Cercetări arheologice, XIII, 2006, p. 409 - 412 PETROGRAFIA MATERIALULUI LITIC DESCOPERIT LA BORDUŞANI POPINĂ ÎN CAMPANIILE DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE 1995-1997 Constantin Haită, Alexandru M. F. Tomescu PETROGRAPHIC STUDY OF LITHIC MATERIAL DISCOVERED AT BORDUŞANI-POPINĂ DURING ARCHAEOLOGICAL CAMPAIGNS 1995-1997 Abstract The lithic inventory (artifacts and rock fragments) discovered on the Eneolithic tell-type settlement Borduşani Popină during the 1995-1997 archaeological excavations represents several rock types: silicolith, limestone, marl, gritty limestone, sandstone, micro-conglomerate, green-schist, mica-schist, quartzite, dolerite and granodiorite. Most of these rock types crop out on large areas in Dobrogea, with potential source areas for the lithic material located as close as 10-20 km away from the settlement. However, for the igneous rocks the closest outcrops are located in North Dobrogea, at distances of minimum 70-80 km from the settlement. Keywords: Eneolithic, tell, lithic inventory, petrography, source areas. Cuvinte cheie: eneolitic, tell, inventar litic, petrografie, arii sursă. Materialul litic descoperit în aşezarea eneolitică Borduşani Popină în campaniile de cercetări arheologice 1995-1997 a fost atribuit, în urma studiului petrografic la nivel macroscopic, următoarelor categorii petrografice: silicolite, calcare, marnocalcare, calcarenite, gresii, microconglomerate, şisturi verzi, micaşisturi, cuarţite, dolerite şi granodiorite. 1. Descrierea materialului petrografic Silicolitele sunt roci silicioase formate prin procese petrogenetice diverse, ce prezintă numeroase varietăţi petrografice. Silicolitele descoperite în aşezarea Borduşani Popină au culori foarte diverse, de la ocru şi cenuşiu deschis la brun şi negru, prezintă textură fină sau grosieră (cu aspect granular) şi pot fi omogene sau eterogene, cu incluziuni albicioase, roşietice sau brune, sau cu structură în benzi. Studiul petrografic la nivel microscopic a arătat că silicolitele studiate se încadrează în categoria cherturilor, roci formate prin procese diagenetice în roci carbonatice (C. Haită, M. Tomescu 1997, p. 133-134). Analiza petrografică la microscop a permis evidenţierea următoarelor varietăţi de silex: 1. Silex fin, omogen, culoare ocru sau cenuşiu deschis; 2. Silex fin, omogen, culoare cenuşiu închis până la negru; 3. Silex fin, eterogen, culoare ocru cenuşiu, cu impurităţi albicioase; 4. Silex cu structură granulară, omogen, de culoare ocru sau cenuşiu; 5. Silex cu structură granulară fină, omogen, ocru sau cenuşiu. Din silexuri sunt constituite 4 percutoare, 70 de lame, 35 de gratoare, 2 burine, 4 vârfuri şi 2 piese cu trunchiere retuşată 1 (tab.1). Calcarele sunt bine reprezentate în cadrul inventarului litic şi prezintă următoarele varietăţi: 1 Încadrarea tipologică a uneltelor de silex a fost realizată de Geanina Haită. Constantin Haită, Alexandru M. F. Tomescu o astfel de gresie sunt constituite un frecător, un ascuţitor şi patru fragmente de rocă. Trei fragmente de rocă sunt constituite dintr-o gresie carbonatică fină, cenuşiu roşietică, friabilă şi foarte abrazivă. Un alt fragment de rocă este constituit dintr-o gresie carbonatică grosieră, cenuşiu gălbuie, micacee, omogenă. Menţionăm şi patru concreţiuni carbonatice de culoare gălbuie, fin grezoase, formate probabil în cadrul unor depozite de loessuri; dintre acestea, trei nu prezintă urme de prelucrare, iar cea de a patra prezintă o perforaţie, putând reprezenta o ancoră. 1. Calcar crem, cu textură foarte fină, omogen şi foarte compact, cu spărtură aşchioasă. Din această varietate de calcar au fost realizate un percutor, două fragmente de frecător, un şlefuitor, un fragment de ancoră şi 55 fragmente. 2. Calcar cenuşiu roşietic şi alb gălbui, fin grezos, eterogen, fosilifer. Acestei varietăţi petrografice îi corespund trei fragmente de râşniţă, trei frecătoare şi 19 fragmente litice. 3. Calcar cenuşiu închis, cu textură fină, omogen, din care a fost realizat 1 frecător, din acest tip de calcar fiind constituite şi 13 fragmente litice. 4. Calcar alb gălbui, fin, omogen, poros, compact, din care sunt constituite 6 fragmente litice. 5. Calcar marnos cenuşiu gălbui, cu textură fină, omogen, din care sunt constituie 5 fragmente litice. 6. Calcar cochilifer, cenuşiu roşcat, fin, eterogen, cu frecvente cochilii de bivalve, din care este realizată o râşniţă. Microconglomeratele prezintă următoarele varietăţi: 1 Microconglomerat de culoare roşcată, omogen, cu ciment carbonatic şi elemente de cuarţit slab sortate, cuarţ şi feldspaţi; din acest tip de microconglomerat sunt realizate patru râşniţe şi o râşniţă-ascuţitor. 2 Microconglomerat brun roşcat, polimictic, omogen, cu claste bine sortate, din care este realizată o râşniţă. 3 Microconglomerat carbonatic, crem gălbui, omogen, cu claste de calcar, din care este realizată o altă râşniţă. Marnocalcarele sunt de culoare cenuşiu deschis, fin micacee, fosilifere; din acest tip de rocă sunt identificate două fragmente litice. Calcarenitele au culoare cenuşiu gălbuie sau ocru, textură fină, sunt omogene, bioclastice şi fin micacee; din aceste roci au fost identificate două frecătoare de mici dimensiuni, ce prezintă o suprafaţă bine şlefuită, şi un fragment litic. Un alt calcarenit, de culoare gălbuie, cu textură grosieră, compact, a fost utilizat pentru realizarea unei râşniţe; din acelaşi tip de rocă a fost descoperit şi un fragment litic. Şisturile verzi prezintă textură siltică, grezoasă sau microconglomeratică, culoare verzuie, cenuşie, sau verzui roşietică şi şistozitate slabă. Din aceste roci, foarte bine reprezentate în cadrul materialului litic studiat, au fost analizate 19 râşniţe, un frecător şi 14 fragmente litice. Cuarţitele sunt omogene, fin până la larg cristalizate, de culoare albă, gălbui roşcată, sau brună. Din acest tip de rocă au fost identificate un fragment de percutor, o aşchie şi 6 galeţi de dimensiuni centimetrice. Gresiile sunt cenuşiu roşietice, cu textură fină, slab micacee, omogene. Din această rocă sunt constituite două râşniţe. Au mai fost descoperiţi doi galeţi, unul dintr-o gresie brun deschis roşietică, fină, micacee şi altul din gresie fină cenuşiu verzuie, silicioasă, compactă. Micaşisturile sunt reprezentate printr-un fragment de râşniţă şi trei fragmente de rocă, şi corespund toate unui acelaşi tip petrografic. Micaşistul are culoare cenuşiu verzui, include muscovit fin cristalizat şi prezintă şistozitate Gresiile carbonatice au culoare cenuşiu gălbuie, textură fină şi sunt slab micacee. Dintr- 410 Petrografia materialului litic descoperit la Borduşani Popină în campaniile de cercetări arheologice 1995-1997 evidentă; unul dintre fragmente conţine o intercalaţie de cuarţit. Microconglomeratul roşcat cu elemente de cuarţit poate proveni din depozitele triasic inferioare din Dobrogea de Nord, ce aflorează în zonele Tulcea şi Nalbant. Alte microconglomerate pot întâlnite în depozite jurasice, cretacice şi eocene din Dobrogea de Sud. Şisturile verzi aflorează pe toată suprafaţa Dobrogei Centrale, cele mai apropiate aforimente fiind situate în zona localităţilor Dunărea şi Topalu, la aproximativ 20 km de aşezarea Borduşani Popină. Cuarţitele apar îndeosebi ca galeţi, sursa lor putând fi în depozitele de terasă ale Dunării sau ale altor văi ce traversează teritoriul Dobrogei Centrale şi de Sud. Granitele şi granodioritele sunt întâlnite în zona Dobrogei de Nord, prezentând diverse varietăţi, ca şi diabazele, care pot proveni din zona Niculiţel. Granodioritele sunt reprezentate prin roci holocristaline cu structură echigranulară, fin cristalizate. Din acest tip petrografic este identificat un fragment de râşniţă. Granitul identificat prezintă structură echigranulară, este mediu cristalizat, de culoare verzuie. Această rocă a fost utilizată, de asemenea, pentru confecţionarea unei râşnite; alături de această piesă a mai fost descoperit un fragment litic. Un fragment litic este constituit din rocă magmatică holocristalină, mediu cristalizată, inechigranulară, de culoare neagră cenuşie. Un alt fragment prezintă structură holocristalină, este fin cristalizat şi are culoare verzuie. Aceste două fragmente au fost încadrate în categoria diabazelor. Aşa cum se poate remarca, marea majoritate a rocilor identificate apar pe suprafeţe relativ extinse în toată zona Dobrogei. Majoritatea rocilor au zone de ocurenţă situate la distanţe de 10-20 km de aşezare. Există însă şi tipuri de roci, cum sunt cele magmatice, a căror sursă cea mai apropiată este situată în zona Dobrogei de Nord, la distanţe minime de 70-80 de kilometri. 2. Arii sursă ale tipurilor de roci identificate Silexurile sunt întâlnite în calcare de vârstă jurasică şi cretacică din Dobrogea Centrală şi în depozitele de cretă cretacic superioare din Dobrogea Centrală şi de Sud. Calcarele aflorează pe suprafeţe întinse, îndeosebi în depozite de vârstă jurasică şi cretacică din Dobrogea Centrală şi de Sud. Astfel de depozite sunt întâlnite şi pe malul drept al Dunării, în zona localităţilor Hârşova şi Topalu. Calcarenite şi marnocalcare de vârste geologice şi varietăţi petrografice foarte diverse aflorează pe toată suprafaţa Dobrogei. Gresiile carbonatice sunt întâlnite în depozite cretacice ce aflorează în lungul văilor din Dobrogea de Sud şi în depozite triasice din Dobrogea de Nord, cunoscute şi sub numele de "Stratele de Nalbant". 411 Constantin Haită, Alexandru M. F. Tomescu Tabelul 1. Distribuţia uneltelor şi fragmentelor litice pe tipuri petrografice. TIP DE ROCĂ Silex Calcar Marnocalcar Calcarenit Gresie Microconglomerat Şist verde Cuarţit Micaşist Granite şi granodiorite Diabaze UNEALTĂ Percutor (4) Lamă (70) Gratoar (35) Burin (2) Vârf (40 Piesă cu trunchiere retuşată (2) Percutor (1) Frecător (6) Şlefuitor (1) Râşniţă (4) Ancoră (1) Fragment (98) Fragment (2) Frecător (2) Râşniţă (1) Fragment (2) Frecător (1) Ascuţitor (1) Râşniţă (2) Fragment (8) Galet (2) Concreţiune (4) Răşniţă - ascuţitor (1) Râşniţă (6) Râşniţă (19) Fragment (14) Percutor (1) Fragment (1) Galet (6) Râşniţă (1) Fragment (3) Râşniţă (2) Fragment (1) Fragment (2) BIBLIOGRAFIE C. Haită, M. Tomescu 1997, Lithic resources, în S. Marinescu-Bîlcu et alii, Archaeological Researches at Borduşani Popină (Ialomiţa County), preliminary report 1993 - 1994, Cercetări Arheologice, X, Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, p. 132-136. Constantin Haită Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare, Calea Victoriei, nr. 12, sect. 3, Bucureşti, sedimentologie@mnir.ro. Alexandru M. F. Tomescu Department of Biological Sciences, Humboldt State University, Arcata, CA 95521, USA, mitomescu@hotmail.com. 412