve a ne voie de m a i m ult e a rm e .” Î i t re c u un de ge t pe obra z. Ea c lipi, c u părul ne gru a c ope rindu-i c a pul. Era micuță și nu voia m a lt c e va de c â t să o prot e je z. Abia așteptam să o țin în brațe. „Pe ne lope DiM a uro”, a m m urm ura t num e le pe c a re îl a le se se m pe nt ru e a . „T e vom iubi m e re u și t e vom ține în siguranță.” Luc a îi sărută pe frunt e pe Pe ne lope . — Și vă voi prot e ja m e re u pe a m â ndoi. L-a m c e rc e t a t în oc hii lui și la c rim i fe ric it e m i-a u c urm a t pe obra ji în t im p c e emoții copleșitoare îm i um ple a u plămânii. „Pe nt ru împreună. t ot de a una ”, am m urm ura t a m â ndoi Ca pit ol T re ize c i și șapte LU CA T Curt e a din spa t e le lui V it a le s e ra un loc c a re se întâmplă c hia r a c um . V re m e a a fost frumoasă. O zi neobișnuit de caldă pe nt ru această perioadă a a nului. N e poa t e le m e le l-a u urmărit pe M a t t e o de parcă a r fi fost singurul băiat de pe această planetă. U nul și-a plănuit m oa rt e a , în t im p c e celălalt a plănuit să-l închidă înt r-o căsătorie. Nepoții m e i, de a bia t re i luni, dorm e a u a dâ nc – unul în brațele surorii m e le și celălalt ținut de m a m a lui N ic o. Părul Biancăi e ra ușor c iufulit , de parcă a r fi a vut o răsturnare rapidă. Și-a t re c ut subconștient de ge t e le prin e l, pieptănându-l. Dacă N ic o și e a nu s-a r opri, a r a ve a o echipă întreagă de fot ba l. Da r părea fericită. Toată lum e a a făcut-o. Și a st a a fost c e a m a i bună ve de re vreodată. Oc hii m i s-a u îndre pt a t spre propria m e a soție și nounăscut și pie pt ul m i s-a um plut . M a rga re t a fost o mamă devotată. N e -a c it it fetița c a rt e după c a rt e , deși micuța Pe ne lope a dorm it în c e a m a i m a re pa rt e . Să-i prive sc și să fiu c u e i, a fost c e l m a i bun c a dou pe c a re l-aș fi put ut prim i vreodată. Nu le m e rit a m și conștiința m e a trecătoare a a ve rt iza t că încă m a i e x ist a u fa nt om e în t re c ut ul m e u c a re a r put e a dist ruge t ot ul. Da r a m înc his-o fe rm , re fuzâ nd să la s pe c ine va sa u c e va să-mi ia a st a . N e poa t e le m e le a u fugit pe lângă m ine , țipând după M a t t e o c a re părea ga t a să găsească un colț și să se ascundă. Pe ne lope s-a a git a t în brațele lui M a rga re t , da r nu s-a t re zit niciodată. — E a t â t de mică, șopti Áine înc e t . Ea a im plora t să o țină în brațe, dornică să-și răsfețe prim a nepoată. Ei bine , de fa pt vărul e i a l doile a , da r oric e . „Da r e puternică”, i-a m spus. „Ca m a m a e i.” M a rga re t c hic ot i. „N u știu de spre a st a . Cre d că seamănă m a i m ult c u Pa pa e i.” — Bine , voi doi, a t a c hina t Áine . „Est e prost c a voi doi.” M a rga re t și c u m ine a m împărtășit o privire amuzată, a poi a m zâ m bit . „Da , sunt e m de st ul de proști.” La na iba , a st a t re buia să fie c um se simțea ra iul. Odată c e ne -a m înt ors în Sic ilia , a r fi și m a i bine . N onno a st a t de vorbă c u bătrânul lui Luc ia no, c e i doi amintindu-și vre m urile Mulțumit bune . că M a rga re t a fost îngrijită, m -a m îndre pt a t să ia u o be re . Trecuseră c â t e va săptămâni lungi. At a c urile a supra t ra nsport urilor lui N onno au c ont inua t și s-a u e x t ins la une le dint re relațiile m e le . N u a ve a se ns și nic i măcar N ic o nu a fost c a pa bil să urmărească ra ha t ul. — De c i nu m a i Luc a K ing, nu? Luc ia no a ve nit din spa t e le m e u. I -a m a runc a t o privire . „Î nt r-un fe l, nu sunt surprins că a i pre lua t Sic ilia . A fost m e re u în sâ nge le tău.” am ridic a t din um e ri. Adevărat, înt ot de a una am c re zut că va m e rge la Ca ssio, da r i-a spus lui N onno că preferă să-și conducă im pe riul a ic i. „Soția t a e st e de a c ord?” întrebă N ic o. „Da ”, a m răspuns. „De fa pt , a bia așteaptă să se întoarcă în Sic ilia .” Ca ssio clătină din c a p. „Încă nu înțeleg a st a . Și m ie îm i pla c e a c olo, da r pe nt ru noi, a c e a insula înseamnă cu t ot ul a lt c e va . Da r ea e st e irlandeză și s-a îndrăgostit de a c e a țară.” Sa sha a apărut de nicăieri. „De obic e i nu preferă irla nde zii ia rba ve rde și c a rt ofii?” „Rușii nu preferă de obic e i să li se bată c ure le ?” a m re plic a t se c . Sa sha a ridic a t din um e ri, luâ nd o sticlă de vodcă și umplându-și pa ha rul. „N u. N u e t re a ba m e a , a m ic e .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p, opt â nd să nu răspund. „At unc i de c e cauți m e re u proble m e ?” Ale x e i a răspuns în loc ul m e u. Sa sha doa r zâ m bi, dâ ndu-l jos. Fra t e le său a a le s să nu-l recunoască. „De c i, c â nd îl anunți lum ii?” întrebă V a sili, c u fiul pe um e ri. „Că ți s-a sc him ba t num e le de fa m ilie ”, a c la rific a t e l. „V oi a m â na până a junge m în Sic ilia ”, i-a m răspuns. „Cine va vizează t ra nsport urile m e le și a le lui N onno. Aș pre fe ra să o țin sub se c re t a c um .” "Ai ne voie de a jut or?" sa ofe rit V a sili, da r e u a m clătinat din c a p. „Mulțumesc, da r nu. Încă nu oric um .” M a t t e o se re pe zi la tatăl său, vorbind în italiană grăbită. Luc ia no a înge nunc he a t , c iufulind părul fiului său. „Fiule , t re buie doa r să pui a c e le fe t e în loc ul lor”, i-a spus e l. „Arată-le c ine e st e șeful.” „N u vre a u să mă căsătoresc c u H a nna h”, mormăi e l în engleză. Câțiva dint re noi ne -a m sufoc a t . V a sili c hic ot i și N ic o își t re c u o mână pe st e e x pre sia amuzată. „V a fi ia dul la orizont ”, a re m a rc a t N ic o în glumă. „Ei bine , c e vre i a t unc i?” l-a înt re ba t Sa sha , c u oc hii plini de a c e a răutate c a re t re buia să se îndepărteze de generația următoare. „V re a u doa r un a nim a l de c om pa nie , nu o fată”, a răspuns M a t t e o se rios, ia r a e rul s-a um plut de râ s. Văzându-l pe H a nna h ve nind spre e l, M a t t e o a oft a t , a poi a fugit de a ic i. „Știi că a st a se va sc him ba în c urâ nd”, l-a m a ve rt iza t pe Luc ia no. „Încă câțiva a ni și va c e re fe t e în loc de a nim a le de c om pa nie .” „Doa m ne ajută-mă”, mormăi e l. „K a rm a nu va fi drăguță c u m ine .” N e -a m urmărit fe m e ile și c opiii trăncănind, fețele lor zâ m bit oa re o sc him ba re Sa sha a rupt tăcerea. plăcută de pe isa j c â nd „De c i, c â nd ți-ai da t soția?” e l a int re ba t . — Î na int e , după sa u în t im pul sc urt e i e i logodne a ra nja t e c u Ca ssio? Câ t e va ge m e t e a u călătorit în jur. Ei a u aparținut în princ ipa l fraților săi. „Sa sha , a i un ne noroc it de carnețel pe c a re să nu-l înt re bi?” Sa sha doa r zâ m bi. „Da , vre i să-l c um pe ri?” "Știați?" îl întrebă Luc ia no pe Ca ssio c urios. Fra t e le m e u a ridic a t din um e ri. „N u, da r a r fi t re buit . Era pre a c onc e nt ra t a supra e i, da r a m c re zut că e a la împușcat și e l a vrut să se răzbune.” Ca pul m i s-a răsucit spre e l. „De unde na iba știi că m -a împușcat?” — Am oprit supra ve ghe re a în jurul c lubului din noa pt e a a c e e a , a int e rve nit N ic o le je r. „A fost de st ul de dist ra c t iv de urmărit.” I -a m răsturnat pasărea. — N e noroc it ul a r fi t re buit să-mi a ve rt ize ze . Cum na t ul m e u t oc m a i a ridic a t din um e ri. „Consideră că e st e pla t a t a pe nt ru pa riul pe c a re l-a i pie rdut c u toți acești a ni în urmă. Știi, c â nd nu c re de a i că aș put e a să mă e x t ind și să c onst ruie sc o clădire înt r-o săptămână.” „Oric e ”, am mormăit. „Dacă vre i să-ți irosești fa voa re a c u a st a , m e rgi îna int e .” — At unc i a i de c is că e a e ra pe nt ru t ine ? întrebă Sa sha . „Î n ziua în c a re t e -a împușcat.” Doa m ne , a c e l om și t oa t e întrebările lui. — N u e st e t re a ba t a , Sa sha . N u a i o fe m e ie a t a de c hinuit ? El doa r zâ m bi, a le gâ nd să nu răspundă. Fa m ilie si prie t e ni. Era u o dure re majoră în fundul m e u. Da r nu a m put e a trăi fără e le . Ca pit ol T re ize c i si opt MARGARETĂ D Z i după zi, săptămână după săptămână, a m re spira t și a m c onsum a t t ot ul Luc a DiM a uro. Soțul m e u. Pa rt e ne rul m e u. c onfide nt a m e a . Viața e ra bună. Groza v de fa pt . Trecuseră pa t ru săptămâni de c â nd s-a născut c opilul. Era m a t â t de fericită înc â t m -a îngrozit . Î n a c e st m om e nt , a m simțit că le a m pe t oa t e . U n soț groza v. U n c opil sănătos, frum os. Fra t ii m e i. N onno. Am a vut o fa m ilie perfectă. Deși a u fost t re i c uvint e m ic i c a re a u făcut această lum e să se întoarcă, e le a u rămas ne spuse . M -a m simțit iubit și prot e ja t . Pre t uit . Totuși, la fe l c a e roine le din a c e le film e ve c hi, a m vrut a c e le c uvint e . I nim a m e a a așteptat și a așteptat, știind foa rt e bine că le pot rost i prim ul. „Cre de a m că ge m e nii vor ve ni în se a ra a st a ”, a înt re ba t Ca ssio. Aide n a ridic a t din um e ri, a runc â nd o privire către soțul m e u c a re o ținea pe Pe ne lope . T re c use m c u toții de la m a nipula re a lui Ca ssio, deși a st a nu înse m na că e ra u c e i m a i buni prie t e ni. — Ai de gâ nd să m i-o da i vreodată? întrebă e l în sc him b, uit â ndu-se la Luc a . „Sunt unc hiul e i. Ar t re bui să o răsfăț, nu t u.” „Ah, nu, nu, nu, N onno a r t re bui să ne răsfețe micuța Pe ne lope .” „Toată lum e a știe că mătușa Áine și unc hiul Ca ssio sunt c e i m a i buni spoile rs”, a gâ ndit vărul m e u. Oric â t de m ult urăsem să re c unosc a st a , mă t e m e a m că fra t e le m e u a re dre pt a t e și că c e i doi vor fi c e i m a i răi. Ei înființaseră de ja un fond fiduc ia r și o împroșcaseră pe Pe ne lope c u a t â t de m ult e bijut e rii, înc â t rivalizaseră c u Re gina Anglie i. Și nic i măcar nu a îm pins o lună pe această planetă. Ar fi t re c ut a ni îna int e să poată purt a c e va din e l. A fost ne voie de t ot în m ine să nu-m i da u oc hii pe st e c a p de fie c a re dată c â nd int ra u pe uşă c u un a lt pa c he t în mână. Luc a e ra și m a i rău. El de se m na se de ja c a re dint re c om pa niile lui a r m e rge la Pe ne lope . Se pa re că fiic a noastră a r fi o moștenitoare a pe t rolului c â nd va a junge la m a jorit a t e . Câ nd am prot e st a t , m -a a sigura t că a făcut același luc ru pe nt ru nepoți și nepoți. Cu siguranță nu a fost re c onfort a nt , da r m -a făcut să re a lize z că nu voi câștiga a c e a bătălie. „Pfft , unc hiul Aide n e st e c e l m a i bun”, a spus fra t e le m e u, râ zâ nd la c opil. „O să t e învăț c um să om ori oa m e ni și...” O rundă de ge m e t e c u jumătate de inimă um plu spațiul. Am clătinat din c a p la e i. Dacă T yra n și K yra n a r fi a ic i, a r fi și m a i rău. Bia t a Pe ne lope a ve a să fie trecută c a un sa c de c a rt ofi. N u o de ra nja însă. Își iube a unc hii și mătușa Áine , c a re a ve a să-i de a un tovarăș de joacă în c urâ nd. Î l iube a pe N onno. Își iube a tatăl c e l m a i m ult . Era c ina noastră săptămânală de joi în fa m ilie la pe nt house -ul nost ru c u frații m e i. Întâmplător, a fost și Z iua Recunoștinței. Se a propia se zonul sărbătorilor și, pe nt ru prim a dată după m ult t im p, îl așteptam c u nerăbdare. Î n afară de c ina tradițională de Z iua Recunoștinței c u c urc a n, umplutură, piure de c a rt ofi, c a rt ofi dulc i și plăcinte cu dovle a c , în se a ra a st a pregătisem pre fe ra t e le lui N onno. Spa ghe t e Bologne se , rețeta re gre t a t e i N onna . T ira m isu. Și, bineînțeles, salată grecească. N u știu sigur de c e nu italiană, da r N onno a insist a t a supra sa la t e i grecești. N onno a st a t la noi, da r după sărbători, ple c a m în Sic ilia . Împreună. „Ați prim it actualizări t ra nsport urile ?” întrebă de spre Aide n. c ine vă S-a confiscă dove dit că a t a c urile a supra a fa c e rilor lui N onno - și a m spus a st a în c it a t e - s-a u e x t ins dinc olo de e l și până la Luc a a c um . — N u, mormăi Luc a , e ne rva t . „N ic o a urmărit t oa t e pist e le și nim ic . Se pa re că nu a re vre o legătură c u m oa rt e a lui Be nit o.” — Ești sigur că nu e st e M a rc he t t i? întrebă Aide n. „Poa t e că, până la urmă, ține ranchiună. U nc hiul și-a uc is fra t e le . E gre u să t re c i pe st e așa c e va . Știu că nu aș fa c e -o. N ic i frații m e i nu a r fa c e -o.” Ca ssio și N onno clătină din c a p. „Ar a ve a pre a m ult e de pie rdut . Sunt e m un bun furnizor de bunuri pe nt ru e l și îi fa c e m c e a m a i m a re pa rt e din profit .” „Și noi făceam un profit frum os”, mormăi Luc a . „Ac um sc oa t e m ba ni din poșetă pe nt ru a -l plăti până ne dăm se a m a c ine ne fură ra ha t ul.” „De c e nu a i inst a la t un c ip în t oa t e t ra nsport urile t a le și a poi, c â nd c ine va îl fură, îl poți urmări?” Toți oc hii lor s-a u ridic a t spre m ine , gândindu-mă la c uvint e le m e le în t im p c e pune a m prăjituri pe o fa rfurie . — La na iba , e o ide e bună, spuse Aide n. — Ast a a r put e a fa c e m a i ușor de urmărit, Luc a . „Am c e a m a i deșteaptă soție.” Căldura s-a dezvăluit în m ine la c uvint e le lui. „Sigur că da ”, a m fost de a c ord, zâ m bind c a un prost . Apoi m i-a m a m int it că ga rda lui N onno nu e ra a ic i. „Guido ni se alătură astăzi la cină?” Luc a clătină din c a p. — N u, a vrut să ve rific e o prietenă. N onno c hic ot i. Luc a și Ca ssio a u zâ m bit . „Guido iubește doa m ne le .” Eu și Áine ne -a m da t oc hii pe st e c a p, în t im p c e Aide n i-a șoptit Pe ne lope i că nu va lăsa nic iun băiat să se a propie de e a . Î n int e rior, e ra m o m ize rie t opit , oft a t c u fe ric ire a pe c a re o simțeam. Î n a c e l m om e nt , ceilalți doi frați a i m e i a u int ra t în bucătărie c a un ura ga n. Bufnitură. Fe ric ire a a dispărut. „Doa m ne , nu din nou c u punga de a rm e ”, a m șuierat, uitându-mă la a m â ndoi c u m â inile pe șolduri. „Sc oa t e ra ha t ul ăla de pe pode a m e a . N u poți a ve a prost iile a st e a înt inse . Pe ne lope se va t â rî înt r-o zi, a poi va m e rge și s-a r put e a să o a puc e . „Are doa r o lună.” T yra n își dădu oc hii pe st e c a p, ridică punga și o puse de a supra bla t ului gol. N u e ra un loc c u m ult m a i bun. Aide n înt inse m â na după o prăjitură și i-o băgă în gură. „La na iba , a st a e bine .” Am ra dia t de plăcere, sa c ul cu a rm e uit a t . "M ult um e sc fra t e ." „V oi doi puneți ra ha t ul ăla în dula p unde va și sus pe ra ft ul c e l m a i îna lt ”, m â râ i Luc a . Era un bun Pa pa . „Dacă ve i c ont inua să t ra gi prost iile a st e a , îm i fa c un se if suplim e nt a r și va t re bui să-l înc ui.” „La na iba , voi doi sunteți a t â t de pa ra noic i.” „V oi a ve a grijă să folose sc a c e le c uvint e c â nd veți fi părinți”, a spus Luc a . „Ac um , re ve nim la suge st ia inteligentă a soției m e le .” „Ce suge st ie ?” întrebară a m â ndoi în același t im p. „M a rga re t a suge ra t să pune m dispozit ive de urmărire pe t oa t e t ra nsport urile noa st re ”, a e x plic a t N onno. „N e -a r pe rm it e să urmărim t ra nsport ul fura t către vinova t ”. Privirile ge m e ne lor m i-a u zvâ rlit spre m ine . „Wow , nu știam că a i a st a în t ine .” „V oi doi sunteți ticăloși”, a m răsturnat și i-a m lovit ușor m â na lui T yra n, în t im p c e a c e st a înt inde a m â na după o prăjitură. "Dupa c ina ." observă N onno a m uza t . „V a t re bui să luc re z la t ipul pot rivit de t e hnologie ”, se gâ nde a Luc a în t im p c e legăna c opilul în brațe. Aide n a t ot înc e rc a t să ia c opilul. Fără suc c e s. „Ce le de negăsit. S-a r put e a să-mi ia c â t e va săptămâni să găsesc c e va .” „Est e o ide e grozavă”, a fost de a c ord Aide n. „Poți să înc e pi a c um și o voi ține în brațe pe ne poa t a m e a în t im p ce-ți da i se a m a ?” „Ar put e a dura c â t e va luni”, a re m a rc a t K yra n. „Mă îndoie sc că DiM a uro ți-ar pe rm it e să scoți a c e l c opil din a c e st loc .” Luc a a t ra s o față. „Est e o pre supune re corectă”, a re plic a t e l ironic , da r a sfârşit prin Pe ne lope adormită. a -i t ra nsm it e unc hiului ei o Ea părea și m a i mică în brațele tatălui sa u unc hiului e i. Cronom e t rul c upt orului s-a oprit și m -a m dus să sc ot a doua plăcintă din c upt or. Frații m e i, soțul și N onno a u disc ut a t m a i de pa rt e de spre c um să se înt â m ple a st a și de spre a lt e a fa c e ri. M -a m c one c t a t și ieșit la conversația lor. Da r în t ot a c e st t im p un zâ m be t blâ nd s-a juc a t pe buze le m e le . Senzația din pie pt ul m e u e ra gre a și m ist uit oa re , da r m i se simțea c ore c t . M -a m simțit bine . N e -a m de zvolt a t o rutină. Î m i pe t re c e a m zile le a vâ nd grijă de micuța mea Pe ne lope , duc â nd c ost um e le lui Luc a la curățătorie și ridic â ndu-le , pregătind c ina și așteptând să vină acasă. Era m e re u acasă îna int e de cină. Bebelușul dorm e a în leagănul e i pre fe ra t , în t im p c e noi ne t re c e a m ziua . Cu gre u ne -a m put e a im a gina viața în fața e i. N oa pt e a , Luc a a insist a t să aibă grijă de e a . Ar sărea din pa t la prim ul e i țipăit și îna int e c a a c e st a să se înre gist re ze în c re ie rul m e u a dorm it . Luc a își sc him ba c u experiență sc ut e c ul în t im p c e îi șoptește c uvint e blâ nde în italiană, a poi o hrănea în t im p c e o legăna îna int e și îna poi. N e -a m m ut a t c u toții în sa la de m e se și ne -a m lua t loc urile . Î n t im p c e oc hii m e i se învâ rt e a u în jurul m e se i noa st re de Z iua Recunoștinței, nu aș fi put ut fi m a i recunoscător fa m ilie i noa st re . Oc hii lui Luc a și a i m e i s-a u înt â lnit . Făcu c u oc hiul, buze le c urba t e înt r-un zâ m be t blâ nd. Doa m ne , fe lul în c a re m -a privit ne prom it e a a ni de fe ric ire îna int e a noastră. Ac e a st a a fost a doua noastră șansă de c â nd a m a runc a t -o în a e r pe prim a c â nd l-a m împușcat. M i-a părut rău pe nt ru a st a , deși a dura t câțiva a ni pe nt ru a a junge la pa rt e a de dure re . Dacă a e x ist a t o fe ric ire pe nt ru t ot de a una , a st a se simțea de ose bit de a proa pe de e l. Ca pit ol T re ize c i si noua LU CA N onno a sa lva t un băiat, da r M a rga re t și fetița noastră a u fost c e le c a re l-a u sa lva t pe bărbat. N u a m c re zut niciodată că e st e posibil să iube sc a t â t de m ult o ființă umană. Totuși, în t im p c e m i-a m legănat fiic a îna int e și îna poi în ba la nsoa r, înconjurată de roz oriunde mă uit a m , e ra c e l m a i a proa pe de ra i pe c a re l-a m simțit vreodată. Era Ajunul Crăciunului și a m da t -o de m â nc a re pe Pe ne lope c u o sticlă. Era un c opil c u c olic i, t re zinduse de m a i m ult e ori noa pt e a . M e re u mă ridic a m c a să o liniștesc, une ori să o hrănesc și a m ținut-o până c â nd a a dorm it . A fost ne voie de multă c onvinge re , da r M a rga re t a văzut în sfârșit logic a în c a re o fa c . A a vut -o toată ziua . Am a vut -o noa pt e a . Z gom ot e le blâ nde pe c a re le sc ot e a în t im p c e i-a m hrănit bibe ronul, c u oc hii deschiși și a vâ nd înc re de re în m ine , m i-a u c re sc ut pie pt ul. „Est e Ajunul Crăciunului, Pe ne lope ”, a m șoptit e u c u o voc e blândă. „N ic i o creatură nu se mișcă, nic i măcar un șoarece. T re buie să ne grăbim și să terminăm st ic la , să burpăm, a poi să ne culcăm. Sf. N ic k vine c u c a douri.” U n c hic ot it blâ nd se a uzi de la uşă şi c a pul Pe ne lope i se înt oa rse spre sune t . M a rga re t s-a re ze m a t de t oc ul ușii c a m e re i fiic e i noa st re , îmbrăcată în cămașa e i mică de noa pt e mătăsoasă, c u burt a inexistentă. Au t re c ut a proa pe două luni de c â nd a născut. N-aș recunoaște niciodată, da r m -a spe ria t a l na ibii. Câ nd a m văzut sâ nge le pre lingâ ndu-i pe pic ioa re , pa nic a la posibila pie rde re a proa pe m -a a bebelușului, și poa t e a e i, de zle ga t . M e dic ii m -a u a sigura t că a st fe l de complicații nu e ra u a t â t de neobișnuite, da r c â nd m i-a u de sc his soția, fric a e ra c a a c idul pe lim ba mea. A ofe rit un gust de spre c e e a c e a r fi viața m e a dacă c ine va m i le -a r lua . N u aș lăsa niciodată să se înt â m ple a st a . — Ai ne voie de som n, a m c e rt a t -o înc e t . „Ține m int e , t ura de noa pt e e st e a m e a .” Și-a da t oc hii pe st e c a p jucăuș în t im p c e cătușea desculță pe c ovorul a lb de pluș, plin de buline roz. „N u m -a m put ut abține să vă ve rific pe voi doi”, murmură e a , de ge t e le e i pe riâ nd ușor buc le le de c orb a le fiic e i noa st re . Semăna c u m a m a e i, da r a ve a oc hii m e i. Oc hii i s-a u la sa t si a im pins m a m e lonul c u lim ba . Era se m nul ei că a Așezând t e rm ina t . bibe ronul pe masă, m i-a m înfășurat c u brațele t a lia subțire a soției m e le și a m t ra s-o în poală, în t im p c e țineam c opilul lipit de pie pt ul m e u, bătându-l pe spa t e pe nt ru a o e ruc t a . „Est e frumoasă”, a m spus mândră. „La fe l c a și m a m a e i.” M â inile lui M a rga re t m -a u înc onjura t , de ge t e le e i st râ ngâ ndu-se în șuvițele m e le . „Toți bebelușii sunt frumoși.” „N u ca prințesa m e a ”, am prot e st a t în glumă, păstrând voc e a în șoaptă. Buze le frum oa se a le lui M a rga re t s-a u c urba t . „Est e foa rt e frumoasă pe nt ru că a re oc hii tatălui e i. Și proba bil t e m pe ra m e nt ul lui.” „Așa e , e perfectă”, a m fost de a c ord. Dacă a r ști e a c â t de m ult , aș m e rge pe nt ru e i doi. N onno e ra încă a ic i c u noi. Amenințarea nu se a t e nua se . De fa pt , s-a e x t ins pe nt ru a inc lude a t a c uri a supra t ra nsport urilor sa le . Așa că, pe nt ru a -i păstra pe toți în siguranță, a m suge ra t să rămânem puțin m a i m ult în N e w Y ork . Spre surprinde re a m e a , soția m e a a fost c e a c a re a ve a ne voie de c onvinge re . Ea mâncărime să se întoarcă în Sic ilia . Abia c â nd N onno a a c c e pt a t să rămână dacă M a rga re t rămânea, a c e da t . Pe nt ru siguranța lui. — Tatăl m e u e ra la fe l, știi, șopti M a rga re t . Câ nd m a m uit a t la e a confuză, m i-a e x plic a t . „Frații m e i a u spus că înt ot de a una a a vut grijă de m ine noa pt e a și că mă c â nt a la som n.” Vinovăția și-a ridic a t c a pul urâ t la c uvint e le e i. Era re st ul se c re t ului m e u, unul c a re mă va c ost a pe soția și c opilul. N u a m put ut -o lăsa niciodată să a fle . „N u sunt pre a cântăreață, da r pot să înc e rc ”, a m suge ra t c u voc e joasă. Î n t ot a c e st t im p, o voc e mică în c a pul m e u a a ve rt iza t . „N u, poveștile t a le Pe ne lope .” Oc hii pa r să o țină captivată pe ei albaștri s-a u ridic a t să-i întâlnească pe a i m e i și a m urmărit t oa t e emoțiile dife rit e t re c â nd prin e i. Oc hii soției m e le păreau și m a i ușori în se a ra a st a , c u nori a lbi de zăpadă și ra fa le c a re luminează noa pt e a . Ar fi un Crăciun re c e . „Ast a a făcut m a m a t a ? Îți spun povești?” A urm a t o lungă tăcere și a m â ndoi ne -a m c onc e nt ra t a supra fiic e i vinovăția au noa st re . da nsa t în Se c re t e le , c e rc uri în fa nt om e le jurul și nost ru, proba bil luâ nd pa riuri c a re s-a r prăbuși m a i înt â i. O rugăciune tăcută m i-a șoptit în m int e , spe râ nd să permită se c re t ului m e u înt une c a t să meargă în m orm â nt c u m ine . Dum ne ze u știa că făcusem c e a m a i bună șansă de a păstra vălul pe st e păcatul m e u, a sc unzâ ndu-l înt r-un colț înt une c a t . „Da , m i-a r spune povești. Din câte puțin îm i a m int e sc . Ca ssio își amintește m a i m ult e și a spus că la înc e put poveștile e i a u fost fe ric it e , da r a poi sa u înt une c a t . N oa pt e a de dina int e de Crăciun a fost singura c a re a rămas c u e a până c â nd a m urit . A fost singurul pe c a re m i-l a m int e sc .” „A fost ... Cum a m urit ?” întrebă M a rga re t c u o voc e mică. "Sinuc ide re ." Ca ssio a găsit-o și m i-a int e rzis să o c a ut . Am ple c a t în căutarea e i indife re nt . Corpul e i fără viață zăcea prăbușit în c a da plină c u lic hid roșu. Apa și sâ nge le ei îne c â ndu-i dure rile . Părul e i înt une c a t e ra îm biba t , plut ind pe suprafața roșie. Picatură. Picatură. Picatură. „Tatăl m e u a îm pins-o în c e le din urmă pre a de pa rt e .” A fost ne voie de un singur glonț pe nt ru a-și pune capăt vieții. De ge t e le lui M a rga re t s-a u st râ ns în jurul m e u. "Î m i pa re rău. Era un ne noroc it .” "Si m ie im i pa re ra u." Ea a c re zut că a m vorbit de spre tatăl m e u, da r a m vorbit se rios de spre a l e i. Era un om bun. S-a r put e a să fi fost un c opil c â nd la m împușcat, da r nu m i-a da t nic io a m â na re în vina mea. „După c e ți-ai uc is tatăl, mulți dint re dușmanii lui a u ve nit după t ine .” V oc e a e i e ra o șoaptă slabă. Ave a dre pt a t e , lovit ura în spa t e a fost re a , da r a m e rit a t să o prot e je z pe sora m e a . „Nu-ți fa c e griji, e i nu vor ve ni după t ine și c opilul nost ru.” Aș m uri îna int e să la s să li se înt â m ple c e va . Era m în această a dâ nc im e . At â t de a dâ nc înc â t m â inile îm i t re m ura u de fie c a re dată c â nd mă gâ nde a m la o viață fără e le . N u e x ist a viață fără e i. „Luc a .” „H m m m .” — A fost c e va c e nu ți-am spus niciodată, șopti e a . „Ce va c e nu a m spus niciodată nimănui.” O senzație în pie pt a de ve nit gre a și m -a m înt re ba t dacă un pa nt of va cădea în sfârșit. „Tatăl tău m i-a om orâ t tatăl.” Picatură. Picatură. Picatură. „N u m i-a m a m int it . N u până c â nd nu t e -a m înt â lnit în T e m pt a t ion. M -a făcut să t e urăsc. Că tatăl tău m i-a lua t -o pe a l m e u. Că a i fost o a m int ire a c e e a c e pie rduse m .” Picatură. Picatură. Picatură. N -a m put ut -o lăsa niciodată să a fle a c e st se c re t . M a rga re t și-a lipit st râ ns fața de gâ t ul m e u. N oi t re i ne -a m st râ ns st râ ns, c opilul nost ru în som n liniștit, ofe rind put e re de c a re nu a m știut niciodată că a m ne voie . Cuvint e le din N oa pt e a de dina int e de Crăciun nu m ia u lăsat buze le de c â t o sufla re , ia r fa m ilia m e a s-a ținut st râ ns de pie pt ul m e u. T ot ul e ra în regulă c u lum e a în t im p c e mă legănam îna int e și îna poi c u c e le m a i im port a nt e două fe m e i în brațe. Î n t im p c e ne -a m înt ins fiic a în pătuțul e i și m i-a m lua t soția în brațe pe nt ru a o duc e în pa t ul nost ru, a r fi t re buit să știu că nim ic nu rămâne îngropa t pe nt ru t ot de a una . Î n sc him b, a m căzut în ge nunc hi, i-a m îm pins cămașa de noa pt e scurtă și mătăsoasă în sus, i-a m sc os chiloții și i-a m despărțit la rg pic ioa re le soției m e le , păsărica e i strălucitoare făcând c a oric e rațiune săm i părăsească c re ie rul și să a le rge la pe nisul m e u. M irosul excitării e i m i-a um plut plămânii, făcându-mi c a pul să înoa t e m a i m ult de c â t a r put e a vreodată oric e a lc ool sa u drog. Pie pt ul m i s-a zvâ rlit de ne voia s-o gust . I -a m sm uc it șoldurile îna int e , îngropâ ndu-m i c a pul înt re c oa pse le e i, până c â nd păsărica e i a fost pe fața m e a . Ea a fost ra iul și ia dul m e u. Ea a fost re ga t ul m e u vino, re gina m e a . I -a m bătut păsărică și m -a m pie rdut în pa rfum ul e i de oc e a n. „La dra c u”, a re spira t e a , c u de ge t e le înt inzâ ndu-m i părul. Am m â nc a t -o de parcă aș fi fost un om înfom e t a t . Am sut -o și a m lins-o. Spa t e le e i s-a a rc uit de pe pa t , zdrobindu-se de fața m e a , și a m sa vura t fie c a re rost ogolire a șoldurilor e i. Fie c a re geamăt a l e i. Fie c a re sc â nc e t . Ca rne a c une i e i e ra umflată și suc urile e i c urge a u înt r-un t ore nt în t im p c e a m bătut-o la e a de parcă viața m e a a r de pinde de a st a . Am băgat două de ge t e în e a și e a a ge m ut , legănându-se pe m â na m e a . „Luc a .” N um e le m e u de pe buze le e i e ra c e a m a i dulc e muzică. M irosul e i s-a înm uia t în sufle t ul m e u, înecându-mă în e l. I -a m t ra s c lit orisul înt re buze și a m sut . A a vut un orga sm , viole nt și gre u. De ge t e le e i m i-a u t re c ut părul și a u t ra s, c orpul e i sm uc ind c â nd a ve nit pe fața m e a . M -a m uit a t la e a , râvnită, ia r pe nisul m i-a c re sc ut gre u în pa nt a lonii m e i de pija m a . Oc hii noștri s-a u bloc a t , obra jii e i înroșiți și privire a c u glugă. Ea și-a lins buze le . „Am ne voie de t ine în m ine .” „Au t re c ut doa r opt săptămâni.” Ac e st luc ru a r fi sufic ie nt . Aș put e a aștepta încă c â t e va săptămâni. La urm a urm e i, a m așteptat-o a ni de zile . — Doc t orul a spus doa r șase săptămâni, respiră e a . „T e rog, Luc a .” I nc e rt it udine a i-a străbătut oc hii și m â inile i-a u a juns pe burt a , pe st e c ic a t ric e . "Dacă nu-" I -a m lua t m â inile și le -a m t ra s ușor. Luâ nd poa lul cămășii e i de noa pt e pe nt ru păpușă și trăgându-l pe st e c a p, m i-a m c oborâ t privire a spre st om a c ul e i. Apoi m i-a a dus buze le la c ic a t ric e . „N u t e a sc unde de m ine , M a rga re t ,” a m m urm ura t în t im p c e buze le m e le se a t inge a u de e a . „Cic a t ric ile t a le sunt frum oa se . Sufle t ul tău e st e frum os. I nim a t a e st e frum oa sa .” Gura m e a i-a urc a t pe st om a c și până la sfa rc urile ei pline de viață. "Sunteţi frumoasă. N u t e a sc unde niciodată de m ine .” I -a m lua t m a m e lonul în gură și a m sut , zgâ riindu-m i dinții pe st e m ugurii e i se nsibili. La na iba , a ve a m ne voie de păsărica e i să-mi sugrum e pula a c um . V â rful m e u a găsit int ra re a e i și un t re m ur s-a rost ogolit pe șira spinării m e le . Căldura umedă m -a înc onjura t c â nd a m îm pins în e a . Gâ fâ ia m a m â ndoi împreună, c u privire a plină de poftă ținută în t im p c e a m pătruns în e a . „La na iba , t e simți a t â t de bine .” — At unc i înc e pe să mă t ra gi, Luc a , șuieră e a , fără răbdare. „Am prim it va c c inul, așa că nu t re buie să-ți fa c i griji că mă la s însărcinată.” M a donna m ia . Gura ei impertinentă își făcea înt ot de a una apariția în m om e nt e le c e le m a i c iuda t e . Da r a m răsfățat-o. I-aș răsfăța m e re u. I-aș da t ot ul. Dacă m i-a r c e re viața, a r prim i-o. Dacă m i-a c e rut bile le , e ra u a le e i. Am îm pins ușor, t a c hina ndu-o, nu um plâ nd-o pe de plin. „Doa m ne , Luc a . Vă rog, m a i m ult .” „V re a u să t e t ra g t a re ”, i-a m spus. Era udă pic urâ nd, suc urile i se pre linge a u pe c oa pse . — Pot să suport , gâ fâ i e a . "Vă rog. T e rog, dă-mă dra c ului.” Am a lune c a t m a i a dâ nc și un fior i-a zguduit c orpul în t im p c e a m c ondus a dâ nc . U n geamăt m i-a vibra t prin pie pt și c ont rolul m i-a scăpat. Am t ra s-o, făcândo c a pe un a nim a l. M int e a m e a m -a a ve rt iza t să înc e t ine sc , da r a m scăpat de sub c ont rol. Am poft it de e a , a ve a m ne voie de e a și a m vrut să int ru c â t m a i a dâ nc în e a . — La na iba , m ia be lla , a m m â râ it la ure c he a e i. „T e rănesc?” „M a i m ult , Luc a . M a i m ult ." Bile le m i s-a u st râ ns. Ea sa pot rivit fiecărei ne voi m e le . Fie c a re fa nt e zie a m e a . „Soția m e a murdară e st e a t â t de nerăbdătoare să-mi ia pe nisul”, a m lăudat. „Păsărica t a vre a e spe rm a m e a , nu-i așa?” Ea a sc â nc it , păsărica e i st râ ngâ ndu-se în jurul pe ne i m e le c a o menghină. M i-a m a lune c a t de ge t e le în jurul e i, înt re obra jii e i fund și de ge t ul m a re i-a găsit ga ura a c olo. L-a m înc onjura t c u o pre siune ușoară. „O să o ia u și e u”, ia m răpit la ure c he . „Oh, la na iba .” Spa t e le i s-a a rc uit și int e riorul i s-a c ut re m ura t în jurul pe ne ii m e le . La dra c u '! Ast a i-a plăcut. M i-a m îm pins vâ rful de ge t ului m a re înăuntru în t im p c e c ont inua m să îm ping. Pa sa ric a e i s-a st râ ns pe m ine , sugrundu-mă în t im p c e m i-a c onvulsia t pe nisul și s-a lovit de m ine . Orga sm ul m e u s-a re pe zit pe st e m ine , fura ndu-m i sufla re a din pla m a ni in t im p c e c um im i s-a a runc a t in pia t a e i. Am a t ins punc t ul c ulm ina nt , t rupurile t re m urâ nd împreună și a m â ndoi re spirâ nd gre u. „Doa m ne , se x ul c u t ine e st e c a și c um a i m uri și t e -a i înt oa rc e înviorată”, a m urm ura t e a adormită, ia r e u nu m -a m put ut abține de un râ s înăbușit în t im p c e o trăgeam și m a i a proa pe de m ine . „V oi lua a st a c a pe un c om plim e nt .” Ca pit ol Pa t ruze c i MARGARETĂ C c ina de Crăciun la c a sa unc hiului m e u e ra o tradiție. U n luc ru știam sigur. Ar fi ult im a m e a cină c u m a m a . În afară de ziua aceea, mama ne -a ținut o ambuscadă în fața re st a ura nt ului lui Luc a , nu o văzusem încă. Și c u siguranță nu a m vrut -o în pre a jm a fiic e i m e le . N-aș fi lăsat-o niciodată să-i rostească Pe ne lope i c uvint e le pe c a re a t re buit să le a ud c â nd c re sc . Că a m fost fără va loa re . Că a r fi t re buit să mă îne c e c â nd m -a m născut. Ac e st e a nu e ra u c uvint e le pe c a re oric e fată a r t re bui să le audă, nu contează de la propria t a mamă. I gnorâ nd-o, a m lua t un loc la masă. Odată c e a m fost toți îngrămădiți în jurul m e se i m a ri din sufra ge rie , c a m e ra decorată în roșu și a uriu, c u un bra d m a re de Crăciun c a re clipește buc uros lum inile . Nu se pot rive a c u st a re a de spirit de la această masă de m a hon odios de m a re , c a re put e a găzdui o pe t re c e re de c inc ize c i. Cu siguranță nu a e x ist a t nic io buc urie la această masă. N ic o M orre lli și fa m ilia lui a u fost a ic i. Ca ssio și Áine a u fost a ic i. Fra t ii m e i. N onno. Și a poi e ra m a m a m e a , fe m e ia c a re nu m a i călcase pic iorul în c a sa unc hiului de ze c i de a ni. Da r e a e ra fa m ilie , a spus unc hiul J a c k , așa că nu a put ut -o re fuza . M -a m așezat pe st e masă față de m a m a m e a , în t im p c e mă prive a c u un râ nje t pe buze și c u ură în oc hi. N -a m înțeles niciodată de c e mă ura a t â t de m ult . De parcă n-a r suport a să se uit e la m ine . Cu t oa t e a c e st e a , e a a insist a t să pa rt ic ipe la această cină, în c iuda fa pt ului că nu a ve nit niciodată la unc hiul Jack. „Ce fe l de fiică nu își vizitează m a m a ?” a înt re ba t e a . — Pun pa riu că dacă tatăl tău a r fi a ic i, a i re fuza să părăsești ne noroc it a m e a de casă. Oc hii m i-a u pâ lpâ it spre pe re t e le unde c e a sul arăta ora c inc i. A făcut lit e ra lm e nt e ze c e m inut e după c e ne -a m așezat la c ina noastră de sărbători, îna int e să înceapă să c â nt e . — Da , da r nu e a ic i, a m spus, ținându-mi frâ u pe t e m pe ra m e nt , da r voc e a m i-a t re m ura t . „Și t re buie să-ți mulțumim pe nt ru a st a . Î n plus, nu e c a sa t a . Est e c a sa lui T a . Fra t e le m e u e acasă.” M â na lui Luc a a a juns la c oa psa m e a sub masă și a st râ ns ușor. „Ac um , M a rga re t , nu poți să-ți învinovățiști m a m a pe nt ru a st a ”, a spus mătușa m e a , înc e rc â nd să aducă pa c e a la masă. Doa m ne , mi-aș fi dorit să-și închidă gura . Fe m e ia a c e e a a r fi de pa rt e a dia volului îna int e a m e a . N u c ont a . Ea nu c ont a . „Din c â t e a m înțeles, ne noroc it ul M a rc he t t i ți-a uc is tatăl. Oric um , tatăl tău a ple c a t . Dacă Áine și c u m ine a m put e a lăsa t re c ut ul c u fa m ilia K ing în spa t e le nost ru, poți să-ți lași t re c ut ul c u m a m a t a în urmă.” Î nt re a ga masă se înțepeni la pom e nire a lui Be nit o. Áine și-a a dus suc ul la buze c u o mână ușor tremurândă. Dacă înfățișarea lui Ca ssio a r fi put ut uc ide , m a m a e i a r fi m urit pe loc și, deodată, m i-a plăcut m ult m a i m ult c um na t ul m e u. Oc hii m e i nu s-a u părăsit niciodată de la Mamă. N u m i-a plăcut privire a din oc hii e i. A fost pre a îngâ m fa t . V orbe a de spre răzbunare. Guido, ga rdia nul lui N onno, a fost c e l c a re a rupt t e nsiune a și m i-a înt re rupt privire a în jos c u m a m a se c olului. „Am e ric a nii mănâncă înt ot de a una șuncă de Crăciun?” e l s-a int re ba t . Următoarele douăzeci de m inut e a u fost pe t re c ut e disc ut â nd de spre fe luri de m â nc a re tradiționale din St a t e ve rsus din I t a lia sa u I rla nda . Am oprit t ot ul, înc e rc â nd să ignor furia c a re îm i c urge a prin ve ne . Am păstrat se c re t ul a t â t de m ult t im p, da r a c um , la m simțit c loc ot ind în m ine , amenințănd să-l ve rse de pe buze . M int e a m e a a țipat: „L-a i uc is pe T a la fe l de m ult c a și Be nit o”, da r știam că i-a r răni pe frații m e i. T yra n și K yra n în spe c ia l. Z iua de Crăciun nu e ra m om e nt ul să vărsăm a st fe l de se c re t e sâ nge roa se . Pe ne lope s-a a git a t , sm oa la e i flămândă străpung sa la de m e se și m -a m ridic a t . A fost e x a c t a m â na re a de c a re a ve a m ne voie . De pa rt e de privirile m a m e i m e le și de pa rt e de fa nt om e le c a re mă bâ nt uia u. „Mă duc să o hrănesc”. „Pot ve ni c u t ine ”, a ofe rit Luc a , da r a m clătinat din c a p. „N u, st a i și mănâncă. M a int orc im e dia t ." Ieșind din sa la de m e se , m -a m oprit pe hol. De obic e i, mă îndre pt a m spre ve c hiul m e u dorm it or, da r nic i măcar nu e ra m sigur dacă e ra c ore c t să c ut re ie re prin c ona c . N u se m a i simțea c a acasă. Luc a se sim t e c a acasă, m i-a m da t se a m a . Luc a și Pe ne lope sunt acasă . De c izâ nd îm pot riva ve c hiului m e u dorm it or, m -a m îndre pt a t spre bibliotecă. Luâ nd loc în spa t e le despărțitorului îna lt de 6 pic ioa re , c a re a ve a pictată pe e l o temă orientală a lui Ching M ing, m -a m așezat pe m ic ul șezlong și m -a m așezat c u micuța Pe ne lope la sâ n. Oc hii m i-a u c oborâ t spre fiic a m e a și pie pt ul m i s-a încălzit. Fe ric ire . Ac e a st a a fost fe ric ire a pură. Luc a ne -a hrănit bebelușul c u bibe roa ne pre -pom pa t e , da r e u a m pre fe ra t să alăptez. M -a făcut să mă sim t c one c t a t c u e a . M -a s buc ura un pic m a i m ult . Părul e i creț înc his i-a sărit pe frunt e și l-a m îm pins ușor în t im p c e e a s-a prins de m a m e lonul m e u și a înc e put să mă hrănească. Oc hii e i a lune , c a re m i-a u a m int it de tatăl e i, a u înc e put înc e t să cadă în t im p c e e a suge a mișcări rit m ic e . M -a m uit a t la pic t ura vie a se pa ra t orului. Acoperișuri c u c a ra c t e r a le c a se lor de rugăciune ja pone ze . M ic i bărci de pe sc uit . Ac e le um bre le drăguțe Wa ga sa . La num a i c inc i m inut e de la alăptarea bebelușului, ușa s-a de sc his. Era m pe c a le să de sc hid gura c â nd voc e a m a m e i m -a oprit . „Ac um nu funcționează lum e a în m oduri m ist e rioa se ?” Era un st rop de sa rc a sm în voc e a m a m e i. „De m ult t im p fără să ne ve de m , Luc a K ing.” m -a m înțepenit. De c e e ra Luc a c u m a m a ? Și c e a vrut să spună c u m ult t im p fără să văd. Luc a nu a da t niciodată vre o înclinație că o cunoaște pe mamă. „La sa prost iile , M a e ve , și spune -m i ce vre i!” Pre sum irile m i-a u rost ogolit pe c oloa na vertebrală. „Am â ndoi știm că nu ești ge nul filozofic .” T onul soțului m e u e ra inc onfunda bil. Ar t re bui să mă anunț. Spune -le că a m fost a ic i și spune -i m a m e i să-l la se pe Luc a în pa c e . Da r c e va m -a reținut. "Ce ? Ține c ont de m ine ?” T onul plin de speranță a l m a m e i e ra inc onfunda bil. — Și e u t e -a m urmărit, t oc ni e a . M -a m mișcat ușor, a runc â nd o privire înt re c e le două pa nouri a le se pa ra t orului. „Arăți e x a c t c a e l. Be nit o.” U nghia e i vopsită în roșu i-a t ra s pe cravată. M i-a făcut rău la st om a c . — Pun pa riu că și t u dra c i c a e l. Luc a nu a îm pins-o, da r a făcut un pa s îna poi, punâ nd o oa re c a re distanță înt re e i. A urm a t râ sul ascuțit a l m a m e i, făcând-o pe Pe ne lope să tresară, ia r e u a m liniștit-o im e dia t , punâ ndu-m i pa lm a pe c a pul e i m ic . „Shhh.” Era m a i m ult mișcarea buze lor m e le și legănarea ușoară a c orpului m e u de c â t un sune t pe c a re l-a m sc os. — N u mă voi re pe t a din nou, scrâșni Luc a print re dinții strânși. "Ce . Do. T u. V re i?" „I -a i spus?” Spune -m i c e , a m vrut să înt re b, da r m i-a m ținut buze le apăsate st râ ns. Am vrut să știu c e se întâmplă. Se părea că Luc a ținea se c re t e față de m ine . „Tatăl e i a fost t ot ul pe nt ru M a rga re t .” a c ont inua t m a m a c â nd nu a spus nim ic . „J ur că fa t a a ia a ieșit din m ine și a vrut să suge sâ nii tatălui e i, nu pe a i m e i. Fe t e le sunt inut ile în lum e a noastră, știi. Păsăcile lor sunt doa r valută. Ce va de sc him b. Ce va de folosit . N u a ve m put e re de c â t prin int e rm e diul bărbaților c a re vor a c e le ticăloși. M a rga re t m i-a fura t a c e a put e re în m om e nt ul în c a re s-a născut și de a t unc i a m urâ t -o.” „Poa t e că și-a pre fe ra t tatăl de c â t pe t ine pe nt ru că a simțit c e ticălosă ești,” a spus Luc a . Mama și-a a runc a t c a pul pe spa t e , buc le le înt une c a t e săriră. S-a r put e a să aibă vre o c inc ize c i de a ni, da r a ve a a t â t de multă muncă, înc â t părea că a ve a t re ize c i de a ni. „Totuși, nu e u a m fost c e l c a re l-a împușcat pe tatăl e i.” Am înghițit rostogolește în se c , prin ignorâ nd m ine . Nu t re m urul m i-a plăcut c a re se să mă gâ nde sc la Be nit o să-l împuște pe Da . I m a ginile c u e l zăcând în ba lt a propriului sâ nge , groază în privire a lui. Dure re a pătrunzătoare din pie pt a ra dia t și m i-a m a runc a t privire a spre fetița m e a . V oia m să mă a sigur că nic i e a nu simțea a st a . Am vrut să o sc ut e sc de toată dure re a și c ruzim e a a c e st e i lum i. Și lum e a interlopă a ve a dure ri și suferințe din belșug de dist ribuit . „Cre de a m că a st a t e va re duc e la tăcere”, s-a lăudat m a m a c u o e x pre sie mulțumită de sine pe față. — Ai înc re de re în m ine , Luc a . Dacă M a rga re t a r a fla că t u a i fost c e l c a re l-a împușcat pe sc um pul e i Da , a i fi fost ist orie îna int e de a put e a spune așteptați . Ce ? Pe nt ru o clipă, inim a m e a a uit a t să m a i bată și lum e a s-a oprit să se învârtească. Șocul a t re c ut prin m ine , urm a t im e dia t de dure re c a re m i-a tăiat inim a în două bucăți. Apoi pa t ru. Până c â nd a m simțit că un m ilion de cuțite m i s-a u înfipt în pie pt , înt re rupâ ndu-m i a port ul de ox ige n. Luc a a uc is-o pe Da . Luc a a uc is-o pe Da . Doa m ne , Luc a a uc is-o pe Da . Î i pove st ise m c e s-a înt â m pla t în ziua a c e e a , t ot c e îm i a m int e a m și a rămas tăcut. „Era m c opil c â nd s-a înt â m pla t a st a ”, șuieră Luc a . „U rm â nd ordine le tatălui m e u. U n tată c a re nu a e zit a t să-și bată fiii la un c e nt im e t ru din viața lor. Ca re e st e sc uza t a , M a e ve ? M a m a a făcut doi pași către soțul m e u c a re a rămas im obil, c u fața o mască goală. N ic i un re gre t . Fără înt rist a re . N im ic . „Spune c e vre i sa u t e t e rm in și e u”, a amenințat e l c u o voc e impasibilă. Da r a uze a m t e norul re c e răsunând prin a e r. U n fior m -a străbătut. Cine e ra a c e st bărbat lângă c a re dorm e a m în fie c a re noa pt e ? Cine a fost a c e st bărbat c a re a ținut c opilul nost ru și a legănat-o să adoarmă? M a m a c hic ot i. Ex a c t c a vrăjitoarea c a re e ra . O vrăjitoare frumoasă, da r re c e și re a . „Dacă frații e i vorbe sc de spre c e e a c e i-a i făcut tatălui lor, t e vor rupe în bucăți.” Ea îşi bătu c u de ge t e le gâ ndit oa re pe bărbie. „N u t e -a r sa lva . M a rga re t va fi înt ot de a una sora lor prețioasă, da r a c e a fiică nenorocită a t a ... N u a a puc a t să-și t e rm ine declarația pe nt ru că m â na lui Luc a s-a înfășurat în jurul gâ t ului m a m e i m e le . — N u e o nenorocită, m â râ i e l. „Și oric ine , la na iba c u oric ine , încearcă să-mi ia de la m ine ”, a amenințat e l, c u o e x pre sie întunecată pe față, „și le voi pune capăt. Fra t e sa u nu fra t e . Mamă sa u nu mamă. O să vă om or pe toți dacă puneți de ge t ul pe fiic a m e a sa u pe soția m e a .” Luc a t re buia să strângă t a re pe nt ru că oc hii m a m e i s-a u bom ba t și fața e i a de ve nit roșie. Da r a st a nu a îm pie dic a t -o să-și c urbe ze buze le . „Da r cireașa de pe t ort e st e M a rc he t t i”, șuieră e a , re fuzâ nd să renunțe. I nim a m i-a bătut în ure c hi și a m înc e rc a t c u dispe ra re să o c a lm e z, speriată că voi pie rde un singur c uvâ nt . „Ați lăsat șeful une ia dint re c e le m a i m a ri organizații c rim ina le e urope ne să-și a sum e vina pe nt ru m oa rt e a soțului m e u.” Doa m ne , nu e ra m sigur pe c ine urăsc m a i m ult în a c e st m om e nt . Luc a sa u m a m a m e a . „Așa că Ca lla ha n l-a uc is pe fra t e le lui M a rc he t t i pe nt ru a -l răzbuna pe tatăl lui M a rga re t . Cum c re zi că va reacționa M a rc he t t i c â nd va a fla că una dint re fa m iliile c a re îi c onduc t e rit oriul princ ipa l din țara natală l-a înființat?” Făcu o pauză pe nt ru dra m a t ism . Furia lui Luc a m i-a a rs pie le a și nic i măcar nu se uit a la m ine . M a m a m e a a fost proastă să-i ignore furia . Da r a poi a m fost prost să a m înc re de re în e l. — Aș a na liza c u atenție următoarele c uvint e , M a e ve , spuse Luc a , c u voc e a calmă. Pre a c a lm . „Pe nt ru că a r put e a fi ult im ii tăi.” Ce va s-a mișcat în a e r, da r m a m a e ra pre a proastă c a să obse rve . Ea a c ont inua t c u gura e i proastă și m a re . — N u ești îngrijora t pe nt ru M a rc he t t i, nu? Ea a c ont inua t să chicotească, punându-mă pe ne rvi. „Pe nt ru că de ja a i folosit -o pe M a rga re t pe nt ru a re zolva această trădare. I -a i vâ ndut fiic a t a .” El c e ? Oc hii îm i a rde a u de furie și trădare. Și la c rim i. — I -a i prom is fiic e i t a le pe nt ru fiul lui. Doa m ne , așa s-a simțit frâ nge re a inim ii și trădarea. At â t pe nt ru a doua m e a șansă. Niciodată fe ric it ul m e u după a c e e a părea să fie de st inul m e u. Mă dure a inim a și m i-a m mușcat buza pe nt ru a mă a sigura că nu m i-a u a lune c a t suspine le prin buze . N u i-a m put ut lăsa să mă vadă. Luc a t re buie să-și fi slăbit st râ nsoa re a pe nt ru că m a m a a inspira t a dâ nc , da r e ra pre a proastă c a să se oprească a c olo. „Abia aștept să văd c e c re de fiic a m e a de spre a fa c e re a pe c a re ai făcut-o.” Mama a zâ m bit mulțumită de sine , c re zâ nd că i-a lua t unul. — Cre zi că t e va disprețui m a i m ult de c â t pe m ine ? Fa lc a i-a bifa t . Ex pre sia lui de ve ni criminală. „Să nu-ți fa c i griji, frum osule . M a rc he t t i a a fla t c ine la c re a t . Știe că fa m ilia t a i-a renunțat și e l a de c is să se de sc urc e . Fiic a t a nu m a i e st e o plată adecvată. De c e credeți că vă lipse sc t ra nsport urile ? El vre a viață pe nt ru viață. Viața c opilului tău poa t e . K a rm a e st e o cățea, nu-i așa? Cre ie rul m e u a bia a a vut t im p să înre gist re ze c e s-a înt â m pla t în c ont inua re . Luc a a sc os un cuțit din jachetă. O uşă s-a de sc his în spa t e le lui, da r Luc a e ra pre a de pa rt e . Î nt r-o mișcare rapidă, i-a tăiat gâ t ul m a m e i m e le . T ot ul, c u excepția inim ii, m i s-a oprit . M -a m uit a t prin crăpătură în t im p c e m a m a s-a prăbușit din st râ nsoa re a lui și pe pode a , sâ nge le c urgâ ndu-se în jurul e i pe pode a ua din le m n de esență t a re . Tăcerea c a re a urm a t a fost de rău a ugur. Oc hii morți a i m a m e i se uit a u la m ine , privind prin crăpătură. Pic ura re ... pic ura re ... pic ura re . U n fior m i-a t re c ut c â nd Luc a a sc os o batistă din buzuna r și și-a curățat cuțitul, a poi a pus-o de opa rt e fără nic io sc lipire de emoție. — Ce na iba , Luc a ? M â râ it ul lui Ca ssio a re ve rbe ra t pe pereții bibliot e c ii. „De c e a i uc is-o pe m a m a soției t a le ?” Răspunsul lui Luc a a fost la fe l de re c e c a privire a din oc hii lui. M i-a a dus a m int e de nopțile de iarnă din Ala sk a . „M -a e ne rva t .” Tăcerea încordată dom ne a în toată c a m e ra și a m simțit că Ca ssio înc e rc a să-și c ont role ze propriul t e m pe ra m e nt . Și în t ot a c e st t im p, a m st a t înghețat, hrănindu-mi c opilul. nost ru . Sune t e le gâ lgâ it e a le m a m e i s-a u st ins înc e t . Î n m od c iuda t , m oa rt e a e i nu m -a lovit la fe l de rău c a să a flu că Luc a m i-a uc is tatăl. Sa u a folosit c opilul nost ru în ne goc ie rile sa le c u fa m ilia M a rc he t t i. Trădarea m i-a tăiat pie pt ul, o rană proaspătă și arzătoare. N u m i-a m da t se a m a că plâ ng până nu a m gust a t sa re pe limbă. M i s-a st râ ns gâ t ul. M a dure a inim a . Luc a K ing a fost c e a m a i m a re greșeală din viața mea. Sc him ba re a num e lui nu i-a put ut șterge păcatele. Ca pit ol Pa t ruze c i si unu LU CA "A e st i a l na ibii de ne bun?” șuieră Ca ssio, înc hizâ nd ușa în urm a lui. „De fa pt , sunt de st ul de sănătos la m int e . M ult um e sc de int re ba re ." Oc hii lui Ca ssio s-a u oprit a supra c a da vrului soa c re i m e le . Ac e a st a t re buia să fie cireașa de pe ble st e m a t ul de t ort . O uc id pe soa c ra m e a . Î n sfârșit a m prim it fe m e ia pe c a re o iube a m . Am a vut propria m e a fa m ilie . Micuța m e a Pe ne lope . Și a t unc i această vrăjitoare a înc e rc a t să rupă t ot ul. Ca ssio a înc onjura t c orpul, a poi s-a uit a t la m ine . „De c e a i uc is-o?” V oc e a fra t e lui m e u e ra liniştită, da r nu a m c onfunda t a st a c u c a lm . Era a l na ibii de supărat. N u că mi-aș fi da t două rahați. „Și dacă îm i spui niște prost ii de spre e a că t e enervează, t e om or singur pe nt ru că mă e ne rve zi.” — A amenințat că îi spune lui M a rga re t că i-a m uc is tatăl, a m spus. La na iba , pie pt ul m i s-a st râ ns de fie c a re dată c â nd mă gâ nde a m că M a rga re t a r a fla a c e l m ic de t a liu din t re c ut ul m e u. T ot ul a dus la această situație dificilă actuală. Și eu fa c o înțelegere c u M a rc he t t i. Da r ori a fost a st a , ori a r fi uc is-o pe M a rga re t prim a e i săptămână în I t a lia . Ac e i doi bărbați din a vion a u fost trimiși de M a rc he t t i. Om ul a c e la nu a ie rt a t și nic i nu a uit a t . El a st a bilit sc oruri. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a fost unul dint re c e i m a i de t e m ut bărbați din lum e . — La na iba , Luc a , m â râ i e l înc e t . — Ar fi t re buit să i-o spui c hia r t u. Am e x plic a t că ești doa r un c opil, folosit de tatăl nost ru ne noroc it . Ca ssio și-a t re c ut o mână prin păr, a poi m i-a t rim is o altă strălucire. „T re buie să înc e pi să t e gândești îna int e de a acționa.” Ave a dre pt a t e , de sigur. Da r la na iba . Fe m e ia a amenințat că îm i va sc oa t e fa m ilia . Și a poi a fost c om e nt a riul M a rc he t t i. N im e ni în afară de N onno, M a rc he t t i și c u m ine știam de spre înțelegere. N ic i măcar Ca ssio. De c i de unde na iba știa m a m a e i de spre a st a ? „Cățea a m e rit a t ce i se înt â m pla ”, am spus, a sc unzâ ndu-m i pa nic a . — Poa t e , da r nu în c a sa lui Ca lla ha n, mormăi e l. „La na iba , c e dra c u fa c e m a c um ?” M a e ve își săpase propriul m orm â nt . N u a r fi t re buit să vorbească ra ha t de spre M a rga re t și fiic a m e a . Î m i amenință fa m ilia . „Fă să pară o sinuc ide re ”, a m suge ra t e u a pa t ic . Am mâncărime să o c a ut pe M a rga re t . Pa nic a a înc e put de ja să se inst a le ze în oa se le m e le . O alăpta pe Pe ne lope , da r dacă i-a r fi da t se a m a , m -a r părăsi. "Se rios?" Ca ssio sc oa se un a e r sa rdonic . „O să le spune m că și-a tăiat singur gâ t ul. Ac e st a e st e c e l m a i bun luc ru c u c a re poți ve ni.” Bine , de c i nu t oc m a i c e a m a i bună gâ ndire a m e a , da r la na iba . Fe m e ia e ra o cățea. Nimănui nu i-a r fi dor de e a . A t re buit să-mi găsesc soția și c opilul. T re buia să mă a sigur că sunt bine . „Ac e st a va înc e pe un război”. Ca ssio c re de a că sunt îngrijora t de un război a l na ibii. Câ nd lum e a a știut c um va de spre înțelegerea m e a c u M a rc he t t i. N im e ni nu a r fi t re buit să știe de spre a st a . De sigur, nu mi-aș fi căsătorit fiic a c u fiul lui. N ic i unul dint re fiii lui. Da r a ve a m ne voie de t im p să a flu c um să ie s na ibii din a fa c e re a a st a . U lt im a m e a soluție a fost să pun capăt înt re gii fa m ilii M a rc he t t i îna int e c a fiic a m e a să împlinească vâ rst a . „La na iba de război”, a m spus, ridic â nd din umăr. „M ia amenințat soția și fiic a . Dacă Ca lla ha n îl dorește, îl va prim i.” Ca ssio oftă, a poi ridică t e le fonul și îl sună pe Guido. Câ t e va m inut e m a i t â rziu, s-a a uzit o bătaie. M -a m dus la usa si a m de sc his-o usor. Câ nd l-a m văzut pe N onno st â nd pe c oridor c u a m â ndoi pa znic ii lui și Guido, e ra m ga t a să-mi sm ulg părul. Fără t im p de pie rdut , l-a m int rodus înăuntru. — Ah, nipot e , mormăi N onno, a runc â ndu-m i o privire . "Ce s-a înt â m pla t ?" Oc hii lui a u sc a na t c a m e ra c u atenție îna int e de a se c onc e nt ra a supra m e a . „Luc a , fiule , ești ne bun”, mormăi e l. „Ce a făcut c a să t e facă să o om ori?” m -a m st râ m ba t . „Ea a amenințat-o pe M a rga re t și pe c opilul nost ru”, a m spus. Toți ne -a m uit a t la cățea moartă. „Și e a a amenințat că îi va da viața lui M a rga re t lui M a rc he t t i în sc him bul fra t e lui său m ort .” A urm a t tăcerea, oc hii neînsuflețiți a i lui M a e ve privindu-ne la noi. „Știa de spre înțelegerea m e a c u M a rc he t t i și de spre a ra nja re a une i căsătorii înt re fa m iliile noa st re .” „Ce a fa c e re ?” Ca ssio se zguduie . „Și căsătoria aranjată înt re c ine ?” — Micuța Pe ne lope și fiul lui M a rc he t t i, răspunse N onno. Câ nd Ca ssio îi aruncă o privire , N onno flutură c u m â na . „ M a donna m ia , a i de ve nit pre a serioasă de c â nd t e -a i căsătorit, Ca ssio. Soții M a rc he t t i sunt o fa m ilie puternică. Ce l m a i put e rnic din Europa și unul dint re c e i m a i m a ri jucători din lum e a criminală. Și totuși, sunt de ne a t ins de N AT O, I nt e rpol, DEA, FBI , CI A. De c e c re zi că e st e ?” Buze le lui Ca ssio se subțiră de nemulțumire. „N u a ve m nic i una dint re a c e le agenții după noi”, se răsti e l. N onno a re fuza t să fie de sc ura ja t . „Ai DEA după t ine t ot t im pul. De a se m e ne a , I nt e rpolul. Doa r pe nt ru că nu a u reușit să lipească nim ic de t ine , nu înseamnă că nu se uită.” Câ nd Ca ssio nu a spus nim ic , N onno a c ont inua t : „M a rc he t t i nic i măcar nu e st e pe ra da rul lor, ia r c e l m a i m a re produs a l lor e st e t ra fic ul de pe rsoa ne ”. — V e zi, a st a c hia r a c olo, șuieră Ca ssio. „Ac e a st a e st e pie sa c a re mă deranjează.” „Cu o alianță matrimonială, put e m pune capăt a c e st ui luc ru”, a de c la ra t N onno. N u m -a m obosit să-l c ore c t e z că fiic a m e a nu va a junge niciodată pe c uloa r să facă a c e a alianță. Am vrut doa r să-i sa lve z viața e i și a lui M a rga re t . Bodygua rdul lui N onno, Guido, a făcut un pa s îna int e . Ex pre sia lui m i s-a părut ciudată, da r a m da t se a m a de această noa pt e nenorocită. Nimănui nu i-a plăcut să vadă o fe m e ie ucisă, da r a c e a st a a m e rit a t . — Pot să mă st re c prin fereastră c u c a da vrul, a spus Guido. „At unc i fă să pară un a c c ide nt .” Oc hii lui Ca ssio s-a u îndre pt a t spre șemineu și i-a m urmărit privire a . U n foc a rde a c onst a nt . „S-o a rzi?” e l a suge ra t . Ex pre sia lui Guido se întunecă. „Ast a va împuți și Ca lla ha n va recunoaște m irosul unui c orp a rs.” „Sa u înfășurăm c a da vrul și Guido se strecoară pe fereastră”, a m suge ra t , c u oc hii m e i călătorind pe st e cameră și zărând o pătură m a re . N e -a m împărtășit c u toții priviri și o încuviințare concisă din c a p. — T re buie să explicăm absența e i, spuse Ca ssio. — V om spune doa r că a m văzut-o st re c urâ nd pe uşă, a m mormăit e u. „Est e adevărat din punc t de ve de re t e hnic . N u vom spune că a scăpat moartă pe ușă. Z e c e m inut e m a i t â rziu, parcă nu s-a r fi înt â m pla t nim ic în bibliotecă. N ic io dovadă de crimă. N ic io dovadă de trădare. Da r se c re t e le s-a u a sc uns în colțuri, rămânând c u m ine . Ca pit ol Pa t ruze c i si doi MARGARETĂ M inim a a înghețat în gheață și s-a spulbe ra t înt r-un m ilion de bucăți în t im p c e așteptam să ple c e . Ae rul m i-a ieșit din plămâni, c u oc hii încă în loc ul în c a re zăcea m a m a c u doa r c â t e va m inut e în urmă. A fost scoasă. Ex a c t c a gunoiul. Cu t oa t e a c e st e a , nu a m simțit nic io tristețe pe nt ru m oa rt e a m a m e i m e le . A m e rit a t c e a prim it . Da r m -a de ra nja t fa pt ul că soțul m e u a fost c e l c a re ia tăiat gâ t ul. Revelația că e l a fost c e l c a re l-a uc is pe tatăl m e u. Luc a m -a mințit. U lt im ul c ui în sic riul căsătoriei noa st re a fost că M a rc he t t i e ra după fiic a mea. Am a runc a t o privire către fetița m e a c a re încă se hrănea, c u oc hii căzuți, în t im p c e c re ie rul m e u luc ra e ne rgic . N u a m put ut st a a ic i. Am vrut să ple c c hia r a ic i și a c um . N u a m vrut să-l văd pe Luc a , nic i pe fra t e le lui. N im e ni. Totuși, nu put e a m să mă ridic și să ple c . N u încă. U n oft a t gre u m i-a ieșit din plămâni. „V a t re bui să fugim , Pe ne lope ”, a m șoptit, ba nda de c a uc iuc din jurul inim ii m e le amenință să se rupă. "Ca in vre m urile bune ." La na iba , de c e t e dure a a t â t de t a re ide e a de a trăi fără Luc a ? Pe ne lope și-a măcinat răspunsul și m i-a m im a gina t că proba bil prot e st a . Î i plăcea să fie ținută de tatăl e i. Luc a se t re ze a noa pt e a și îi dădea la pt e le pe c a re l-a m pom pa t , șoptind c uvint e în italiană, în t im p c e o legăna la loc . M i-a m st râ ns c opilul m a i st râ ns la pie pt în t im p c e simțeam că inim a m i se de sc hide . Gust ul m e t a lic a l sâ nge lui m i-a um plut gura . U n t re m ur a înc e put în m â inile m e le . U m bre le da nsa u prin cameră. T re c ut . Pre ze nt . V iit or. M i s-a u st râ ns plămânii și fie c a re respirație m -a durut , c a niște așchii de gheață pe pie le a m e a . La c rim ile m i-a u încețoșat ve de re a și o lacrimă singuratică s-a rost ogolit pe obra zul m e u și pe frunt e a bebelușului m e u. Cu de ge t e le tremurătoare, l-a m șters. U n gâ fâ it sugrum a t m i-a scăpat și a m înghițit în se c îna int e de a -m i găsi voc e a . „N u t e voi lăsa să-ți uiți Pà pa ”, i-a m prom is înc e t . „Da r nu put e m rămâne, c opilul m e u.” Era a proa pe m ie zul nopții c â nd a m a juns acasă. Luc a a a vut m â na în jurul m e u, în t im p c e ne -a purt a t c opilul în m a rsupiu împreună c u celălalt. Era a pa re nt re la x a t , da r t e nsiune a din um e rii lui nu m i-a scăpat. Toată călătoria spre casă, s-a prins de vola n, c u oc hii ascuțiți la șosea și oglinda re t rovizoa re . Doa r odată ce am int ra t în pe nt house -ul lui, t e nsiune a s-a sc urs din e l. Pe ne lope a dorm it a dâ nc în căsuța e i în t im p c e ne a m îndre pt a t spre c a m e ra c opilului. Luc a a sc os-o ușor de pe sc a un, a poi și-a sc him ba t sc ut e c ul și și-a sc him ba t ha ine le c u dorm it oa re le în t im p c e le prive a m , m e m orâ nd a c e st m om e nt . N u știam câți m a i a ve m . Pe ne lope s-a t re zit , gâ ngâ nd și zâ m bind lui Pà pa . S-a așezat pe ba la nsoa r, c opilul nost ru prins în brațele lui m a ri și put e rnic e . — M a m a a r t re bui să doarmă, nu-i așa, Poppy, șopti Luc a înc e t . Î n fe lul în c a re se uit a la fiic a noastră, c u a t â t a dra gost e , e ra gre u de c re zut că e ra un ucigaș. U n m a nipula t or. Privire a lui s-a ridic a t spre m ine și privirile noa st re sa u bloc a t , a rzâ nd. T im pul a rămas c u înc e t init orul, a t ingâ ndu-m i pie le a c a un soa re strălucitor, lăsândumă fie rbint e . — Odihnește-te, soție, m -a înde m na t e l, arătându-mi zâ m be t ul lui. — Ai fost tăcut toată se a ra . T re buie să fii obosit ." Fără un c uvâ nt , a m da t din c a p și m -a m îndre pt a t spre dorm it orul nost ru. Am făcut un duș ra pid, a poi m -a m st re c ura t în pa t . M -a m înt ins pe spa t e în pa t ul nost ru, privind în t a va n și a m a sc ult a t c uvint e le blâ nde pe c a re Luc a le -a șoptit fiic e i noa st re . Ușa s-a de sc his și Luc a a int ra t c u pași m a ri în c a m e ra noastră. Și-a desfăcut c e a sul și l-a pus pe dula p. Au urm a t but onii lui. I -a u urm a t ja c he t a de c ost um și ve st a . Apoi s-a străduit să-și slăbească c ra va t a și și-a st re c ura t -o de pe gâ t . Apoi, a înc e put pe na st urii cămășii. c e nt ura . Pa nt ofi. Luc a să se de zbra c e a fost c e l m a i se x y luc ru pe c a re l-a m văzut vreodată. Totuși, în a c e st m om e nt , nim ic nu a c ont a t . V oia m adevărul de spre c e e a c e făcuse - c u tatăl m e u și c u fiic a noastră. L-a m văzut c um a dispărut în ba ie și a m a sc ult a t c urge re a constantă a dușului. At â t de m ult e gâ nduri m i-a u răscolit m int e a , m i-a fost gre u să le orga nize z pe t oa t e înt r-un gâ nd c a re să aibă se ns. Ușa de la ba ie s-a de sc his și e l a ieșit purt â nd nim ic a lt c e va de c â t box e ri ne gri. Î n c e le din urmă a m rupt tăcerea. "Est e c e va greșit?" U lt im a șansă de a fi c ura t . Vă rog să veniți c ura t . „Che st ii de a fa c e ri”, a răspuns e l în t im p c e se a runc a pe pa t lângă m ine . S-a înt ins pe spa t e și a privit în t a va n c u oc hii goa li. Î nt une ric ul a înghițit c a m e ra și m i-a a t ins sufle t ul. Bătăile inim ii m i-a u zguduit și dezamăgirea m -a c uprins. N u e ra c a și c um mă așteptam să-mi spună t ot ul. Totuși, a m spe ra t . Ac um un a n, l-a m de t e st a t . Ac um , l-a m iubit a t â t de m ult înc â t m -a durut . N im ic c a să t re c i de la o extremă la a lt a . Da r să st a i a ic i, c u e l, nu e ra o opțiune. N um a i că gâ ndul de a -l părăsi m -a durut a t â t de m ult . Cu t oa t e a c e st e a , pie rde re a c opilului m e u a r fi de o m ie de ori m a i rău. Ar t re bui să dispa r - e u și fiic a m e a . N oi doi a m lăsa t oa t e a st e a în urmă. M -a t ra s mai a proa pe de e l, învăluindu-mă în pa rfum ul lui și, în c iuda e ve nim e nt e lor pe t re c ut e în această seară, c orpul m e u a răspuns la a t inge re a lui. Ar t re bui să-l a lung, să înc e p să țip, doa r că a st a l-a r a le rt a . Î n plus, dacă îl părăsesc, aș a ve a ne voie de a st a . Pe nt ru m ine . Pe nt ru nopțile singura t ic e c a re urm a u. Pa lm a mea s-a oprit pe pie pt ul lui, a poi l-a m m â ngâ ia t ușor. Era c e va în neregulă c u m ine , pe nt ru că c hia r și c u c e e a c e t oc m a i învățasem, a t inge re a lui îm i dădea un fior. Luc a m -a răsturnat și m -a t ra s de a supra lui. Î nt r-o mișcare rapidă, m i-a t ra s cămașa de noa pt e de pe m ine și m i-a rupt chiloții, lăsându-mă goală. „T u c ont inui să-mi rupi chiloții, o să rămân fără”, a m re spira t în t im p c e inim a m i se spa rge c e nt im e t ru c u c e nt im e t ru. Chic ot ul lui înt une c a t a um plut spațiul. M â na lui m -a m â ngâ ia t ușor pe spa t e , sărutându-mă. Lim bile ni s- a u înc urc a t . A făcut un zgom ot sălbatic în gâ t și oc hii i s-a u înc his. Lim ba lui s-a mișcat m a i re pe de , m a i gre u, învâ rt indu-se c u a m e a . M -a m pre da t sărutului și a t inge rii lui, da r a c e le fa nt om e a u pâ ndit . M â inile lui m i-a u pa lm a t sâ nii, de ge t e le lui m i-a u m â ngâ ia t sfa rc urile . U n sune t blâ nd, sc â nc it or, m i-a scăpat de pe buze . U nghiile m e le s-a u înfipt în umărul lui, ținându-mă de e l. Doa r pe nt ru o vre m e m a i m ult . Gura lui și-a pus unul dint re de ge t e le m a ri pe m a m e lonul m e u și a m șuierat. Dinții lui m i-a u zgâ ria t m a m e lonul. Gre u. Spa t e le m i s-a a rc uit la senzație. Pulsul dint re pic ioa re îm i pulsa . De parcă a r fi simțit fie c a re senzație înot â nd prin ve ne le m e le , m â na lui a călătorit pe st om a c ul m e u, din c e în c e m a i jos, până c â nd m i-a despărțit pic ioa re le . Dove zile excitației m e le m i-a u pre lingut pe int e riorul c oa pse lor. De ge t ul lui m i-a t re c ut c lit orisul și un geamăt a um plut dorm it orul nost ru. N e -a răsturnat, c orpul lui plut ind pe st e a l m e u. De ge t ul lui a t re c ut de la c lit orisul m e u la int ra re a m e a , a poi l-a a dus la buze și l-a lins c ura t . — Ai un gust ra fina t , mormăi e l. "De pe nde nt a m e a ." Gura lui a călătorit pe c orpul m e u, până a a juns la pic ioa re le m e le despărțite. Și-a îm pins pa lm e le sub fundul m e u și m i-a ridic a t șoldurile în sus, a poi și-a apăsat gura pe c a rne a m e a palpitantă. Oc hii lui e ra u ațintiți a supra m e a , pose sivi și înfometați în t im p c e mă linge a . De la c lit oris până la int ra re a m e a . Și-a înfipt lim ba în int ra re a m e a și m â inile m e le a u a juns la părul lui, st râ ngâ ndu-l și ținându-se de e l. Ave a m ne voie de m a i m ult de la e l. M ult m a i m ult . Lim ba lui s-a mișcat înăuntru și ieșit din m ine , c u lim ba dra c u de m ine . Coa pse le m e le s-a u înc his pe st e e l, t runc hiul m e u zdrobindu-se de gura lui în t im p c e e l ge m e a , mâncându-mă. Ge m e t ul lui a vibra t până în m ie zul m e u, int e riorul meu t re m urâ nd de a nt ic ipa re a plăcerii c a re va ve ni. „V re a u să t e mănânc în fie c a re zi”, a m urm ura t e l, îm pingâ ndu-m i pic ioa re le m a i de pa rt e . — Până să m or, soție. De ge t e le lui m i-a u de sc his ușor buze le , lingându-mă de la int ra re la c lit oris și îna poi. M â râ it ul lui de satisfacție a vibra t prin m ine și c orpul m e u s-a c ut re m ura t ga t a de e libe ra re . Apoi lim ba lui a int ra t m a i a dâ nc în int ra re a m e a . De ge t e le de la pic ioa re m i s-a u ondula t din c a uza senzațiilor int e nse și spa t e le m i s-a a rc uit de pe pa t . „O, Doa m ne ,” a m ge m ut . M i-a t re c ut o mână aspră pe pic iorul m e u, a poi m i-a ridic a t -o pe st e umăr. M i-a m t re c ut de ge t e le prin părul lui, zdrobindu-i lim ba . Șoldurile m e le s-a u mișcat din proprie voință, flămând de m a i m ult . Ave m ne voie de m a i m ult de e l. M -a t ra s c u lim ba . Î n și în a fa ra . Î n și în a fa ra . De fie c a re dată c â nd lim ba lui pătrundea m a i a dâ nc în m ine , c uvint e le m i se revărsau de pe buze . N e int e ligibil. gaelică. Engleză. M i-a u da t oc hii îna poi în c a p. M i-a u bâ zâ it ure c hile . Sâ nge le m i s-a lum ina t , e le c t rizâ ndu-m i c orpul. Au a rs sc â nt e i. Pre siune a a e x ploda t și a m ve nit a t â t de t a re , înc â t m i-a u suna t ure c hile . M -a m c hinuit să-mi t ra g răsuflarea, dure re a a c e e a dulc e c a re îm i pulsa înt re c oa pse și o senzație de languidă um plâ ndu-m i c orpul. "Uită-te la m ine ." Cuvint e le lui a u ve nit prin zum ze t ul din ure c hile m e le și oc hii m i s-a u de sc his. Abia a t unc i m i-a m da t se a m a că m â na lui îm i a c ope re a gura și a m mușcat-o. Și-a t ra s m â na din gură m e a și, după urm e le dinților, m -a m mușcat put e rnic c â nd a m ve nit . Respirația lui se pot rive a c u a m e a și privire a lui e ra plină de c e va m oa le și înt une c a t . M -a c iupit de buza . — O să t e t ra g a c um , m â râ i e l. a m t re m ura t . "Vă rog." Ac e st om m -a trădat în c e l m a i rău m od și totuși, a t inge re a lui a fost t ot ul pe nt ru m ine . A a dâ nc it sărutul c u o a lune c a re fie rbint e a lim bii. Căldura a înflorit înt re pic ioa re le m e le și a ve a m ne voie de e l în m ine , c u o dure re disperată. Î nt r-un colț a l minții, mă înt re ba m c um voi supraviețui fără a t inge re a lui pe nt ru t ot re st ul vieții m e le . Fără e l . Simțirea pie lii lui îm pot riva m e a a fost c a o pătură de c onfort . M i-a m mișcat gura în josul m a x ila rului lui, a poi la gâ t ul lui și un fior s-a rost ogolit prin e l în t im p c e îi suge a m pulsul. S-a îm pins în m ine fără un a ve rt ism e nt și a m gâ fâ it , înfipâ ndu-m i unghiile în um e rii lui și a rc uindu-m i spa t e le pe nt ru a -l duc e m a i a dâ nc . Din gâ t ul lui a ve nit un bubuit , gura lui st râ ngâ ndu-m i gâ t ul. „Ai fost făcut pe nt ru m ine ”, a răpit e l în t im p c e a lune c a afară din m ine , lăsând vâ rful pe nisului la int ra re a m e a și a poi îm pingâ ndu-se îna poi. A lovit un loc a t â t de a dâ nc , a t â t de int e ns, înc â t a m a rs c a un c hibrit int e rior. „Fie c a re c e nt im e t ru din t ine .” Pe lvisul lui s-a lipit re spirâ nd gre u. A Plăcerea pură, de fost c lit orisul m e u, a m â ndoi necruțător c â nd nefiltrată a înc e put a să t ra s. se construiască. „N u ple c a niciodată”, mormăi e l. „La na iba vreodată.” I nim a m i s-a re volt a t la ide e a de a -l părăsi, da r m i-a fost de ja hotărât. „ V ino în m ine ”, a m ruga t e u în sc him b, inc a pa bil să răspund la porunc a lui. Și-a apăsat fața în gâ t ul m e u, făcându-mă fără milă. S-a lovit înt r-un loc a t â t de a dâ nc în m ine , înc â t nu a dura t să ajungă la m a rgine . „V re a u m a i mulți c opii”, a m â râ it e l, șoldurile lui t re c â nd prin orga sm ul m e u și int e riorul m e u st râ ns în jurul lui. "V re a u t ot ul. Cu t ine ." A fost o prost ie . T oc m a i a m a vut un c opil. Era risc a nt . Așa a înc e put t ot ul. Cum a m a juns a ic i c u e l. Și totuși, a ve a m ne voie de a st a . Doa r inc a o da t a . Pe nt ru ult im a dată. Ca pit ol Pa t ruze c i si t re i LU CA „L și e u știu c â nd t e înt orc i, Luc a , spuse M a rc he t t i c u o voc e re c e . „V re a u să le pre zint fiilor m e i fiic e i t a le .” U n m â râ it m i-a vibra t în pie pt . M i s-a părut înțelept să fa c a ra nja m e nt ul de nuntă înt re c opiii noștri, da r a c um nu e ra m a t â t de sigur. Gâ ndul la oric e băiat a propia t fiic e i m e le nu e ra de bun a ugur. „Ea e st e un bebeluș.” V oc e a îm i e ra re c e și m i-a a rs gâ t ul. "I ndife re nt de . Le va fi bine să se cunoască.” Încă c â t e va c uvint e și a m înc he ia t a pe lul, găsind oc hii lui N onno și Ca ssio ațintiți a supra m e a . Pla nul e ra să mă înt orc în Sic ilia în oric e zi, da r nu știam dacă e ra mișcarea potrivită. M a i a le s după c e învățasem de la M a e ve ie ri. „Ce îți spune inst inc t ul tău?” întrebă N onno. I -a m da t lui și lui Ca ssio pove st e a completă și c uvint e le c a re fuseseră a runc a t e înt re m a m a soției m e le și m ine . „Est e sigur pe nt ru M a rga re t și Pe ne lope a c olo?” Ast a a fost proble m a na ibii. T oc m a i a m vorbit c u M a rc he t t i și încă nu îm i put e a m da se a m a dacă e ra fe ric it să vorbească c u m ine sa u nu. „N u c re d că știe că Be nit o a fost c e l c a re a înc e put războiul dint re c e le două fa m ilii”, a m re m a rc a t . „Cu a jut orul m e u.” — U n băiat de doispre ze c e a ni, protestă N onno. „N u a fost vina t a . Dacă c e va , a fost vina m e a . Ar fi t re buit să t e prot e je z m a i bine . Ar fi t re buit să-mi prot e je z m a i bine Pe ne lope . „Toți a m făcut t ot c e a m put ut ”, a mormăit Ca ssio. — Ca ssio a re dre pt a t e , a m fost de a c ord. „Toți a m eșuat pe c ine va . Ce e a c e fa c e m a c um contează. Dacă se întâmplă c e va c u M a rga re t și... — N u se va înt â m pla nim ic , spuse N onno c u o voc e m a i puternică de c â t a uzise m de m ult . „Dacă t re buie să m e rge m în război c u M a rc he t t i, o vom fa c e . M a i înt â i, să-l prinde m pe trădătorul c a re continuă să ne fure t ra nsport urile . I nst inc t ul îm i spune că nu e st e M a rc he t t i. "Sunt de a c ord." Proble m a e ra c ine a r îndrăzni să ne fure . N u e ra u pre a m ult e dint re a filie rile noa st re c a re să îndrăznească. M -a lăsat fără nic iun suspe c t . „Am c onst ruit un dispozit iv c a re nu poa t e fi urmărit c u a jut orul lui M orre lli. Ei intră în t ra nsport urile noa st re în t im p c e vorbim . Cu următorul c a re dispa re , a r t re bui să put e m să-l urmărim.” „Be ne .” Oc hii lui N onno s-a u a runc a t în jur. „Câ nd se înt oa rc e Guido?” a m ridic a t din um e ri. — N u lucrează pe nt ru t ine , N onno? Sunt obișnuit. Z e c e m inut e m a i t â rziu, N onno și c u m ine ne -a m înt ors la pe nt house -ul m e u, în t im p c e Ca ssio s-a re pe zit la soția lui. Î n m om e nt ul în c a re a m int ra t pe ușa pe nt house ului, a m știut că c e va nu e ra în regulă. Era pre a liniște. Nu e ra u luc ruri pe nt ru c opii împrăștiate în jur. Fără râ s. N ic i un sa lut „bună t a t i” în t im p c e M a rga re t ne ținea c opilul. N im ic . Pie pt ul m i s-a st râ ns și inim a m i-a bătut a t â t de t a re . Le sm ulse se M a rc he t t i? Gâ ndul m i-a t ra nsform a t sâ nge le în gheață. M -a m îndre pt a t spre bucătărie. Era gol. O ceașcă de c a fe a re c e stătea pe insula bucătăriei, alături de o sticlă c u la pt e înc he ga t . Ale rt a a t re c ut prin m ine . M a rga re t ura să la se st ic le c u la pt e în jur. Era paranoică în privința m ic robilor. „M a rga re t ”, a m st riga t e u înc e t , da r m i-a m da t se a m a în a dâ nc ul st om a c ului că e a nu e ra a ic i. M i-a m sc os a rm a din t oc și la dra c u dacă nu m i-a u t re m ura t m â inile . Tăcând, m -a m îndre pt a t spre dorm it oa re . Î n prim ul râ nd, a fiic e i m e le . Apoi a l nost ru. Ba st onul bunic ului zgom one a de marmură, a poi de pode a ua din le m n de esență t a re și a ve a același e fe c t c a m uzic a din film e le de groază. M i-a izbuc nit sudoa re pe c e a fa . Se rt a re le e ra u înt re de sc hise , ha ine le a runc a t e pe st e t ot pe pode a . O singură notă pe noptieră, singura suprafață plană organizată. Să-mi uc izi tatăl nu a fost c e l m a i rău luc ru pe c a re la i făcut. N ic i măcar nu m i-a uc is m a m a . A a ra nja o căsătorie pe nt ru fiic a noastră a fost rău. Să-și pună viața în pe ric ol a fost m a i rău. Da r mințitul pe m ine a înc he ia t a fa c e re a . M -a m simțit c a o lovitură în st om a c . M i-a fura t respirația. M a i înt â i, o liniște de m oa rt e a căzut pe st e m ine , a poi furia arzătoare m i-a t ra nsform a t sâ nge le în foc . Roșu s-a st re c ura t în viziune a m e a și fie c a re gâ nd c oe re nt m i-a părăsit c re ie rul. Am pie rdut . Am dist rus fie c a re luc ru din pe nt house -ul m e u. Pa t ul nost ru. Pa t ut ul. M obila . Fot ogra fii. Câ nd fie c a re a rt ic ol e ra împrăștiat pe pode a , a m t re c ut pe pereți. Câ t e va ore m a i t â rziu, m -a m așezat pe m a rgine a pe rva zului, c u c oa t e le pe ge nunc hi și furia a rzâ nd în pie pt . A e x ist a t și îngrijora re . Fe m e ia și fiic a m e a e ra u singure a c olo. V ulne ra bil. Ușa s-a înc his t râ nt it unde va . N u m -a m uit a t în spa t e le m e u. M irosul a c e la c a re a a juns să re pre zint e fa m ilia , pra f pe nt ru c opii, nu m i-a a juns. N u t re buia să mă uit în spa t e le m e u c a să știu că nu e ra e a . N u a fost c opilul m e u. — M -a suna t N onno, spuse Ca ssio c u frust ra re a c olorâ ndu-i voc e a . Î n furia m e a , a m uit a t de bunic ul m e u. „N u-m i spune că re nove zi.” V oc e a lui e ra c hia r în spa t e le m e u. N -a m răspuns, privind în gol în fața m e a . „U nde sunt M a rga re t și c opilul?” Fără c uvint e , i-a m înt ins bile t ul. Ea mă părăsise. Ca pit ol Pa t ruze c i si pa t ru LU CA Aproa pe t re i a ni m a i t â rziu L Ca sa lui uc ia no V it a le bâ zâ ia de viață. Râ se t e . Copii c a re țipă. T ot ul a făcut c a această dure re din pie pt să mă crească. Fiic a lui Luc ia no, Fra nc e sc a Aria V it a le , zâ m be a și zâ m be a , zâ m bind și privindu-și tatăl de parcă a r fi fost un Dum ne ze u. La na iba dacă nu m -a făcut ge los. Î m i împărțisem t im pul înt re N e w Y ork și Sic ilia . Deși, a m pre fe ra t să st a u de pa rt e de N e w Y ork . Pre a m ult e fețe și fa m ilii fe ric it e din prie t e nii m e i a u fost o a m int ire a propriului m e u eșec. A fost tortură. Dure re . U na sfâșietoare. Da r furia și furia a u înc e put să depășească a c e le a lt e emoții. N u a t re c ut o singură zi de c â nd M a rga re t și fiic a noastră a u dispărut în c a re să nu mă fi gâ ndit la e i. Spre de ose bire de prim a dată, s-a a sc uns m a i bine . Luâ nd pașapoartele pe c a re le re pa ra se m pe nt ru situații de urgență, a fugit din țară c u fiic a noastră, a a t e riza t la Londra și de a c olo s-a u t e rm ina t t oa t e urm e le e i. De a t unc i nu m a i e x ist a se nic i urmă de e a sa u de fiic a m e a . N ic i măcar N ic o c u t oa t e re surse le lui nu ia put ut loc a liza . Doi a ni na ibii. În c urâ nd fetița mea a ve a să împlinească t re i a ni. Încă o zi de naștere de c a re m ia r fi dor. Dure re a constantă din pie pt ul m e u a c re sc ut și a c re sc ut până c â nd un înt une ric pe rm a ne nt a loc uit în pie pt ul m e u. Furia creștea pe zi c e t re c e . M i-a lua t fiic a de la m ine . Ea m -a părăsit. Ea a a rs t ot c e a ve a m c a cenușă fără o singură privire îna poi. Ar fi t re buit să aibă înc re de re în m ine pe nt ru a o prot e ja pe ea și pe fiic a noastră. Ar fi t re buit să-mi vorbească de spre a st a . Ar fi t re buit să a i înc re de re în e a c u se c re t e le și înțelegerile t a le pe c a re le -a i făcut, m i-a ba t joc orit m int e a . La dra c u. Oprit . M inuna t . Ac um îm i spune a m să mă duc la dra c u. — Ce va de spre Guido? întrebă Luc ia no, aruncându-și fiic a pe ge nunc hi. M a t t e o, fiul său, se a fla c hia r în fața biroului, fiind urmărit de fe t e le ge m e ne a le lui N ic o. N e poa t e le m e le m ic i. H a nna h, unul dint re ge m e ni, a fost de st ul de hotărât să se căsătorească c u e l. Proba bil că înc e rc a să-l convingă să o facă astăzi. „N u”, a răspuns Ca ssio c â nd a fost c la r că nu a ve a m de gâ nd. „N u pot să c re d că ne noroc it ul ăla a juc a t împreună c u c a da vrul lui M a e ve . N e -a a jut a t să curățăm sc e na a ia dra c ului și t ot t im pul s-a c ulc a t c u e a .” Guido, vărul lui N onno, a luc ra t cu mama lui M a rga re t . Ce i doi a u făcut echipă și a u luc ra t îm pot riva m e a . — Ăsta e un ne noroc it re c e , mormăi Luc ia no. „Bunic ul tău t re buie să fi fost dezamăgit de fa pt ul că propria lui fa m ilie a făcut a st a .” H a ba r n-a ve a . N onno îl cunoștea pe Guido toată viața. N u s-a gâ ndit niciodată să se uit e la e l c â nd a u înc e put să se înt â m ple ra ha t ul. Adevărat, nic i e u. Cu excepția suge st ie i pe c a re M a rga re t ne -a da t -o pe un dispozit iv de negăsit ne -a c ondus dire c t la e l. Ac um ticălosul ăla se a sc unde a unde va pe această planetă părăsită de Dum ne ze u, c a lașul c a re e ra . „Încă nu-m i vine să c re d că Ca lla ha n a cumpărat că c um na t a lui a ple c a t fără să-și ia rămas bun, a poi a a t e riza t înt r-un a c c ide nt m ort a l de mașină”, mormăi N ic o. A fost a c olo în noa pt e a a c e e a . N u a văzut c e s-a înt â m pla t , da r a ve a m ne voie de e l să pătrundă în toată supra ve ghe re a lui Ca lla ha n și să o ștergă. — M a e ve nu a ve nit niciodată, mormăi Ca ssio. „Singurul m ot iv pe nt ru c a re a apărut în a c e a zi a fost să-și vadă fiic a . Se pa re că a vrut să vadă c u oc hii e i că fiic a e i s-a căsătorit c u băiatul c a re a împușcat tatăl e i.” Se c re t ul dra c ului c a re m -a c ost a t t ot ul. Ar fi t re buit să-i spun. M i-e ra groază să o pie rd, așa că nu a m făcut-o. S-a dove dit că a m pie rdut -o oric um . At â t e a , c â t și fiic a m e a . — Ești sigur că nu s-a înt ors în Sic ilia ? întrebă Luc ia no. „Se a sc unde la ve de re . Ast a a făcut Gra c e , mormăi e l, e x pre sia i se întunecă ușor, gâ ndindu-se la a c e le vre m uri. Gra c e l-a părăsit și pe e l. Circumstanțe ușor dife rit e , da r a a juns să o c a ut e t im p de t re i a ni lungi. — Oa m e nii lui N onno a u percheziţionat toată ţara, am spus eu înt une c a t . „Î nt re gul ne noroc it de c ont ine nt .” "Afric a ?" a înt re ba t N ic o, a poi a clătinat din c a p îna int e să pot răspunde. "Proba bil nu." M a x ila rul m i s-a încleștat. „U n nou-născut a r fi a vut ne voie de pre a m ult e va c c inuri pe nt ru a m e rge în Afric a ”, a m spus. "Da r a c um -" La na iba , trecuseră a proa pe t re i a ni. Ea a r put e a fi oriunde . „Cum na iba a a fla t de spre a fa c e re a t a c u M a rc he t t i?” Ca ssio se gâ ndi pe nt ru a m iliona oară. — M a m a e i t re buia să-i fi spus, a m spus e u. Dacă aș put e a om orî cățeaua a ia , aș fa c e -o din nou. Doa r m a i de vre m e . Ce fe l de na ibii de mamă a r fi dispusă să-și vândă propria fiică și nepoată lui M a rc he t t i? Solda t ii m a fie i l-a u num it „il dia volo”. Era un m ot iv a l na ibii pe nt ru a st a , pe nt ru că dia volul ăla nu a da t a doua șansă. M a t t e o a t re c ut prin ușile fra nc e ze , c u ge m e nii pe călcâie. — T a t i, Aria nna a spus că mă va ține ost a t ic , c a H a nna h să se poată căsători c u m ine . Toată lum e a a împărtășit o privire amuzată. N u m a i a ve a m nic io distracție în m ine . Doa r amărăciune. Doa r furie c a re a ve a gust de a c id, c hia r și după toți acești a ni. — T re c i a ic i, strigă H a nna h. „N u a i spus „Da ” și a m ne voie de dia m a nt ul m e u.” N ic o a mormăit c e va pe sub răsuflarea că e ra pre a bătrân pe nt ru ra ha t ul ăsta, a poi i-a lua t băutura și a bătut-o dint r-o singură mișcare. Ca ssio a mormăit că creștem fe m e i înfricoșătoare. „Poa t e că îi e st e pre a frică să se căsătorească c u t ine ”, se gâ ndi Aria nna . „M a m i a spus că nu toți băieții vor fi c a pa bili să ne de sc urc e .” I isus H rist os. Ce le -a învățat Bia nc a pe a c e st e fe t e ? — M a m a t a a ve a dre pt a t e în privința a st a , spuse Ca ssio, clătinând din c a p. Luc ia no doa r zâ m bi. „Buddy, va t re bui să pune m a c e st e fe m e i la coadă. Arăți pre a bine c a să t e stabilești a t â t de tânăr.” Bia nc a și Gra c e a u int ra t în spa t e le c opiilor, c u zâ m be t e înmulțumite pe față. „Î nt ot de a una îl pot forța pe Matteo să se căsătorească c u e l”, a gâ ndit Bia nc a . „La urm a urm e i, nu a st a e st e t e m a în c urs de desfășurare c u voi?” Buze le lui N ic o s-a u t ra s înt r-un zâ m be t pe jumătate. „Da r Ca ra M ia , uit e c e bine ne -a ieșit.” Sora m e a a clătinat din c a p, da r e x pre sia e i s-a înm uia t c â nd s-a așezat în poa la soțului e i. „A fost , da r a i fi put ut să mă c ort e gi și să t e înge nunc hi.” Ea a sufla t o respirație plină de tristețe. „Ar fi fost supe r rom a nt ic . N u-i așa, fe t e lor?” Fețele lui H a nna h și Aria nne i s-a u lum ina t . "Oh da !" Au e x c la m a t a m â ndoi în același m om e nt și oc hii li sa u înt ors spre M a t t e o. „Î l fa c e m pe M a t t e o să se înge nunc he ze .” T e roa re a clară de pe c hipul lui M a t t e o spune a t ot ul. N u e ra pregătit pe nt ru a st a . A fugit îna int e c a c ine va să înre gist re ze c e se înt â m pla , lăsându-ne pe toți în pra f. N e poa t e le m e le e ra u în m od c la r nemulțumite de a st a și nu voia u să-i la se spațiul lui. — Fe t e le t a le sunt sălbatice, mormăi Luc ia no. Gra c e c hic ot i, luându-și propriul loc în poa la lui. „Și fiul tău continuă să-i batjocorească, juc â ndu-se din gre u pe nt ru a obține.” La na iba , dacă sc e na a st a nu m -a făcut geloasă. Fie c a re a ve a propria fa m ilie , țâșnind pe st e c opiii lor, în t im p c e propria m e a na iba a dispărut pe m ine . „Luc a a fost singurul c a re și-a c onvins doa m na să se căsătorească c u e l”, a spus Bia nc a , e x pre sia e i înm uiindu-se în t im p c e m i-a a runc a t o privire . Doa r că a st a nu m -a făcut să mă sim t m a i bine . Spre de ose bire de prie t e nii m e i, făcusem c e va m a i rău. Am folosit c opilul nost ru c a monedă de sc him b. De sigur, a fost pe nt ru a -i sa lva viața, da r nu a făcut-o m a i bine . — Ei bine , a t re buit să facă c e va pe nt ru c a M a rga re t să dispară, a spus Áine , uit â ndu-se la m ine în t im p c e se pătrundea c u N onno pe braț. N onno clătină din c a p. „Am c a lc ula t greșit, a st a -i t ot . Da r le vom a duc e îna poi pe M a rga re t și Pe ne lope . M -a m ridic a t în pic ioa re , a m t e rm ina t c u această conversație. Bunic ul m e u a a vut dre pt a t e dint r-un c ont . Le-aș a duc e îna poi. Dacă a r t re bui să a rd lum e a , să sc urg oc e a ne le sa u să m ut pla ne t e le din a c e st sist e m sola r, le-aș a duc e îna poi și a poi nu mi-aș da drum ul niciodată. Ca pit ol Pa t ruze c i și c inc i LU CA T m irosul m e t a lic a um plut temnița lui N onno. Pode a ua e ra lipicioasă sub c izm e le m e le de luptă. Î l t ort ura se m pe fra t e le lui Guido t im p de o săptămână. Fa m ilia e ra sfântă în lum e a noastră. Totuși, c hia r a c um , în t im p c e ha ine le m e le s-a u înm uia t c u sâ nge și strigătele lui um ple a u a e rul, nu m i-a păsat. Singura fa m ilie c a re a c ont a t pe nt ru m ine a u fost soția și fiic a m e a . Trecuseră doi a ni, șapte luni, t re i săptămâni și c inc i zile de c â nd îi văzusem ult im a oară. Am ra t a t două zile de naștere. Două H a llow e e n-uri. Două Crăciunuri. Î n c urâ nd, a ve a u să fie t re i și a poi c ine știa... pa t ru, c inc i, șase, t oa t e . I nim a m i-a bătut c u put e re c â nd l-a m bătut. M i-a u bâ zâ it ure c hile . Și a m sa vura t țipetele lui m a i m ult de c â t e ra norm a l. Furia c a re m -a um plut creștea c u fie c a re zi fără soția m e a . Ea m -a părăsit. M i-a lua t fiic a . Ea m -a părăsit. Doi bărbați zăceau prăbușiți pe pode a ua de piatră, la pic ioa re le m e le . N onno stătea pe sc a unul lui lângă uşă. A insist a t să fie a ic i. Sa ra c ul ba ia t . S-a gâ ndit că va a ve a pa c e după c e mă căsătoresc. Singurul luc ru pe c a re l-a prim it a fost războiul. Război c u fa m ilia lui. Nemulțumire de M a rc he t t i. Ce l puțin nu a fost război. L-a m ținut la distanță în privința fiic e i m e le . Am juc a t joc ul c uvint e lor. T im p de doi a ni, m -a cicălit să-mi văd fiic a . T im p de doi a ni, l-a m a sigura t că căsătoria aranjată se va desfășura c onform pla nului, c â nd a m bii noștri c opii sunt adulți și fiic a m e a va îm plini douăzeci și unu. Era m la un pa s de război c u M a rc he t t i. Știam că a t â t e u, c â t și N onno vom dorm i m a i bine c â nd Guido va fi m ort . El a fost ne noroc it ul c a re ne -a fura t t ra nsport urile . El a fost om ul c a re s-a urc a t în pa t , la propriu, c u M a e ve și a st re c ura t ve st e a de spre căsătoria aranjată. S-a dove dit că c ont a pe suc c e sul lui N onno. N u a c ont a t niciodată pe M a rga re t și pe m ine . Soția m e a , c a re m -a lăsat fără să mă gâ nde sc . Dacă a r fi a vut înc re de re în m ine . Ar fi t re buit să a i înc re de re și în e a , șopti o voc e mică, da r a m ignora t -o. La na iba c u voc e a a ia . La na iba c u t ot ul. Chia r a c um , l-aș găsi pe Guido și l-aș uc ide pe ne noroc it . Pe nt ru că l-a trădat pe N onno. Pe nt ru că m -a i trădat. Pe nt ru că m -a c ost a t fa m ilia . L-a m c a pt ura t pe fra t e le lui Guido la Rom a în drum spre M a rc he t t i. Era a t â t de a proa pe , înc â t m i-a făcut inim a să bată c u put e re de adrenalină. Sa u poa t e a fost doa r această bătaie personală pe c a re o dădeam. I -a m zâ m bit c runt vărului m e u. M i-a m ba t joc orit num e le din c a pul m e u. „V re a u să știu unde e st e fra t e llo tău?” a m re pe t a t . „Pot să fa c a st a luni de zile . O să a duc un doc t or să t e vinde c e sufic ie nt , doa r c a să c ont inui din nou. Z ile , săptămâni, luni de a gonie .” Se sm uc i de legături. „Mă lași să trăiesc?” T e roa re a din oc hii lui m i-a spus că știa că nu va ieși c u viață din a st a . Da r c re d că speranța a fost gre u de st ins. La na iba , știam și e u. Î n fie c a re zi, mă t re ze a m spe râ nd că a zi va fi ziua în c a re îm i voi găsi fiic a și soția. I -a m ținut privire a , da r nu i-a m răspuns. O sferă de sudoa re i se rost ogoli pe tâmplă. N u m i-a fost milă de e l. N u simțeam nim ic , da r de m ult e ori mă înt re ba m dacă mă voi a fla în c e le din urmă pe punc t ul de a prim i t ort uri. Poa t e in c ura nd. Odată c e M a rc he t t i a a fla t că nu a ve a m c um să-mi înde pline sc a c ordul. Odată c e a a fla t că e u și tatăl m e u ne noroc it a m fost c e i c a re i-a u c ost a t viața pe fra t e le său. "U lt im a da t a . U nde e st e fra t e le t a u?" Câ nd nu m i-a răspuns, a m înc e put să-i de c oje sc pie le a . I -a lua t încă douăzeci de m inut e să dezvăluie locația fra t e lui său. Răsplata lui a fost un glonț înt re oc hi. Ca pit ol Pa t ruze c i și șase MARGARETĂ G va luri înt re gi s-a u prăbușit pe pla ja c u pietriș înt r-un sune t rit m ic liniștitor. M irosul flore i loc a le a pa rfum a t a e rul. V oc ile turiștilor c a re vorbe a u dife rit e lim bi a u călătorit pe briză. N e -a m a sc uns în orășelul de pe această insulă t im p de doi a ni. După c e a m fura t pașaportul, o sută de m ii în num e ra r, și a m lua t ha ine le și c e le ne c e sa re , a m fost în mișcare. Odată c e a m a t e riza t la Londra , a m renunțat la pașapoarte, a m cumpărat o mașină de pe piața neagră împreună c u un a c t de ide nt it a t e fa ls pe nt ru m ine și Pe ne lope , a poi a m c ondus. Î n prim e le t re i luni, a m fost c onst a nt în mișcare. Învățasem să trăiesc c u m ult m a i puțin. M -a a jut a t să alăptez, așa că c he lt uia la principală au fost sc ut e c e le și m â nc a re a pe nt ru m ine . Abia c â nd ne -a m st a bilit în Croația, m i-a m găsit în sfârșit un loc de muncă. U n ghid pe nt ru turiștii vorbit ori de engleză în t im pul primăverii, ve rii și t oa m ne i de vre m e . N oua noastră casă, insula Silba , e ra o insulă fără mașini, spre de ose bire de oric a re dint re c e le pe c a re le -a m văzut sa u am e x pe rim e nt a t vreodată. În prim e le luni în c a re a m fost a ic i, a fost gre u să ne obișnuim să nu a ud zum ze t ul unui m ot or. Ac um , după doi a ni a sc uns în pa ra dis, nu m i-a m put ut înc hipui să trăiesc niciodată înt r-un oraș m e t ropolit a n. M -a m legănat îna int e și îna poi st â nd pe verandă c u Pe ne lope adormită în brațe. Fuse se o zi plină la plajă, ia r e a a bia stătuse trează în t im pul c ine i. Î nt inzâ ndu-m i spa t e le și a vâ nd grijă să nu-m i t re ze sc c opilul, m -a m înm uia t în priveliștea mării Adria t ic e c a re se înt inde a pe k ilom e t ri și k ilom e t ri în fața m e a . M i-a tăiat respirația de fie c a re dată. Viața a fost în sfârșit bună. A dura t c e va t im p. M a i e ra u zile în c a re singurătatea îm i sm ulge a inim a , da r c opilul m e u e ra în siguranță. Ast a e ra t ot c e c ont a . Ave a m rut ina noastră și m ic ul m e u loc de muncă. N u soc ia liza se m c u loc a lnic ii. Ba rie ra lingvistică a fost uriașă, da r un eșec m a i m a re a fost îngrijora re a dacă vom fi găsiți. N u a m vrut pe nim e ni a lt c ine va să aibă proble m e în c ont ul nost ru. Câțiva loc a lnic i a u t re c ut prin fața zidului nost ru c a re ne despărțea c a sa de pot e c a c a re înc onjura pla ja . S-a u obișnuit c u noi a ic i și ne -a u re c unosc ut . Deși de obic e i țineam pe nt ru m ine . Ei a u făcut se m n c u zâ m be t ul pe buze , ia r e u a m făcut la fe l. A fost măsura interacțiunii m e le a dult e . Ast a și călătoriile m e le la m a ga zinul a lim e nt a r. Proba bil că m -a u c onside ra t c iuda t , da r nu voia m c a nim e ni să se la se prins de c e va în c a z că ne -a r găsi M a rc he t t i. Sa u Luc a . O dure re ascuțită m i-a tăiat inim a . Ca de fie c a re dată c â nd mă gâ nde a m la e l. Ac e st c opil și c u m ine a m fost un m ijloc pe nt ru un sc op pe nt ru e l. A pus fiic a noastră în pe ric ol. Ac e st a a fost un luc ru pe c a re nu l-aș put e a ie rt a niciodată. Î nc linâ ndu-m i fața în sus spre c e rul înt une c a t c u o secundă, gâ ndurile m e le a u călătorit pe st e oc e a n, către om ul c a re m i-a fura t inim a . A înșelat și a înșelat, m -a lăsat însărcinată, a poi a măturat c a și c um a r fi sa lva t orul m e u. M -a m îndrăgostit de un răufăcător. U n răufăcător pe rsist e nt . Totuși, nu a m put ut găsi put e re a să-l urăsc. A iubit -o pe fiic a noastră. Știam că a făcut-o. L-a m văzut în prim e le luni a le vieții e i. Cu t oa t e a c e st e a , această viață fără e l, deși mulțumită, nu a fost una fericită. A re ve nit a m int ire a fragmentată a nopții uc ide rii tatălui m e u. M i-a m a m int it fie c a re m om e nt până în m om e nt ul în c a re a m leșinat lângă t rupul tatălui m e u. M i-a m a m int it de c e t a t a nu a t ra s prim ul. A văzut un băiat c u o armă. M i-a m a m int it a c e a zi m ult m a i c la r a c um și a m lăsat a m int ire a să treacă în frunt e a minții m e le . „Ce na iba ...” L-a m văzut încă ținând pist olul în t im p c e își înt inde a brațul. Da r e l nu trăgea. Oc hii m i s-a u a runc a t și l-a m văzut. U n băiețel spe ria t c u o armă de a dult . M a dure a inim a . De fric a pe nt ru tatăl m e u și de a ve de a a c e a frică sfâșietoare pe fața băiatului. Ba ng. Ba ng. Ba ng. T rupul tatălui m e u s-a prăbușit pe scări și țipete s-a u rupt de pe buze le m e le . Bufnitură. Bufnitură. Bufnitură. A c ont inua t și m a i de pa rt e , c orpul m a re și put e rnic a l tatălui s-a rost ogolit pe t re pt e pe nt ru t ot de a una , c â nd de fa pt t re buia să dure ze doa r c â t e va se c unde . A a t e riza t pe spa t e , c u două gloanțe în pie pt și unul în gâ t . M -a m uit a t înghețat la pa t a de sâ nge c a re înflorește pe pie pt ul lui Da . Sâ nge le s-a a c um ula t ra pid în jurul lui c a o m a re roșie. Gâ fâ i, c u oc hii pe m ine . Groază. T e roa re . Frică. Am văzut c orpul put e rnic a l lui tatăl m e u c hinuindu-se să se miște, c â nd pașii a u răsunat pe pode a ua de marmură. Bufnitură. Bufnitură. Bufnitură. Fie c a re sune t se st inge a sub bâ zâ it ul din ure c hile m e le . „R-fugi”, a gâ lgâ it e l. S-a lupt a t să trăiască. S-a c hinuit să se ridic e , da r c orpul lui e ra pre a sla b. Apoi ra m a lui a căzut îna poi și a m văzut c um viața se st inge a din oc hii lui. M i-a răcnit sâ nge le . Lic hidul m i-a pic ura t pe de ge t e și oc hii m i-a u c oborâ t și a m c onst a t a t că m i-a m înfipt unghiile în pa lm e a t â t de t a re înc â t sâ nge re a m . O pe re c he de c izm e ne gre a u lovit c a da vrul tatălui m e u. „Bună scăpare”, râ nji bătrânul. At unc i m -a m t re zit în sfârșit din st upoa re . M -a m sc him ba t să fug, da r e ra pre a t â rziu. O mână încolăcită în jurul gâ t ului m e u. „U nde a le rgi, fetiță?” toarcă e l, ridicându-mă în a e r. De ge t e le m e le s-a u ghe a re de înc he ie t ura lui. Am gâ fâ it după a e r în t im p c e mă purt a , c u pic ioa re le a t â rnâ nd de pământ. T rupul tatălui m e u e ra c hia r sub m ine . Am vrut să-l îmbrățișez. Am vrut să-l sa lve z. Da r dispăruse. Picatură. Picatură. Picatură. O lamă re c e s-a apăsat pe gâ t ul m e u. Am lovit și a m da t c u ghe a re le . At unc i a m văzut-o pe m a m a m e a . Fața e i e ra mânjită c u sâ nge , la c rim i și m a c hia j. Era înt r-o cămașă de noa pt e . Era m ijloc ul zile i. De c e e ra în cămașă de noa pt e ? „M a m a ”, m -a m sufoc a t , fie c a re silabă mă dure a gâ t ul. Ea nu s-a mișcat. Da r băiețelul a făcut-o. S-a dus după bărbat. De c e mă a jut a ? L-a împușcat pe tatăl m e u și a c um a vrut să mă a jut e . De c e ? Argint ul fulgeră prin a e r. V e de re a m i s-a e st om pa t . Conștiința m i-a a lune c a t . U n vuie t put e rnic a izbuc nit prin c e a t a din c re ie rul m e u. U n vuie t dure ros. N u a fost a l m e u. Corpul m e u a căzut pe m a rm ura re c e , c ra niul m e u lovind pia t ra și înt une ric ul m -a t ra s sub. Be nit o nu m -a uc is pe nt ru că un băiat de doispre ze c e a ni a ve nit în spa t e le lui și și-a înjunghia t tatăl în spa t e . Luc a a fost m ot ivul pe nt ru c a re am supraviețuit în a c e a zi. A sa lva t -o pe a c e a fetiță de c inc i a ni în urmă c u mulți a ni, da r a dist rus-o pe fe m e ia c a re de ve nise m . N u pe nt ru că m i-a uc is-o pe tatăl m e u, c i pe nt ru că m -a mințit și m i-a a sc uns a st a . I ronia la m a x im . Î n m a re a schemă a luc rurilor, nic i nu l-a m put ut învinovăți pe nt ru uc ide re a tatălui m e u. Era doa r un băiat, fiind folosit de un părinte c rud. Da r nu a m put ut t re c e pe lângă e l folosind fiic a noastră pe nt ru a -i plăti păcatele. Că nu put e a m ie rt a . Corpul m e u, pe de altă pa rt e , e ra o problemă c u t ot ul diferită. A re fuza t să țină se a m a de a ve rt ism e nt . A fre dona t gândindu-mă la soțul m e u. Î i dore a m â inile pe m ine . Plăcerea pe c a re a ofe rit -o m e re u. Pe ne lope s-a mișcat în brațele m e le și l-a m îm pins fe rm pe soțul m e u din m int e . Dacă a r fi la fe l de ușor să-l îm ping din inim a m e a . Buze le m e le s-a u c urba t înt r-un m ic zâ m be t văzând c hipul fiic e i m e le . Era a t â t de liniştit. Ea a c hic ot it în som n și inim a m e a a tresărit de căldură. Ea a a vut vise fe ric it e . Era un c opil fe ric it . Poa t e că arăta c a m ine , da r a ve a zâ m be t ul lui. Î n c iuda a c e e a c e făcuse Luc a , m -a m a sigura t că își amintește de Pà pa e i. Era o fot ogra fie înrămată st â nd pe noptieră lângă pa t ul e i, ve ghâ nd a supra e i. L-a r săruta în fie c a re seară și în fie c a re dimineață. Știa c ine e st e tatăl e i. Doa r nu c e e a c e e ra . Ca pit ol Pa t ruze c i și șapte LU CA EU M i-a lua t t re i zile să-l găsesc pe Guido. T re i zile fără som n. M a re a Tireniană se înt inde a pe k ilom e t ri înt re gi în jurul m e u, a pa ei albastră cristalină atrăgând deopotrivă turiștii și loc a lnic ii. Frumusețea e i m i-a căzut pla t . Aș put e a să st a u în pa ra dis și m i-a r fi pie rdut . N im ic nu c ont a . N im ic nu m -a m a i mișcat. M -a m îmbrăcat încă o dată în ne gru. N e grul a a sc uns c e l m a i bine sâ nge le . Și astăzi a r fi sâ nge . Sâ nge le lui Guido. Am st a t lângă ușa glisantă a biroului m e u pe ia ht ul c a re e ra a nc ora t în la rgul c oa st e i Sa le rno. De ge t e le mă mâncărime să înc e p să mă ba t . Era t ot c e e a c e a m a juns să trăiesc. V â nâ nd oa m e nii c a re m -a u c ost a t viața fericită. M i s-a fura t a doua șansă. O ceață roșie m i-a încețoșat ve de re a . A fost m e re u la fe l c â nd mă gâ nde a m la fiic a și la soția mea. sufoc a t . Furia M i-a rapidă sfâșiat m i-a îne c a t cusăturile gâ t ul. minții. S-a mă destrămam. Ştiam e u. N onno știa a st a . Ca ssio știa a st a . Vă rog. Doa m ne , t e rog a du-m i-le îna poi. N u sunt bun fără e i. N u-m i a m int e a m c â nd m -a m ruga t ult im a dată. De c â nd m -a părăsit, m -a m ruga t . Cu t oa t e a c e st e a , t oa t e rugăciunile m e le a u c ont inua t să rămână fără răspuns. Ca ssio, Luc ia no și Sa sha , ult im ul ne noroc it din grupul nost ru c a re s-a îndrăgostit de o fe m e ie , s-a u înghe suit în biroul m e u. La na iba , a m urâ t să le văd pe t oa t e . A fost o re a m int ire constantă a c e e a c e a m a vut și a poi a m pie rdut . Î n c e le din urmă m -a r rupe . Știam că așa va fi. "Est i bine ?" Ca ssio m -a privit suspic ios. "Sunt bine ." V oc e a m e a e ra re c e . Mă pric e pe a m să a sc und t ot ul. Ex c e le nt c hia r. M i-a m îndre pt a t m â ne c ile . — Arăți c a un ra ha t , mormăi Sa sha . „Câ nd a i dorm it ult im a dată?” nu a m ra spuns. U lt im a noa pt e în c a re a m dorm it bine a fost c u o noa pt e îna int e c a soția m e a să mă părăsească. De a t unc i, a bia a fost sufic ie nt pe nt ru a se de sc urc a . — După c a lc ule le m e le , a u t re c ut t re i zile , a răspuns Ca ssio în loc ul m e u, ignorâ nd privire a m e a criminală. „Om ule , nu poți fa c e a st a ”, a spus Luc ia no, clătinând din c a p. „N u poți fi ascuțit c u lipsa som nului. Câ nd Gra c e a dispărut în a c e i t re i a ni, a t re buit să-mi int roduc c e l puțin som nife re în orga nism și să mă odihne sc puțin.” „O să ne a m int im sa u ne vom a puc a de treabă?” a m şuierat e ne rva t . N u m i-a păsat de sfa t ul nimănui. N u m i-a r a duc e soția îna poi. „T re buie doa r să o găsim, Luc a ”, a a rgum e nt a t Ca ssio. „Pe nt ru num e le lui H rist os, Luc ia no i-a pus un pist ol în c a pul soției sa le și e a l-a ie rt a t . Î n c e le din urmă." — Mulțumesc pe nt ru a st a , ne noroc it ule , mormăi Luc ia no. „Ave m c onfirm a re ?” Am c e rut să știu, ignorâ nd bla bla lor. "Da ." V e ne a u sic ilie nii și alți m e m bri a i Cosa N ost ra din t e rit oriile din a propie re . Guido și-a c onst ruit o nouă organizație criminală. Apa re nt , e l a vrut să pună și m a fia DiM a uro sub noua lui guve rna re . A fost singurul m ot iv pe nt ru c a re am a t ra s forțe suplim e nt a re . Alt fe l, aș pre fe ra să luc re z singur. „Singura variabilă e st e dacă M a rc he t t i îl susține pe Guido”, a a rgum e nt a t Ca ssio. „Dacă e st e , t ot a jut orul pe c a re îl prim im se va înt oa rc e a supra noastră și vom a ve a m a i mulți dușmani c u c a re să luptăm pe nt ru a ieși din această țară.” — Și se spune că I t a lia e st e o țară romantică, mormăi Sa sha , dându-și oc hii pe st e c a p. M a rc he t t i nu îl susține a pe Guido. Am spa rt fără e fort apărarea ne noroc it ului. A fost a proa pe pre a ușor. Î n m om e nt ul în c a re l-a m c a pt ura t , toți m e m brii Cosa N ost ra a u plătit ra pid. Pre a re pe de . M i s-a părut c iuda t , da r nu m -a m oprit pre a m ult a supra e i. Era m nerăbdătoare să mă a puc de luc ru la a c e st ne noroc it de m e m bru a l fa m ilie i. Sa sha și Luc ia no se sprijine a u de pia t ra temniței lui Guido. I ronic că va m uri în propria temniță. Era c hia r poe zie . — Mulțumesc dra c u’, mormăi Sa sha . „N e noroc it ul ăsta pur și sim plu n-a r ține dra c u’. Luc ia no râ nji. „A c re zut că a re de st ui să ne mituiască”. N um a i a st a arăta c â t de prost și ina de c va t e ra Guido. Era vărul c e l m a i m ic a l lui N onno, da r părea și c e l m a i prost . Dacă și-ar fi făcut cercetările, a r ști că Luc ia no a ve a m a i mulți ba ni de c â t a r c he lt ui în ze c e vieți. Și a st a dacă a trăit c a un re ge . „Păcat că a ve a doa r c â t e va m ilia rde în lipsă”, a c hic ot it Sa sha . Guido stătea în m ijloc ul c e lule i, le ga t de un sc a un. Ave a o asemănare c u N onno. Era fa m ilie . Până c â nd nu a m a i fost . Fa m ilia nu t e -a înjunghia t în spa t e . — M a rc he t t i nu t e va lăsa să sc a pi c u a st a , șuieră e l. Ave a vâ rst a lui M a rc he t t i, da r nic i pe de pa rt e la fe l de boga t și nic i de c a rism a t ic . Ac e st a e ra proba bil m ot ivul pe nt ru c a re de ve nise a t â t de la c om și a t â t de c onspira t iv. Era lipsit , așa că a re c urs să-și trădeze fa m ilia pe nt ru a se dove di. U n zâ m be t c rud și re c e m i-a răsucit buze le . „N u îl văd a ic i.” El a râ njit . „El c onduc e organizația. T u rule zi doa r o fracțiune din e a .” „Da r fracțiunea m e a fa c e lui M a rc he t t i m a i mulți ba ni de c â t t oa t e c e le la lt e organizații din I t a lia . Ar fi gre u să-l piardă pe nt ru c ine va c a t ine .” Râ njind c a dia volul, m -a m t ra s pe st e un sc a un și m a m așezat c u fața la e l. N u l-aș lăsa să ia c e e m a i bun din m ine . L-aș fa c e să sufe re , foa rt e m ult t im p. Singurul luc ru pe c a re voia m să-l a ud din gura lui e ra u țipetele lui. "Cum e soția t a ?" s-a ba t joc orit e l. Pun pa riu că M a rc he t t i nu va fi fe ric it să audă că fiic a t a e st e pierdută pe nt ru t ine . Cum ve i înde plini c ont ra c t ul dacă nu a i o fiică?” Cont rolul m e u s-a spa rt . M -a m a runc a t , pum nul m e u c one c t â ndu-se c u fața lui. O singura da t a . De două ori. Sc a unul s-a legănat de forța im pa c t ului și a căzut pe spa t e . L-a m ridic a t , a poi a m c ont inua t să-l love sc . Sâ nge le i-a pătat ra pid fața, buze le lui de spic a t e făcând sâ nge să-i a c ope re bărbia. Da r m i-a făcut plăcere să-l fa c să sufe re , vărsându-mi toată furia pe c hipul lui. Pe nt ru că m -a m c ost a t pe e i . Ce i m a i importanți doi oa m e ni din viața m e a . O mână s-a oprit pe umărul m e u. Era a fra t e lui m e u. N ic i măcar nu l-a m a uzit int râ nd în celulă. Abia a t unc i s-a înre gist ra t . Respirația m e a gre a . Bâ zâ it ul din ure c hile m e le . Roșu îm i strică viziune a . Fața lui Guido e ra umflată de ne re c unosc ut . Cra niul i s-a izbit de pode a ua c e lule i de piatră. Era m ort . Brut a liza t . De ne re c unosc ut . „Ac um nu e st e a st a o priveliște?” O voc e a pătruns în ceața din c ra niul m e u. O voc e familiară. Apoi s-a înre gist ra t . M a rc he t t i. Pa drino. La na iba , nu e ra un m om e nt bun pe nt ru o vizită. O armată de oa m e ni a i lui M a rc he t t i s-a înghe suit în cameră, lăsând loc pe nt ru Ca po De i c a pi. Doi dint re oa m e nii lui M a rc he t t i, c onsiglie re și e x e c ut orul lui, stăteau lângă e l c u a rm e le îndre pt a t e spre noi. Da nt e Le one și Giova nni Agost i. — A t re c ut pre a m ult t im p, Luc a DiM a uro, spuse e l. Oc hii lui au pâ lpâ it la c orpul nemișcat de la pic ioa re le m e le și a bia a ridic a t o sprânceană. Sa sha și Luc ia no e ra u alături de m ine , Ca ssio juc â nd de ja rolul diplom a t ului. „M a rc he t t i, nu t e așteptam”, l-a sa lut a t fra t e le m e u. "De c e nu? Sunteți pe t e rit oriul m e u.” Doa m ne , dacă aș put e a scăpa de bătaia lui în c ra niu, aș fi buc uros să o fa c . Privind la e l a fost o a m int ire a ne noroc irii m e le , — Ai fost oc upa t , DiM a uro. A fost singurul luc ru c a re m -a ținut să m e rg. „Pre a oc upa t să vină să mă vizit e ze c u soția și fiic a t a .” M i-a u a rs de ge t e le și privirile ni s-a u bloc a t . El a știut e x a c t c e se întâmplă t ot t im pul. El știa că nu le a m . Ca pit ol Pa t ruze c i si opt MARGARETĂ T Pla ja e ra frumoasă, a pa e ra albastră și prim it oa re . A fost cea mai preferată perioadă a Pe ne lope i, st ropindu-se în apă și c onst ruind fort uri. Briza a t re c ut , râ sul îndepărtat călătorind în c a le a noastră. Eu și Pe ne lope ne -a m așezat pe prosop, a m â ndoi în c ost um e de ba ie a sort a t e . „Sunt a t â t de drăguță”, a bolborosit e a . Părul e i lung și creț, înt une c a t c a noa pt e a , sărea c u fie c a re mișcare. Mă prive a c u oc hii albaștri c a m a re a de lângă noi, sc â nt e ind fericită în t im p c e prive a lum e a . Era un c opil fe ric it și foa rt e soc ia l, în c iuda vieții noa st re izola t e . N u m -a m put ut abține de un zâ m be t m â ndru. „Ești foa rt e drăguță”, am fost frumoasă prințesă din lum e .” de a c ord. „Ce a mai Oc hii e i a u călătorit pe st e pla ja goală. Era u câțiva loc a lnic i împrăștiați, profit â nd de soa re le c a ld din se pt e m brie . "Fa ra prie t e ni." Și-a încrucișat m â inile pe st e pie pt , ușor dezamăgită. „V oi fi prie t e nul tău”, i-a m spus. „M a jorit a t e a c opiilor s-a u înt ors la școală. Sunt e m doa r t u și e u, prințesă. Ce zic i? V re i să construiești un c a st e l?” Ea a da t din c a p c u nerăbdare și m i-a m sc os c re m a de protecție solară din geantă, a poi i-a m a plic a t -o pe pie le . Ea a c hic ot it c â nd a m gâ dila t -o în t im p c e o fre c a m în pie le . Apoi a făcut același luc ru c u spa t e le m e u. Deși până c â nd a t e rm ina t , a ve a m m a i multă protecție solară de c â t pie le pe m ine . Apoi ignorâ nd lum e a și t oa t e proble m e le , ne -a m c onc e nt ra t pe c onst ruire a unui c a st e l de ba sm . Am m unc it din gre u la e l, în t im p c e sune t ul va lurilor pătrundea în țărm c u un rit m m oa le și liniștitor. Singurul luc ru c a re l-a înt re rupt a u fost pescărușii și c hia r și e i a u c â nt a t pe t onul mării. Soa re le ne -a încălzit pie le a . M irosul de sa re ne um ple a plămânii. Mulțumirea ne -a încălzit inim ile . Două e x plozii sc urt e ne -a u înt re rupt c onc e nt ra re a . Am â ndoi ne -a m ridic a t c a pe t e le pe nt ru a găsi un ia ht c a re t re c e a pe lângă o barcă de pe sc uit din dre a pt a lor. Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Era neobișnuit să ve zi o barcă a t â t de m a re a proa pe de țărm. Punâ ndu-m i m â na pe st e oc hi pe nt ru a o folosi c a o vizor im proviza t , a m privit ia ht ul giga nt ic de 3 0 de m e t ri plut ind înc e t pe st e apă, o siluetă singură pe punt e a de sus. Era o punt e împărțită și, după înfățișare, e ra dotată c u t oa t e facilitățile. Conștientizarea m i-a rost ogolit pe spa t e . Bărbatul ne prive a prin binoc lu, da r e ra pre a de pa rt e pe nt ru a-și dist inge trăsăturile. Da r e ra inc onfunda bil; ne prive a . Briza a t re c ut , presimțind și fric a călare pe e a . Se nt im e nt ul a c re sc ut în se c unda , a ngoa sa um plâ ndu-m i inim a . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre num e le bărcii. V e nde t t a . N u a ve a m ne voie de Google T ra nsla t e pe nt ru a înțelege c e înseamnă. Răzbunare. „Est e o coincidență”, a m răgușit, în t im p c e inim a îm i bătea a t â t de t a re , înc â t e ra m sigur că m i-a crăpat c oa st e le . "N im ic a lt c e va . Doa r o coincidență stupidă. Est e un num e c om un pe nt ru o barcă, ia r I t a lia e st e c hia r pe st e m a re .” „M a m a .” V oc e a Pe ne lope i m i-a a t ra s atenția îna poi a supra sa rc inii noa st re . Ea mă prive a c u sprâ nc e ne le înc runt a t e . „Să continuăm să c onst ruim ”, a m spus c u un zâ m be t forțat. Și în t ot a c e st t im p, spa im a s-a st râ ns în a dâ nc ul st om a c ului m e u. O umbră întunecată a t re c ut pe st e ope ra noastră de artă. At â t e u c â t și fiic a m e a ne -a m ridic a t fețele și inim a m i s-a oprit . „N u!” M -a m ridic a t în pic ioa re , bătăile inim ii m i-a u re lua t înt r-un t obe sălbatic. Oc hii m i-a u pâ lpâ it la doi bărbați din spa t e le lui, pa znic i pe c a re nu-i re c unosc use m . "Ce fa c i a ic i?" Părea obosit , deși sănătos. Purt a o pălărie c u boruri la rgi și un c ost um de altădată c u bre t e le . Arăta la fe l, da r mai bolnăvicios. pa lid Oc hii lui de c â t e ra u îm i a m int e a m . ascunși în Mai spa t e le oc he la rilor de a via t or, așa că m i-a fost gre u să-i c it e sc e x pre sia . Am vrut să-l îmbrățișez, să-i spun c â t de m ult m i-a fost dor de e l. Sc uza . N u știu. Î n sc him b, a m rămas nemișcat, așteptând. „Mă așteptam la m a i m ult e nt uzia sm .” El a za m bit . Asa a m fa c ut si e u, a m vrut sa ra spund, da r a m ra m a s linist it . Pulsul m i-a t re m ura t în t im p ce așteptam să spună a lt c e va . A fi furios. Să mă urască. Oric e . Î n sc him b, a rămas tăcut, privindu-mă în spa t e le a c e lor oc he la ri c a re m i-l a sc unde a . — Ai ve nit pe m e ga -ia ht ul ăla it a lia n? a m înt re ba t în sc him b. Și-a sc os oc he la rii și privirile ni s-a u înt â lnit . „Am făcut-o, be lla .” Ma dure a inim a la a uzul c uvâ nt ului pe c a re l-a folosit m e re u soțul m e u a supra m e a . „Luc a a re proble m e , ia r t u ești singurul c a re îi poa t e sa lva viața.” Ca pit ol Pa t ruze c i si noua MARGARETĂ L uc a a fost ținută captivă de M a rc he t t i în ult im e le două zile . N u num a i că îl ținea ost a t ic pe Luc a , c i și pe Ca ssio, Luc ia no și Sa sha . Dacă frații N ik ola e v a fla u de spre a st a , N onno se t e m e a că se va t ra nsform a înt r-un război sâ nge ros. Dacă aș re fuza să c e de z la cerințele lui M a rc he t t i, nu s-a r fi t e rm ina t bine pe nt ru nim e ni. I nc lusiv fiic a m e a . Se pa re că M a rc he t t i se așteaptă să găsesc unde l-a a sc uns pe Luc a și să vin la e l, împreună c u fiic a m e a . A fost o capcană. T re buia să fie . Totuși, c a un m ie l dornic la sa c rific a re , a m ple c a t în căutarea soțului m e u. Câ nd l-a m înt re ba t pe N onno c um m -a găsit, m i-a spus că M a rc he t t i știa t ot t im pul unde mă a flu. N u mă pie rduse nic i măcar o secundă. M e ga -ya c ht -ul lui M a rc he t t i a fost c e l c a re l-a a dus la noi pe insula croată. M a rc he t t i a a sc uns t oa t e urm e le m e le și a le Pe ne lope i în t im p c e ne ținea c u oc hii, așteptând m om e nt ul oport un să lovească. Ei bine , nu a lovit t oc m a i. T ot t im pul, M a rc he t t i își aștepta t im pul. N e -a răscolit până c â nd a a juns în c e le din urmă față în față c u Luc a . Cu siguranță știa c um să joa c e a c e st joc . După c e N onno m -a găsit și m i-a da t re zum a t ul a c e e a c e se înt â m pla se , mă puse se în legătură c u om ul c a re știa unde duc e a M a rc he t t i bărbații să-i t ort ure ze . N ic i măcar N onno nu a ve a această informație. Așa că a c um , sa lvâ ndu-i pe Ca ssio, Luc ia no, Sa sha și, c e l m a i im port a nt , soțul m e u, s-a înt ins pe um e rii m e i. S-a simțit c a o capcană. „Ac e a st a e st e neîncrezător în c a sa t im p ce sigură?” am făceam c it a t e înt re ba t în jurul c uvâ nt ului casă sigură . Cont a c t ul lui N onno dădu din c a p. Clădirea din cărămidă gri părea că a r fi re zist a t prim ului și c e lui de -a l doile a război m ondia l. Și num e le ! Ce num e ne noroc it pe nt ru o casă de tortură. Ar t re bui să ia în c onside ra re sc him ba re a num e lui în c a m e re de temniță. „O să fii bine ?” e l a int re ba t . Abia l-a m c unosc ut , da r părea îngrijora t de pla nul m e u. „Da , frații m e i mă vor a jut a ”, i-a m spus, în t im p c e fric a îm i zdrobe a t ra he a . Ce l puțin a m știut că sunt pe st e c a p și i-a m suna t pe frații m e i c a re a u lăsat t ot ul să vină în a jut or. "Bun." I -a m a runc a t o ultimă privire . L-a u num it Prințul Am a r. Fiul ne le git im a l it a lia nului Don. Dacă m -a i înt re ba t , e ra fiul m a i bun. Era m a i sănătos la m int e de c â t fra t e le său, c a re e ra pe râ nd să moștenească a fa c e re a fa m ilie i lor. Bit t e r Princ e ne -a r a jut a și fa m ilia DiM a uro l-a r a jut a c â nd e ra m om e nt ul pot rivit . Doa m ne , e ra frum os. Am înțeles de c e fe m e ile s-a u îndrăgostit de e l. U n m e t ru și c inc i de mușchi îmbrăcați în blugi de c uloa re închisă și o cămașă albă c u na st uri, c a re e ra în c ont ra st c u pie le a lui. Pomeții ăia înalți. Păr de s, c a st a niu. Oc hi întunecați c a noa pt e a . N u părea it a lia n, da r a ve a la fe l de m ult sâ nge it a lia n c a fiic a m e a . Aspe c t ul lui e ra o combinație înt re descendența italiană a tatălui său și moștenirea asiatică a m a m e i sa le . Aspe c t ul său fizic e x ot ic ve ne a din pa rt e a m a m e i sa le . U nii nu c re de a u că a re suficientă italiană în e l pe nt ru a -l fa c e de m n în t im p ce alții c re de a u că a spe c t ul lui fizic e st e un de za va nt a j, idioții, da r e u nu a m fost de a c ord. Bărbatul e ra supe rb și c a rism a lui e ra în a fa ra t opurilor. Î n opinia m e a , a r fi un moștenitor a l m a fie i tatălui său m ult m a i bun de c â t oric ine a lt c ine va . M i-a a runc a t o privire piezișă, trimițându-mi oc hii către a i lui. „Asigură-te că t e ții de c uvâ nt .” Am da t din c a p. „Dacă ieșim c u viață din a st a , t oa t e t ra nsport urile de pe c oa st a de ve st a le soțului m e u vor fi direcționate prin port urile t a le ”, i-a m spus. Am spe ra t că l-a a jut a t să obțină c e e a c e își dore a . „De a se m e ne a , N onno a vrut să t ra nsm it un m e sa j.” A așteptat să c ont inui. „Câ nd ești ga t a să pre ie i c ont rolul și a i ne voie de a jut or, fa m ilia DiM a uro va fi în spa t e le tău.” O încuviințare concisă din c a p, a poi privire a lui s-a îndre pt a t spre ge a m ul mașinii unde Pe ne lope dorm e a în sc a unul e i, fără să știe c e a ve a să se înt â m ple . Am a vut înc re de re în N onno, da r nu a m suport a t să o la s c u e l. Î n plus, M a rc he t t i a indic a t că vre a să ne vadă pe m ine și pe Pe ne lope . Dacă m isiune a m e a de sa lva re a eșuat, a ve a m ne voie de e a în a propie re . „M ult noroc , M a rga re t DiM a uro.” A dispărut în noa pt e fără să a runc e o privire îna poi. Z um ze t ul m ot orului mașinii m i-a liniștit ne rvii. M i-a m sc os t e le fonul și i-a m t ra s a dre sa lui Aide n. Aș a ve a ne voie de a jut orul fra t e lui m e u pe nt ru a supraviețui. — St a i a c olo, Luc a , a m m urm ura t . „Pe nt ru fiic a t a ”. Pe nt ru că știam că nu va re zist a pe nt ru m ine . Ca pit ol Cinc ize c i LU CA M a rc he t t i îşi reţinea pum nii. N u că a r c ont a . Oric um aș fi m ort la sfârșitul t ut uror. Înjurăturile rusești a le Sa sha , alături de c e le it a lie ne a le lui Ca ssio și Luc ia no, răsunau prin subsolul înt une c a t . Sunt e m a ic i de două... nu, a c um t re i zile . Am fost surprins că frații N ik ola e v nu atacaseră și nu bombardaseră toată țara în bucăți. Gra c e și prie t e nii soțului e i și nic i asociații lui Ca ssio nu a r rămâne de pa rt e . De oa re c e nu se înt â m pla se nim ic , c u excepția lui M a rc he t t i c a re se juc a c u m ine , proba bil că înse m na că încă nu știau că Sa sha a fost capturată. — Chia r a i c re zut că e st e înțelept să mă minți? întrebă M a rc he t t i c u o voc e re c e . „M a i înt â i de spre configurație și a poi să mă păcălesc să mă gâ nde sc că în sfârșit va a ve a loc o alăturare a linie i DiM a uro și M a rc he t t i.” a m ridic a t din um e ri. „Sinc e r, t e c onc e nt re zi pe luc rurile greșite.” Câ nd și-a înc lina t din sprâ nc e ne , am c ont inua t : „T re buie să-ți fa c i griji pe nt ru ospit a lit a t e a t a ”. N e noroc it ul purt a ha ine a lbe pe nt ru bătaia a st a . „Și ținuta t a frumoasă e st e distrusă. Spălarea sâ nge lui e st e o cățea.” „Poa t e că vre a u c a prie t e nii tăi din c e lula de alături să vadă da une le pe c a re le -a m făcut c â nd t re c pe lângă e i.” „Aw w w , nu sunt e m puțin pre a bătrâni c a să ne arătăm?” A re fuza t să fie m om e a l. De sigur, de c e na iba i-a r păsa? N u a ve a nim ic de de m onst ra t . Oc hii m e i a u pâ lpâ it în spa t e le lui către oa m e nii lui. Da nt e Le one și Giova nni Agost i, c e le două c onst a nt e a le sa le . M a rc he t t i, Le one , Agost i, Rom e ro și DiM a uro - c e le m a i m a ri c inc i num e de fa m ilie a le lum ii int e rlope , a le im pe riului căzut. Ca pii a c e st or fa m ilii e ra u cunoscuți c a re gi. — Ai de gâ nd să le da i o tură? a m spus, făcând se m n în spa t e le lui spre loc ul în c a re c e i doi bărbați stăteau rezemați de pe re t e . „Știi, de dra gul varietății.” M a rc he t t i c hic ot i. „Î nt ot de a una a i fost un ne noroc it încăpățânat.” "Mulțumiri. V oi lua a st a c a pe un c om plim e nt .” Sâ nge le m i s-a sc urs pe sprâ nc e ne și m i-a înt une c a t ve de re a . I suse , t ipul a bia a înc e put să luc re ze la m ine . N u put e a m leșina. N u încă. Ar fi t re buit să dorm m a i m ult îna int e să m e rge m după Guido. Î n sc him b, a m insist a t să rămân t re a z zile înt re gi. La dra c u '! Re t rospe c t iv a fost o cățea. Ar fi t re buit să pla nific a st a m a i bine . Sa u măcar să fi t ra s un pui de som n. — Știi, M a rc he t t i. N u mă la ud, da r a r t re bui să spun că temnițele m e le sunt m ult m a i bune . M a i înt une c a t și m a i înfricoșător. M a i m ult m e die va l. Ac e st a e st e pur și sim plu în regulă.” Auze a m rusul Sa sha înjurâ nd din c e lula de alături. „Luc a , t a c i na ibii.” am un t ip c a re și-a c um na t ul în biserică în t im p c e răpi c hic ot it . „Ast a ba t joc orit m ire a sa .” vine de la „M a rc he t t i, de c e nu t e a puc i de noi?” Luc ia no a înc e rc a t să-și atragă atenția a supra lui. „Mă sim t ne iubit .” — Nemulțumirile m e le nu sunt cu t ine , spuse M a rc he t t i, fără a mușca. „Ac e st a e st e înt re Luc a și m ine .” „Și dacă îl uc izi, a st a va fi înt re m ine , toți prie t e nii m e i și t ine ”, șuieră Ca ssio, înt ot de a una fra t e le m a i m a re prot e c t or. Răpitorii m e i l-a u ignora t . Ei a u a vut put e re a și știau a st a . „Est e re gre t a bil că nu a i disc ut a t c u soția t a de spre viit orul c opiilor noștri”, a spus M a rc he t t i de parcă nu a r fi fost m â râ it uri e ne rva t e c a re ve ne a u din c e lula de alături. „Totuși, poți fi sigur că căsătoria se va înt â m pla îna int e de m oa rt e a m e a . Cu părinții micuței Pe ne lope în viață sa u morți.” M -a m sm uc it de c onst râ nge ri, furia pom pâ ndu-m i înc e t prin ve ne și a rzâ nd prin fie c a re celulă a c orpului m e u. „Dacă o a t ingi pe M a rga re t ...” Propoziţia neterminată şi ameninţarea a t â rna u în a e r în t im p c e pum nul lui s-a c one c t a t c u m a x ila rul m e u. St e le le înot a u în viziune a m e a și a rt ific iile m i-a u e x ploda t în spa t e le ple oa pe lor. „Dacă aș fi vrut să-i rănesc, a r fi morți”, a a ve rt iza t M a rc he t t i. „Știam unde a u fost t ot t im pul, Luc a DiM a uro. De c e c re zi că t u și prie t e nii tăi nu le -a i put ut găsi?” Am răcnit, lăsând să sc a pe t oa t e lunile și a nii de furie , frust ra re , amărăciune și frică mă înghită. Aproa pe t re i a ni de tortură. Aproa pe t re i a ni de furie , fiind înlocuită c u t e a m a că poa t e , doa r poa t e , soția și fiic a m e a a u fost uc ise . N im e ni nu a dispărut a t â t de e fic ie nt , m a i puțin o fe m e ie c a re nu a a vut o experiență de suc c e s c u dispariția. — O să t e pun capăt, a m răpit. „Dacă e st e ult im ul luc ru pe c a re îl fa c , o să t e fa c bucăți. Fiic a m e a nu se va căsători niciodată c u fiul tău.” Pist olul lui la ceafă m -a t ra s în înt une ric . Ca pit ol Cinc ize c i si unu MARGARETĂ EU făcuse o geantă și c â t e va luc ruri pe c a re Pe ne lope i îi plăcea m e re u să le aibă c u e a . Ave a m și o armă a supra m e a și a lt e c â t e va luc ruri de ne c e sit a t e în c a zul în c a re luc rurile m e rge a u prost . Sunt obligați să meargă greșit , m i-a șoptit m ot ivul. Da r știam că opțiunile m e le sunt lim it a t e . De fa pt , ine x ist e nt . M a rc he t t i știa unde sunt , dacă nu a m făcut nim ic sa u dacă a m a le s să-mi sa lve z soțul. Așa că sa lva re a soțului m e u e ra c u siguranță pe a ge nda mea. M -a sa lva t . Ac um , l-aș sa lva . O armă în t oc e ra legată de pie pt , sub ha ina de ploa ie . S-a r părea că c â ndva , în ult im ii t re i a ni, a ve rsiune a m e a față de cuțite s-a vinde c a t . T ot c e t re buia să fa c a fost să-mi înfrunt a m int irile și c e e a c e s-a înt â m pla t în ziua a c e e a a m urit tatăl m e u. Re st ul a fost ist orie . U n cuțit în spa t e le pa nt a lonilor m e i și unul în t oc înfășurat în jurul ga m be i m e le , băgat în c izm e . Am purt a t blugi și îm i a sc unde a bine a rm e le . Ave a m și două se ringi - una c u adrenalină și una c u se da t iv - în buzuna re . Chia r a m spe ra t că nu va t re bui să-l folose sc . Au t re c ut a proa pe t re i a ni de c â nd l-a m văzut pe Luc a . Aproa pe t re i a ni de c â nd își văzuse fiic a . Vinovăția m -a tăiat, da r a m îm pins-o îna poi. Î m i im a gina se m un m ilion de sc e na rii a le re înt â lnirii m e le c u soțul m e u. Ac e st a nu a fost niciodată unul dint re e i. Sa lva re a lui de la M a rc he t t i. Bărbatul căruia i-a prom is fiic e i noa st re . M -a m înt ors în SU V -ul pe c a re l-a m înc hiria t pe nt ru a mă a sigura că a m sufic ie nt spațiu pe nt ru toată lum e a și a m c ondus prin bloc . La Rom a , a st a a dura t m a i m ult de c â t în m od norm a l. Cinc ispre ze c e m inut e m a i t â rziu a m oprit în c e le din urmă în fața c a se i de siguranță. Corecție, casă de tortură. N u e ra nim ic sigur în a c e l loc . Am re gla t încălzirea pe nt ru a mă a sigura că mașina e ra caldă pe nt ru c opilul m e u îna int e de a ieși. Aide n m -a așteptat în umbră. Î n m om e nt ul în c a re oc hii ni s-a u c one c t a t , emoțiile s-a u izbit de m ine . „Fra t e ”, m -a m sufoc a t , a bia reușind să sc ot c uvint e le . M -a st râ ns înt r-o îmbrățișare și acea c olonie familiară m i-a copleșit t oa t e simțurile. „Sora m e a m a i mică.” V oc e a lui a ve a o notă de râ s, dispe ra re evidentă în e a . „Aproa pe t re i a ni. M i-a m făcut griji pe nt ru t ine în fie c a re zi, surioară.” — Știu, a m răpit. Și t ot ul a fost în za da r pe nt ru că singurii de c a re mă a sc unde a m e ra u fa m ilia m e a . "Mulțumesc că m -a i a jut a t ." — Î nt ot de a una , râpă e l. „V om fi m e re u a ic i pe nt ru t ine .” L-a m st râ ns put e rnic , c u fața în pie pt ul lui, inc a pa bil să găsesc c uvint e . M i s-a st râ ns gâ t ul t a re . T re i a ni de singurătate a u a juns din urmă. Ave a m c opilul c u m ine , da r și frații m e i e ra u fa m ilie . „N e simțim disprețuiți”, a ve nit o voc e familiară din spa t e le m e u și m -a m îndepărtat. „Bună, surioară.” I -a m găsit pe T yra n și K yra n privindu-mă încruntări ide nt ic e și îngrijorați. Am oft a t . — Aproa pe t re i a ni și fără săruturi? cu T yra n m i-a c uprins um e rii c u un braț, ia r K yra n a făcut același luc ru, a m â ndoi punându-mă înt re c orpurile lor m a ri. a m ge m ut înc e t . „Mă sufoc i”, m -a m plâ ns. „N u ne put e m abține. Ești sora noastră m a i mică.” Emoțiile groa se m -a u înghițit, făcându-mi m a i gre u să re spir și să gâ nde sc . Da r a ve a m ne voie de un c a p lim pe de c hia r a c um . N onno m -a a ve rt iza t că M a rc he t t i a r put e a a ve a ne voie de o c onfirm a re din pa rt e a m e a c u privire la a ra nja m e nt ul pe c a re Luc a la făcut c u e l pe nt ru a -m i sa lva viața, a t unc i c â nd a m rătăcit a t â t de neștiutor în țara c a re o a ve a pe nt ru Ca lla ha ns. Î n retrospectivă. Privire a pe c a re m i-a da t -o N onno c â nd l-a m părăsit m i s-a simțit c a un cuțit c a re îm i străpunge inim a . N u m -a înt re ba t c e aș fa c e . N u m -a înt re ba t dacă aș întări a c ordul de căsătorie a fiic e i m e le c u fiul lui M a rc he t t i. Cre d că se t e m e a de răspuns. N u a m a vut t im p pe nt ru t re c ut și nic i să ne gâ ndim la c e a r fi. L-aș sa lva pe Luc a , a poi aș a fla unde să m e rg de a c olo. „De c i c ine stă și veghează la ne poa t a t a preferată?” a m înt re ba t , a runc â nd o privire îna poi la fiic a m e a , c a re încă dorm e a a dâ nc , c u un m ic zâ m be t pe buze . Buc le le e i înt une c a t e i-a u căzut în cascadă pe față, îm pie dic â nd o pa rt e . Frații m e i urmărit privire a m i-a u și inst a nt a ne u e x pre siile lor s-a u înm uia t . „U f, luptă-te cu it a lie nii sa u urmărește-ne pe ne poa t a . Est e o c he m a re gre a ,” a de c la ra t K yra n, zâ m bind. N u a fost ne voie de un ge niu pe nt ru a-și da se a m a c e va a le ge . T yra n îl lovi c u pum nul în umăr. „Est e o bătaie de c a p.” Ge m e nii a u împărtășit o privire și a u zâ m bit . „N e vom oc upa de se rvic iu pe nepoată.” Apoi, de parcă n-a r fi put ut re zist a , îi aruncă o privire lui Aide n. „Fra t e le nost ru mai m a re se spe rie de sc ut e c e .” Aide n îşi m iji oc hii a supra lui. „N u a re sc ut e c e , t u…” N u a put ut găsi c uvâ nt ul pot rivit pe nt ru T yra n, așa că a ge m ut și a clătinat din c a p de parcă a r fi înc e rc a t să se convingă că e i doi nu m e rit a u să se e ne rve ze . Așa că Aide n a t re c ut în m odul lide r. „Bine , voi doi o țineți în siguranță pe ne poa t a noastră. Cu oric e pre t ." S-a înt ors spre m ine . „T u și c u m ine îl vom sc oa t e pe soțul tău.” Am da t din c a p. Oc hii lui s-a u îngust a t a supra m e a . „Și a poi, m e rge m acasă. N u t e m a i a sc unde , soră.” Am da t din c a p. T yra n sa a lune c a t pe ba nc he t a din spa t e , așezânduse lângă micuța Pe ne lope , în t im p c e K yra n stătea la vola n, ga t a să ne scoată de a ic i. N u m i-a m făcut griji că fiic a mea se trezește c u fețele lor. Le -a m împărtășit poze le c u e a . Le știa pe de rost . Deși re a lit a t e a e ra de st ul de diferită de im a gini. N u a m put ut să o ia u c u m ine , așa că a c e st a a fost c e l m a i bun luc ru. Aide n m -a c ondus înăuntru, da r îna int e să intrăm, la m t ra s de mânecă. „N u vom fi atacați în m om e nt ul în c a re intrăm?” El a ridic a t din um e ri nonşalant. „Am curățat înt re g prim ul și a l doile a e t a j.” „Cum a i a vut a c c e s la e l?” Am sopt it . El a zâ m bit . „Sunt bun c u doa m ne le ”, a răspuns e l, c e e a c e , de sigur, nu e ra de loc un răspuns. „N u vre a u să știu”, a m mormăit. „J ur, Aide n, une le luc ruri nu se schimbă niciodată.” El sc oa se un c hic ot it blâ nd. — Mă buc ur să t e a m îna poi, surioară. "Şi t u." Oc hii m e i a u c e rc e t a t zona principală. „Ac um , să-mi a duc e m soțul îna poi.” N e -a m m ut a t înc e t și pre c a ut prin prim ul e t a j. Pode a ua de st e ja r înt une c a t scârțâia la fie c a re pa s, făcându-mi inim a să-mi t une t e sălbatic în pie pt . Să fii prins nu e ra o opțiune. Am t re c ut pe lângă o zonă de re la x a re cu c ovor ve rde lim e și sc a une urâ t e . Corpurile s-a u îngrămădit în colț și a m clătinat din c a p. „T u fa c i?” Am sopt it . Aide n părea fără sc uze . N u că a m c re zut că a greșit, da r c e l puțin a m înc e rc a t să-mi țin numărul c rim e lor în c ifre m ic i. Am clătinat din c a p. Am t re c ut pe lângă o cameră de se c urit a t e . Gol, un ga rdia n s-a prăbușit c u un glonț în tâmplă. Oc hii m i-a u fost atrași de e c ra n. A arătat Luc a . Le ga t de sc a un, c u c a pul în jos. Sâ nge le s-a st râ ns în jurul lui pe pământ. N u arăta bine . „Încă m a i trăiește?” a m răpit, c u inim a răsucindu-mi în pie pt . Era u t re i bărbați a c olo, proba bil bărbați c a re luc ra u pe nt ru M a rc he t t i. De sigur, nic iunul dint re e i nu e ra e l. N -a m c re zut niciodată că M a rc he t t i și-a făcut propriul c hinuire , da r c e va îm i spune a că c u siguranță a re st om a c pe nt ru a st a . Mi-aș m iza viața pe a st a . Aide n m i-a urmărit privire a . "Da . E un ne noroc it dur.” M i-a m ridic a t oc hii pe nt ru a înt â lni privire a fra t e lui m e u. Abia a c um am văzut um bre înt une c a t e răspândite sub oc hii lui. L-a m c unosc ut bine pe fra t e le m e u. Odată c e a m c ont a c t a t , proba bil că a c e rc e t a t înt re gul oraș și a re dus progra m ul lui M a rc he t t i până la a l doile a . — Aide n, a m înc e put e u, ținând voc e a jos. „H uh?” „Mulțumesc”, a m șoptit. „V oi t re i”. Buze le lui Aide n s-a u c urba t și e x pre sia i s-a înm uia t . „Ești o fa m ilie . V e i fi m e re u o fa m ilie , surioară. Și t u și ne poa t a m e a . I ndife re nt de num e le de fa m ilie pe c a re îl porți.” Am înghițit în se c , recunoscătoare pe nt ru frații m e i. Am fost m a i norocoasă de c â t m ult e a lt e fe t e din lum e a noastră. M a jorit a t e a bărbaților din lum e a interlopă a u văzut fe t e le c a pe un m ijloc de a le folosi pe nt ru alianțe sa u dist ra ge re a atenției. Frații m e i m -a u prot e ja t m e re u și a u a vut grijă de m ine . N e -a m îndre pt a t spre subsol. M irosul de sâ nge și m uc e ga i stăruia în a e r. Lum inile sla be a bia au lum ina t drum ul, da r a t unc i c e i m a i mulți oa m e ni c a re a u c ut re ie ra t a c e st loc proba bil și-au c unosc ut drum ul le ga t la oc hi. M -a m uit a t pe o ușă și un m ic sufla t m -a părăsit. Ca ssio, Luc ia no și Sa sha s-a u înt ins fie c a re pe un pa t m ic de metal c om ple t îmbrăcat, cu pic ioa re le încrucișate și c u brațele în spa t e le c a pului. „Psst .” Sune t ul m oa le a bia e ra o șoaptă. Ce le t re i se t uri de oc hi a u a t e riza t inst a nt a ne u pe uşă. Ușurarea a c uprins e x pre sia lui Ca ssio. Ex a spe ra re a lui Sa sha . Și e puiza re a lui Luc ia no. Toți t re i săriră în pic ioa re . — La na iba , a m spe ra t că nu ve i apărea, șopti Sa sha . „A bom ba rda a c e st loc c u frații m e i a r fi a t â t de dist ra c t iv.” — N u-l a sc ult a , mormăi Ca ssio. "E ne bun." „Fe m e ie , sc oa t e -ne de a ic i”, mormăi înc e t Luc ia no. „Proba bil, soției m e le îi e st e dor de m ine . Știu că m ie dor de e a .” — Ai vre a să-ți fie dor soției t a le , se batjocoră Aide n, a poi înge nunc he , c u fața paralelă c u înc uie t oa re a . „Proba bil că e st e uşurată să fie văduvă”. Luc ia no m â râ i, da r îna int e să poată spune a lt c e va , Aide n îl opri. „Ac um , c onc e nt ra toată lum e a pe tace, sm ulge re a ca a c e st e i să mă pot înc uie t ori străvechi.” I -a lua t m a i puțin de un m inut să o deschidă. Î n m om e nt ul în c a re ușa s-a de sc his, Ca ssio m -a st râ ns înt r-o îmbrățișare. „Mulțumesc, M a rga re t . Știu că sunt ult im a persoană pe c a re vre i să o sa lve zi. N oi-" l-a m oprit . "Salvați-l. N im ic nu contează. Să-l luăm pe Luc a și să plecăm na ibii de a ic i.” M i-a da t un se m n c onc is din c a p. Ce l puțin numărul nost ru e ra m a i m a re a c um . Cu toții ne -a m m ut a t în ult im a celulă de pe hol. Am zăbovit lângă ult im a uşă, mormăit şi c uvint e tăioase călătorind prin a e r. — Eu int ru prim ul, șopti Aide n sla b. Ca ssio părea că vre a să prot e st e ze , da r Aide n îl opri, c u pa lm a îndreptată spre e l. „Ați fost închiși zile înt re gi. Sunt c e l m a i bun pa riu a l nost ru.” — Îți dorești, mormăi Sa sha înc e t . — Ignoră-l, a m grăunt. „T re buie să-l luăm pe Luc a și să plecăm na ibii de a ic i îna int e să apară M a rc he t t i. V oi băieți puteți fa c e o competiție de t e st ost e ron altă dată.” Aide n i-a înt ins a rm a lui de rezervă lui Ca ssio, e u ia m da t -o lui Sa sha și a poi i-a m da t cuțitul lui Luc ia no. „N u mă pric e p la cuțite”, a m m urm ura t . — T u nu spui, remarcă e l ironic . „V oi, fe m e ile , vă urmăriți libe rt a t e a și reveniți experți în furt și uc ide re .” I -a m a runc a t o privire goală. — Vorbește de spre a lt c ine va , șopti Ca ssio. „Ac um , toți, păstrați-vă c onc e nt ra re a .” Cu toții, oa re c um înarmați, ne -a m a runc a t o privire . Cu un se m n brusc din c a p din pa rt e a lui Aide n, c izm a lui a zbura t și a de sc his ușa c u pic iorul. Î n m od e fic ie nt , c a și c um a r fi e x e rsa t a st a de un m ilion de ori, bărbații s-a u mișcat în sinc ron, uc igâ nd pa znic ii din cameră c a re a u fost prinși în neștire. Ce l m a i bine a m put ut să fa c a fost să rămân în urmă și să-i la s să-și facă t re a ba . Áine și c u m ine e ra m obișnuiți să ne luptăm împreună, da r c u acești oa m e ni, aș fi doa r în c a le . Oc hii m i-a u a t e riza t pe Luc a , în t im p c e fra t e le m e u ia e lim ina t pe oa m e nii lui M a rc he t t i c u o armă, a m ort izorul lui făcând t ot ul să pară un e ve nim e nt m im ic . Mormăieli provoc a t e de Luc ia no c a re l-a înjunghia t pe a lt ul, a poi i-a poc nit gâ t ul pe nt ru a -l păstra tăcut. U n bărbat a căzut pe pode a . Celălalt bărbat a căzut c u spa t e le . Al t re ile a bărbat a înge nunc he a t , c u fața izbindu-se de pe re t e le de be t on. At â t de pot rivit înc â t a r m uri c u fața în sâ nge le lui Luc a . Odată c e a u fost scoși c u toții, a m int ra t în cameră. Oc hii m e i c ut re ie ra u c orpul gol a l soțului m e u. Ave a doa r slipul ne gru pe e l, c u brațele și pic ioa re le le ga t e . Vânătăile și tăieturile i-a u a c ope rit a proa pe fie c a re c e nt im e t ru. I nim a m i s-a încleștat văzându-l așa. Era o masă în colțul din dre a pt a , plină de une lt e grizzly. U nii a ve a u încă pe t e de sâ nge pe e i. Oc hii lui Luc a s-a u de sc his. Oc hii a c e ia la c a re visa se m în ult im ii t re i a ni i-a u înt â lnit pe a i m e i. M i-a u fura t respirația din plămâni. Cre d că une le luc ruri nu se schimbă niciodată, m -a m gâ ndit în sine a m e a . U n zâ m be t înt une c a t îi răsuci gura lui Luc a . O emoție pe c a re nu o văzusem niciodată în privire a lui m i-a suc it st om a c ul. A fost dispreț. Dezamăgire. „Bună, soție.” Cuvint e le lui a u ve nit print r-o t use aspră. Luc a m -a privit în liniște în t im p c e oc hii lui a lune c a u pe c orpul m e u până la m â na m e a c a re încă m a i ținea un pist ol. — Ai ve nit să mă om ori singur? Ce va din acuzația lui m i-a tăiat inim a . Da r a t unc i la c e mă așteptam? L-a m părăsit. Ac um a proa pe t re i a ni lungi. M -a m lăsat în ge nunc hi în fața lui, înge nunc he a t pe pode a ua lipicioasă, blugii m e i înmuiați în sâ nge le lui. Oc hii lui a u re ve nit la fața m e a , privindu-mă c u a c e l m od isc odit or pe c a re a m a juns să-l c unosc din m om e nt ul în c a re ne -a m înt â lnit . Aceeași c uriozit a t e pe c a re a m văzut-o în oc hii fiic e i m e le în fie c a re zi. „U nde e st e fiic a m e a ?” e l a int re ba t . „Est e în siguranță”, i-a m spus. „M i-a i fura t -o.” Acuzația din voc e a lui, c hia r și în st a re a lui bătută, e ra uluit oa re . „M i-a i fura t fiic a , M a rga re t . T re i nenorociți de a ni.” — Ai vâ ndut -o, a m a c uza t -o, ținând voc e a jos. "T re i a ni." Doa m ne , privire a pe c a re m i-a da t -o a proa pe m i-a frâ nt inim a . „N u știu dacă fiic a m e a e ra în viață sa u moartă. Știi c um se sim t e a st a ?” M -a m a ple c a t pe st e e l și a m înc e put să luc re z la frâ nghie . N u e x ist a u c uvint e pe c a re le-aș put e a spune c a re să o facă m a i bună. M i-a fost frică pe nt ru fiic a noastră din c a uza une i prom isiuni pe c a re a făcut-o unui străin. T ot ul ne -a c ondus a ic i. — V oi doi va t re bui să rezolvați a st a m a i t â rziu, șuieră Ca ssio. „Ac um nu e st e m om e nt ul.” „Ar fi t re buit să știu că frații e i a u știut t ot t im pul”, a a c uza t Luc a , uit â ndu-se la Aide n. Soțul m e u t re buie să nu fi fost rănit de m oa rt e dacă m a i a ve a e ne rgia să a runc e vina în jur și să se uit e la fra t e le m e u. „N u știam unde sunt ”, a sc uipa t fra t e le m e u în t im p c e Luc a se înțepenia. „Da r să fiu a l na ibii dacă voi pie rde un singur m inut certându-mă în legătură c u a st a . Ei s-a u int ors. V oi doi vă lucrați. Dacă nu pe nt ru voi doi, a t unc i pe nt ru ne poa t a m e a . Dacă pie rd o altă zi din viața e i, o să vă om or pe a m â ndoi. M i-a u a t ins oc hii spre fra t e le m e u. „Doa m ne , mulțumesc”, a m mormăit se c . — Căsătoria, o aventură glorioasă, șuieră Luc ia no. „Aș vre a să mă înt orc la a l m e u. Am fost ple c a t zile înt re gi fără fa m ilia m e a .” — Doa r scoate-mă din loc ul ăsta, mormăi Luc a , ignorâ ndu-i pe toți. „V re a u să-mi văd fiic a .” „Câ t de gra v rănit ești?” a m m urm ura t , privindu-l în t im p c e îi tăiam frâ nghiile . „Poți să ple c i de a ic i?” „N u e pre a rău.” V oc e a îi e ra răgușită, m â na îi t re m ura . Mi s-a st râ ns gâ t ul și de ge t e le m i-a u t re m ura t c â nd a m băgat m â na în buzuna rul ha ine i de ploa ie . Am sc os se ringa . „Est e adrenalină”, i-a m spus înc e t , îndre pt â nd-o spre c oa psa lui. „Îți va da un im puls până a junge m la c a sa lui N onno.” Am ignora t oc hii lui Aide n, plic t isindu-m i c e a fa . El a pre supus că mă voi înt oa rc e la N e w Y ork . Ast a nu e ra o opțiune. Ar a duc e război și a r pune o țintă a supra t ut uror din jurul nost ru. Luc a a da t din c a p, ia r c â nd a m e zit a t , a răpit doa r: „Fă-o”. I -a m inje c t a t c u e a și inst a nt a ne u s-a c ut re m ura t . Câ nd oc hii lui i-a u înt â lnit pe a i m e i, pupile le i s-a u dila t a t , a lunul oc hilor i-a dispărut a proa pe c om ple t . „H a i să plecăm na ibii de a ic i”, a înde m na t Sa sha . Am luc ra t a poi la legăturile lui de la gle zne , c u a jut orul lui Ca ssio. M i-a lua t cuțitul, înfipâ nd la m a sub frâ nghie , tăind-o c â nd a m a uzit scârțâitul ușii. M a m ridic a t în pic ioa re , bloc â ndu-l pe Luc a c u c orpul m e u. Adre na lina t re buia să fie c he m a re a potrivită, pe nt ru că se ridic a , îna lt și put e rnic , c a un ze u a l răzbunării plin de sâ nge . Da r știam că e st e doa r o percepție. El e ra obosit . T re buia să plecăm re pe de de a ic i. „Ah, doamnă DiM a uro. Bine a t i ve nit ." M a rc he t t i a int ra t în c a m e ra îngrozit oa re arătând de parcă t oc m a i a ieșit de pe pistă în c ost um ul lui sc um p, c u m â inile băgate în buzuna re , în t im p c e doi bărbați stăteau în spa t e le lui c u a rm e le îndre pt a t e spre noi. „M -a m înt re ba t c â nd îți ve i fa c e apariția.” S-a oprit la doi m e t ri de m ine . „Dă-te na ibii de pa rt e de e a ”, m â râ ia Luc a în același t im p în c a re Aide n înjură în gaelică, Sa sha în rusă și re st ul în italiană. A fost o a fa c e re internațională. „At inge -m i sora și va fi ult im ul luc ru pe c a re îl fa c i vreodată, it a lia n dra c ului.” Frumoasă, e ra m de ja la num e . De sigur, e ra un luc ru disc ut a bil să-i spun lui Aide n că t oc m a i l-a sa lva t pe Luc a , c a re s-a înt â m pla t să fie și it a lia n. Toți bărbații a u înc e rc a t să ne împingă pe m ine și pe Luc a în spa t e le lor form â nd un zid. — Încetează, voi pa t ru, a m răsturnat e u. „N u poți să re zolvi a st a pe nt ru noi.” „Lasă-mă să-l uc id.” Sa sha părea plină de adrenalină și nic i măcar nu prim ise injecția. Poa t e că t oc m a i a fost a lim e nt a t de ge na psihotică N ik ola e v. La urm a urm e i, m odurile lor ne înt re rupt e e ra u c e le bre în înt re a ga lum e . M a rc he t t i nu părea îngrijora t , c u oc hii ațintiți a supra lui Luc a și a m e a . De ge t e le m i s-a u îndoit în jurul pist olului, a bia pe trăgaci. — N-aș fa c e a st a dacă aș fi în loc ul tău, a spus M a rc he t t i t â râ t or, a c c e nt ul lui it a lia n fiind singurul meu a ve rt ism e nt că nu e ra la fe l de c a lm și ne a fe c t a t . „N u m i-a r plăcea să-i spun fiic e i t a le că a t re buit să-i uc id părinții c â nd se căsătorește c u fiul m e u. Frații tăi și e a sunt în pre ze nt înconjurați afară.” Oc hii ni s-a u bloc a t . Am e libe ra t siguranța de pe pist ol. „N u o poți a ve a ”, a m șoptit. „Est e greșit să ne forțăm c opiii să se căsătorească. Sa u plătiți pe nt ru păcatele părinților lor. Ei... Am înghițit un nod în gâ t . „Ei merită m a i m ult de c â t a t â t .” M a rc he t t i m -a privit c urios. — De c i a i fugit pe nt ru că e u și soțul tău a m a juns la un a ra nja m e nt c u privire la c opiii noștri? Î na int e să a m oc a zia să răspund, Luc a a făcut-o. — Proble m e le noa st re le ga t e de căsătorie nu țin de pre oc upa re , M a rc he t t i. Luc a scuipă pe pode a , ștergându-și sâ nge le de pe gură c u dosul m â inii. „Apropo, abilitățile t a le de c onsilie re matrimonială sunt na ibii.” Colțul buze lor lui M a rc he t t i se ridică. Mă buc ur să știu că îl a m uza m . — Ascultă, o să-mi ia u sora și soțul acasă, a spus Aide n, c u a rm a îndreptată către M a rc he t t i. „Această căsătorie aranjată înt re c opiii tăi poa t e fi discutată în următorii douăzeci de a ni. Pe ne lope a re doi a ni, de dra gul lui Pe t e . N u e ra c a și c um a r fi ga t a să se căsătorească c u c ine va în c urâ nd.” „Doa r dacă acești nenorociți bătrâni preferă să-și trimită c opiii la biserică să se căsătorească în loc să se joa c e pe un loc de joacă”, a râ s Sa sha . — N-aş t re c e pe st e e i, m â râ i Aide n. „Oric â t de bătrân și de ne noroc it e st e loc ul ăsta.” Oc hii lui M a rc he t t i a u rămas ațintiți a supra m e a , nic i măcar nu s-a obosit să-mi recunoască fra t e le și nic i pe ceilalți bărbați. Oc hii lui a u rămas ațintiți a supra m e a . Era c e va c e dore a de la m ine . I nst inc t ul m i-a spus că singura m oda lit a t e de a scăpa de a ic i e ra să i-o da u. Sa u aș provoc a m oa rt e a soțului m e u, a prie t e nilor lui, a fra t e lui m e u, e ve nt ua l a lt ora și a mea „U lt im a șansă, doamnă DiM a uro. Dă-mi adevărul de spre m ot ivul pe nt ru c a re a i dispărut și de c e soțul tău, fa m ilia și prie t e nii tăi s-a u prefăcut că nu a i ple c a t niciodată? Spa im a m i-a um plut plămânii. Fric a m i-a înot a t prin ve ne . V iit orul părea m a i înt une c a t c a niciodată. — O vre i pe Pe ne lope moartă pe nt ru c e e a c e a făcut fa m ilia lui Luc a , am răpit. Acuzația e ra inconfundabilă. „Pe nt ru a m e na ja re . Nu-ți pasă de a ra nja m e nt ul nunții.” Fața lui M a rc he t t i a rămas o mască nemișcată, da r oc hii lui pâ lpâ ia u c u c e va înt une c a t . Ce va pe ric ulos. Și inim a m i-a bătut a t â t de re pe de , înc â t m-aș t e m e de un a t a c de c ord dacă nu m-aș c a lm a . "Ela bora t ." U n c uvâ nt . O singură c e re re . O gre se a la . Știam fără îndoială că M a rc he t t i nu știa că Be nit o l-a pus la c a le până c â nd t oc m a i rost ise m a c e le c uvint e . Privire a m e a s-a m ut a t înc e t spre soțul m e u, a poi spre fra t e le m e u. Aide n e ra la fe l de c onfuz. Luc a nu e ra . Soțul m e u s-a clătinat să st e a în fața m e a , bloc â ndumă din ve de re . Deși nu a r fi gre u să a jung la m ine . Totuși, înc e rc a re a lui de protecție m -a emoționat. Poa t e că încă îi păsa. — M a rc he t t i, furia t a e st e c u m ine , spuse Luc a c u voc e a răgușită. „N u soția m e a . N u fiic a m e a .” „Dacă nu îți dorești soția, fra t e le , prie t e nii și cumnații tăi morți, ve i lăsa soția t a să vorbească.” V oc e a lui M a rc he t t i e ra c a un bic i re c e . Luc a nu a r suport a a st a . „Și ve i urmări c e spui”, m â râ i Luc a . „N im e ni nu îm i amenință fa m ilia și prie t e nii.” Fra t e le m e u a fost c e l c a re a int e rve nit în c e le din urmă. „M i-a u lua t doa r t re i a ni să mă numești fa m ilie ”, a re m a rc a t Aide n, îngustându-și oc hii la soțul m e u. „Avâ nd în ve de re că a dispărut t im p de t re i a ni, fără să vorbească nimănui, aș vre a să știu și e u c e dra c u se întâmplă.” Am înghițit, oc hii m e i țâșnind înt re bărbați. Dint r-o dată, nu a m fost sigur c ine va uc ide pe c ine . Ar fi M a rc he t t i? Ar fi fra t e le m e u? N u așa t re buia să meargă. A fost o sa lva re . Intră și ieși na iba . M a rc he t t i și-a sc os propria armă și a îndre pt a t -o spre c ra niul m e u. Cum va , știam că a c e st om nu a ra t a t . Dacă m -a r fi vrut m ort , aș fi fost de ja m ort . Dacă a r fi vrut -o pe fiic a m e a moartă, a r fi moartă. Doa m ne , T yra n și K yra n, Pe ne lope . Poa t e că e ra u de ja răniți, așteptându-ne. Oțelându-mi c oloa na vertebrală, l-a m oc olit pe Luc a și a m înt â lnit privire a întunecată a lui M a rc he t t i. „Aide n, dă-mi c uvâ nt ul tău că nu ve i fa c e nim ic neplăcut”, a m spus, fără să mă abătum de pe ric olul im e dia t . „Î n spe c ia l față de soțul m e u.” A urm a t o tăcere tensionată. Ast a a fost rău. Deodată, a m știut că va fi rău. — Aide n, a m im plora t e u. "Iţi prom it ." I nspirâ nd a dâ nc , a m e libe ra t -o înc e t . N u a m vrut să-i spun fra t e lui m e u. N u a m vrut să ne de spa rt fa m ilia m a i m ult de c â t e ra de ja . „Câ nd a ve a m c inc i a ni, e u și tatăl m e u ne -a m înt ors acasă de vre m e de la o ieșire”, a m înc e put e u, c u voc e a instabilă. "Pre a de vre m e . Să-mi găsesc m a m a c u e a ... V oc e a m i s-a st ins și a t re buit să înghit un nod în gâ t . „Cu iubit ul e i, Be nit o K ing. T a t a m i-a ordona t să ie s afară, da r a m rămas.” Simțeam oc hii lui Aide n a supra mea, întrebându-mă c a re e st e unghiul m e u. „Be nit o l-a a vut pe fiul său c a pa z”, a m șoptit. „U n c opil c u o armă. Copilul ăla l-a împușcat pe tatăl m e u, ia r tatăl lui l-a fix a t pe fa m ilia t a . Ex pre sia de trădare de pe c hipul lui Aide n m -a rupt în jumătate. Fa nt om e le și se c re t e le nu ne -a u m a i bătut la ușă. Era u prezenți, um plâ nd fie c a re colț a l a c e st e i încăperi înt une c a t e și m urda re . — Î n t ot a c e st t im p, m â râ i Aide n, rupâ nd tăcerea. „N a i spus niciodată un luc ru a l na ibii.” M â na fra t e lui m e u s-a înfășurat în jurul gâ t ului lui Luc a , da r soțul m e u a re fuza t să c oboa re fără luptă. — Și t e -a i căsătorit c u e l. U it â nd de form a nemișcată a lui M a rc he t t i, m i-a m îm pins t rupul înt re fra t e le m e u și soțul m e u. — Încetează, Aide n. Încetează!" "Cum a i put ut ?" Dure re a din t onul lui Aide n se simțea c a niște cuțite c ioplit e în pie pt ul m e u. „M i-a m a m int it că Da a fost împușcat în bucăți eșalonate c â nd l-a m înt â lnit prim a dată pe Luc a . Inițial, a m c re zut că Be nit o a fost c e l c a re l-a împușcat”, a m șoptit. „Da r a bia c â nd i-a m a uzit pe m a m a și pe Luc a în bibliotecă, m i-a m a m int it t ot ul. M a m a voia fiic a m e a moartă. Ea mă voia moartă.” Șocul de pe c hipul lui Aide n e ra pa lpa bil. Î nc e t , m i-a m înt ors atenția a supra lui M a rc he t t i a i cărui oc hi ne gri a u rămas lipiți de noi. De parcă a r fi dezbătut dacă să mă creadă sa u nu. „M -a m supărat Luc a a făcut o înțelegere c u t ine și ția prom is fiic a noastră fără să vorbească c u m ine . Da r c uvint e le mamei m e le m -a u făcut să-mi îm pa c he t e z fa t a și să la s t ot ul în urmă. T e a m a că o ve i fa c e pe Pe ne lope să plătească c u viața e i pe nt ru c e e a c e a făcut tatăl lui Luc a .” Oc hii lui Luc a a u fulge ra t spre m ine . „M odul în c a re a fost orga niza t Be nit o l-a c ost a t viața pe fra t e le tău.” Am așteptat. Pe nt ru c e , nu e ra m sigur. Luc a m -a îm pins în spa t e le lui, ferindu-mă c u t rupul lui bătut. — Plecăm, Enric o. A fost prim a dată c â nd l-a m a uzit pe Luc a spunâ ndu-l m a i degrabă pe pre num e de c â t pe num e . „N im e ni nu t re buie să fie rănit. Dacă vre i să mă sfârșești, a t unc i oprește-mă. Da r nu a u nim ic de a fa c e c u a st a .” „Am uza nt , pe nt ru că din punc t ul în c a re mă a flu, e i a u t ot ul de -a fa c e c u a st a .” Privire a lui M a rc he t t i s-a m ut a t de la Luc a la m ine , a poi îna poi la e l. Apoi fra t e lui m e u. Î n m od c iuda t , c hipul fra t e lui m e u re fle c t a m a i multă furie de c â t a lui M a rc he t t i. Mă t e m e a m că, c hia r dacă a m ieșit din a st a , îm i pie rduse m fra t e le . Am înghițit emoția în creștere. „T e rog, lasă-ne să plecăm”, i-a m a dre sa t lui Enric o. M-aș oc upa de furia lui Aide n se pa ra t . „Cre zi că, după a se m e ne a știri, t re buie să ple c i, nu?” t ra se e l. "Pur si sim plu." „Da , c hia r așa.” Am sc os o respirație înfiorătoare. „Pe nt ru viit orul c opiilor noștri.” Z â m be t ul lui M a rc he t t i nu a a juns la oc hi. „Da r m i-a i spus c u c â t e va m inut e în urmă că nu vre i c a fiic a t a să se căsătorească c u fiul m e u.” Corpul lui Luc a s-a prăbușit de a bia un c e nt im e t ru, da r l-a m obse rva t . Ac e a injecție de adrenalină nu a r dura m ult . Doa m ne , a st a nu m e rge a de loc bine . Am înc his oc hii, a poi i-a m de sc his înc e t . „V re i măcar că fiul tău să fie căsătorit c u fiic a noastră? Oric um a i spune , fa m iliile noa st re a u fost re sponsa bile pe nt ru m oa rt e a fra t e lui tău.” „Fă-o ofra nda t a de pa c e .” Oc hii re c i a i lui Enric o i-a u înt â lnit pe a i m e i. „M odul de a a duc e pa c e a în c inc i fa m ilii.” O bătălie a izbuc nit în m ine . Dacă aș fi de a c ord, a m put e a a ve a șansa să plecăm de a ic i. Dacă nu aș fa c e -o, proba bil că nu a m fa c e -o. N um a i că nu put e a m fi de a c ord să-mi da u fiic a . Dacă fiul lui a r fi un băiat c rud și t ulbura t ? Ar t re bui să-i c e r următorul fiu? Cum aș fi put ut vreodată să fiu de a c ord să o la s pe fiic a m e a să se căsătorească c u c ine va așa? „V re a u ca fiic a mea să se căsătorească din dra gost e ”, a m răpit, c u voc e a m e a t re m urâ nd de emoții. „Câ nd se termină t oa t e a st e a dacă nu ne lăsăm c opiii să fie fericiți?” a m int re ba t e u linist it . M a rc he t t i se uită la Luc a , a poi la fra t e le m e u și îna poi la m ine . „T e rog, nu mă fa c e să-ți fa c a c e a prom isiune ”, a m im plora t e u. Enric o îşi înclină c a pul. „Ac e st a ra nja m e nt de căsătorie rămâne în vigoa re . Dacă c opiii noștri de c id că nu se iube sc sa u nu se pla c , vom re e va lua .” Ușurarea m -a izbit a uzind a c e le c uvint e . Era o posibilă ieșire. — Da r vre a u c uvâ nt ul tău, M a rga re t DiM a uro. V re a u a nga ja m e nt ul tău.” Copiii noștri nu s-a r căsători t im p de c e l puțin opt spre ze c e a ni. Aș a ve a a ni de zile să mă a sigur că fiul lui M a rc he t t i și fiic a noastră nu se încrucișează. „Ai c uvâ nt ul m e u”, a m rost it . „Da r nu vor fi vizit e a le fa m ilie i t a le . N u a re rost să ne pre fa c e m că sunt e m prie t e ni.” Enric o clătină din c a p. "Ai dre pt a t e . Proba bil că e st e pe nt ru c e l m a i bun.” M i-a m a sc uns ușurarea. „Da r voi c onside ra m oa rt e a fra t e lui m e u o da t orie rambursată odată c e fa m iliile noa st re vor fi unit e .” — Ei bine , nu ne put e m căsători c u c opiii a c um , int e rve ni Ca ssio. — Plecăm na ibii de a ic i, spuse Sa sha , sc him bâ nd pist olul înt re M a rc he t t i, Le one și Agost i. Luc a m -a înghiont a t ușor și ne -a m îndre pt a t spre ușă, înconjurați de Aide n, Ca ssio ținându-ne oc hii și a rm e le și prie t e nii îndre pt a t e noștri, a supra lui Enric o și a oa m e nilor lui. Le -a u înt ors fa voa re a . N e a m înt ors c u spa t e le c a să fim c u oc hii pe e i. Odată c e a m fost afară, a m văzut că oa m e nii lui Enric o a ve a u mașina înconjurată, în t im p c e frații m e i stăteau în fața fe re st re lor c u a rm e le îndre pt a t e a supra lor, bloc â ndu-le ve de re a a supra Pe ne lope i. I nim a m i-a înghețat. Pașii ni s-a u oprit . M a rc he t t i t oc m a i ne -a t ra s unul? Am ieșit din această casă a t ort urii și a m ieșit înt r-o altă capcană? U nul dint re e i a ve a o mână apăsată pe cască. „Șeful spune că sunt libe ri să ple c e .” L-a m c ondus pe Luc a la mașina pa rc a t a . S-a sc ufunda t pe sc a unul pa sa ge rului, leșinând im e dia t . Ca ssio, Luc ia no, Sa sha și frații m e i și-au ținut a rm e le îndre pt a t e a supra bărbaților, urmărind c um oa m e nii lui M a rc he t t i plătesc. Odată ple c a t , Aide n și-a înt ors atenția a supra m e a , ge m e nii c hia r lângă e l. M -a m uit a t la frații m e i e zit a nt , neștiind de unde să înc e p. "M a ura st i?" Am râ s în t im p c e pulsul îm i flut ura . Oc hii m e i stăteau pe st e c hipul fra t e lui m e u, în t im p ce oc hii ge m e nilor s-a u a runc a t înt re noi doi. Ex pre sia sumbră de pe c hipul lui Aide n nu e ra de bun a ugur pe nt ru m ine și nic i pe nt ru Luc a . Aide n m i-a c uprins obra jii. "Eu nu sunt supa ra t a pe t ine . Era i doa r un c opil, da r a r fi t re buit să-mi spui c â nd ți-ai a m int it .” a m înghițit. El a a vut dre pt a t e . N um a i că nu a m vrut să le provoc dure re . Trădarea m a m e i i-a r fi rănit pe toți. — Și Luc a e ra c opil, a m șoptit e u înc e t . „T e rog să nu-l om ori.” „N im e ni nu-m i va uc ide fra t e le ”, a amenințat Ca ssio c u un m â râ it . Era a t â t de m ult m â râ it și t e st ost e ron, înc â t mă îne c a m în e l. „Ce dra c u se întâmplă?” mormăi K yra n. Aide n clătină din c a p. „O să vă pun la c ure nt în drum spre casă.” Oc hii fra t e lui meu mai m a re s-a u c onc e nt ra t a supra m e a . „N u îl voi om orî. Pe nt ru t ine și pe nt ru ne poa t a m e a . Da r, soră, nu poți c ont inua să de c ola zi c u noi. Rezolvă ra ha t ul a st a c u soțul tău. Î nt r-un fe l sa u a lt ul. St a i c u e l sa u vino acasă.” N u a fost o c e re re nerezonabilă. "Muncă. T a . La dra c u. Afară.” Am oft a t . — Ai dre pt a t e , a m re c unosc ut în șoaptă. „Da r m a i e st e un luc ru pe c a re t re buie să-l știi.” "Da ?" Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre ge m e ni. M i-a m făcut griji pe nt ru reacția lor, da r nu m a i put e a m păstra se c re t e . Au fost înt ot de a una pre fe ra t e le m a m e i. N ic i lui Aide n, nic i e u nu ne -a m de ra nja t . N u a m fost niciodată a proa pe de m a m a . „Luc a a uc is-o pe m a m a .” „El c e ?” T yra n și K yra n m â râ ia u în același t im p. „Câ nd m i-a amenințat viața m e a și a Pe ne lope i, Luc a a pie rdut -o.” M i-a m da t se a m a că îl just ific a m . Adevărul e ra că l-aș ie rt a pe a c e l om oric e . Î n afară de a pune fiic a noastră în pe ric ol. Da r s-a dove dit că ne -a ținut protejați c hia r și în t im p c e e ra m pe fugă. M -a apărat c hia r și în st a re a lui. „Glumești a l na ibii de m ine ?” şuieră K yra n. „Ape ri un bărbat c a re ne -a uc is m a m a !” I nim a m i s-a st râ ns. Știam că o vor lua gre u. Ei a u fost înt ot de a una m a i a proa pe de m a m a de c â t m ine . „T e rog, încearcă să înțelegi”, a m răpit. „N u a fost a t â t de perfectă pe c â t c re zi. Î l înșela pe Da c u Be nit o K ing.” Fălcile fraților m e i s-a u st râ ns și e x pre siile lor s-a u înt une c a t . Tăcerea e ra de rău a ugur. — I isuse H rist oa se , mormăi Aide n, rupâ nd tăcerea. „Spune -i soțului tău că uc ide re a m e m brilor fa m ilie i noa st re se termină c u m a m a noastră. Am a fla t că a pus de ge t ul pe t ine , vin după e l. Ac ord sa u nu de spre Ca lla ha ns în I t a lia .” Da , a st a a fost fa m ilia m e a . Călărește sa u m ori. I ndife re nt de sit ua t ie . Ar fi t re buit să știu că ne vor ține în siguranță. M i-a m înc onjura t brațele pe toți t re i frați a i m e i. „M i-a fost a t â t de dor de voi toți. T re buie să-l duc pe Luc a îna poi în Sic ilia , da r prom it că voi păstra legătura.” Am făcut un pa s îna poi și m i-a m șters na sul c u dosul m â inii. N u a fost de loc grațios. „Ea vă cunoaște pe toți. Am vorbit de spre fa m ilie și unc hi în fie c a re zi.” Toți t re i m -a u sărutat pe frunt e . „Du-t e și a i grijă de soțul tău”, a înde m na t Aide n. „Ave m re st ul vieții de re c upe ra t .” Le -a m privit spa t e le c â nd a u dispărut în noa pt e , a poi m -a m înt ors c u fața pe c e i t re i bărbați încă a ic i. Sa sha , Luc ia no și Ca ssio a u rămas c u m ine . — V oi t re i va t re bui să vă strângeți pe ba nc he t a din spa t e . Cu un mormăit, a u de sc his ușa din spa t e și sa u pregătit să-și ba ge ra m e le m a ri înăuntru, c â nd m ia m a m int it . „Ca ssio, st a i lângă Pe ne lope . Îți va cunoaște fața dacă se trezește. Ea nu le va cunoaște pe a le lor.” Făcu o pauză, a poi dădu din c a p. Î n t im p c e se înghe suia u în spa t e , m -a m re pe zit în jurul mașinii și a m înc his ușa și m -a m urc a t în spa t e le vola nului. Pe ne lope încă dorm e a a dâ nc pe sc a unul e i. Am înt ins m â na în spa t e le sc a unului după pătura pe c a re a m băgat-o a c olo și l-a m a c ope rit pe Luc a . Încă purt a doa r box e ri și t e m pe ra t urile nu m a i e ra u la fe l de c a lde . Am da t ga zul și a m t rim is mașina să zboa re pe drum . M -a m c one c t a t ra pid la Blue t oot h și l-a m suna t pe N onno. U lt im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie e ra c a e l să presupună că a m eșuat și să-l a t a c e pe M a rc he t t i, provoc â nd m a i m ult e proble m e . M a i m ult e da t orii de plătit. M i-a c re sc ut pulsul c â nd a c re sc ut după a l doile a sune t . "U nde ești?" întrebă N onno im e dia t . M -a m uit a t la Luc a c a re stătea prăbușit de ușa pa sa ge rului, re spirâ nd ușor, a poi oc hii m i-a u pâ lpâ it spre oglinda re t rovizoa re și l-a m găsit pe Ca ssio urmărindu-mă. — N e înt oa rc e m acasă, a m răpit. "Sunt e m pe drum ." — M a rc he t t i l-a lăsat să ple c e ? întrebă N onno neîncrezător. Bănuiesc că t ipul nu e ra c unosc ut pe nt ru milă. "Da ." „Ce i-a i prom is?” Am înghițit gre u. „I -a m spus că voi susține a ra nja m e nt ul dint re c opiii noștri.” Tăcerea s-a înt ins. M -a m înt re ba t de c e Ca ssio nu spune a nim ic . Oc hii lui e ra u fixați pe Pe ne lope , st udiind-o c u o e x pre sie blândă. Ceilalți doi a ve a u ple oa pe le înc hise . Poa t e că a c e le zile de la subsol ia u se c a t pe toți. Privind în oglinda re t rovizoa re , privire a lui Ca ssio a pâ lpâ it spre m ine , da r a rămas tăcut. "U nde ești? V oi t rim it e un e lic opt e r.” „T oc m a i plecăm din Rom a .” „M a rga re t .” V oc e a lui N onno e ra blândă. "Vă da t ore z. N oi îți datorăm. Ți-am greșit, da r put e m fa c e bine .” Cum va , t oa t e a c e st e a păreau ire le va nt e a c um . Anii de singurătate cu Pe ne lope m i-a u ofe rit o perspectivă diferită a supra a c e e a c e c ont a și a c e e a c e nu. Luc a a făcut un a ra nja m e nt să mă sa lve ze . N u l-a m put ut reproșa pe nt ru a st a . Ca ssio m -a pus la c a le , da r nu a fost niciodată c e l pot rivit pe nt ru m ine . Ac e st bărbat de lângă m ine e ra . Viața m e a i-a aparținut din m om e nt ul în c a re a sa lva t -o pe fetița a c e e a de c inc i a ni. „N im ic din t oa t e a st e a nu contează”, i-a m spus. „V re a u doa r c a Luc a să treacă pe st e a st a . Apoi vom m e rge de a c olo.” Spe r că căsnicia m e a a fost salvabilă. — N u a înc e t a t niciodată să t e c a ut e , spuse N onno înc e t . „Dacă aș fi știut că M a rc he t t i t e ține a sc uns t ot t im pul, i-aș fi c e rut milă m a i de vre m e .” La c rim ile mă ust ura u în oc hi. N onno e ra un om m â ndru și i-a r fi c e rut lui M a rc he t t i o fa voa re doa r c a să ne aducă acasă. — Prim a la fa m iglia , spuse e l înc e t pe st e râ nd. „Fa m ilia în prim ul râ nd.” Am sc os o respirație înfiorătoare. N onno e ra fa m ilie . A fost o fa m ilie din m om e nt ul în c a re l-a m c unosc ut . Mă dure a pie pt ul de emoții c â nd îl prive a m pe bărbatul de lângă m ine . Soțul m e u. Părul ne gru i se lipise de frunt e a însângerată. Corpul lui e ra și e l plin de sâ nge . „Spune -m i unde să t e înt â lne sc ”, a m spus. N u a m put ut disc ut a de spre t re c ut a c um . Am vrut doa r să ne sc ot de a ic i. Ave a m ne voie să-mi văd fiic a și soțul în siguranță. M i-a da t o adresă în a fa ra orașului. Am oprit și a m int rodus-o în GPS, a poi a m c ont inua t să c onduc . Aprox im a t iv o oră m a i t â rziu, a m c ondus mașina spre o pa rc a re pust ie , unde de ja aștepta un e lic opt e r. La fe l și N onno c u gărzile lui. M -a m oprit . Ca ssio și prie t e nii lui a u sărit im e dia t din mașină. S-a re pe zit pe sc a unul din față pe nt ru a ve rific a e le m e nt e le vit a le a le lui Luc a , a poi l-a prins de sub brațe. Luc a a ge m ut si a t re zit -o pe Pe ne lope c a re a sc os un va ie t va za nd o im pre jurim e ne c unosc ut a si c hipurile lui Luc ia no si Sa sha pe c a re nu le c unost e a . — Ai lua t -o c u t ine să t e duc i să-l ie i, a răpit N onno, privindu-mă de parcă mi-aș fi pie rdut mințile. „Frații m e i m -a u înt â lnit a c olo”, i-a m e x plic a t , nu că îi da t ora m o explicație. — Î n plus, a i spus că ne vre a pe a m â ndoi. De c i a m fost a m â ndoi a c olo.” Ca ssio de sc hise gura da r Luc ia no puse pa lm a pe umărul lui Ca ssio. „Ea a ținut-o în siguranță t im p de t re i a ni singură”, a a rgum e nt a t e l c u c e l m a i bun prie t e n a l său, luâ ndumă de pa rt e a m e a . "Ei sunt a ic i. Ea l-a sa lva t . Să-i a duc e m îna poi în Sic ilia .” — Ai dre pt a t e , spuse Ca ssio. „Ajută-mă să-l port .” Oc hii lui ne gri a u ve nit la m ine și la Pe ne lope . — Ai ne voie de a jut or c u ne poa t a m e a ? Am clătinat din c a p. „Am prins-o.” I nim a m i-a bubuit în pie pt , m -a m dus la ușa din spa t e și a m de sc his-o pe nt ru a -m i de sfa c e fiic a . „Shh”, a m liniştit-o. "T ot ul e st e în regulă." Am ridic a t -o re pe de , a poi m -a m îndre pt a t și a m m e rs toți împreună spre e lic opt e r. Pe ne lope s-a lipit de m ine , da r m â na e i s-a înt ins spre a tatălui e i și a lua t o în a e i. Oc hii e i se fixară pe Luc a , re fuzâ nd să-l la se din ve de re . — Al m e u, spuse e a în t im p c e e lic opt e rul se ridic a în a e r. Cu siguranță a prim it a c e a trăsătură posesivă de la tatăl e i. Ca pit ol Cinc ize c i si doi LU CA M t rupul t e dure a c a un ne noroc it . N u se c om pa ra c u dure re a din spa t e le ple oa pe lor m e le și a m bănuit că nu a re nim ic de -a fa c e c u lum ina c a re se sc urge a prin fe re st re și c u t ot ul, de la pe t re c e re a ult im e lor t re i zile sub t ort ura lui M a rc he t t i. Se c re t e le e ra u de sc ope rit e . Soția și c opilul m e u nu m a i e ra u ascunși. La na iba , soția m e a a ve nit după m ine . Ea m i-a sa lva t viața. De c e ? Ea știa că e u a m fost c e l c a re l-a împușcat pe tatăl e i iubit și totuși, e a a ve nit după m ine . M irosul de c it ric e , măsline și pământ a plut it prin briză. N u a fost ne voie să-mi de sc hid ple oa pe le c a să știu. Î l simțeam în a e r. M -a m înt ors în Sic ilia . De sc hizâ ndu-m i oc hii, l-a m găsit pe Ca ssio st â nd pe sc a unul de lângă pa t ul m e u, uit â ndu-se la m ine . "I n c e le din urm a . Am c re zut că ve i dorm i ziua , mormăi e l. — N u ești c hia r a t â t de noroc os, a m spus e u. M -a m mișcat și m -a m ridic a t , pulsațiile din c orpul m e u re fuzâ nd să înc e t e ze . „Arăți de parcă a i ne voie de o ba ie și un pui de som n, fra t e m a i m a re .” T oc m a i m i-a răsturnat pasărea. „U nde sunt soția și fiic a m e a ?” Poa t e că a u dispărut din nou. N u c re de a m că aș put e a supraviețui încă t re i a ni fără e i. La na iba , nu c re de a m că voi m a i re zist a o zi fără e i. Ave a m ne voie de e i îna poi. — Sunt c u N onno, spuse e l înc e t . „Pe ne lope ne vorbește de parcă ne -a r cunoaște m e re u.” M i s-a st râ ns gâ t ul. „De sigur, e i îi pla c e c e l m a i m ult N onno, deși a înt re ba t de t ine .” "De spre m ine ?" a m re pe t a t , înc e rc â nd să înțeleg de c e a r înt re ba de m ine . N ic i măcar nu mă cunoștea. Amărăciunea m i-a st re c ura t prin ve ne c a ot ra va . Fiic a m e a nu m -a c unosc ut . Am ra t a t a t â t de m ult e . „Da , de spre t ine .” Ca ssio m i-a a t ins umărul, ținândum i privire a . „V re i să mă duc să le ia u?” Am da t din c a p. Ei a u fost a ic i. La noi acasă. At â t de a proa pe , da r se simțeau pre a de pa rt e . Spe ra m să o văd din nou, da r în a dâ nc ul sufle t ului mă t e m e a m că nu se va înt â m pla niciodată. Și a c um , e ra a t â t de a proa pe înc â t a ve a m ne voie să o văd. „Fiic a m e a ”, a m m urm ura t , gust â nd c uvâ nt ul pe buze . „Pe ne lope .” Am înt â lnit privire a fra t e lui m e u. „N u m -a m gâ ndit niciodată că o să-i m a i văd. Am spe ra t , da r... la na iba , a m re spira t . — Are oc hii tăi, spuse Ca ssio. „Seamănă c u m a m a e i, da r c â nd zâmbește, ești t ot t u. Rătăciune. V a fi puțin rebelă.” I nim a m i s-a e x t ins în pie pt și e x pre sia m i s-a înm uia t . Fiic a m e a s-a înt ors c u m ine . „T re buie să ia u t ot ul pe nt ru un c opil de t re i a ni. N ic i măcar nu știu c e îi pla c e . Ba rbie poa t e ?” Ca ssio a zâ m bit . "I nt re a b-o. Nu va a ve a nic io sc rupule să-ți spună.” Fra t e le m e u s-a ridic a t și a părăsit c a m e ra pe nt ru a m e rge să-mi ia fa m ilia , în t im p c e pie pt ul m e u a t una t de emoție și un a lt se nt im e nt . U n se nt im e nt neliniștitor. Ca pit ol Cinc ize c i si t re i MARGARETĂ D é -jà vu. Am c om ple t a t c e rc ul. Am văzut-o pe Pe ne lope mișcându-se în jurul pla nt e lor în t im p c e N onno o îndrum a c u un zâ m be t blâ nd pe față. Era îndrăgostit de strănepoata lui c a re a vorbit c u e l de parcă l-a r fi c unosc ut de ve c i. Ac um t re i a ni, Luc a și pove st e a m e a , a doua noastră șansă, a înc e put a ic i. Viața noastră a înc e put a ic i. N u la T e m pt a t ion și nic i în V e ga s. N u în ziua în c a re m i-a uc is tatăl. Da r c hia r a ic i. Această insula a fost prim a dată c â nd a m văzut pe e l adevărat și l-a m văzut pe om ul c a re m -a r put e a fa c e fe ric it . Odată c e a m a fla t că M a rc he t t i știa unde ne aflăm t ot t im pul, m i-a m da t se a m a că făcusem o greșeală de c a lc ul. O greșeală gravă. S-a u pie rdut t re i a ni și t ot ul a fost de ge a ba . Am c re zut că o prot e je z pe fiic a noastră. Î n sc him b, ne -a m dus în m a i m ult pe ric ol. Am fost la c he re m ul lui M a rc he t t i t ot t im pul și a m fost ignora nt . N ic i Luc a nu a fost ne vinova t în t oa t e a st e a . Totuși, nu a făcut nim ic m a i bun din t oa t e a c e st e a . Ca ssio intră pe terasă și se așeză lângă N onno. „Cia o, Z io Ca ssio”, l-a înt â m pina t Pe ne lope c u un zâ m be t , fără să piardă nic io secundă. N onno zâ m bi. „Ah, micuța m e a Pe ne lope , vie ni .” Pe ne lope nu a înțeles așa că a re pe t a t -o în engleză. „V ino.” Ridic â ndu-se în pic ioa re , e a se îndreptă spre N onno. — V ie ni, repetă e a , înc e rc â nd c uvâ nt ul de pe buze . "Ast a e c ore c t . V e i învăța italiană re pe de , pic c ola Pe ne lope .” Vrăjită de t ot c e N onno, m i-a a c orda t puțină atenție. M i-a m ridic a t privire a și a m găsit oc hii lui Ca ssio a supra m e a . "Luc a e t re a z." Fără să mă gâ nde sc , m -a m ridic a t în pic ioa re și atenția Pe ne lope i s-a m ut a t a supra m e a . Pe nt ru o clipă m -a m dezbătut dacă Luc a și c u m ine a r t re bui să a ve m o conversație singuri după toți acești a ni de distanță, da r m i s-a părut c rud să o țin pe Pe ne lope de pa rt e de e l pe nt ru o secundă în plus. „Pe ne lope , vre i să vorbești c u t a t a ?” Am înt re ba t . N u aș forța-o. Au fost m ult e schimbări în ult im e le douăzeci și pa t ru de ore . Țară nouă. Ca sa noua . Fețe noi. Da r fetița m e a dădea de ja din c a p entuziasmată. Era în ve c hiul lui dorm it or. Ca m e ra c a re a r fi fost a noastră dacă a m fi a juns vreodată împreună în Sic ilia . Am int ra t în dorm it or, mână în mână, găsindul pe Luc a așezat pe spa t e lângă tăblie. Arăta m a i bine . Ave a c uloa re pe pie le , da r fața lui e ra încă învinețită. Purt a o cămașă, da r se a sc unde a u vânătăi și sub a st a . Oc hii lui Luc a i-a u înt â lnit pe a i m e i și lum e a a înc e t a t să se m a i întoarcă. T ot ul s-a oprit , inc lusiv bătăile inim ii m e le . T ot ul a dispărut, lăsându-mă în înt une ric ul lui. „Pa pa a re un boo-boo?” V oc e a Pe ne lope i a sfâşiat a e rul şi a m â ndoi ne -a m îndre pt a t atenţia a supra lui. „Da , da r va fi m a i bine ”, a m m urm ura t înc e t , a poi m ia m a runc a t privire a îna poi la Luc a . I nim a m i-a sărit o bătaie, văzând privire a din oc hii lui. A privit -o, uluit și c u a t â t e a emoții - iubire , reverență, fe ric ire - înc â t a m simțit că m i se st râ nge gâ t ul c u un a m e st e c de fe ric ire și înțelepciune. N e -a m a propia t de pa t și în t ot a c e st t im p e l a privit fiic a noastră de parcă i-a r fi fost frică că va dispărea. M -a m așezat pe pa t lângă e l și a m ridic a t -o pe fiic a noastră să facă același luc ru, punâ nd-o în fața m e a . „Bună, Pà pa .” Ex pre sia lui Luc a e ra uimită și a t â t de tandrețe, și dint r-o dată a m știut că c hia r dacă noi doi nu ne -a m găsit drum ul îna poi unul la celălalt, a c e a st a e ra mișcarea potrivită. Î nt inse m â na și m â ngâ ie ușor obra zul Pe ne lope i. „Bună, prințesă.” L-a m privit înghițind, lupt â ndu-se c u emoțiile. S-a r put e a să aibă nelămuriri în privința m e a , da r nu a a vut nim ic în privința fiic e i noa st re . „Vorbești a t â t de bine . U lt im a dată a m ... V oc e a i s-a îne c a t și și-a dre s gla sul îna int e de a c ont inua . „Era i un c opil ult im a dată c â nd t e -a m văzut. Î nc a pe în pa lm a m â inii m e le .” Pe ne lope îl prive a a t e nt , cu oc hii ei atât de asemănați c u tații e i, înc â t m i-a u da t la c rim ile în oc hi. Să-i văd pe c e i doi așa a fost c e a m a i frumoasă priveliște pe c a re a m văzut-o în ult im ii a ni și inim a m i s-a răsucit de a t â t e a emoții, a fost gre u să găsesc c uvint e . „M a m i și m ie ne -a i lipsit , Pà pa ”, a spus e a în c e le din urmă. „N u sunt un c opil.” Luc a a ridic a t oc hii, bloc â ndu-i c u a i m e i. „Și m i-a i fost dor de t ine ”, a răpit e l. „Și ve i fi m e re u c opilul m e u.” O lacrimă singură s-a rost ogolit pe obra zul m e u și a m știut că sunt e m e x a c t a c olo unde t re buie să fim . Fiic a noastră ne aparține a m â ndurora . N e -a m da viața a m â ndoi pe nt ru e a . Era m în Sic ilia de două săptămâni. Luc a și-a re ve nit bine , da r c um va încă nu ne -a m găsit singuri. M i-a m păstrat distanța. Odată c e Pe ne lope sa re unit c u Pà pa e i, nim ic nu a put ut -o îm pie dic a să-l vizit e ze . N onno și Pà pa a u fost c e i m a i preferați c e i doi bărbați a i e i din lum e . M i-a spus e a însăși. Luc ia no și Sa sha a u ple c a t în prim a zi în c a re ne -a m înt ors. Ca ssio se înt orse se la fa m ilia lui, lăsând micuța noastră fa m ilie să se îm pa c e c u t ot c e făcusem și nu făcusem. M -a m așezat pe pa t , în t im p c e Fa c e T im e suna pe t e le fonul m e u. „M a rga re t .” Chipul fra t e lui m e u a apărut pe e c ra n. Fața pe c a re o c unosc use m toată viața. „Est e a c um un m om e nt bun pe nt ru a vorbi?” El a da t din c a p. „M a urăsc ge m e nii?” Oc hii i-a u pâ lpâ it în la t e ra l. „Le poți înt re ba singur.” Fețele ge m e ne lor um ple a u e c ra nul, e x pre siile lor înm uiindu-se de dra gost e și tandrețe. Și m -a m st ric a t . Am plâ ns pe nt ru că a u pie rdut o mamă pe c a re o iube a u. Am plâ ns pe nt ru că a m trăit toți acești a ni se pa ra t . Am plâ ns pe nt ru că t â nje a m după ie rt a re a lor. "Î m i pa re rău." Cuvint e le t re m ura u și buze le m e le la fe l. Am vrut să-i îmbrățișez. — Nu-ți c e re sc uze , spuse T yra n. „Am fa c e oric e pe nt ru t ine . Păcatul soțului tău e st e a t e nua t de fa pt ul că t e -a sa lva t de tatăl său. Dacă t e -a m fi pie rdut în aceeași zi, fa m ilia noastră nu a r fi fost aceeași. Câ t de de pa rt e m e rge m a m a …” N u a t e rm ina t , lăsându-și pe de a psa să sc a pe . — M a m a ne -a trădat pe toți, mormăi K yra n. Știam că e gre u pe nt ru e i. O iube a u pe m a m a și e a îi iube a . „Totuși a i nim ic .” iubit -o,” a m m urm ura t . „N u ușurează O dispoziție sumbră a um plut e c ra nul vide o. Ar fi ne voie de c e va t im p pe nt ru c a e i să se îm pa c e c u a st a . „Cum se adaptează ne poa t a m e a ?” Aide n a sc him ba t subie c t ul. Am zâ m bit . „Î i pla c e a ic i. Ac um că ve de m fețele de spre c a re a m vorbit , e a c e re să-și vadă unc hiul Aide n, T yra n și K yra n.” — Fată deșteaptă, spuse T yra n t â râ t or. „V re i să ne vizit e zi?” U n oft a t a um plut e c ra nul. N u e ra m sigur a l c ui e ra . — Cre d că a ve m ne voie de c e va t im p, spuse Aide n. am înghițit. Era u supărați, nu că i-aș put e a învinovăți. Am păstrat a t â t de m ult e de la e i. "Iartă-mă." — M a ggie , t e -a m ie rt a oric e , spuse K yra n înc e t . Ușa dorm it orului m e u s-a de sc his și m -a m uit a t pe st e umăr. Luc a stătea a c olo, re ze m a t de e l și la ve de re completă a e c ra nului. „Da r e l...” M i-a m înt ors privire a către e c ra n și oc hii lui K yra n îl prive a u pe Luc a . „... N u pot să-l ie rt . A lua t pre a m ult e de la m ine . De la noi." N odul din ga t m i-a c re sc ut . Aide n și T yra n nu l-a u c ont ra zis, c u e x pre sii sum bre pe fețele lor. „N u vre a u să t e pie rd”, m -a m sufoc a t . — N u o ve i fa c e , a a sigura t Aide n, c u voc e a răgușită. „V e i fi m e re u fa m ilia noastră. Pe ne lope va fi m e re u fa m ilia noastră. Da r deocamdată, c e l m a i bine e st e să nu vă vizităm acasă și soțul dumneavoastră să nu o vizit e ze pe a noastră.” Fa m ilia mea. Dra gost e a . M -a m simțit atât de fra c t ura t în a c e st m om e nt , da r știam că sunt a c olo unde îm i e ra loc ul. Luc a și Pe ne lope e ra u fa m ilia m e a . Lum e a m e a . „Mulțumesc pe nt ru...” N u a m put ut găsi c uvâ nt ul. Sa u se nt im e nt . „Îți mulțumesc că ești c e i m a i buni frați pe c a re i-a r put e a c e re o fată.” Un încuviințare concisă din cap și a pe lul s-a înc he ia t . Am e libe ra t o respirație ascuțită, c u plămânii strânși. După c e a pe lul s-a înc he ia t , m -a m uit a t la e c ra nul înt une c a t până c â nd Luc a a ve nit în spa t e le m e u. N u m -a îmbrățișat. N u m -a a t ins. Cu t oa t e a c e st e a , prezența lui m -a m â ngâ ia t . „Le poți vizit a oric â nd vre i.” Am înt â lnit oc hii lui Luc a . Era prim a dată c â nd e ra m singuri de c â nd ne -a m re unit . — Și Pe ne lope ? Am înt re ba t . „Poa t e să-i vizit e ze c u m ine c â nd vre a ?” U n mușchi a l m a x ila rului i se zvâ c ni. "N u. N u-m i m a i părăsește niciodată ve de re a .” Știam că s-a lupt a t c u im pulsul de a mă renunța. T oc m a i a prim it -o îna poi și și-a făcut griji că o va pie rde din nou. N u mă așteptam la o reacție diferită, da r t ot m i-a spulbe ra t inim a . Era de a c ord să sc a pe de m ine . Revelația că e ra în regulă să trăiască fără m ine m i-a t ra nsm is o dure re crudă în pie pt . Câ t de pot rivit . Frâ nge re a inim ii pe c a re a m ținut-o la distanță a proa pe t re i a ni s-a prăbușit c a un t suna m i c a re se prăbușește de țărm. A fost dist ruc t iv și fără milă, fără a lăsa nim ic în urm a lui. Totuși, a m re fuza t să mă mulțumesc. N-aș trăi re st ul vieții noa st re c a doi străini, civilizați unul față de celălalt doa r de dra gul fiic e i noa st re . — N u mă poți învinovăți pe nt ru t oa t e , a m grăunt. Ex pre sia i s-a înt une c a t . „Da , a m da t na ibii, Luc a . Da r t u la fe l. M inc iunile , trădarea. Cre zi că a fost ușor să ple c i?” M -a m sufoc a t , luptându-mă c u la c rim ile să-mi curgă pe față. „Se părea că a i ple c a t fără proble m e .” V oc e a lui e ra judecătoare. Ac uza re a . Am a r. a m înghițit. "N u e st e c inst it ." Doa m ne , ne -a m t e rm ina t c hia r îna int e de a înc e pe c u adevărat? A doua noastră șansă a fost nulă. Am spe ra t că a t re ia șansă la dra gost e va fi fe ric ire a noastră pe nt ru t ot de a una . Da r speranța e ra pe nt ru proști. „Ai dre pt a t e , vina nu e st e num a i pe t ine .” Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre el surprinși. Am așteptat, speriată că l-a m a uzit greșit. Sa u poa t e l-a înțeles greșit. „M -a m înt ors la a c e a zi de a t â t e a ori și mi-aș fi dorit să-ți fi spus.” Speranța a înflorit în pie pt ul m e u. A vrut să spună? Lim ba m i-a t re c ut pe st e buza de jos. „De c â nd a m a fla t că M a rc he t t i a știut de -a lungul t im pului unde ne aflăm, mi-aș fi dorit și e u să mă gâ nde sc bine . Că t e -a m c onfrunt a t .” De m onii da nsa u în jurul nost ru, a t â rnâ nd fa nt om e le t re c ut ului nost ru. „Î m i pa re rău că a i fost dor de prim ii doi a ni”, a m șoptit. „N u a e x ist a t o zi în c a re să nu fi fost menționat. Oric e știu de spre t ine , și Pe ne lope știe. Știe că a i ținut-o noa pt e a c â nd s-a născut. Știe că îi c â nt a i c â nt e c e le c â nd se a git a . Și e a t e iubește a t â t de m ult .” "Știu." Privirile noa st re s-a u ținut, int e nsit a t e a din oc hii lui zguduindu-mă în m ie zul m e u. „Ea a spus că mă iubești.” Recunoașterea fiic e i m e le din neatenție m -a lăsat să mă sim t crudă, da r a m re fuza t să mă înghe suie sc . N u mă m a i put e a m a sc unde . — Da , a m re c unosc ut înc e t . „A dura t c e va t im p să-l re c unosc , da r c um aș put e a să nu t e iube sc ?” Era gre u să-i c it e sc e x pre sia . S-a ținut înc his. Prot e ja t . — Chia r dacă l-a m uc is pe tatăl tău? e l a int re ba t . Am da t din c a p. Poa t e că m -a făcut un trădător în lum e a noastră, da r Luc a e ra un c opil. N u put e a m pune a c e le păcate pe um e rii lui. N ic i t a nu a r a ve a . Î n inim a m e a , știam că a c e st a e ra m ot ivul pe nt ru c a re nu a apăsat pe trăgaci. — Î n c iuda fa pt ului că ți-am uc is m a m a ? Am da t din nou din c a p. — Ai prot e ja t -o pe fiic a noastră de e a , a m răpit. „Aș fi făcut la fe l.” Am văzut c um mărul lui Ada m se mișca și m -a m ruga t . M -a m ruga t c a e l să audă adevărul în voc e a mea. „De spre M a rc he t t i... știu că și t u a i înc e rc a t să ne prot e je zi”, am c ont inua t . „Dacă m-aș fi put ut înt oa rc e , m-aș fi de sc urc a t a lt fe l”, a m re c unosc ut . Doa m ne , a proa pe t re i pierduți. Ar a ni put e a o persoană să ie rt e a st a ? Ar put e a un tată să ie rt e a st a ? I -a m je fuit t re i a ni din viața fiic e i noa st re . — N u-l voi lăsa pe M a rc he t t i să o aibă, a răpit Luc a . Conflic t și c onfuzie a u a vut loc în m ine la declarația lui. N u a m vrut război. „V oi găsi o m oda lit a t e de a rupe a c e l a ra nja m e nt .” „M a rc he t t i a fost de a c ord că dacă c opiii nu se iube sc , vom a ve a o c a le de ieșire”, a m spus. „Proba bilit a t e a e st e mică să se îndrăgostească.” „Oric e fe m e ie c a re se căsătorește c u un M a rc he t t i, m oa re ”, a spus e l. „V oi găsi o m oda lit a t e de a încălca a c e l a c ord.” De t e rm ina re a de pe c hipul lui m i-a spus că a vorbit se rios. „At unc i o vom fa c e împreună.” Mă re fe re a m la a c e le c uvint e , deși mă dure a pie pt ul. Soțul m e u nu m -a iubit . Ca pit ol Cinc ize c i și pa t ru LU CA EU Trecuseră două săptămâni de c â nd m -a sa lva t . Căzusem înt r-o rutină neliniștită. Pe ne lope a fost singura c a re nu știa de a st a . Î n t im p c e M a rc he t t i mă t ort ura , nu m -a m gâ ndit la nim ic a lt c e va de c â t la fa m ilia m e a . Fiic a m e a . Soția m e a . De spre să-i m a i văd încă o dată îna int e de a m uri. Și a c um , e ra u a ic i. Cu m ine . Am văzut-o pe frum oa sa m e a fetiță zâ m bind și fericită. Ea mă cunoștea . Î l cunoștea pe N onno. Î n c iuda furie i de a pie rde a ni din viața fiic e i m e le , a r fi gre u să ignor fa pt ul că M a rga re t ne -a c re sc ut bine c opilul. Era blândă, fericită și a t â t de frumoasă. T im p de ore , c uvint e le M a rga re t e i m i-a u vibra t în pie pt . O vom fa c e împreună. A fost c e e a c e a r fi t re buit să fa c e m t ot t im pul. N e a m fi sa lva t unii pe alții a t â t de m ult e dure ri și proble m e . Da r nu ne -a m put ut înt oa rc e . Era m a ic i și singurul luc ru în fața noastră e ra viit orul. Ea m a iube st e . Cuvint e le e i e ra u gre u de c re zut , totuși inim a m e a a a bsorbit a c e le t re i c uvint e m ic i. Ea m a iube st e . Si e u a m iubit -o. At â t de m ult înc â t mă dure a să re spir. Fie c a re zi fără e a fuse se o tortură. Au fost zile în c a re mă străduiam să c re d că sunt a ic i și mă duc e a m să-i ve rific . Doa r c a să fiu sigur că nu visa m . Am int ra t c u pași m a ri în dorm it orul fiic e i m e le și a m găsit-o dorm ind, c u părul ne gru și creț înt ins pe st e pe rne și c uve rt uri a runc a t e pe pode a . Chia r și în som n, e a zâ m be a . Luâ nd pătura de pe pode a , i-a m a c ope rit t rupul m ic . Oc hii e i s-a u de sc his. — Pà pa , murmură e a somnoroasă. „Shhh”, a m răpit e u înc e t . — Î nt oa rc e -t e la c ulc a re , prințesă. Ea oftă și se înt oa rse înt r-o pa rt e . „N oa pt e , Pà pa .” „N oa pt e bună, micuța m e a prințesă.” Ținându-mi pașii m oa le , a m ieșit din c a m e ra e i și m a m îndre pt a t spre dorm it orul soției m e le . De ja vu. M -a dus îna poi la a c e le zile c â nd o prive a m dorm ind sub acoperișul m a m e i e i. At â t pe nt ru creșterea personală. M -a m așezat pe c a na pe a , în pa rt e a dreaptă a pa t ului e i. Ea a dorm it așa c um m i-a m a m int it . A dorm it c a fiic a noastră. De pa rt e a e i, c u un zâ m be t blâ nd pe buze . Lum ina lunii strălucea prin fereastră, re fle c t â ndu-se pe părul e i înt une c a t . Luna a a runc a t o înt r-o strălucire blândă, făcând-o să a ra t e c a M a dona dint r-unul dint re ve c hile pic t uri re na sc e nt ist e . Am iubit -o. Cu fie c a re respirație. Cu fie c a re bătaie a inim ii. Cu fie c a re gâ nd. Î n m om e nt ul în c a re oc hii a c e le i fetițe de c inc i a ni sa u c one c t a t c u a i m e i, a m vrut să o prot e je z. Ac e le a dâ nc im i a lba st re oc e a nului m -a u fa sc ina t . Ce va în oc hii e i m i-a vorbit . Î n noa pt e a a c e e a în T e m pt a t ion, a m știut că e a e st e a m e a . Am fost a l e i t ot t im pul. A vrut să se întoarcă la fa m ilia e i. N u put e a m lăsa să se înt â m ple a st a . I nim a m i s-a răsucit de dure re . T oc m a i a m prim it -o îna poi și de ja voia să mă părăsească. Cu fiic a m e a ! Pierdută în gâ nduri, am privit -o soția pe mea dorm ind, c um se ridic a și c obora uniformă a pie pt ului e i în t im p c e dorm e a . Măcar a ve a destulă liniște să doarmă. După a ni de neliniște în t im pul căutării e i, som nul a fost gre u de găsit. "Ce fa c i a ic i?" V oc e a e i blândă m i-a a t ra s atenția îna poi spre e a . Buze le m i s-a u răsucit. Stăteam în c a m e ra e i în fie c a re seară odată c e a m prim it sufic ie nt . A fost singura pa c e pe c a re a m găsit-o noa pt e a . „Arăți frum os, m ia be lla ”, a m m urm ura t , privind-o. Ea nu s-a mișcat, c orpul e i a rămas nemișcat în t im p c e își ținea oc hii lipiți de m ine . "De ce e st i c om plim e nt ul a ic i?" m e u. a c e rut Ex pre sia ea ei înc e t , e ra ignorâ nd blândă, da r precaută. De parcă și-ar fi îngrijora t că următoarele c uvint e o vor răni. M -a părăsit un suflu sa rdonic . Pre fe r să-mi t a i pula de c â t să o rănesc. Ea a fost t ot ul pe nt ru m ine . M ia vit a . Viața m e a . — Pe nt ru că nu t e pot lăsa să ple c i. Ce va obosit a rămas în spa t e le oc hilor și c uvint e lor m e le . U lt im ii t re i a ni mă îmbătrâniseră. Era m a l na ibii de e puiza t . "Pe nt ru că t e iube sc . Pe nt ru că a m na iba ne voie de t ine a t â t de m ult înc â t îm i t a ie răsuflarea.” Se nsul c uvint e lor a plut it prin dorm it or. Al e i. Ar t re bui să fie a l nost ru, da r până a c um a m păstrat dorm it oa re se pa ra t e . Oc hii e i s-a u a puc a t și a u rămas. „Ce e st e dife rit a c um ?” spuse e a liniştită. „N u a i reacționat la declarația mea de dra gost e mai de vre m e .” M a x ila rul m i s-a st râ ns. Î n c e e a c e mă prive a , a fost de st ul de sim plu. N oi doi e ra m împreună. Era m meniți să fim împreună. Am iubit -o a t â t de m ult înc â t nu a m suport a t să st a u de pa rt e de e a o zi. Cu t oa t e a c e st e a , a st a t de pa rt e de m ine a proa pe t re i a ni. M -a făcut să mă sim t sla b. N e dorit . I nsufic ie nt . U n oft a t gre u a um plut noa pt e a . — T re buie să m e rgi în c a m e ra t a și să dorm i, Luc a . Părea resemnată. Aproa pe t rist . „T re buie să fii sigur și nu c re d că ești. O vre i pe Pe ne lope , nu sunt sigur că mă vre i. Privire a mea s-a îndre pt a t m a x ila rul îm i ticăie în gâ nd. de a supra c a pului e i, sigură „Sunt de dra gost e a mea pe nt ru t ine , M a rga re t ”, i-a m spus. „Știu de multă vre m e că t u ești a c e la .” A așteptat, cu ba zine le ei a dâ nc i de a lba st ru studiindu-mă. „N u pot dorm i fără t ine . N u pot dorm i fără să t e a ud re spiri. T re i a ni fără t ine în pa t ul m e u a u fost c hinuit ori”, a m re c unosc ut . Gâ fâ i înc e t . "N u pot trăi fără t ine . Te iube sc ." Am lăsat c uvint e le să plutească prin a e r și spre soția m e a . Ave a m ne voie de ea să mă creadă. „T e -a m iubit c â nd m -a i împușcat. T e -a m iubit c â nd t e -a i uit a t la m ine . T e iube sc de a t â t de m ult t im p, M a rga re t DiM a uro, înc â t nu știu c um să nu t e iube sc .” Cuvint e le a u um plut înt une ric ul și a u da nsa t prin a e r, în t im p ce respirația. oc hii ei mă prive a u și îm i țineam Ca pit ol Cinc ize c i si c inc i MARGARETĂ EU Era m ult m a i m ult de c â t o privire de c uloa re a lun înt une c a t . Era u nopți t â rziu și îi șopteau c uvint e liniștitoare fiic e i noa st re , m â ini a spre și prom isiuni m urda re , inim i gre le și a m int iri. „T u și Pe ne lope sunteți t ot ul pe nt ru m ine ”, a răpit e l. I nim a m i-a bubuit put e rnic sub pie pt ul m e u. T oa t e se nt im e nt e le m i-a u inunda t simțurile, lăsând a ni de frust ra re , fizică, sexuală și psihică, în urmă c u o singură propoziție c a re a c ont a t . M -a m ridic a t în pic ioa re și m -a m îndre pt a t spre e l desculț. Căldura îm i t re c e a prin ve ne . Dure re a goală dint re pic ioa re le m e le pulsa . Da r c e l m a i zguduit or a fost a c e st se nt im e nt din pie pt ul m e u. I nim a m i-a flut ura t sălbatic, c a un flut ure prins înt r-un borc a n. El mă c a pt ura se și nu a ve a m nic io dorință să fug. I -a m t re c ut o mână pe st e gâ t și în părul său de s de la ceafă. De ge t e le m e le a u t re c ut prin fire le m oi, st râ ngâ ndu-l c u put e re . Fiic a noastră poa t e a ve a c uloa re a părului m e u, da r a ve a buc le le lui Pà pa . — Și e u t e iube sc , a m m urm ura t înc e t . Chia r îna int e să t e rm in declarația, Luc a e ra în pic ioa re . M â inile lui a u prins două pum ni din fundul m e u și m -a u ridic a t . Pic ioa re le m e le s-a u înfăşurat în jurul t a lie i lui. Gura lui s-a izbit put e rnic de a m e a . Spa t e le m e u s-a lovit de pe re t e , scoțând toată respirația din plămâni. Forța im pa c t ului m i-a zguduit oa se le , ne voia lui de a mă pose da c onsum â nd. Î ne c . „T e duc în dorm it orul nost ru”, m i-a scrâșnit e l în gură. "Da !" N u-m i păsa unde mă duc e a t â t a t im p c â t mă sărută. M -a purt a t pe hol până în c a m e ra lui și ușa sa t râ nt it în urm a noastră. Corpul lui Luc a s-a lipit de a l m e u, dezbrăcându-mi cămașa de noa pt e și a poi chiloții. „O să-ți le g înc he ie t urile c u chiloții”, a mormăit e l în t im p c e îm i le ga înc he ie t urile , a poi m i-a ridic a t brațele pe st e c a p până a m fost în vâ rful pic ioa re lor, ia r c orpul m e u sa a rc uit în a l lui. "Ce ?" Am c lipit c onfuz. „Ac e a st a e st e pe de a psa t a pe nt ru că m -a i părăsit”, scrâșni e l c uvint e le înt re dinți. „T e -a i plâ ns m e re u că ți-am dist rus chiloții. N u le -a m dist rus de da t a a st a , da r le voi folosi pe nt ru a t e îm pie dic a să mă a t ingi c a pa rt e a pe de pse i t a le .” Căldura m i-a pulsa t înt re pic ioa re , m e rgâ nd dire c t în m ie zul m e u. „V oi fa c e bine pe nt ru t ine . Prom it că o voi fa c e ”, a jura t e l. M i-a despărțit pic ioa re le și spre je na m e a , dova da excitației m e le s-a sc urs pe int e riorul c oa pse lor m e le . Oc hii lui pâ lpâ ia u c u c e va înt une c a t în t im p c e prive a strălucirea excitării m e le . Apoi a inspira t a dâ nc și a înc his oc hii. „Miroși e x a c t așa c um m i-a m a m int it ”, a răpit e l a t â t de sla b înc â t nu e ra m sigur că l-a m a uzit bine . Apoi, de parcă și-ar fi da t se a m a că a a lune c a t , și-a îm pins c oa psa brusc înt re pic ioa re le m e le . Șoldurile m e le s-a u lovit de e l și un zum ze t de a proba re a vibra t prin pie pt ul lui. El s-a apăsat m a i t a re pe păsărica m e a , ne voia m e a pulsa t orie pulsa nd pe mușchii lui t a ri. I -a m călărit c oa psa de parcă viața m e a a r de pinde de a st a . Plăcerea s-a încolăcit sub pie le a m e a , a rzâ nd în a dâ nc ul st om a c ului m e u. Oc hii m i s-a u înc his și c a pul m i-a căzut pe spa t e , șoldurile m i s-a u zvâ rlit și măcinat. Era m a t â t de a proa pe . M i-a sm uls părul, de ge t e le lui st râ ngâ ndu-m i șuvițele a t â t de t a re înc â t m i-a u a rs sc a lpul. „Priviți la m ine c â nd vă destrămați”, a mormăit e l, trântindu-și gura pe a m e a înt r-un sărut învinețit. A înc he ia t -o îna int e de a înc e pe c u adevărat. "Pe m ine . De c i știi c ui îi aparține plăcerea t a .” V oc e a lui e ra întunecată. Ra spy. Pose siv. Se pot rive a c u privire a din oc hii lui. M i s-a u suc it int e riorul. Era c e va a l na ibii de fie rbint e și e rot ic în a st a . De spre fie c a re c uvâ nt dur și sărut dur. De spre fe lul în c a re a stăpânit c orpul m e u, c hia r și după t ot a c e st t im p. Respirația lui s-a lovit de buze le m e le . Căldura a înflorit în m ine , lingâ ndu-m i fie c a re c e nt im e t ru din pie le și amenințănd să erupă c a un vulc a n. Dorința m i-a c urs prin ve ne până a m fost în flăcări. Ave a m ne voie să mă sărute din nou, buze le lui pe a le m e le devorându-mă. Aprox im a t iv. Cu blândețe. N u-m i păsa, a t â t a t im p c â t l-a m put ut a ve a . Chia r a ic i. Chia r a c um . Oric e a lt c e va să fie a l na ibii. Ce l puțin pe nt ru a c e st m om e nt trecător. O mână a înc a psula t înc he ie t urile m e le le ga t e , în t im p c e cealaltă a urmărit lungim e a brațelor m e le . Chinuit or de le nt . Gura lui s-a prăbușit pe a m e a și buze le m e le s-a u înt re de sc his. A fost o int ruziune binevenită. Au fost t re i a ni de singurătate. T re i a ni de dure re . T ot ul s-a revărsat în a c e st sărut. Și-a îm pins lim ba în gura m e a și un geamăt m -a părăsit. At â t de e nt uzia sm a nt . M i s-a u st râ ns c oa pse le . M i-a pulsa t păsărica. „Păsărica t a își amintește pe nisul m e u?” a mormăit lângă buze le m e le . Câ nd nu i-a m răspuns, e l m -a prins mai t a re de c oa pse le , strângându-mă de c oa psa lui, provoc â nd c e a m a i delicioasă fre c a re . „Da ?” "Da ." A fost a t â t de c hinuit or de bine . Călăream re pe de pe va l, a jungâ nd la vâ rf în t im p c e căldura îm i t re c e a prin ve ne . „M m m ”, a bubuit e l, lim bile ni se încurcă. Lim ba lui a a lune c a t pe st e a m e a și a m supt -o c u lăcomie. U n sune t dur se a uzi din a dâ nc ul pie pt ului lui, în se m n de a proba re . Și-a gre bla t dinții de -a lungul buze i m e le , în t im p c e m â inile lui m i-a u urc a t pe spa t e , doa r pe nt ru a re ve ni pe gâ t ul m e u, pe st e sâ nii m e i. De parcă a r fi t re buit să mă atingă pe st e t ot . M i-a bătut inim a în ure c hi. Buze le lui s-a u m ode la t în a le m e le . Lim ba lui m i-a lins fie c a re c e nt im e t ru din gura , m â ngâ indu-m i pe a m e a . L-a m c iupit de buza , t rupul m e u zdrobindu-se de a lui. Ave a m ne voie de m a i m ult din a st a . M a i m ult din e l. De ge t e le lui în părul m e u s-a u t ra s și s-a u t ra s îna int e să-mi lingă o urmă pe st e m a x ila rul până c â nd m i-a c iupit de lobul ure c hii. — M i-a i fost a t â t de dor de t ine , m i-a spus e l c u a sprim e în ure c he . — T e -a m așteptat, m â râ i e l. „N u a u e x ist a t a lt e fe m e i pe nt ru m ine .” — Și e u t e -a m așteptat, a m re spira t . „M i-a m ținut jurământul.” Oc hii i-a u a rs și ceața din a e r s-a îngroșat, fie c a re inspirație a noastră a lim e nt â nd flacăra. Luc a m -a c iupit de ure c he în t im p c e s-a t ra s îna poi, fe lia ascuțită de dure re făcându-mă să m ia uie sc . Făcu un m ic pa s îna poi și își desfăcu c ure a ua c u o mână. Apoi na st ure le pa nt a lonilor i se de sc hise , fe rm oa rul trimițând un e c ou seducător prin cameră. Au urm a t box e rii săi, lăsându-și gloriosul t rup gol la ve de re . M i-a sărit lim ba , udâ ndu-m i buze le . Doa r ve de re a lui a fost suficientă pe nt ru a mă spulbe ra . Apoi m i-a m agățat c oa psa de șoldul lui. Doa m ne , a m uit a t c â t de m a re e ra . Gre u. N e t e d. Pie rc ing-ul c a re mă bâ nt uise de la prim a dată c â nd a m dorm it împreună în V e ga s e ra a c um în vizorul m e u. Pa nic a a r t re bui să-mi copleșească simțurile. Am fost la m ila lui. Da r fe lul în c a re mă prive a prom it e a a t â t de multă plăcere, înc â t fric a nu se găsea nicăieri. „N u există viață separată pe nt ru noi. Din nou, a mormăit e l, mângâindu-și pula . „O să t e t ra g în uit a re . Ține-te le ga t de pa t ul nost ru, ga t a pe nt ru m ine . T e voi ruina , c a să nu t e gândești niciodată la a lt c e va . Doa r pula m e a în păsărica t a strâmtă și lacomă.” I a r e u... a m c ont inua t să da u din c a p, c u oc hii ațintiți pe t ija lui. Ac e a ispită c a re a a dus a t â t a plăcere. N u a fost a lt loc în c a re aș fi vreodată. „Fă a st a din nou”, a m ruga t e u sc â nc ind. Ce va i-a fulge ra t în oc hi și de ge t e le i s-a u st râ ns în jurul t ije i lui. L-a m â ngâ ia t din nou, c u oc hii pe jumătate închiși. O dată, de două ori, și în t im p c e o făcea din nou, a t ra sa t c a pul strălucitor pe st e fundul st om a c ului m e u, lăsând o urmă fie rbint e și umedă pe burtă. — Păsărica t a vre a , mormăi e l. „Tăița t a vre a să fie distrusă de m ine . Își a duc e a m int e de m ine .” U n fior m -a străbătut și un a lt geamăt m i-a st re c ura t pe buze . V oia m să-l im plor să mă ia dra c u de ja , da r știam că dacă îl îm ping, o va pre lungi. Fă-mă să sufăr. Gâ fâ ind, l-a m privit în t im p c e e l se ghida spre int ra re a m e a , vâ rful t ije i lui a rdâ ndu-m i păsărica. Doa m ne , a ve a m ne voie de e l. Șoldurile m e le s-a u a rc uit puțin și a x ul lui a int ra t în m ine de a bia un c e nt im e t ru, da r a fost sufic ie nt c a păsărica m e a să înceapă să c onvulse ze . Abstinența a fost o cățea. M ia făcut c orpul pre a sla b. Pre a dornic . Luc a nu părea să-l de ra nje ze totuși. Î nt r-o singură lovitură puternică, a îm pins până la capăt în m ine , prin păsărica m e a strânsă și geamătul lui put e rnic a m e st e c a t c u ge m e t e le m e le . M â inile lui a u a juns la șoldurile m e le , de ge t e le lui înfipâ ndu-m i c a rne a m oa le . Gura lui s-a lipit de a m e a . Gre u. Învinețindum i buze le . „N u mă pot abține.” A fost prim ul și ult im ul a ve rt ism e nt . T oc m a i c â nd a m de sc his gura să-l im plor să nu se abțină, a înc e put să se miște. Lovind în m ine . Ae rul a bâ zâ it , a rt ific iile a u e x ploda t și lum e a a dispărut, în t im p c e e l s-a așezat inc re dibil de a dâ nc . M i-a lins și m i-a c iupit buze le . S-a lăsat să iasă, doa r pe nt ru a t râ nt i îna poi înăuntru. Aproa pe . Î n m od viole nt . Ge m e t e și mormăituri um ple a u spațiul. De îndată c e prim ul orga sm a t re c ut prin m ine , un a lt ul a înc e put să se construiască c u fie c a re lovitură puternică a lui. „M a i m ult ”, a m ge m ut , a runc â ndu-m i înc he ie t urile le ga t e pe st e c a pul lui, a poi trăgându-l m a i a proa pe . „Cine t e ba t e ?” Mormăia la fie c a re lovitură. "T u." N u l-a m simțit niciodată a t â t de a dâ nc . M â inile lui a u a lune c a t în spa t e le m e u și m i-a u c uprins fundul, înclinându-și pe nisul m a i a dâ nc în m ine . Cu o forță brutală, m -a t ra s c a un ne bun. „A c ui e st e păsărica a st a ?” "A t a ." Și-a t ra s pe nisul până la capăt doa r c a să mă lovească din nou. Era nemiloasă. De parcă a r fi înc e rc a t să șteargă a ni de frust ra re sexuală. — Al m e u, mormăi e l. „Această ticălosă”, a spus e l c u o altă lovitură profundă. "A m e a ." „Buze le a st e a .” M i-a mișunat respirația c â nd m i-a mușcat buza . Și-a a c c e le ra t rit m ul îm pinge rilor. "A m e a . Ești toată a m e a , soție.” Lum e a s-a st ins. Re a lit a t e a s-a a m e st e c a t c u fie c a re rut din c orpul lui. Singurul luc ru pe c a re îl simțeam a c um e ra căldura adâncă în m ie zul m e u. plăcerea lui. Dure re a lui. Plăcerea e st e de pa rt e a m e a . Dure re a noastră. „A m e a ”, ge m u e l în t im p c e păsărica m e a se st râ nge a în jurul lui. „M a i m ult ”, a m im plora t e u, ia r e l m -a t ra s m a i re pe de , m a i t a re , m a i a dâ nc . Fre c a re a t rupurilor noa st re a răsunat în cameră, pălmuind c a rne îm pot riva cărnii. I a r si ia r. „Dă-mi-o”, m â râ i e l c u o lovitură adâncă. At â t de a dâ nc înc â t m i-a sufoc a t plâ nsul c â nd m -a m desfăcut. Orga sm ul a fost im e dia t și a t â t de viole nt înc â t m i-a da t un fior și m i s-a înt une c a t ve de re a . Căldura pulsa în st om a c ul m e u ra m ific â ndu-se până a a juns în fie c a re colț a l c orpului m e u. T ot ul a dispărut, c u excepția căldurii plăcerii. A fost pre a m ult și nu sufic ie nt . A c ont inua t să mă tragă, din c e în c e m a i re pe de c u ble st e m e le lui gut ura le inc oe re nt e . M i-a sm uls părul, forțându-mi fața să se înc line spre a lui. Gura lui s-a t râ nt it de a m e a e x a c t c â nd s-a îngroșat îna int e de a țâșni în m ine . Spe rm a lui m -a um plut pe măsură c e a ve nit , propriile lui fiori i se rost ogole a u pe c orp. Oc hii noștri conectați. "T e iube sc ." Am spus a m â ndoi c uvint e le în același t im p și a m știut că vom fi bine . I ndife re nt de c e , vom t re c e pe st e a st a împreună. Ca pit ol Cinc ize c i și șase LU CA M Fața soției s-a lipit de pie pt ul m e u. Am încolăcit-o c u un braț, de ge t e le noa st re le ga t e . La fe l c a inim ile noa st re . N e -a m ridic a t m â inile și a bia a t unc i am obse rva t . Am â ndoi încă purt a m ve righe t e le noa st re . Pa c e a , spre de ose bire de oric e simțisem în ult im ii t re i a ni, m i-a um plut pie pt ul. "La c e t e ga nde st i?" murmură e a , c u voc e a m oa le și buze le a t ingâ ndu-m i pie pt ul. — Că m i-e frică, a m re c unosc ut . La na iba , poa t e că m -a slăbit, da r e ra adevărul. Ea și fiic a noastră a u fost put e re a și slăbiciunea m e a . Ea și-a ridic a t c a pul, sprâ nc e ne le înc runt a t e . "De c e ?" I -a m prins obra zul. „V re a u această viață c u t ine și fiic a noastră”, a m m urm ura t . „Am a vut a t â t de m ult e se c re t e . Am făcut a t â t de m ult e greșeli.” „ Am făcut greșeli, Luc a ”, a râ s e a . „Am făcut-o a m â ndoi.” „Ți-am uc is părinții. Î n ult im ii t re i a ni, a m trăit c u c onvinge re a că m -a i urâ t . Că a i fa c e fiic a noastră să mă urască.” Ea nu m -a oprit . „Am c re zut că t e -a m pie rdut și a poi a i ve nit să mă sa lve zi. Ac um ți-ai pie rdut frații. Ți-ai pie rdut fa m ilia .” "T e a m . Fa m ilia noastră. T u, Pe ne lope , N onno și e u.” S-a a ple c a t în pa lm a m e a , c u oc hii ațintiți a supra m e a . „Frații m e i sunt încă frații m e i. Ei încă mă iube sc pe m ine și pe ne poa t a lor. Câ t de de pa rt e m e rgi, e i vor ve ni. Știu că o vor fa c e . T u m -a i sa lva t și e u t e -a m sa lva t . Ast a vom fa c e . N e vom prot e ja fa m ilia .” Am t ra s-o pe nt ru un sărut. „La na iba , a r fi t re buit să fiu sinc e r c u t ine . N u a m fi pie rdut toți acești a ni.” — Și a r fi t re buit să a m înc re de re în t ine , mormăi e a . „Am â ndoi ne -a m înc urc a t . N u m a i trăiesc în t re c ut . Să m e rge m îna int e . Pe nt ru noi. Pe nt ru fiic a noastră. De a c um îna int e , vom rămâne împreună. Ploa ie sa u st ra luc ire . Boga t sa u sa ra c . M inc iuni sa u adevăruri. Sunt e m mai put e rnic i împreună de c â t sunt e m despărțiți.” Împreună. Ast a suna pe rfe c t . „Și îm i pa re rău că t e -a m împușcat”, a c ont inua t e a . „Pe nt ru că ești a t â t de încăpățânat.” Buze le m i-a u zvâ c nit . „N u fi. Am de c is în a c e a noa pt e să mă căsătoresc c u t ine . Ea a c hic ot it înc e t , clătinând din c a p și buc le le sărind. „N um a i t u a i lua a st a c a pe o provoc a re .” „N u mă pot abține. T e iube sc de pre a m ult t im p.” Încă nu îm i ve ne a să c re d a st a . N u-m i ve ne a să c re d că mă iubește. Că ne -a vrut împreună. Pe nt ru t ot de a una . — V oi găsi o m oda lit a t e de a rupe a ra nja m e nt ul c u M a rc he t t i, a m spus a spru. „Aș pre fe ra să m or de c â t să o văd c u num e le de fa m ilie M a rc he t t i atașat de e a .” M -a sărutat c u înverșunare. „N oi, Luc a . V om găsi o m oda lit a t e de a o prot e ja .” Am da t na ibii. N e -a m da t na ibii. N u-m i păsa unde e ra vina a t â t a t im p c â t soția m e a și fiic a noastră e ra u a le m e le . Eu e ra m a l lor. M-aș a sigura că nu le m a i trăd niciodată dra gost e a și înc re de re a . Și dacă c ine va a r îndrăzni să-mi ia fa m ilia de lângă m ine , le-aș arăta c â t de de pa rt e sunt dispus să m e rg. I-aș arăta lui M a rc he t t i c â t de de pa rt e aș m e rge c a să-mi țin fiic a în a fa ra ghe a re lor lui. Săpt ăm â nile a u zbura t și H a llow e e n s-a rost ogolit . M a rga re t e ra ocupată c u Áine , Gra c e și sora m e a c oa c e nd prăjituri de ziua m e a . Da , prăjituri. Și-a băgat în c a p să sărbătorească t re i zile de naștere înt r-o singură zi. A fost ide e a soției m e le să re c upe re ze t im pul pie rdut . Z iua de naștere a Pe ne lope i a fost astăzi. Cu Bia nc a în bucătărie, e ra m sigur că vom a ve a măcar o prăjitură pe c a re să o put e m m â nc a . Î n t im p c e soția m e a a de ve nit o bucătăreasă excelentă, s-a lupt a t c u c oa c e re a . „Arăți bine ”, a re m a rc a t Ca ssio în t im p c e mă așezam pe terasă. "Sunt bine ." „Cum t e simți să c onduc i m a fia siciliană?” întrebă Luc ia no. „T e fa c e să suni a t â t de prost .” „ Sunt un ne noroc it ”, a m sublinia t e u. "Dom nul. Ba da ss, c e l c a re a insist a t să aibă doa r a ve nt uri de o noa pt e , a junge să cadă c e l m a i t a re ”, sa ba t joc orit N ic o. M i-a m ținut privire a a supra fiic e i m e le . „Știam că t u și Sa sha veți fi c e i m a i m a ri ne buni. Ce l m a i ne bun a l na ibii.” Am ridic a t din um e ri, în t im p c e Sa sha îi răsturna de ge t ul m ijloc iu. Adevărat, nic iunul dint re noi nu ne a păsat, a t â t a t im p c â t a m a vut fa m ilia c u noi. N onno, tatăl lui Luc ia no, Luc ia no, N ic o, Ale ssio, frații N ik ola e v, Ra pha e l - toți a u ve nit să împartă ziua c u noi. Fa m ilia , prie t e nii și c e i doi oa m e ni pe c a re i-aș a rde lum e a a st a pe nt ru toți sub același acoperiș. Viața e ra bună. Am văzut-o pe fiic a m e a juc â ndu-se c u fetița lui Luc ia no, împărțind jucăriile e i de grădinărit. Ce i doi au urm a t indicațiile lui N onno, zâ m bind la rg, ignorâ nd pe t e le de murdărie de pe ha ine . Ge m e nii lui N ic o a u a jut a t și e i. Oc hii fiic e i m e le s-a u ridic a t și privirile ni s-a u înt â lnit . A sărit în pic ioa re , a a le rga t la m ine și m -a îmbrățișat. „H e i, prințesă”, a m sa lut a t -o. „Ești ga t a de m a re a pe t re c e re ?” Oc hii i s-a u lum ina t și a da t din c a p. „V e i rămâne, nu?” U ne ori își făcea griji că voi dispărea. Ave a m aceeași frică, da r c u fie c a re zi fric a s-a st ins și fe ric ire a m e a creștea. „N u t e voi părăsi niciodată, prințesă”, a m jura t . „T e iube sc , Pà pa .” I -a m apăsat un sărut pe tâmplă. "T e iube sc m a i m ult de c â t viața. Amintește-ți m e re u a st a , a m spus e u înc e t . Rost ise m a c e le c uvint e de s de c â nd o re c upe ra se m . Am vrut să-și amintească m e re u a st a . — Și nu t e voi părăsi niciodată, Pà pa , repetă e a . „Mă buc ur să a ud”, a m spus zâ m bind. Dra gost e a e i a fost c e a m a i m a re recompensă a m e a din viața a st a . Ea m -a privit m e re u c u a t â t de multă înc re de re în oc hii e i, înc â t m i-a făcut inim a să se um fle . S-a înt ors la grupul e i de prie t e ni să se joa c e . „Știi că nu e st e adevărat”, a re m a rc a t Ca ssio, înt ot de a una c e l pra c t ic . „Toți c opiii noștri ne vor părăsi în c e le din urmă.” O rundă de mormăieli a călătorit în jur. Nimănui dint re noi nu i-a plăcut să se gândească la ziua în c a re c opiii noștri ne vor lăsa să m e rge m și să-și pună a m pre nt a în această lum e . Am vrut să ne păstrăm fa m ilia și să o păstrăm în bula noastră - protejată și în siguranță. Înțelegerea lui M a rc he t t i a zăbovit în c ont inua re c a un nor înt une c a t , da r, din fe ric ire , a păstrat distanța. La fe l a m făcut-o. El și-a prim it c om isioa ne le și, fide l c uvâ nt ului pe c a re M a rga re t i-a da t -o Prințului Am a r, de ja îm i t rim ise se m une le t ra nsport uri către port ul lui. U n DiM a uro și-a plătit înt ot de a una da t oriile și e u nu aș fi a lt fe l. „Ac e st a e st e a proa pe de perfecțiune”, a m m urm ura t pe nt ru m ine , da r și prie t e nii m e i a u a uzit -o. „Toți c e i c a re contează sunt c u noi”, a fost de a c ord Ca ssio, indic â nd pe rsoa ne le c a re s-a u alăturat fa m ilie i și prie t e nilor noștri extinși. I ndife re nt dacă a u fost a ic i sa u nu. „Și i-a m prot e ja pe toți c u viața noastră”, a spus N ic o. Pe ne lope și Fra nc e sc a și-au a runc a t o privire și a u c hic ot it , cu e x pre siile lor strălucitoare. Fe t e le ge m e ne a le lui M a t t e o și Bia nc a i a u năvălit prin c â m p și în jurul nost ru. Z â m be t ul fiic e i m e le m -a c uc e rit de fie c a re dată. Ea și soția m e a , fa m ilia noastră, a u fost c e e a c e c ont a pe nt ru m ine m a i m ult de c â t oric e a lt c e va pe această lum e . Ei a u a vut inim a m e a . L-a r a ve a m e re u. EPI LOG Luc a - Șapte a ni m a i t â rziu M Oc hii lui a rga re t au călătorit pe st e c urt e a aglomerată a m a rii de sc hide ri a Școlii St . J e a n d'Arc . A fost m a re luc ru și int e re sul a fost m a re . M -a m buc ura t că Wynt e r DiLust ro și prie t e nii e i sălbatici a u a juns să-mi permită să inve st e sc . S-a r a sigura că c opiii m e i vor int ra . Î n spe c ia l c e l m a i m a re a l m e u, c a re a fost c e l m a i a m a bil și m a i se nsibil dint re toți c opiii noștri. Era m din nou insa rc ina t e . Ar fi a l pa t rule a c opil, ia r soția m e a a jura t că a fost ult im ul c opil. Totuși, nu e ra m sigur dacă e ra m ga t a să renunț. M i-a plăcut sămi văd soția strălucind de fe ric ire și burt a ei c re sc â nd odată c u c opilul nost ru. — N u știu c um să ne t rim it fiic a unde va a t â t de de pa rt e la școală, Luc a . „Pe ne lope nu va fi pregătită pe nt ru încă c inc i până la șapte a ni, m ia be lla ”, a m m â ngâ ia t -o pe M a rga re t . „Această școală îi va învăța autoapărarea și c um să se prot e je ze .” O umbră a t re c ut pe lângă e x pre sia soției m e le și m a evidențiat de fie c a re dată. Până a c um nu reușisem să găsim o m oda lit a t e de a rupe a ra nja m e nt ul cu M a rc he t t i. Din fe ric ire , ne noroc it ul a rămas pe drum ul na ibii. Da r e ra c a o umbră întunecată, m e re u prezentă. M i-a m t ra s soția însărcinată m a i a proa pe de m ine și a m sărutat-o pe frunt e . „Ea a re doa r ze c e a ni. Ave m t im p." Și-a fre c a t burt a , oc hii st udiind pe toți oa m e nii de a ic i. „De c e nu poți să o înveți să lupt e ?” a prot e st a t M a rga re t . „Sa u aș put e a , odată c e terminăm să a ve m c opii.” „M ia be lla , n-aș put e a niciodată să o învăț fără să-mi fa c griji că o voi răni”, a m a rgum e nt a t . „Aș fi ușor c u e a pe nt ru că inst inc t ul m e u e st e să o prot e je z.” — Î i înveți pe băieți c um să lupt e , a sublinia t e a . Ave a dre pt a t e în privința a st a , da r c u băieții e ra dife rit . Î n plus, c â nd e ra u dia voli c a a i m e i, o folose a m pe nt ru a le da o lecție. A e x ist a t înt ot de a una un dia vol m a i m a re de c â t e i a c olo. „Î m i fa c griji doa r pe nt ru distanță. Poa t e că vom rămâne m a i m ult a ic i c â nd va înc e pe această școală”, se gâ ndi M a rga re t , da r nu-i plăcea să rămână în St a t e . Am călătorit îna int e și îna poi înt re două c ont ine nt e , da r odată c e Pe ne lope a înc e put școala îna poi în Sic ilia , M a rga re t a ve nit din c e în c e m a i puțin. Ea a pre fe ra t să fie așa. Ac um , fiii noștri a ve a u să înceapă școala în c urâ nd, ia r noi a m vizit a a c e st c ont ine nt și m a i puțin. Î n t im p c e Pe ne lope e ra uşurată, fiii noştri e ra u un coşmar înne bunit . I -a m iubit până la m oa rt e , da r e ra u m e re u în ne c a z. Ave a u oc hii m a m e i lor și la na iba dacă dra c i m ic i nu l-a u folosit îm pot riva m e a . Abia așteptam să a m o fetiță din nou. „Pot să m e rg să mă joc ?” Fiul m e u m a i m a re , Da m ia no, a înt re ba t în italiană, c u oc hii strălucind sălbatic. Fra t e le său m a i m ic , de un a n, Arm a ni și e l proba bil nu și-au da t se a m a în c e ne c a zuri să int re prim ii. „Vorbiți engleză”, le -a m spus. „Și oric e na iba a i fi pe c a le să înc e pi, nu t e lăsa prins.” M a rga re t m i-a poc nit ușor antebrațul în același t im p în c a re fiii noștri a u năvălit. — A fost un sfa t a t â t de prost , mormăi e a . „V or fi expulzați c hia r îna int e de a fi sufic ie nt de m a ri pe nt ru a înc e pe școala a ic i.” a m ridic a t din um e ri. „Sunt băieți” Am a runc a t o privire către c e l m a i m a re a l m e u. Pe ne lope s-a lipit de m ine , m â na e i ne dorind să o renunțe la a m e a , oc hii e i zbâ rnind ic i și c olo. Cu t oa t e a c e st e a , e ra precaută și nic i pe de pa rt e la fe l de entuziasmată c a frații e i. Chia r și la ze c e a ni, e ra rezervată și timidă. N u a ve a t e m pe ra m e nt ul soției m e le , da r c u siguranță îl a ve a pe N onno. I nim a m i s-a st râ ns. L-a m pie rdut a c um un a n și pie rde re a e ra încă pre a proaspătă. M a i a le s pe nt ru Pe ne lope c a re de ve nise apropiată de e l. Fiic a m e a a fost c u siguranță m a i DiM a uro de c â t oric e a lt c e va și nu aș put e a fi m a i m â ndru de e a . „Ce părere a i, prințesă?” Am înt re ba t . Oc hii m a ri a i Pe ne lope i a u ve nit la m ine , de ge t e le e i strângându-mă de mână. N ic i măcar nu și-a da t se a m a că o făcea. Urăsem să o văd îngrijorată sa u supărată. Era gre u c hia r s-o trimiți la școală îna poi în Sic ilia fără să-ți fa c i griji c u privire la protecție și toți c e i de pe a c e a insulă nu a r îndrăzni să-i atingă nic iun fir de păr pe c a p. — E a t â t de de pa rt e de casă, Pà pa , murmură e a înc e t . „De la voi toți.” — Est e , a m fost de a c ord. „Da r vom fi la un t e le fon distanță și, dacă a i ne voie de noi, vom fi a ic i înt r-o zi. Și nu uit a . U nc hii tăi loc uie sc toți în a propie re . Dacă a i ne voie de a jut or, e i a r fi a ic i în c â t e va ore și proba bil a r a rde școala pe nt ru t ine .” Ea a zâ m bit înc e t . — Bine , a fost de a c ord e a . „Dacă c re zi că e st e școala potrivită, a t unc i voi fa c e c e e a c e c re zi că e m a i bine .” "Fa c . T e va învăța m a i m ult de c â t pot cărțile.” Ea a da t din c a p, fiind de a c ord. U ne ori mi-aș fi dorit să se c e rt e și să-mi spună la na iba că nu , da r e a nu a ve a a c e a pe rsona lit a t e . Era răutăcioasă c â nd e ra vorba de t im pul de joacă și de câștigarea joc urilor. Da r în a fa ra fa m ilie i, e a a ridic a t ziduri t a ri și s-a a sc uns în spa t e le lor. M i-a m făcut griji că viața noastră din lum e a interlopă o îngroze a . O prot e ja se m , da r zvonurile de spre mafioți și de spre c e e a c e a im plic a t a u a juns încă la e a . „Î n plus, așa c um i-a m spus m a m e i t a le , ești la câțiva a ni de pa rt e de a ve ni a ic i.” Pe ne lope a văzut-o pe fiic a lui Luc ia no și un zâ m be t s-a e x t ins pe față c â nd Fra nc e sc a i-a făcut se m n c u m â na . „Pot să ple c , Pà pa ?” a im plora t e a . De parcă aș put e a -o ne ga vreodată. La încuviințarea m e a , s-a re pe zit la prie t e na e i și, pe nt ru o clipă, i-a m privit vorbind pe un t on grăbit de parcă nu s-a r fi văzut de a ni de zile . Au făcut doa r Fa c e T im e d ie ri și s-a u văzut luna trecută. M i-a m înt ors atenția a supra soției m e le , c a re își urmărea c opiii c a pe m a m a ursoaică. „Știi că a r t re bui să botezăm a c e st loc ”, a m re m a rc a t de ga ja t , în t im p c e inim a îm i bubuia sălbatic. M e re u m -a făcut să mă sim t c a un băiețel. Câ nd e a s-a uit a t la m ine confuză, a m de t a lia t . „Știi, fă se x înt r-una din c a m e re le căminului.” „Luc a !” "Ce ?" a m provoc a t . „Știi că se vor înt â m pla niște prost ii sălbatice a ic i. Ar fi bine să m e rge m îna int e a joc ului și să o fa c e m îna int e a oric ui”. Ea și-a da t oc hii pe st e c a p. "Ești ne bun. Și c u a t â t de mulți micuți, singurul luc ru pe c a re îl ve i bot e za e st e pe t ine însuți c â nd fiii tăi vor a ve a proble m e .” a m zâ m bit . „N u vor fi prinși.” Ea și-a îngust a t oc hii a supra m e a . — Da r nu a st a e ide e a , mormăi e a , frecându-și burt a . M i-a m apăsat pa lm a pe burt a e i și inst a nt a ne u a oft a t . „Doa m ne , Luc a . Dacă aș put e a să-ți țin m â na c hia r a c olo până în ziua în c a re na sc , aș fa c e -o. Îți jur că se oprește din mișcare doa r c â nd mă a t ingi.” M i-a m a ple c a t c a pul și i-a m c iupit buza de jos. „Pot m a i m ult de c â t să t e a t ing, ia r a poi micuța noastră ba m bina poa t e dorm i pe nt ru următoarea oră, în t im p c e t u îi a t ingi pe toți.” Ea a sufoc a t un râ s. Era m a l na ibii de se rios. Soția m e a e ra frumoasă, da r c â nd e ra însărcinată, e ra răpitoare. M -a făcut să vre a u să o t ra g în șase m oduri până duminică. Proba bil că a văzut c e va pe fața m e a pe nt ru că râ sul e i i-a m urit pe buze și oc hii i s-a u mărit. — N u poţi vorbi se rios, respiră e a , da r obra jii e i o trădau. Și e a de ve ne a excitată. Își înclină c a pul, gura întredeschisă și obra jii înroșiți. Am obse rva t -o c um își st râ nge a c oa pse le și a m zâ m bit c u bună știință. — V orbe sc se rios, a m spus. „V re a u păsărica t a pe pula m e a .” Ea ge m u înc e t , a poi dădu din c a p. N e -a m grăbit prin școală, căutând pode a ua goală. Am găsit-o și a m înc uia t im e dia t ușa în urm a noastră. — Măcar nu mă poți lăsa însărcinată, spuse e a , gâ fâ ind, împingându-mă pe pa t ul căminului. A oft a t în gura m e a c â nd a m t ra s-o de ceafă și a m sărutat-o. „T e iube sc , iubit o”, a m m urm ura t pe buze le e i. — Și e u t e iube sc , respiră e a . "M a fa c i a t a t de fe ric it ." Ast a e ra t ot c e c ont a a c um . Soția m e a . Copiii nost ri. Fa m ilia noastră. Ac e st a a fost fe ric ire a noastră pe nt ru t ot de a una . SFÂRȘITUL MULȚUMIRI V re a u să le mulțumesc prie t e nilor și fa m ilie i m e le pe nt ru sprijinul lor c ont inuu. Pe nt ru c it it orii m e i a lfa și be t a - sunteți c u toții minunați. Ai suport a t t e rm e ne le m e le nebunești și orga niza re a și m a i nebunească. M U LT U M ESC U RI AS lui Susa n si Ra c he l. Această c a rt e nu s-a r fi înt â m pla t fără t ine . Mulțumesc Am a nde i W. , Be t h H . și J ill H . c a re și-au înde plinit t e rm e nul ne bune sc . N u știu c um aș t re c e pe st e une le dint re a c e st e a fără t ine ! Pe nt ru Christ ine S., De nise R. și Suny - doa m ne lor roc k ! Și unui număr nenumărat de alții - MULȚUMESC! Cărțile m e le nu a r fi c e e a c e sunt fără fie c a re dint re voi. Edit orului m e u, Ra c he l de la M W Edit ing și Susa n . Pe nt ru de signe rul m e u de c ope rt i a m a ze ba lls Eve Gra phic s De signs, LLC . Pe nt ru blogge rii și recenzenții c a re a u a jut a t să răspândească ve st e a de spre această c a rt e . Te a pre c ie z a t â t de m ult și, a uzind că îți pla c e m unc a m e a , o fa c e m ult m a i plăcută! Și nu în ult im ul râ nd, t ut uror c it it orilor m e i ! Ac e st luc ru nu a r fi posibil fără t ine . Îți mulțumesc că a i c re zut în m ine . Vă mulțumim pe nt ru m e sa je le voa st re uim it oa re și de susținere. MULȚUMESC că iubești a c e st e pe rsona je ne bune la fe l de m ult c a m ine . Pot să fa c a st a pe nt ru că voi toți. X OX O Eva Câștigători