Cuprins Pa gina t it lu Dre pt uri de a ut or Cuprins De dic a re List a de re da re Dom nia unui m ilia rda r Colecția Re ge le M ilia rda r Notă Blurb Prolog 1 . K ingst on 2 . Lia na 3 . K ingst on 4 . Lia na 5 . Lia na 6 . K ingst on 7 . K ingst on, 1 0 a ni 8 . K ingst on, 1 0 a ni 9 . K ingst on, 1 1 a ni 1 0 . K ingst on, 1 2 a ni 1 1 . Lia na , Pre ze nt 1 2 . K ingst on 1 3 . Lia na 1 4 . Lia na 1 5 . Lia na 1 6 . K ingst on 1 7 . Lia na 1 8 . K ingst on 1 9 . Lia na 2 0 . K ingst on 2 1 . Lia na 2 2 . K ingst on 2 3 . Lia na 2 4 . Lia na 2 5 . Lia na 2 6 . K ingst on 2 7 . Lia na 2 8 . Lia na , 1 8 a ni 2 9 . Lia na , Pre ze nt 3 0 . K ingst on 3 1 . Lia na 3 2 . Lia na 3 3 . K ingst on 3 4 . Lia na 3 5 . K ingst on 3 6 . Lia na 3 7 . K ingst on 3 8 . Lia na 3 9 . K ingst on 4 0 . Lia na 4 1 . K ingst on 4 2 . Lia na 4 3 . Lia na 4 4 . K ingst on 4 5 . Lia na 4 6 . K ingst on 4 7 . Lia na 4 8 . K ingst on 4 9 . Lia na 5 0 . Lia na 5 1 . K ingst on 5 2 . Lia na 5 3 . Louisa , 1 8 a ni 5 4 . Louisa , Pre ze nt 5 5 . K ingst on 5 6 . Louisa 5 7 . K ingst on 5 8 . Louisa 5 9 . K ingst on 6 0 . Louisa 6 1 . K ingst on 6 2 . Louisa 6 3 . Louisa 6 4 . Louisa 6 5 . K ingst on Epilog-1 Epilog-2 Mulțumiri Ce urm e a za ? De spre a ut or Dom nia unui m ilia rda r Se ria M ilia rda r K ing Eva Câștigători Copyright © 2 0 2 4 de către Winne rs Publishing LLC și Eva Winne rs De signe r im a gine de copertă: Eve Gra phic De sign LLC M ode l: K a io Q. Fot ogra f: Wa nde r Aguia r Form a t a re de : T he N ut t y Form a t t e r T oa t e dre pt urile re ze rva t e . N ic io pa rt e a a c e st e i cărți nu poa t e fi reprodusă sub nic io formă sa u prin oric e m ijloa c e e le c t ronic e sa u m e c a nic e , inc lusiv sist e m e de st oc a re și re c upe ra re a informațiilor, fără pe rm isiune a scrisă a a ut orului, c u excepția utilizării de c it a t e sc urt e înt r-o re c e nzie de c a rt e . Asemănarea c u pe rsoa ne re a le și luc ruri vii sa u m oa rt e , locații sa u e ve nim e nt e e st e în înt re gim e coincidență. Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul m e u. Grup FB: ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e Pa gina FB: ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q I nst a : ht t p://I nst a gra m .c om /e va w inne rs Book Bub: ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs Am a zon: ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs Goodre a ds: ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs T ik T ok : ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/ Cuprins List a de re da re Dom nia unui m ilia rda r Colecția Re ge le M ilia rda r Notă Prolog 1 . K ingst on 2 . Lia na 3 . K ingst on 4 . Lia na 5 . Lia na 6 . K ingst on 7 . K ingst on, 1 0 a ni 8 . K ingst on, 1 0 a ni 9 . K ingst on, 1 1 a ni 1 0 . K ingst on, 1 2 a ni 1 1 . Lia na , Pre ze nt 1 2 . K ingst on 1 3 . Lia na 1 4 . Lia na 1 5 . Lia na 1 6 . K ingst on 1 7 . Lia na 1 8 . K ingst on 1 9 . Lia na 2 0 . K ingst on 2 1 . Lia na 2 2 . K ingst on 2 3 . Lia na 2 4 . Lia na 2 5 . Lia na 2 6 . K ingst on 2 7 . Lia na 2 8 . Lia na , 1 8 a ni 2 9 . Lia na , Pre ze nt 3 0 . K ingst on 3 1 . Lia na 3 2 . Lia na 3 3 . K ingst on 3 4 . Lia na 3 5 . K ingst on 3 6 . Lia na 3 7 . K ingst on 3 8 . Lia na 3 9 . K ingst on 4 0 . Lia na 4 1 . K ingst on 4 2 . Lia na 4 3 . Lia na 4 4 . K ingst on 4 5 . Lia na 4 6 . K ingst on 4 7 . Lia na 4 8 . K ingst on 4 9 . Lia na 5 0 . Lia na 5 1 . K ingst on 5 2 . Lia na 5 3 . Louisa , 1 8 a ni 5 4 . Louisa , Pre ze nt 5 5 . K ingst on 5 6 . Louisa 5 7 . K ingst on 5 8 . Louisa 5 9 . K ingst on 6 0 . Louisa 6 1 . K ingst on 6 2 . Louisa 6 3 . Louisa 6 4 . Louisa 6 5 . K ingst on Epilog-1 Epilog-2 Mulțumiri Ce urm e a za ? De spre a ut or Lasă-ți fe m inism ul la ușă pe nt ru K ingst on Ashford. Glum e a m . 🤪 Ac e st FM C t e va fa c e m â ndru. List a de re da re Dom nia unui m ilia rda r ht t ps://spot i.fi/4 a c I qAe Colecția Re ge le M ilia rda r Se ria lul acoperă fie c a re fra t e Ashford se pa ra t . Î n t im p c e fie c a re c a rt e din se rie poa t e fi citită de sine stătătoare, e ve nim e nt e le și referințele la c e le la lt e cărți sunt pre ze nt e în fie c a re dint re a c e st e a . Așadar, pe nt ru a vă buc ura c â t m a i bine , luați în c onside ra re să oferiți fiecărui fra t e Ashford o șansă. 😀 Bucurați-vă! Eva Câștigători Notă Cronologia cărții lui K ingst on nu e st e în c onform it a t e c u c a rt e a lui Winst on. De fa pt , a pa re luni m a i t â rziu și a junge la ult im a c a rt e din t rilogia I m pe riul Fura t . Blurb K ingst on Ashford. O enigmă. Fa nt om a . Abilitățile lui sunt de ne e ga la t . M ot ive le lui sunt c la re . Le t a lit a t e a lui de ne c ont e st a t . Singurul său sc op e st e să distrugă re ga t ul c a re îi fura se m a i m ult de c â t inocența. Până c â nd se întâlnește c u o fantomă din t re c ut ul său și e st e a t ra s de pâ nza fe m e ii. Lia na V olk ov. O prințesă de gheață c u pla nuri c rim ina le . Ucigașul inst a bil c u c hip de înge r. Ce va m a re se întâmplă în burt a lum ii int e rlope . Realitățile sunt spulbe ra t e . Se joacă un joc m ort a l, sfâșiind re ga t ul din int e riorul fia re i. Da r a c e st a e st e doa r vâ rful a isbe rgului. Linia dint re ina m ic i și aliați e st e neclară. M ist e re le se dezvăluie. I st oriile se c ioc ne sc . Dorințele consumă. N im ic nu e st e așa c um pa re . Se naște o nouă dom nie . Prolog K ingst on Î n urmă c u opt a ni W M -a m mișcat prin noa pt e a fără lună c a două spirit e în umbră. Știam pe de rost fie c a re colț pa t rula t de pa znic i de la m a rgine a proprietății. Cizm e le noa st re zdrobe a u zăpada proaspătă și a m re gre t a t că nu a ve nit o altă furtună c a re să ne ștergă urm e le . La na iba de Sibe ria . „M a m a a re se c urit a t e a foa rt e strânsă.” T re m urul din voc e a Louise i re fle c t a t re m urul de ge t e lor e i re c i și subțiri din pa lm a m â inii m e le . „I va n fa c e o înțelegere c u c a rt e lul de la T ijua na , așa că e st e foa rt e paranoică.” Am da t din c a p, înfășurându-mi brațele în jurul t a lie i e i și liniștind-o îna int e ca ea să poată păși în lum ina re fle c t oa re lor c a re înconjoară t e re nul. „N u vor a junge la t ine ”, a m prom is na iv. „Ai opt spre ze c e a ni. N im e ni nu a re dre pt ul să t e rețină.” — Și t u a i douăzeci și pa t ru de a ni, K ingst on. Ea t e ține c a pt iv”, a sublinia t e a . N u i-a m spus că odată c e a m îm plinit opt spre ze c e a ni, e a e ra singurul luc ru c a re mă ținea a ic i. Aș fi a vut fugi, ga t a să moară înc e rc â nd, da r nu fără e a . N u lăsând-o în urmă și vulnerabilă în fața oa m e nilor lui Sofia și I va n. Ae rul de de c e m brie urlă de amărăciune, trăgându-ne în îmbrățișarea lui re c e . S-a bic iuit în obra jii m oi a i lui Lou până c â nd a u fost c ruzi, da r e a nu se plâ nse se o dată. Ea a fost la fe l de hotărâtă c a și m ine . Doa r că nu e ra m la fe l de sigur de geamănul e i. Ea nu e ra de găsit nicăieri, ia r noi e ra m în a fa ra t im pului. Ala rm e le c a re a u înc onjura t proprie t a t e a a r fi oprit e pe nt ru e x a c t c inc ize c i de se c unde . Dacă nu a m fi fost în a fa ra proprietății până a t unc i, ne -a m lipsi fe re a st ra . I -a m șoptit: „Dă-te jos”, ia r Lou s-a ghe m uit , făcându-se m a i mică – dacă a r fi fost posibil. N e -a m st re c ura t în um bra c a se i de gardă e x a c t c â nd doi bărbați s-a u înt ors și s-a u îndre pt a t în direcția noastră. Știam că e ra gol; fie c a re ga rdia n pa t rula pe t e re n. „U nde e st e Lia ?” a șoptit e a , m a i m ult pe nt ru e a însăși de c â t pe nt ru m ine . „N u e c a e a să înt â rzie .” „Poa t e că s-a răzgândit.” Respirația i s-a oprit , ceața din jurul gurii e i s-a e va pora t . "N u." N u e ra nic i un gra m de îndoială în voc e a e i. "N u N u N U ." Lia na – sa u Lia , așa c um o num e a geamăna e i – e ra identică c u Lou în a spe c t , da r c e i doi nu put e a u fi m a i diferiți c a pe rsona lit a t e . Louisa a fost un făcător de pa c e ; geamănul e i e ra o luptătoare. Lou dore a pa c e în lum e ; Lia a vrut să-l t ra nsform e în ha os. U nul ura frigul; celălalt a prospe ra t în e a . De fa pt , dacă a r t re bui să ghic e sc , aș spune că a fost prinsă să-și a c ope re urm e le , nederanjată de c â t de m ort a le a r put e a de ve ni condițiile. — N u, n-a r vre a , repetă e a din nou, c u voc e a a bia pe st e o șoaptă. T im pul se sc urge a și a m â ndoi știam a st a . Era m la c â t e va m om e nt e să a ve m șansa să fugim de a ic i și să nu ne uităm niciodată îna poi. „K ingst on”, a re spira t e a , uit â ndu-se la m ine prin niște oc hi a lun îngroziți. „Dacă a r a junge la e a ?” Suferința e i a st â rnit m e re u emoții în pie pt ul m e u. T re buia să plecăm, da r a m păstrat nerăbdarea din t onul m e u. „Dacă a u făcut-o, ne vom înt oa rc e după e a ”, i-a m prom is. Ezit a re a îi pâ lpâ ia în oc hi. "Ai inc re de re in m ine ?" Ea a da t din c a p fără înt â rzie re , ia r pie pt ul m i s-a încălzit. „At unc i, crede-mă c â nd spun a st a : își vor dori să nu o ia niciodată dacă t re buie să ne arătăm înarmați până la nouă c a să o recuperăm.” Prim a sc lipire a zorilor s-a uit a t , zâ m bind în sus către c e rurile înt une c a t e și a runc â nd nuanțe de a lba st ru, viole t și roșu pe st e orizont . Lou a da t din c a p o dată, a poi a m ple c a t în fugă. Chia r în capcană. U n m iros m e t a lic um plu temnița. Țipetele lui Lou străpunseră spațiul înt une c a t . Pereții cenușii și t a va nul îna lt susținut de st â lpi de piatră dădeau a c e st e i temnițe o strălucire de rău a ugur. Î nc he ie t urile m i-a u a rs de a c idul t urna t pe c a rne a m e a , da r dure re a a fost uitată în m om e nt ul în c a re a m văzut-o legată de sc a un, îndoită c u spa t e le la ve de re . Ce e a c e m a i rămăsese din e a fuse se jupuit de pe oa se le e i, c rud și c u ve zic ule . Oa m e nii Sofie i a ținut-o jos, în t im p c e unul a t urna t m a i m ult a c id pe e a . Țipetele e i m i-a u făcut bucăți inim a . M -a m sm uc it de legăturile m e le , furia sufocându-mă. — Sunteți c u toții morți, a m urla t . "V oi t ot i." N im e ni nic i măcar nu s-a uit a t în direcția m e a . — U nde e st e sora t a , Louisa ? V oc e a Sofie i e ra m a i re c e de c â t t e m pe ra t urile din Sibe ria în t im p c e își prive a fiic a c u trăsături de gheață. „Eu... nu...” V oc e a lui Lou e ra slabă. rupt . — N u știu, mamă. „Sofia , dă-i drum ul”, a m răpit, c u plum bul în int e st ine . „Lia na nu a fost c u noi.” — M inc inos, urlă Sofia , c u e x pre sia e i maniacală alarmantă. N u a m put ut pune de ge t ul pe e l, da r c e va nu e ra . — E adevărat, a m spus e u, glonțul c a re îm i străpunsese umărul a rzâ nd c a un ne noroc it . Oc hii sălbatici a i Sofie i s-a u răstit spre m ine , plini de ură. „Pe nt ru că o a u,” țipă e a , c u c hignon-ul a rgint iu pe rfe c t de zordona t și c u oc hii sălbatici. „Ca rt e lul de la T ijua na a pus capăt e i și e vina t a , Ghost .” Lou sc â nc i, la c rim ile c urgâ ndu-i pe obra ji și clătină din c a p neîncrezătoare. „Ești bodygua rdul lor, de c e nu a i prot e ja t -o?” Respirația lui Lou s-a int e nsific a t , oc hii e i îndre pt â ndu-se sălbatic spre ga rdie nii m a m e i e i. „Mamă... e u... l-a m făcut... să a le rge ... c u m ine . Lia nu... a ve nit .” — M a i m ult a c id, ordonă Sofia , ia r sc â nc e t ul rănit a l lui Lou mă zgudui. Ea a t re m ura t , da r și-a pus pum nii în m â ini, înc e rc â nd să fie curajoasă. Am urlit de furie , lupt â nd îm pot riva lanțurilor. Fără suc c e s. Î n sc him b, a m fost forțat să prive sc în t im p c e îndura m propria m e a tortură. Am fost a sc uns în c a m e ra fără fe re st re t im p de c e e a c e păreau zile în t im p c e a m int ra t și ieșit. Sa nit y a re fuza t să mă părăsească. Cum va , îndura se c ruzim e a adusă c orpului m e u. M e m bre le îm i e ra u înghețate, burt a goală. Umărul m e u dre pt a fost lux a t și t ot c orpul m e u a țipat de dure re . Era m murdară și goală. N u put e a m să-mi țin c a pul sus fără să amețez. Fie c a re respirație e ra a gonie . N u a fost prim a m e a bătaie. Anii fuseseră gre i. T im pul nu a ve a nic i un se ns a ic i. Doa r t ort ura a făcut-o. Până a m înt â lnit -o pe fa t a c u oc hii a urii-a lun. Fa t a c a re a c re sc ut c u m ine . Sa lva t orul m e u. U n strigăt m i-a sfâșiat ceața din c re ie r, făcându-mă să-mi de sc hid ple oa pe le um fla t e . — Nu-ți fa c e griji, Lou. Sunt bine , a m mormăit. Toți nenorociți de a ni de tortură și nu a m crăpat niciodată – până astăzi, c â nd a fost forțată să ia pa rt e . Era m a t â rna t de un c ordon c a re îm i tăia înc he ie t urile . Lou a t re buit să urmărească ult im ul m e u a t a c de tortură. Ori a fost a st a , ori a u rănit-o și bărbații Sofie i. Și re fuza se din plin – c ic a t ric ile e i e ra u dova da . „Î m i pa re a t â t de rău”, a grăunt e a , strigătele e i sm ulgâ ndum i inim a . Fața îi e ra pe t e și roz, buze le de spic a t e t re m urâ nd. Sofia a vrut să-mi întărească Lou, să o facă indiferentă față de suferința umană. Da r în a dâ nc ul e i, nu a st a e ra Louisa . "E în regulă. N u mă rănești”, a m a sigura t -o în t im p c e e a t re m ura c a o frunză. Să-i văd dure re a a fost sfâșietor. Sâ nge le îm i țâșnea din tăieturi, da r totuși îm i păsa m a i m ult de bunăstarea e i. De fa pt , nu puse se m â na pe m ine , da r prezența e i în t im pul ședințelor a fost suficientă pe nt ru a o spulberă. „Sunt bine ”, a m re pe t a t , a bia reușind să o liniștesc c u un zâ m be t . Î na int e să pot spune a lt c e va , un a lt pum n pe față m i s-a c one c t a t . „T e rog încetează să-l lovești”, i-a im plora t e a pe bărbații m a m e i e i. Alt ul m -a lovit c u pum nul în st om a c , furâ ndu-m i respirația. Sc uip sâ nge , ve de re a m e a de ve nind încețoșată. Țipetele Louise i a u de ve nit bâ nt uit e , voc e a e i răgușită. M -a m fix a t pe fața e i pe t e , c u e x pre sia e i plină de groază. Am re fuza t să leșin. A t re buit să rămân c u e a . A înc e put să lupt e îm pot riva bărbaților c a re o țineau, dâ ndu-i un c e nt im e t ru doa r c a să o tragă îna poi. "St op! T e rog, oprește-te, a im plora t e a , c u oc hii înroșiți. La c rim i proa spe t e c urge a u pe obra jii e i învinețiți. "A fost vina m e a ." „N u, nu a fost .” N u i-a m put ut lăsa să o facă rău. M i-a m pie rdut cunoștința de m a i m ult e ori. Da t a viit oa re c â nd m i-a m de sc his ple oa pe le , a fost înt r-o liniște ciudată. nu m a i e ra m le ga t . Au t re c ut zile , posibil săptămâni. H a ba r nu a ve a m de c â t t im p a m fost înc his. T im pul e ra un c onc e pt a bst ra c t pe măsură c e a m int ra t și ieșit din conștiință. Fie c a re respirație e ra a gonie și înt re gul m e u c orp țipa de dure re din c a uza oa se lor, e ra m sigur că e ra u fra c t ura t e . Da r nu a m c e da t . M -a m ținut de Lou, c u oc hii ațintiți a supra e i, luâ nd put e re din Dum ne ze u știa unde și ofe rindu-l îna poi. N um a i că e a nu se mișca și oric e bucățică de speranță pe c a re o lăsasem stinsă, în t im p c e -i prive a m t rupul neînsuflețit înt ins pe pământul m urda r, c u ple t e le e i lungi a urii pătate de sâ nge le m e u. — Trezește-te, soa re , a m spus. T e rog, nu mă părăsi. Ea nu sa mișcat, zăcând nemișcat c a un înge r zdrobit . "T e rog t re ze st e -t e . T re buie să a junge m unde va la căldură. P-t e rog, trezește-te, iubit o.” V oc e a mi s-a spa rt , oglindindu-m i inim a . Nu cerșisem niciodată nim ic . N u c â nd a m fost t ort ura t și a buza t înt r-un c e nt im e t ru din viața m e a , nic i c â nd le -a m dorit m oa rt e a c e lor re sponsa bili. Da r a c um , a m im plora t și a m im plora t , c he m â nd oric e ze it a t e sa u ființă divină să-i cruțe viața. Răspunsul a fost propria m e a șoaptă în celulă, c orpul m e u bătut pre a sla b pe nt ru a se mișca. Da r m i-a m dorit . Aș m uri c u m â na pe pulsul e i c a re bătea, pe pie pt ul e i c â nd se ridic a și c obora . Târându-mă în pa t ru pic ioa re , muşchii m i s-a u înfiora t , a u prot e st a t şi a u de ve nit m a i sla bi c u fie c a re c e nt im e t ru de spaţiu pe c a re l-a m a c ope rit . M i-a m simțit e ne rgia — puțină viață c a re m i-a m a i rămas — epuizată în t im p c e mă lupt a m să a jung la e a . Am înt ins m â na , m â na m e a a t ingâ ndu-m i pie le a re c e c a gheața. M i s-a tăiat respirația c â nd m -a m așezat pe st e c orpul e i nemișcat. Arăta c a și c um a r fi dorm it liniștit, în c iuda c orpului e i învinețit. „Trezește-te, soa re .” N ic iun ra spuns. N u m i-a păsat dacă a u c ont inua t să mă bată până c â nd nu a m m a i fost de re c unosc ut , a t â t a t im p c â t a trăit e a . „N u... mă lăsa... pe m ine ...” a m im plora t . Î nc he ie t ura e i stângă, stricată de loc ul în c a re o rupseseră, e ra strânsă pe pie pt , c u c orpul înc ovoia t . Nemișcată. Da r m int e a m e a a re fuza t să a c c e pt e că e ra moartă. T re buia să e x ist e o m oda lit a t e de a o a duc e îna poi. As fa c e oric e . Aș da oric e . M ic ul t a t ua j de pe ceafă – c e l c a re se potrivește c u a l m e u – a juc a t pe e k a buo și i-a m îm pins părul pe st e e l, a sc unzâ ndu-l așa c um făcea înt ot de a una . "T e iube sc ." Am șoptit c uvint e le pe nt ru c a re a trăit inim a e i romantică. Ea nu s-a mișcat. Cu siguranță, dacă a r fi fost în viață, a r de sc hide a c e i oc hi a urii, un a m e st e c de căprui și a lune , și m i-a r zâ m bi. Era doa r liniște și respirațiile m e le înfiorătoare. Părul blond s-a înt ins pe toată pode a ua pătată de sâ nge . Sâ nge le m e u. I -a înm uia t șuvițele a urii, c orpul e i bătut și rupt . St om a c ul m i s-a re volt a t , da r m -a m fe rit să nu vom it e . Brățara pe c a re i-a m da t -o zăcea pe pământ lângă e a , smulsă de la înc he ie t ura m â inii și plină de sâ nge . Am t ra s respirația și a m înt ins m â na spre e a , ținându-l c u pum nul în palmă, a rgint ul înfipâ ndu-m i în c a rne în t im p c e golul din pie pt ul m e u creștea, orific iul căscat se e x t inde până c â nd a m de ve nit înt une ric . N u aș put e a trăi fără e a . Fie c a re inspirație a fost crudă, făcându-mă în bucăți. Am gâ fâ it și m -a m ghe a t la pie pt ul m e u rănit. M i-a m ridic a t privire a c â nd a m a uzit o batjocură și a m găsit-o pe Sofia V olk ov uit â ndu-se la m ine cu oc hi mâniați, înconjurată de oa m e ni înarmați. Buza m i s-a c urba t îna poi de pe dinți, ura otrăvind fie c a re gra m de um a nit a t e pe c a re m i-o m a i rămăsese. M -a m întărit și a m urlit : „Adu-o îna poi ”. Corpul m e u s-a prăbușit pe st e a l e i și, pe nt ru prim a dată în ult im ii a ni, lum e a m e a a rămas nemișcată și tăcută. Apoi înt une ric ul a c oborâ t . Ca pit olul 1 K ingst on Opt a ni m a i t â rziu W Câ nd I va n Pe t rov și Sofia V olk ov a u făcut din m ine o fantomă, nu s-a u gâ ndit niciodată că mă voi înt oa rc e să-i dist rug ca pe un re ge răzbunător. Am dom nit a supra im pe riului m e u în t im p c e zăboveam în umbră și a m folosit c e e a c e învățasem pe nt ru a m e rge după e i – c e i c a re m i-a u fura t inocența și fa t a c a re e ra lum ina m e a călăuzitoare. Da r e i subestimaseră c â t de de pa rt e put e a m e rge ura m e a . Aș fi de ve nit o umbră, a proa pe șters din lum e a a st a . Urmăsem și plănuisem a ni de zile , să răzbun singurul ox ige n pe c a re l-a m re spira t și să uc id singura hrană de c a re a ve a m ne voie . O re a lit a t e sumbră a vieții fără Louisa . Da r a poi o văzusem – pe Lia na V olk ov, în viață și re spirâ nd, luc râ nd alături de m a m a e i, pășind c a totuși a Sofie i, c a și c um nim ic nu a r fi în neregulă. Sora geamănă pe c a re a m așteptat-o noa pt e a în c a re t re buia să scăpăm c u toții din ghe a re le Sofie i V olk ov. Au t re c ut a ni fără un c uvâ nt de spre Lia na și a m pre supus că a m urit și e a . Am fost păcălit. Louisa a fost îngropată la șase pic ioa re m a i jos înt r-un m orm â nt ne m a rc a t , în t im p c e Lia na a pășit pe a c e st pământ. U n cuțit invizibil m i-a străbătut pie pt ul, dâ nd vina pe Lia na pe nt ru m oa rt e a geamănului e i. Ea a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m așteptat pre a m ult îna int e de a a le rga . Ea a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost prinși. Poa t e că a r t re bui să la s lum e a interlopă să o ajungă din urmă, pe nt ru că nu a dura t m ult până c â nd Spinii din Om e rt à a a fla t că Sofia V olk ov a ve a o fiică vie , c a re re spira . Ra na invizibilă s-a de sc his im e dia t la ve de re a fe m e ii c a re purt a c hipul Louise i, lăsându-mă căscată și sâ nge râ nd. Sune t e st ride nt e m i-a u um plut c re ie rul în t im p c e mă uit a m la fața cunoscută, fie c a re mușchi din c orpul m e u im obil. Aceeași față; c hip greșit. Același zâ m be t ; zâ m be t greșit. Aceleași m â ini; m â ini greșite. V oc ile din c a pul m e u insist a u pe răzbunare. Termină c u e a . Sc oa t e -i toți dinții din gură. Fă-o să plătească. N um a i că a fost făcută o prom isiune . La dra c u '! O prive a m de săptămâni înt re gi, inc a pa bil să-mi înțeleg fa pt ul că Lia na Ca t a la no V olk ov e ra în viață. Trăiește și respiră, în t im p c e sora e i a m urit în a gonie în ne noroc it a de Sibe ria . Pre siune a c a căldura înt r-un ibric c onst ruit în spa t e le oc hilor m e i, în t im p c e a m int irile inva da u, t re c â ndu-m i prin c ra niu c u o pre c izie c a un cuțit. Sune t ul voc ii e i. Confort ul a t inge rii e i. M olic iune a inim ii e i. U n c ra t e r a c re sc ut în pie pt ul m e u și în m int e a m e a , a m int irile revărsându-se. — V re a u să t e căsătorești c u m ine , K ingst on, murmură e a , c u voc e a e i blândă și rezervată doa r pe nt ru m ine . Louisa . Lou a l m e u. — N u a i încă opt spre ze c e a ni, a m spus, trăgând-o m a i a proa pe de m ine . Și-a da t oc hii pe st e c a p, da r a căzut im e dia t în brațele m e le , inc a pa bil să-și țină un zâ m be t de pe față. Chia r și a t unc i c â nd ra ha t ul e ra gre u, găsea luc ruri de spre c a re să zâmbească, oferindu-și soa re . „S-a r put e a să nu trăiesc sufic ie nt .” Ea s-a ridic a t în vâ rful pic ioa re lor și și-a t re c ut na sul de a l m e u. „De c i de c e să aștepți?” I -a m prins m a x ila rul în mână. „T u... V om trăi până ne vom câștiga ridurile și cenușii. Până c â nd ne vom ve de a pe nepoții și strănepoții noștri m e rgâ nd pe a c e st pământ, c a dovadă vie a iubirii noa st re .” M i-a m t re c ut de ge t e le pe lungim e a buc le lor e i blonde mătăsoase. Oc hii e i a urii, pestriți de a lun, i-a u înt â lnit pe a i m e i și, la na iba , dorința de a o re ve ndic a m -a înne bunit . Da r spărgerea inim ii din e i m -a ținut la distanță. "Ce s-a înt â m pla t ?" a m c e rut e u. Ea a zâ m bit din nou, da r nu la fe l de strălucitor. „N u-m i spune că nu e nim ic sa u va fi ia dul de plătit.” Z â m be t ul e i a dispărut, a ngoa sa în oc hii e i învăluindu-mi inim a c a o menghină. „N u mă urî…” șopti e a . „N u te-aș put e a urî niciodată.” S-a uit a t pe st e umăr, de ge t e le e i frământându-se c u na st urii cămășii m e le , îna int e de a se înt oa rc e să mă privească. „I va n...” „T e -a rănit?” Am m â râ it , o ceață roșie s-a st re c ura t înăuntru. N u m i-a scăpat că înțepătura bolnavă îi prive a pe ge m e ni. Lou m a i m ult de c â t sora e i. N e noroc it ul e ra c a un c â ine de sâ nge , simțind că Louisa e ra c e a m a i m oa le dint re c e le două. Cu Lia na , risc a să i se t a ie m ingile dacă c hia r și-ar fi gâ ndit să o atingă. Ea clătină din c a p. „N u, da r e l...” Ea înghiți în se c , gâ t ul e i de lic a t clătinându-se. „V re a să mă căsătorească c u m ine pe nt ru a fa c e o alianță c u c a rt e lul de la T ijua na . M a m a a spus că nu, da r ... Am â ndoi știam că e st e doa r o c he st iune de t im p. „Soa re soa re , a r t re bui să așteptăm m om e nt ul pot rivit .” „V re a u să fii prim ul m e u, K ingst on.” Prinde re a m e a de bărbia e i s-a st râ ns, ia r e a s-a ridic a t pe de ge t e le de la pic ioa re , buze le e i a t ingâ ndu-m i gura . „T u a i fost prim ul m e u sărut. Singurul om c a re notează-mă.” Buze le e i pline st râ nse , un zâ m be t blâ nd le c urba și o nuanță roz c a re îi a c ope re a obra jii. Se c re t ul nost ru. U n t a t ua j pot rivit . „Pur și sim plu nu pot suport a — ” V oc e a i s-a crăpat, la fe l c a și inim a m e a . — N u ve zi, Lou? I -a m răpit în gură. „V re a u să fiu prim ul tău, ult im ul, singurul tău.” — Și e u, șopti e a , obra jii e i pătându-se roșii odată c u recunoașterea e i. „Da r oric e s-a r înt â m pla m â ine , a m a vut astăzi. V om a ve a a st a . Așa că de c e să aștepți?” Era a t â t de multă dure re în această gospodărie. Singurătate și frică. N u a fost a c olo unde m i-a m dorit să fie prim a dată. Apoi a m a i fost proble m a vâ rst e i e i, c u e a fiind doa r timidă de ziua e i de opt spre ze c e a ni, nu a m vrut să se grăbească în a st a . Ar t re bui să ne luăm t im pul, de dra gul e i. Brațele e i m i-a u c uprins um e rii și și-a t ra s gura pe bărbia m e a , pe gâ t ul m e u, îna int e de a-și îngropa fața în gâ t ul m e u. — Poa t e că e st e t im pul să fugim , șopti e a . „Ești o fantomă. Fă-ne să disparăm îna int e c a e i să ne sfârșească odată pe nt ru t ot de a una .” S-a îndepărtat și s-a înt â lnit c u oc hii m e i, c u buza tremurândă. „Ea t e dist ruge și nu m a i suport .” Furia m i-a infe c a t în pie pt , c hia r și după toți acești a ni. M -a făcut un m onst ru, plin de ură și se t e de răzbunare. Aș doborî înt re g im pe riul V olk ov. Și nim e ni nu m -a r put e a opri. N ic i măcar m oa rt e a . Am înc his oc hii, spălând a m int irile singurului luc ru bun din viața m e a și concentrându-mă pe această fe m e ie din fața m e a c a re a a vut o mână în a o lua . Am urâ t că Lia na a supraviețuit în t im p c e Louisa m e a a m urit . Ea a fost cealaltă jumătate a m e a . Lum ina m e a în înt une ric . Ea a fost t ot ul pe nt ru m ine . Era t im pul c a Lia na să plătească pe nt ru a st a . Fie c a re respirație pe c a re o lua se de la m oa rt e a lui Lou îi câștigase o pedeapsă. M i-a da t un sc op pe nt ru prim a dată de c â nd Ale x e i N ik ola e v m i-a sa lva t t rupul bătut din a c e a temniță în urmă c u opt a ni. Î n t im p c e înfățișarea m e a a rămas calmă și adunată, int e riorul m e u e ra în flăcări. A e x ist a t o linie fină înt re ură și iubire . Chia r m a i fin înt re m int e și ne bunie . N u m a i ve de a m a c e a linie . N u de c â nd îl văzusem pe Lou m urind în fața oc hilor m e i. Am înt ins m â na să be a u o băutură în colțul m e u înt une c a t a l re st a ura nt ului în t im p c e obse rva m . Pâ ndit . Pla nific a t . Strălucirea port oc a lie a țigarei m e le din scrumieră a fost singurul se m n c a re indic a prezența m e a în re st a ura nt . M -a m uit a t la m a sa unde stătea ținta m e a , c u oc hii urmărind mișcările t ine re i. Această gaură întunecată din pie pt ul m e u mă înghițea înc e t în înt re gim e . Am c ult iva t această gaură purulentă, hrănindu-l cu amărăciune și ură. Era roșu, furios și c rud. Am sa lut a t se nt im e nt ul. L-a îmbrățișat c hia r. Era mai bine de c â t amorțeala pe c a re o simțisem a t â t de m ult t im p. N u m-aș odihni până nu mă răzbun. Până c â nd a m făcut c a m oa rt e a e i să c ont e ze . Au uc is-o, ia r e u i-aș uc ide pe fie c a re dint re e i pe nt ru dure re a pe c a re a provoc a t -o. Pum nul m i s-a st râ ns, făcând cenuşă ţigara în t im p c e ina m ic ul m e u lua m a sa prin cameră. Cum a put ut Lia na să st e a a c olo de parcă lum e a încă se înt orc e a c â nd Lou nu m a i e ra ? Î nc hizâ ndu-m i coșmarul îna int e c a a c e st a să prindă viață, m am c onc e nt ra t a supra pre ze nt ului, băgând w hisk y-ul și bucurându-mă de a rsura din gâ t . Am a vut un sc op, un sc op c a re m -a îm pins îna int e . Răzbunarea e ra la îndemână. Fără greșeală. Fără de c izii pripit e . Z i după zi, săptămână după săptămână, a n după a n — fie c a re pa s m e t a foric m -a a dus m a i a proa pe de e a . Sofia Ca t a la no V olk ov. Amărăciunea și ura s-a u infilt ra t în c e lule le m e le și s-a u a m e st e c a t c u cenușa a c e lor a ni petrecuți în c a pt ivit a t e . Cu pie rde re a pe c a re a m simțit-o c â nd m i-a fost luată . Tânăra nevinovată c a re mă prive a c u oc hi a urii, promițând căldură și fe ric ire . M i-a m fre c a t c oa psa a bse nt , m â ngâ ind dure re a fantomă c a re mă bâ nt uia . A fost m e re u pre ze nt , re zult a t ul nopților re c i și înt une c a t e pe t re c ut e în a c e l subsol plin de groază. Plin de coșmaruri. U n fulge r de mișcare m i-a a dus atenția îna poi la tânăra c u păr de c uloa re a grâ ului c a ld. Era ide nt ic c u Lou-ul m e u, da r știam că nu e ra e a . Lia a fost o fraudă, ve rsiune a decolorată a lui Lou. Cu t oa t e a c e st e a , m -a m t re zit inc a pa bil să-mi sm ulg privire a . M i-a hrănit m int e a zdrobită. Corpul m e u s-a vinde c a t după c e Ale x e i N ik ola e v m -a sa lva t , da r m int e a nu a făcut-o. N im e ni nu a ieșit sănătos din ra ha t ul ăla. La na iba c u nim e ni. M i-a m privit ina m ic ul în t im p c e se c onc e nt ra a supra fiic e i e i, fără să știe că fa nt om a pâ nde a în umbră. Dacă Sofia s-a r înt oa rc e , m -a r obse rva ușor, da r e ra distrasă de lăcomia e i. Cu pla nuri proprii. Sa u poa t e e ra pre a încrezătoare. N u m -a r ve de a niciodată ve nind. Am văzut c um e a îi înm â na fiic e i e i o bucată de hâ rt ie , ia r dezamăgirea m a c uprins. Lia na e ra până la ge nunc hi în ra ha t ul ăsta a c um . Lou insist a se să înc e rc e să-și scoată geamănul, simțind că va fi căderea Lia ne i. Ave a dre pt a t e , doa r că căderea m e a și a lui Lou a ve nit pe prim ul loc . Aș put e a da vina pe geamănul e i? La na iba da . Ea știa bine le de rău și e a , împreună c u m a m a e i, și-au se m na t propriile m a nda t e de m oa rt e . Sofia V olk ov se pa re că nu învățase nim ic , ținându-și fiic a în a c e a lum e . Pie rduse două fiic e – prim ul e i născut, Wint e r V olk ov, c a re a fost răpit de irla nde zi și a poi a m urit m a i t â rziu la naștere, ia r Louisa . Era pe c a le să-l piardă pe a l t re ile a . N u e x ist a ie rt a re pe nt ru dure re a suferită de Lou. Ce i-a u făcut în ult im e le e i ore . Pe de a psa e i pe nt ru că a înc e rc a t să fugă c u m ine și că m -a iubit a fost m oa rt e a . Dâ ndu-m i c a pul o sc ut ura re subtilă, a m de c is să nu urm e z a c e l t re n de gâ nduri. Țipetele lui Lou s-a u t a t ua t pe c re ie rul m e u, bâ nt uindu-m i vise le și t ulburâ ndu-m i ore le de ve ghe . Buze le m i s-a u c urba t de de zgust c â nd a m st udia t profilul Lia ne i, c u oc hii e i sc a nâ nd doc um e nt ul îna int e de a -l înm â na m a m e i e i. O încuviințare concisă din c a p și m a m a e i le -a înt ins m â na oa m e nilor lui Pe re z Cort e s pe nt ru o st râ nge re de mână. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre bijut e ria din jurul înc he ie t urii m e le – făcută din dinți înmuiați în a rgint și a ur. A fost a lui Lou, odată c a niciodată. Ac um a se rvit c a un m e m e nt o pe nt ru a t e rm ina t re a ba - e lim ina oa m e nii c a re a u rănit-o. I va n Pe t rov și Sofia V olk ov m -a u făcut fa nt om a lor. Lou e ra a l m e u. A de ve nit semnătura m e a . T â nje a m la m oa rt e , dorind să urmăresc um bra fe m e ii m e le m oa rt e , da r încă nu e ra t im pul. Î n prim ul râ nd, aș fa c e lum e a să plătească. De -a lungul a nilor, m -a m înt re ba t de spre distincția dint re dre pt a t e și răzbunare, unde una s-a t e rm ina t și cealaltă a înc e put , da r în c e le din urmă, a m știut că de pinde de m ine să pun t ot ul la capăt. Privire a m i s-a înt ors spre brățară, ia r a m int irile de spre zâ m be t e ra re și prie t e nie m i-a u săpat o gaură în pie pt . Era t im pul să a da ug m a i mulți dinți la colecția m e a . c a pit olul 2 Lia na T Nașul e ra c e l m a i sc um p și e lit ist re st a ura nt din Wa shingt on, DC, sit ua t c hia r în inim a orașului. Ai c re de că num e le re st a ura nt ului a r fi c la r c ine îl c onduc e a , da r oa m e nii s-a u înghe suit la e l c u nerăbdare, neștiind fa pt ul că e ra c ondus de fa m iliile m a fie i. Am urâ t loc ul ăsta. Fie c a re luc ru de spre e l – a t m osfe ra , c rim ina lii c a re o fre c ve nt a u, corupția. Fa pt ul că a c e st re st a ura nt a fost unul dint re pre fe ra t e le lui Pe re z Cort e s m -a făcut să-l urăsc și m a i m ult . N e noroc it ul nu e ra a ic i, da r prezența lui se simțea la masă. Sinist ru. M ort a l. Fa t idic . El și oa m e nii lui e ra u niște zgom ot de pământ. M -a e ne rva t că m a m a a făcut înțelegeri c u e l. Ba c hia r m a i m ult , m -a îmbolnăvit că m -a m așezat la această masă fără să le tăiem t oa t e gâ t urile . Dure re a de la înc he ie t ura m â inii îm i pulsa . Am be le m â ini în poală sub masă, m i-a m înfășurat de ge t e le în jurul e i și a m m a sa t pie le a delicată în t im p c e a sc ult a m pla nul m a m e i, st râ ngâ nd m a x ila rul. Au purt a t o conversație în dive rse c oduri le ga t e de ult im ul lor t ra nsport c a re t oc m a i sosise în oraș, plin de t ine re de st ina t e să fie forțate să slujească bărbaților bolna vi. V orbind libe r în fața m e a , neștiind că le -a m rupt c odurile c u a ni în urmă, a m a sc ult a t și a m m e m ora t . Am înțeles că „Corbul” înse m na doc urile Ca nt on din Ba lt im ore . „M onum e nt ul” a fost un grup de prostituție c ondus de c a rt e lul de la T ijua na , folosind c lubul de ia ht din Port ul Wa shingt on. La fe l c a și Cort e s, c a rt e lul de la T ijua na îi plăcea să folosească fe t e le t ine re c a distracție pe nt ru soldații lor. La na iba . Și a poi au fost a ra nja m e nt e le M a ra be lla M obst e r c a re ne goc ia u pe nt ru fe t e de m a re preț. N e goc ie re a a a vut loc în Bra zilia , ia r num e le său de c od a fost „T he Doc k ”. Doa r dacă aș put e a obține c oordona t e le pe nt ru e l, c a să le pot a runc a în bucăți. Locațiile a u fost pa rt a ja t e . Spe c ific e pre c um da t e le și ore le nu a u fost . Spre dispe ra re a m e a . „Fe m e ile sunt de c e a m a i înaltă c a lit a t e ”, a spus m a m a re c e . Bila m i-a urc a t în gâ t , da r a m forțat-o să c oboa re . S-a r c re de că m-aș obișnui până a c um . Î n sc him b, fie c a re fibră a ființei m e le a lupt a t îm pot riva e i. Am st a t a c olo, a sc ult â nd bărbații și m a m a vorbind și m i-a m păstrat e x pre sia goală în t im p c e mă uit a m pe fereastră. Oa m e ni fericiți se plim ba u pe a c olo, neștiind răul c a re se întâmplă înăuntru. Neștiind c â t de gol mă simțeam înăuntru. Din ziua în c a re a m pie rdut c e va neprețuit. M a m a m i-a da t o bucată de hâ rt ie . L-a m lua t c u o mână fermă, c u oc hii mișcându-mi pe st e e l. A fost un a c ord de prost ie înt re Pe re z Cort e s și m a m a m e a pe nt ru t ra nsport ul de droguri, a lc ool și a lt e produse . T ra duc e re : oa m e ni. Spe ra m că m a m a ne va sc oa t e din lum e a interlopă, da r fa t a a c e e a a m urit c u m ult t im p în urmă, c hia r alături de geamănul m e u. Cealaltă jumătate a m e a . Pie pt ul m i s-a răsucit, dure re a a c re sc ut din plin. Am rămas c u o inimă dureroasă și adevăruri a m a re . Vinovația a de ve nit singura constantă din viața m e a ; dure re , penitența m e a . Ac e a st a e ra m ize ria m e a – întunecată și otrăvitoare – c a re se t â ra sub c a rne a m e a c a un șarpe. M i-a m pus m â inile în poală, c u unghiile tăindu-mi pie le a . Dure re a fizică e ra m a i bună de c â t c e a din inim a m e a . A fost dist ra ge re a atenției. A fost ne c e sa r. M -a c onvins să de vin c ine va c a re t re buia să fiu. „Lia na .” V oc e a mamei m e le m -a îndepărtat de autocompătimirea și gâ ndurile în spirală, doa r pe nt ru a găsi c inc i se t uri de oc hi a supra m e a . "Arătaţi frum os." U nul dint re oa m e nii lui Pe re z m -a c om plim e nt a t , atrăgându-mi atenția a supra lui și făcându-mă să c re d că a re pe t a t a c e le c uvint e de pre a m ult e ori. Oc hiul lui m -a a git a t , ne voia de a -i sc oa t e globii oc ula ri c onsum â ndu-m i fie c a re inst inc t . Mă prive a de parcă aș fi o bucată de c a rne . Cre d că înt r-un fe l a m fost . Î n lum e a a st a , fe m e ile e ra u doa r așa. Folosit pe nt ru a arăta și a a buza . Am re fuza t să fiu nic i e u. M -a m ridic a t în pic ioa re , ofe rind t ut uror c e lor de la masă o ve de re completă a ținutei m e le . Purt a m o roc hie albastră fără m â ne c i, c u bre t e le c a re îm i st râ nge a u c orpul de a supra t runc hiului c a pe o a doua pie le și cădeau în ge nunc hi în va luri. Pe re c he a m e a preferată de pom pe nude m i-a ofe rit încă t re i inc i. M a m a m e a purt a o roc hie V a le nt ino asemănătoare c u a m e a sub ha ina e i de blană. Ea a re fuza t să-l scoată c hia r și c â nd stătea la re st a ura nt din c a uza a c e e a c e se a sc unde a sub e l. Abia m i-a m reținut un ba t joc or la bărbații c a re e ra u pre a orbi pe nt ru a -i ve de a a rse na lul. Tăcerea a căzut pe masă, până c â nd a m rupt -o c u c uvint e le m e le . „Scuză-mă, t re buie să folose sc t oa le t a .” M a m a m i-a da t un se m n c onc is din c a p, linia cioplită dint re sprâ nc e ne le e i fiind singurul indic iu că nu e ra fericită. N u a fost niciodată fericită. N u c u m ine . N u c u geamănul m e u. N u c u iubiții e i. Această viață îi pătase sufle t ul și îi dist ruse se inocența. Pre supunâ nd că e a a a vut vreodată de la înc e put . Re spirâ nd a dâ nc , m -a m înt ors și m -a m îndre pt a t către băi, c u călcâiele m i-a u poc nit de pode a ua de marmură lustruită. N odurile din st om a c ul m e u păreau m e re u pre ze nt e . Am urâ t m odul în c a re m a m a m e a a rămas neafectată de t oa t e – t ra fic ul de oa m e ni, fiind m ult pre a c onfort a bil c u nive lul da une lor c ola t e ra le a c um ula t e de a fa c e rile e i. Și, m a i a le s, a m urâ t c um părea a t â t de nederanjată de m oa rt e a geamănului m e u. Au t re c ut a ni de zile , da r ra na din int e riorul pie pt ului m e u a re fuza t să se vinde c e . Ea a fost cealaltă jumătate a m e a . Z iua în c a re a m văzut vide oc lipul c u m oa rt e a lui Lou a fost ult im a m e a picătură. Am m urit c hia r odată c u e a . Din păcate, c orpul și m int e a m e a a u c ont inua t să trăiască. Amintește-ți une le luc ruri și uit â nd a lt e le . Așa că, din m om e nt c e de st inul a re fuza t să fie a m a bil și să mă om oa re , a t re buit să fa c diferența. Fă c a m oa rt e a surorii m e le să c ont e ze . Așa că m i-a m juc a t rolul. Am tăcut și nu a m trădat nic io emoție. N u m -a r ve de a niciodată ve nind. De zgust ul gros în ve ne , m i-a m ținut c le iul în t im p c e mă îndre pt a m spre toaletă. M i-a înțepat c e a fa . Pașii m i-a u înc e t init . Simțeam oc hii pe m ine . M -a m înt ors, da r toți c e i de la masă e ra u a dâ nc i în t re burile lor m urda re . Am răsfoit pe st e re st a ura nt , da r nim ic nu părea în neregulă. Totuși, a m put ut simți a st a . M i-a făcut să crească fie c a re păr de pe c orp. M â na m e a s-a înt ins în sus, răsucind c e rc e lul c u un singur t ip de dia m a nt – o dată, de două ori – îna int e să-mi sc ut ur c a pul subt il și să m i se prăbușească m â na pe o pa rt e . Încă un zvâ c nire în înc he ie t ura m â inii și l-a m st râ ns st râ ns c â nd a m oc olit colțul. Odată c e a m int ra t în toaletă, a m e libe ra t în sfârșit o respirație gre a și a m înc e put să m e rg în pa s. Ene rgia c a re plina sub pie le a m e a e ra neliniștită – t re buia să mă oc up de e a , dacă nu să-mi păstrez a c ope rire a . M -a m oprit în fața c hiuve t e i și m i-a m înt â lnit re fle x ia , c u m â inile de a m be le părți a le t e jghe le i de marmură fa nt e zist e , ținându-mă. e u semăna c u m ine , da r nu mă simțeam c a m ine . Cine sunt ? M -a m înt re ba t . Ce fa c ? I ndife re nt c e a m făcut, nu părea să facă diferența. Au fost găsite m a i m ult e fe m e i. S-a sc him ba t m a i multă c a rne . N u ia m put ut sa lva pe toți. M i-a m sprijinit frunt e a pe st ic la re c e și a m înc his oc hii, a m int indu-m i prim a dată c â nd i-a m găsit. Fe t e le ne vinova t e și zdrobit e a u făcut să se miște c a vit e le . N u, a fost m a i rău. Duhoa re a a fost prim ul luc ru c a re a apărut c â nd a m de sc his ușa c ont a ine rului. sc â nc e t e le îngrozit e a u fost c e le c a re a u urm a t . Oc hii m i s-a u a da pt a t la înt une ric și inim a m i s-a oprit . A înc e t a t să bată, văzând fe t e și fe m e i c u fețe învinețite înghe suit e una în jurul c e le ila lt e , t rupuri înc lina t e pe nt ru a se adăposti de c e e a c e zăcea de cealaltă pa rt e a ușii. De la m ine . U nii stăteau întinși în poziție fetală, purt â nd doa r cămăși supra dim e nsiona t e m urda re . Alții stăteau c u ridicați la pie pt , c u oc hii străluciți și libe ri. ge nunc hii At unc i le -a m văzut gule re le – m e t a lul gros st râ ngâ ndu-le de gâ t . Nările m i s-a u de sc his, furia năvălindu-mă prin m ine . „O să t e a jut .” Și i-aș fa c e să plătească. Cine va c a re bătea în ușa băii m -a sc os din transă, bătăile inim ii îm i năpădesc la năvala a m int irilor a m a re . De zgust ul și dezamăgirea se învâ rt e a u c a un ura ga n de c a t e goria a c inc e a în int e riorul m e u. De ne oprit și dist ruc t iv. Sa lva se m c â t e va , da r nu re uise m m a i m ult . I nc lusiv sora mea. Oc hii m e i a lune , cețoși la a m int ire a eșecurilor m e le , se uit a u îna poi la m ine . Cu ura . Cu re se m na re . Cu înt rist a re . c a pit olul 3 K ingst on eu i-a văzut ple t e le a urii sărind c u fie c a re pa s pe c a re a făcut-o, pie le a ei strălucind. Părea fragilă, poa t e c hia r ruptă, a m int indu-m i de Lou. M i-a bâ lbâ it respirația. Pie pt ul m i s-a răsucit. Asemănarea e ra remarcabilă. Semăna c u e a . M e rge a c a e a . S-a m ut a t c a ea. N u t e lăsa păcălit, K ingst on . Ave rt ism e nt ul m i-a suna t în ure c hi. Această fe m e ie nu i-a ținut o lum â na re lui Lou. Și c hia r așa, m i s-a părut că o pie rd din nou, ia r furia familiară a c loc ot it ca la va . Sofia m i-a lua t șansa la răscumpărare și m -a lăsat în ia d. N u m a i e ra m sub de ge t e le e i și a le lui I va n, da r put e a m la fe l de bine să fiu. Ce e a c e e x ist a e ra un a lt nive l a l ia dului, unde nu put e a m scăpa de eșecul m e u de a -l sa lva pe Lou. Ale x e i înt â rzia se pre a m ult . „Sunt a ic i să t e sa lve z.” V oc e necunoscută, c uvint e c iuda t e . N im e ni nu a fost sa lva t a ic i. M i-a m de sc his oc hii umflați și a m inspira t ascuțit. „Eu sunt Ale x e i.” Oc hi albaștri pa l se uit a u la m ine prin înt une ric . „Salvează-o... pe e a ...” Abia a m put ut recunoaște sune t ul proprie i voc i în t im p c e făceam se m n lângă m ine , doa r pe nt ru a găsi loc ul gol. Oc hii lui m i-a u urmărit privire a , așteptând să e x plic . Frust ra re a și dispe ra re a m i-a u țâșnit în pie pt c â nd m a i m ult e c uvint e s-a u filt ra t , de da t a a c e a st a pe un t on m a i pre sa nt . „Ale x e i, t re buie să plecăm de a ic i.” N u m i-a m înt ors c a pul, c u oc hii lipiți de loc ul în c a re o văzusem ult im a oară pe Louisa . T rupul e i nu m a i e ra a c olo. „Bom ba e st e pe c a le să de t one ze .” O a t re ia voc e . Ale x e i m i-a m ut a t c orpul, declanșând o e x plozie de dure re , ia r e u m i-a m st râ ns dinții pe nt ru a îm pie dic a un geamăt săm i a lune c e prin buze . N e -a gonit afară de a c olo, fie c a re dint re pașii lui trimițând o lovitură de dure re prin m ine . M e m bre le m e le e ra u pre a gre le , c orpul m e u pre a rupt pe nt ru a lupt a îm pot riva lui — oric ine a r fi e l. A a le rga t prin c a st e l, da r m i-a m ținut oc hii lipiți de c a sa scărilor din c a re t oc m a i a m ieșit. M int e a m e a a ve a ne voie de o altă privire a supra e i, c hia r și c a o fantomă. Da r de st inul nu a fost de st ul de a m a bil să-mi de a a st a . O bătaie m a i t â rziu, a e rul s-a um plut de o e x plozie zguduit oa re . Ale x e i și-a mărit vit e za , da r nu a t re c ut m ult până c â nd dinspre c a st e l a suna t un a lt bum . Sa lva t orul m e u s-a îm pie dic a t și a m c oborâ t gre u. Ca pul m i s-a c one c t a t c u c e va solid și a m fost t â râ t în inconștiență. Ale x e i N ik ola e v m -a sa lva t pe nt ru a-și ispăși greșelile. Da r m i-a sa lva t doa r t rupul. A ve nit pre a t â rziu să-mi sa lve ze spirit ul. Pre a t â rziu să o sa lve z. Anii de c â nd Ale x e i m -a sa lva t fuseseră un ia d. N u put e a m dorm i. Abia put e a m â nc a . A t re buit să fiu se da t c a să mă odihne sc sa u să risc c orpul m e u să se închidă. Am vrut să uc id pe oric ine m -a încrucișat. Oric ine semăna c u fe m e ia c u oc hi de a ur c a re nu eșuează niciodată să-mi provoa c e gre ut a t e în pie pt . Fe m e ia c a re a m urit pe nt ru m ine . Săptămâni după c e a m fost sa lva t , a m fost sub protecția lui Ale x e i, da r a m fost pe nerăbdare toată ziua și noa pt e a , la doa r o sufla re fără să mă la nse z pe st e . N u put e a m uit a strigătele lui Lou, țipetele, dure re a e i. Lia na s-a plim ba t în direcția t oa le t e i, c a pt â ndu-m i atenția. Pașii e i s-a u înc e t init în t im p c e c e rc e t a m e se nii. Aproa pe c a și c um a r simți privire a m e a a supra e i. Privire a m e a s-a plim ba t pe fața e i și pe c orpul e i. Era m a i în vârstă, m a i curbă, da r nu e ra Louisa m e a . I ndife re nt de asemănarea izbit oa re . Își înt inse m â na la ure c he și t ra se de dia m a nt . Am t ra s respirația print re dinți. Lum e a s-a înc lina t pe a x a sa și t im pul a înc e t init . Pe nt ru prim a dată după foa rt e m ult t im p, a m simțit o licărire a c e va în pie pt . M i s-a înc his gâ t ul. Da r a poi rațiunea s-a filt ra t înc e t . Și-a folosit m â na dreaptă pe nt ru a-și t ra ge c e rc e lul. Lou fuse se st â nga c i. Da r a poi și-a înfășurat de ge t e le în jurul înc he ie t urii e i st â ngi și oc hii e i s-a u fix a t în loc ul în c a re m -a m a sc uns în umbră. M i s-a oprit respirația. Dure re a s-a int e nsific a t . Oc hii a c e st e i fe m e i e ra u toți greșiți, lipsiți de m olic iune și pa siune c a re mă încălzea din int e rior. Oc hii lui Lou e ra u oglinda inim ii și sufle t ului e i. Fie c a re clipă de dure re și c hin s-a re fle c t a t în a dâ nc ul lor. Oc hii Lia ne i e ra u pla t i, lipsa foc ului se rvind c a o a m int ire a c e e a c e pie rduse m . A fost o tortură. Am clătinat din c a p. Lia na își da t ora viața lui Lou, c e l puțin e a a r fi put ut să facă a fost ispășirea. A făcut-o mândră pe sora e i în loc să se alăture m a m e i e i. M int e a m i-a pâ lpâ it îna poi la tânăra c a re m i-a urmărit odată c ic a t ric ile și m i-a sărutat m â inile ude de sâ nge după c e m a i a le s lupt e brut a le . M i-a fost dor de fe m e ia c a re obișnuia să mă privească de parcă aș fi fost un ze u. Î n une le zile nu voia m a lt c e va de c â t să uit t ot ul. Î n sc him b, furia s-a înt une c a t . M i-a sfâșiat pie pt ul și a făcut imposibilă diferența dint re c e e a c e e ra re a l și c e e a c e retrăiam. M -a t ra s îna poi la a c e a noa pt e fatidică de a c um atâția a ni, simțind că o pie rd din nou din nou. Z gom ot ul blâ nd a l re st a ura nt ului a tăcut, trăgându-mă din m int e . Ex pirâ nd înc e t , am lăsat a m int ire a întunecată să se rostogolească de pe m ine . A fost ziua în c a re s-a rupt . A fost ziua în c a re fe m e ia m e a a m urit . Î n a c e a zi, Sofia V olk ov și-a se m na t c onda m na re a la m oa rt e – nu pe nt ru că m -a t ort ura t , c i pe nt ru că a zdrobit însăși esența fiic e i e i. c a pit olul 4 Lia na eu mă înt orc e a m spre c a m e ra plină de c he lne ri ocupați și de pa t roni c a re vorbe a u c â nd a m simțit din nou oc hii pe m ine . M -a m îndre pt a t brusc și pa sul m i-a zguduit . I nim a m i s-a oprit . M i s-a oprit respirația. U n bărbat a m e rs – nu, s-a plim ba t – spre m ine de parcă a r fi deținut fie c a re c e nt im e t ru din a c e st re st a ura nt și oa m e nii din e l. Nuanțele a rgint ii din ba rba lui de miriște e ra u în contradicție c u fața lui tânără. Cu t oa t e a c e st e a , se pot rive a c u e x pre sia lui. Oc hii lui întunecați s-a u fix a t a supra m e a , put e re a letală e m a nâ nd din e l în va luri, și t ot drum ul, a m rămas înc re m e nit , inc a pa bil să mă mișc. Era îna lt . Pe ric ulos. Cu oc hi c a re păreau să vadă pre a m ult . Privire a lui a plut it pe st e c orpul m e u c u o înc runt a re întunecată, de parcă m -a r fi c unosc ut . Da r a st a e ra im posibil. N-aș – nu aș put e a – niciodată să uit o a st fe l de față. Linia m a x ila rului îi vorbe a de spre de t e rm ina re , dure re și dure re . Ge nul pe c a re l-a m simțit une ori în inim a m e a . Îmbrăcat înt r-un c ost um ne gru din t re i pie se , fără cravată, c a drul lui m usc ulos e ra învăluit c u m a t e ria l fin, da r nu a făcut nim ic pe nt ru a a sc unde prădătorul de de subt . Culoa re a părului i se pot rive a c u c ost um ul. Da r oc hii lui întunecați, a proa pe ne gri, m -a u c a pt ura t c om ple t . N u put e a m privi în altă pa rt e . Încă un pa s și e ra de st ul de a proa pe înc â t îi simțeam căldura. M irosul c ondim e nt a t de va nilie și o c olonie pe c a re nu a m re c unosc ut m i-a u inva da t plămânii. Era m a i îmbătător de c â t a r put e a fi oric e a lc ool. U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. Sâ nge le îm i bătea în ure c hi. El e ra singurul luc ru de c a re e ra m conștient, c a pt â ndu-m i fie c a re gra m de atenție. Simțeam frigul și... a lt c e va în privire a lui. Ură, poa t e ? Sa u a fost c uriozit a t e ? Știam că a r t re bui să înc e p să m e rg, da r nu m i-a m put ut forța c orpul să se miște un c e nt im e t ru. M -a m uit a t la silue t a lată a străinului c a re t re c e a a gil pe lângă m ine . Abia c â nd a m a uzit zgom ot ul ușii deschizându-mă, a m tresărit în c e le din urmă din st upoa re . El a ple c a t . Ca o fantomă în t oiul nopții, c u excepția c a zului a c e st a , e ra m ie zul zile i. Se nt im e nt ul copleșitor de pie rde re m i-a slăbit ge nunc hii, c onfuzia la reacția m e a profundă. Sc ut urâ ndu-l, m i-a m re lua t drum ul îna poi spre m a sa noastră, c u c e a fa înțepată și t oa t e simțurile în alertă. T re buia să-mi da u se a m a c e na iba e ra în neregulă c u m ine îna int e c a m a m a să înțeleagă a st a . N u m -a m put ut de sc urc a c u un a lt t ra t a m e nt a l e i . „Ah, a ic i ești.” M -a m înt ors și a m găsit-o pe m a m a în pic ioa re c u re st ul grupului, ga t a să ple c e . Privire a e i m -a străbătut, studiindu-mă. „Păreți e x t e nua t .” Am clătinat din c a p, conștient a c ut de oc hii e i suspicioși. — N u sunt , a m spus, c u voc e a egală, fără a trăda nim ic din frământările m e le int e rioa re . T e nsiune a m i s-a încolăcit în burtă c a o fiară, lăsându-mă c om ple t c onfuz, da r flămând de răspunsuri. M a m a a da t din c a p, a c c e pt â nd răspunsul m e u, c â nd unul dint re însoțitorii noștri de cină i-a înt ins m â na . "A fost o pla c e re sa t e int a lne sc ." I -a m lăsat m â na să a t â rne în a e r, ne int e re sa t să-l la s să atingă vre o pa rt e din m ine . Î nc hizâ nd oc hii c u c e i blâ ndi, ia m da t din c a p c onc is, a poi m -a m înfrunt a t c u m a m a . "Ga t a ?" — T e duc i c u m ine îna poi la hot e l, a de c la ra t e a . Am st râ ns din dinți, da r nu m -a m c e rt a t . La douăzeci și șase de a ni, e ra m m a i m ult de c â t c a pa bil să ia u propriile m e le de c izii, da r independența m e a e ra c e va c e m a re a Sofia V olk ov o ura . Ave a ga rdie ni c a re mă supra ve ghe a u și îi ra port a u t ot c e a m făcut. După a ni de practică, a m de ve nit un e x pe rt în a le renunța. De sigur, e i nu a u știut niciodată că a u fost lăsați în vâ lt oa re . De c e le m a i m ult e ori, mă c re de a u a dorm it în pa t . M -a m îndre pt a t spre ieșire, surprins c u privire a de re fle x ia m e a în fereastră. Cu m â na pe clanță, m -a m uit a t la m ine . O sc lipire necunoscută e ra în oc hii m e i. O înroșire ciudată în obra jii m e i. Î na int e c a m a m a să poată c om e nt a c om port a m e nt ul m e u c iuda t , a m ieșit din re st a ura nt și m -a m îndre pt a t spre mașina c a re aștepta. M a m a a urm a t -o, înc hizâ nd ușa. Î n t im p c e a lune c a m de -a lungul sc a une lor de pluș, privire a m e a s-a a runc a t îna poi spre re st a ura nt , în t im p c e m int e a îm i s-a răscolit de întrebări. Și a poi l-a m văzut . Străinul c unosc ut a pâ ndit în um bra a le ii, c u oc hii fe rm ațintiți a supra a i m e i. Abia a m reținut un fior proaspăt, t rupul m e u t re m urâ nd în t im p c e privire a lui a zăbovit. — La c e t e uiți, Lia na ? V oc e a m a m e i m i-a a t ra s atenția a supra e i doa r pe nt ru a ve de a că oc hii e i urmăreau privire a m e a și, în t im p c e m -a m uit a t îna poi pe a le e , e l nu a fost nicăieri de găsit. — N im ic , mamă. Stăteam ne c lint it și a duna t , c u spa t e le dre pt și privire a fixată pe pe isa jul trecător a l orașului. Re st ul sc urt ului drum a fost pe t re c ut în tăcere. Odată a junsi la hot e l, a m c oborâ t din ve hic ul și a m înc e put să m e rg spre hot e lul de c inc i st e le . M â na pe m â ne r, voc e a m a m e i a bubuit din spa t e le m e u. „Lia na , oprește-te.” Am înghețat e x a c t c â nd ușa hot e lului s-a de sc his, m â ne rul m i-a a lune c a t din palmă. U n bărbat de t re ize c i de a ni stătea în fața m e a , ținând-o deschisă pe nt ru noi. Stătea înt r-o pa rt e , așteptând c u răbdare. „După t ine , domnișoară.” — Mulțumesc, a m m urm ura t . M a m a și bodygua rzii e i a u apărut im e dia t lângă m ine , c u oc hii ațintiți a supra bărbatului. "Ce fa c i a ic i?" M a m a scuipă, a c c e nt ul e i it a lia n făcând o apariție rară. „Est e o țară liberă ult im a dată c â nd a m ve rific a t , Sofia ”, a răspuns străinul c u un st rop de sa rc a sm . Am urmărit c u uim ire sc him bul. Oc hii m e i s-a u fix a t a supra lui, t rupul lui m usc ulos înve lit înt r-un c ost um sc um p. Oc hii lui ve rzi izbit ori a u fost gre u de ignora t , da r c e e a c e m i-a c a pt a t atenția a fost t a t ua jul de pe m â na lui stângă. U n sim bol c iuda t în gura unui c ra niu. N u m a i văzusem niciodată așa c e va . M a m a a da t din c a p o dată, în a c e l a ve rt ism e nt polit ic os c a re e ra re ze rva t c e lor pe c a re îi disprețuia. Bineînțeles, int e re sul m i-a fost t re zit și, de da t a a c e a st a , a m reținut fie c a re râ nd a l feței lui. A privit -o pe m a m a m e a c u o e x pre sie re c e , c u buze le c urba t e înt r-un râ nje t . — Așteaptă livra re a la t im p, Sofia , spuse e l c u o voc e gravă. "Fără greșeală." T re buia u să disc ut e de spre m om e nt ul une i noi nașteri de fe t e . De c e nu a put ut nim e ni să anunțe da t a și ora ? — O să fie , spuse m a m a c u o c onc luzie c a re m i-a da t fiori ge m e ni pe șira spinării. „Doa m ne lor”, a spus e l în t im p c e dădea din c a p, c u oc hii îndre pt â ndu-se în direcția m e a , ia r m a m a m e a a făcut să mă ducă re pe de de pa rt e , noi doi prinși înt re bodygua rzii noștri. Bărbatul s-a mișcat, mușchii îndoindu-și, a poi a c hic ot it . A c hic ot it a l na ibii; deși, c â nd m -a m uit a t pe st e umăr, nu e ra nic io a m uza m e nt pe c hipul lui sa u în oc hii lui izbit or de ve rzi. „Aveți grijă să fie fără sughițuri. Pre a m ult e dint re t ra nsport urile t a le a u a vut ... ne c a zuri.” Și a poi a dispărut, lăsându-mă c onfuz. "Cine e ?" a m înt re ba t -o pe m a m a curioasă. "N im e ni." „De unde îl cunoști?” "Nicăieri." S-a r părea că doi a r put e a juc a un joc de răspunsuri va gi. c a pit olul 5 Lia na L M uzic a oud răsuna pe pode a ua m ot e lului nost ru ra ha t în t im p c e na viga m pe hol c u pereți roșii, c ovoa re roșii și c hia r uși roșii. Singurul luc ru c a re nu e ra roșu e ra t a va nul. Cu o ultimă respirație adâncă, m -a m c onc e nt ra t a supra sa rc inii în cauză. T re buia să a jung la ținta m e a – ve riga slabă din Pe re z Cort e s și pla nul m a m e i m e le . Pla nul m e u e ra sim plu: ba t la uşă, prefă-te că sunt pie rdut , izolează-l, a poi injectează-i c u o seringă plină c u otravă. Sim plu. „Î m i țin prom isiune a ”, a m șoptit pe holul gol, c u gâ t ul st râ ns. Îndepărtând la c rim ile c a re m i-a u ust ura t fundul oc hilor, m ia m înc lina t m a x ila rul. Am c oborâ t pe c ovorul m osc și uza t , c u t oc urile m e le de c inc i c e nt im e t ri tăcute în urmărirea m e a . O ușă s-a de sc his brusc și un uriaș de 1 ,8 m e t ri și c inc i a ieșit, lăsând ușa întredeschisă. Țintă în ve de re . Bucăitul înfunda t a l ba sului c a re ve ne a din dorm it or se pot rive a c u bătăile m a nia c a le a le inim ii m e le . Privire a lui m ia c oborâ t c orpul, zăbovind pe pic ioa re le m e le goa le . Pe rve rs. Ex a c t a st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a c e st om e ra ținta c e a m a i ușoară dint re c e i prezenți la re st a ura nt . N u a put ut re zist a înde m nurilor sa le și a a vut o reputație în râ ndul c a rt e lului bra zilia n pe nt ru eșantionarea fe m e ilor. Așa că în se a ra a st a , a m purt a t o m iniroc hie albă, sut ie nul și chiloții m e i roz se ve de a u c la r de de subt . De sigur, c lut c h-ul m e u s-a a sort a t c u ținuta m e a , da r a se rvit să conțină t ot c e a ve a m ne voie pe nt ru a t e rm ina această treabă. Arătam c a o curvă minoră, m e rgâ nd după jugulară. Doa r pe nt ru e l. Câ nt a o m e lodie , îm i spune a t ot ul și a poi îl uc ide a m . Pe nt ru fie c a re fe m e ie pe c a re a rănit-o vreodată. Pe nt ru sora mea. „Ești pie rdut , iubit o?” Bărbații e ra u a st fe l de porc i. M -a m forțat să zâ m be sc , în c iuda pie lii de găină c a re m i-a spa rt brațele. "Pot fi." M i-a m flut ura t ge ne le . „N u păreai a t â t de prie t e nos la re st a ura nt .” O m e da lie pe nt ru abilitățile sa le de observație. „M a m a e st e foa rt e prot e c t oa re ”, a fost t ot c e a m spus. El a zâ m bit leneș. Pre da t or. „N u e a ic i a c um , iubit o.” Dacă mă m a i c he m a o dată, c opil, a r t re bui să-l înjunghi im e dia t , la na iba c u pla nul m e u. I nspirâ nd a dâ nc , m -a m forțat să nu-m i pie rd ra ha t ul. Viața fe m e ilor ne vinova t e de pinde a de a st a . „Ea nu e st e .” T re buia doa r să a flu ziua și ora c â nd fe m e ile vor fi e x pe dia t e , c a să le pot int e rc e pt a . „Ast a e st e c a m e ra t a ?” a m înt re ba t , ba t â ndu-m i ge ne le și zâ m bind c oc he t în t im p c e înghițeam bila c a re îm i urc a în gâ t . — Est e , toarcă e l, de sc hizâ nd uşa m a i la rg. „V re i să int ri și să ve rific i?” M -a m uit a t în jurul lui de parcă aș fi dorit să văd m a i de pa rt e în c a m e ra lui ra ha t . Lum ina slabă galbenă a scăldat încăperea înt r-o strălucire bolnăvicioasă c â nd a m făcut c ont a c t vizua l c u e l. "Ca re e num e le tău?" Cunoșteam fie c a re organizație din lum e a interlopă, fie c a re num e c a re rulează în e le , da r nu m a m de ra nja t niciodată să învăț num e le soldaților. Au e x pira t pre a de s. Oc hii i se mijiră de suspic iune . "De c e vre i să știi?" „M a m a îm i spune m e re u să nu vorbe sc c u străinii”, a m spus e u dulc e . „Da r dacă îm i spui num e le tău, nu ve i m a i fi un străin.” V oc e a îm i e ra constantă și neclintită, da r m â inile îm i t re m ura u. Făcusem a st a de m ult e ori până a c um ; Chia r nu a r t re bui să fiu a t â t de ne rvos. Poa t e că a adăugat încă un număr la list a m e a de păcate. Sa u poa t e a fost t e a m a că c e va nu m e rge bine . „Sunt Pe dro, iubit o”, a răspuns e l, vizibil re la x a nt . „Da r în se a ra a st a poți să-mi spui Pa pi.” Buze le m i s-a u st râ ns, a bia m i-a u st râ ns frigul. Sic k o. Abia așteptam să-l uc id pe ticălosul ăsta. Dacă m a m a a r a fla de spre activitățile m e le e x t ra c urric ula re , m -a r uc ide fără să bată ge nul. Da r nu put e a m să st a u și să pe rm it a c e lor fe m e i sărace să le fie dist ruse viețile. Dacă nu făceam nim ic , a t unc i nu e ra m la fe l de vinova t ? Î n a c e st fe l, aș put e a măcar să spe r la o m oa rt e rapidă odată c e Sofia V olk ov a a fla t c e a făcut fiic a e i. Ce e a c e făcea de a ni de zile . Î n t im p c e a m făcut un pa s în cameră, a m e x t ra s ra pid se ringa c a re e ra în siguranță în sut ie n. Am sc os c a pa c ul în t im p c e a m obse rva t spațiul. Ca m e ra e ra întunecată, ia r m irosul de urină e ra a t â t de put e rnic înc â t a ve a o prezență fizică. Ușa băii cu gre sie galbenă e ra deschisă, la rg dezvăluind o cadă. Bingo. Ușa se înc hise c u o bufnitură, urmată de un c lic al înc uie t orilor. St om a c ul m i s-a răscolit, da r m -a m ținut în frâ u în t im p c e e x plora m fie c a re c e nt im e t ru din cameră. — Cameră de ra ha t , a m spus pe un t on plic t isit . „Șeful tău nu t re buie să prețuiască pre a m ult se rvic iile t a le pe nt ru a t e pune înt r-un m ot e l c u gâ nda c i.” Sa u e ra un m ot e l c u gâ nda c i? Argoul a m e ric a n nu a fost punc t ul m e u fort e . Rusa a fost prim a m e a limbă, ga e lic a a doua limbă apropiată. Engle za mea formală e ra perfectă, da r c a m a c olo s-a t e rm ina t . Ca drul lui îna lt a fost în spațiul m e u pe rsona l în respirația următoare și a m a nt ic ipa t -o. S-a a runc a t pe st e m ine și, trăgând a e r în pie pt , a m răsucit se ringa înt re de ge t e și i-a m înjunghia t capătul ascuțit în gâ t ul lui, apăsând pist onul. „T â rfa —” S-a da t îna poi c u un hohot , a ridic a t pum nul și l-a t râ nt it în fața m e a . Dure re a m i-a e x ploda t în obra z, da r a m pe rsist a t . Prețul pe nt ru oric e e rori făcute în se a ra a st a a fost pre a m a re . Și-a t ra s din nou pum nul îna poi, da r de da t a a st a l-a m prins și la m răsucit în spa t e le lui. M i-a m ridic a t pic iorul pe fundul lui, călcâiul m i-a m înfipt c u forță în e l, a poi l-a m îm pins îna int e . Pierzându-și e c hilibrul, se prăbuși c u fața înt â i în c ovorul m urda r. S-a căzut c a un pește, gâ fâ ind după a e r și strângându-și gâ t ul. „N u t e de ra nja să-ți cheltuiești e ne rgia , suk a blya t ”, a m t ra s leneș, ble st e m â ndu-l în rusă. Fe c ior de c urva . „V e i m uri doa r m a i re pe de .” S-a liniștit și deodată a m a vut atenția lui. M i-a m înfipt călcâiul în spa t e le lui. „Ai fost otrăvit. Și num a i e u a m a nt idot ul pe nt ru a st a .” Eu nu știam, da r e l nu t re buia să știe a st a . „Spuneți-mi unde și c â nd va a ve a loc următoarea e x pe die re , ia r e u o voi a dm inist ra .” A înc e rc a t să vorbească, da r c uvint e le c a re a u ieșit a u fost c onfuze . Suk a blya t , i-a m da t o doză pre a m a re ? T ipul e ra un m unt e , așa că a m adăugat o unc ie în plus pe nt ru a fi sigur. Am zărit un t oc de armă pe fot oliu și m i-a m m e rs le je r spre e l. „N u că t e grăbesc, da r ot ra va t e va uc ide e x a c t ” – M -a m uit a t la c e a s, c u c ifre le roșii c lipind furioa se – „ze c e m inut e .” Am lua t pist olul și m -a m înt ors, găsind oc hii ult im e i m e le vic t im e a supra m e a . Au t re c ut se c unde le și l-a m privit c u o e x pre sie re c e până c â nd în c e le din urmă s-a rupt . — M â ine , gâ gâ i e l. „Z e c e se a ra ” I -a m a runc a t un zâ m be t – mai m ult ca grimasă. o "Mulțumesc." „Ant i...” Fie c a re silabă a lui e ra t rudit a . „U n... U n...” "Ant idot ?" Am t e rm ina t pe nt ru e l și s-a c hinuit să de a din c a p. M a i degrabă c a o criză de oc hi. Am zâ m bit cu amenințare. „N u ți-am spus, iubit o ?” Am a c c e nt ua t c uvâ nt ul în t im p c e a m râ njit . „N u o a m pe m ine .” Mișcându-mă în jurul lui, a m înt ins m â na după a m bre ia jul m e u și a m sc os un cuțit. „Știați că o doamnă nu ie se niciodată din casă fără a m bre ia j?” a m spus e u liniştit, c iuda t . „Și o pensulă”. Oc hii lui s-a u mărit și a pălit în t im p c e m i-a m t re c ut de ge t ul de -a lungul la m e i. „N u, nu”, a st riga t e l. „N u—” M -a m a ple c a t pe st e e l. „N u c e ?” a m înt re ba t , ridic â nd o sprânceană în se m n de int e re s. "T e -a rănit? Spune -m i c e va , Pe dro. De c â t e fe m e i a i cruțat c â nd a u im plora t să nu fie rănite?” Pupile le i s-a u dila t a t , înțelegând că nu se put e a scăpa de a st a . I -a m tăiat int e st inul, ia r e l a de sc his gura să țipe. Singurul luc ru c a re a ieșit a fost un m ic sc â nc e t . Drogul funcționa. M -a m buc ura t de neputința lui. Lasă-i să gust e din propriul lor m e dic a m e nt , m -a m gâ ndit c u amărăciune. M â na m e a ținând încă cuțitul îngropa t în int e st ine lui, l-a m răsucit în t im p c e a m înt ins m â na după pe nsula din c lut c h. Apoi l-a m înm uia t în sâ nge le lui, îmbibătându-mă în ge m e t e le lui dure roa se , oc hii lui îngroziți ațintiți a supra m e a c â nd îm i înc e pe a m proc e sul. Am pre fe ra t să schițez, da r sâ nge le e ra sigur că îm i dădea se a m a . Cinc i m inut e pe nt ru a de se na o schiță a unui bărbat fără c hip pe t ot pe re t e le în sâ nge le vic t im e i m e le . Ce -i dre pt , a fost un luc ru înfiorător de făcut, da r a fost c a m singurul luc ru c a re m -a făcut să mă m a i sim t în viață. Î n c e le m a i înt une c a t e a dâ nc it uri a le minții m e le trăia noțiunea că a m e a sora a fost a ic i c u m ine c â nd a m c om is a c e st e atrocități. S-a r put e a să fie dezgustată, da r a r fi mândră. Așa că a m schițat c u sâ nge le lor pe nt ru m ine , sora m e a și fie c a re fe m e ie c a re fuse se nedreptățită de bărbați c a a c e st a . Am st a t de a supra vic t im e i m e le c a un înge r răzbunător, privindu-l c um se zba t e până c â nd viața i s-a sc urs din oc hi. „Alt ul mușcă pra ful”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . „Ora de ba ie , ne m e rnic .” Târându-și gre ut a t e a moartă în ba ie , a m mormăit și a m înjura t în t im p c e îi îm pinge a m t rupul, mădular c u mădular, în c a da murdară și ve c he . Odată a juns a c olo, a m folosit sc a ra de inc e ndiu c a să-mi ia u proviziile . M i-a lua t e x a c t c inc i ore să a runc c orpul. U n a m e st e c de hidrox id de sodiu c u apă clocotită l-a făcut pe Pe dro să dispară pe c a na lul ruginit . Duhoa re a – înțepătoare, ascuțită și a c re – a fost binevenită. Aș pre lua -o să fiu a t ins în oric e zi. I nim a m i s-a zvâ rlit de a m int irile proprie i m e le surori. Păreau să ajungă înt ot de a una la m ine în c e le m a i re le m om e nt e . M ia m sc os t e le fonul și m i-a m re c upe ra t dosa rul se c re t , a poi a m apăsat pe Pla y. Văzusem înre gist ra re a de un m ilion de ori – put e a m re c it a fie c a re de t a liu a l e i c uvâ nt c u c uvâ nt , mișcare pe nt ru mișcare. Ast a nu m -a îm pie dic a t să m i se fra c t ure ze pie pt ul c u aceeași int e nsit a t e . Bărbații înmănuși și mascați a u t ort ura t -o. S-a lupt a t c u e i c u dinți și unghii, sm ulgâ nd lanțul de la gâ t . Mi-aș fi dorit să e x ist e o m oda lit a t e de a mă c onc e nt ra pe c olie r. Ave a m ne voie de indic ii, oric e c a să-i vâ ne z pe c e i re sponsa bili. Î n c lipa următoare, i-a u sc ufunda t c a pul înt r-o cadă plină c u o soluție lim pe de și a m văzut c orpul geamănului m e u dizolvâ ndu-se în nim ic . Dure re a m i-a răsărit în pie pt , așa c um se înt â m pla de fie c a re dată c â nd mă gâ nde a m la e a . Ca rt e lul – în spe c ia l c a rt e lul de la T ijua na , c a re a ve a legături st râ nse c u c a rt e lul Cort e s – m i-a lua t c e va va loros. Î n sc him b, le-aș lua t ot ul de la e i. Câ nd a m t e rm ina t c u e i, nu va m a i rămâne de c â t cenușă. Chia r dacă ne inc lude a pe propria m e a mamă și pe m ine . Ca pit olul 6 K ingst on R ora ush în oraș e ra în plină desfășurare c â nd a m int ra t în clădirea pe c a re Byron a num it -o re st a ura nt ul „înt â lnire în m ijloc ”. Loc ul e ra a glom e ra t , da r fa m ilia m e a a ve a o masă rezervată. Un privile giu de a fi boga t . Mama noastră și-a lăsat moștenirea c opiilor e i și fie c a re dint re noi își c onst ruise im pe riul de la t e m e lii. Frații m e i a u de ve nit unii dint re c e i m a i buni magnați im obilia ri, ia r e u a m de ve nit unul dint re c e i m a i buni ucigași și urmăritori din lum e a interlopă. M -a m îndre pt a t spre m a sa unde K rist off Ba ldw in și fra t e le m e u Byron stăteau de ja c u băuturi în mână. Bourbon pe nt ru Byron, sc ot c h pe nt ru K rist off. Era u m ult pre a pre vizibili. K rist off și-a îm pins m â na prin păr, făcându-l pe c he lne r. „K ingst on”, m -a sa lut a t e l, înt inzâ ndu-m i un plic . Era un a c t a supra une i a lt e proprietăți pe c a re a m achiziționat-o. M i-a m lua t loc ul, dâ nd din c a p, mulțumind. — Byron, c re de a m că ești încă în Franța? a m re m a rc a t . „Sunt și soția și c opiii tăi a ic i?” „Sunt e m a ic i doa r pe nt ru o săptămână.” Chelnerița s-a înt ors c u o re um ple re pe nt ru K rist off, c a re a doborâ t -o îna int e să dispară. "Ce e în neregulă c u t ine ?" a m înt re ba t . „Ce l m a i m a re a l lui se răzvrătește”, a re m a rc a t Byron. „Est e îngrijora t pe nt ru că nu a m a i a uzit de e a de c â t e va zile .” „Sunt sigur că o poți urmări prin t e le fon”, a m sublinia t e u. — Î l a re oprit , a spus e l. „Ast a t re buie să aștept c u nerăbdare c u c opiii m e i?” gâ ndi Byron. „Nopți ne dorm it e și re be liune ?” — De dra gul tău, spe r că nu, a răspuns se c K rist off. „S-a r put e a să rămâi fără păr.” Fra t e le m e u a se rvit c â t e va deplasări c u K rist off, a c e st a din urmă sa lvâ ndu-i viața în ult im ul său t urne u. Byron a a vut noroc ul să iasă din e a doa r c u a rsuri pe spa t e . M i-a m răsucit fața în t im p c e e i doi se m inuna u de buc uriile și st re sul de părinte și căsătorie. N u a fost ge lozie , m i-a m spus. N u a ve a nim ic de -a fa c e c u fa pt ul că nu put e a m să mă ra port e z. Sa u poa t e a a vut t ot ul de -a fa c e c u a st a . Gâ ndurile m i s-a u îndre pt a t spre Lia na V olk ov și o respirație sardotică m -a lăsat la demonstrația e i de înc re de re la re st a ura nt . Ce -i dre pt , m -a lăsat și ne dum e rit . M -a int riga t – c hia r m -a de ra nja t – că nu e ra nic io recunoaștere în oc hii e i. Ea nu-și put e a a m int i de m ine . Am clătinat din c a p, a lungâ nd gâ ndurile de spre e a . Am pe t re c ut m a i m ult t im p de c â t m i-a plăcut c u a c e a fe m e ie în m int e . T re buia să se oprească. "Est e t ot ul în regulă?" întrebă Byron, studiindu-mă. "Da ." K rist off se lăsă pe spa t e în sc a unul lui. „Re c unosc a c e a privire .” I -a m a runc a t o privire nedumerită. La fe l a făcut și fra t e le m e u. „Ce a spe c t ?” a m înt re ba t . K rist off zâ m bi, a m uza m e nt fulge râ ndu-i în privire . „Cine va im port a nt , o fe m e ie , t re buie să-ți oc upe m int e a .” Ave a doa r parțial dre pt a t e . Lia na e ra o fe m e ie , da r nu e ra importantă pe nt ru m ine . M i-a m îm pins de ge t e le prin păr, mișcarea fiind c e va c e făcusem m a i m ult de c â t aș vre a să re c unosc în ult im e le zile . Î n a c e l m om e nt m i-a a t ra s atenția o figură cunoscută. Giova nni Agost i stătea la m a sa viza vi de noi. — Scuză-mă, am spus, ridicându-mă în pic ioa re și îndreptându-mă spre m a sa lui. Ex pre sia lui e ra solemnă c â nd ridică privire a și mă găsește a lune c â nd pe sc a unul de viza vi de e l. — De sigur, nu așteptam o înt â lnire , mormăi e l se c . Giova nni făcea pa rt e din Spinii din Om e rt à , deși în c e a m a i m a re pa rt e a fost păstrat pe nt ru e l însuși. „Ce fa c i în oraș?” El a ridic a t o sprânceană. „Sc rii o c a rt e de spre m ine de spre c a re nu știu?” Ciuda t . De obic e i nu e ra ge nul c a re se eschivează. Arunc o privire spre îm pre jurim ile noa st re . "Eu sunt ." Și-a da t oc hii pe st e c a p. „Vă rog să omiteți a c e st c a pit ol.” Buze le m i-a u zvâ c nit . Aș jura că e ra pe c a le să-și de a oc hii pe st e c a p, da r s-a oprit . „T re buie să pa rt ic ip la ... e ve nim e nt ul unc hiului m e u.” Am ridic a t o sprânceană. "Eve nim e nt ?" El a da t din c a p. — U nc hiul tău nu e st e în Bost on? M a x ila rul i s-a încleștat îna int e de a răspunde: „Ac e st a e st e celălalt unc hi a l m e u”. „ Alt unc hi?” a m re pe t a t înc e t . "Da ." Și-a îngust a t oc hii a supra m e a , t onul lui pot rivindu-se c u a l m e u. „Și vre a u să vorbe sc de spre a st a a t â t de m ult c â t vre i să vorbești de spre răpirea t a de către I va n Pe t rov și de spre t im pul pe t re c ut în înc hisoa re a Sofie i.” T e m pe ra t ura a scăzut, a m â ndoi e m a nâ nd re se nt im e nt e și oc hii strălucind. „Sunt c ura jos din pa rt e a t a să a duc i a st a în discuție. Ai o dorință de m oa rt e ?” Amenințarea m i-a scăpat, a t â t de c a lm și de m ort a l înc â t a liniștit a e rul. Giova nni m i-a privit fața, a poi a da t din c a p. „At unc i nu înt re ba de ra ha t ul m e u.” Ca pit olul 7 K ingst on, 1 0 a ni O bona a urmărit-o pe sora m e a m a i mică Aurora prin c urt e în t im p c e e u a m răsuflat e x a spe ra t . — N ic i măcar să nu înc e pi, mormăi Royc e în t im p c e Winst on ne prive a c u o e x pre sie plictisită, luâ nd o pufă din țigară. Dacă t a t a l-a r fi găsit fum â nd, ne -a r fi pus t oa t e ure c hile . „E râ ndul tău să o duc i la grădina zoologică.” — Est e adevărat, aprobă Winst on. „Da r dacă nu ești pregătit pe nt ru a st a , o voi fa c e .” Buc le le înt une c a t e a le Rore i săriră în t im p c e sări pe st e ga zonul îngrijit , plină de e ne rgie . Î n c iuda ha ine i e i roșii fa nt e zist e c u fundițe ne gre pe nt ru na st uri și a m oc a sinilor e i din pie le strălucitoare, e ra sălbatică. Da r e a e ra fericită, ia r e u n-aș fi — nu aș put e a — să fiu c e a c a re să-l st ric e astăzi. M i-a m făcut se m n fraților să ple c e și m i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Bine , o voi fa c e . Sunteți na ibii.” Royc e s-a uit a t în jur îna int e de a mă a runc a . Winst on doa r a ridic a t din um e ri și s-a înt ors la menghină, trăgând o pufă de a e r îm podobit c u nicotină. Școala de băieți la c a re a m urm a t ne c e re a un a num it nive l de de c or, da r a st a nu se a plic a neapărat c om port a m e nt ului nost ru în priva t . „N a nny m e rge c u t ine , așa că nu ve i fa c e m a re luc ru”, a sublinia t Royc e . Am c he m a t -o pe sora m e a și i-a m lua t m â na în siguranță în a m e a , în t im p c e bona stătea în spa t e le nost ru. A fre dona t t ot drum ul până la grădina zoologică – c a re din fe ric ire e ra la doa r c â t e va străzi distanță – vorbind c u ure c he a m e a de spre c a dourile de Crăciun pe c a re voia să le c um pe re . Era înnebunită după hipopot a m i de c â nd se uit a la un doc um e nt a r de spre e i și nic io explicație nu o put e a c onvinge pe sora m e a încăpățânată că nu a m put e a păstra unul în c urt e a noastră, c hia r dacă e ra în frunt e a list e i e i. — Rămâi c u m ine , Rora , a m m ust ra t e u c u o voc e blândă. "M e re u." Ea și-a ridic a t fața, privindu-mă c u a t â t de multă înc re de re înc â t m i-a făcut pie pt ul să bată de m â ndrie . Am t ra s-o c u dra g de c oa da de porc și un c hic ot a c loc ot it pe buze . Am vizit a t proba bil grădina zoologică de o sută de ori a nul a c e st a , da r Rora s-a c om port a t c a și c um a r fi fost prim a dată de fie c a re dată. Î n m om e nt ul în c a re a m t re c ut de porți, e a și-a sm uls m â na mică din st râ nsoa re a m e a și a făcut c e rc în jurul m e u și a l dădacii. „Le u”, a țipat e a , zâ m bind la rg. „U it e , vino a ic i. Urși!” Ent uzia sm ul e i e ra c ont a gios. N u e ra nim e ni c a re să re zist e fa rm e c ului e i inoc e nt . Din e a se a uzi un a lt c hic ot put e rnic și nu m -a m put ut abține să nu zâ m be sc . "Oh Doa m ne ." Ea a ra dia t , c u obra jii roz din c a uza m e rsului. Părul e i înt une c a t e ra a c um o m ize rie sălbatică, da r oc hii e i străluceau c a obsidia nul, înc â nt a re a e i e ra palpabilă. „Rora , st a i a proa pe !” L-a m a ve rt iza t c â nd s-a rătăcit pre a de pa rt e . N e -a m a dâ nc it în grădina zoologică și în c e le din urmă ne -a m oprit la elefanți. L-a m văzut pe unul ridicându-și t runc hiul sus în a e r și înt inzâ ndu-se spre c re a nga c opa c ului, a poi sc ut ura ndu-l c u toată put e re a . Grijile m e le a u ple c a t în t im p c e mă uit a m c u uim ire la elefanți. Ar t re bui să le spun băieților de la școală de spre a st a m â ine . De sigur, Ar t re bui să mă joc c ool și să nu le spun că sunt c u sora m e a de c inc i a ni. Ar râ de la a st a . N ic iun băiat de ze c e a ni nu și-a dorit să petreacă t im p c u sora lor m a i mică – c e l puțin, nu a u vrut să recunoască a t â t de m ult e . Pe m ine nu m -a m de ra nja t , da r nu a fost c e va c u c a re m -a m lăudat. „V e zi, Rora . U n hipopot a m nu poa t e fa c e ...” Oc hii m i s-a u mărit la spațiul gol de lângă m ine și m -a m înt ors, privire a m e a t râ nt ind în st â nga și în dre a pt a . Î m pingâ nd prin mulțime, a m căutat c hipul zâ m bit or a l surorii m e le . St om a c ul m i se răsucea c u fie c a re secundă c a re t re c e a până c â nd m i-a t re c ut prin m int e un gâ nd. Era încăpăţânată. Poa t e că se duse se în inc int a hipopot a m ilor. M -a m re pe zit pe st e potecă și m -a m îndre pt a t spre loc ul unde e ra u găzduiți. I -a m zărit ha ina roșie, m â na e i mică înfășurată în c e a a unui străin și t re pida re a m -a c uprins. „Rora .” V oc e a m e a a călătorit prin a e r, atrăgând atenția surorii m e le în direcția m e a . Am st a t de cealaltă pa rt e a căii pisc ine i, da r îna int e să pot a le rga spre e a , a m fost sm uls de pământ de părul m e u. U n gâ fâ it dure ros m -a sm uls, la c rim ile ust ura ndu-m i oc hii și i-a m îndepărtat c u furie . Era m ținut c a pt iv de un bărbat c u un zâ m be t m a le fic . Am re gre t a t im e dia t că nu ne -a m t â râ t dădaca c u noi. Sora m e a a a le rga t spre m ine , da r e u a m st riga t : „N u, Rora ”. Pașii e i se clătinară și se opri, c u oc hii întunecați mărindu-se de groază. Ea a re spira t gre u, ha ina e i mică ridic â ndu-se și c oborâ nd din c a uza e fort ului. „Fugi, Aurora . Fugi și nu t e uit a îna poi!” M ic ul e i t rup t re m ura a c olo unde stătea lângă un bărbat a c ope rit c u t a t ua je din c a p până în pic ioa re . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre e l, rugându-mă pe nt ru e l să-mi sa lve ze sora . „N u vre a u să m e rg singură”, a sc â nc it e a . „Nu-ți fa c e griji, fetiță.” Bărbatul c a re mă ținea zâ m bi amenințător. N u . A t re buit să-mi prot e je z sora . Eu și frații mei făcuse un pa c t . M -a m sm uc it de st râ nsoa re a lui, st râ nsoa re a lui st râ ngâ ndu-se a supra m e a în t im p c e se uit a la sora m e a m a i mică. N u m i-a plăcut. „A împărtăși e st e îngrijire . Am ve nit după t ine , da r îl put e m lua și pe fra t e le tău... a r put e a fi dist ra c t iv, da ? „Lasă-o în pa c e ”, a m m â râ it , împingându-mă pe bărbații c a re mă înc onjura u. „Fugi, Rora !” Am țipat din răsputeri. Ea a fugit în t im p c e e u a m pornit după e a , da r îna int e să a m oc a zia să-i t rim it rugăciuni în șoaptă m a m e i în ra i, a m rămas fără cunoştinţă. Z um ze t ul voc ilor bărbaților m -a t ra s îna poi la conștientizare. „Ar t re bui să-l legăm?” M -a m înțepenit la zgom ot ul c uiva c a re râ de a . "De c e ? N u a re unde să meargă.” Nările m i s-a u um plut c u un a m e st e c de sâ nge , m e t a l și c a na liza re , în t im p c e stăteam pe o pa rt e , nemișcat. Am de sc his un oc hi e x a c t la t im p pe nt ru a ve de a o cizmă c u vâ rf de oțel ba la nsâ ndu-se în direcția m e a , lovindu-mă în t runc hi. Am mormăit, sc uipâ nd sâ nge . „U it e a st a , prințul răsfățat e st e t re a z.” U nul dint re e i c hic ot i. M -a m îm pins în sus, m e m bre le m e le țipând în se m n de prot e st și m -a m uit a t la e le . Oc hii m e i s-a u a runc a t spre fie c a re dint re e i, m e m orâ ndu-le trăsăturile, a st fe l înc â t , c â nd a m fost sa lva t , le -a m put ut de sc rie fraților m e i. Le -a m găsi și le -a m pune capăt t ut uror. „Cine va pa re supărat.” Încă o lovitură. Nările m i s-a u de sc his, da r îna int e c a a lt ul să poată a t e riza a supra m e a , a m sărit în pic ioa re și l-a m lovit în t ibie . U n urle t dure ros sări de pe pereții c a m e re i înt une c a t e . Cine va m i-a îm pins fața c u a sprim e , c a pul m i-a lovit pe re t e le , da r de da t a a st a nu m -a durut a t â t de m ult . Î n sc him b, m -a m c onc e nt ra t a supra grupului de bărbați din jurul m e u. I gnorâ nd privirile și zâ m be t e le lor ba t joc orit oa re , le -a m căutat fețele, pozițiile. Frații m e i a u spus înt ot de a una să găsim c e a m a i slabă verigă dint re bătăuși. N um a i că nic iunul dint re e i nu părea sla b. Î na int e să pot c onc e pe un pla n, o pe re c he de m â ini m i-a u încolăcit gâ t ul, ia r spa t e le s-a izbit de pe re t e le st â nc os. V e de re a m i-a pâ lpâ it și, c â nd a m de sc his oc hii, a m c lipit pe nt ru a mă re orie nt a și a scăpa de pe ric ol. „V re i să t ra gi c u m ine ?” Am a t â rna t în a e r, apăsat de colț. M irosul de a lc ool înve c hit îi e ra gre u pe respirație. Greața m a c uprins de gâ t , da r a m re fuza t să c obor fără să mă lupt . M ia m legănat brațele și pic ioa re le , inc a pa bil să a jung la e l. Câ nd nu a m put ut da un pum n, m i-a m răsucit c a pul și m i-a m înfipt dinții în înc he ie t ura lui. M -a lăsat jos și a m a t e riza t în pic ioa re . „Mă buc ur că a ve m un luptător a ic i.” Z gom ot ul de sc hide rii ușii m e t a lic e a a t ra s privire a t ut uror de la m ine și a a t e riza t a supra bărbatului c a re t oc m a i a int ra t în cameră. Față fără e x pre sie . Oc hi fără fund. Z â m be t amenințător. Știam că nu va ve ni nic io sa lva re de la e l. Oc hii lui s-a u c onc e nt ra t a supra m e a , ba t joc orit ori și c ruzi. Spa im a s-a inst a la t în st om a c ul m e u și, c um va , a m știut că nu va fi ușor să fug din această situație. Ușa din spa t e le lui a rămas deschisă și m i-a m profit a t de șansa, inim a m i-a urc a t de speranță. T re c â nd prin grupul de bărbați c a și c um aș fi fost la J oc urile Olim pic e , a bia a m reușit să ieșim pe ușă c â nd o mișcare de e le c t ric it a t e a t re c ut prin m ine . Am căzut în ge nunc hi, mormăind de dure re , și m -a m uit a t pe st e umăr, num a i c a să-mi înc hid oc hii c u bărbatul c a re ținea o telecomandă minusculă în mână. „Sunt I va n Pe t rov. Bine a i ve nit pe tărâmul m e u, băiete.” Ca pit olul 8 K ingst on, 1 0 a ni T c e nt ru de ortură. Singura dată c â nd a m văzut lum ina zile i a fost c â nd a m fost a dus a ic i să mă a nt re ne z. Zăpada a c ope re a pământul c â t de de pa rt e put e a ve de a c u oc hiul – c hia r și c opa c ii din depărtare e ra u îmbrăcați în a lb. T ot ul de spre a c e st loc a țipat coșmar . Z idurile c a st e lului înt une c a t e și um e de . Fa nt om e cutreieră noa pt e a pe holuri, une le râ zâ nd, a lt e le plâ ngâ nd. Am urgul sosise încă o dată, ia r dorul mă izbi. T â nje a m să sim t briza pe față. Să sim t m irosul a e rului de spre c a re știam că va fi proaspăt c a zăpada. Chia r aș st a în zăpadă dacă aș put e a . Au t re c ut două săptămâni. Am fost a dus în această unit a t e uitată de Dum ne ze u în fie c a re zi. U nii dint re băieți l-a u num it c e nt rul de a nt re na m e nt . Sa u ine lul morții . I va n Pe t rov a spus că e st e o cameră proiectată pe nt ru luptă c orp la c orp și a nt re na m e nt c u a rm e . Privirile de pe fețele luptătorilor m i-a u spus că e ra m a i m ult . Am prim it c onfirm a re a în t im p c e îm i așteptam râ ndul în ring. Pie pt ul m i s-a încleștat în t im p c e prive a m un ga rdia n c a re duc e a c a da vrul unui băiat m ort . I -a a runc a t form a st ric a t pe st e umăr c a și c um a r fi sc os gunoiul. Eu aș fi următorul? M i-a m poc nit de ge t e le . „Urăsc loc ul ăsta dra c ului”, a m mormăit pe nt ru m ine , a poi a m tresărit la lim ba jul urâ t c a re părea să fi răsărit în m ine pe st e noa pt e . Frații m e i a r a ve a c a pul m e u dacă m -a r a uzi. Ce va m i s-a înfunda t în pie pt , a m int indu-m i ult im a dată c â nd i-a m văzut. Părea de o viață întreagă. M i-a fost dor de e i și de sora m e a m a i mică. Era bine ? Sa u ne m e rnic ii ăștia a u lua t -o și pe e a ? — Amintește-ți, băiete. Din spa t e le m e u se a uzi voc e a stricată a lui I va n Pe t rov. „Câștigă-l pe a c e st a și t e voi anunța unde e st e surioa ra t a .” Ești un supraviețuitor, micuțul m e u K ingst on. T e -a i născut să domnești în fie c a re viață. V oc e a m a m e i, la c a re nu mă gâ ndise m de a t â t a vre m e , m i-a re ve nit , re înnoindu-m i put e rile . N u c ont a că nu e ra m acasă. Aș dom ni pe st e această nenorocită arenă și aș uc ide pe oric ine a r înc e rc a să mă pună capăt. I nc lusiv propriul m e u tată, c a re a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost a ic i. Ave a a c e st or c rim ina li o da t orie pe c a re nu a plătit-o, așa că se duseseră după Rora . Î n sc him b, m -a u prins. Ce l puțin a m spe ra t că doa r mă vor lua pe m ine . Fără să-l re c unosc pe bărbat, m i-a m făcut drum în ring, hotărât să le ofe r un spe c t a c ol pe c a re nu îl vor uit a niciodată. Am st a t în c e nt ru, c u oc hii ațintiți la băiatul c u c e l puțin c inc i a ni m a i m a re de c â t m ine . J ude c â nd după e x pre sia lui, a ve a c e va de de m onst ra t . N u că l-aș put e a învinovăți. Soa pt e le susțineau că e l se născuse a ic i și nu cunoștea niciodată nim ic sa u pe nim e ni de c â t oa m e nii din această unit a t e . Obra zul îi e ra învinețit; oc hii lui goli. La ze c e a ni, e ra m m a i m a re de c â t un c opil obișnuit, da r t ipul ăsta m -a micșorat. a m fost sla b. Nepregătit. Pum nul în fața m e a a ve nit de nicăieri. Am a uzit scrâșnitul, a poi a m simțit dure re a arzătoare în c ra niu, c â nd sâ nge le îm i țâșnea din na s. I gnorâ nd sâ nge le , m i-a m crăpat m a x ila rul, păstrându-mi atenția a supra a dve rsa rului m e u. Apoi m i-a m t ra s pum nul îna poi și l-a m e libe ra t c u toată put e re a în c oa st e le băiatului. N u m -a m oprit a ic i. Alt e rnâ nd pum nii, a m lovit fără oprire . Toată frust ra re a și furia reținute din ult im e le două săptămâni a u da t pe st e c a p. Oc hii băiatului s-a u mărit, respirația îi ve ni în pa nt a loni zdrențuiți, da r e ra m pre a de pa rt e pe nt ru c onside ra re t e a m a . A fost uc ide sa u fi uc is. a -i lua în Furia a c re sc ut . La a dve rsa rul m e u. Î n loc ul ăsta ne noroc it . La paraziții c a re înconjoară această arenă de aspiranți a i gla dia t ori. O ceață purpurie s-a st re c ura t de -a lungul m a rginilor ve de rii m e le , îm pingâ nd t ot ul și pe toți afară și lăsându-mă singur c u un băiat c a m ine . Am fost a m â ndoi vic t im e . Încă un pum n și a căzut în ge nunc hi, c lipind înc urc a t îna int e de a cădea. N orul de pra f din jurul lui. Sune t e le gâ lgâ it e a u um plut a e rul. Am înghețat, m int e a m e a tăcând în c e le din urmă, în t im p c e mă uit a m la t rup. Ceața roșie a furie i s-a ridic a t și m -a m pregătit pe nt ru consecințele acțiunilor m e le . U n bărbat a apărut de nicăieri c u o geantă neagră, în t im p c e e u stăteam im obil, inc a pa bil să înțeleg c e t oc m a i s-a înt â m pla t . „Plămân pe rfora t ”, a mormăit un bărbat în t im p c e băiatul se îne c a c u propriul sâ nge , oc hii lui arătând viața pe nt ru prim a dată în c e le două săptămâni în c a re îl c unosc use m . A sc uipa t sâ nge , da r c e va solid m i-a lovit c izm a . M -a m c oborâ t , ștergându-mi sâ nge le de pe pa nt of și a m văzut un dint e . Am înt ins m â na spre e a , împreună c u un pum n de nisip. Pe măsură c e m i se mișca print re de ge t e c a o clepsidră, viața lui a dispărut înc e t . Î n ziua a c e e a , a m de ve nit o fantomă. Ca pit olul 9 K ingst on, 1 1 a ni M y apărările a u crăpat c a fulge rul pe c e r. Cu fie c a re zi c a re t re c e a , c obora m t ot m a i a dâ nc în ia d. Î n fie c a re noa pt e c a re t re c e a , a m a lune c a t în ne bunie . Au fost ore în c a re respirația singură e ra intolerabilă. Era m dispe ra t să sc a p de a c e st ia d. Eva da re a părea imposibilă. Re a lit a t e a m e a a de ve nit o luptă. A de ve nit o altă luptă pe nt ru a supraviețui. „T u”, strigă ga rdia nul și fie c a re fibră a m e a s-a înnoda t . Oc hii lui s-a u c onc e nt ra t a t e nt a supra m e a . Bila m i s-a urc a t în gâ t , pie le a m i se t â ra de re pulsie . Da r a m a sc uns t ot ul în spa t e le une i e x pre sii goa le pline de coșmaruri. N u a m vrut să m e rg. N u a m vrut să rămân. Ale ge re a nu a fost dată. Ridicându-mă, c u pic ioa re le ne sigure , râ c hit e le și milă s-a u îndepărtat de ceilalți băieți, înfășurându-mă în jurul gâ t ului c a un laț. Dacă m -a r sufoc a . Ușurarea strălucea în oc hii lor că nu e ra u c e i aleși, da r așa a m e rs în a c e st ia d. U ne le zile pur și sim plu nu a u fost ziua t a . Cu oc hii pe I va n și Sofia , mă la s să-mi im a gine z ziua în c a re viața a părăsit-o pe a lor. Am a fla t re pe de c ine a c ondus pe st e a c e st ia d. Cine a fost re sponsa bil pe nt ru viața pe c a re a m fost forțat să o suport . O viață pe c a re nu m i-o dore a m , da r e ra pre a lașă c a să înc e rc să o pun capăt. Așa că în fie c a re zi, a m făcut c e e a c e m i se c e re a , luâ nd viețile a lt or băieți pe nt ru a c ont inua să-mi „câștig” loc ul în a c e st ia d. Fie c a re mușchi din c orpul m e u s-a st râ ns la im a gine a c u m ine a le rgâ nd în zăpada până la ge nunc hi. N u aș fa c e o sută de m e t ri îna int e de a fi t â râ t îna poi. Ar t re bui sa st iu; L-a m înc e rc a t de m a i m ult e ori. Am înc his oc hii, înc e rc â nd să a sc und mormăiturile și ge m e t e le . Sune t e le e ra u pe rve rse și greșite în ure c hile m e le . „V ino a ic i, băiete.” U n de m on c u voc e de fe m e ie . M -a m m ut a t pe pilot a ut om a t , pa rfum ul inva dâ ndu-m i na sul. M i-a m înc his m int e a , căutând re fugiu înt r-un pa ra dis c a ld unde dinții, pătați de sâ nge le c e lor c a re îndrăzniseră să mă atingă sa u c a re încercaseră să mă om oa re , a t â rna u pe pe re t e c a de c or. Ca pit olul 1 0 K ingst on, 1 2 a ni F ure c he a a făcut pa rt e din fie c a re respirație și din fie c a re bătăi a le inim ii m e le . N -a r fi t re buit să fie , t re buia să fiu m a i c ura jos, da r nu put e a m să mă sc ut ur. Doi a ni, pa t ru luni, două săptămâni și douăsprezece zile . Opt sut e șaptezeci și opt de zile înt r-o celulă de subsol goală și fără fe re st re , în m ijloc ul pe isa jului sibe ria n. Singura dată c â nd a m văzut lum e a exterioară a fost c â nd a m fost dus la e t a j să lupt . Ant re na m e nt ul nu m -a de ra nja t la fe l de m ult c a uc ide re a . Am urmărit numărul de vieți pe c a re le -a m lua t de dinții pe c a re i-a m sc os din c a da vre . Era u doa r băieți, nu a t â t de dife rit de m ine . Î nt r-o zi, proba bil că c ine va m i-a r sm ulge dinții c â nd s-a t e rm ina t c u m ine . M -a m re ze m a t de st â lp în t im p c e prive a m o ceartă înt re doi c opii m a i m a ri, c u inim a m e a năvalnică ascunsă în spa t e le măștii m e le bine purt a t e . Z ile și luni de tortură ți-au făcut a st a . Lum ini strălucitoare înc onjura u a re na , lum inâ nd pe străinii împrăștiați în jurul e i. Au st riga t , a u a pla uda t , a u flut ura t ba nii în a e r c u lăcomie în oc hi. Z idurile din spa t e a m fost vopsit în roșu, la fe l c a sâ nge le c a re pătează nisipul din arenă. Da r nu a st a a fost c e e a c e m i-a c a pt a t int e re sul. Era singura fereastră din cameră c a re se înt inde a pe pe re t e le din pa rt e a opusă, lăsându-mă să văd c e rul se nin și a lba st ru. N u părea frig, în c iuda zăpezii c a re a c ope re a pământul. Dacă s-a r de sc hide fe re a st ra , aș sări din e a și m iaș înc e rc a din nou noroc ul să e va de z. Mi-aș risc a , c hia r și în a c e st e zdrențe pe c a re răpitorii m e i le num e a u ha ine . M i-a fost dor de frații m e i. Sora m e a . Fețele lor m i-a u dispărut înc e t în m int e , da r m -a m agățat de e le c u t ot c e a ve a m . Î n fie c a re noa pt e , îna int e de a a dorm i, c a t a loga m t ot c e îm i a m int e a m de spre e i. Mă căutau. Știam a st a în inim a m e a . Tatăl m e u m -a r a ba ndona , da r nu și frații m e i. Singura m â ngâ ie re în t oa t e a c e st e a a fost că surioa ra m e a m a i mică fuse se cruțată. A fost unul dint re singure le luc ruri c a re m -a u ținut să m e rg, deși încă îm i a m int e a m c la r a c e a zi. Oc hii e i plini de groază; obra jii e i dolofa n pătați de la c rim i. U n vuie t put e rnic m -a t ra s de la gâ ndurile m e le până unde un băiat s-a zvâ c nit și a sâ nge ra t pe t ot nisipul de sub ine l. S-a lupt a t să re spire ; s-a lupt a t să trăiască încă o zi. Da r toată lum e a știa că nu o va fa c e . Cu fie c a re secundă c a re t re c e a , lum ina din oc hii lui s-a st ins până s-a st ins c om ple t . „La na iba , nu a reușit.” U n mormăit a l unui băiat din spa t e le m e u m -a făcut să mă înt orc . „Ucigașul e st e im ba t a bil.” Oc hii lui a lba st ru înc his e ra u resemnați. Obosit . Arăta așa c um mă simțeam e u. Bătut și flămând. Î l văzusem prin preajmă, da r nu-i știam num e le . După c e a m fost forțat să-l uc id pe prim ul prie t e n pe c a re m i-a m făcut-o, nu m -a m de ra nja t să le m a i a flu num e le . „Louisa , oprește-te în a c e st m om e nt .” V oc e a Sofie i V olk ov i-a înt re rupt pe băieți în discuția lor morbidă. Ea intră, uit â ndu-se c u privire a după fa t a c a re scăpase de sub c ont rolul e i. Îmbrăcată înt r-o roc hie albastră elegantă și ținând m â na une i a lt e fe t e – o geamănă, după înfățișarea e i –, pe re c he a părea abătută că fuse se certată a t â t de de sc his. De c i zvonurile e ra u adevărate. Sofia V olk ov a ve a o slăbiciune și trăiau sub a c e st acoperiș. Atenția m i s-a pâ lpâ it spre c e a c a re a le rga în arenă pe pic ioa re le e i dolofa ne , purt a nd o roc hie ridic ol de roșu a prins, plină de dantelă și vola nuri, c a re părea deplasată a ic i. — Cheamă un m e dic , strigă e a , c u m â inile zburâ nd fre ne t ic prin a e r și t e roa re a evidentă în voc e a e i. Fa t a nu put e a a ve a m a i m ult de șapte a ni. Am simțit respirația ieșind din pie pt . Părea fragilă, a proa pe pre a mică pe nt ru vâ rst a e i. Ea nu a r t re bui să fie a ic i. Era pre a pe ric ulos. La c rim ile îi c urge a u pe față, buc le le blonde sărind c u fie c a re pa s pe c a re îl făcea. Da r oc hii e i m -a u c a pt iva t . M a ri și a urii c u pe t e de a lun. Ea a căzut în ge nunc hi lângă băiatul m ort , a puc â ndu-i m â na re c e de a e i și st râ ngâ nd-o c u dispe ra re . Și în t ot a c e st t im p, strigă e a , sc â nc e t e le e i blâ nde um plâ nd a re na nemișcată a morții c a re văzuse doa r c ruzim e și m oa rt e , nim ic c a această etapă de e m pa t ie . Apoi, deodată, Ucigașul a sm uls fa t a , înfășurându-și de ge t e le însâ nge ra t e în jurul gâ t ului e i. „Dă-i drum ul ”, șuieră Sofia V olk ov, cățeaua t ut uror cățelor. O ura m pe fe m e ie – și m a i m ult m a rione t a e i de soț – da r nu voia m să fie rănită fetița. T e nsiune a din a e r e ra a t â t de gre a înc â t simțeam că m i se ridică pie le a de găină pe brațe. Nu m -a m mișcat, c onc e nt ra re a m e a rămânând lipită de fetița c u c e i m a i neobișnuiți oc hi pe c a re i-a m văzut vreodată. „N im e ni nu se mișcă sa u îi voi rupe gâ t ul.” Ucigașul și-a st râ ns st râ nsoa re a , arătându-și zâ m be t ul sălbatic, în t im p c e fetița îi ghe a re de mână. Pie le a e i de fildeș de ve ni viole t . I va n c hic ot i. „Băiat prost . Ești m ort și nic i măcar nu știi.” Ucigașul și-a dezvăluit dinții și a m privit îngrozit c um se desfășura sc e na . De c e nu a sa lva t -o nim e ni? N u c unosc use m bărbați – sa u fe m e i – așa până c â nd a m fost forțat a ic i. N u văzusem niciodată oa m e ni c u adevărat răi provoc â nd a t â t a dure re a lt ora . U n fior m i-a răscolit t rupul sla b. Ucigașul a ridic a t fa t a de la pământ în t im p c e o ținea de gâ t , c u pa nt ofii e i ne gre a t â rnâ nd în a e r în t im p c e își dădea c u pic iorul în pic ioa re . Fie c a re mușchi din c orpul m e u s-a st râ ns inst inc t iv. Fără să-mi mișc privire a de la scenă, m -a m m ut a t la următorul st â lp c a să mă pot st re c ura pe T he K ille r din spa t e . Oc hii Sofie i V olk ov s-a u înne grit și m -a m înt re ba t dacă a re gre t a t că a c re a t a c e st m onst ru dint r-un băiat. Sâ nge le m ia t re c ut prin ure c hi, toată a re na doa r zgom ot de funda l. M ia m ținut oc hii pe sc e na , apropiindu-mă. Am înghițit în se c , așteptând c a unul dint re oa m e nii Sofie i să facă c e va – oric e – da r nim e ni nu se c lint e a . M i-a m a m int it ult im a dată c â nd a m văzut-o pe sora m e a , a c um doi a ni. Fric a din oc hii Aurore i rămăsese c u m ine și știam că aceeași frică se rostogolește a c um de pe această fetiță. Î na int e să înțeleg c e se întâmplă, a m sărit pe spa t e le Ucigașului, înfășurându-mi brațul în jurul um e rilor lui monstruoși. Cu toții ne -a m pie rdut e c hilibrul, căzând pe spa t e . Am mormăit de gre ut a t e a c a re mă zdrobe a , da r nu m ia m e libe ra t st râ nsoa re a . El a gâ lgâ it . Fa t a a sc â nc it . M -a m c hinuit să ia u m â na de sus, ia r c â nd a m făcut-o, i-a m st râ ns gâ t ul băiatului c u t ot c e a ve a m . Se c unde le a u t re c ut . Se simțeau ore înt re gi. Corpul i se zvâ c ni. O singura da t a . De două ori. Apoi a scăpat, ia r e u i-a m de sprins m â inile de pe fetiță. Am lua t -o în brațele m e le t re m urâ nde și a m îm pins t rupul prăbușit înt r-o pa rt e . Sâ nge le lui nu a uda t murdăria, da r păcatele m e le a u făcut-o. Asa lt ul brusc a l zgom ot ului m -a lovit în sfârșit. Mulțimea pulsa c a una , c u oc hii ațintiți a supra m e a c u ne înc re de re . Apoi a u ve nit țipetele și strigătele une i fetițe. „Shhh”, a m m urm ura t e u înc e t , în același m od în c a re obișnuiam să-mi c a lm e z surioa ra , în t im p c e o fre c a m ușor pe spa t e . Am a vut a t â t e a proble m e . M -a r pe de psi pe nt ru a st a . M i-a m st râ ns m a x ila rul, pregătindu-mă pe nt ru consecințele c a re a ve a u să vină c u siguranță. N u a m re gre t a t . M ic ul e i t rup nu m a i t re m ura de frică. Î n sc him b, s-a lipit de m ine de parcă aș fi fost plut a e i de sa lva re . Sofia V olk ov a făcut un pa s îna int e , c u oc hii ațintiți a supra m e a . „Ei bine , se pa re că a m găsit un bodygua rd și un însoțitor pe nt ru fe t e le m e le .” Ca pit olul 1 1 Lia na , Pre ze nt T Î n noa pt e a următoare, a m urmărit sc e na desfășurându-se în fața m e a , în t im p c e spa im a îm i cântări gre oi în a dâ nc ul st om a c ului, amenințănd să-mi îndoiască ge nunc hii. I e ri, m -a m așezat la o masă în c e nt rul orașului DC c u acești bărbați. Astăzi, m -a m a sc uns în umbră. M a m e i m e le îi plăcea să mă de file ze în jurul c ine lor și e ve nim e nt e lor soc ia le c u acești ciudați, da r c â nd a ve nit t im pul c a ofe rt e le și tranzacțiile să aibă loc , m -a lăsat de opa rt e . N u m -a m plâ ns niciodată. La m ine a funcționat. M i-a da t libe rt a t e a de a fa c e c e e a c e t re buia să fa c . Ca și c um a i st a în a fa ra une i clădiri a ba ndona t e , c u a spe c t de rău a ugur, sub pătura nopții. Sune t ul unui c orn de navă ve ne a din a pe le t ulburi, se m na lâ nd că e ra viață în jurul nost ru. Porțile din fie r forja t înc onjura u zona de construcție pust ie . U m bre lungi pâ nde a u în fie c a re colț, așteptând să iasă și adăugând a t m osfe ra înfiorătoare a loc ului. V â nt ul urla , re fle c t â nd furt una c a re năvăli în m ine . Ce rul a crăpat de t une t c â nd doi dint re oa m e nii lui Cort e s stăteau în m ijloc ul de pozit ului a ba ndona t din Ca nt on. I nim a m i-a bătut c u put e re în pie pt , spărgându-mi c oa st e le . M a m a stătea a c olo, indiferentă și învelită în ha ina e i de blană, în t im p c e își inspe c t a ult im a recoltă de bunuri. A fost o a fa c e re profitabilă c a re a a vut consecințe m ort a le și a pătat c hia r și c e l m a i t ulbura t sufle t . Am urmărit sc him bul lor – doi dușmani c a re înclinație pe nt ru dist ruge re a vieții oa m e nilor. a ve a u o Ca rt e lul bra zilia n. M a fia rusă. Doi lide ri c a re e ra u dispuși să t ole re ze t e m pe ra t urile înghețate, t re m urâ nd sub ha ine le lor gre le . M a m a a rămas o obse rva t oa re tăcută, c u buze le c urba t e în zâ m be t ul e i fără um or. Bărbații a u st a t lângă conducătorii lor și și-au ținut m â inile pregătite pe a rm e . Au disc ut a t de spre a fa c e ri pe un t on st ins, așa că nu a m put ut să a ud de t a liile . S-a u făcut comerț c u a rm e și a lc ool. N u m -a m mișcat – știind că a rm e le și a lc oolul e ra u doa r fața operațiunii. O de ghiza re pe nt ru c e e a c e urm a . Următorul lor sc him b a fost c e l c a re m -a ținut a ic i, rămânând în umbră. Ac e st e situații nu a u fost o nout a t e pe nt ru m ine . Am văzut a c e st sc him b de m ult e ori în ult im ul de c e niu. Ar t re bui să mă obișnuiesc până a c um . nu a m fost . Ușile c ont a ine rului de t ra nsport s-a u de sc his și a m inspira t ascuțit. Ce l puțin o duzină de fe t e t ine re zăceau a c olo, inconștiente, inconștiente de bărbații periculoși – și fe m e ile – c a re stăteau la doa r câțiva pași de e i. Ae rul re c e mă bic iuia pe față, da r nu îl simțeam. Am re zist a t t e m pe ra t urilor din Sibe ria . Era m obișnuit c u răul oa m e nilor. Ave a m pie le a groasă. Am trăit prin pie rde ri. Geamăn m e u. Fa nt om e pe c a re nu m i le a m int e a m . O viață c a fiic a Sofie i V olk ov mă pregătise pe nt ru o mulțime de luc ruri — c rim e , bărbați c ruzi, m a nipula re . Da r niciodată această priveliște. Scuturându-mă de gâ ndurile c a re dist ra g atenția, m i-a m îndre pt a t um e rii. M e t a lul re c e s-a apăsat pe t a lie m e a , cuțitul săpat în c oa psa m e a , c e e a c e m i s-a părut liniștitor. Îmbrăcat în ja m bie re de lână și un pulove r c a ld, t ot ne gru, a m așteptat să ple c e unul dint re c e i m a i le t a li doi mafioți a i lum ii int e rlope . Neconștienți de prezența m e a în umbră, lide rii a u m a i sc him ba t c â t e va c uvint e și și-au da t m â na . Și a poi, s-a u îndre pt a t de pa rt e de doc uri. Bărbații m a m e i a u ple c a t împreună c u e a . Pe re z și-a lua t doa r gărzile pe rsona le , lăsând în urmă doi pe nt ru a se oc upa de marfă. „Show t im e ”, a m șoptit în t im p c e îm i făceam drum prin șantier, păstrând pașii tăcuți și ușori. Oa m e nii lui Cort e s e ra u pre a ocupați pe nt ru a mă obse rva c â nd mă a propia m de e i din spa t e c a o fantomă în noa pt e . I nim a m i s-a st râ ns c â nd l-a m văzut pe unul dint re e i făcând senzația une i fe m e i t ine re , inconștiente. Senzația înăbușitoare de ură și dispe ra re m i-a răsărit prin ve ne . Eșecurile om ului m -a u îngrozit de fie c a re dată c â nd a m fost m a rt or. M i-a m m a i sc ut ura t c a pul, re fuzâ nd să fiu dist ra s de emoții. Ale a nu m i-a u se rvit nim ic . Î n sc him b, m -a m c onc e nt ra t pe sa lva re a a c e st or fe m e i. Dacă a ve a m de gâ nd să fa c a st a c ore c t , t re buia să a m m int e a lim pe de . Î n t im p c e mă îndre pt a m spre e i, a m înt ins m â na după cuțitul m e u și l-a m sc os din t oc . Î nt ot de a una a m pre fe ra t -o de c â t a rm a m e a . M -a făcut să int ru și să iasă c u m a i puține șanse de a fi de t e c t a t . Câ nd a m a juns la e i, vâ nt ul înghețat m i-a c iupit obra jii. Am inspira t a dâ nc , fie c a re muşchi din c orp înc orda t . „Vă distrați, băieți?” a m înt re ba t , fără să mă obose sc să m a sc he z de rizoriu din voc e a m e a în t im p c e inim a îm i ba t e a în pie pt . Ce i doi bărbați s-a u oprit la m ijloc ul mișcării și, îna int e c a e i să-și poată înt inde a rm e le , a m făcut mișcarea. M -a m năpustit, tăiându-le ge nunc hii în mișcări fluide și a m be le s-a u prăbușit pe pământul re c e . S-a u înc runt a t la m ine , da r îna int e să se poată mișca, m -a m îndre pt a t pe spa t e le unuia , indife re nt dacă i-a m crăpat c oloa na vertebrală sa u nu, în t im p c e îl înjunghia m pe celălalt în palmă. Al doile a t ip a sc os un țipăt c â nd l-a m prins de ceafă și i-a m zdrobit c ra niul de pământ, sâ nge le stropește pe st e t ot . Corpul i s-a zvâ c nit îna int e de a de ve ni m oa le , oc hii lui morți privindu-mă a c uza t or. N u m -a de ra nja t de loc . Mi-aș fi dorit doa r să-i fi pre lungit puțin m a i m ult oroa re a . „Doa m ne , a st a s-a t e rm ina t pre a de vre m e ”, a m mormăit c u un oft a t gre u. „Singura piatră din toată c urt e a și t re buia să se găsească sub c ra niul lui.” N e m e rnic ul prins sub m ine a mormăit, înc runt â ndu-se la m ine pe st e umărul lui. M i-a m sc os la m a bătută în c uie în pa lm a m ort ului și i-a m a dus-o la gâ t ul c e luila lt , înc hizâ ndu-l. — Cățea nebună, m â râ i e l, făcând să curgă sâ nge pe părțile la t e ra le a le rănii înțepate a la m e i. — N u a i ide e c â t de ne bun sunt , i-a m m urm ura t la ure c he . S-a liniștit sub m ine , fric a ieșind din e l c a fum ul. „V oi sa vura a t â t de m ult dure re a t a .” Cuțitul m e u i-a înțepat m a i a dâ nc în pie le , ia r e l în murdărie. „P-t e rog”, a im plora t e l, da r rugămințile lui nu a u înse m na t nim ic pe nt ru m ine . Fe t e le pe c a re le -a u răpit cerșiseră și e le . A plâ ns și s-a ruga t . Nenorociții ăștia a u c ule s roa de le și a u uit a t t ot ul de e i. — Mă înt re b dacă le -a i arătat vreodată a c e le fe t e vre o milă. De zgust ul din voc e a mea e ra inc onfunda bil. „Dă-mi un e x e m plu și dacă găsesc că e st e adevărat, îți voi cruța viața.” De pa rc a . Ai juc a t în această lum e , a i m urit în această lum e . Era m ot t o-ul ne spus, unul pe c a re a r t re bui să-l cunoască bine . Rămase nemișcat, lingându-și buze le ne rvos, în t im p c e c re ie rul lui micuț se frământa. N u a fost în st a re să vină c u unul, spre surprinde re a nimănui. N e noroc it ul nic i măcar nu put e a să numească o situație c â nd c hia r înc e rc a se să le cruțe pe a c e st e fe t e . N ic i măcar nu a ve a c re a t ivit a t e a să inve nt e ze unul. Oc hii mei s-a u îndre pt a t spre re c ipie nt ul plin cu fe t e inconștiente în t im p c e l-a m sm uls și i-a m tăiat mărul lui Ada m . A țipat, da r în m om e nt ul în c a re a m apăsat m a i t a re la m a , s-a t ra nsform a t înt r-un gâ fâ it . „Î nc hide ușa a ia , suk a ”, i-a m ordona t , înc linâ ndu-m i bărbia spre re c ipie nt , ținând în c ont inua re cuțitul la gâ t ul lui. „N u vre a u c a fe t e le să m or înghețat.” S-a t â râ t , trăgându-și c orpul îna int e pe nt ru a înc hide ușa c u de ge t e le t re m urâ nde . Buze le m i s-a u c urba t de de zgust la lașitatea lui. Acești bărbați e ra u curajoși c â nd e ra vorba de fe m e ile ne a jut ora t e , da r le pune a u la m ila a lt c uiva și e ra u niște plângăși. Odată c e a înc his ușa, privire a i s-a m ut a t spre m ine , luâ nduse în c onside ra re . I -a m privit fric a dispărând înc e t în t im p c e mă lua pe toți. O tânără mică. Păream sla b, da r nu e ra m . Am fost în ia d și îna poi și nu aș lăsa pe nim e ni să mă copleșească din nou. Am văzut c um de c izia îi traversează e x pre sia îna int e să se a runc e a supra m e a . Am a nt ic ipa t mișcarea, făcând un pa s spre dre a pt a . Cuțitul m e u s-a izbit de umărul lui și un țipăt de sâ nge a străpuns a e rul re c e . S-a pla nt a t c u fața în pământ, ia r e u i-a m prins un pum n de păr, tăindu-mi la m a pe st e gâ t ul lui c u m a i multă forță de c â t îna int e . Sâ nge le i s-a vărsat în murdărie, st râ ngâ ndu-se în jurul lui în a c c e se de gâ lgâ it . Poa t e a r t re bui să sim t c e va , da r nu a m simțit-o. Fără remuşcări. Fa ra fric a . N im ic . I -a m lovit c orpul și l-a m lăsat să cadă la pământ c u o bufnitură satisfăcătoare. Era t im pul să a ve m grijă de nevinovați. Ca pit olul 1 2 K ingst on eu privi în față, uluit la c rim a înfiorătoare. Fuse se ult im ul luc ru la c a re mă așteptam să fiu m a rt or c â nd a m urmărit-o pe Lia na din c a m e ra e i de hot e l. Oa re Sofia l-a înjunghia t pe spa t e pe Pe re z Cort e s și și-a folosit fiic a pe nt ru a fa c e a c e st luc ru? A fost o explicație plauzibilă, da r inst inc t ul m e u a a ve rt iza t că nu e ra așa. Cu excepția c a zului în c a re a c e a st a a fost o uc ide re de urgență. N u, nu se put e a . Lia na a ve nit pregătită. A așteptat c a Sofia și Pe re z să se rărească îna int e de a a t a c a . Da r a t unc i c e ? Lia na V olk ov mă ne dum e ri din c e în c e m a i m ult pe zi c e t re c e . Câ nd a m t re c ut pe lângă e a în re st a ura nt , nu e ra nic io recunoaștere în oc hii e i. Da , părea uluită, c u siguranță puțin curioasă, da r nu e ra în concordanță c u fe lul în c a re reacționa o persoană c â nd ve de a pe c ine va pe c a re îl cunoștea. U n băiat de se m na t c a bodygua rd a l e i de a ni de zile . M -a uit a t ? Părea puțin proba bil. Pe t re c use m m a i m ult t im p c u geamăna e i, da r le cunoșteam pe a m be le surori de a ni de zile . Ar fi im posibil pe nt ru e a să mă uit e , la fe l c um îm i e ra im posibil să-i uit pe e i. Am privit în tăcere, rămânând în umbră, c â nd Lia na se clătina în pic ioa re , privind în jur, a poi și-a fix a t ple t e le blonde c u de ge t e le c ura t e . M â na e i nu t re m ura . Ex pre sia e i e ra c iuda t de calmă. Era c la r că știa c e fa c e . Cu c â t o prive a m m a i m ult , c u a t â t m a i m ult mă înt re ba m dacă c e va e ra așa c um părea. Da r nu a m a vut t im p să mă gâ nde sc la a st a în t im p c e sc ot e a un t e le fon m obil, c u de ge t e le zburâ nd pe e c ra n. Î n m om e nt ul în c a re a suna t zgom ot ul st a nda rd a l unui m e sa j c a re ieșea din căsuța e i de e i, e a a a runc a t t e le fonul prin c urt e . A de ra pa t de -a lungul pietrișului până a căzut pe st e m a rgine a doc ului din a propie re și a căzut în apă c u o st ropire . Se uită la c a da vre , zâ m bind de satisfacție. O emoție de m ult uitată m -a străpuns la fe l de ascuțită c a o lamă, zâ m be t ul e i făcându-mi luc ruri pe c a re nu le put e a m înțelege. Dure re a a c e e a surdă din coapsă îm i pulsa , a proa pe de parcă a r fi fost un se m n că mă uit m a i a t e nt . înse m na t t oa t e a c e st e a ? A fost Lia na o prietenă sa u o dușmană? Am privit -o pe fe m e ia minionă st â nd de a supra c a da vre lor și m -a m înt re ba t dacă așteaptă întăriri. Sa u poa t e că re fle c t a a supra păcatelor e i. N u știu. Corpul Lia ne i a r fi supraviețuit, da r în int e rior, e a e ra la fe l de moartă c a și Lou. Z gom ot ul m ot oa re lor c a re se a propia a spulbe ra t liniștea re c e și, cu c ont a ine rului, o eficiență letală, a sigurâ ndu-se Lia na că fe m e ile a de sc his e ra u la ușa ve de re îna int e de a dispărea la m om e nt ul pot rivit . Două mașini și un a ut obuz s-a u oprit . Ușa prim ului SU V ne gru se de sc hise și o figură cunoscută ieși – N ic o M orre lli. Al doile a s-a oprit și o altă ușă s-a de sc his pe nt ru a -i dezvălui pe Áine și Ca ssio K ing. Era un fa pt c unosc ut în lum e a interlopă că Áine K ing a ve a o operațiune în desfășurare de sa lva re a vic t im e lor t ra fic ului de pe rsoa ne . N ic o M orre lli, c u proprietățile sa le im obilia re c a re se înt inde pe m a i m ult e c ont ine nt e , s-a a sigura t că fe m e ile sunt în siguranță și re a bilit a t e . Oc hii lor s-a u a t e riza t a supra ze c e lor de fe m e i se da t e înghe suit e în c ont a ine r și s-a u a puc a t re pe de de treabă. „Știm noi c ine a t rim is m e sa jul?” L-a m a uzit pe Ca ssio înt re bâ nd. N ic o clătină din c a p. „A fost o linie de negăsit.” I nt e lige nt . Se pa re a sc unse . că Lia na e ra foa rt e familiarizată c u a fa c e rile Dacă învățasem c e va din această afișare, e ra că Lia na V olk ov de ve nise un dușman form ida bil sa u un a lia t re t ic e nt . N u știam c e o motivează, da r a ve a m să a flu. Și a poi, aș pătrunde. N u m -a r ve de a niciodată ve nind. Ca pit olul 1 3 Lia na eu a m a prins lum inile c a m e re i m e le de hot e l și a m fost față în față c u oc hii a rc t ic i. "U nde a i fost ?" M i-a căzut st om a c ul c â nd a m văzut-o pe m a m a așezată pe sc a un, c u sc rum ie ra plină de lângă e a suge râ nd de c â t t im p e ra a ic i. I nim a m i s-a oprit , a poi a pornit c u o zguduire , bătând dure ros în pie pt . Știam c e va urm a dacă aș juc a greșit cărțile. „Am ne voie de a e r c ura t .” V oc e a m e a e ra liniştită şi e x pre sia eliberată de oric e emoţie. — N -a i fost niciodată un m inc inos bun, spuse e a furioasă. „Oc hii tăi... sunt fe re st re le sufle t ului tău.” m -a m linist it . Cuvint e le — le m a i a uzise m . M i-a m căutat în m e m orie , dife rit e pie se de puzzle sc him bâ ndu-se , da r re fuzâ nd să vină împreună. De c e e ra u a t â t e a găuri în m e m oria m e a ? Găuri ne gre , căscate, c a re m -a u făcut să m e rg înt r-un a bis unde nim ic și nim e ni nu a ve a se ns. „De c e ești a ic i, mamă?” a m înt re ba t , c u voc e a t a re , în c iuda furnicăturii din vâ rful de ge t e lor. „N u poa t e fi să disc ut de spre oc hii m e i.” Pa lm e le m e le a dre na lina de a u înc e put să t ra nspire m a i de vre m e se și a m știut că st inge . N u m -a m put ut prăbuși, nu a c um . N u c u e a a ic i. "Fă-o." V oc e a m a m e i m -a t ra s îna poi. Am privit c um oc hii e i s-a u m ut a t în spa t e le m e u îna int e să sim t a st a . Înțepătura unui ac. Am int ra t în m odul luptă, ținându-mă de a nt re na m e nt , da r ve de re a m i s-a încețoșat. Am c lipit ra pid îna int e c a t ot ul să se înt une c e . Duhoa re a morții m i-a um plut nările și sâ nge le s-a st râ ns pe st e t ot pe unde mă uit a m . Țipete bâ nt uit e . Râ se t e m a le fic e . U n țipăt m i-a bolborosit în gâ t la ve de re a t rupurilor înt inse pe pământul m urda r. N u e st e re a l , m i-a a ve rt iza t o șoaptă la ure c he . Da , e st e , a lt ul ba t joc orit . "De c e sunt e m a ic i?" Am st riga t t a re , da r singurul luc ru c a re a ieșit a fost un sc â nc e t . Loc ul e ra zgom ot os, a re na plină de bărbați bătuți și băieți zdrobiți. A fi a ic i a fost o ide e proastă și știam a st a , da r nu a m put ut -o lăsa pe sora m e a să vină singură. Am înt ins o mână spre e a , da r t ot c e a m prim it a fost a e r gol. — Sunt în regulă, spuse e a înc e t . „U nde ... de c e ...” m -a m îne c a t , inc a pa bil să a rt ic ule z c e t re buia să înt re b. "Ga se st e -l." „Găsiți pe c ine ?” Ea și-a arătat c u de ge t ul și a m urm a t -o, c u oc hii m e i c ut re ie râ nd spațiul până c â nd a m găsit un străin c a re stătea singur. Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . De c e nu put e a m să-i văd fața? „N u a r t re bui să t e uiți la e l.” Cine , a m vrut să înt re b din nou, da r c uvint e le m e le nu s-a u form a t . „N u c u toți acești oc hi în jur”, a a ve rt iza t sora m e a . „Dacă t e prinde m a m a , va fi rău. Pe nt ru a m â ndoi." Sprâ nc e ne le mi s-a u îm ple t it și am înghițit în se c , a ve rt ism e nt ul neliniștitor. — M i-a i spus să-l găsesc. „Câ nd ești singur. N u a ic i." Î nt re a ga a re na e ra neliniștitoare, c a și c um aș m e rge print r-o ceață și doa r părți a le sc e ne i e ra u foc a liza t e . Am clătinat din c a p, lăsând gâ ndul să ple c e . U nde va în a dâ nc ul sufle t ului, știam că a re dre pt a t e , da r privire a m e a s-a a runc a t îna poi spre pe rsoa na pe c a re o indic a se . Era c e va la e l c a re părea să mă c he m e . „Ghost și Dra go sunt următorii.” Anunțul m a m e i a răsunat prin arenă c a un bic i m ort a l. Am așteptat c u nerăbdare, privind c um bărbatul fără c hip se pregătea să int re în arenă c u Dra go. Fric a îm i st re c ura prin ve ne , da r nu put e a m înțelege de c e îm i e ra frică. N u e u a m fost c e l c a re a int ra t în arenă c u Dra go, un bărbat c unosc ut pe nt ru brut a lit a t e a lui. Am înt ins m â na să o a t ing pe sora m e a , să sim t c e va re a l, da r nu a m put ut să re duc distanța dint re noi. O mișcare m i-a a t ra s atenția și m -a m bloc a t pe spa t e le lui Dra go. M -a m simțit îndreptându-mă spre e l, pașii m e i a t â t de ușori înc â t m -a m înt re ba t dacă plut e sc . Dint r-o dată, nim ic nu a c ont a t de c â t a m â na re a a c e st e i lupt e . M -a m oprit c hia r în fața m a m e i m e le , asigurându-mă că îm i ba t umărul în fiară. Abia l-a m de ze c hilibra t , da r s-a învâ rt it , de ge t e le lui c one c t â ndu-se c u gâ t ul m e u și st râ ngâ ndu-se înt r-un pum n. M i s-a oprit respirația și inim a m i s-a izbit în gâ t . „Ce ...” a m gâ fâ it . N u mă ba za se m pe na t ura vicioasă a lui Dra go să-i învingă fric a de m a m a . M â râ i e l, c u fața întărită. Abia a m c lipit îna int e c a e l să-mi trântească c orpul în pe re t e . Ce a fa m i-a lovit piatră re c e , făcându-mi ure c hile să țiuie și ve de re a încețoșată. S-a lim pe zit la fe l de re pe de . Câ nd c orpul m e u a a lune c a t pe pode a , e l a fost sm uls de m ine . Z gom ot ul scârțâirii oa se lor um ple a a e rul, urm a t de un urle t . Dra go e ra înt ins pe pământul m urda r, ge m â nd dure ros în t im p c e oc hii i se dădeau pe st e c a p. M -a înc onjura t o zarvă și m i-a m dus m â na la păr pe nt ru a simți o tăietură sa u o umflătură. De c e nu mă dure a c a pul? Am simțit im pa c t ul, da r c um va nu a m simțit nim ic . Sora m e a m -a prins de c ot . M a m a șuieră c e va , deși nu put e a m înțelege un singur c uvâ nt . Toți oc hii e ra u ațintiți a supra noastră, da r mă t ot uit a m la bărbatul fără c hip din fața m e a . Sa lva t orul m e u. — Du-i în c a m e re le lor, îi ordonă m a m a . M -a m uit a t în jur, întrebându-mă c u c ine vorbe a . Oc hii e i s-a u fix a t pe sora m e a . „Ieșiți din linie și veți fi a m â ndoi pedepsiți.” „Da , mamă”, a mormăit sora m e a , trăgându-mă în t im p c e băiatul ne -a urm a t . Î n m om e nt ul în c a re a m scăpat din ve de re , a înt ins m â na spre m ine . Ce va m i s-a suc it în st om a c , c e va c a re nu a r fi t re buit să fie a c olo. „A fost nesăbuit.” T onul lui e ra plin de de za proba re . Sora m e a a sc os un geamăt frust ra t . „Cre zi a l na ibii?” Oc hii e i strălucitori s-a u a runc a t înt re noi. Î n pași grăbiți, a m urc a t c u viteză scările și a m c oborâ t pe hol până în a ripa de e st . "Î m i pa re rău." N u e ra m sigur c ine m urm ura a c e le c uvint e din nou și din nou. A fost sora m e a ? Sa u a m fost e u? T ot ul se a m e st e c a , c hia r împreună c u această vinovăție c a re mă roa de a . N e -a m oprit pe lângă c a m e re le noa st re și e a s-a îndre pt a t dire c t spre a e i, t râ nt ind ușa c u o bufnitură puternică. M -a m înt ors către băiatul fără c hip. N u a obie c t a t și a m simțit emoțiile învâ rt indu-se în jurul lui c a un nor înt une c a t . „N u t e m a i pune niciodată în pe ric ol așa.” M i-a m ridic a t bărbia c u încăpățânare, apăsând buze le înt r-o linie subțire. „T e pui în pe ric ol în fie c a re zi pe nt ru noi.” Sc oa se un c hic ot it c a ld. „Ce o să fa c c u t ine ?” Flut urii și-au lua t zborul în a dâ nc ul st om a c ului, în t im p c e mă uit a m la fața pe c a re nu o ve de a m . N u put e a m să înțeleg... De c e nu l-a m put ut ve de a ? De c e nu m i-a m put ut a m int i c ine e ra ? M ie ? La sora m e a ? Știam că e st e c ine va im port a nt . Da r c ine ? U n st rop de apă re c e m -a sc os din vis. Am de sc his oc hii, punc t e ne gre înot â nd în viziune a m e a și apă pic urâ ndu-m i din ge ne . Am înc e rc a t să da u un se ns t ut uror. De c e m i-a arătat m int e a pe m ine c â nd a ve a m 1 4 a ni? Știam că e st e doa r un vis, da r im a ginile păreau a t â t de re a le . De zorie nt a t , a m așteptat c a c a m e ra să se c onc e nt re ze , ia r în m om e nt ul în c a re a făcut-o, inim a m i-a înghețat. „T e rog... N u”, a m șoptit. "N u din nou." M i-a m st râ ns ple oa pe le îna int e de a le de sc hide din nou, da r re a lit a t e a nu s-a sc him ba t . Ceața dulc e de a c um c â t e va c lipe , plină de flut uri și m â ini c a lde , dispăruse. Era m înt r-o cadă a c um , c u înc he ie t urile și gle zne le le ga t e . Am st udia t c a m e ra . T igla albă strălucitoare și pereții se a m e st e c a u împreună, lum inozit a t e a lor mărită de be c ul fluore sc e nt gol de a supra c a pului. N u e ra fereastră, da r ușa e ra lăsată deschisă. „Î n sfârșit t re a z.” M a m a a int ra t în ba ie , c u t oc urile st ile t t o apăsând pe gre sie . „T e -a i odihnit puțin?” Buze le m i s-a u subțire, re fuzâ nd să răspundă. Am urâ t c â nd a făcut ra ha t ul a st a . Ba c hia r m a i m ult , ura m că nu l-a m văzut ve nind. — N u sufic ie nt , a m şuierat. "Ce fa c i a ic i?" „Ce a i făcut c u fe m e ile ?” U n fior a înc e put la ba za c oloa ne i ve rt e bra le , bătrânul e u t re m urâ nd de frică. Fric a pe c a re a m c re zut -o că a fost îngropată de m ult datorită zile lor și săptămânilor – poa t e luni – de tortură pe c a re le îndura se m în m â inile e i. N u a m suport a t c a c ic lul să se re pe t e . Gâ ndurile m i-a u năvălit în c a p pe nt ru c e l m a i bun răspuns. Am a t e riza t pe ne ga re . „N u a m ide e de spre c e vorbești.” Sprâ nc e ne le e i se ridicară surprinse de t onul m e u c a lm . „Spune -m i adevărul”, a c e rut e a , c u m a x ila rul încleștat. Ea a vrut să mă creadă, e u știam a st a . „Ac e a st a e st e o c he st iune de viață și de m oa rt e pe nt ru noi toți.” M -a m ba t joc orit la a st a . „Se pa re că t e -a i hotărât de ja a supra morții pe nt ru m ine .” „N u e st e o glumă, Lia na !” M a m a s-a uit a t la m ine , a c c e nt ul e i it a lia n se îngroșa. Î nt ot de a una e ra c e l m a i dur c â nd îi e ra frică. „Știi c e i-a făcut c a rt e lul de la T ijua na surorii t a le . V re i să-ți facă a st a ?” M i-a m st râ ns dinții, c u voc e a coborâtă. Văzusem vide oc lipul c u t rupul surorii m e le dizolvâ ndu-se în nim ic . M -a m t ort ura t sufic ie nt c u e l. — Lasă-i dra c ului să vină, a m șuierat. „Și le voi pune capăt la fe l c um a u pus capăt e i.” M a m a a st râ ns din dinți, ura ndu-m i st ilul re be l. Lou e ra pașnic; Am fost o tornadă. Lou e ra bun; a m fost rău. Lou e ra ne vinova t ; Era m de pa rt e de a st a . „Cum poți suport a să luc re zi c u e i, știind c e i-a u făcut surorii m e le ?” Furia neagră din oc hii m a m e i nu put e a fi ratată. A fost ve ninos și plin de ură, re fle c t â nd e x a c t c e simțeam e u pe nt ru asociații e i. Al e i e ra îndre pt a t către m ine . — Ai put e a să-l a jut e pe tatăl m e u, a m şuierat e u, c u sâ nge le în c loc ot . „I -a r uc ide pe toți dacă a r ști adevărul.” Da r adevărul e ra un luc ru pe c a re m a m a l-a a sc uns. Ea l-a folosit , ne -a folosit pe toți. Era soția lui I va n Pe t rov, da r îi lua se dra c u pe irla nde zi m a fiot , tatăl m e u, Edw a rd M urphy, c u un singur sc op. Să rămân însărcinată. I va n nu și-a put ut ofe ri c opiii și a fost m a i m ult de c â t fe ric it să fie de a c ord c u pla nul de seducție a l m a m e i. Le -a m a i băgat un m a fiot în buzuna re . Ea dore a un im pe riu; e a a int e le s. Ea a căutat să se răzbune; a înțeles și e a , de ze c e ori. Ac e a st a a fost propria e i ve rsiune crudă a răzbunării îm pot riva lum ii. N um a i că e ra pre a oarbă pe nt ru a ve de a că toată lum e a – inc lusiv fiic e le e i – plătea pe nt ru a st a . „Tatăl tău nu t e poa t e a jut a .” Ce va în t onul voc ii e i m i-a pus simțurile în alertă maximă, da r nu a m îndrăznit să o înt re b. Sa înt â m pla t c e va c u tatăl m e u? De c e va vre m e nu reuşisem să ia u legătura c u e l, da r a st a nu e ra nim ic neobişnuit. U ne ori, e l și m a m a t re c e a u prin e pisoa de de tăcere totală. Cre sc â nd, ne -a u inc lus în joc urile lor mărunte de put e re , da r e u și sora m e a a m a vut m e re u una pe cealaltă pe c a re să ne sprijinim . A durut că nu a u put ut niciodată să-și la se diferențele de opa rt e pe nt ru noi, da r ne -a a propia t . N u m a i a ve a m a nc ora a ia . Și a m întărit a c e l orga n num it inimă. „Sunt e m doa r t u și c u m ine , Lia na .” Ea a șters riduri ine x ist e nt e din roc hia e i Osc a r de la Re nt a . „Și nu voi t ole ra ne a sc ult a re a .” V â rfurile e i de prune se întinseră spre robine t , răsucindu-l. Țevile a u prot e st a t , ia r c â nd m i-a m lua t următoarea sufla re , s-a sc urs a pa înghețată. M inut e le s-a u încețoșat și așa a u înc e put țipetele m e le . Ca pit olul 1 4 Lia na „Y m i-a i lua t -o.” Chipul ne c la r a l m a m e i e ra dist orsiona t . „Am ne voie de e a îna poi. I nt e le ge -m a ?" Am da t din c a p, deși nu a m înțeles c e a vrut să spună. „Foa rt e bine , Lia na . Să înc e pe m ." Țipetele îm i răsunau în c ra niu, re fuzâ nd să înc e t e ze . Au ve nit șocurile, țipete sm ulgâ ndu-m i din gâ t până a sâ nge ra t . Corpul m e u a tresărit t re a z și m -a m așezat dre pt , c u ure c hile bătând. Am re spira t gre u în t im p c e transpirația îm i a c ope re a pie le a , făcându-mi cămașa de noa pt e să se lipească de pie le . Am t re m ura t până m i-a m da t se a m a că e ra u propriile m e le țipete. M i-a m dus m â inile sla be la față, îm pingâ nd fire le um e de de pe frunt e . Z gom ot ul din c a pul m e u îngre una să-mi luc re ze plămânii și a m simțit că înc e p să t re c . Șoaptele c a re îm i a fe c t a u vise le , vorbind din c e în c e m a i re pe de , mă ba t joc ore a u. Ești pre a ușor de spa rt . Ești pre a sla b. M i-a m st râ ns oc hii, urmărind coșmarurile pe c a re nu le înțelegeam de pa rt e . Am int iri. Am clătinat din c a p și a m înc his oc hii. N u e ra u a m int iri, nu put e a u fi. Ast a nu sa înt â m pla t niciodată. Crăpăturile din pie pt ul m e u ia r c ra niul m i s-a a dâ nc it , în t im p c e o dure re surdă m i-a bătut t a m bure le în spa t e le t â m ple lor, zăbovind ore în șir, în t im p c e stăteam înt ins t re a z, privind în t a va n, înc e rc â nd să-mi a m int e sc . I nc e rc sa uit . O săptămână m a i t â rziu, m a m a și c u m ine e ra m îna poi în pa t rie . Loc ul m e u na t a l. Epuiza re a a cântărit foa rt e m ult pe m ine . Abia dorm ise m c u oc hiul în săptămâna trecută, în fie c a re noa pt e un nou vis m ia a fe c t a t sănătatea mintală de fie c a re dată c â nd moțeam. N u a ve a u nic iun se ns. N u a e x ist a t nic io rimă sa u m ot iv în spa t e le recurenței lor, da r, c u t oa t e a c e st e a , fie c a re m -a zguduit până la m ie zul m e u. Înghețul s-a inst a la t în oa se le m e le , scoțând un fior din m ine . Doa m ne , c â t de m ult ura m frigul și zăpada. Prim a zăpadă din ia rna siberiană a a c ope rit pe isa jul, înt inzâ ndu-se dinc olo de c e e a c e oc hii m e i obosiți put e a u c uprinde . I ronic într-adevăr, din m om e nt ce fie c a re c e nt im e t ru din proprie t a t e a M a m e i e ra uda t în purpuriu, sâ nge le invizibil a l nevinovaților a c ope rind fie c a re colț. Porțile m e t a lic e a le c ona c ului s-a u de sc his în față, c a sa m a m e i m e le — înc hisoa re a m e a — se profila de un a lb put e rnic pe c e rul gri. I ndife re nt c â t de c ura t și c ura t a r părea, nu se put e a a sc unde păcatele dinc olo de lim it a proprietății. M a m a m e a a fost prim a fe m e ie din fa m ilia e i c a re a st a t în frunt e a a fa c e rii. Ea a fost o Pa k ha n – e i bine , pe nt ru unii. Dacă i-a i înt re ba t pe alții din lum e a interlopă, a c e l t it lu i-a aparținut lui I llia s K onst a nt in. N u știam – și nic i nu îm i păsa – c ine e ra lide rul de dre pt a l m a fie i ruse . Am vrut să a rd t ot ul până la pământ. U ne ori a m spe ra t c a m a m a să-și vină în fire și să vadă c â t ne c ost a se loc ul e i în această lum e . Obișnuiam să c re d că m a m a mă iubește. Geamănul m e u și c u m ine a m c re sc ut fără să ne dorim nim ic . Am a vut la dispoziție c e a m a i nouă t e hnologie , c e a m a i nouă modă și ga dge t -uri și mașini, da r nu a m a vut niciodată dra gost e a sa u afecțiunea m a m e i noa st re . Era de st ul de de vre m e în viață c â nd a t â t geamănul m e u, c â t și c u m ine a m a fla t că m a m a noastră iube a un singur c opil – Wint e r V olk ov. Tatăl nost ru, pe de altă pa rt e , nu pre a e ra unul. El a vrut să fie , da r m a m a l-a a vut de m ingi. Edw a rd M urphy, un m a fiot irla nde z, nu a put ut fa c e m a re luc ru de c â t să ne la se la c he re m ul lum ii int e rlope rusești. N u i-a m put ut ie rt a pe nic iunul dint re e i pe nt ru fina lul t rist a l surorii m e le . T re buia să ne prot e je ze , să ne prot e je ze sa u c e l puțin să ne convingă înt r-un fa ls se nt im e nt de siguranță. T ot c e a u reușit să facă a fost să ne spargă. Mașina a oprit în fața c a se i noa st re , condusă de pa t ru pa znic i, e x a c t c â nd t e le fonul m a m e i a suna t . "Ce ?" e a scuipă furioasă. „Cum ați put e a pie rde un a lt t ra nsport ?” O bătaie de tăcere îna int e de a vorbi din nou. „Ave m indic ii?” Două t ra nsport uri „pie rdut e ” de c a rne înt r-un int e rva l de t im p a t â t de sc urt a u fost obliga t e să ridic e st e a guri și să rănească a fa c e re a pe c a re Pe re z și m a m a m e a se duc e a u. N u că mi-aș fi da t două ra ha t uri. Sc opul m e u a fost să le prăbușesc im pe riul din int e rior și să-l la s să ardă în t im p c e ținem c hibrit urile și o bidon de benzină. „Mă c onfrunt c u a st a .” O sferă de sudoa re m i s-a rost ogolit pe șira spinării, știind e x a c t c um se va c om port a m a m a c u m ine . Ar fi t im pul pe nt ru încă una dint re „se siunile ” e i și nu e ra m sigur c â t e m a i put e a m lua . N u m -a m rupt ... încă. M i-a m st râ ns m a x ila rul, re zist â nd im pulsului de a ieși din mașină. Î n sc him b, m i-a m încrucișat m â inile în poală și m ia m im plora t inim a să nu m a i t une t e în pie pt ul m e u. Am a sc ult a t o pa rt e a conversației, c u privire a pe fereastră. M -a m așezat dre pt , ținându-mi oc hii ațintiți a supra pa znic ilor c a re așteptau se m na lul de de sc hide re a ușii. T re buia să vină de la m a m a m e a . — Pe re z știe? V oc e a e i e ra stabilă, da r știam c e m a sc a e a . O simțeam în spațiul dint re noi pe sc a une le din pie le . Părea calmă, liniștită și echilibrată. "Ține-o așa. V e zi dacă put e m orga niza un t ra nsport pe nt ru c a rt e lul de la T ijua na .” Sa nt ia go a fost șeful c a rt e lului de la T ijua na c a re a luc ra t c u Pe re z și c u toată miștoaica din lum e a interlopă. Buza m i s-a ondula t de de zgust c â nd e a a înc he ia t a pe lul și a da t un se m na l pa znic ilor. Î n m om e nt ul în c a re porțile s-a u de sc his, a m c oborâ t din ve hic ul și a m înc e put să m e rg spre ușile din față. Pereții nu se ve de a u de a ic i, da r i-a m simțit. Se a propia u înc e t , sufocându-mă. Am înc e put să urc sc a ra m a re pe c a re obișnuiam să mă joc c u geamănul m e u, făcând c ot it ura către a ripa unde e ra u c a m e re le m e le . T a blourile ve c hi se uit a u îna poi la m ine , înc runt â ndu-se la st a re a m e a de spirit . — U nde sunt fe t e le a le a , Lia na ? V oc e a m a m e i se a uzi din spa t e le m e u. Am int ire a vise lor c a re m -a u c hinuit a zăbovit în fundul minții m e le . Am vrut să-mi a m int e sc de bărbatul fără c hip. Am vrut să-mi a m int e sc de t a liile morții surorii m e le . Da r nu a m put ut să o înt re b. Știam de st ule înc â t să știu că nu voi a fla adevărul de la e a . Pe st e două de c e nii și jumătate sub de ge t ul e i mă întăriseră. — N u știu de spre c e vorbești, mamă. M i-a m păstrat voc e a re c e , nedumerită. "Sunt obosit . Mă duc să—” „Ce făceai în port ul Wa shingt on a c um o săptămână?” Am ignora t acuzația din voc e a e i. Ea pe sc uia . Ea nu știa că sunt în port . T ra c k e rul pe c a re c re de a că îl a re a supra m e a fuse se îndepărtat c u m ult t im p în urmă, ia r a c um locuiește în m ine a m bre ia j. Ce l c a re a rămas în c a m e ra de hot e l c hia r lângă a e i în DC Am re lua t m e rsul, călcâiele m a m e i clacă în spa t e le m e u în t im p c e mă urm a pe c oridor. „N u a m fost niciodată în port ul Wa shingt on”, a m mințit, a poi m i-a m prefăcut c uriozit a t e în t im p c e a m adăugat: „U nde e st e ?” "Nicăieri." Oprindu-mă în fața ușii c a re duc e a la dorm it orul m e u, m -a m înt ors c u fața spre e a . "De c e întrebaţi?" I nim a m i-a bătut c u put e re în t im p c e mă uit a m la fe m e ia c a re m i-a da t viață. Era o mamă re a , da r un c rim ina l și m a i c rud. N e -a prot e ja t de dușmanii e i, da r nu de e a însăși. M a m a oftă. "N u fa c e nim ic ." Am da t din c a p. "At unc i noa pt e buna ." Am int ra t în a pa rt a m e nt ul m e u și a m înc his ușa fe rm în urm a m e a , temându-mă de som n și de vizit e le m e le noc t urne c u fa nt om e le c a re pur și sim plu nu mă lăsau să fiu. Ca pit olul 1 5 Lia na M Gâ t ul e ra rigid și fie c a re mușchi din c orp mă dure a . De ge t e le m e le a u zbura t pe tastatură și m i-a u a rs oc hii din ore le pe t re c ut e privind e c ra nul la pt opului m e u. De două zile , înc e rc a m să pătrund în zidurile lui N ic o M orre lli. Am înc e rc a t t oa t e combinațiile posibile și a m a juns înt r-o fundătură de fie c a re dată. Sora m e a fuse se m a i bună de c â t m ine la c he st iile a st e a t e hnologic e . Ea mă învățase c â t e va t ruc uri, da r a m fost înt ot de a una m a i bun la schițe. La artă în ge ne ra l. Pie pt ul m i s-a st râ ns. Doa m ne , m i-a fost dor de e a . Ar fi t re buit să fiu m a i put e rnic . Ar fi t re buit să fa c o treabă m a i bună prot e jâ nd-o. a r fi t re buit — Era u a t â t de m ult e „t re buie să aibă”, înc â t disprețul de sine amenința să mă copleșească. A t re buit să pun re pe de c a pa c ul a c e st or emoții. N u a fost niciodată de bun a ugur să m e rge m pe linia m e m orie i. Î n sc him b, m -a m c onc e nt ra t să mă a sigur că fe m e ile pe c a re le -a m sa lva t sunt în regulă. Așa că, muşcându-mi buze le , a m înc e rc a t din nou. Am căutat oric e crăpătură în fire w a ll-urile lui îna int e c a e c ra nul să se stingă. — La na iba , a m mormăit frust ra t , c u pa lm e le lovind m a sa . "T re buie să știu ." Am făcut cercetări de t a lia t e de spre bărbat. Era un ge niu și, de a se m e ne a , e ra un c ruc ia t virt uos. El a finanțat adăposturile lui Gia – a le m e na je re i sa le – c a re fuse se e a însăși o victimă. Oric um , din oric e m ot iv, voia m să fiu sigur că a c e st e fe m e i sunt în siguranță, că nu le -a m pus în pe ric ol și m a i m ult . U n m e sa j a apărut pe da rk w e b. N U V EI PĂTRUNDE NICIODATĂ Î N BAZ A M EA DE DAT E. „Ce na iba ...” N u mă așteptam la a st a . I nim a m i-a bătut sălbatic. N u a r t re bui să mă surprindă că N ic o M orre lli m -a prins înc e rc â nd să-i pătrund în rețeaua. Î n t im p c e de zba t e a m dacă să vorbe sc c u bărbatul sa u nu, a apărut un a lt m e sa j. CE V REI ? — Ce l puțin e l e st e la obie c t , a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . Apoi, hotărând că s-a r put e a la fe l de bine să obțin informațiile pe c a re le dore a m , m i-a m a dus de ge t e le la tastatură. SU N T FET ELE Î N SIGURANȚĂ? SU N T . Ușurarea m -a c uprins c a un râ u re c e înt r-o zi fie rbint e de vară, doa r că a ic i nu e ra soa re . Spe ra m totuși că a c e le fe m e i le vor a ve a pe a le lor. A ve nit un a lt m e sa j. CI N E EŞTI T U ? M â inile m e le a u plut it pe st e tastatură. a m vrut să-i spun. Ave a m ne voie de un prie t e n. Da r înc re de re a e ra un luc ru sc um p în lum e a a st a . O pla sa re greșită a r put e a să t e c ost e t ot c e e a c e a c ont a t vreodată pe nt ru t ine . A apărut un a lt m e sa j. N OI T E PU T EM AJ U T A. Î na int e de a put e a să mă gâ nde sc la răspunsul m e u, la pt opul m e u a suna t , a ve rt izâ nd de spre o urmă de c ont ra , și m -a m înc his din soft w a re , t râ nt ind la pt opul. La na iba , a fost o prost ie . Reputația lui M orre lli ar fi t re buit să-mi fie suficientă. Am st râ ns din dinți, înt orc â ndu-m i fața spre fereastră și privind în noa pt e a întunecată. O lună plină a strălucit pe st e m ile și m ile de zăpadă și, din neatenție, m -a m c ut re m ura t . La na iba , a vuse se m destulă vre m e re c e c a să-mi re zist e toată viața. La ve de re a pe isa jului a lb, o a m int ire s-a st re c ura t prin t â m ple le m e le pa lpit a nt e . Ca st e lul — înc hisoa re a noastră — stătea înt une c a t și de rău a ugur print re tărâmul m inunilor de iarnă. N u m -a m put ut abține să nu-l c om pa r c u un rău înc onjura t de inocență. I va n și m a m a m e a , și c e e a c e făceau e i a ic i, e ra u răi. N oi ceilalți a m fost nevinovați. Sa u a sa c e va . „Soa re le a pune ”, a mormăit sora m e a . "T re buie să ne înt oa rc e m ." T ot ul de spre această casă ne -a de ra nja t . Pre fe r să st a u a ic i afară și să îngheț până c â nd soa re le a pune pe st e orizont de c â t să mă înt orc înăuntru. Aic i, rușinea a r put e a fi uitată t e m pora r. Geamănul m e u și c u m ine a m m e rs în tăcere, pierduți în gâ ndurile noa st re . „Asigură-te că păstrezi distanța față de subsol”, am a ve rt iza t -o. Fric a m i-a st re c ura t prin ve ne . I va n și băgații săi ne prive a u c u privire a de luni de zile . Era doa r o c he st iune de t im p până să facă o mișcare. „De c i a i obse rva t și t u”, a șoptit e a , privindu-mă. Arătam ide nt ic i, în afară de o ușoară variație a c ulorii oc hilor noștri. „N u-m i pla c e c um se uită la noi.” Ea știa la c ine mă re fe r. I va n e ra un porc c rud. N ic i nu-m i ve ne a să c re d că m a m a se va căsători c u c ine va c a ăsta. Dacă așa a fost fie c a re căsătorie, nu m i-a m dorit niciodată să fa c pa rt e din e a . — N ic i e u, mormăi e a . „Î m i dă înfricoșări.” "Şi e u." N e -a m plim ba t print re c opa c i, t e m pe ra t urile scăzând dra st ic . „Dacă încearcă c e va ?” — Î i e st e pre a frică de m a m a , a m mormăit e u, călcând pe o grămadă de zăpadă t a re pe nt ru a -m i e libe ra o pa rt e din iritația. „Și ne noroc it ul ăla de bodygua rd va sfâșia pe oric ine încearcă să se a propie de noi.” Prim ul zâ m be t a l zile i a t re c ut înt re noi. — Poa t e că a r t re bui să stăm a ic i afară, spuse e a gâ ndit oa re . „Construiește un iglu”. M -a m înfiora t în c iuda ha ine i m e le c a lde , da r geamănul m e u a r put e a fi convingător, așa că a m a juns să încercăm să c onst ruim un iglu pe nt ru următoarea oră, a proa pe înghețați până la m oa rt e . O lacrimă m i-a c oborâ t pe față. M i-a fost a t â t de dor de e a . Discuțiile pe c a re le -a m a vut . Îmbrățișările pe c a re m i le -a da t . Ea a a vut m e re u spa t e le m e u. M i-a înc e put un t re m ur în t â m ple și m i-a m c iupit podul na sului, spe râ nd să mă ușurez. Gâ ndurile m i s-a u abătut îna poi la străinul c u oc hi întunecați de la re st a ura nt a i cărui oc hi arzători mă luaseră neprevăzut. N u a m simțit niciodată o a se m e ne a dezgustă îndreptată îm pot riva m e a și a st a spune a m ult e — nu e ra m c hia r o persoană simpatică datorită rude lor m e le de sâ nge . Cu t oa t e a c e st e a , e ra c e va la a c e l om m ist e rios. El mă cunoștea. N u știam c um , da r mi-aș m iza viața pe a st a . M i-a m săpat prin m e m orie , înc e rc â nd să-mi a m int e sc unde l-a m văzut, da r c u c â t înc e rc a m m a i m ult , c u a t â t mă dure a c a pul m a i m ult . Oc hii m e i a u călătorit fără țintă pe st e dorm it orul c a re fuse se m a rt or la t re c ut ul m e u, pre ze nt ul și, e ve nt ua l, viit orul m e u – oric â t de lung a r fi a c e st a . De -a lungul c uve rt urii se a fla u schițe pe jumătate fina liza t e — bărbatul fără c hip c a re îm i a fe c t a vise le , fe m e ile t e roriza t e bâ nt uind ore le m e le de ve ghe , geamănul m e u. Pie pt ul m i s-a st râ ns și respirația m i-a de ve nit superficială. Deznădejdea. Rusine a . Dezamăgirea. Era m vinovată de m oa rt e a surorii m e le t im p de opt a ni, inc a pa bil să m e rg m a i de pa rt e . V ide oc lipul c u t ort ura geamănului m e u fuse se t a t ua t în c e lule le c re ie rului m e u, re fuzâ nd să a t e nue ze dure re a . Am înt ins m â na spre schița feței surorii m e le c u de ge t e le t re m urâ nde . — Mi-aș fi dorit să fiu e u, Lou, a m șoptit, c u voc e a tremurândă. Aș da oric e să o a m c u m ine , să vorbe sc c u e a , să-i pun întrebări. Am iubit -o a t â t de m ult , ia r e a m -a iubit pe m ine . Singura persoană c a re a făcut-o vreodată. Ce a sul bunic ului a suna t , spunâ ndu-m i că e st e m ie zul nopții. Odată c e s-a oprit , liniștea ciudată a c a se i a re ve nit , trimițându-mi fiori pe șira spinării. Ac e st loc nu e ra o casă; e ra o înc hisoa re . Am c re sc ut în a c e st c ona c , orbit de ororile pe c a re le a sc unde a a c e st e ziduri. I ndife re nt de c â t e ori a fost curățat și lust ruit , sa u c â t de strălucitoare e ra u c a nde la bre le și m obilie rul, nu se put e a a sc unde răul c a re pâ nde a în acești pereți și se a sc unde a în subsol. U n nod m i s-a răsucit în int e st in și, în c urâ nd, un suspine m ia scăpat din gâ t , urm a t de m ult e a lt e le . Fie c a re a linia t de singurătate și re gre t . Am plâ ns pe nt ru sora m e a , pe nt ru m ine și pe nt ru a lt c e va c a re părea să lipsească din viața m e a . A fost dra gost e a une i m a m e ? Tatălui m e u? M i-a m sc ut ura t c a pul subt il. N u put e a i să plâ ngi c e va c e nu a i a vut niciodată. N u put e a i să ra t e zi c e va c e nu a i simțit niciodată. Tragându-mă, m i-a m m ut a t e ne rgia către supra ve ghe re a re st a ura nt ului. Ce va de spre a c e l străin c u oc hi întunecați nu m -a r lăsa să fiu. Odată c e a m int ra t în sist e m ul lor de se c urit a t e , De ge t e le m -a m m e le c onc e nt ra t au zbura t și pe ziua ora pe tastatură, potrivită. a c c e le râ nd supra ve ghe re a până l-a m văzut din nou. I -a m st udia t c hipul lipsit de e x pre sie . Oc hi întunecați. Trăsăturile lui e ra u colțoase și re c i – pomeții ascuțiți, pie le a măslinie, un pra f de miriște se m i-a rgint ie și buze pline înt r-o linie dură. Ave a a spe c t ul unui bărbat c a re se îne c a . U n om c a re a je lit . Ca m ine . Da r a poi fața i s-a înc lina t , de parcă a r fi știut e x a c t unde sunt c a m e re le și s-a uit a t fix la m ine . Ec ra nul a înghețat și c e va din st om a c ul m e u m -a t ra s de m ine , avertizându-mă că e l e st e c ine va de c a re a r t re bui să st a u de pa rt e . Totuși, c uriozit a t e a m -a de t e rm ina t să-l c a ut . Am rula t recunoașterea facială în ba za de da t e FBI . N im ic . Am înc e rc a t pe c e le a le CI A. N im ic . Apoi a m înc e rc a t da rk w e b. Încă nim ic . M -a m ridic a t brusc și a m înc e put să pășesc, agitată. Fie c a re obst a c ol și puzzle fără răspuns m i-a u a lim e nt a t t e nsiune a m a i m a re . M -a m lupt a t c u ne voia de a -m i sfărâma la pt opul în bucăți îna int e de a re spira a dâ nc și de a -m i răcori t e m pe ra m e nt ul. T e le fonul m e u a suna t și a m înt ins m â na spre e l, luâ nd din nou loc și de bloc â ndu-l. Sprâ nc e ne le m e le s-a u îm ple t it . Număr ne c unosc ut : c u dra g. Î nc runt a t , a m făcut c lic pe de sc hide re a m e sa jului și a m găsit un atașament. U n a rt ic ol de zia r. Sprâ nc e a na mi s-a înc runt a t și m a i m ult în t im p c e c it e a m ve c hiul de c upa j. O poză c u un băiat a apărut pe e c ra nul m e u. Părea va g fa m ilia r, da r nu pre a l-a m put ut pla sa . Eu: Cine e a st a ? Număr ne c unosc ut : pe nt ru sa lva re a fe m e ilor. M i-a scăpat o batjocură neîncrezătoare. Ce m a fiot c iuda t fa c i, N ic o M orre lli . U it â nd t ot ul de spre e l, a m de rula t și a m înc e put să c it e sc un a rt ic ol ve c hi. Fa m ilia Ashford a fost lovită de încă o t ra ge die . K ingst on Ashford, în vârstă de 1 0 a ni, a fost răpit în t im pul une i vizit e la grădina zoologică din Wa shingt on. În ult im ii a ni, zvonurile de spre activitățile se na t orului Ashford a u pus o țintă a supra fa m ilie i sa le . A t re buit să mă opre sc și să-mi da u oc hii pe st e c a p la „activități de spre zvonuri”. M a i degrabă c a o im plic a re flagrantă c u c rim ina li c a re sunt sub burtă. M -a m mișcat pe sc a un și a m c it it ult im ul râ nd. Ce l m a i m ic băiat e st e c e l m a i re c e nt c a re a plătit prețul. Să sperăm că re zult a t ul lui nu e st e m ort a l c a c e l a l soției se na t orului. Biza r. De ce m i-a r t rim it e c ine va un a rt ic ol de spre K ingst on Ashford? N u a uzise m niciodată num e le . N u a ve a nic iun se ns. Da r a poi m i-a ve nit un gâ nd. Dacă a st a a r a ve a c e va de -a fa c e c u m a m a ? Am fost m a rt or la mulți băieți c a re fuseseră supuși a buzului și t ort urii c hia r în această casă. Băieții pe c a re i-a u înfrunt a t unul îm pot riva c e luila lt în a c e le m e c iuri c u gla dia t ori. Câ t e va apăsări de t a st e m -a u făcut să pira t e ze fișierele m a m e i m e le . Am căutat print re e le c u un pie pt e ne c u dinți fini, dorind c a ide e a c a m a m a m e a să fie implicată în răpirea unui c opil să fie doa r a st a . O ide e . Cu siguranță a re spe c t a t un c od m ora l. Frust ra re a m -a făcut să-mi la s fața în m â ini. M a m a e ra pre a demodată, la pt opul e i pra c t ic gol. Poa t e că a m m e rs greșit în această privință. I va n fuse se de pa rt e a progresistă. Da , e ra m ort , da r poa t e că m a m a încă își folose a la pt opul? „Ar a ve a se ns”, m i-a m șoptit. Ar fi a vut t ot ul se t a t de ja pe dispozit ivul său. M i-a m sc him ba t e fort urile și a m fost în ba za de da t e a lui I va n c â t e va m inut e m a i t â rziu. Bingo. Dosa rul a fost a proa pe pre a ușor de găsit. N u a fost ne voie de t im p pe nt ru c a informațiile să înceapă să se re ve rse . — K ingst on Ashford, a m m urm ura t înc e t . N um e le de pe buze le m e le suna străin. Am c it it informațiile pe măsură c e a u fost t ra nsm ise în flux . El sa născut în Wa shingt on, DC și a a vut pa t ru frați. M a m a lui a fost împușcată, ia r e l a fost ult e rior răpit. I isuse , vorbește de spre ghinion! Da r a c olo s-a st ins pot e c a . K ingst on Ashford a fost pre supus m ort până c â nd a reapărut în urmă c u câțiva a ni. Era o singură fot ogra fie în dosa rul e le c t ronic a l lui I va n și a m re c unosc ut inst a nt a ne u oc hii întunecați. Era o asemănare inconfundabilă c u străinul de la re st a ura nt , în re plic ile băiatului c a re fuse se t ra nsform a t înt r-un om ne m ilos. Și în a dâ nc ul inim ii m e le , știam de c e . Alt fe l, de c e a r a ve a I va n informații de spre e l? Mi-aș fi dorit c a răposatul soț a l m a m e i m e le să fi păstrat m a i m ult e informații. Era m curioasă, deși știind prin c e le -a u pus e l și m a m a pe oa m e ni, nu a r t re bui să vre a u să știu. Am e libe ra t o respirație înfiorătoare, ura c a re ira die de bărbatul din re st a ura nt și-a făcut brusc se ns. De a se m e ne a , a r e x plic a pe de plin a c e l a spe c t gol. Am văzut de se ori același luc ru în oglindă. Am clătinat din c a p și a m de t urna t către un a lt sit e c a re a r put e a a ve a m a i m ult e informații. Ce a aparținând lui N ic o M orre lli. S-a r put e a să nu reușesc să-i pe ne t re z zidurile c â nd a fost vorba de prot e ja re a vic t im e lor t ra fic ului de ființe um a ne , da r nu a r t re bui să fie c a zul c uiva c a K ingst on Ashford. I -a m t a st a t num e le și s-a u sc urs m a i m ult e informații. Legături cu Bra t va , Cosa N ost ra , m a fiile irla nde ze și grecești, Sindic a t ul, Om e rt à ... List a c ont inua . Doa m ne , poa t e că c e i din Ashford e ra u m a i a dâ nc i de c â t părea. Am c it it m a i de pa rt e , de rulâ nd de la e c ra n la e c ra n, c â nd a rămas gol. La na iba ! Frustrată, pa lm e le m i-a u c oborâ t pe tastatură, la pt opul m i-a bipâ nd în se m n de prot e st . Chia r t re buia să-mi îmbunătățesc joc ul în de pa rt a m e nt ul de t e hnologie dacă contra-urmărirea c ont inua să țintească propriile m e le ba rie re . M -a m îndepărtat de masă și m -a m ridic a t c â nd zgom ot ul călcâielor a răsunat pe hol. Sune t ul inc onfunda bil a l lui M ot he r's J im m y Choos. M i-a m șters pa t ul de schițe, îm pingâ ndu-le sub sa lt e a . U ra să-mi vadă de se ne le , spunâ nd că e ra o a m int ire a geamănului m e u. De a se m e ne a , m i-a m băgat a rm a și cuțitul sub sa lt e a , un obic e i pe c a re e u și sora m e a îl de zvolt a se m de a trăi sub același acoperiș c u monștrii. M i-a m surprins re fle x ia c u oc hii umflați și obra jii plini de la c rim i în toaletă și m -a m re pe zit în ba ie , st ropindu-m i fața c u apă re c e e x a c t în m om e nt ul în c a re o bătaie a vibra t în ușa m e a . I nspirâ nd a dâ nc , a poi e x pirâ nd înc e t , a m căptușit desculț pe pode a ua re c e și a m de sc his ușa. „Bună, mamă”, a m sa lut a t -o c u o voc e c a re m i-a a sc uns toată t ulbura re a . Făcând-o de opa rt e pe nt ru a o lăsa să int re singurul meu re fugiu din această clădire, am privit -o pătrunzând în c a m e ra m e a , c u oc hii e i c ut re ie râ nd fie c a re c e nt im e t ru din e a . „Mă buc ur că ești t re a z.” M -a m înt ors c u fața spre e a , st â nd în pic ioa re și st udiindu-i părul blond, de aceeași nuanță c a a m e a . Cu excepția fa pt ului că a l e i e ra vopsit și în c oa m a e i se a sc unde a u gri, c e e a c e indică vâ rst a e i, pe c a re c hipul e i a re fuza t să o a ra t e . Făcuse a t â t de m ult e operații pla st ic e – deși muncă de c a lit a t e – înc â t put e a t re c e pe nt ru a fi c u două de c e nii m a i tânără de c â t e ra în re a lit a t e . Până c â nd t e a i uit a t în oc hii e i și a i obse rva t amărăciunea și pie rde re a pe c a re nic io intervenție chirurgicală nu le -a r put e a șterge. — Sunt t re a z, a m c onfirm a t . "Si t u." Ea a da t din c a p. „Știu că t oc m a i a m sosit , da r t re buie să m e rg la M osc ova m â ine .” M i-a u făcut oc hii m a ri. Era neobișnuit c a m a m a să-și împărtășească it ine ra rul sa u să-și just ific e activitățile. Doa r dacă... „Am ne voie să vii.” "De c e ?" M a m a și-a m ijit oc hii. „Ai c e va m a i bun de făcut?” Da . "N u." „At unc i vii.” — T oc m a i a m a juns a ic i, a m prot e st a t . „De c e nu poți m e rge singur?” I ndife re nt c e făcea e a , e ra m sigur că m ult e le e i vic t im e t re m ura u de ja în c izm e . De obic e i, așa a m e rs. Dacă a i fi în vizorul Sofie i V olk ov, a r fi bine să fugi. Ea a oft a t . „De c e t re buie să fa c i t ot ul a t â t de dific il?” Am rămas tăcut, privirile ni se c ioc ne sc . Ce va nu e ra în regulă. Poa t e a fost fa pt ul că a fost a ic i, în a ripa m e a a c a st e lului, pe nt ru prim a dată de la m oa rt e a geamănului m e u. Sa u poa t e că a l șaselea simț m i-a a ve rt iza t că e ra m a i m ult de c â t împărtășește e a . „Aș vre a să rămân”, a m re pe t a t din nou, c u sprâ nc e ne le ridic a t e sfidătoare. N u m i-a plăcut a c e st c ona c , da r m i-a r put e a folosi c e va t im p de pa rt e de e a . M i-a fost m a i ușor săm i pla nific m isiunile c â nd e ra m singur. "N u." Singurul c uvâ nt m -a zguduit de parcă m -a r fi ple snit . „Ce se întâmplă, mamă?” a m înt re ba t -o, înde m nâ nd. „Ce num i spui?” M a x ila rul i s-a încleștat și inim a m i-a bătut c u put e re , așteptând reacția e i. U lt im a dată c â nd a m sfida t -o, a m pie rdut o pa rt e din m ine . — Fii ga t a la prim a oră dimineață, a spus e a . „De a c um îna int e nu t e voi lăsa din oc hi. N u voi pe rm it e ist orie i să se re pe t e .” Își îm pinse m â na tremurândă prin păr, c u a ngoa sa în e x pre sia e i plastică. — Î nt ot de a una a re un m od de a se re pe t a , mormăi e a . Apoi e a s-a înt ors fără să m a i zădărnicească și m -a lăsat să mă uit după e a , m a i confuză c a niciodată. I st oria se repetă . Cuvint e le a u răsunat re pe t a t în c ra niul m e u. Ce a vrut să spună c u a st a ? N u a r fi put ut să vorbească de spre geamănul m e u. Ar put e a e a ? T re buia să se re fe re la prim ul e i născut, Wint e r V olk ov, c a re a fost răpit de irla nde zi. Am rămas înghețată, uitându-mă după e a , c u roțile din m int e a m e a zvârcolindu-mă. M a m a păstra a t â t de m ult e se c re t e , înc â t înc e pe a m să mă înt re b dacă se sufocă și e a sub e le . Ea nu e ra fericită. N u-m i a m int e a m c a e a să fi fost vreodată fericită. N ic i măcar c â nd e ra c u iubiții e i – bărbat sa u fe m e ie . Ea nu a ve a prie t e ni. Și c u siguranță nu e ra mulțumită de dona t orul de spermă, așa c um îl num e a pe tatăl m e u. Până în ziua de a zi, nu știam de c e m a m a l-a a le s pe Edw a rd M urphy pe nt ru a o lăsa însărcinată. T re buia să fie și a lt c e va în spa t e , în afară de fa pt ul că m a m a își dorește c opii. Tatăl m e u nu a vrut să-și extindă fa m ilia . Șeful fa m ilie i m a fiot e M urphy a a vut fii și o altă fiică. N u m -a m obosit niciodată să a flu de spre e i. N u voia m să știu c e nu put e a m a ve a . Sora m e a fuse se de a juns pe nt ru m ine . Tatăl nu a înc e rc a t niciodată să ne sa lve ze de Sofia V olk ov. Apoi geamănul m e u a fost lua t . El nu s-a a runc a t să o sa lve ze și nu l-a m put ut ie rt a pe nt ru a st a . La na iba , nic i măcar nu m -a m put ut ie rt a . Am int irile m i s-a u răsucit în pie pt c â nd a m ieșit din dorm it or. M a m a a ve a o aripă separată unde se oc upa de a fa c e ri și de proble m e pe rsona le . Ra re ori m -a m a ve nt ura t a c olo, da r a c um t re buia să obțin răspunsuri. Ea nu put e a să mă la se în înt une ric . N u m a i. N u de da t a a st a . Pe măsură c e mă îndre pt a m m a i a dâ nc în c a st e l, zgom ot ul t une t ului a bubuit pe c e r, a proa pe c a și c um a r fi anunțat soa rt a iminentă. Această pa rt e a moșiei e ra împodobită c u bogății, t oa t e c oridoa re le um plut e c u t a blouri c u străini. N u a fost găsit un singur port re t a l fa m ilie i noa st re . Câ nd a m făcut colțul și a m a juns la ușa a pa rt a m e nt ului m a m e i m e le , a m înc his oc hii pe nt ru o clipă. Respirațiile m e le e ra u c hia r și în c iuda bătăilor ne re gula t e a le inim ii. Am simțit că sunt luc ruri m a ri în joc și nu a m a vut lux ul să le ignor. Făcusem de st ule ignorări pe nt ru a -m i re zist a t ot re st ul vieții. N u m a i . Afară a t rosnit t une t e le , a proa pe c a și c um c e rul a r fi de a c ord c u m ine . Sa u poa t e mă a ve rt e a u să fug îna poi în pa rt e a m e a a c a st e lului. Pa lm e le îm i t ra nspira u, a m ridic a t m â na , da r a m înghețat în a e r, a uzind voc ile dinăuntru. „T re buia să fie o muncă din int e rior.” Am re c unosc ut voc e a accentuată a lui Pe re z Cort e s, răsunând prin difuzorul t e le fonului. „Am om orâ t toți oa m e nii c a re știau de spre t ra nsport ul nost ru pe nt ru a mă a sigura că nic iun trădător nu a m a i rămas să re spire . Mă aștept să fa c i la fe l.” „V oi uc ide bodygua rzii”, a răspuns m a m a . Pur si sim plu. Pe re z, la fe l c a m a m a m e a , nu prețuia viața umană. „Da r nu doa r e i.” V oc e a lui Pe re z se m na la c la r că nu există loc de ne goc ie re . „Mă așteaptă c a fiic a t a să facă pa rt e din numărul de c a da vre . Ghost cotrofează în jurul e i și nu c re d în coincidențe.” De spre c ine vorbe a ? O fa nt om a ? „Ea nu știe...” Pe re z înt re rupse oric e fuse se pe c a le să spună m a m a . „Est e un bloc de licitație, un c ont ra c t M a ra be lla sa u m oa rt e pe nt ru fiic a t a . Ale ge t u, Sofia . A urm a t o pauză lungă în t im p c e stăteam în st a re de șoc uluit , uitându-mă la ușa de m a hon. Chia r s-a a juns la a st a ? Eu sunt în bloc ul de licitații? Pe re z, a ra nja m e nt e le lui M a ra be lla și ide e a lui de a sc oa t e la licitație fe t e de m a re preț a r t re bui... a r t re bui să fie a rse în sc rum . Și c ine e ra această fantomă de spre c a re a u vorbit ? Am sc a pa t o re spira t ie sa rdonic a . Pe re z Cort e s mă amenința, ia r e u îm i făceam griji pe nt ru o fantomă. — E fiic a m e a , spuse din nou m a m a . „N u o ve i a t inge .” Am înghițit în se c , a uzind protecția din voc e a e i. e u a r t re bui să mă sim t ușurat, da r c um va m i-a făcut părul să se ridic e . Î nse m na doa r că m a m a a ve a un a lt pla n. „Am prot e ja t -o de soțul m e u” – I va n Pe t rov a fost c e l m a i ra ha t soț pe c a re l-a r put e a a ve a o fe m e ie . Era c rud și rău, și din fe ric ire nu e ra proble m a m e a — „și o voi prot e ja de t ine ”. El a râ s. „Chia r a r fi t re buit să-i pui o lesă pe a st a c u m ult t im p în urmă.” „La na iba .” Furia din voc e a m a m e i e ra im posibil de ra t a t . „N um a i e u de c id soa rt a e i.” Amărăciunea m i s-a îngroșat pe limbă. Ea mă scutește de t ort uri din pa rt e a a lt ora , da r nu a le e i. Ar ve ni pe de a psa . M e re u a făcut-o. „Est e periculoasă și știi a st a .” Urmă o altă pauză lungă îna int e c a Pe re z să vorbească din nou. „Și odată c u m oa rt e a lui M urphy, e l nu m a i e st e prin preajmă să o prot e je ze . De la t ine sa u de la m ine .” E m ort . Declarația a ricoșat c a un re c ord spa rt . N u a r t re bui să fie o surpriză. Câ nd trăiai print re răi, a ve a tendința să t e ajungă din urmă. De c e nu a m simțit dure re ? Dure re ? T ot c e mă put e a m c onc e nt ra e ra că c e va nu e ra în regulă. N u a fost doa r relația a st a nenorocită de a fa c e ri. N u a fost m oa rt e a unui tată pe c a re a bia l-a m c unosc ut . A m e rs m ult m a i a dâ nc de c â t t oa t e a c e st e a . — Da , e a e st e un pe ric ol pe nt ru t ine , da r nu pe nt ru m ine , șuieră m a m a . „Așa că m a i bine a i grijă la na iba .” — At unc i pune -o la coadă, Sofia . Clic . Linia s-a înc he ia t , tăcerea a surzit oa re îna int e c a c e va să se izbească de pe re t e și să se deschidă ușa. Am rămas a c olo, c u privire a încuiată, m â na încă în a e r. "Ce fa c i a ic i?" „V re a u să știu c e se întâmplă”, a m c e rut . M a m a se dădu de opa rt e , de sc hizâ nd ușa m a i la rg. "Intrați." Ușor surprins, da r a sc unzâ nd-o în spa t e le une i fațade c a lm e , a m t re c ut pe lângă e a , încă desculț, ușa înc hizâ ndu-se în tăcere în urm a m e a . Apoi a înc e put să se plim be îna int e și îna poi până c â nd s-a oprit în fața fe re st re i. Pe nt ru prim a dată după foa rt e m ult t im p, m a m a păru alarmată, c onfirm â nd a c e a suspic iune sâ c â it oa re pe c a re o a ve a m . Da r e x pre sia e i m i-a spus că nu va divulga nim ic . Am așteptat în tăcere, ne dorind să fiu c e l c a re să o rupă. S-a așezat pe șezlong și s-a uit a t la m ine c u le t a rgie . "T re buie sa it i spun c e va ." Bătăile inim ii m i s-a u oprit zgom ot os. O m e m orie diferită a t re c ut prin filt ra re . I gnorâ nd dure re a din inim a m e a și fa nt om e le c a re mă c hinuia u, a m înc e rc a t să mă c onc e nt re z pe a ic i și a c um . A t re buit să rămân pre ze nt . "Asculți?" V oc e a m a m e i mă bic iui. N odul din gâ t ul m e u a de ve nit m a i m a re pe măsură c e a m int irile de spre sora m e a m i-a u t re c ut prin m int e , sufocându-mă. Ca rt e lul de la T ijua na a t ort ura t -o. Aș găsi un fina l sim ila r sub Pe re z? N u e ra m sigur c â nd a părăsit loc ul, da r deodată m â inile m a m e i m i-a u c uprins obra jii, de ge t e le e i înghețate înfipâ ndu-m i pie le a . „Câ t de m ult a i a uzit ?” a m înghițit. "Sufic ie nt ." „Pe re z nu va a junge la t ine .” Am da t din c a p, pe nt ru că nu e ra nim ic a lt c e va de făcut. N u m i-a fost frică. Poa t e a r t re bui să-l la s să ajungă la m ine și să-i distrugă operațiunile din int e rior. De fa pt , nu a fost o ide e re a . "Ce s-a int a m pla t c u…?" m -a m bâ lbâ it . Ar t re bui să sim t o emoție știind că t a t a a m urit . M -a îngrozit că de vin la fe l de lipsit de inimă c a m a m a m e a . "Tatăl tău?" M a m a a spus în c uvint e c e e a c e e u nu a m put ut . Am da t din c a p. „E m ort .” "Ce s-a înt â m pla t ?" a m șoptit, re se m na t . „J ulie t t e DiLust ro”. N um e le nu înse m na nim ic , da r aș a fla t ot c e e ra de spre e a . „A t re c ut c e va vre m e de c â nd a m urit .” A zăbovit tăcerea și a m așteptat c a e a să spună a lt c e va , c â nd nu a făcut-o, a m înt re ba t : „Cine e st e Duhul?” Pe nt ru prim a dată, c hipul m a m e i m e le și-a pie rdut oric e c uloa re , ia r voc e a e i c â nd vorbe a e ra c u gre u auzită. „N im e ni im port a nt .” M i-a m îngust a t oc hii, ia r e a a sc os un oft a t gre u. „Ea spală ba ni pe nt ru Luc ia no V it a le .” M -a m uit a t la e a surprins. N u a fost c e e a c e mă așteptam. „De fa pt , e a e st e soția lui.” T re buia să mintă. Această explicație nu a ve a se ns. De c e să nu-m i spui a st a im e dia t ? De c e fric a din oc hii e i a uzind a c e l c uvâ nt ? Fa nt om a . „Ast a e st e adevărul?” Era un indic iu de provoc a re în voc e a m e a . A ve nit râ ndul m e u să a t ra g surpriza de la e a . "Da ." Privire a e i s-a îndepărtat, uit â ndu-se pe fereastră în noa pt e a întunecată și a m știut că nu e ra . A fost o minciună flagrantă. La această fantomă e ra m a i m ult de c â t Luc ia no V it a le și soția lui. — M a i bine t e oprești, Lia na , sa u... Sa u a r t re bui să plătesc prețul. Ar fi t im pul pe nt ru o altă tortură. M â inile m i s-a u st râ ns în pum ni și m -a m înt ors să ple c . Doa r odată c e a m a juns la uşă, c u m â na pe clanţă, a m a runc a t o privire pe st e umăr. M a m a e ra încă în același loc , c u fața palidă. „N u mă voi opri până c â nd c e i c a re a u uc is-o pe sora m e a nu vor m uri”, a m spus înc e t , înc hizâ nd ușa în urm a m e a . Ave a m să a flu e x a c t c ine e ra Fa nt om a și c a re e ra legătura lor c u operațiunile m a m e i m e le . Pe nt ru că a l șaselea simț a a ve rt iza t că a re c e va de -a fa c e c u geamănul m e u. Ca pit olul 1 6 K ingst on S e ra în ne noroc it a Rossiysk a ya Fe de ra t siya . Rusia . Era singura țară în c a re nu m -a m m a i înt ors niciodată. Pre fe r să a rd în ia d pe nt ru veșnicie de c â t să pun pic iorul în a c e a țară părăsită de Dum ne ze u. K ingst on Ashford a m urit în Rusia . Î n loc ul lui s-a născut Ghost . Am fost bătut, zdrobit și doborâ t , doa r pe nt ru a fi t ra nsform a t înt r-un a sa sin le t a l. Î n t im pul a nt re na m e nt ului m e u fizic de luptă sub I va n și Sofia , a m fost un e le v dornic , așa că a m de ve nit invinc ibil. M i-a m jura t că voi fi c e l m a i înfricoșător bărbat dint re toți, c a să-l pot prot e ja pe Lou. Apoi, c â t a i c lipi, a dispărut. Câ nd Ale x e i m -a sc os din Rusia în urmă c u opt a ni, nu a m a i rămas nim ic din m ine . N im ic de c â t un ucigaș. Am folosit t ot c e a m învățat pe nt ru a mă re inve nt a . Ale x e i m i-a ofe rit c one x iuni și o mână de a jut or în de m a ra re a prim e i m e le a fa c e ri, da r a poi m i-a m găsit drum în Spinii Om e rt à . S-a dove dit că a ve a m un adevărat t a le nt pe nt ru a găsi oa m e ni și a le pune capăt. Așa că, a m de ve nit un a sa sin căutat pe nt ru oa m e nii put e rnic i – din lum e a interlopă și din a fa ra lor. Da r nim e ni nu știa a st a . Am a sc uns t ot ul în spa t e le num e lui m e u. Învățasem să-mi a sc und c ruzim e a și obse sia față de dinții vic t im e i de frații m e i în spa t e le une i măști nemișcate. Purt a m un num e de fa m ilie e x t re m de dorit , da r spre de ose bire de frații m e i, e ra m doa r o umbră a bărbatului pe nt ru c a re m -a m născut. Frații m e i a u înt re ba t c onst a nt c e m i s-a înt â m pla t . N u a m put ut e x prim a c uvint e le pe nt ru a de sc rie a c e i a ni de la răpirea m e a . Cre sc ut print re vărsări de sâ nge și violență, lupt â nd pe nt ru a supraviețui, a m de ve nit violență. A făcut pa rt e din ADN -ul m e u și din fie c a re inst inc t din c orpul m e u. Așa că, deși fuse se m sa lva t din ia d c u a ni în urmă, a u fost m om e nt e c â nd a m simțit că sunt încă a c olo, în a c e a temniță, în a c e l ring de luptă. N u put e a m înc hide oc hii fără să-mi a m int e sc zile le , nopțile și, m a i a le s, e a . Som nul a de ve nit im posibil, vise le pre a dure roa se pe nt ru a le suport a . Am int irile m -a u bâ nt uit . Am c ut re ie ra t a c e st pământ fără sc op c hia r și a t unc i c â nd a m re lua t legătura c u fa m ilia m e a . Până c â nd a m găsit-o – pe e i – din nou. Așa că, de sigur, a r fi de la sine înțeles că a m â ndoi se a fla u în ne noroc it ul de Rusia , în a fa ra înde m â ne i m e le . "Est i bine ?" V oc e a c um na t ului m e u m -a sm uls din c a p și m a m înt ors pe nt ru a -i înt â lni privire a a lba st ru pa l. K ost ya , ne pot ul m e u, stătea lângă e l înt r-o poziție identică, arătând c a prie t e nul lui răutăcios. Ale x e i a fost fiul ne le git im a l lui N ik ola e v și a l a m a nt e i sa le , T a ylor. Soția lui N ik ola M a rie t t a e ra o cățea geloasă, psihotică, c a re l-a răpit pe Ale x e i c â nd a ve a doi a ni și l-a pre da t unuia dint re c e i m a i c ruzi bărbați din m a fia rusă. I va n Pe t rov. T ra fic a nt ul de ființe um a ne c a re a pus m â na în c e le din urmă pe m ine . Și c hia r așa, două vieți a u fost dist ruse . "Da ." Pe t re c e re a din c a sa lui Ale x e i și a Aurore i din Port uga lia e ra în plină desfășurare, ia r ga zonul lor ve rde plin de vizit a t ori din t oa t e organizație criminală c a re împărtășea un obie c t iv c om un - st opa re a t ra fic ului de pe rsoa ne . Aurora , sora prie t e ne le și mea, stătea la vizit a t orii e i. îndemână, înconjurată de Ținându-și pa ha rul plin de șampanie în sus, se prefăcea că sorbi din e l, c u oc hii căutându-și c onst a nt soțul. Oc hii m e i a u sc a na t mulțimea. „Dacă vre i să dispa ri, t e voi a c ope ri.” Știa că urăsc mulțimile. A făcut și e l. A t ole ra t -o pe nt ru fa m ilia lui, da r nu a m put ut să-l suport . Gâ ndul că c ine va se a t inge a c c ide nt a l de m ine m i-a făcut st om a c ul să se învârtă. Până în ziua de a zi, a t re buit să fiu reținut a t unc i c â nd e st e e x a m ina t de o asistentă sa u de un m e dic . Da r dacă aș ple c a , c e na iba aș fa c e ? N u put e a m să m e rg în Rusia și nu voia m să retrăiesc ororile temniței în vise le m e le . Așa că i-a m obse rva t pe toți oaspeții, râ zâ nd buc uros și minunându-mă de emoția c a re mă oc olise în ult im ii opt a ni. „Sunt bine ”, a m înt re ba t . — U nc hiul K ingst on? K ost ya s-a uit a t la m ine . „Est e adevărat că a i o casă construită din dinți um a ni?” Sprâ nc e a na m i se ridică surprinsă. „U nc hiul Royc e a spus că dacă sunt rău, îm i ve i sc oa t e dinții și îi ve i adăuga în c a sa t a .” — Est e adevărat, am c onfirm a t , lăsându-mi oc hii să rătăcească în jurul ga zonului. „Da r spune -i unc hiului Royc e da t a viit oa re c â nd t e amenință c u a st a , o să vin pe nt ru toți dinții lui . Sunt m a i m a ri.” "Prom isiune ?" M i-a m înt ors oc hii către ne pot ul m e u, c a re zâ m be a fe ric it . Am da t din c a p c onfirm a re a m e a . "Ca nd va ve ni?" "N u sunt sigur." U n hohot de râ s a izbuc nit și toți oc hii ni s-a u așezat a supra grupului în c a re stătea Luc ia no c u soția sa . Au fost c u V a sili N ik ola e v și soția sa , Luc a DiM a uro, și Ra pha e l Sa nt os. Ac e st a din urmă l-a uc is pe Sa nt ia go T ijua na J unior. M -a m înțepenit, inc a pa bil să luptăm c u năvala a m int irilor de a c um opt a ni. Ar fi put ut la fe l de bine să fi fost ie ri la fe l de proaspăt pre c um a u fost a m int irile . Țipetele a goniza nt e m i-a u provoc a t m a i multă dure re de c â t t oa t e t ort urile pe c a re le -a m îndura t . Au c ont inua t se c unde , m inut e , ore până a urm a t tăcerea de m oa rt e . M i-a m forțat oc hii la rg deschiși și c re ie rul să se c onc e nt re ze . Spa im a m i-a um plut ve ne le c a be t onul. M int e a m e a e ra le nt a , ia r oc hii m e i nu se put e a u c onc e nt ra . M i-a m c lipit sâ nge le de pe ge ne , privire a m i-a m a runc a t în jur, căutând fire le a urii fa m ilia re . Doa r că e a nu e ra a ic i. Ea a ple c a t . Singurul luc ru c a re a rămas în urmă a fost pode a ua pătată de sâ nge și inim a m e a goală. Ușa s-a de sc his, da r e ra m pre a rupt c a să tresară. Știam că va ve ni m a i multă dure re , da r nu-m i m a i păsa. Abia m -a m agățat de conștiința m e a , dornic să înt â lne sc m oa rt e a . Bărbații a u int ra t , mișcându-se înc e t . Am a uzit șoapte, da r nu a m reușit să deslușesc c uvint e le . „K ingst on.” O față c u oc hi albaștri pa li m i-a măturat c orpul st ric a t . „T e sc oa t e m afară.” Buze le m e le s-a u de sc his. S-a u m ut a t . Corzile voc a le m i-a u a rs. "Ce ?" "I a -o. M -a m ruga t să mă audă, să mă înțeleagă. S-a uit a t în jur. "OM S?" Ea , Lou a l m e u , a m înc e rc a t să spun. „N u put e m îngriji rănile lui a ic i”, a spus c ine va . „Apucă-l și ha i să plecăm de a ic i.” V oc ile a u c ont inua t în jurul m e u, ia r c orpul m e u s-a sc him ba t . Dure re a e ra c hinuit oa re , făcându-mi dinții să zdrăngănească. Am leșinat și nu m -a m t re zit până nu a fost pre a t â rziu. Am căutat sfârșitul din a c e a zi îna int e , da r a re fuza t să vină. — Ai a uzit de Sofia V olk ov? V oc e a lui Da nt e Le one m i-a pătruns în a m int iri, c a pt â ndu-m i atenția. Ce l de zgust a t ticălosul arăta de parcă e ra ga t a să meargă înt r-o sifonie de uc ide re . „Are o fiică. M a rc he t t i a t rim is ve st e a . T re buie să-l luăm pe a c e l c opil...” „N -o să o a t ingi.” Amenințarea m i-a scăpat, c a lm și m ort a l. Oc hii lui Da nt e se îngustară. „Sa u jur în oric e Dum ne ze u în c a re c re zi, t e voi pune capăt.” Ae rul s-a liniştit în jurul m e u. O t e nsiune groasă îl um ple a , pre a mulți c rim ina li c u a rm e înt r-un singur loc . Sora m e a a apărut din a e r, pășind înt re m ine și Da nt e , în t im p c e Ale x e i înc e rc a să o smulgă pe spa t e din foc ul încrucișat. Aurora , fiind c ine e ra , a re fuza t să se c e de ze . — V re i să-mi spui de c e o a pe ri pe fiic a a c e le i căței? se batjocoră Da nt e . Aurora s-a mișcat pe călcâie, ia r e u a m îm pins-o ușor în direcția soțului e i și în a fa ra linie i de foc . — Știai că a re o fiică? întrebă Ale x e i, a m plific â nd t e nsiune a involunt a r. Proba bil că e ra c e e a c e toată lum e a se înt re ba . Ridic â nd din um e ri, a m lăsat a nx ie t a t e a să se rostogolească de pe m ine și să păteze după-amiaza însorită. Era a t â t de liniște, unde le din a propie re e ra u singurul sune t c a re rupe a liniștea. Fără o sc lipire de emoție, m -a m uit a t la c e a s îna int e de a -m i fa c e anunțul t a re și c la r. „Oric ine o a t inge pe fiic a Sofie i V olk ov și îi voi pune dinții săm i de c ore ze m a nt a ua .” „Știi că sunt e m de pa rt e a t a ?” a spus c um na t ul m e u pe un t on c hia r m onot on. Sora și c um na t ul m e u t re buie să fi de c is că e ra ne voie de o conversație după inc ide nt ul de la pe t re c e re a schimbaseră, proba bil așteptându-se la lor. o noa pt e Se lungă disc ut â nd de spre c e va c e nu e ra t re a ba lor. Ale x e i e ra îmbrăcat în pa nt a lonii c a rgo ne gri și t ric ou roc hie neagră, în t im p c e Aurora purt a o roc hie modestă c u m â ne c i sfe rt uri, c a re i-a c oborâ t până la ge nunc hi. Am de sc his ușa pe nt ru a le lăsa să int re . „Ți-ai pie rdut c opilul?” a m înt re ba t e u c â nd a u int ra t . „Est e c u V a sili și I sa be lla ”, a răspuns Ale x e i în t im p c e a e va lua t ult im a m e a achiziție imobiliară. Î n afară de soția sa , în nim e ni nu a ve a m a i multă înc re de re de c â t fra t e le său vit re g și sora lui vitregă. Fața strălucitoare a Aurore i și oc hii căprui înc his m -a u st udia t , întrebările plut ind la suprafață. N u se put e a înt oa rc e la pe rsoa na c a re e ra m îna int e să fiu răpită. Ac e a pa rt e din m ine nu a fost doa r reprimată. S-a st ins. Sora m e a a r put e a c ont inua să-l c a ut e , da r nu l-a r găsi niciodată. — Ce e st e , Rora ? Ra re ori i-a m m a i folosit pore c la și zâ m be t ul e i s-a clătinat pe nt ru o secundă, a m int indu-i proba bil de a c e a zi fatidică în c a re a m fost răpită. Ea încă s-a învinuit . Ea de sc hise gura , da r rămase tăcută, a poi clătină din c a p. "N im ic . V oia m doa r să mă a sigur că ești bine după... Ai ieșit a t â t de re pe de de a c olo.” Atenția m i s-a îndre pt a t spre Ale x e i, c a re stătea fără emoții, c u m â inile băgate în buzuna re . Ave a să-și la se soția să se oc upe de a st a singură. Era a ic i doa r pe nt ru sprijin m ora l – a l e i sa u a l m e u, nu e ra m sigur. Am înc his ușa și m -a m îndre pt a t spre bucătărie să ia u c e va de băut. Au urm a t a m â ndoi, luâ nd loc la masă, în t im p c e e u și Ale x e i t urna m un pa ha r de c onia c și un pa ha r de vin pe nt ru sora m e a . „V re i să vorbim de spre a st a ?” Am ridic a t o sprânceană la înt re ba re a surorii m e le . „De spre fiic a e i.” M -a m re ze m a t de bla t , sorbindu-m i băutura. „Dacă aș fa c e -o, m-aș duc e să văd un psihia t ru.” Ale x e i și-a fre c a t m a x ila rul obosit în t im p c e Aurora și-a mușcat buza de jos, a runc â ndu-se c u oc hiul la m ine de sub ge ne le e i groa se . Sora m e a e ra o nenorocită, da r înt re gul inc ide nt a l răpirii m e le o rănise. Ei bine , a m â ndoi – doa r în m oduri dife rit e . V oia m să-i spun că voi a runc a în cenuşă înt re a ga lum e c a să o prot e je z, da r nu m a i e ra m aceeaşi persoană. N u a m fost la fe l de a rt ic ula t . T re buia să spe r că e a știa. „De c â nd știi că a re o fiică?” Ale x e i a a juns să înt re be . M i-a m fre c a t m a x ila rul obosit , dezbătând c um să răspund la a c e a înt re ba re c â t a m put ut de sinc e r, fără a int ra pre a a dâ nc în a nii de înc hisoa re . „I -a m văzut re c e nt înt r-un re st a ura nt .” A fost un adevăr pe jumătate. Știam de m ult t im p că Sofia a re fe t e ge m e ne . Î n urmă c u doa r c â t e va luni a m a fla t că unul dint re e i e ra încă în viață. El a da t din c a p, a le gâ nd să nu împingă. „Est e implicată în operațiunile m a m e i sa le ?” Privire a m e a s-a îndre pt a t spre sora m e a , ia r um e rii i s-a u înțepenit în t im p c e soțul e i m â râ ia la m ine . M -a m înjura t în int e rior pe nt ru mișcarea m e a ascuțită, ia r Aurora s-a uit a t la m ine c u o e x pre sie mizerabilă plină de vinovăție. M -a m forțat să zâ m be sc . „Mă voi de sc urc a c u Sofia V olk ov și fiic a e i”, a m spus c a lm . „V e i put e a să-i om ori fiic a dacă e vorba de a st a ?” "Da ." N u. Poa t e . Sora m e a a e zit a t . — N u-m i pla c e , K ingst on. Sora m e a luc ra se la FBI , de t e rm ina re a e i de a -m i găsi răpitorii și de a -l uc ide pe I va n Pe t rov a c ondus-o a c olo. Frații noștri i-a u înc ura ja t c a rie ra , știind că a re ne voie de înc hide re , da r în ult im a vre m e , e a și-a c onc e nt ra t t a le nt e le pe nt ru a pune capăt t ra fic ului de ființe um a ne . Din păcate, e ra u c a H ydra . I -a i tăiat c a pul unuia , încă doi a u ieșit din umbră. Nenorociții ăia a u t re buit să fie arși dinăuntru c u o torță și benzină. „Nu-ți fa c e griji, Rora ”, a m spus în t im p c e îm i ve rific a m t e le fonul și plănuiam un război. M -a așteptat un m e sa j de la N ic o M orre lli. L-a m de sc his și a m sc a na t list a de invitații. T e nsiune a m -a c uprins c â nd m i-a m da t se a m a că Lia na V olk ov m unc e a din gre u, fiind adăugată pe list a de invitați c a „Prițesa Le ia ”, ia r idioții ăia din c a rt e lul de la T ijua na nic i măcar nu se pricepuseră la a st a . Puțin im pre siona t , a m lăsat să mă um ple distracție uscată. De c e na iba a r vre a să pa rt ic ipe la una dint re pe t re c e rile lui Sa nt ia go T ijua na Se nior? Era u bolna vi și suciți. A e x ist a t un m ot iv pe nt ru c a re Ra pha e l Sa nt os l-a îm pins. Mulțumesc la na iba că îl însărcinasem pe N ic o să țină pe ra da r t ot c e a re legătură c u fa m ilia V olk ov. „K ingst on, știi că aș fa c e oric e și oric e pe nt ru t ine ”, a spus sora m e a , sprâ nc e ne le e i st râ nse de îngrijora re . „Da r nu a m un se nt im e nt bun de spre c e e a c e plănuiești.” Sora m e a m a i deșteaptă. Oric e e ra le ga t de a c e i c re t ini t re buia să se t e rm ine c u catastrofă. Da r nu l-a m put ut opri m a i m ult de c â t put e a luna să-și oprească răsăritul pe c e r în fie c a re noa pt e . „Am t ot ul sub c ont rol.” Aurora și Ale x e i și-au împărtășit o privire . N ic i unul dint re e i nu m -a c re zut . Ca pit olul 1 7 Lia na eu nu a r t re bui să fie a ic i. Gâ ndul m i-a t re c ut prin m int e la re pe t a re . M i-a r fi plăcut să c re d că sunt o fe m e ie deșteaptă, da r a st a e ra pur și sim plu o prost ie . După călătoria noastră improvizată la M osc ova și după c onfrunt a re a c u iubit a m a m e i, Dona t e lla – de spre c a re e ra m sigur că nu a fost întâmplător – a m reușit să le pie rd pe c e le două fe m e i și pe ga rda de c orp c a re mă urmărea c a o umbră enervantă. M i-a ofe rit oport unit a t e a pe c a re o căutam să-mi fa c propriul luc ru. După c e m i-a m sc ut ura t se c urit a t e a , c a re nu a re c unosc ut că m -a u pie rdut de fric a pe de pse i t e rifia nt e i Sofia V olk ov, m -a m t re zit îna poi în St a t e . Am put ut obține informații de spre înțelegerea pe c a re c a rt e lul de la T ijua na o int e rm e dia . Era m o stradă de lângă Clădirea Ca pit oliului din DC, unde dre pt urile om ului a r t re bui prot e ja t e . Totuși, a ic i e ra m , a sist â nd la funcționarea c rim ina lilor și a polit ic ie nilor corupți deopotrivă. După c e a m a uzit de spre m oa rt e a tatălui m e u și de spre fa nt om a misterioasă, m -a m înt ors în c a m e ra m e a și a m căutat informații de spre J ulie t t e DiLust ro. N u a fost m a re luc ru de găsit, în afară de fa pt ul că e ra căsătorită c u Da nt e DiLust ro, c a re e ra unul dint re c e i pa t ru K ingpins în Sindic a t . O căutare a lui Luc ia no V it a le și a soției sa le nu a produs m ult m a i m ult în afară de c â t e va fot ogra fii din Ent e rt a inm e nt We e k ly . Următorul subie c t de căutare a fost și m a i puțin produc t iv. Fantomă. Am luc ra t la la pt op, înc e rc â nd să descopăr oric e indic iu de spre c ine sa u c e e ra fa nt om a . Am înc e rc a t ore înt re gi c â nd a ve nit un m e sa j de la un număr nou ne c unosc ut . M i-a m sc os t e le fonul și l-a m de bloc a t , așteptându-mă să fie de la c unosc ut ul m e u m ist e rios de m a i de vre m e . Î nc runt a t , a m c it it m e sa jul a doua oară. Dacă mă cauți în c ont inua re , nu-ți va plăcea c e e a c e ve i găsi. N u a m fost de ge a ba unul dint re c e i m a i le t a li oa m e ni din lum e a interlopă. M i-a m sc ut ura t c a pul subt il. A e x ist a t o singură explicație c a re se pot rive a . Fa nt om a t re buie să fi t rim is a st a . Da r c ine e ra e l? A fost c hia r un e l ? Am înc e rc a t să răspund la m e sa j, da r a re ve nit . Cine a t rim is-o t re buie să nu mă fi c unosc ut bine . Ac um e ra m și m a i curioasă. N u a m reușit să urmăresc linia până la nic iunul dint re asociații m a m e i. A c ont inua t să c irc ule în buclă, fără a părăsi niciodată zona DC. N u a fla se m sursa m e sa jului sa u de t a lii de spre Fa nt om a . Cu t oa t e a c e st e a , a m a fla t de spre a c e st e ve nim e nt , c e e a c e înseamnă că e fort urile m e le nu a u fost c om ple t în za da r. Așa că iată-mă îna poi în DC, prăbușind o pe t re c e re pe t e rit oriul ina m ic , și nu e ra nic io garanție că voi scăpa c u viață. M a m a e ra ocupată cine-știa-unde c u cine-știa-ce. A fost c u a t â t m a i bine , pe nt ru că m i-a pe rm is să-mi urmăresc propriile pist e , c e e a c e mă pune a a c um înt r-o poziție favorabilă înt r-un c a zinou deținut de c a rt e lul de la T ijua na . A fost o prost ie la na iba , da r nu m i-a m put ut ignora simțul responsabilității. M -a îngre una t c a e x c e sul de ba ga j pe c a re l-aș fi făcut purt a t de la m oa rt e a ge a m e nului m e u. La na iba , poa t e c hia r de c â nd a fla se m de păcatele fa m ilie i noa st re . M -a m uit a t pe t e ra sa bine luminată, văzând fețe pe c a re FBI ul s-a r fi lovit unul de celălalt pe nt ru a le pune m â na . Crim ina li c a re se amestecă fără grijă în lum e , fe m e i c u a spe c t libe r pe brațe. M a jorit a t e a m inorilor. Î n m a re pa rt e sub influență. U ne le m a ne vre în ba za de da t e a u a sigura t num e le m e u pe list a invitaților – nu fără o taxă frumoasă, de sigur. Sc e na m i-a făcut rău. De ge t e le îm i mâncărim să-mi a puc pist olul și să înc e p să t ra g, da r a ve a m o țintă în m int e , așa că nu mă lăsam să de vin plin de trăgaci. Briza t ra nsport a m uzic a prin terasă, ba sul și sune t ul a pa ra t e lor de joc se amestecă înt r-un rit m c a re părea să-i de t e rm ine pe m a i mulți bețivi să da nse ze sub lum inile st robosc opic e . Am st a t în colț, urmărind oa m e nii și lăcomia lor ridicolă. Pe nt ru profit și put e re , în t im p c e a le g ignoranța în loc ul integrității. Oric um , nu contează, pe nt ru că în se a ra a st a , t oa t e fe t e le a st e a de fila t e vor fi e libe ra t e . Ae rul re c e a străbătut noa pt e a și m i-a lins pie le a , parfumată de se x , a lc ool și păcat. Sune t ul de râ s zbuc ium a t m i-a a t ra s atenția și a m zărit un bărbat c u părul cărunt în colțul de nord a l t e ra se i, înc onjura t de bărbați c u a spe c t sinist ru. a m înghițit. N u e ra ne voie de prezentări pe nt ru a înțelege c ine stătea în colțul opus. Sa nt ia go T ijua na , a l cărui fiu de c e da t a m e rs după Sa ilor M c H a le după c e s-a căsătorit c u Ra pha e l Sa nt os. I diot ul. Sa nt ia go T ijua na Sr. a re ve nit să fie șeful c a rt e lului din Cuba , foa ia lui de ra p riva lizâ nd c u c e a a oricărui dic t a t or. At it udine a lui c u sâ nge re c e și c ruzim e a l-a u ținut pe ra da rul oricărei agenții, da r bărbatul e ra pre a deștept pe nt ru a fi prins în fla gra nt . Privire a m e a a călătorit pe st e e l și un t a t ua j pe m â na lui m i-a a t ra s atenția. Se pot rive a c u c e l pe c a re îl văzusem pe m â na supe rbului bărbat c u oc hi ve rzi de la hot e l. Același t a t ua j fuse se sc ulpt a t pe m â na stângă a străinului – un sim bol c iuda t în gura unui c ra niu. Ca re a u fost șansele? At unc i l-a m văzut pe a c e l străin. Se ridic a de a supra t ut uror, fizic ul lui a t â t de impunător înc â t m -a m înt re ba t c um nu l-a m văzut m a i de vre m e . Făcând un pa s c om ple t îna poi în umbră, m i-a m ținut privire a a supra lui. Dacă m -a r fi găsit, joc ul s-a r fi t e rm ina t . Cine e ra e l? Răspunsul a fost c la r. A fost m e m bru a l c a rt e lului de la T ijua na . Păcat , m -a m gâ ndit , va t re bui să-l om or. L-a m st udia t , purt â nd un c ost um gri, e le ga nt , din t re i pie se . Ca drul lui m usc ulos e ra atrăgător. Părul lui înt une c a t , pe spa t e , e ra c oa fa t la perfecțiune, da r oc hii lui ve rzi izbit ori e ra u c e i c a re proba bil că a r fi făcut c a fe m e ile să cadă pe st e e le înse le . Și a poi e ra fața lui, st ruc t ura osoasă tăiată din oțel și nic io emoție nu-i dădea gâ ndurile . Poziționându-mi disc re t t e le fonul, a m făcut o fot ogra fie , spe râ nd că progra m ul de recunoaștere facială pe c a re l-a m c re a t îl va a jut a să-l ide nt ific m a i t â rziu. Dacă nu l-aș uc ide a zi. T im p de a proa pe t re ize c i de m inut e , a m urmărit grupul de bărbați fără să fiu pre a e vide nt și a m așteptat să se miște. Câ nd ple c a u, fe m e ile c a re c ut re ie ra u pe t re c e re a e ra u int roduse în c a m e re le lor și a poi e ra u pre ze nt a t e a lt ora pe nt ru plăcerea lor. Aș a ve a doa r o mică fereastră să-i sa lve z, m a x im douăzeci de m inut e . Î n c e le din urmă, bărbații s-a u împrăștiat, ia r e u e ra m în mișcare. M -a m a runc a t o privire în oglindă. Despicatură din roc hia m e a lungă neagră e ra perfectă pe nt ru a a c c e sa cuțitele și pist olul le ga t de c oa pse le m e le . M i-a fost teamă că nu a m a dus sufic ie nt e a rm e , da r a c um e ra pre a t â rziu. M -a m îndre pt a t spre c a m e ra de spre c a re știam că se află în a ripa de sud a a c e st e i clădiri, lipindu-mă de umbră. M i-a m făcut cercetările și știam că există un hol pe nt ru se rvit ori c a re îm i va pe rm it e să a jung la destinație fără să fiu de pist a t . Oc hii m e i s-a u a runc a t în jurul zone i. Strângându-mă de t ivul roc hie i, a m a le rga t în viteză pe holul strălucitor și a m lua t prim a ușă laterală. Odată a juns pe hol, m i-a m a lune c a t călcâiele și le -a m ridic a t , făcând o fugă. Ajungâ nd în pa rt e a de sud a clădirii, m -a m oprit și a m re spira t a dâ nc îna int e de a sc oa t e pist olul. I -a m t rim is o notă lui N ic o M orre lli prin da rk w e b. Se oc upa se de ult im ul lot de fe m e i; Știam că se va oc upa de a st e a . FET E T RAFI CAT E GAT A DE RECU PERARE. CI N CI M I N U T E. ST RADA CAPI T OLI U LU I DE EST . N u m -a m obosit să aștept un răspuns. Am înt ins m â na spre clanță, c u inim a bătând c u put e re și a m înc e rc a t să o de sc hid. — La na iba , a m șoptit. Era înc uia t , da r a nt ic ipa se m la fe l de m ult . Î nt inzâ ndu-m i m â na în păr, a m sc os un a c de păr. Cu o mână fermă, m i-a lua t m a i puțin de un m inut să de sc ui ușa. "Se sa m de sc hide -t e ." L-a m de sc his și m -a m uit a t în jur. Șoaptele și m urm ure le a u e sc a la da t , fețele spe ria t e și obra jii plini de la c rim i îm pâ nze a u înt re a ga cameră. „Bună ziua , doa m ne lor”, le -a m sa lut a t . "V re a u să ple c ?" Gâ fâ it uri a u um plut spațiul și, c a unul, toți a u da t din c a p. „Bine ”, a m m urm ura t . „Lăsați t ot ul în urmă – nu a ve m m ult t im p. V ino pe a ic i și urcă pe sc a ra din st â nga . Fugi c a și dia volul pe călcâie spre Ea st Ca pit ol St re e t . M a i înt â i c hia r c â nd ieși din această clădire. O echipă t e va aștepta și t e va duc e în siguranță. Am înţeles?" Încă o rundă de încuviințări, a poi a izbuc nit pa nde m oniul. T oc m a i c â nd ult im a fată a da t colțul, dispărând din ve de re , ușa vizit a t orului s-a de sc his. T ot ul s-a înt â m pla t înt r-o fracțiune de secundă. Spa t e le m e u s-a izbit de un pe re t e , furâ nd respirația din plămâni. M â na m e a stângă c a re ținea pist olul a fost împinsă de pe re t e , reținută de o st râ nge re strânsă, ia r o lamă a fost apăsată de gâ t ul m e u. „U nde dra c u sunt fe m e ile ?” un bărbat c u o tăietură de zgom ot și un căști a t â rna t de căștile lui mormăi. V â rful ascuțit a l la m e i lui m i-a străpuns gâ t ul, ust urâ nd. „De unde na iba să știu?” a m șuierat, rugându-mă să nu trimită o alertă. T re buia să câștig t im p, să-l sc ot pe ne noroc it ul ăsta de pe m ine c a să-i pot sufla c re ie rul și să ple c de a ic i. St râ nsoa re a lui de cuțit s-a st râ ns, de ge t e le de ge t â ndu-i-se a lbe . La na iba , doa r un ghiont și aș fi m ort . Am folosit toată put e re a c a re m i-a rămas pe nt ru a -l îm pinge . S-a îm pie dic a t îna poi și a c lipit , e vide nt că nu obișnuiește c u o fe m e ie c u pregătire de luptă. Surpriza lui nu a dura t . Î n respirația următoare, s-a a runc a t a supra m e a . Am înc e rc a t să-l love sc c u pic iorul în m ingi. M -a prins de păr, a poi m -a ple snit pe st e față. Gre u. Obra zul m i-a e x ploda t . Am sc os un gâ fâ it , da r îna int e să pot re spira următoarea, a urm a t o altă palmă. Buza m i s-a um fla t . Furia a c loc ot it în m ine c â nd l-a m călcat în pic ioa re , a poi l-a m lovit c u pic iorul în m ingi. Se aplecă, scoţând un sc â nc e t . Profit â nd de im obilit a t e a lui temporară, m i-a m a pla t iza t m â na pe c e a fa lui și m i-a m lovit ge nunc hiul în fața lui. N a sul i s-a rupt la im pa c t , t rosnit ul oa se lor lui c a o muzică pe nt ru ure c hile m e le . Apăsând țeava a rm e i m e le de t â m pla lui, m -a m a ple c a t m a i a proa pe , c u fața la doa r câțiva c e nt im e t ri de ure c he a lui. „Să-ți sufle c re ie rul îm i va fa c e ziua ”, a m t oa rc a t c u o voc e re c e . „Și a ic i m -a m gâ ndit că s-a r put e a să fie o fată în dific ult a t e a ic i.” O voc e profundă și ba t joc orit oa re m -a tresărit și m -a m bic iuit , om ul pe c a re îl băteam a fost uit a t . Înghițind, m -a m uit a t în oc hii întunecați a i nim e ni a lt ul de c â t a lui K ingst on Ashford. I m a gine a băiatului din fot ogra fia din dosa rul lui I va n m i-a fulge ra t în fața oc hilor și nu m -a m put ut abține să nu mă înt re b prin c e na iba a t re c ut . Privire a lui dură și neînduplecată e ra în c ont ra st put e rnic c u poziția lui obișnuită. Stătea re ze m a t de pe re t e , c u brațele încrucișate și c u oc hii înghețați. I nim a m i-a t una t în pie pt , da r a m ignora t -o, re fuzâ nd să-mi arăt frică. „E c la r că nu sunt o domnișoară. Ac um pierdeți-vă, sa u voi tăia două se t uri de m ingi astăzi.” M i-a m îngust a t oc hii pe e l. „Î m i pa re bine să t e văd din nou”, a spus e l, ignorâ nd c onc e die re a m e a . Doa m ne , e ra c e va în t onul lui gut ura l c a re e ra a proa pe ... seducător. U n sc â nc e t a l vic t im e i m e le m i-a a t ra s atenția și l-a m lovit în tâmplă, l-a m doborâ t , a poi m -a m înt ors către vizit a t orul neașteptat. "M a urm a re st i?" O înt â lnire a fost o coincidență. Doi, în nic iun c a z. „Ac um de c e te-aș urmări?” Emoția i-a juc a t pe față și pe oc hii lui – sc lipind, a proa pe c a și c um a r fi văzut o fantomă. La fe l de re pe de c um părea, e x pre sia lui se înc hide înt r-una de int e re s polit ic os. "Să-mi spuneți." M i-a m lins buze le ne rvos. Era c e va neliniștitor la a c e st om . N u m i-a plăcut. — Ce vre i de la m ine , K ingst on Ashford? Surpriza i se a prinse în oc hi, m a x ila rul zdrobit a sc unzâ ndu-i o pa rt e din c hipul dur. „De c i știi c ine sunt .” „M i-a m făcut t e m e le ”, a m re spira t . „Așa a i făcut.” A urm a t o bătaie de tăcere, c e va din t onul voc ii lui nu m i-a plăcut. Oc hii lui zăbovit au pe obra zul meu rănit, înt une c â ndu-se . M a x ila rul i s-a st râ ns și și-a înt ors privire a . A um bra a c e va pe ric ulos a t re c ut de e x pre sia lui, făcându-mi inim a să t re m ure și a poi să se a c c e le re ze . Pe nt ru e l. "De c e e st i a ic i?" a m răpit. Î nt une ric ul din oc hii lui a dezlănțuit c e va în m ine , urmărindu-mi bătăile ra pide a le inim ii și frigâ ndu-m i ne rvii. M i-a m ridic a t sprâ nc e ne le , înc linâ nd c a pul înt r-o pa rt e și a sc unzâ nd această reacție neobișnuită în spa t e le fațadei m e le pie t roa se . „Curiozit a t e teribilă.” „Ast a t e poa t e uc ide .” Ce va a fulge ra t brusc în oc hii lui îna int e să dispară c om ple t . „Du-t e pe jugulară da t a viit oa re ”, a spus e l, făcându-mi o pauză, da r a poi m i-a m a m int it de sc e na grotescă pe c a re o c re a se m în jurul m e u. Evide nt , nu a fost de ra nja t de a st a . „Tăiați-l c hia r a ic i.” El și-a de m onst ra t un loc c hia r sub m a x ila rul lui. „V a sâ nge ra c a un porc . Apoi ia -i dint e le . M a m a t a nu t e -a învățat a st a ?” Am c lipit la e l. K ingst on Ashford e ra o treabă nebună — nu e x ist a altă explicație. Da r a poi c uvint e le lui s-a u a funda t și sa da t se a m a . "O cunoști?" Mama a pa rt ic ipa t la t ort ura lui I va n. Bineînțeles că a r fi c unosc ut -o. M i s-a bloc a t respirația în gâ t c â nd e l a sc os un pist ol și a atașat un a m ort izor de țeavă. Î na int e să pot c hia r c lipi, a îndre pt a t pist olul spre m ine și a apăsat pe trăgaci. Oc hii m i s-a u înc his, m int e a m e a tăcută pe nt ru prim a dată în ult im ii a ni. Ca pit olul 1 8 K ingst on T t rupul s-a prăbușit pe pode a c u o bufnitură satisfăcătoare. Sâ nge le m i-a răcnit înt re ure c hi, înăbușind zgom ot ul de la oric e a lt c e va . Am ort izorul încă pornit , a m băgat pist olul îna poi în t oc și a m re dus distanța până la c a da vrul. M -a m uit a t la c a da vrul nemișcat și a m îndepărtat ceața roșie c a re c obora se c â nd a m t ra s glonțul, a poi m -a m a ple c a t și a m sc os un dint e c u cleștele. "Ce fa c i?" V oc e a Lia ne i e ra îndepărtată și a m găsit-o privindu-mă c u o mască goală. Pe t re c e re a a fost organizată pe nt ru polit ic ie ni distinși, c u tradiția sa anuală de a se rvi m inorii și fe m e ile t ra fic a t e pe un pla t ou de a rgint - una c a re a fost ignorată în m od fe ric it . Era m odul lor de a st râ nge dove zile de ținut îm pot riva onora bililor guve rna t ori, se na t orilor și a lt ora a t unc i c â nd a ve a u ne voie de o fa voa re . Corupția a fost o roată c a re nu a înc e t a t să se întoarcă. „Am ne voie de dint e le lui.” Sprâ nc e ne le e i s-a u c iupit de c onfuzie . "De c e ?" M ola rii m i s-a u st râ ns. Era un obic e i a l na ibii de c a re nu mă put e a m sc ut ura . M -a ținut sănătos. T re buia să știu câți vieți pe c a re le -a m lua t până c â nd t oa t e a c e st e a sa u t e rm ina t . O cunoșteam pe Lia na încă dina int e de a nii e i de școală; mă văzuse a dunâ nd dinți c â nd e ra m prizonie rul Sofie i. „Ai ne voie de intervenții st om a t ologic e ?” Frust ra re a mea a bubuit , a t ingâ nd un nou m a x im și pregătindu-mă să e x plode ze . Ea a spus că și-a făcut t e m e le și că știa c ine sunt , da r c la r că nu și-a a m int it de m ine . „N u, nu a m ne voie de intervenții de nt a re ”, a m spus e u, gândindu-mă de c e nu și-a a m int it de m ine . Dacă a r fi făcuto, nu a r fi fost ne voie să-și facă t e m e le . N ic o M orre lli m i-a da t un a ve rt ism e nt – c ine va îm i îm pinge a ide nt it a t e a . T re buia să fie Lia na . Ave a m a t â t de m ult e întrebări, da r c e l m a i bine e ra să nu spun nim ic . Pe nt ru a c um . Buze le e i s-a u înt re de sc his și a t unc i a m înt re rupt -o, furia m e a a t ins a poge ul. — N -a r t re bui să fugi îna int e să-ți e x plod c re ie rii? m -a m re pe zit . Sinc e r, a m fost surprins că nu și-a îndre pt a t propria armă spre m ine . Î n sc him b, brațul e i a rămas a t â rnâ nd pe c orp, a proa pe de parcă s-a r fi hotărât la a c e a soartă și s-a r fi pregătit să moară. Oc hii e i de a lun a uriu i-a u c e rc e t a t pe a i m e i și i-a m văzut m int e a luc râ nd din gre u, lăsându-mă să mă înt re b c ine e ra , de fa pt , această fe m e ie . N u e ra Lia na V olk ov de c a re m i-a m a m int it . Ac e st a m i-a st â rnit se nt im e nt e c iuda t e în pie pt pe c a re nu le m a i simțisem de a ni de zile . Emoția s-a răspândit în re st ul c orpului m e u și a m urâ t -o pe nt ru a st a . Ave a m ne voie să dispară. Ea a fost dușmanul m e u. …N u a fost ? Ea a ba t joc orit , zâ m bind. „Poți înc e rc a să mă om ori, da r nu ve i reuși. Ave rt ism e nt c ore c t pe nt ru e go-ul tău m a sc ulin fra gil.” Pe t re c use m pe st e un de c e niu fiind ga rda de c orp a e i și a lui Lou. Cum a put ut să nu-și amintească? Doa r dacă nu i s-a înt â m pla t un ra ha t după c e a m urit geamănul e i. Am știut dire c t c â t de vicioși a r put e a fi Sofia și I va n a t unc i c â nd sunt încrucișați. S-a r put e a c a Lia na să fi sufe rit așa c e va traumatizantă de c a re a sufe rit m e m oria e i. Sa u a simțit a gonia lui Lou. Ar a ve a se ns. Câ nd un geamăn a durut , la fe l a făcut-o pe celălalt. Câ nd unul e ra t rist , la fe l e ra și celălalt. Ge m e nii a u împărtășit o c one x iune în c iuda fa pt ului că e ra u foa rt e diferiți din punc t de ve de re a l personalității. Lia na e ra gheață și foc , unde Lou e ra oc e a n și soa re . „At â t de înse t a t de sâ nge ”, a m re m a rc a t c u prudență, re c unosc â nd că fe m e ia , c â ndva inofensivă, transformată înt r-un ucigaș foa rt e c a pa bil. fuse se M i-a a runc a t o privire fie rbint e de sub ge ne , a poi a m urm ura t c u o voc e joasă, de dorm it or: „Și nu m -a m săturat, așa că sa r put e a să vre i să fii a t e nt , dom nule Ashford”. "Fantomă." Ea c lipi, confuză. "Scuzați-mă?" I suse , ți-a a m int it că și-a făcut c e va ? I va n Pe t rov și Sofia V olk ov mă antrenaseră să de vin un ucigaș le t a l. Și m ult e a lt e le . Ac e i prim i doi a ni de c a pt ivit a t e a u fost c hinuit ori. Până a m văzut-o pe e a – pe e i. Viața sub acoperișul Sofie i și a l lui I va n a fost un ia d până c â nd Sofia m -a făcut ga rda de c orp a fiic e lor e i. Ge m e nii fuseseră un fa r de speranță pe nt ru m ine la c e a m a i disperată oră. M -a m străduit să de vin c e l m a i bun ucigaș, c e l m a i bun a sa sin, c e l m a i bun bodygua rd. Scoțându-mi t ot ul din m int e , m -a m c onc e nt ra t a supra fe m e ii m inune c u o față a nge lic a . Oc hii e i străluceau înșelător, plini de inocență și m inc iuni c a re o costaseră viața pe geamănul e i. „Mă num e sc Ghost , nu dom nul Ashford. N u K ingst on.” Ce va pâ lpâ i în oc hii e i. — Am căutat fa nt om a misterioasă, spuse ea, cu sprâ nc e ne le înc runt a t e . „De c i Ghost și K ingst on Ashford sunt unul și același.” "Da ." A urm a t o rot ire a oc hilor. „O să t e sun c um îm i pla c e ”, a răspuns e a . „Și nu va fi Ghost . Ac um încetează să mă e ne rve zi, sa u t e om or”. — H a ide , a m re plic a t e u. Buze le e i se subțiră de neplăcere, ia r oc hii ni se bloc a u, vorbind înt r-o limbă pe c a re nic iunul dint re noi nu o put e a înțelege. Până c â nd e a a rupt tăcerea. „Știi, a proa pe că mi-aș dori să înc e rc i să mă om ori c a să-ți pot tăia gâ t ul și să înc he i această conversație enervantă.” Mușchii m i s-a u înc orda t la c uvint e le e i, re c unosc â nd brusc se t e a e i de a ut odist ruge re . „Crede-mă, prințesă de gheață, c â nd voi înc e rc a să t e uc id, voi reuși.” Privire a e i fulgeră c u sfida re deschisă, obse rvâ nd a le ge re a m e a de c uvint e . Câ nd , nu dacă . Da r din a num it e m ot ive , e a a a le s să nu se c onc e nt re ze pe a st a . "De c e e st i a ic i? Și c e legătură aveți c u c a rt e lul de la T ijua na ?” „Sunt a ic i să-i uc id.” Oc hii e i străluceau de înc â nt a re . "Şi e u. N e put e m uni forțele pe nt ru se a ra a st a ?” Ştiind că a r fi m a i uşor să m e rg de a c ord de c â t să mă c e rt , a m da t din c a p în a c ord. Și nic i o clipă pre a de vre m e . Au apărut pa t ru goni, c u privire a a runc â ndu-le spre c a da vrul. Apoi gloanțele a u înc e put să zboa re . Am t ra s-o pe Lia na pe ușa opusă și a m a c ope rit a m â ndoi o latură. Ea își ținea pist olul în t im p c e e u îl țineam pe a l m e u. — T u le ia pe c e le două din st â nga , ia r e u o să le ia u pe c e le două din dre a pt a , spuse e a . Fără înt â rzie re , ne -a m a ple c a t , a m țintit și ne -a m împușcat. Ba ng. Ba ng. Gloanțele și-au făcut drum prin gâ t ul bărbaților, a proa pe c a și c um a r fi fost împușcate de aceeași persoană. Sâ nge le a țâșnit și c a da vre le a u căzut la pământ. Pist olul m e u a ve a încă un a m ort izor, da r a l Lia ne i nu. „La na iba .” Ce e a c e s-a înt â m pla t în c ont inua re m -a șocat până la capăt. Cuțitele a u înloc uit pist olul și e a a înc e put să-i om oa re pe ga rdie ni pe râ nd. Țipete um ple a u a e rul, sâ nge le țâșnea pode le le și pereții c a ghe ize re . Am privit c u uim ire c um e a le tăia gâ t ul, pe râ nd. Ea stătea de a supra ult im ului c a da vru, sălbatică și răzbunătoare, c u pie pt ul t re m urâ nd în t im p c e ve de a c um viața se estompează de la ult im a e i victimă. Ca pul e i s-a ridic a t , înt â lnindu-m i privire a , ia r buze le e i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t sălbatic. Tăcerea a străpuns a e rul dint re noi, m a i t a re de c â t gloanțe. Eu nu m -a m mișcat și nic i e a . Î n sc him b, s-a uit a t la m ine , c u m â inile ude de sâ nge și c u oc hii îndepărtați. Gol. U nde va pe pa rc urs, această fe m e ie fuse se transformată înt r-un a sa sin. Și pe nt ru prim a dată în veșnicie, pula m e a e ra t a re c a o piatră. N -a m c re zut niciodată că pot fi înc â nt a t de o fe m e ie c a re uc ide a t â t de sălbatic, da r iată-mă, dor de această fe m e ie . Și a m urâ t -o și m a i m ult pe nt ru a st a . A fost o trădare pe nt ru sora e i. Încalcă o prom isiune pe c a re m i-a m făcut-o. Poft a a st a m i-a m â nc a t c a rne a c a ot ra va , c a un șarpe ve ninos, ba t joc orindu-m i dra gost e a pe nt ru Lou. De c e na iba m -a durut pula c â nd m -a m uit a t la e a ? Această fe m e ie e ra doa r e c oul c e le i pe c a re o iube a m c â ndva . Era pre a multă ist orie înt re noi – de sigur că nu părea să-și amintească nim ic din a st a – da r odată c u m odul în c a re t re c ut ul nost ru s-a îm ple t it , poa t e e ra fire sc c a pula și emoțiile m e le să devină trădători. Asemănarea e i c u Lou e ra c u m int e a și c orpul m e u. Să fiu în prezența e i a fost o formă de auto-tortură, totuși nu m -a m put ut abține să nu-m i dore sc a st a . Poftiți de e a . Buze le a c e le a ... voc e a ... a c e i oc hi c a re semănau a t â t de m ult c u a i Louise i m e le . A fost din nou o dure re de inim a . O a m int ire a c e e a c e pie rduse m . Ea se aplecă pe nt ru un sărut, da r se opri sc urt , e x pre sia i se sfărâmă. „Ce e st e , soa re ?” S-a r put e a să fiu prizonie r în a c e st c a st e l ne noroc it din Sibe ria , da r c â nd Louisa e ra în pre a jm a m e a , e ra m libe r. Ea a fost propria m e a rază personală de soa re c a re m -a dus în pa ra dis și t ot e a t re buia să st e a lângă m ine . Da r c â nd e a a zâ m bit , fie c a re dint re gâ ndurile m e le a a lune c a t . N um a i e a a ve a put e re a de a amorți dure re a . Și-a fe rit privire a , c u fața încălzindu-se înt r-un roșu a prins. „N u a m sărutat niciodată pe nim e ni pe gură”, mormăi e a , stânjenită. Apoi um e rii i se prăbușiră. „N u a m sărutat niciodată un băiat.” Ave a părul de zordona t , obra jii roșii, da r oc hii e i e ra u c e i c a re mă c a pt a u m e re u. Auriu și c a ld. „N ic i e u nu a m fost sărutat niciodată”, a m re c unosc ut . Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre m ine , șocați de declarația m e a . A e x ist a t un subie c t pe c a re nu l-a m a borda t niciodată – a r rupe -o. M -a rupt și pe m ine . Obra zul m e u e ra fie rbint e și ust ura . M i-a u suna t ure c hile . N u voia m să mă gâ nde sc la nim ic la a st a c â nd e ra m c u e a . „Să nu vorbim de spre a st a .” Ea a încuviințat sum bru din c a p, tristețea din oc hii e i mă evidențiază m a i m ult de c â t oric e altă groază la c a re a sist ise m . Această lum e nu a fost făcută pe nt ru noi, da r ne a m t re zit blocați în e a , înc e rc â nd să supraviețuim și să găsim lumină oriunde a m put e a . N e -a a fe c t a t pe toți, da r pe Lou c e l m a i m ult . Sofia a num it -o slabă. Ea nu e ra . Lou e ra plină de c om pa siune și grijulie , inim a e i blândă dorind c a toată lum e a să fie bine . Geamănul e i, în sc him b, e ra m a i dur și a ve a doa r un punc t sla b pe nt ru sora e i. Pe toți ceilalți, îi de t e st a e a . M i-a m a dus de ge t e le la șuvițele e i m oi, pa rfum ul lum inii soa re lui și m ie re a caldă pătrunzându-mi în plămâni. „V re i să mă săruți, soa re ?” De ge t e le m i-a u t re m ura t c â nd ia m a dus părul la na s, inspirâ nd a dâ nc . Ea a sc os o respirație înfiorătoare. „N u dacă nu vre i.” M i-a m înfășurat lungim e a în jurul înc he ie t urii. „Cu t ine , vre a u.” Oc hii și buze le e i e ra u a t â t de atrăgătoare c â nd zâ m be a . M ia făcut inim a să bată m a i re pe de . „V a fi prim ul m e u sărut.” „Prim ul nost ru sărut.” Ridic â ndu-se în vâ rful pic ioa re lor, și-a înc lina t c a pul spre a l m e u, ofe rindu-se a t â t de ge ne ros. M -a m a ple c a t să-mi a t ing buze le de a le e i, ia r pie pt ul m i-a flut ura t . A flut ura t a l na ibii pe nt ru e a . Ea s-a lipit de m ine , c u brațele e i înconjurându-mă pe nt ru a mă săruta mai a dâ nc , a m be le mișcări ne e x e rsa t e și de zordona t e , dinții ni se c ioc ne sc . Rupâ nd sărutul, se t ra se , re spirâ nd gre u. Bătăile inim ii m i-a u a c c e le ra t în pie pt . Pe nt ru e a . Era t ot ul pe nt ru e a . Aș put e a m uri un om fe ric it a c um . M i-a m t re c ut minunându-mă de ge t e le de pe lungim e a m olic iune a lui și părului de ei t oa t e a uriu, a c e st e se nt im e nt e pe c a re e a le -a a dus în m ine . „Ar t re bui să se simtă așa?” Șoapta e i blândă s-a lovit de obra zul m e u. „N u știu, da r m i se pa re c ore c t .” Și-a înfășurat brațele în jurul gâ t ului m e u și și-a îngropa t fața în gâ t ul m e u. — Da , a fost de a c ord e a , buze le e i mișcându-se pe pie le a m e a . „Mă buc ur că ești prim ul m e u sărut.” I -a m lua t bărbia înt re de ge t e . „Prim ul tău, ult im ul, singurul tău.” Oc hii e i i-a u găsit pe a i m e i, frâ nge re a inim ii în e i mă evidențiază de viață. "Pe nt ru t ot de a una ." Buze le e i le -a u găsit pe a le m e le pe nt ru un jurământ șoptit. „Oric â t de lungă a r fi.” „V a dura m ult ”, i-a m răpit în gură, singurătatea în oc hii e i țipând și im plorâ nd să ne țină împreună. „V oi găsi o c a le de ieșire de a ic i. Pe nt ru a m â ndoi." „K ingst on, dacă nu reușesc ... ” I -a m a dus un de ge t la buze . „N u spune a st a .” Ea m i-a prins m â na în a e i, în t im p c e pie pt ul e i zdrăngăni c u o respirație tremurată. „Dacă nu reușesc, prom it e că o ve i prot e ja pe sora m e a .” Ea m i-a st râ ns m â na c u toată put e re a e i. „Ea e st e m a i puternică de c â t m ine , da r nu a t â t de puternică pe c â t c re d toată lum e a . Prom it e -m i că o ve i prot e ja .” N u put e a m re fuza nim ic Louisa . N a ibii de nim ic . Dacă m i-a r c e re să int ru înt r-o clădire în flăcări, aș fa c e -o. Dacă m i-a r c e re să a rd lum e a din t e m e lii, aș înt re ba doa r c â nd. „Știi că voi fa c e oric e . De c i, dacă a st a e — ” „Iată-te!” O voc e , asemănătoare, da r a t â t de diferită, m -a înt re rupt . M -a m uit a t îna poi pe st e umăr, găsindu-i pe geamănul e i frământându-se. „M a m a vre a să ia c ina c u noi.” La na iba , le -a m urâ t m a m a . T ot c e e a c e re pre ze nt a e a și t ot c e e ra . Cum dra c u’ c ine va a t â t de rău a da t naștere pe c ine va la fe l de bun și blâ nd c a Louisa ? Louisa s-a îndepărtat, ia r pum nii m e i s-a u st râ ns, lupt â ndu-se c u inst inc t ul de a re zist a . Parcă m -a m născut c u e a . T ot ul la e a a st â rnit de ze c e ori m a i multă protecție din int e riorul m e u. Î n t im p c e e a a ple c a t , nu m i-a m da t se a m a că va fi înc e put ul dist ruge rii noa st re . Geamănul e i a fost singurul luc ru rămas în urmă, o fantomă a fe m e ii pe c a re a m pie rdut -o, da r și o ispită. N e voia de a pre t inde pe nt ru o clipă – doa r o clipă în această viață blestemată – că o a m pe Lou îna poi în viața m e a a fost copleșitoare. O voia m pe Louisa ; Am rămas c u Lia na . Am jura t că o voi prot e ja pe Lou, da r a m rămas c u prom isiune a că o voi prot e ja pe Lia na – c hia r dacă doa r pe nt ru a c e st loc la t im p, a ic i, la această pe t re c e re nenorocită. Poa t e Louisa a știut t ot t im pul c e urm a ? M oa rt e a e i. Existența m e a singură. At ra ge re a către sora greșită. Oric a re a r fi fost a st a , a t re buit să-l rețin îna int e de a scăpa de sub c ont rol. Ca pit olul 1 9 Lia na T e l Fa nt om a . K ingst on Ashford e ra om ul de c a re m a m a m e a și Pe re z se t e m e a u, unul dint re c e i m a i le t a li bărbați din lum e a interlopă. Și și-a îndre pt a t atenția a supra m e a . Ac e st luc ru i-a câștigat c u siguranță c â t e va punc t e în c a rt e a m e a . Deși, nu a m c re zut că a m câștigat nim ic în a l lui. N u mă put e a m de c ide dacă a c e st bărbat mă prive a c u dispreț sa u admirație. Drum ul până la a pa rt a m e nt ul lui fuse se sc urt . N u put e a m să mă înt orc la hot e l c u st ropi de sâ nge pe st e m ine , ia r c om plic e le m e u în e lim ina re a ga rdie nilor T ijua ne i a insist a t să mă curăț. M i-a m sc os t e le fonul și m -a m înt â lnit c u c ont a c t ul m e u. Ce l puțin un luc ru a m e rs bine astăzi. N ic o M orre lli a a vut t oa t e fe m e ile în siguranță în adăposturi. U n a lt t ra nsport int e rc e pt a t , m -a m gâ ndit mândră. Mașina lui K ingst on s-a oprit și nu m -a m obosit să aștept c a e l să deschidă ușa. Am înt ins m â na spre m â ne r, îm pingâ ndu-l în jos, c â nd un im pa c t put e rnic m -a făcut să c a d îna poi pe fund. Oc hii mi s-a u a prins, furia m i-a străbătut c â nd oc hii întunecați s-a u fix a t pe a i m e i. „U n dom n de sc hide ușa”, a re m a rc a t e l, provocându-mă să nu fiu de a c ord. Am rămas înrădăcinată pe sc a unul m e u, uluită. N u-m i a m int e a m ult im a dată c â nd vre un bărbat a înc e rc a t să fie un ge nt le m a n c u m ine . Am sc os un oft a t e x a ge ra t , deși în int e riorul m e u urlă de a pre c ie re feminină pe nt ru m a nie re le lui. — At unc i, prin t oa t e m ijloa c e le , a m spus, relaxându-mă. "Dupa t ine ." U n m om e nt gre oi a t re c ut înt re noi, oc hii m e i găsindu-i pe a i lui și îne c â ndu-se în înt une ric ul lui. De c e a ve a această fa m ilia rit a t e c u e l de c a re nu mă put e a m sc ut ura ? Ezit a nt , e l înt inse m â na . L-a m privit t im p de două bătăi a le inim ii îna int e de a -m i a lune c a înc e t de ge t e le în pa lm a lui caldă. Respirația m i s-a oprit la c ont a c t și pulsul m i s-a zdrunc ina t c a a ripile unui c olibri, c u oc hii lipiți de loc ul în c a re ne a t inge a pie le a . Fără de zgust . Fa ra pa nic a . Am c oborâ t din mașină, ia r e l și-a da t jos ge a c a de c ost um și m i-a da t -o. Câ nd i-a m a runc a t o privire dubioasă, t ot c e a spus a fost : „V a a sc unde sâ nge le ”. Gura m i s-a c urba t înt r-un „O” tăcut c u înțelegere. I -a m înfășurat ja c he t a în jurul m e u, pa rfum ul lui de va nilie m osc înconjurându-mă inst a nt a ne u și strângându-mă înt r-o st râ nge re caldă și prot e c t oa re . Făcând un pa s c a să creăm o oa re c a re distanță înt re noi, ne a m îndre pt a t spre int e riorul clădirii, port a rul de ja pregătit. Am da t din c a p, mulțumesc, a poi a m c ont inua t spre lift c u pași siguri, c u m int e a în alertă. K ingst on Ashford s-a mișcat c u grația une i pa nt e re și a c e rc e t a t zona c u atenția unui prădător. Odată a juns în lift , a înt ins m â na și a apăsat un c od de pe tastatură. Lift ul s-a mișcat ra pid în sus și, în respirația următoare, a bătut, ușa de oțel de sc hizâ ndu-se dire c t în pe nt house . K ingst on m i-a făcut se m n să m e rg prim ul și, re spirâ nd a dâ nc , a m pășit în zona spațioasă c u ve de re la orizont ul orașului. I nt e riorul e ra m a re și gol, nic iun e le m e nt nu țipă acasă . Ave a o senzație industrială, c u pereții finisați în dife rit e nuanțe de gri. M -a urm a t c hia r în spa t e le m e u și ușile lift ului s-a u înc his, lăsându-ne singuri în spațiul a c e st ui om m ist e rios. Privire a m i-a t re c ut pe st e umăr, intenționată să m a rc he ze oric e pe ric ol e vide nt îna int e de a c ont inua . Am surprins re fle x ia c e lor doi în oglindă și m i s-a tăiat respirația. St ropi de sâ nge m i-a u pătat fața și brațele, deși roc hia m e a părea intactă. M a i proba bil, ne grul a a sc uns t ot ul. Ave a m obra zul învinețit și buza umflată. Pe sc urt , a m fost o m ize rie . Î nt re t im p, arăta de parcă t oc m a i ve nise de la un e ve nim e nt c u cravată neagră – c e e a c e , a m raționat, e ra e x a c t c ore c t . „Arată-mi unde mă pot curăța și voi scăpa de părul tău în c e l m a i sc urt t im p”, a m de c la ra t , îm pingâ ndu-m i um e rii în spa t e și îndepărtând privire a de la re fle x e le noa st re . Își înclină c a pul, indic â nd o ușă în capătul îndepărtat a l holului. „Ac e a st a e st e o cameră de oaspeți. Sunt niște ha ine de rezervă.” M i-a m încrețit na sul la gâ ndul că port se c unde le ne glije nt e a le c uiva . „Sunt noi.” N u a așteptat răspunsul m e u. Î n sc him b, s-a înt ors pe călcâie și a dispărut în spa t e le une i a lt e uși. Dorm it orul lui, a m pre supus. At â t de m ult e emoții c iuda t e s-a u războit în int e riorul m e u la gâ ndul la c um a r put e a arăta, a m irosi a c e a cameră . Am oft a t și, c u o ultimă privire la orizont ul c a re se înt une c a de a supra orașului, m -a m îndre pt a t spre dorm it orul de oaspeți. Odată înăuntru, m -a m uit a t în jur. Sim plu. Doa r c e l m a i sim plu m obilie r: pa t c u ba lda c hin, noptieră, dula p. Î nc hizâ nd ușa în urm a m e a , a m sc ot oc it prin se rt a re . Era u goa le , în afară de niște ha ine c a re m a i a ve a u e t ic he t e pe e le . Am m e rs la ba ie , a m înc his ușa și a m înc uia t -o în spa t e le m e u. Om ul s-a r put e a să mă a jut e astăzi, da r m â ine știam că nu va e zit a să mă om oa re . Câ nd voi înc e rc a să t e om or, voi reuși. Cuvint e le lui au răsunat în fundul minții m e le , prom isiuni la c e e a c e mă put e a m aștepta de la e l t a re și c la r. M -a m re ze m a t de uşă şi a m înc his oc hii. K ingst on mă sube st im a și c â nd în sfârșit a înc e rc a t să mă om oa re , l-a m bătut până la pum n. Am de sc his dușul și a m așteptat c a a pa să se încălzească în t im p c e m i-a m dezbrăcat roc hia însângerată. Am a runc a t o privire în oglindă, uitându-mă la re fle x ia m e a . Era m plin de sâ nge și păream... rupt . La fe l c a e l. M -a m da t îna poi. H a ba r n-a ve a m de unde ve ne a gâ ndul, da r e ra a c olo. Era m la fe l de sigur de a st a , pre c um e ra m de propria m e a rupe re . N u m a i e ra m o fată naivă c u speranțe și vise . Mă născusem în această lum e a c rim e i; Proba bil că aș m uri în ea. N u e ra nic io c a le de ieșire. Am pășit sub st ropii de apă, lăsând-o să-mi spe le t oa t e păcatele, transpirația și murdăria din zi. Am văzut apă roșie c urgâ nd pe c a na lul de sc urge re împreună c u o altă pa rt e mică și nevinovată din m ine . Î n c urâ nd, nu va m a i rămâne nim ic din ve c hiul e u. Eve nim e nt e le zile i m i-a u t re c ut prin m int e , da r nu c rim e le pe c a re le c om ise se m a u fost c e le c a re l-a u a fe c t a t . A fost e l . Oc hii în flăcări, c ont rolul lui e st e le t a l și put e re a lui neclintită în t im p c e luptăm împreună c u ina m ic ul. Și a poi a e x ist a t această atracție animală pe nt ru e l. Ce va a dâ nc în m ine a răspuns la esența lui. Mă înc urc a , mă a runc a din drum . U n fior m i-a străbătut șira spinării c hia r și sub st ropii fierbinți. Am înc e rc a t c u dispe ra re să-mi c a lm e z inim a neregulată, da r c u c â t a m rămas nemișcat m a i m ult , c u a t â t respirația m e a de ve ne a m a i instabilă. Inspirările și expirațiile m e le e ra u un rit m ra pid, fra c t ura t . Apoi, dint r-o zguduire , o a m int ire m i-a t re c ut în prim -pla nul minții. „Sărută-mă, soa re .” Ce a fost a st a ? N u m a i a uzise m niciodată a c e le c uvint e . Am căzut îna int e , sprijinindu-mă de țigla albă. Am înc his oc hii, da r nu a fost sufic ie nt pe nt ru a ridic a vra ja . M a i m ult e c uvint e a u ve nit să se prăbușească, im a gini ne c la re se războiau în spa t e le ple oa pe lor m e le . „Sărută-mă de parcă nu există m â ine pe nt ru noi.” V oc e a e ra puțin aspră. At inge re a pie lii m e le a fost foa rt e blândă. Buze le m -a u t â râ t pe st e a le m e le , a poi m -a u sărutat a dâ nc , devorându-mă. At unc i s-a înre gist ra t m irosul — va nilie , m osc și c ura t . Ca e l . Ca K ingst on Ashford. Ca pit olul 2 0 K ingst on eu m i-a c a rda t o mână prin păr și m i-a c iupit punt e a na sului. Ce dra c u a fost c u m ine în ult im a vre m e ? A fost o prost ie să o a duc pe Lia na îna poi în pe nt house -ul m e u. N e c hibzuit . Din c a ra c t e r pe nt ru m ine . N u a m a dus pe nim e ni în a pa rt a m e nt ul ăsta, da r a ic i juc a m c a va le r în armură pe nt ru fiic a dușmanului m e u. Prom isiune . Da , a st a t re buia să fie . T oc m a i îm i înde pline a m prom isiune a făcută Louise i. M i-a m t urna t un pa ha r de w hisk y și l-a m înghițit dint r-o singură mișcare, a poi a m t râ nt it pa ha rul de bla t ul ba rului. Câ t na ibii de m ult a r plut i dure re a m e a în jurul m e u? Am înc his oc hii, im a gini c u Louisa t re c â ndu-m i prin m int e pe o bobină. Fața e i. Z a m be t ul e i. Oc hii e i. La dra c u '! I m a ginile Lia ne i și Louise i înc e pe a u să se împletească, derutându-mă. Aceeași față. Același zâ m be t . De c e nu m -a u durut a m int irile a c um că Lia na e ra în a propie re a m e a ? Am a uzit dușul a prinzâ ndu-se și m i-a m im a gina t -o pe Lia na dându-și roc hia jos. N u m -a m put ut abține să nu mă înt re b c â t de m oa le e ra pie le a e i... La na iba ! A t re buit să mă a puc . Poa t e că e ra m sla b. Sa u poa t e că e ra m dispe ra t să mă sim t norm a l din nou, așa c um a m făcut-o c u Louisa . Am fost prim a și ult im a e i. T re buia să fie prim a și ult im a m e a . Totuși, a ic i mă gâ nde a m la geamănul e i în c a m e ra m e a de oaspeți. Am vrut s-o a t ing, s-o lins, s-o mușc. Prim a ispită în ult im ii a ni și eșuam la m e nt a bil. N u e ra m un om bun și a m luc ra t pe nt ru mulți c a re e ra u și m a i rău. După c e tatăl m e u m -a lua t , a m învățat că lum e a nu e ra de spre bine și rău. Au fost a t â t de m ult e nuanțe înt re e le și a t re buit să fa c ceea ce a ve a m ne voie pe nt ru a supraviețui. Louisa nu m i-a ținut niciodată nim ic îm pot riva m e a – nic i sâ nge le de pe m â ini, nic i numărul de de c e se de c a re fuse se m re sponsa bil, nic i înt une ric ul c a re m -a m ist uit . Iritația m i-a pâ lpâ it în pie pt în t im p c e un foc a rde a m a i a dâ nc , lingâ ndu-m i sufle t ul. Sa u oric e a m a i rămas din e a după I va n Pe t rov și Sofia V olk ov. Pe nt ru prim a dată în veșnicie, m -a m simțit ne rvos. Iraţional. I m pulsiv. N u put e a m – nu a r t re bui – să-mi pun în pe ric ol liniștea sufletească. M i-a suna t t e le fonul și a m răspuns fără să ve rific I D-ul a pe la nt ului. "Da ." „U nde na iba ești?” Am ge m ut , blestemându-mă în tăcere. U lt im a persoană c u c a re t re buia să a m de -a fa c e a c um a fost Da nt e Le one . M a rc a lui de ne bun doa r m -a făcut m a i ne bun. "Î n vacanță." U n e c ou a l tăcerii. "Conc e diu de odihna ?" „Da .” — Vacanță, spuse e l din nou. I suse , a a nt re na t un pa pa ga l să-mi re pe t e c uvint e le ? „Da , a r t re bui să înc e rc i.” El a c hic ot it . „N u-m i pla c e ide e a a st a sa u t onul tău.” m -a m ba t joc orit . "Întreabă-mă dacă îm i pasă." „Am ne voie de a jut orul tău pe nt ru a găsi pe c ine va .” Evide nt , a uzul se le c t iv a l lui Da nt e a fost în plină forță pe nt ru că i-a t re c ut pe st e c a p. "Sunt oc upa t ." "Cu?" I nim a m i-a bătut m a i re pe de , o viziune de păr blond de s și pie le netedă de porțelan și t ot c e e ra int e rzis m i-a fulge ra t în fața oc hilor. M i s-a u st râ ns dinții la această ne voie greață de geamănul greșit. „Sunt oc upa t să fiu în vacanță .” „T u... T e -a i găsit în sfârșit fe m e ie ?” N e înc re de re a în t onul lui e ra evidentă. N u că i-aș da vreodată un răspuns. — Ai făcut- o, nu-i așa? M i-a m mormăit supărarea, ia r e l a râ s. T a re și ușor ne bune sc . „De c e nu a i spus așa, a m ic e ?” St a re a de spirit m i s-a a c ru și un se nt im e nt sa rdonic m i s-a t ra s în pie pt . — N oroc c u Phoe nix , Da nt e , a m spus, făcând a luzie la obse sia lui pe nt ru fiic a lui Rom e ro. T ipul a m e rs până la a se logodi c u sora e i pe nt ru a a junge la Phoe nix . Am înc he ia t a pe lul, ironia și asemănările situațiilor noa st re nu m i-a u scăpat – c u o excepție notabilă: a m be le surori Rom e ro e ra u în viață. M i-a m sc ut ura t c a pul subt il, a poi a m c lipit , re a lizâ nd că stăteam în fața c a m e re i de oaspeți. M i-a m t re c ut lim ba pe st e dinți, înc e rc â nd să pot ole sc t oa t e a c e st e se nt im e nt e c a re c loc ot e a u în m ine și nu reușesc. Am pie rdut prim a bătălie de c â nd a m înt â lnit -o pe Lia na V olk ov. Ca pit olul 2 1 Lia na eu m -a m clătinat îna poi și s-a așezat pe m a rgine a căzii, a m int ire a c a re s-a izbit în m ine c u forța unui c a m ion de t ra nsport pâ ndind încă la pe rife ria m e a . Î nc hizâ nd oc hii, m ia m înt ors c a pul pe spa t e , bucurându-mă de sune t ul liniștitor a l a pe i c a re c urge și înc e rc â nd să da u un se ns t ut uror. At ra c t ia magnetică c a re e m a na de la K ingst on t re zise c e va a dâ nc în m ine – a st a t re buia să fie . U n fior m i-a c urs pe c oloa na vertebrală în t im p c e a pa fie rbint e m i-a a lune c a t pe pie le , se x ul mă dure a și pulsa . De c e păsărica m e a de obic e i comatoasă prinde a viață a c um , din t oa t e t im purile ? Î n loc să fa c o prost ie , a m înc his oc hii și m i-a m st re c ura t o mână înt re pic ioa re pe nt ru a găsi pie le a sensibilă și fie rbint e la e x c it a re a m e a . M i-a m im a gina t că m â na lui m a re mă a t inge și inim a m i-a a c c e le ra t . Sfa rc urile m i s-a u st râ ns. Dâ nd din c a p, nu put e a m să înțeleg trădarea c orpului m e u, totuși nu mă put e a m opri să-l im a gine z. Deținându-mă. îm pingâ nd în m ine . At inga ndu-m a . Re a liza re a m i-a izbit c re ie rul, făcându-mi m int e a în ha os. At inga ndu-m a ? M i-a m sm uls m â na c a și c um a r fi a rs. N u a m vrut să mă atingă. De c e mi-aș dori de loc K ingst on? Eu nu , m i-a m spus. Nu a ve a m ne voie și nic i nu voia m de nic iun bărbat. Cic a t ric ile m -a u făcut să fiu conștient, în c iuda fa pt ului că c hirurgia reconstructivă le -a șters a proa pe . O singură lacrimă s-a rost ogolit pe obra zul m e u, doa r pe nt ru a fi spălată ra pid de a pa de la duș. Ca c ic a t ric ile m e le . Ca inim a m e a frântă. „Sărută-mă, soa re .” V oc e a pe c a re o t ot a uze a m a îngrozit o mică pa rt e din m ine . Cui i s-a u spus a c e le c uvint e ? „V re a u să fiu prim ul tău, singurul tău, ult im ul tău.” Gura m e a a înc e put să se um ple de salivă și m i-a m st râ ns buze le , forțându-mi inim a și m int e a să se liniștească. Ce se înt â m pla c u m ine ? M i-a m ridic a t m â na , trăgând de șuvițele m e le ude . Mi-aș fi dorit să-mi pot sm ulge t ot părul și să găsesc ga ura c a re t re buia să fie în c ra niul m e u, lăsând să se re ve rse t ot c e e ra greșit. M -a m săturat de vise le pe c a re nu le înțelegeam. M i-a m forțat a e r în pie pt . Inspiră. Apoi expiră. Din nou. Fie c a re inspirație și e x pira re m i-a u liniștit înc e t m int e a și c orpul sub c ont rol. I gnorâ nd agitația nefericită de sub pie le , m i-a m spălat ra pid părul și re st ul c orpului, îna int e de a ieși din duș și de a -m i înfășura un prosop și de a ieși din ba ie . Pic ioa re le goa le m i-a u înghețat și m -a m liniștit în pra g. K ingst on Ashford se a fla în dorm it orul m e u – bine , oaspeții –, stăruit de pe re t e c u dezinvoltură și mă prive a c u oc hii întunecați a i unui prădător. T runc hiul lui e ra gol și nu m -a m put ut abține să a dm ir c e rne a la de pe pie pt ul lui. N u a m reușit să deslușesc de signul, da r se înt inde a de la pie pt ul lui până la brațul dre pt , t ot ul fiind le ga t de o combinație complicată de sim boluri. N u m i-a plăcut că e ra a ic i. M a i a le s nu a c um , după a m int ire a c a re m -a lăsat să mă sim t crudă. V ulne ra bil. Spe ria t de ne c unosc ut . — Ai a uzit vreodată de int im it a t e ? V oc e a m i-a t re m ura t , inim a m i-a bătut în gâ t și în ure c hi. N u m i-a răspuns, da r dint r-un m ot iv oa re c a re , c orpul m e u freamăta de a nt ic ipa re . Sfa rc urile m i s-a u pietrișat, dorind c e va . Sa u c ine va . Privire a m e a a călătorit pe blugii lui până la pic ioa re le goa le . Ave a se ns, e ra acasă, totuși c e va de spre e l pe jumătate gol m -a zguduit . Se aștepta la c e va ? M i-a m ridic a t c a pul și m -a m uit a t c u e l. „Dacă c re zi că mă c ulc c u t ine ...” De c e îm i de ve nise voc e a răsuflata? Proba bil că a făcut și e l un duș, de oa re c e picăturile a t â rna u de vâ rfurile părului său ne gru c a la m ie zul nopții. De ge t e le m e le bâ zâ ia u, dorința de a -l a t inge zguduindu-mă până în m ie zul m e u. „Cine a spus vreodată c e va de spre som n?” I nsinua re a a fost ... tentantă. M urda r. Pie le a m e a s-a st râ ns c u o dure re străină, da r familiară. Ex a c t c a în vise le m e le . Spațiul dint re noi s-a um plut de respirațiile m e le gre le și de privire a lui arzătoare. "Ce vre i?" a m re spira t . „V ino și lasă-mă să prive sc .” Gura m i s-a de sc his șocată. Obra jii m i-a u lua t foc . N u put e a vorbi se rios. Ce va e ra în neregulă, da r nu m i-a m put ut da se a m a c e . Am de sc his gura să spun nu, da r nu m i-a m put ut găsi voc e a . Ce e ra în neregulă c u m ine ? Câ nd a m tăcut, e l a c ont inua t în a c e l ba rit on păcătos de a dâ nc învăluit în păcat și prom isiuni de plăcere trupească. „Dacă e st e m a i atrăgător, aș put e a fa c e același luc ru.” Oc hii m i-a u căzut la umflătura impresionantă a blugilor lui și gura m i s-a usc a t . M i-a m lins buze le , lim ba m i-a a runc a t pe st e tăietură. Am spe ra t că înțepătura va re da rațiunea în m ine . N u a făcut-o. N u a m fost virgină. N u e ra m de ose bit de t im id. Totuși, c e va de spre a lăsa o altă persoană să mă privească în t im pul int im , priva t , c â nd m -a m a t ins, m -a făcut să mă sim t vulnerabilă. Ex pus. Apoi a fost ide e a c a c ine va să mă atingă și să simtă a c e le c ic a t ric i de la sine . N u put e a m lăsa să se înt â m ple a st a . "Fără a t inge re ?" a m sc a pa t . „Pot lua a proa pe oric e a lt c e va .” "Fără a t inge re ." Am t re m ura t , hipnotizată de răspunsul c orpului m e u la posibilit a t e a de a -l ve de a făcându-mă în t im p ce mă a t inge a m . „Oric um , nu-m i pla c e pre a m ult ”, a spus el pra c t ic , surprinzându-mă c u recunoașterea lui. Ca re a u fost șansele? Cre de a m că sunt singur în această situație. „Da r c e va de spre t ine ... aș put e a să mă ușuresc în t im p c e t e prive sc .” A re c it a t -o c a și c um a r fi o tranzacție comercială. N u m i-a plăcut, totuși a m simțit um e ze a la m oa le înt re pic ioa re . "De c i... ne m a st urba m in t im p c e ne uit a m unul pe a lt ul?" Dădu din c a p, c u c hipul fiind o mască nesimțită, în t im p c e oc hii lui întunecați e ra u c a niște flăcări. Privire a m e a s-a a runc a t spre pa t ul c onfort a bil. „U nde mă vre i?” V oia m să mă ple sne sc m e nt a l, da r c uvint e le îm i ieșeau de ja din gură. Aș put e a la fe l de bine să le dețin. Și-a înc lina t bărbia spre pa t , ia r e u m -a m pășit pe lângă e l c a pe o pistă, legănându-mi șoldurile. M i-a m pie rdut ofic ia l mințile. — Pie rde prosopul, m i-a ordona t e l c hia r c â nd a junge a m în pa t . Fără să vre a u, m -a m supus. Ce . T he . La dra c u ? A t re buit să mă răscumpăr, așa că a m re plic a t : „Pierde-ți pa nt a lonii”. M -a m uit a t pe st e umăr și l-a m surprins privindum i fundul. „H e i, oc hii a ic i sus.” „Ce e a st a pe spa t e le tău?” a înt re ba t e l, fără să se obosească să nu mă m a i holbe ze la fund. m -a m înțepenit. Era o c ic a t ric e slabă pe c a re c hirurgia plastică nu a put ut -o șterge, da r nu a ve a m de gâ nd să-i spun a st a . „Am c onve nit să ne uităm unul pe celălalt c um se love sc , nu să vorbim . Ac um pa nt a lonii jos; a lt fe l mă îm bra c și ie s de a ic i.” Buze le i se zvâcniră, da r a m uza m e nt ul nu i-a a juns niciodată la oc hi. Apoi, spre surprinde re a m e a , și-a desfăcut blugii și ia îm pins pe c oa pse le m usc uloa se , a c ope rit e de t a t ua j. Doa m ne , e ra un spe c im e n . Hipnotizată de fie c a re c e nt im e t ru gol a l lui, m -a m urc a t pe pa t , privire a m e a ne c lint indu-se niciodată de la e l, în t im p c e s-a așezat pe sc a unul supra dim e nsiona t c a re m -a r găzdui c u ușurință călare pe e l și— M i-a m sc ut ura t c a pul. N u . N u a m vrut să mă înc a lz pe a c e st om . „Î nt inde -t e pe spa t e lângă pe rne ”, a spus e l. „Poziție pe jumătate verticală. Oc hii tăi pe m ine .” M a x ila rul îi e ra înc orda t în t im p c e mă prive a urm â ndu-i c om a nda . „Ac um , întinde-ți pic ioa re le și a t inge -t e .” De ge t e le lui put e rnic e i-a u înfășurat pe nisul în același t im p m â na m e a a a lune c a t înt re pic ioa re le m e le . A înc e put să-și m â ngâ ie pula , mușchii din brațe fle c t â ndu-se . A fost – a m re c unosc ut fără t ra ge re de inimă – c e a priveliște pe c a re o văzusem vreodată. m a i frumoasă U n geamăt blâ nd a scăpat de buze le m e le în același t im p în c a re oft a t ul lui a um plut spațiul, învăluindu-ne în propria noastră bulă privată. "La sa -m a sa va d c a it i luc re zi c lit orisul." L-a m fre c a t m a i re pe de , răspândind um e ze a la în jur, în t im p c e zgom ot e le obsc e ne a le mișcărilor lui și a le m e le vibra u prin a e r. M i-a m înc his oc hii, t a c hina ndu-m i păsărica umflată și m oa le c u dispe ra re c a niciodată. Clit orisul m i-a pulsa t și a m băgat un de ge t în int ra re a m e a . „Spune -m i la c e t e gândești.” „Pe nisul tău în m ine .” Ple oa pe le m e le s-a u de sc his la c uvint e le m e le , șocate de revelația m e a . A t ra s a e r în pie pt , c u m â na pe pe nis, încă m â ngâ ind. N u m i-a m put ut sm ulge privire a de la vint re , privindu-l c um lucrează se . Pum nul i-a st râ ns c a pul pe nisului și pe vâ rf a apărut o mărgele de umezeală, pe c a re o unge a pe st e t ot . M -a m înt re ba t c e gust a ve a c â nd va luri de căldură m i se rost ogole a u prin m e m bre , dâ ndu-m i m ie zul pe foc . Doa m ne , a m a vut ne voie de pe nisul lui. Mă înt re ba m c um se va simți în m ine , da r e ra c e va c a re nu s-a r înt â m pla niciodată. N u dacă nic i unuia dint re noi nu i-a plăcut să fie a t ins. Î n plus, a fost t ot c e e a c e luc re z singur și s-a r put e a să mă om oa re . „Păsărica t a m i-a r sugrum a pe nisul, l-a r m ulge .” V oc e a lui, învăluită în păcat, m i-a făcut luc ruri pe c a re nu le -a băgat în seamă pe nt ru că îm i prive a m â na înt re pic ioa re . De ge t e le m e le se mișcau m a i re pe de , plăcerea urc â nd, e x t inzâ ndu-se . „T e vre a u pe fața m e a c hia r a c um .” Un fior vizibil mă c uprinse . „Cre de a m că nu-ți pla c e c ont a c t ul.” „V re a u să-ți ling suc urile , să-ți sug c lit orisul până c â nd țipi de plăcere. Te-aș m unc i până a i leșina.” M i-a m lins buze le în t im p c e mă uit a m la erecția lui, aprinsă pe st e așteptările m e le c e le m a i nebunești. „La na iba ”, a m re spira t , uitându-mă la pe nisul lui proe m ine nt , c u pie le a netedă și ve ne le în la t e ra l. Ca pul pic ura c u un lic hid side fa t și m i-a m im a gina t că grosim e a a ia bătând în m ine , făcându-mă în jumătate și umplându-mă m a i m ult c a niciodată. Pa sa ric a m e a s-a st râ ns în jurul de ge t e lor m e le și a m ge m ut . „Pe fața m e a ”, a mormăit e l. "Ac um ." Cuvâ nt ul a căzut din dorm it or c a un bic i. Fără să vre a u, i-a m a sc ult a t , fugind de pe pa t și ve nind să st a u în fața lui. „Cum fa c a st a fără să t e a t ing?” a m re spira t . T re m ura m de nerăbdare. — Ge nunc hii tăi pe c ot ie re , spuse e l înt r-un bubuit scăzut. Am urm a t instrucțiunile, pic ioa re le m i-a m desfășurat obsc e n, păsărica m e a fiind afișată în fața feței lui. Corpul m e u plut e a st â nje nit de a supra el c â nd următoarele c uvint e m i-a u t re m ura t pic ioa re le . L-a m simțit a lune c â nd ușor pe sc a un, a st fe l înc â t a fost poziționat sub m ine . „Așează-ți ne buna a ia pe fața m e a . V re a u c a fața m e a să pic ure de e x c it a re a t a .” Corpul m e u s-a obliga t im e dia t . Clit orisul m e u îngrozit a pulsa t de o ne voie dureroasă c â nd gura i s-a înc his în jurul lui. „Ohhhh”, a m ge m ut e u t a re . M i-a rupt pie le a de găină. Căldura a înflorit în păsărică. Gura lui își făcea m a gia în t im p c e linse și suge a de parcă viața lui de pinde a de a st a . Spa t e le m e u s-a a rc uit și c orpul m i s-a legănat de gura lui, a vâ nd ne voie de m a i m ult . Auze a m sune t ul cărnos a l bătăii lui – a t â t de e rot ic . Am șuierat c â nd m -a m așezat pe fața lui, c u de ge t e le înfipt e în t e t ie ra sc a unului. Pic ioa re le îm i t re m ura u, mișcările ne c oordona t e din c a uza c â t de încântată e ra m . Câ t de ne voie . Am gâ fâ it , c u ple oa pe le gre le , c â nd l-a m privit c um mă mănâncă, c u o e x pre sie fericită pe c hip. M -a m zvâ rc olit , m -a m legănat și a m înjura t . Orga sm ul m e u a fost a t â t de a proa pe înc â t pra c t ic a m put ut să-l sim t . Pre siune a din int e riorul meu s-a st râ ns mai put e rnic , încolăcindu-se c a un vulc a n a c t iv. El a lins și a sut , lim ba lui pătrunzând în int ra re a m e a , ia r e u a ve a m c onvulsii, ve de re a m i se înt une c a pe măsură c e plăcerea mă t â ra în e t e r. M -a m c ut re m ura t de gura lui, în t im p c e e l c ont inua să mă linsească, învârtindu-mă t oa t e slăbiciunile și suc urile , a poi făcându-mă c u lim ba în t im p c e e u ge m u c uvint e inc oe re nt e . M -a lins c u necruțătoare, până c â nd a m înc e put să t re m ur, șoldurile legănându-mi și urmărind un a l doile a orga sm . Corpul m e u s-a spa rt înt r-un m ilion de bucăți în t im p c e m int e a m e a a fost ștearsă. Am țipat c â nd va l după va l de be a t it udine încinsă de a lb îm i zguduia c orpul, făcându-mă în bucăți. — V e i fi m e re u a l m e u, murmură e l, ia r oc hii m e i s-a u a prins spre e l. Brațele lui s-a u îndoit c u furie c â nd își sm uc i pe nis. Privire a lui s-a fix a t a supra păsăricii m e le um fla t e , mișcările lui a spre și a le m e le c oa pse t re m urâ nde s-a u c oborâ t e x a c t în m om e nt ul în c a re je t urile fierbinți îi țâșneau pe st e a bdom e nul t a re și păsărica m e a palpitantă. „Louisa .” Gheața m i-a înghețat ve ne le a c olo unde poft a și foc ul a u a rs c u doa r c â t e va c lipe în urmă la a uzul num e lui pe c a re nu-l m a i a uzise m de a t â t a vre m e . Ca pit olul 2 2 K ingst on S e l t re m ura , re spirâ nd gre u. Pe nisul m e u s-a îm pins de int ra re a e i fie rbint e și a m văzut c orpurile noa st re a proa pe că se une sc . A e i, curată c a zăpada proaspătă. Al m e u, st ric a t de a ni de lupt e . — Ești sigur, Louisa ? Era a t â t de strânsă, a t â t de tensionată. V â rful pe nisului m e u a bia se a fla în păsărica e i, da r de ja simțeam pereții e i st râ ngâ ndu-se în jurul e i. Oc hii e i i-a u găsit pe a i m e i. — Sunt sigur, K ingst on. Buze le e i m i-a u pipe ra t c a rne a în t im p c e se agăța st râ ns de m ine . Mușchii îm i t re m ura u de ne voia intensă de a o fa c e a m e a . „Ai vrut să aștepți; a m a st e pt a t . Ac um a m opt spre ze c e a ni, t e vre a u. Prim ul m e u, ult im ul, singurul m e u.” Șoldurile m i s-a u sm uc it și m -a m sc ufunda t m a i a dâ nc , trăgând un gâ fâ it de pe buze le a c e le a frum oa se . — Al m e u, a m gâ fâ it . "A t a ." Privire a e i nu s-a părăsit niciodată de la a m e a . „Sunt t ot a l tău, ia r t u ești a l m e u.” Am int ra t înc e t înăuntru, a m â ndoi privind în jos, urmărindum i pula dispărând în c orpul e i. Ea m -a st râ ns de um e rii, c u unghiile înfipt e în pie le a m e a . "Est e în?" a re spira t e a , întinzându-și buze le în sus pe nt ru a le a t inge pe a le m e le . Bicepșii m i-a u t re m ura t , nu din c a uza greutății m e le , c i din c a uza t ut uror emoțiilor și a reținerii. Am st râ ns din dinți și m a m lupt a t c u dorința de a îm pinge până la capăt, fără să vre a u să o rănesc. "Aproa pe ." A fost singura dată c â nd a m mințit-o. — N u c re d că ne pot rivim , mormăi e a . „Prom it , ne pot rivim .” Era m singurul luc ru c a re a ve a se ns pe lum e a a st a . „Relaxează-te, soa re .” Ea a înc his oc hii. „Mă ie i a t â t de bine . Pa sa ric a t a a fost fa c ut a pe nt ru m ine .” Oc hii e i s-a u de sc his, strălucind de iubire pură, nefiltrată. Ea și-a înfășurat brațele în jurul m e u, c u unghiile înfipt e în spa t e le m e u. Mă m a rc a , e x a c t așa c um o m a rc a m pe e a . „Și pe nisul tău... Est e p-pe rfe c t .” Șoldurile e i se legănau de a le m e le înt r-o mișcare neexersată, voc e a e i t re m urâ nd. „Îți voi aparține a t â t a t im p c â t voi trăi, da r și t u îm i aparții, K ingst on.” „Î nt ot de a una ”, am jura t , șoldurile m e le îndreptându-mă îna int e până a m um plut -o c om ple t . Plăcerea, spre de ose bire de oric e a lt c e va , m i-a urc a t șira și a m ge m ut în gâ t ul e i. „Sunt a l tău până c â nd îm i t ra g ult im a sufla re .” Ea a făcut un jurământ; Am făcut la fe l. Și-a ținut jurământul până în ziua în c a re a fost ucisă; T oc m a i l-a m rupt pe a l m e u. Aut o-ura de sine . Aut o-c onda m na re . Dist ruge re de sine . Vinovăţie. Furie . Amărăciune. N ic ioda t a . N u aș m a i re pe t a aceeași greșeală, indife re nt de c â t de frumoasă arăta Lia na . De da t a a st a , m -a r t e rm ina . Cu o singură clătinare din c a p, m -a m ridic a t . Corpul e i a a lune c a t de pe m ine și a căzut pe fund c u o trădare în oc hi, în t im p c e mă îndepărtam de e a . Da r gust ul e i, pa rfum ul e i, m i-a u pătat pie le a . Aproa pe că a m t ra s-o - nu că c e e a c e făcusem a r fi fost ne vinova t . T ot ul a m e rs a t â t de rău. M i-a t re buit toată stăpânirea de sine c a să nu o a puc de t a lia a ia subțire și să o t râ nt e sc , să o ba g înăuntru și să o pist on până m -a m golit . Î n m om e nt ul în c a re a m fost îna poi în dorm it orul m e u, m i-a m da t se a m a că e ra m încă goală. La dra c u '! Punându-mă pe o pe re c he de pa nt a loni de pija m a , a m rămas înt ins în pa t t re a z, privind în t a va n și întrebându-mă c um aș fi put ut să mă a ple c a t â t de jos. M -a m gâ ndit la c e na iba s-a r fi put ut înt â m pla c a Lia na să se fi sc him ba t a t â t de dra st ic . Fa t a pe c a re o cunoșteam nu știa să t a ie gâ t ul c uiva sa u să tragă pe nt ru a uc ide . N u a ve a m â inile ude în sâ nge . Poa t e că m int e a m e a nu și-a m a i a m int it de e a . Lor. Poa t e pe unde va pe pa rc urs, m int e a m i se frâ nse se . La na iba , poa t e m i-a fost a t â t de dor de Lou, înc â t m int e a m e a a e voc a t o mică pa rt e din e a în Lia na disperată doa r pe nt ru o clipă c â nd e ra încă c u m ine . „Sărută-mă, soa re .” M â inile m e le e ra u în șuvițele e i m oi, înc linâ ndu-i fața în sus, gura e i la o bătaie de inimă distanță. „Sărută-mă de parcă nu există m â ine pe nt ru noi.” Buze le e i s-a u lovit de a le m e le , la înc e put m oi și a poi m a i t a re . Ea a sc â nc it , apăsându-și t rupul m oa le de a l m e u. De ge t ul m a re i-a t re c ut pe st e punc t ul pulsului din gâ t , simțindu-i bătăile ne re gula t e a le inim ii. Ea mă dore a în c iuda fa pt ului că nu m e rit a m să fiu iubit . Ea m -a iubit în c iuda c â t de vic ia t e ra m . Ea a ve a ne voie de m ine , în c iuda fa pt ului că e ra m un ucigaș. Și e a ... e i bine , e ra c e a m a i ușor persoană de iubit . Ea s-a îm pins în vâ rful pic ioa re lor, șoldurile e i m oi apăsândum i vint re , ia r e u a m mormăit în gura e i. Brațele e i s-a u înfășurat în jurul gâ t ului m e u, c u de ge t e le înc urc a t e în c e a fa mea. — T e iube sc , K ingst on, m i-a sufla t e a în gură. Clic . Oc hii m i s-a u de sc his brusc și a m găsit țeava une i a rm e îndreptată spre m ine . Fe m e ia la c a re visa m a ve a de ge t ul pe trăgaci și o e x pre sie supărată pe față. N u, nu fe m e ia din visul m e u. Fe m e ia a st a de c a re a r t re bui să-mi păstrez distanța. Deși, jude c â nd după fe lul în c a re nările i s-a u e va za t și pie pt ul i s-a urc a t , a r put e a fi pre a t â rziu. Ca pit olul 2 3 Lia na K I ngst on Ashford e ra un ne m e rnic . Ar fi t re buit să-i t a i gâ t ul în t im p c e dorm e a , să-i t a i pula și să o pun în ble nde r, a poi să uit t ot ul de e l. Î n sc him b, iatămă, dâ ndu-i șansa de a e x plic a . Reacția lui neafectată la pist olul m e u din fața lui a fost suficientă pe nt ru a mă declanșa din nou. Poa t e că t re buia să înc e rc m a i m ult . Buze le m i s-a u ondula t înt r-un zâ m be t . „N um e le e st e Lia na , dic k w a d”, a m spus, c om pa rt im e nt â nd această dure re din pie pt . M -a m uit a t în jos la e l, la m e m bre le lui lungi c a re a t â rna u de cearșafurile lui zdrobit e și a t re buit să-mi curăț c re ie rul de pa rfum ul lui îmbătător. „De unde a i c unosc ut -o pe Louisa ?” Am așteptat un răspuns în t im p c e de zba t e a m c um aș pune capăt vieții a c e st ui om . Le nt și dure ros, sa u ra pid și c ura t . După c e a ple c a t , a m făcut curățenie și m -a m îmbrăcat c u o pe re c he de blugi și o cămașă. N u e x ist a nic io m oda lit a t e de a rămâne sub a c e st acoperiș după a c e a performanță. vuie t ul t e rn dint re ure c hi îm i făcea gre u să mă gâ nde sc și m i-a u t re buit c â t e va respirații a dâ nc i îna int e c a pulsul să m i se așeze. El m i-a c unosc ut geamănul și a poi... a făcut luc ruri în c orpul m e u c a re m -a u făcut să mă sim t în viață pe nt ru prim a dată de c â nd îm i a m int e sc . Poa t e că a c e st a a fost pla nul lui de la prim a dată c â nd m -a văzut în re st a ura nt . U n fior plin de de zgust m i-a t re c ut pe șira spinării. De ge t e le mă mâncărime să-i pun un glonț în c ra niu sa u să întindă cuțitul m e u și să-l ba ge în gâ t ul lui, a st fe l înc â t să sâ nge re ze – dure ros de înc e t . — Ți-am pus o înt re ba re , a m spus e u. "Ai?" T onul c om ple t liniștit a l voc ii lui înc e pe a să mă rătăcească a c um . N u s-a spe ria t ? Aș put e a să-l pun capăt îna int e să-și tragă următoarea respirație, da r oc hii lui e ra u lipsiți de emoție. M i-a m băgat pist olul în tâmplă, m e t a lul re c e întâmpinându-și ținta. „De unde a i c unosc ut -o pe Louisa ?” I nim a m i-a t una t de răzbunare în pie pt . A urm a t un rit m de tăcere în c a re și-a c ut re ie ra t privire a înfricoșată pe st e m ine . Bărbatul c u c a re împărtășisem un sc urt m om e nt de pa siune dispăruse, nu m a i rămăsese nic i o urmă din e l. — Ar t re bui să știi, spuse e l. De spre c e vorbe a a c e st om ? Am fi a ic i toată noa pt e a în a c e st rit m . M i-a t re c ut brusc prin m int e că nu voi sc oa t e nim ic din e l. Ar t re bui să-l om or, da r m â na m i-a t re m ura t de gâ ndul. „Dacă aș ști, nu te-aș fi înt re ba t ”, a m înt re rupt e u. A rămas tăcut, privindu-mă în a c e l m od tulburător. Am făcut un pa s m ic îna poi, ținându-ne oc hii închiși. Așa că nu a m sâ nge pe m ine , m -a m mințit c u un gust a c ru în gură. I nc a un pa s. — Ale rgi de ja , prințesă de gheață? Oc hii lui străluceau c u c e va c e nu put e a m să înțeleg sa u să de sc ifre z și nu m i-a plăcut. Frust ra re a a c loc ot it în int e riorul m e u — la a c e st bărbat, la m ine însum i, la ga ura căscată din pie pt ul m e u. Și m -a m re pe zit . Am apăsat pe trăgaci, ia r glonțul s-a înfipt în tăblia de m a hon, la câțiva c e nt im e t ri de unde e ra sprijinit . I m i ba t e inim a . Respirațiile lui. Anim ozit a t e a și c onfuzia — a le lui și a le m e le — sufoc â nd a e rul. N u a m put ut st a a ic i. — Ești a l na ibii de ne bun, spuse e l, c u oc hii întunecați c a cărbunele. Am zâ m bit , c lipind ne vinova t . "Gre se a la m e a . Am înc e rc a t să flirt e z.” „Abilitățile t a le de flirt lasă m ult de dorit ”, mormăi e l în t im p c e se mișca, ia r de ge t ul m e u s-a st râ ns pe trăgaci. „N ic i să nu t e gândești să apeși din nou trăgaciul. Mă voi înt oa rc e din morți și t e voi fa c e să re gre t i că t e -a i încrucișat vreodată c u m ine .” m -a m ba t joc orit . „Pre a t â rziu.” Apoi m -a m înt ors și a m fugit . Spa im a s-a inst a la t în a dâ nc ul st om a c ului m e u, fie c a re pa s c a re mă îndepărta de e l se simțea gre u, da r a m ignora t -o. Pe pic ioa re le t re m ura t e c a re amenințau să-mi strângă ge nunc hii, m -a m re pe zit pe st ra da aglomerată din DC spre mașina m e a de înc hiria t . O pa rc a se m st ra t e gic pe o a le e nu de pa rt e de loc ul unde a m fugit de la pe t re c e re c u c â t e va ore în urmă. Soa re le a puse se de m ult și orașul pâ lpâ ia de lum ini, în t im p c e frigul mă mușca în obra ji. Dula pul din c a m e ra de oaspeți a lui K ingst on m i-a ofe rit un sc him b de ha ine , c hia r și o pe re c he de t e nisi c a re e ra u mărimea m e a , da r nim ic c a ld, nic i măcar o pălărie sa u o eșarfă. Era m a t â t de idiot că m -a m dus la e l. U n idiot c a re a lăsat o față frumoasă să mă ademenească în pe nt house -ul lui. La c e mă gâ nde a m ? Am ieșit din toată înc e rc a re a m a i confuză c a niciodată. Lum inile a lba st re int e rm it e nt e a le une i mașini de poliție m ia u a t ra s privire a , da r a m ignora t -o în t im p c e m -a m re pe zit pe t rot ua r. Râ se t e put e rnic e și muzică de pe t re c e re a u bătut prin a e r, un c lub de noa pt e în a propie re m i-a m im a gina t . Oa m e ni în dife rit e st a dii de e brie t a t e a u t re c ut pe lângă m ine , fără a fi conștienți de fa pt e le re le c a re a u loc în jurul lor. „Louisa ”, a st riga t o voc e necunoscută, ia r c a pul m i-a răsucit, a uzind num e le c a re m i-a încleștat inim a de fie c a re dată. O fe m e ie a făcut c u m â na , ia r sprâ nc e ne le m e le s-a u c iupit . N u a m c unosc ut -o. Și, m a i im port a nt , nu e ra m Louisa . Chia r a t unc i, o fată a zbura t pe lângă m ine , a proa pe că mă lovește și s-a alăturat prie t e nilor e i. Ac e a singurătate familiară și-a înfășurat m â na invizibilă în jurul gâ t ului m e u și m i-a m înghițit nodul din gâ t . De două ori în aceeași noa pt e . Ca re a u fost na ibii de șanse? Poa t e că unive rsul mă avertizează a supra pe ric ole lor c a re mă înc onjura . Mamă. Ca rt e lurile . Î nc e rc a re a m e a slabă de a sa lva nevinovați. Da r nu m -a m put ut opri. N u în t im p c e îm i m a i rămânea o singură sufla re în c orpul m e u. Fric a din măruntaiele m e le s-a răsucit în aceeași furie c a re mă ținuse să m e rg de c â nd a fla se m de spre m oa rt e a surorii m e le . A fost otrăvitor și răzbunător, o hotărâre aprigă m -a c ondus îna int e . O altă a die re re c e a t re c ut și m i-a m st râ ns dinții în t im p c e un fior m i-a a lune c a t pe șira spinării. Văzusem pre a multă m oa rt e . Pre a multă dure re . Î n t re c ut ul m e u. Î n pre ze nt ul m e u. N u put e a m suport a să mă gâ nde sc la un viit or c a re s-a înt â m pla t în a c e st fe l. Î nc e rc a m să fa c o diferență, da r simțeam c a și c um m-aș fi pie rdut . Î n poft a de sâ nge . Răzbunare. Ură. Am clătinat din c a p, a lungâ nd t oa t e fa nt om e le . N u e ra m pregătit să a m de -a fa c e c u e i. N u a c um . N u a ic i. "H e i ga gic a . Arăți de parcă a i ne voie de un bărbat c a re să t e încălzească în se a ra a st a .” Am ignora t c om e nt a riul vic le a n. Bărbații e ra u porc i, c re zâ nd că pot învâ rt i niște fir de șchioapă și pot fi culcați. Am c ont inua t , c u pa nt ofii m e i tăcuți pe t rot ua r. Î n t im p c e mă de pla sa m prin mulțimea de oa m e ni, a ve a m un singur luc ru în m int e : e va da re a . T re buia să a jung la mașina m e a și să la s în urmă a c e st oraș bolna v. St ra da s-a liniștit în c e le din urmă, da r părul de pe ceafă m i s-a ridic a t pe c a p și m -a m uit a t fre ne t ic în jur. M i-a m zărit mașina și pa sul m i-a zguduit . N u m i-a m pa rc a t înc hirie re a până a ic i. Era o regulă de bază de siguranță – nu t e pune niciodată înt r-o poziție în c a re a i put e a fi încolțit. Re spirâ nd a dâ nc , m i-a m ridic a t privire a spre c e rul înt une c a t și a m e x pira t . T re buia să mă înt orc în Rusia îna int e c a m a m a să obse rve că a m ple c a t . Crăciunul e ra la c â t e va zile și e a nu ra t a nic io vacanță – indife re nt de c riza c a re se desfășura în lum e . Am înc e put să m e rg c u pașii grăbiți și simțurile vigile nt e , ținându-mi oc hii pe îm pre jurim ile m e le . Era tăcut c a un c im it ir. Era m în plină a le rga re c â nd a m a uzit un sune t c iuda t . Bip . Bip . Bip . Era sla b, da r a r fi put ut la fe l de bine să fi fost c lopot e le bise ric ii. Privire a m e a a călătorit pe st e mașină, înțelegândum i-se în a dâ nc ul st om a c ului. Fără să-mi pie rd respirația, m a m înt ors să a le rg îna poi. Da r e ra pre a t a rziu. Pământul de sub pic ioa re le m e le a bubuit . Căldura m i-a a rs c oloa na vertebrală și a m căzut la pământ, c u tencuială și re st uri c a re cădeau în jurul m e u. Fața m i s-a izbit de pa va jul t a re , scoțându-mi răsuflarea. Am gâ fâ it , înc e rc â nd să mă rost ogole sc pe spa t e , c â nd a m simțit o bufnitură la tâmplă. Apoi t ot ul a de ve nit ne gru. Ca pit olul 2 4 Lia na „ Eu e a e st e ?” Am a uzit un bărbat mormăind. „Dacă nu e st e , Pe re z va a ve a m ingile noa st re . Sa nt ia go nu-i pasă a t â t a t im p c â t a re păsărică.” "Est e e a ." U n c hic ot it a um plut înt une ric ul, făcându-mi inim a să ga lope ze . „Dacă nu e st e , o țin a l na ibii.” Oc hii m i s-a u de sc his, lim ba gre a în gură. Am înc e rc a t să mă mișc, da r m -a m t re zit în im posibilit a t e a de a o fa c e . O transpirație re c e m i-a izbuc nit pe pie le în t im p c e e ra m t â râ t spre o mașină, fie c a re mișcare făcându-mi c a rne a să ardă. Nenorociții m -a u se da t . Î n se c unda următoare, a m fost a runc a t pe un sc a un din pie le t a re . Mașina s-a oprit și a m e rs cu viteză pe drum , împingându-mă pe ba nc he t a din spa t e . O întorsătură bruscă m -a făcut să mă rost ogole sc pe pode a și o dure re fulgerătoare m i-a e x ploda t în c ra niu. Î n m od c la r, nu le -a păsat dacă a m a juns a c olo unde m e rge a m dint r-o bucată. „Sofia V olk ov va sc oa t e a rm e le m a ri c â nd va a fla că o altă fiică a e i a fost luată.” Am înc e rc a t să mă ba t , să mă mișc, da r a fost za da rnic . a t re buit să mă așez; Am re fuza t să la s t e roa re a să mă copleșească. Dacă aș fa c e -o, aș fi spira la t . I nspirâ nd a dâ nc , a m e x pira t , concentrându-mă pe înc e t inire a bătăilor inim ii. Ac e st a a fost sfârșitul m e u? N u, nu se put e a . M a i a ve a m a t â t de m ult e de re zolva t . M a i e ra u luc ruri pe c a re nu le -a m înțeles. Gâ ndurile m e le se îndre pt a u spre bărbatul c a re se infilt ra se în vise le m e le . Om ul fără c hip. Asemănările pe c a re le -a m găsit înt re K ingst on Ashford și o fantomă c a re s-a t ot a sc uns de m ine . A t re buit să supraviețuiesc a st a și să a jung la fundul c ine și c e e ra K ingst on Ashford și de c e a ve a asemănări c u bărbatul fără c hip. Mașina s-a oprit brusc , oprindu-m i t oa t e gâ ndurile zguduindu-mă îna poi în c orpul m e u. Ușa din spa t e și s-a de sc his și un se t de m â ini put e rnic e m -a u lua t de pe pode a . M -a m uit a t prin ge ne și m i s-a tăiat respirația. M â na înfășurată în jurul t a lie i m e le a ve a un t a t ua j c u un c ra niu. Același c a și șeful c a rt e lului de la T ijua na . Șoferul a mormăit un ble st e m , a poi a st riga t : „U nc hiul tău a spus să o a duc i la e l. El și Cort e s a u o înțelegere.” „Est e nul.” V oc e a gravă, va g familiară, aparținea une i fia re de om c a re m -a a runc a t pe st e umăr și a înc e put să meargă. N u a t re c ut m ult până c â nd a urc a t scările. Greața m i-a străbătut int e riorul — nu a m fost niciodată în st a re să t ole re z bine drogurile . Deodată, bărbatul c a re mă ținea c a pe un sa c de c a rt ofi s-a oprit , a lua t la st â nga și a int ra t înt r-o cameră, aruncându-mă în pa t . Corpul m e u a sărit de sa lt e a ua m oa le și a m urâ t că sunt a t â t de slabă. T re buia să găsesc o m oda lit a t e de a sc ut ura ceața. Ca rne a m e a s-a t â râ t la gâ ndul că e l – oric ine – mă a t inge . Am înc e rc a t să mă rost ogole sc de pe pa t , da r această slăbiciune a na ibii a re fuza t să c e de ze . I -a m jura t pe Dum ne ze u, dacă m -a r a t inge , i-aș tăia gâ t ul. — Relaxează-te, nu a m de gâ nd să t e a t ing. Nările m i s-a u de sc his și m i-a m dre s gla sul dure ros. "Ce ?" a m grăunt. „Pre a bine să mă a t ingi?” Bine , a fost o prost ie . Am da t vina pe droguri. M -a m forțat să mă mișc pe pa t c â nd somnolența a înc e put să scadă. „Dacă vre i să t e a t ing, spune doa r c uvâ nt ul”, a t ra s e l c u un zâ m be t lin. St râ nge re a pie pt ului m i s-a slăbit și a m e libe ra t o respirație lungă. „Da r vom aștepta c a m e dic a m e nt e le să părăsească sist e m ul tău.” N u m -a păcălit c hipul lui frum os. Părul lui e ra pe rfe c t c oa fa t , ia r m a x ila rul e ra proaspăt ra s. Pie le a măslinie îi a c c e nt ua oc hii ve rzi. Era îmbrăcat bine și m -a m înt re ba t dacă în m od norm a l răpește fe m e i înt r-un c ost um pe rsona liza t sa u dacă a c e a st a e ra o oc a zie specială. "Cine eşti t u?" a m înt re ba t , inc a pa bil să-mi țin a nim ozit a t e a din voc e . Ani de ost ilit a t e față de oric e bărbat din m a fie a u de ve nit pa rt e din ADN -ul m e u. Î n plus, c a rt e lul de la T ijua na a fost re sponsa bil pe nt ru uc ide re a geamănului m e u. N um a i a st a a fost sufic ie nt pe nt ru c a ura să-mi fiarbă prin ve ne . „Giova nni Agost i.” El a făcut o plecăciune exagerată în t im p c e îm i arăta un zâ m be t . M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Lasă-mă să ghic e sc , ești singur.” El a m a i zâ m be t , c hia r dacă oc hii lui ve rzi s-a u îngust a t . "Cum a i știut?" Rămânând fără răbdare și supărat că m-aș lăsa lua t , a m t re c ut prin t ot c e știam de spre bărbații din m a fie . N u-m i a m int e a m să fi a uzit de Giova nni Agost i, da r nu m -a m put ut sc ut ura de se nt im e nt ul pe c a re a r t re bui să-l a m . „M a t e o Agost i”, a m sc a pa t e u. „Ce va relație?” "U nc hiul m e u." Sprâ nc e ne le m i s-a u înc runt a t și a m st râ ns din dinți. „El c onduc e m a fia italiană din Bost on”, a m re m a rc a t e u. „Cum a re legătură c u c a rt e lul de la T ijua na ?” „N u e st e .” M -a privit c a un șoim. "Eu sunt . Sa nt ia go T ijua na e st e unc hiul m e u.” Am da t din c a p, da r n-a m spus nim ic a lt c e va , neștiind c e să spun sa u să înt re b fără să dezvălui c â t de puțin știam de spre fa m ilia Agost i si im pe riul lor c rim ina l. El a c hic ot it înc e t . „N u o să-mi c e ri de t a lii? La urm a urm e i, e st e un se c re t bine păstrat.” M i-a m înc lina t bărbia, privindu-l gâ ndit or. Era u a t â t de m ult e se c re t e în lum e a interlopă; Am înc e t a t să m a i pun întrebări c u m ult t im p în urmă. La sfârșitul zile i, s-a re dus la bine și la rău și la a le ge rile noa st re . Ge ne a logia noastră nu e ra c e va a supra căruia noi a ve a m c ont rol. Î n c e le din urmă, a m clătinat din c a p. "N u. Am de st ule c ruc i de purt a t . Ce vor Pe re z Cort e s și unc hiul tău de la m ine ? a m înt re ba t în sc him b, obse rvâ ndu-l a t e nt . — I -a i provoc a t unc hiului m e u de st ul de dure re de c a p. Știi măcar c â t a r fi câștigat din a c e le fe m e i? „ Fe m e i ne vinova t e ”. Am st râ ns din dinți, fără să văd folosul în a -m i ne ga im plic a re a . M -a u a vut — jig-ul e ra ridic a t . „U nii m inori.” Giova nni oftă, împingându-și m â na prin păr. „Dacă a i fi așteptat, m-aș fi oc upa t de a st a .” I nim a m i s-a liniștit în t im p c e mă uit a m la e l, sprâ nc e ne le m i se îndre pt a u spre linia părului. — Ela bora t , a m c e rut . A flut ura t m â na în se m n de de m it e re . „Est e un punc t disc ut a bil a c um . U nc hiul m e u urm a să t e pedepsească.” N u a fost ne voie să de t a lie ze pe nt ru c a e u să înțeleg c e a vrut să spună. După c um a m spus, bărbații e ra u porc i. „At unc i a ve a să t e pre de a lui Pe re z Cort e s pe nt ru viit oa re a sa licitație.” "Licitaţie?" Am re pe t a t c a t e goric , ne a vâ nd suficientă înc re de re în e l pe nt ru a dezvălui c e e a c e știam. Ac e st subie c t de licitație a fost a runc a t foa rt e m ult în ult im a vre m e și e ra m sătul și obosit să a ud de spre e l. Apoi a fost toată t re a ba în c a re a m fost aruncată pe bloc ul de t oc a t . „Colecționează fiic e not a bile a le unor pe rsona je proe m ine nt e , prințese m a fiot e din fa m ilii c a re l-a u lua t .” Cuvâ nt ul ne rost it a t â rna în a e r. Știa că l-a m t ra s pe Cort e s, sa lvâ nd fe t e ne vinova t e din rețeaua lui de traficanți. M â inile m i s-a u înc re m e nit în pum ni. Mi-aș fi dorit să pot pune m â na pe Pe re z Cort e s și să-i st râ ng gâ t ul. Dist ruge -i înt re a ga operațiune din int e rior. Și a st a a fost șansa m e a . Posibil singura m e a șansă. M i-a m îndre pt a t um e rii și m i-a m ridic a t privire a și l-a m găsit pe Giova nni Agost i privindu-mă, c u oc hii duri, periculoși. Da r totuși, c e va m i-a spus că nu semăna de loc c u unc hiul său. „Sunteți im plic a t în t ra fic ul de pe rsoa ne ?” "N u sunt . Există o mulțime de fe m e i c a re vor să luc re ze în a c e a indust rie , de c e aș t re c e prin ne c a z? M i-a m t ra s brațele pe st e pie pt și m i-a m ieșit bărbia. N u a greșit și a t re buit să i-o înm â ne z pe nt ru că re c unosc use dre pt ul une i fe m e i de a a le ge c um să-și trăiască viața. „Ac um , Giova nni Agost i”, a m înc e put e u c u o e x pre sie înmulțumită. N u a ve a m nic io posibilit a t e să mă înt orc în Rusia pe nt ru a a ve a de -a fa c e c u m a m a m e a a c um și a m t e rm ina t să fiu marionetă. „Cum a i vre a să-ți uc id unc hiul și, la râ ndul m e u, să mă da i lui Pe re z Cort e s?” „Est e o propune re interesantă”, remarcă e l, cu oc hii strălucitori. Dacă e ra surprins, nu lăsa să se a ra t e . "Spune m i m a i m ult e ." Și așa s-a făcut c e a m a i improbabilă alianță. Ca pit olul 2 5 Lia na G iova nni își pa rc a se La nd Rove r-ul în fața c ona c ului din Ge orge t ow n, c a re a fost cumpărat pe spa t e le vic t im e lor t ra fic ului de ființe um a ne . Lit e ra lm e nt e . „N u m a i zâmbești”, a m ust ra t Giova nni. M i-a m da t oc hii pe st e c a p, ridic â nd m â inile le ga t e . „Relaxează-te, c iuda t . Ac e st luc ru va funcționa.” Oc hii îi străluceau de e ne rva re . — N u dacă zâmbești de parcă ești fe ric it să fii a ic i, m â râ i e l. „Ai pre fe ra să plâ ng?” "N u. Da r măcar acționează spe ria t c a să nu fie suspic ios.” „Ca pt orul” m e u nu părea să aibă o imaginație bogată. Lui Giova nni i-a plăcut pla nul m e u, da r nu a vrut să-l e x e c ut . De parcă e l a r put e a fi vreodată c e l c a re o va fa c e . Î n prim ul râ nd, a a vut o pula . Î n a l doile a râ nd, Sa nt ia go e ra unc hiul său. Ca z inc his. „Doa r dă-mă înăuntru”, a m mormăit. „Am un cuțit băgat sub cămașă. Odată c e sunt singur c u e l în dorm it or, sc a pi de pa znic i.” A sc ut ura t din c a p. „N u pot să-l risc ...” L-a m înt re rupt c u o respirație exasperată. „N u mă va viola . N u o voi lăsa niciodată să ajungă a t â t de de pa rt e .” V oc e a m e a nu a trădat nim ic din a nx ie t a t e a pe c a re o simțeam înăuntru. Mă pric e pe a m să-mi a sc und emoțiile. După c um arată, Giova nni e ra și e l un e x pe rt . Pra c t ic i-a m văzut m a sc a a lune c â nd la loc ul lui, c u fața c u linii dure și unghiuri dure . „Odată c e a i t e rm ina t c u e l, urcă pe scările se rvit orilor. Există o ușă de de subt c a re t e va duc e pe st ra da laterală. Așteaptă-mă a c olo.” M i-a m da t din nou oc hii pe st e c a p. „T re buie să înveți să spui t e rog.” Fără să răspundă, a ieşit din maşină, a t râ nt it uşa, a poi a ve nit . M i-a m mușcat int e riorul obra zului, inim a m i se c la t ina de a t â t e a emoții. Sa nt ia go T ijua na a fost ult im ul bărbat c a re și-a văzut-o pe sora m e a în viață. Î m i da t ora un răspuns și o viață. Astăzi, vom st a bili sc orul. M i-a m dorit doa r să îm i ia u t im pul și să-l fa c să se plângă c a un porc zile în șir. Ușa pa sa ge rului s-a de sc his, t rupul lui Giova nni m a a sc uns, ia r e u m i-a m de sc his gura c a să mă poată călușa. Există o primă, m -a m gâ ndit se c . A a vut noroc că e ra m dispe ra t să pun m â na pe unc hiul lui. „Această treabă m a i bună”, mormăi e l pe gura , mișcându-și a bia buze le în t im p c e a sigur călușul. Am c lipit , c om unic â ndu-i că așa va fi. T re buia . Giova nni m -a a runc a t pe st e umăr – om ul a ve a o e ne rgie serioasă de om c a ve rnist – a poi s-a îndre pt a t spre poa rt a c a re înc onjura un c ona c fermecător c u un m onst ru înăuntru. De jur îm pre jur fuseseră pa znic i, da r nim e ni nu a reacționat c â nd m -a văzut m â nuit . S-a r părea că a c e st a a fost o înt â m pla re obișnuită. Arată t im pul. Am înc e put să ba t c u pic iorul, prot e st ul m e u înăbușit a bia se a ude în t im p c e mă lupt a m îm pot riva bărbatului c a re mă duc e a la c a rt e lul c a re m i-a uc is sora . Dum ne ze u știa că m a m a a juc a t vide oc lipul de de st ule ori în t im p c e mă t ort ura . Î n t im p c e fa lsul m e u răpitor a int ra t în c ona c , înc e rc a re a m e a pe jumătate de a mă lupt a îm pot riva lui Giova nni i-a c onvins pe ga rdie ni că nu e ra m a ic i de bunăvoie. Ac e st pla n a r funcționa. „N e pot ul lui Boss e st e a ic i”, spuse unul dint re ga rdie ni în cască. „Alertați-l”. Da , alertează-l , m -a m gâ ndit e u îngâ m fa t în t im p c e a dre na lina îm i pom pa prin ve ne . Ave a m ne voie de pre ze nt ul ne noroc it ului și a m da t socoteală. Giova nni a pășit înăuntru, în sus pe scări și prin hol până c â nd o voc e m i s-a spulbe ra t bătăile ne re gula t e a le inim ii. U n se t de uși s-a u de sc his c u un bubuit put e rnic și m -a m răsucit, văzându-mi ținta în pra gul dorm it orului său. Arăta c a o vedetă porno răsucită din a nii ’7 0 , purt â nd un ha la t și pa puc i c u un lanț de a ur la gâ t . Am de c is, c hia r a c olo și a t unc i, să-l sugrum c u a st a . „M i-a i a dus-o.” La na iba , până și voc e a lui e ra putredă. „M -a m gâ ndit că s-a r put e a să m a i fii supărat pe m ine . Că a i vre a să o păstrezi pe nt ru...” Giova nni l-a înt re rupt . — Ți-am spus că e ra apă sub pod, unc hiule . Sprâ nc e ne le îm i love sc linia părului. De c e e ra supărat Giova nni pe unc hiul său? Î n afară de t ra fic ul de pe rsoa ne , e vide nt . Da r îna int e de a put e a să mă gâ nde sc m a i de pa rt e , Giova nni se a fla în a pa rt a m e nt ul ridic ol de strigăt de la Sa nt ia go T ijua na , aruncându-mă pe sa lt e a . Pe nt ru a doua oară înt r-o noa pt e . N e noroc it ul. M i-a înt ors spa t e le și a rămas a c olo, blocându-mă din ve de re a unc hiului său și dâ ndu-m i șansa să-mi ia u cuțitul. Lam a sc uns înt re înc he ie t urile m e le le ga t e și a m lăsat frâ nghia să a lune c e pe st e lamă. O singura da t a . De două ori. Pe a l t re ile a l-a m lăsat pe nt ru ult im ul m e u a c t . — Poți să ple c i, îl re spinge bătrânul ne noroc it . „T re buie să-i da u pe a c e st a o lecție.” Am simțit m a i m ult de c â t l-a m văzut pe Giova nni înțepenit. Apoi, a ieșit de a c olo fără nic io obiecție. Ușa se înc hise în urm a lui, pașii lui st ingâ ndu-se c u fie c a re secundă. O tăcere îngrozit oa re , ciudată și tulburătoare, a um plut spațiul c a ot ra va . "Est i dra gut a ." V oc e a lui a a lune c a t pe st e m ine , da r a m rămas nemișcat. — O să ne jucăm a c um , toarcă Sa nt ia go, urmărindu-și m â na pe șira m e a . M -a m lupt a t c u de zgust ul de a fi a t ins, forțându-mă să nu reacționez pre a c urâ nd. „Știi de c e ești a ic i?” Am clătinat din c a p, de ge t e le m e le închizându-mă în jurul cuțitului și st râ ngâ ndu-l c u put e re . Bătrânul Sa nt ia go s-a lovit de m ine , c u umflătura lui tocită fre c â ndu-se de c urba fundului m e u. Bila m i-a urc a t în gâ t , simțindu-și m â inile pe c orpul m e u. Ant ic ipa re a m i-a c uprins gâ t ul c a o menghină, tăindu-mi a e rul. Da r m int e a m e a a rămas lim pe de . A fost uim it or c e put e a u fa c e a ni de a nt re na m e nt . „La na iba , c um se fa c e că ești m a i drăguță de c â t sora t a ?” Plum bul s-a inst a la t în int e st ine . Am vrut să da u pe st e c a p. Tăiați-l în bucăți m ic i c â t e ra încă în viață, pe nt ru a put e a simți dure re a . Î n sc him b, a m așteptat. „S-a lupt a t c a o pisică sălbatică. Sâ nge ra t c a un porc .” O furie orbit oa re a lua t viață, făcându-mi pie pt ul să se ridic e și sâ nge le să-mi curgă în ure c hi. Ga t a c u așteptarea. Era t im pul să-mi răzbun geamănul. Era t im pul să-l facă pe ticălosul ăsta să plătească. M -a m mișcat și, c u ult im a a lune c a re a la m e i pe frâ nghiile c a re mă le ga u, a m fost libe r. Î nt r-o mișcare rapidă, m -a m răsucit să mă înc a rc pe e l și m i-a m a dus la m a la gâ t ul lui. „Țipi și t e voi sâ nge ra c a pe un porc ”. Prinzâ ndu-i un pum n de păr, i-a m îm pins fața de sa lt e a . — Ac um ha i să ne jucăm, bătrâne. — T â rfa proastă, scuipă e l. „N u ve i ieși niciodată din a st a c u viață.” — Oh, da r o voi fa c e , a m t ra s t â râ t or. „Totuși, bătrâne ne noroc it , o să m ori.” M i-a m t â râ t vâ rful la m e i, tăindu-i pie le a gâ t ului sufic ie nt pe nt ru a sâ nge ra , da r nu sufic ie nt pe nt ru a -i tăia a rt e ra . N e noroc it ul nu știa c â t de de pa rt e e ra m dispus să m e rg. „Chia r dacă sc a pi de m ine , nu ve i scăpa de e l.” A înc e rc a t să se lupt e c u m ine , gâ fâ ind după a e r. „Pe re z t e va pune capăt. La fe l c um a pus capăt surorii t a le .” Am înghețat, inim a m i s-a oprit îna int e de a t re c e în m odul t urbo. Sa nt ia go și-a sc him ba t form a voluminoasă, da r e u m ia m st râ ns m a i st râ ns a supra lui. Î n prim ul râ nd, a ve a m ne voie de răspunsuri. M oa rt e a lui a ve a să vină de st ul de c urâ nd. — Ai t e rm ina t -o pe sora mea, am şuierat. „Am văzut vide oc lipul.” A înc e rc a t să mă combată, da r ne noroc it ul e ra pre a în formă și pre a bătrân pe nt ru a a ve a o șansă. „N u a m fost e u.” Sâ nge le picură pe cearșafurile lui a lbe . S-a lovit de m ine și ia m m ut a t la m a la ba za gâ t ului. „Încă o minciună”, a m spus e u, „și t e voi fa c e să sâ nge re zi, drăguț și înc e t , a st fe l înc â t să poți simți fie c a re picătură de sâ nge c â nd părăsește c orpul tău”. S-a liniștit, fric a înne bunindu-i în jurul lui c a o boală. "E adevărat. Ea nu a m urit c â nd e ra în grija m e a . Pe re z a lua t -o, a poi a vâ ndut -o folosind unul dint re a ra nja m e nt e le lui M a ra be lla M obst e r.” I m a ginile m i-a u t re c ut prin m int e . V ide oc lipul c u e a țipând în t im p c e c orpul e i se dizolva înt r-o cadă. "M inc inos!" Furia a năvălit prin m ine , c a m e ra învăluită dint r-o dată înt r-o ceață roșie. „Am văzut c orpul e i de zint e gra ndu-se c u proprii m e i oc hi. V ide oc lipul provine din c om ple x ul tău.” Bărbatul a râ s. „T â rfa proastă.” Am t re m ura t de fric a și speranța c a re îm i inva da u înt re a ga ființă. Dacă îm i dore sc geamănul m e u viu sa u m ort , nu știam. „A fost fa lsific a t .” Oc hii m i s-a u um plut de c onfuzie , da r și de speranță. „De c i e în viață?” Am ignora t fe lul în c a re m i s-a spa rt voc e a . N u a ve a nim ic în m odul în c a re inim a m i s-a spa rt . A râ s din nou, făcându-mi furia să ardă m a i t a re . "Est e . Ea . Î n viaţă?" "Pot fi. Poa t e nu." Speranța și dispe ra re a e ra u în război în pie pt ul m e u. Î n toți acești a ni, nu m i-a m im a gina t niciodată posibilit a t e a c a e a să fie în viață. „M a m a m e a ...” V oc e a m e a nu a trădat nim ic din frământările din int e riorul m e u. La c rim ile nevărsate m i-a u a rs în oc hi, da r a m re fuza t să le la s să cadă. „Ce știe e a ?” El a ridic a t din um e ri. „De c e nu o înt re bi?” M a m a m -a mințit , m i-a m da t se a m a c u un nou nive l de ură. Î nt ot de a una a m știut că e st e sucită, da r a st a ... a st a a fost un nou nive l, c hia r și pe nt ru e a . Geamănul m e u a a vut șansa să fie sa lva t , ia r m a m a nu a făcut nim ic . N a ibii de nim ic ! Furia , m a i fie rbint e c a niciodată, a a rs în m ine , făcându-mă să văd roșu. St râ ngâ ndu-m i dinții, a m apăsat la m a m a i m ult în c a rne a lui. „T e înt re b, Suk a .” — Bănuiesc că e a știe t ot ul, zise e l. — Minți, a m spus, dispe ra re a c urgâ ndu-m i în voc e . El a înt ors c a pul și a zâ m bit . „Sunt ?” Prin ceața dure rii, a m știut că t re buie să mă batjocorească. St a re a . „Ce l m a i bun pa riu a l tău e st e Pe re z dacă vre i să a fli unde e st e .” Est e ! T im pul pre ze nt . Î na int e c a speranța m e a să se aprindă și m a i m ult , a adăugat: „V iu sa u m ort ”. O bandă strânsă de furie s-a înfășurat în jurul c oa st e lor m e le , făcându-mi respirația superficială. Această furie e ra îndreptată a supra m a m e i m e le . Î n toată lum e a de ra ha t c a re folose a și a buza de fe m e i ne vinova t e . Î nt r-o mișcare bruscă și precisă, i-a m tăiat gâ t ul la rg. Am a lune c a t de pe e l, a vâ nd grijă să nu-i pun sâ nge pe m ine . I nst inc t iv, a înt ins m â na pe nt ru a opri sâ nge ra re a , da r tăietura din gâ t e ra pre a adâncă. Am făcut un pa s îna poi, privindu-l ic nind după a e r. Sâ nge le i se îmbibă print re de ge t e , făcându-le purpurie . N u m -a m mișcat, până c â nd ult im a sc lipire a vieții nu a dispărut din oc hii lui. Î n t im p c e stăteam a c olo și mă oc upa m de m unc a m e a , a m de c is că nu mă voi înt oa rc e niciodată la m a m a m e a . Mi-aș găsi geamăna – moartă sa u vie – și mi-aș duc e -o a c olo unde și-a dorit m e re u să meargă. Ca pit olul 2 6 K ingst on T Bise ric a e ra plină de oa m e ni c a re ve ne a u să plângă – sa u să sărbătorească – m oa rt e a lui Sa nt ia go T ijua na Sr. Bărbatul e ra o bucată de m ize rie c a re a ve a să vină, da r a st a nu i-a îm pie dic a t pe oa m e ni să orga nize ze un spe c t a c ol înt re g de c â ini și pone i. Era u polit ic ie ni slăbănoși, lide ri a i dife rit e lor organizații c rim ina le și oric e a lt c rim ina l fără c ura j c u legături c u lum e a interlopă. I poc rizia umană m -a uim it m e re u. Da r a poi, a m fost și e u a ic i, alături de Enric o M a rc he t t i, K ia n Cort e s, Giova nni Agost i, Lyk os Cost e llo și Ca lla ha ns. De sigur, Pe re z Cort e s nu e ra a ic i – nu că c ine va se aștepta să fie e l. „Ești ga t a să pre ie i c a rt e lul de la T ijua na ?” l-a înt re ba t Enric o pe Giova nni, a c e st a din urmă înt r-o dispoziție proastă de c â nd a pășit în această biserică. N im e ni nu voia să fie a ic i, da r părea de ose bit de dornic de o ieșire. — N u t u a i fost c e l c a re l-a uc is, nu? Aide n e ra c e l m a i re zona bil Ca lla ha n. Frații săi – ge m e nii nesăbuiți – se pa re că a u pa ria t că Giova nni fuse se c e l c a re îi pune a capăt în c e le din urmă unc hiului. "N u." „At unc i c a re e st e proble m a ?” întrebă Enric o. Fa lc a lui Giova nni s-a încleștat și oc hii lui ve rzi sclipiră furioși. "N ic i o proble m a ." „Ave m a lt e informații de spre fiic a Sofie i V olk ov?” Cuvint e le lui M a rc he t t i m i-a u a t ra s toată atenția. "Fa c ." Oc hii m i s-a u îngust a t pe Aide n. Ar fi bine să nu-m i urmărească ținta, a lt fe l i-aș sm ulge toți dinții și l-aș fa c e să a ra t e c a un bătrân de nouăzeci de a ni. Î nt une ric ul m e u a fost t e nt a t de a l e i și, în t im p c e o persoană sănătoasă la m int e a r fi c onside ra t o rețetă pe nt ru de za st ru, e u nu m-aș c e rt a . „N u a m va lida t încă sursa .” O tăcere incomodă ne înc onjura ba nc a . M a jorit a t e a bărbaților de a ic i a u vrut să pună capăt Sofia V olk ov și t ot c e e a c e re pre ze nt a e a , inc lusiv rude le e i. Eu, pe de altă pa rt e , a ve a m un pla n de răzbunare c om ple t dife rit – unul c a re a ve a ne voie de Lia na în viață. „Ei bine , nu ne ține în suspa ns, dragă fra t e ”, mormăi unul dint re ge m e nii Ca lla ha n. „A fost o e x plozie a c um c â t e va zile în DC, se pa re că o mașină-bombă. O instalație a lui Pe re z Cort e s c a re vizează Sofia V olk ov.” V e st e a m -a lovit c a un ba ros, pie pt ul m i se răsucește dure ros în t im p c e îm i păstram e x pre sia goală. — T re buie să pune m m â na pe fiic a e i, spuse M a rc he t t i. Ave a un c ip pe umăr – la fe l c a noi ceilalți – de c â nd Sofia și-a t ort ura t soția. „Și nu vre a u c a soția m e a să știe de spre a st a .” „N e -a r ofe ri o pâ rghie ”, a fost de a c ord Aide n. — Doa r că e moartă. Câ nd oc hii t ut uror s-a u îndre pt a t spre e l, e l a e x plic a t : „Î n e x plozie a fost găsit un c a da vru a rs, ide nt ific a t dre pt Lia na V olk ov”. A urm a t o tăcere tensionată, da r nu a ve a nic io legătură c u așezământul sfâ nt în c a re ne a fla m . „De c e a r vre a Pe re z moartă? Ave a o relație de a fa c e ri c u m a m a e i.” K ia n a e x prim a t înt re ba re a pe c a re toată lum e a se gâ nde a . Doa r că știam răspunsul: Lia na m a nipula t a fa c e rile lui Pe re z. Poa t e că Sofia a re fuza t să recunoască, da r Pe re z a văzut c la r adevărul. Vinovăția m i-a st râ ns pie pt ul, st râ ngâ ndu-m i gâ t ul. Ar fi t re buit să o prind pe Lia na în c lipa în c a re a m văzut-o vie și re spirâ nd, o pla nific a re atentă să fie dra c u’. Aide n a ridic a t din um e ri. "N ic i o ide e ." „Ast a nu a re nic iun se ns.” Sprâ nc e a na lui K ia n s-a încrețit. „Cu doa r douăzeci și pa t ru de ore în urmă, e l a anunțat o licitație de c a rne c u Lia na V olk ov prezentată spre vâ nza re . Dacă prețul obținut nu e st e a de c va t , va folosi a ra nja m e nt e le M a ra be lla M obst e r.” Oc hii m i s-a u ascuțit și o alertă roșie a t re c ut prin m ine . Pe re z nu a r fi a t â t de prost . „De c e a r a duna cumpărătorii dacă e a e ra moartă?” „Dacă e st e în viață, t re buie să pune m m â na pe e a ”, șuieră M a rc he t t i. „V re a u o pâ rghie a supra m a m e i e i cățea.” Am sărit în pic ioa re și a m părăsit bise ric a fără un a lt c uvâ nt , a poi i-a m sc ris un m e sa j fra t e lui m e u Winst on. M i-a prom is a vionul lui c u luni în urmă. Era m pe c a le să-l ia u pe e l și să dispa r din nou. Î n m om e nt ul în c a re a m int ra t în a pa rt a m e nt ul m e u, c hia r m ia m dorit să nu fi făcut. Frații m e i a u st a t în jurul spațiului m e u c a judecători, jurii și călăi. Și nu a u pie rdut t im pul c oborâ nd a supra m e a c a niște muște ne noroc it e . Singurul c a re a st a t de zinvolt , fără a lua pa rt e la a st a , a fost Ale ssio, fra t e le m e u c e l m a i m a re , ne le git im . De fa pt , arăta de parcă a r pre fe ra să nu fie de loc a ic i. — Am a uzit că a i o fată, a sc a pa t Royc e , zâ m bind c a un prost . „O fată adevărată, nu o păpușă explozivă.” L-a m a runc a t pe oc hi. S-a r put e a să aibă niște tendințe c iuda t e , da r e u nu a m a vut -o. „N u,” a m înt re ba t , a runc â nd o privire spre Winst on. — N u i-a m spus nim ic , mormăi e l. — Est e adevărat, aprobă Royc e . „A fost Aurora .” Ar t re bui să a m o conversație c u sora m e a de spre de t a lii c a re nu a r t re bui să le împărtășesc niciodată fraților m e i, în spe c ia l lui Royc e . „Și a m văzut a ve rt ism e nt ul pe c a re l-ați făcut public , spunâ nd că o anumită fe m e ie e st e interzisă”. Pe nt ru că a m făcut o prom isiune , m -a m gâ ndit în tăcere. N u m a i e ra nim ic . Ac e l m ic m om e nt de pa siune împărtășită a fost ne se m nific a t iv. M inc inos! Dia volul și înge rul de pe umărul m e u a u num it prost ii. „Sunt foa rt e îngrijora t pe nt ru t ine ”, a int e rve nit Byron, înt ot de a una fra t e le m a i m a re prot e c t or. „N u a r t re bui să t e duc i după Sofia V olk ov singură. E periculoasă și nu vre m să ți se înt â m ple nim ic . Măcar lasă-ne să ajutăm.” „Luc re z m a i bine singur.” A fost adevărul. Î n plus, făcusem luc ruri de ne im a gina t în t im p c e frații m e i uc ide a u pe nt ru țara noastră. Ei bine , c u excepția lui Ale ssio. Î ndura se și e l c e va ra ha t , da r nu-l cunoșteam sufic ie nt de bine pe nt ru a -i a c c e pt a ofe rt a de a jut or. „Cre zi că a i put e a să-ți da i se a m a c ui îi aparține a st a ?” a înt re ba t Royc e , ignorâ nd non-răspunsul m e u și scoțând din buzuna r o pungă însângerată c u o pa rt e a c orpului. „Ce na iba ?” m â râ i Winst on. „Est e un de ge t ?” Ale ssio clătină din c a p. — Ești un ne noroc it bolna v, Royc e . Byron se uită la c e a s. — Ei bine , Royc e . T u a i înc e put ra ha t ul a st a , făcându-ne pe toți să ve nim a ic i. Ac um spune pa rt e a t a și fă c e va c u de ge t ul ăla însâ nge ra t , c a să ne put e m înt oa rc e c u toții la viețile noa st re .” „Am fost în V e ne zue la pe nt ru o călătorie de a fa c e ri.” Sprâ nc e ne le m i s-a u ridic a t , da r nu a m spus nim ic . „Î n ult im a m e a zi a c olo, a m găsit a st a în frigide rul hot e lului m e u.” — I suse , mormăi Byron. „De c e nu a i suna t la poliția locală?” Ac e st luc ru a r a ve a se ns pe nt ru frații m e i c a re e ra u, în c e a m a i m a re pa rt e , cetățeni c a re respectă le ge a , da r nim ic din c e e a c e a făcut Royc e nu a ve a se ns. „Și poliția locală e st e coruptă a c olo.” Fără să mă uit în direcția lui Royc e , a m înt re ba t : „Și a i c re zut că a r t re bui să m i-l a duc i, de c e ?” „Pe nt ru că e ra adresată Fa nt om e i. Sa u K ingst on Ashford.” T e nsiune a sa a m plific a t , c e va mișcându-se în a e r. Am înt ins m â na spre e l și m -a m îndre pt a t spre c onge la t or. Odată c e la m a runc a t înt r-un loc gol, m -a m înt ors și i-a m înfrunt a t pe toți. „Da t a viit oa re , sc rie un e -m a il. Și nu-m i a duc e părți a le c orpului, a m răsturnat e u. „Dacă nu sunt dinți.” „Doa m ne , iată-ne”, mormăi Winst on. Doa r nu o fa c e în fața lui Billie . Încă îi e st e frică să fie în pre a jm a t a .” Byron se re ze m a de pe re t e , nu se grăbea să-l tacă pe Royc e . „Da r dacă vre i să pui capăt fra t e lui nost ru ne bun”, a c ont inua t Winst on, a runc â ndu-i o privire ascuțită către Royc e , „t e a jut să îngropi c a da vrul”. „N u voi a ve a ne voie de a jut or”, a m spus, c uvint e le m e le re ve rbe râ nd pe pereți. Royc e zâ m bi. „Ți-ai dori să fii a t â t de bun.” "Eu sunt ." Î n voc e a m e a nu e ra nic io lăudărie. Pe nt ru a supraviețui sub de ge t e le lui Sofia și I va n, a t re buit să de vin c e l m a i bun în t oa t e . A t re buit să de vin un coșmar viu. O tăcere încordată dom ne a pe nt ru o clipă, a poi râ sul e x ploziv a l lui Royc e um plu spațiul. Era singurul c a re ve de a um or în t oa t e . A fost sufic ie nt să înnebunească pe oric ine . „La o pa rt e a c orpului, c e faceți c u adevărat a ic i?” Am înt re ba t . „De c e e st e un glonț în tăblia pa t ului tău?” Byron a sc him ba t subie c t ul. „De c e a i fost în dorm it orul m e u?” — Royc e e ra c onvins că t e a sc unzi de noi, spuse e l. N e înc re de re a m -a făcut să-mi înc lin c a pul și să-mi încrucișez brațele. "Î n dorm it or?" U ne ori, a a ve a frați e st e na sol. Era u a t â t de na ibii. N ic i măcar nu știam c um a u a duna t a c e st e ult im e informații. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m st a t ra r în DC și a m a vut proprietăți în înt re a ga lum e de spre c a re nim e ni nu știa. Ex pre sia m e a e st e goală, m i-a m lăsat oc hii să rătăcească pe st e fie c a re dint re frații m e i. „V re i să ve rific i și băile m e le ?” Winst on și-a încrucișat brațele și a de c la ra t : „Pre a t â rziu, Royc e a fost de ja a c olo și a făcut a st a ”. „Confidențialitatea t re buie să fie un c onc e pt ne c unosc ut ”, a m înt re ba t , îngust â nd oc hii a supra fra t e lui m e u. „Câ nd a m fost de a c ord să ia u a c e st loc , mi-ați prom is c u toții int im it a t e a m e a ”, le -a m re a m int it . „Che ile pe c a re le -a m făcut pe nt ru t ine sunt doa r pe nt ru urgențe.” „Ce i m a i mulți dint re noi nu a m căutat pe pe nt house -ul tău.” Ale ssio m -a privit c u o e x pre sie uscată. Apoi îşi m iji oc hii pe Royc e . „Doa r t ipul c u de ge t ul în buzuna r a făcut-o.” — N im e ni nu c ot rofia , îl corectă Royc e . „Am vrut să-l curățăm pe nt ru t ine .” „V re i să t a c i dra c u’ în legătură c u ist oria și curățenia?” Winst on t â râ , rostogolindu-şi o ţigară înt re de ge t e . „Dacă K ingst on a re o fată, t re buie să o verificăm.” Royc e nu a ve a se ns une ori. — Și dacă t ra ge în t ine ... Își strecură m â inile în buzuna re , legănându-se pe călcâie. „Da , nu put e m a ve a a st a .” „Eu. N u. Ave a . O fa t a ." Dinții îm i e ra u strânși a t â t de t a re , înc â t m ola rii e ra u pe c a le să-mi c ra pe . „Ohhh... ok a a a y”, se pot oli Royc e c u un t â râ t or, dându-și oc hii pe st e c a p. Privire a m e a s-a îndre pt a t spre Winst on, c a re a ridic a t din um e ri și a ridic a t m â inile în se m n de c a pit ula re . „N u t e uit a la m ine .” „Cine e st e fa t a a st a ?” Byron s-a uit a t la m ine , în oc hi doa r int e re s și îngrijora re autentică. „V re m doa r să o înt â lnim .” M -a m îndre pt a t pe lângă e i, îndreptându-mă spre ba r. Dacă frații m e i plănuiau să zăbovească, aș a ve a ne voie de unul rigid. M i-a m t urna t un pa ha r de w hisk y, a poi m i-a m a runc a t o privire pe st e umăr. "Se rvit i-va ." Winst on clătină din c a p. A renunțat la a lc ool pe nt ru soția sa . Ale ssio și Byron și-au t urna t băuturi, ia r Royc e a m e rs la o be re . „Știi, frățior, dacă încearcă să t e om oa re , a r put e a fi ne voie să o e libe re zi”, a spus Royc e , înt orc â ndu-se îna poi la subie c t ul a nt e rior. Din pa c a t e . „Această fată s-a r put e a să nu fie c e a potrivită.” „N u a m o fată”, a m sublinia t din nou. Î n m od c la r, e ra le nt să înțeleagă. „Ai făcut o pre supune re greșită. Din nou." — N u e st e c e e a c e a ud, mormăi Royc e . „Ac e l glonț din tăblia t a spune că iubit orii încrucișați se îndreaptă spre t ra ge die .” „A funcționat pe nt ru Rom e o și J ulie t a ”, a m înt re ba t e u. „Au sfârşit morţi”, a sublinia t Byron. a m ridic a t din um e ri. „Toți m urim înt r-o zi.” — M orbid, da r adevărat, aprobă Ale ssio. „Există vre un m ot iv pe nt ru c a re fa t a t a t e -a r vre a moartă?” nu a m ra spuns. N u a e x ist a t un m od ușor de e x plic a t . Sa u poa t e a fost , da r nu le-aș da . „V re i să a ve m grijă de e a ?” Cuvint e le lui Royc e a bia i-a u părăsit gura , îna int e c a e u să fiu în fața lui. — Dacă t e a propii de e a , t e voi om orî. Amenințarea m i-a st re c ura t fără e fort prin buze . A fost un de ra pa j m a re . „E a m e a să a m grijă de e a .” Pe st e c a da vrul m e u aș lăsa pe oric ine , inc lusiv pe frații m e i, să o atingă pe Lia na . Dacă prom isiune a m e a făcută lui Lou sa r fi încălcat, a r fi pe nt ru că a m făcut-o. Cine va din cameră a sc os un fluie r scăzut, da r a m rămas c u oc hii pe Royc e . Fra t e le m e u s-a uit a t la m ine pe nt ru o bătaie a inim ii îna int e de a izbuc ni înt r-un râ nje t în toată re gula . „Îți pla c e foa rt e m ult de e a .” După un lung m om e nt de tăcere, m i-a ple snit umărul. „Bănuiesc că vom a ve a doi c rim ina li ne buni în fa m ilia noastră.” „De unde știi că e st e o ucigașă?” întrebă Winst on. „N ic o M orre lli”, a răspuns Ale ssio. „Se vorbește că fiic a Sofia V olk ov a luc ra t pe spa t e le m a m e i sa le ”, a spus Royc e . Era singurul subie c t c a re fuse se e vit a t c a gloanțe în fa m ilia noastră de c â nd a m reapărut. N um e le plut e a în a e r, pătat de murdărie. Cu t oa t e a c e st e a , astăzi, a fost a runc a t ca bom boa ne . „De ge t ul a fost m ot ivul int e re sului tău brusc ?” a m c e rut , uitându-mă pe Royc e c a un șoim. — Da , a re c unosc ut e l. „Am vrut să t e c rut .” „Și a i c re zut că ve i a fla c ui îi aparține a c e a pa rt e a c orpului... Cum ?” întrebă Winst on neîncrezător. Royc e doa r a ridic a t din um e ri. „Oa m e nii vorbe sc .” „Ce a re e a îm pot riva t a ?” întrebă Byron, ignorâ nd-o pe Royc e , c a re e ra e vide nt plină de ra ha t . „De c e t ra ge în t ine ?” Am ridic a t din um e ri, ne dorind să re c unosc că num e le surorii e i m i-a st re c ura t pe buze după c e a m ve nit în mână c a un a dole sc e nt . Ar ne c e sit a m a i m ult e explicații și nu e ra m dispus să m e rg a c olo c u e i. „Poa t e dacă îi arăți ve c hiul t u…” Winst on mă prive a în t im p c e mă linișteam. Frații m e i încă îl căutau pe a c e l K ingst on – ne dorind să se îm pa c e c u m oa rt e a lui metaforică. Viața m e a de ve nise st râ ns împletită c u lum e a interlopă. Aș put e a tăia t oa t e legăturile, da r c hia r și a t unc i, aș fi pe nt ru t ot de a una fa nt om a . Crim ina lul. Băiatul c a re a lupt a t pe nt ru a supraviețui. „V re i să o om ori?” a glum it Royc e , sorbindu-si be re a c u un za m be t . „Sa u vre i să-ți dăm indicații de spre c um să o c uc e rim ?” — Doa m ne , nu a c c e pt a nic iun sfa t de la Royc e , mormăi Winst on. „Îți ve i pie rde fe m e ia îna int e de a o prim i.” — Spune -ne doa r de c e a jut or a i ne voie de la noi, a ofe rit Byron, re luâ nd tăcerea m e a . M i-a m băut băutura dint r-o singură mișcare și m -a m uit a t c u Winst on. „O să a m ne voie de a vionul ăla, fra t e m a i m a re ”, ia m a m int it . Era c e va c e m -a m a linia t c u e l în urmă c u a proa pe un a n. De sigur, nu m -a m gâ ndit niciodată că va dura a t â t de m ult să pun m â na pe e a . El a da t din c a p. „Ești sigur că e int e lige nt să t e dra c i c u c e va le ga t de Sofia V olk ov? Oric ine a re dorință de a trăi a r ține na iba de pa rt e .” Î nt re ba re a lui Ale ssio e ra justificată, da r nu e ra m oric ine , ia r voința m e a de a trăi s-a st ins a c um opt a ni. — N um a i că nu e c u Sofia , a m spus. Odată c e e ra în ghe a re le lui Cort e s, a r fi m a i gre u să o re c upe re ze . Dacă e ra pe c a le să fie scoasă la licitație, e l a r fi a l na ibii de sigur că o va fa c e viața un ia d. „Pe re z plănuiește să o folosească pe nt ru o licitație de c a rne sa u pe nt ru a ra nja m e nt e le M a ra be lla dacă nu obține prețul pot rivit .” Oc hii fraților m e i ațintiți a supra m e a , a m știut brusc , fără îndoială, că — c u e i de pa rt e a m e a — nim ic nu mă put e a opri. „N u urmăresc.” Ale ssio și-a dre s gla sul. „Vreți să participați la licitație?” A fost ult im a m e a soluție. „Am făcut o prom isiune c u c e va vre m e în urmă. Fiic a Sofie i fa c e pa rt e din această prom isiune . Î n plus, va uc ide două păsări dint r-o singură lovitură. Sofia va înne buni, ia r e u pot să-mi țin prom isiune a .” Înțelegerea le -a spălat e x pre siile . „Ce a i ne voie să fa c e m ?” întrebă Royc e . — Ce l m a i bine e st e să nu știi unde m e rg și să nu mă cauți c â t t im p sunt ple c a t , a m spus se rios. „Odată c e o voi a ve a , o să dispa r pe nt ru o vre m e .” Și Om e rt à nu ne -a găsit. Ca pit olul 2 7 Lia na T m -a t re zit sune t ul de sticlă c a re se spa rge . M -a m zguduit în pic ioa re , c u oc hii a t e riza t pe noptieră. Am c lipit c â nd c ifre le s-a u foc a liza t . Era a proa pe unspre ze c e dimineața. Am gâ fâ it , re a lizâ nd că dorm ise m a proa pe douăsprezece ore la râ nd. N u dorm ise m a t â t de m ult în... pe nt ru t ot de a una . „Cine na iba pune un pa ha r pe m a rgine a t e jghe le i?” se a uzi voc e a iritată a lui Giova nni. Am tresărit, știind foa rt e bine că sunt vinova t ul. Giova nni nu a ve a se rvit oa re și e ra m pre a obișnuit c a c ine va să facă curățenie după m ine . Î n ult im e le t re i zile , de ve nise e vide nt pe nt ru m ine că Giova nni e ra un burla c fe ric it . N u-i plăceau oa m e nii din spațiul lui, da r a insist a t să mă a sc und în pe nt house -ul lui. N u e ra sc e na riul ide a l de c oa bit a re . Lum e a c re de a că sunt m ort . T e le fonul m e u – t ot conținutul poșetei m e le , de fa pt , a fost dist rus în e x plozie . Da r iată-mă, zăceam jos și c om plot a m . M i s-a st râ ns gâ t ul pe nt ru o clipă, a m int indu-m i t oa t e m om e nt e le în c a re sora m e a și c u m ine ne pregătisem pla nuri de e va da re c â nd creșteam. Chia r și c â nd e ra m m ic i și put e a m fi ușor distrași de la c e e a c e sa înt â m pla t în temnițele moșiei noa st re din Rusia , ne uit a m m e re u îna int e la o viață în c a re să fim eliberați de m a m a noastră și de I va n. Și iată-mă a c um – e libe ra t de m a m a m e a . Lou a r fi a t â t de înc â nt a t de pe rspe c t ive le noa st re . Doa m ne , m i-a fost dor de e a . N u fuse se m a c olo să o sa lve z. Pe nt ru a o prot e ja . De c e , la na iba ? Pe nt ru viața m e a , nu m ia m put ut a m int i nim ic în afară de c e e a c e m i-a spus m a m a . Cu t oa t e a c e st e a , după c om e nt a riul unc hiului lui Giova nni, înc e puse m să bănuiesc că c uvint e le m a m e i m e le fuseseră t oa t e m inc iuni. Cu excepția, c a re a fost adevărul? T oa t e a c e st e a mă înne bune a u înc e t . Da r dacă aș ține c ursul și l-aș lăsa pe Giova nni să mă a jut e , i-aș lua în jos pe toți c e i re sponsa bili pe nt ru de st inul surorii m e le . U ne le părți a le pla nului se desfășurau în sfârșit, ia r buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t amintindu-și c um la m înc he ia t pe bătrânul Sa nt ia go T ijua na , făcându-l să țipe c a un porc . Ex pira nt , m i-a m șters o mână pe oc hi. Aș minți dacă aș spune că nu m i-a plăcut sune t ul gâ râ it ului lui a goniza nt . El a m e rit a t -o. Pe re z a ve a să gust e și e l în c urâ nd m â nia m e a . Da r nim ic din t oa t e a c e st e a nu se compară c u a a fla că sora m e a – cealaltă jumătate a m e a – a r put e a fi în viață. — Nu-ți fa c e speranțe, Lia na , a m răpit, c u voc e a a bia pe st e o șoaptă. Proba bilit a t e a c a oric e fe m e ie să supraviețuiască opt a ni de ia d e ra mică. Ușa sa nc t ua rului m e u s-a de sc his brusc și Giova nni a rămas a c olo, îmbrăcat înt r-un c ost um ne gru. Asc unzâ ndu-m i toată frământarea în spa t e le une i măști, i-a m a runc a t un zâ m be t re ze rva t . „Cum a fost la biserică?” a m înt re ba t , a lune c â nd din pa t . N u a m dezvăluit conversația pe c a re o a vuse se m c u unc hiul lui. Î nc re de re a a fost o lecție de c a re nu a ve a m ne voie a c um . T ot c e t re buia să știu e ra că Giova nni, în c a lit a t e de șef a l c a rt e lului de la T ijua na , nu va c ont inua t ra fic ul de pe rsoa ne . Ac olo a înc e put și s-a înc he ia t relația noastră. „Foa rt e pre dic a t or.” a m c hic ot it . Î nt inzâ ndu-m i brațele la rg în a e r, a m c ont inua t : „N u a lua t foc c u a t â t de mulți păcătoși înt r-un singur loc ?” H a ine le ridic ol de m a ri a t â rna u de m ine , făcându-mă să pa r c a un c opil a l na ibii. Da r e ra t ot c e a ve a Giova nni și e ra m recunoscător că nu t re buia să dorm în le nje ria m e a . N u a m a vut a t â t a înc re de re în nim e ni. „N u a fost .” Am sc os un oft a t . "Ce păcat." M i-a m da t părul de pe față și a m zâ m bit sălbatic. „Am oa re c um spe ra t că va fi. Arde toți nenorociții ăia în cenușă.” N u-m i păsa că a st a înse m na că va fi c uprins de foc . Era m reticenți, pa rt e ne ri t e m pora ri în c e l m a i bun c a z . N u s-a r pie rde dra gost e a , ia r e l știa a st a , așa că de c e să se pre fa c e ? Sc oa se un a e r sa rdonic . „N u mă pot de c ide dacă ești nesăbuit sa u pur și sim plu ne bun.” I -a m a runc a t un zâ m be t pre a dulc e . „Poa t e puțin din a m be le .” Privirile ni s-a u bloc a t și m -a m gâ ndit la prim a dată c â nd l-a m văzut. „Ce a fost t re a ba c u t ine și m a m a m e a în holul hot e lului?” a m înt re ba t , făcând re fe rire la conversația codificată c a re e ra im posibil de urmărit. El a ridic a t din um e ri. „T ra nsm it e a m m e sa jul unc hiului m e u.” Sprâ nc e ne le m i s-a u îm ple t it în t im p c e e l a c ont inua t : „A t re buit să-mi fa c rolul în pla nurile lui”. „Ce sc he m e ?” „T ra fic ul lui de pe rsoa ne se ocupă c u m a m a t a ”. m -a m înțepenit. „Ați susținut-o?” "N u. L-a m de m ont a t înc e t , da r ne noroc it ul e ra pa ra noic și a păstrat m ult e informații pe nt ru e l. Suna c ore c t și m i-a a m int it de m a m a . Și-a îm pins m â na prin părul înt une c a t și a bia a t unc i a m obse rva t că oc hii lui Giova nni străluceau de furie . "Ce s-a înt â m pla t ?" a m c e rut e u. M a x ila rul i s-a încleștat îna int e de a-și t re c e lim ba pe st e dinți, aruncându-și privire a înt r-o pa rt e îna int e de a m i-o a duc e îna poi. — Pe re z vre a să t e pre da u astăzi. I nim a m i-a sărit o bătaie și a m bătut din pa lm e de înc â nt a re . "Ast a e bine . A fost sc opul nost ru t ot t im pul.” A sc ut ura t din c a p. „Ac e st a a fost sc opul tău . N u e a l m e u." M -a m înc runt a t , simțurile m e le în alertă. "Ex plic a -t e ." — N u e sigur, Lia na . N u-m i pla c e de loc a c e st pla n.” N u e ra nic io m oda lit a t e de a renunța a c um , nu după c e a m a uzit că Pe re z a ve a informații de spre sora m e a . T re buia să a flu c ui a vâ ndut -o și a poi l-aș uc ide pe ne noroc it . „N u poți să t e înt orc i la a c ordul nost ru”, a m m â râ it e u în grabă. „T re buie să-i dist rug rețeaua de t ra fic de ființe um a ne din int e rior.” „Put e m fa c e a st a împreună”, a a rgum e nt a t e l. „Ca le a sigură.” De ge t e le m i s-a u zvâ c nit de o dorință de a -l uc ide dacă re fuza să urm e ze . Era m sătul și obosit de bărbați c a re c re de a u că știu m a i bine de c â t m ine . I nim a m i s-a îm pie dic a t de la sine , re a lizâ nd proba bil că așa a de ve nit m a m a m e a c e e a c e e ra astăzi. Fiic a e i întâi-născută – c e a m a i prețioasă – i-a fost luată și e a a jura t că va de ve ni c e a m a i puternică și nemiloasă fe m e ie din lum e a interlopă. Î m pingâ nd t ot ul în colțul înt une c a t a l minții m e le pe nt ru a mă oc upa m a i t â rziu, m -a m uit a t c u e l. "N u." A fost ne voie de toată put e re a m e a de voință c a să nu mă înt ind după cuțit. „Ac um ești șeful c a rt e lului de la T ijua na . Îți ve i ține capătul t â rgului și mă ve i livra lui Pe re z c u o plecăciune, zâ m bind până la capăt. M -a m a nga ja t în această vendetă. Ave a m ne voie să mă a propii de Pe re z a c um m a i m ult c a niciodată. T re buia să știu unde e ra geamănul m e u. Dacă e ra în viață, t re buia să o sa lve z. A oft a t obosit și a m știut că sunt a proa pe de câștig. — Ține-ți capătul t â rgului, a m c ont inua t . „Î i va dove di lui Pe re z și c e lor c a e l că poți a ve a înc re de re în t ine . At unc i ia list a t ut uror c e lor implicați în e a și distrugeți-i din int e rior.” „Ești pre a șef”, a spus e l pe un t on plin de răutate. „De c i c e na iba ?” Pa lm e le m e le s-a u odihnit pe t a lie , ga t a să lupt e cu e l. M â ne c ile st upide a t â rna u pe jumătate, îm pie dic â nd oa re c um im a gine a m e a supărată. „Dacă aș fi bărbat, a i recunoaște că e st e o ide e genială.” „Doa m ne ,” mormăi e l, suflâ nd. N u a vuse se m niciodată un fra t e m a i m a re , da r m i-a m im a gina t că dacă aș a ve a unul, a r fi la fe l de e ne rva nt și obosit or c a a c e st bărbat din fața m e a . „Pe re z e st e un psihopa t . V e i fi la m ila lui și ve i fi m a i vulne ra bil c a niciodată.” „M a pot de sc urc a singur.” M i s-a u st râ ns dinții. „Dacă nu a i uit a t , ți-am uc is unc hiul”, a m sublinia t e u. „Pe re z va a ve a o armată întreagă în jurul lui. M a i a le s a c um că l-a i uc is de unul singur pe unc hiul m e u și pe toți pa znic ii lui. L-a m uc is pe Sa nt ia go, da r nu aș fi put ut să mă a propii de e l fără a jut orul lui Giova nni. N u că a m împărtăși a c e le informații c u Pe re z. „După c um a m spus, mă de sc urc singur.” „Lia na , nu fi nesăbuit. N u ve i a jut a pe nim e ni uc ide ndu-t e .” „Lum e a c re de că sunt de ja m ort ”. „Da r nu ești.” A făcut un pa s îna int e . „Știi, a st a a r put e a fi șansa t a de a înc e pe din nou. De pa rt e de t ot și de toată lum e a din această lum e .” Pum nii m i s-a u st râ ns până a m simțit că îm i a rd mușchii. I a m a runc a t privire a c e a m a i pe de psit oa re a m e a , a poi i-a m îm pins un de ge t pe pie pt . „N u până c â nd îi voi fa c e pe c e i re sponsa bili pe nt ru m oa rt e a surorii m e le să plătească.” N u până c â nd nu o găsesc, moartă sa u vie . „Ea a fost jumătate din m ine .” V oc e a m e a suna de pa rt e , c hia r și până la ure c hi. Dure re a și a dre na lina m i-a u bâ zâ it prin ve ne . — N u ve zi, Giova nni? N u pot m e rge m a i de pa rt e . N u sunt bine ." V oc e a m i s-a st ins în t im p c e a m apăsat o mişcare. „N u voi fi niciodată bine , nu în t im p c e c e i re sponsa bili vor c ut re ie ra a c e st pământ.” Fie c a re bătaie a inim ii e ra m a i dureroasă de c â t ult im a . „N u ve i găsi înc hide re . Doa r m a i m ult e întrebări.” V oc e a calmă a lui Giova nni a străbătut ha osul din pie pt ul m e u și din m int e a m e a . I -a m înt â lnit oc hii ve rzi. Părea a duna t , da r sub suprafață, a m simțit a lt c e va . Ce va fa m ilia r. "Ce vre i să spui?" Am sopt it . „Știi, proba bil m a i bine de c â t oric ine , că nim ic nu e st e sim plu în lum e a noastră. N u știu c e s-a înt â m pla t c u sora t a , da r c hia r dacă e st e în viață, nu va m a i fi aceeași persoană pe c a re o amintești.” I m a ginile vii din noa pt e a în c a re viața m e a s-a spulbe ra t în jurul m e u m i-a u juc a t prin c a p. Corpul m e u rupt . M int e a m e a zdrobită. Dacă ge a m a na m e a a r supraviețui, e a a r fi înt r-o formă m a i proastă de c â t a m fost e u vreodată. N u a m a vut de a le s de c â t să m e rg după răspunsuri. Ea a r fa c e la fe l pe nt ru m ine . Ca pit olul 2 8 Lia na , 1 8 a ni M Țipetele m a m e i se unduia u prin a e r, da r a bia le a uze a m . Parcă e ra m sub apă, mă îne c a m . Am de sc his oc hii, c ont urul ne c la r a l m a m e i m e le înot â nd de a supra m e a și m i-a m da t se a m a că mă îne c . Am înc e rc a t să mă îm pot rive sc , a git â ndu-m i brațele și lovind c u pic iorul în pic ioa re , lupt â nd îm pot riva e i. Oc hii m i s-a u mărit, uitându-mă la e a print re va luri de apă. Am de sc his gura să înt re b de c e , da r a u ieșit doa r bule . Gâ gâ ie . Î m i a rde plămânii. Intră în mușchii m e i. Cum va , c um va , c hia r și prin ceața dure rii, c re ie rul mă înde m na să lupt , da r brațele îm i slăbeau. Plămânii îm i slăbeau. Și a poi a m fost da t afară. Țipete răsunau în a e r. N u a l m e u. N u a m a m e i m e le . U n vide oc lip re da t în funda l. — Ai om orâ t -o, șuieră m a m a . „Acțiunile t a le a u dus la m oa rt e a surorii t a le .” M i-a pic ura t a pa de pe ge ne . Am c lipit c u dispe ra re , înc e rc â nd să înțeleg. Ce s-a int a m pla t ? „S-a r put e a la fe l de bine să fi fost c e l c a re a pus capăt surorii t a le .” "De c e ?" i-a m șoptit fe m e ii c a re m -a născut. Dure a să re spir. Dure a să t e miști. „De a c e e a ”, a țipat e a , arătând spre e c ra nul din spa t e le e i. Dinții m i-a u pocăit, a m găsit put e re a să mă ridic . Arsurile din plămâni m i-a u a prins, da r a m ignora t -o. T re buia să văd de spre c e vorbe a . At unc i oc hii m e i s-a u c onc e nt ra t pe e c ra n, sc e na trimițând groază prin m ine . Fie c a re fibră a ființei m e le mărunțită în a t om i c a re nu a r fi niciodată la fe l. „Ești pre a sla b.” V oc e a m a m e i îm i frâ nge a inim a . "Pre a m oa le . N u poți supraviețui așa pe lum e a a st a .” La c rim ile îm i c urge a u pe obra ji, neînțelegând. „Fiic a puternică poa t e supraviețui a c e st e i lum i int e rlope . Fiic a m a i puternică o va pre lua c â nd voi fi ple c a t .” Am gâ fâ it , c onfuzia pătrunzând de t e roa re a m e a . U n a lt țipăt a izbuc nit în a e r, ia r e a și-a înt ors privire a . Privire a m e a a urmărit și s-a fix a t pe sursă. I nspira re a ascuțită a respirației. U n țipăt c hinuit . Tăcere a surzit oa re . Ca pit olul 2 9 Lia na , Pre ze nt G Ra m a înaltă a lui iova nni Agost i, îmbrăcată înt r-un c ost um din t re i pie se , părea e x a ge ra t de îmbrăcat pe nt ru o înt â lnire c u Pe re z. Da r he i, c ine e ra m e u să mă c e rt c u un it a lia n? Î nt re t im p, e l m -a st udia t unde stăteam, îmbrăcat în blugi ne gri și o cămașă albă, cu le nje rie intimă c a re să îndepărteze un de pe nde nt de se x . Am st a t în dorm it orul de oaspeți, c e rt â ndu-ne în ult im e le douăzeci de m inut e . U n luc ru e ra c la r, om ul a c e st a e ra încăpățânat c a un c a t â r. A fost la fe l de e ne rva nt și de ja îm i pa re a rău pe nt ru oric e fe m e ie c a re s-a îndrăgostit de oc hii bărbatului din dorm it or. Pe nt ru că e i e ra u singurul luc ru c a re m e rge a pe nt ru e l. — Ești sigur că nu t e pot c onvinge să nu fa c i a st a ? întrebă e l pe un t on a gra va t . Era supărat, m a x ila rul st râ ns și oc hii îndreptați spre m ine de parcă m -a r fi văzut pe nt ru ult im a oară. „ T e uve rne .” Câ nd m i-a a runc a t o privire în gol, a m adăugat în engleză: „Sunt sigur”. N u vorbe a m a de se a rusă. N u se simțise bine de c â nd... N u de c â nd îm i pie rduse m geamănul. „N u știam că vorbești rusă.” A ve nit râ ndul m e u pe nt ru o privire goală. „Știi că sunt rus, nu?” — Știi că sunt it a lia n, nu? M i-a m da t oc hii pe st e c a p. Giova nni Agost i a țipat it a lia n, în c iuda legăturii sa le c u c a rt e lul de la T ijua na . Da r moștenirea lui italiană e ra un luc ru gre u de ra t a t , c hia r și fără num e le de fa m ilie . Cu un zâ m be t lin pe față, nu m -a m put ut abține să nu obse rv că e ra un bărbat frum os. Cu pie le a bronzată și părul înc his la c uloa re , moștenirea lui mediteraneană a strălucit. — N u spui, a m răspuns e u, râ zâ nd. M i-a a runc a t un zâ m be t ușor, deși oc hii lui ve rzi m -a u privit c u prudență. „De unde vine legătura c u T ijua na ?” A urm a t o tăcere pe nt ru o bătaie a inim ii și, așa c um a m c re zut că mă va ignora , a răspuns. — Tatăl m e u a a vut o aventură c u o prințesă de c a rt e l și a forțat-o pe m a m a ... Se înt re rupse și își dre se gla sul, c u oc hii t a ri și periculoși, îna int e de a c ont inua pe un t on se c . „Iartă-te, m a m a m e a vitregă să mă crească c a a e i. L-a u ținut se c re t pe nt ru o vre m e .” N odul încolăcit din pie pt ul m e u s-a st râ ns de dure re pe nt ru e l. T re buie să fi fost gre u de a c c e pt a t . S-a r părea că toți c e i din lum e a interlopă a m fost răniți înt r-un fe l sa u a lt ul. "Î m i pa re rău. N u put e m a le ge c ine sunt părinții noștri, da r put e m de c ide c ine vre m să fim .” Oa m e ni m a i buni. Prie t e ni m a i buni. Frați m a i buni. Apoi, pe nt ru că tăcerea se înt inde a c a o bandă de c a uc iuc ga t a să se rupă, a m sc him ba t subie c t e le . "Lovește-mă." Giova nni c lipi c onfuz. "Scuzați-mă?" Părea jignit , ia r e u a m răsuflat frust ra t . „Lovește-mă”, a m re pe t a t . „Sunt sigur că nu pot fi livra t lui Pe re z, arătând de parcă t oc m a i aș ieși dint r-un spa .” „N u t e love sc ”. El pufăi neîncrezător. "Est i ne bun." „N u mă ve i ba t e ”, i-a m e x plic a t . „Est e doa r a fa c e ri.” Și-a st re c ura t m â inile în buzuna re și s-a legănat pe spa t e , privindu-mă. „Ei bine , a fa c e re a e st e oprită, a t unc i. N u love sc o fată.” "N u sunt o fa t a ." M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „At â t de t ipic , fe m e ile t re buie să facă toată m unc a .” N u se îndrăgea. Î l ve de a m în sprâ nc e a na lui ridicată, în fe lul în c a re mă prive a c u o e x pre sie c a re spune a că e ra la m ine . — Bine , a m spus e u. „O voi fa c e singur.” Am clătinat din c a p. „Ce c re zi că va spune Pe re z dacă voi arăta c a o prințesă răsfățată?” „Buza t a e st e de ja oa re c um ruptă”, argumentă e l. M i-a m da t oc hii pe st e c a p, e ne rva t . Pra c t ic s-a vinde c a t . Ar t re bui să mă oc up e u de a st a . M -a m îndre pt a t spre uşă şi m a m prins de m â ne r, da r îna int e de a put e a lovi c a pul de e a , a m simţit o apăsare pe umăr. Din inst inc t , l-a m a puc a t de înc he ie t ura m â inii lui Giova nni și l-a m răsucit, scoțând un mormăit din e l, da r spre m e rit ul lui, nic i nu a înc e rc a t să se a pe re . „N u, nu fa c e a st a .” M i-a m îngust a t oc hii, da r îna int e să pot spune a lt c e va , e l a adăugat: „U nc hiul m e u nu și-ar st ric a niciodată m a rfa ”. M -a m uit a t la e l. „Așa ve de a e l fe m e ile , nu pe m ine . Oric um , e l nu a r lăsa niciodată o amprentă a supra une i fe m e i, pe nt ru că i-a r re duc e va loa re a de re vâ nza re .” Înțelegerea – și de zgust ul – m i-a u răsărit și a m e x pira t . "Foa rt e bine . At unc i, fără urm e pe m ine .” „Î n sfârșit ve de rațiunea”, mormăi e l. „Odată c e ți-am da t lui Pe re z, c um mă a sigur că ești în siguranță?” M i-a m înc lina t c a pul gâ ndit or. „Ce a m a i ușoară a r fi să apară și să-i eliminăm ga rdie nii, a poi să-l folosim c a monedă de sc him b pe nt ru a a sigura informații de spre locația c om ple x ului său.” „Ar fi m ult pre a ușor”, a re m a rc a t e l. „Da r put e m spe ra .” Și-a îm pins m â na prin păr, mormăind c e va c a re suna suspe c t de „ pre a opt im ist ”. Am flut ura t un braț în a e r. "Sunt încă a ic i." Colțul buze lor i se ridică. „N u spui. Odată c e îți îndepărtezi părul sălbatic și îți răcești t e m pe ra m e nt ul, ne înt â lnim în bucătărie și vorbim .” „Pregătește ne noroc it a de c a fe a ”, a m st riga t în spa t e le lui c a re se retrăgea. Răspunsul lui a fost să-mi răstoarne pasărea pe st e umăr, da r c hic ot ul lui nu m i-a scăpat. Î n t im p c e mă îndre pt a m spre ba ie c a să mă pregătesc, m -a m uit a t la reflecția m e a și nu m -a m put ut abține să nu re c unosc c u re fuz că mă simțeam bine să a m un prie t e n – oric â t de re t ic e nt . Ca pit olul 3 0 K ingst on P Ere z Cort e s a fost un ne noroc it pa ra noic . Cine dra c u a rămas volunt a r în ne noroc it ul de Am a zon? Traficanți de oa m e ni bolna vi și sa dic i, a st a e ra c ine ! La nd Rove rul ne gru a călătorit prin t e re nul a c c ide nt a t a l jungle i a m a zonie ne ore în șir îna int e să debarcăm și să ne îndreptăm pe jos. Sudoa re a s-a a duna t pe frunt e a m e a în t im p c e a m străbătut junglă. Ale x e i e ra în alertă, înt re bâ nduse c a re e st e unghiul m e u. — T re buie să găsesc c om ple x ul lui Pe re z, a m spus în t im p c e ne cățăram pe st e o grămadă densă de tufișuri put re de . U n ve rde nesfârșit se înt inde a la rg, da r a m put ut ve de a se m ne a le une i linii de coastă în față, pre c um și clădiri îndepărtate și a vioa ne zburâ nd de a supra c a pului. "De c e ?" Licitația a ve a loc în Port o Ale gre , așa că logic a a pre zis că c om ple x ul lui Pe re z nu e ra pre a de pa rt e . T re buia să a jung la Lia na îna int e de a c e a licitație. N u e x ist a nic io m oda lit a t e de a lăsa pe a lt c ine va să o atingă. „O a re pe fiic a Sofie i V olk ov”. Ale x e i nu a ra t a t nic iun pa s, t ra ve rsâ nd pode a ua pădurii c u pași siguri și folosind o macetă pe nt ru a dărâma c opa c ii căzuți în c a le a noastră. Păsările c iripa u în t im pul pre lungirilor, a ve rt izâ nd de spre o prezență străină. "Înțeleg." T ipic pe nt ru Ale x e i să nu mă jude c e , ignorâ nd fa pt ul că Sofia V olk ov făcuse ra va gii a t â t de m ult e fa m ilii, inc lusiv pe a lui. — L-a i înt re ba t pe K ia n sa u M a rc he t t i locația? „M a rc he t t i vre a să pună m â na pe fiic a e i pe nt ru a o sc oa t e pe Sofia afară”, a m răspuns e u fără t ra ge re de inimă. "Înțeleg." Am bănuit că a făcut-o. Î m i iube a m frații, da r adevărul e ra că nu îi put e a m lăsa să se a propie de ra ha t ul în c a re e ra m im plic a t . Ale x e i a trăit și a re spira t a c e st t ip de risc și l-a urâ t pe soțul Sofie i, I va n, la fe l de m ult c a m ine . . N u e ra nim e ni în c a re a m a vut m a i multă înc re de re de c â t e l. Fa pt ul că s-a ținut de c uvâ nt și nu a spus nic iunui sufle t – inc lusiv soției lui – de spre pla nurile noa st re sa u unde ni s-a spus că mă va sprijini în oric e furtună pe c a re o vom re zist a . Î n toți acești a ni, încă nu e ra m sigur de c e c re de a că îm i datorează. „N u ți-am mulțumit niciodată”, am spus, recunoștința așteptată de m ult . „Pe nt ru că m -a i sa lva t a c um opt a ni.” Oc hii lui a lba st ru pa l i-a u găsit pe a i m e i și a da t din c a p. Ex pre sia umbră pe c a re o ve de a m în a nii de după sa lva re a m e a se sc him ba se de c â nd s-a căsătorit c u sora m e a . „Ți-am st ric a t viața”, a spus e l în c e le din urmă. „Est e c e l puțin c e put e a m fa c e .” M -a m uit a t la e l și pie sa puzzle -ului a căzut la loc . Se învinuise pe nt ru c a pt ura re a m e a , deși nu e ra niciodată m ot ivul pe nt ru c a re sa înt â m pla t . A fost o victimă a împrejurărilor, fiind prizonie rul lui I va n în copilărie. Î n ziua c a pt urii m e le , Ale x e i a fost c e l c a re a urm a t -o pe sora m e a îna poi la c a sa noastră și s-a a sigura t că se înt oa rc e în siguranță și, pe nt ru a st a , ne -a m c onside ra t c hia r și pe noi. Tatăl m e u, pe de altă pa rt e , e ra o altă pove st e . Ara nja m e nt e le lui le -a u pus un oc hi pe spa t e le c opiilor săi. El e ra de vină. „N u a i m e rit a t soa rt a a st a , Ale x e i. N ic iunul dint re noi nu a făcut-o.” M i-a m lăsat oc hii să c ut re ie re a vioa ne le jungle i. „Părinții noștri sunt de vină. N u noi." I -a m a runc a t o privire . „T re buie doa r să ne descurcăm m a i bine c u următoarea generație.” „Da , da ”, a mormăit e l din pa rt e a m e a . „V re i să vorbim de spre e a ?” A e i. Lia na . Louisa . Ge m e nii pe c a re i-a m eșuat. Am vrut să vorbe sc de spre a st a ? De unde aș înc e pe ? M i-a m înghițit nodul din gâ t , păstrând liniștea. M -a m simțit detașat de oric e , în afară de această senzație ciudată c â nd e ra vorba de geamănul de c a re nu t re buia să-mi pe se . „N u”, a m răspuns în c e le din urmă, da r Ale x e i t re buie să fi c it it c e va în e x pre sia m e a pe nt ru că i s-a u ridic a t buze le . „Ești bic iuit .” „La na iba , idiot ule .” Ale x e i se uită la c e rul înnora t , rămânând tăcut o clipă. „Fiic a Sofie i sa u nu, dacă e a e st e a ia , m e rgi.” a m ridic a t din um e ri. "Est e c om plic a t ." „Ce relație nu e st e ?” M -a m uit a t la e l surprinsă. „Cine ești și c e a i făcut c u Ale x e i N ik ola e v?” Buze le i s-a u zvâ c nit c â nd m i-a răsturnat de ge t ul. „N u m -a m gâ ndit niciodată că ve i ofe ri sfa t uri în relație.” Era râ ndul lui să ridic e din um e ri. „Sora t a mă învață m ult e .” Am rămas tăcut pe nt ru o bătaie. "M a buc ur pe nt ru t ine . Pe nt ru a m â ndoi." Dădu din c a p mulțumind, a poi își sc oa se binoc lul din ruc sa c . I -a m urm a t linia vizuală, ia r c â nd m i-a da t pe re c he a , m -a m așezat pe doc uri, străzi și a le i c orupt e . și controlată de Pe re z Cort e s. Am urgul își înc e puse c oborâ re a pe st e orașul de int ra re infe st a t de droguri și t ra fic de oa m e ni. „Lic it a re a la licitație a r put e a fi c a le a de urm a t ”, a spus Ale x e i, fără îndoială. „N im e ni nu a reușit să găsească vreodată c om ple x ul lui Pe re z. Așa a reușit să supraviețuiască în toți acești a ni. K ia n e st e singurul bărbat c a re a părăsit a c e l loc în viață.” K ia n Cort e s, un prie t e n a l fa m ilie i Ashford, și-a propus să urmărească bărbați – și fe m e i – c a re nu dore a u să fie găsiți. Ave a m de st ul de m ult e în c om un, deși nu luc ra se m niciodată ofic ia l împreună. "N im ic nu e im posibil." — Adevărat, aprobă e l. „Da r a ve m luni de zile să cercetăm fie c a re c e nt im e t ru din această junglă pe nt ru găsi a -i c om ple x ul?” Știam a m â ndoi răspunsul la a st a . O săptămână c u oa m e ni c a Pe re z Cort e s a r put e a simți o e t e rnit a t e . Gust ul râ nc e d a l neliniștii îm i stăruia în gură, a ve rt izâ nd că a r put e a fi ne voit să m e rg îm pot riva princ ipiilor m e le și să îngrășesc poșeta ne noroc it ului la licitația lui. Da r a ic i a t re buit să a m înc re de re în inst inc t e le m e le . M i-a u sa lva t viața de pre a m ult e ori și c hia r a c um , m i-a u spus că o va spa rge pe Lia na fără reparații odată c e o va a ve a în c om ple x ul lui. Ac olo a înc e put c u adevărat t ort ura lui. Z um ze t ul m ot orului a fost prim ul luc ru pe c a re l-a m a uzit . Au urm a t fa rurile . N e -a m înt ins a m â ndoi după a rm e , îndre pt â ndu-le spre lum inile c a re sose a u. U n J e e p. Două. O rulotă a dra c ului de e i. Am împărtășit un Î n c e dra c u ne -a m băgat? uit e c u Ale x e i. „V a fi dist ra c t iv”, a mormăit e l în t im p c e toți s-a u oprit , înc onjurâ ndu-ne . această stâncă. Dacă a m put e a să-i a de m e nim de pe — Î n m od c la r, definițiile noa st re de spre c e e a c e înseamnă distracție nu se pot rive sc , a m re plic a t se c . Pa t ru bărbați înarmați și în uniformă a u sărit afară. La na iba , dacă e ra u loc a lnic i, luc ra u pe nt ru Pe re z. M a i m ult e a u inunda t zona până c â nd o figură cunoscută a ieșit afară. „Ce na iba ?” V oc e a lui Ale x e i înfățișa surpriza pe c a re a m simțit-o. Dint re toți oa m e nii, K rist off Ba ldw in, prie t e nul lui Byron din pe rioa da militară, a fost ult im a persoană la c a re mă așteptam. „N u mă așteptam să t e văd a ic i”, a m înt re ba t . L-a m folosit pe K rist off de -a lungul a nilor pe nt ru a int e rm e dia proprietăți în înt re a ga lum e . Dacă luc ra c u Pe re z, e ra m dracuți. De fa pt , înt re a ga linie Ashford a r fi condamnată. Era int im conștient de se c re t e le de fa m ilie și de bunurile a sc unse le ga t e de frații m e i, c a re le put e a u dist ruge c u ușurință. — La fe l, spuse e l brusc . "Ce fa c i a ic i?" a m înt re ba t , c u voc e a m a i re c e de c â t Sibe ria . „Î m i c a ut fiic a .” Liniștea jungle i re fle c t a spa im a din oc hii lui. M e rge t ul c iuda t a l frunze lor a re lua t , pot rivindu-se c u furt una din e x pre sia lui K rist off. — Ce l c a re a re fuza t să răspundă la a pe lurile t a le ? Am înt re ba t , a m int indu-m i c om e nt a riul lui de c â nd l-a m văzut ult im a oară. El a da t din c a p. "I n jungla ?" întrebă Ale x e i. Obose a la din oc hii lui e ra strălucitoare. La fe l a fost și fric a . M irose a . „A int ra t în ha c k ing”. Mi s-a înc runt a t sprâ nc e a na la explicația ciudată. „Se pa re că a șters c ont ul ba nc a r a l lui Pe re z”. Ale x e i fluieră, c la r im pre siona t . „T e rog scutește-mă de felicitări”, a spus e l, împingându-și m â na prin părul de ja ne îngrijit . „Prim ul a n de fa c ult a t e și nic i o lună nu a t re c ut fără proble m e . La rson, e brie t a t e , a fost a re st a t pe nt ru efracție și a c um a fost răpită.” Buze le m i s-a u zvâ c nit , o pa rt e din m ine de ja îi plăcea c opilul, oric ine a r fi e a . „N u uit a de furt ”, a adăugat Ale x e i, cu un st rop de a m uza m e nt în voc e a lui de obic e i re c e . K rist off i-a a runc a t o privire ucigașă, c la r că nu a a pre c ia t să-și amintească de activitățile e x t ra c urric ula re a le fiic e i sa le . — Spui a st a în fața soției m e le și o voi pune pe fiic a m e a săți ștergă c ont urile , m â râ i e l. Ex pre sia lui Ale x e i a rămas neclintită. Oc hii lui K rist off s-a u um plut de inc e rt it udine conflictuală în t im p c e își înt oa rse privire a . „Doa m ne , aș renunța la fie c a re bănuț a l m e u doa r c a să o re c upe re z. N u mă pot înt oa rc e fără e a .” „De c e Pe re z Cort e s?” L-a m înt re ba t . A sc ut ura t din c a p. „La na iba dacă știu. V oi fi c he l până c â nd toți c opiii m e i își vor t e rm ina c rize le .” — At unc i, să o a duc e m îna poi, a m spus. „Deși, c re d că a i put e a renunța la a spe c t . Spre de ose bire de Byron.” T e le fonul m i-a bâ zâ it și st râ ngâ ndu-m i în spa im a fundul m i-a um plut gâ t ului. „Da t a st om a c ul, sa liva licitației a fost stabilită.” S-a r părea că a m â ndoi vom re st a bili c ont urile ba nc a re a le lui Pe re z în c urâ nd. Ca pit olul 3 1 Lia na M Cu înc he ie t urile și gle zne le le ga t e încă o dată, m -a m așezat pe sc a un și a m înc e rc a t să-mi raționez ne rvii. Am clătinat din c a p c a să-l c la rific – pla nul m e u t re buia să funcționeze. N u e ra loc pe nt ru eșec, și oric e panică a ve a să st e a în c a le . "Est i bine ?" întrebă Giova nni c u colțul gurii. "Da ." Privind încăperea, a m obse rva t pereții ga lbe ni, pode le le din le m n și st â lpii așezați la înt â m pla re , c u uși m a ri ofe rind o ve de re la apă și ambarcațiunea c a re se a propie înc e t . „Est e un de pozit ”, a e x plic a t e l. „Est e doa r o ofertă să t e ia și să t e ducă la na va m a i m a re .” a m înghițit. N u t oc m a i ide a l, da r e ra singura c a le de a a junge la Pe re z. „Poa t e că vine să mă ia pe rsona l și îl sm ulge m ”, a m m urm ura t , c u speranța în pie pt ul m e u o cățea răutăcioasă. La urm a urm e i, e l s-a oc upa t pe rsona l de o tranzacție c u propria m e a mamă nu c u m ult t im p în urmă. Poa t e a r vre a să facă la fe l a c um . Ba rc a a a c ost a t și nu a dura t m ult până c â nd doi bărbați a u a juns la noi. U nul e ra gros, ia r celălalt slăbănog, c u oc he la ri de soa re de c uloa re închisă. — La na iba , nu Pe re z, a m şuierat. „Ar t re bui să-i om or și să t e rm in c u a st a ”, mormăi e l. — N u, a m spus e u. „Am ne voie de Pe re z.” Fără a-și lua privire a de la m ine , c e i doi bărbați a u înghițit distanța dint re noi. „Agost i”, salută bărbatul înrăit. „Felicitări pe nt ru prom ova re .” Giova nni nu răspunse, doa r dădu din c a p c onc is. „Ast a e t â rfa ?” M â râ it ul lui Giova nni a vibra t în spa t e le m e u și a t re buit să acționez re pe de îna int e c a e l să renunțe la șiretlic. „Pe c ine numești cățea, păsărică?” M -a m re pe zit , lupt â ndumă c u frâ nghiile și dâ nd o performanță c â t de convingătoare a m put ut . „Dezleagă-mă și îți voi arăta c â t de păsărică ești.” „Doa m ne a l na ibii de H rist os”, ge m u Giova nni. Ce i doi bărbați a u râ s, împărtășind priviri a m uza t e . „Cățea înflăcărată”, a spus un bărbat în t im p c e își îm pinge oc he la rii în sus. A făcut un pa s îna int e , apropiindu-și fața, pa rfum ul de t ut un și ule i de m ot or inva dâ ndu-m i spațiul. M i- a m ținut respirația, așteptând. Încă un c e nt im e t ru și... Ba m ! L-a m da t c u c a pul c u toată put e re a . Se clătină îna poi, st râ ngâ ndu-se de na s în t im p c e sâ nge le i se sc urge a print re de ge t e . „ T â rfa a st a dra c ului !” țipă e l, ridic â nd m â na să mă plesnească, da r îna int e c a pum nul lui să se poată c one c t a c u fața m e a , Giova nni a pășit în fața m e a și a int e rve nit . „Fără urm e pe fe m e ie .” U n fior c ole c t iv s-a răspândit înt re noi toți. Era a t â t de liniștit înc â t a uze a m fie c a re tobă a inim ii m e le . Bum ... bum ... bum . Bărbații s-a u uit a t unul la a lt ul, c hipul lui Giova nni nu reflectă nic i o licărire de emoție. O tăcere încordată dom ne a o clipă îna int e c a celălalt bărbat să o rupă. — Ai dre pt a t e , m â râ i e l. „Pe re z nu a r fi mulțumit de bunurile de t e riora t e .” Am st râ ns din dinți, luptându-mă c u dorința de a spa rge c a pe t e le a c e st or doi proști c u m â inile le ga t e la spa t e . Ac e st luc ru a r fi pre a ușor. N ic i un ticălos bolna v pe c a re l-a m uc is în t re c ut în comparație c u nenorociții de pe această navă. Cu t oa t e a c e st e a , a m găsit un luc ru a va nt a jos. Ei mă c onside ra u o pradă ușoară și a m plănuit să folose sc a st a în be ne fic iul m e u. A dura t m a i puțin de șaizeci de ore pe nt ru c a porc ii c a re ne duc e a u la Pe re z Cort e s să lovească. Fum ul. Ra sul. Aburii murdăriei lor. Ce le la lt e fe m e i e ra u înghe suit e în colț, dorm ind, da r e u stăteam trează. Am fost c u oc hii pe fe m e i și a m urmărit un gâ nda c c a re se t â ra pe pode a ua acoperită cu murdărie. Gâ nda c ul a c ont inua t să meargă în c e rc , lovindu-se de fâ n, da r a rămas hotărât să ajungă la destinație. Ca m c a m ine . Doa m ne , e ra m obosit . Ave a m ne voie de odihnă pe nt ru a -m i păstra inteligența c u privire la m ine , da r a t unc i c ine s-a r a sigura că a c e st e fe t e sunt în siguranță? De pinde a de m ine să-i prot e je z. Anx ie t a t e a m e a m -a t re zit a c um și a m numărat se c unde le ne c e sa re până c â nd gâ nda c ul să renunțe în sfârșit. Dure re a surdă de la t â m ple părea să crească c u fie c a re zi c a re t re c e a și înc e pe a m să c re d că a re c e va de -a fa c e c u condițiile din situația m e a de viață a ic i, c a să nu m a i vorbim de fa pt ul că e ra m la limită douăzeci și pa t ru șapte. Gâ ndurile c onfuze m i-a u inva da t c re ie rul și nu m a i put e a m dist inge înt re a m int iri și vise . Ai uc is-o. Am vrut să înt re b pe c ine , da r nu a ve a m pe c ine să înt re b. Buza m i-a t re m ura t , inim a mă dore a pe nt ru e a – oric ine a r fi ea. N u știam, da r jude c â nd după a c e st nod încolăcit de emoții din pie pt ul m e u, a m simțit că e st e im port a nt . Doa re . At â t de m ult e , și nu știam de c e . Singura dată c â nd simțeam această dure re a fost c â nd a m lăsat să se filt re ze gâ ndurile de spre sora m e a . Ar put e a fi ăsta un indic iu? Oc hii ustură, a m c lipit ra pid, a ni de a nt re na m e nt încă fe rm pe loc . M a m a a bătut și a e le c t roc ut a t a c e a slăbiciune din m ine . Sărută-mă, soa re . M i-a c re sc ut pie le a de găină. V oc e a din c a pul m e u suna a ut orit a r, im port a nt . De c i de c e nu m i-a m put ut a m int i de e l? Scârțâitul une i uși de m e t a l a călătorit prin a e r. O rafală ușoară de a die re re c e a străbătut-o, trimițându-mi un fior pe șira spinării. Am rămas nemișcat, ținându-mi respirația uniformă și a m așteptat. Î n t im p c e a sc ult a m pași, m -a m gâ ndit din nou la c â t de nenorociți de pre vizibili e ra u bărbații. Cu pe ne le și lăcomia lor, nu a u dezamăgit niciodată. Sune t ul t a st e lor. U n a lt scârțâit de ușă. Privind silue t a print re ge ne le m e le , l-a m văzut c um Bill — ga rdia nul sc und c a re sa live a pe st e fe t e de c â nd a m sosit e u — și-a t ra s m â na cărnoasă și dezgustătoare pe una dint re c oa pse le fe t e lor în t im p c e e a dorm e a . De zgust ul m i-a nemișcat c u înfunda t m a x ila rul gâ t ul, da r încleștat. U n am rămas sc â nc e t pe rfe c t m oa le și som noros a ve nit de la fată, ia r respirația nazală a bubuit din pa rt e a bărbatului c a re va fi în c urâ nd fără c oc os. M â na bâ jbâ iului s-a îndre pt a t m a i sus și m -a m dus după cuțitul în t oc c a re se a sc unde a în chiloții m e i foa rt e neatrăgătoare de bunică. Furia a c re sc ut , um plâ ndu-m i ve de re a c u o ceață roșie. De ge t e le m e le s-a u înc his în jurul cuțitului și, fără un sune t , e ra m în spa t e le lui. Întinzându-mă în jur, i-a m apăsat la m a de gâ t ul c u m â na stângă și l-a m prins de păr c u dre a pt a . „Faceți un sune t și vă voi tăia gâ t ul”, a m a ve rt iza t e u pe un t on tăcut, a vâ nd grijă să nu le spe rii pe fe t e . Câ nd nu a răspuns, i-a m apăsat cuțitul în gâ t , străpungându-i pie le a . "A int e le ge ?" — Da , râpă e l. „Da r nu ve i scăpa c u a st a .” I -a m ignora t a ve rt ism e nt ul. „Depărtează-te de fată și pleacă.” Î nc e t , a făcut c e i s-a spus, ia r în m om e nt ul în c a re a m fost în a fa ra ușii înc hisorii noa st re , l-a m tăiat c u pre c izie și l-a m privit căzând în ge nunc hi, gâ lgâ ind. „Psiho... cățea.” Am ve nit în jurul lui, buze le m e le c urba t e înt r-un zâ m be t sa dic . — Ei bine , a i înțeles un luc ru în se a ra a st a , a m spus e u re c e . Bărbatul s-a c hinuit să-și cadă sufla re a , c u pie pt ul înc orda t și c u m â inile st râ ngâ ndu-l de gâ t . Da r nu a r fi milă pe nt ru e l. Am st a t a c olo, privindu-l sufoc â ndu-se c u propriul sâ nge . Apoi a m pășit pe st e e l fără să mă gâ nde sc și m i-a m făcut drum ul să m a i a da ug c â t e va uc ide ri pe list a m e a . Ca pit olul 3 2 Lia na „W N e -a m născut pe nt ru a m uri, a m șoptit, respirația m e a a burind a e rul. Am înc e rc a t să fiu curajoasă, da r fric a îm i zguduia oa se le de fie c a re dată c â nd pune a m pic iorul în această arenă. Mama și I va n l-a u num it c e nt ru de a nt re na m e nt . N u a fost . Aic i m oa rt e a și-a găsit a m pre nt a . „Toți sunt născuți pe nt ru a m uri.” T im brul înt une c a t a l voc ii lui a liniștit ușor t re m urul. „Est e doa r o c he st iune de c â nd.” „Urăsc că t e ... Că t e fa c e să lupți.” Ac e st a a fost singurul loc unde nim e ni nu ne -a găsit vreodată. A fost o ironie în găsirea siguranței a c olo unde a u a vut loc ororile . St râ ngâ nd c re ionul înt re de ge t e le m e le pătate de plum b, m ia m ridic a t privire a pe nt ru a -i găsi c hipul frum os. N um a i că... um bre le m i l-a u a sc uns. De fie c a re dată c â nd mă sc him ba m , e i îl urm a u, învăluindu-l în înt une ric . Ce c iuda t , m -a m gâ ndit în sine a m e a . Am st râ ns c re ionul până m -a durut , disperată să mă a nc ore z de c e va c e părea re a l. M i-a m desfăcut buze le pe nt ru a -i spune num e le , da r în m om e nt ul în c a re a m făcut-o, t rosnit ul răutăcios a l oa se lor a răsunat prin a e r. Sâ nge a pic ura t ... Pic ura re ... Pic ura re ... Pic ura re ... Până c â nd de ge t e le m e le a u fost uda t e c u sâ nge . Sâ nge le lui. Sâ nge le m e u. I nim a m i s-a răsucit de a gonie c â nd aceleași c uvint e se re pe t a u înt r-o buclă în c a pul m e u. N u-l pot pie rde , nu-l pot pie rde , nu-l pot pie rde . „Est e în regulă”, șopti e l, c uvint e le lui rupt e și dispărând în a e r în jurul nost ru. La fe l c a inim a m e a fragilă. „N u mă răniți.” Încă o crăpătură a oa se lor. M a i m ult sâ nge a țâșnit. „N uuuu!” Țipătul m i-a străpuns c ra niul. Oc hii m i s-a u de sc his brusc și m -a m ridic a t în pic ioa re . Gâ fâ it ul m e u a um plut spațiul în t im p c e a m gâ fâ it după a e r. Pe nt ru o secundă, a m fost de zorie nt a t . M -a m uit a t în jur, așteptându-mă să găsesc sâ nge . Î n sc him b, t ot c e a m găsit a fost un grup de fe m e i înghe suit e și m i-a m a m int it unde mă a fla m . Am îm pins o răsuflare lungă. Ac e st sc e na riu nu a fost c u m ult m a i bun, da r l-aș pre lua visul. De ge t e le încă îm i t re m ura u, da r a m vrut să se oprească. N e voia înnăscută de a răpi – la răpitorii m e i, la de st in – m -a lovit , da r știam că t re buie să păstrez c a pul re c e . Era m a t â t de a proa pe să a flu c e s-a înt â m pla t c u sora m e a . De c â nd fuse se m lua t , fuse se o cușcă după a lt a . O singură navă. Apoi a lt ul. Se c urit a t e a fuse se dublată după prim a m e a crimă. Oric um , nu contează, pe nt ru că ga rdie nii a u înțeles m e sa jul: St a i na ibii de pa rt e . N u a r e x ist a nic io pre le va re c â t t im p e ra m pe această navă. U lt im e le două săptămâni în această navă de marfă părăsită de Dum ne ze u a u fost înne bunit oa re . Crăciunul a ve nit și a ple c a t . La fe l a fost și Re ve lionul. Am uc is un număr m a re de ga rdie ni doa r pe nt ru c a e i să fie înlocuiți c u alții noi, împreună c u o altă tânără inconștientă, c u a spe c t fra gil. Re ina Rom e ro. Am simțit un fe l de rude nie față de e a și a m st a t de pază a supra e i în t im p c e e a zăcea inconștientă în st a re a e i de droguri. Ea om orâ se m a i mulți ga rdie ni și m i-a plăcut foa rt e m ult spe c t a c olul. M -a m hotărât c hia r a t unc i că îm i pla c e fa t a . Oc hii m e i a u călătorit pe st e fe t e le a dorm it e . N e a jut ora t . V ulne ra bil. Tații, frații și soții lor fie făcuseră îndoie li, fie e ra u da t ori lui Pe re z și se aștepta să plătească prețul. M -a de zgust a t și m -a spe ria t în același t im p. Ce s-a r înt â m pla c u fe t e le c a pt ive ? Î n ult im e le două săptămâni, a m înc e rc a t să-i învăț o formă de autoapărare. Chia r dacă print r-un m ira c ol a u fost toți salvați c â nd a m a juns la destinație, în c e le din urmă a r a ve a ne voie de e l. Era doa r o c he st iune de t im p. U ne le dint re lecții s-a u bloc a t ; mulți dint re e i nu a u făcut-o. Sune t e le urle t e au înc e put , ca un c â nt e c de leagăn bâ nt uit or, se m na lâ nd că a t re c ut o altă zi de c â nd a m a juns în această gaură a ia dului. Mă va a propia de adevăr , m i-a m a m int it . Furia de a fi m a nipula t și mințit a fie rt , a runc â nd a dre na lina de c a re a ve a m ne voie prin ve ne . T im p de opt a ni, vide oc lipul c u c orpul une i fe m e i c a re se dezintegrează în nim ic m i-a c hinuit m int e a și sufle t ul. Ac um , nu e ra m sigur dacă e ra sora m e a sa u a lt c ine va . Oric um , răzbunarea m e a nu s-a r opri a c um , indife re nt dacă fe m e ia din vide oc lip e ra sa u nu sora m e a . Î nt re t im p, m -a m ținut de această mică sc lipire de speranță. Dacă geamănul m e u a r fi în viață? M a m a t re buie să știe adevărul și a m urâ t -o pe nt ru că m -a făcut să c re d t ot c e a ve a ne voie să c re d. Poa t e că fuse se m de st ul de tânăr și na iv înc â t să a m înc re de re , da r e a nu e ra . Î n c urâ nd a ve a m să înfrunt răul c a re a orc he st ra t răpirea m e a și a vâ ndut -o pe sora m e a . T ot ul m e rge a c onform pla nului – oric um c â t e ra posibil. O t use m -a sm uls din gâ nduri și m -a m îndre pt a t spre Sie nna , o fată de opt spre ze c e a ni c a re fuse se a ic i c hia r m a i m ult de c â t m ine . A a vut un c a z oribil de rău de m a re și nu a m invidia t -o de loc . V oit a de săptămâni înt re gi, a bia reușind să țină c e va . Aș fi da t vina pe se a m a mâncării neatrăgătoare, da r re st ul dint re noi nu e ra m bolna vi de e a . „Urăsc na ve le ”, se a uzi voc e a e i slabă în t im p c e se rost ogole a spre m ine , c u oc hii deschiși. „I a ht ul tatălui m e u vit re g nu m -a îmbolnăvit niciodată ”. Am t ra s-o ușor în sus înt r-o poziție așezată. — N u ajută c u nim ic fa pt ul că nu mănânci, a m spus, dâ ndu-i o bucată de pâ ine t a re . Ea și-a încrețit na sul c u na st uri la ve de re a neatrăgătoare. „Știu, e st e dezgustător.” Î n c e le din urmă, a m c onvins-o să o ia și e a s-a forțat să înghită c u o înghițitură dureroasă. — M i-a fost m a i bine , mormăi e a . "Şi e u." De a se m e ne a , a m a vut și m a i rău, da r nu a ve a se ns să a duc a st a în discuție. „Cum a i a juns a ic i?” „La na iba dacă știu.” Ea tresări. „M a m a s-a r răsturna dacă m a r a uzi înjurâ nd în a c e st fe l.” Buza m i s-a zvâ c nit la a st a și m i-a da t o privire de spre c um a r fi e a dacă nu a r fi descurajată și t re m urâ nd c a o frunză, c u șuvițele de păr de c uloa re a m ie rii a lune c â ndu-i pe um e ri. Ridicându-și c a pul, oc hii e i îi întâlniră pe a i m e i c u o sfida re încăpățânată. „Ac e st luc ru s-a înt â m pla t doa r din c a uza lui ”, a sc uipa t e a , acuzația lim pe de în voc e . „Tatăl tău vit re g?” a m înt re ba t e u provizoriu. Privire a e i s-a a runc a t în jur spre fe t e le a dorm it e îna int e de a se înt oa rc e la m ine , c u oc hii aburiți. „Cine e st e tatăl tău vit re g?” Ea flutură sla b c u m â na . „K rist off Ba ldw in”. M i-a m bătut un de ge t pe bărbie. N um e le m i-a suna t fa m ilia r, da r nu l-a m put ut pla sa . "Ce e a c e fa c e e l?" Ea a ridic a t din um e ri, a poi a tresărit și s-a fre c a t de umăr. Era slăbită, zile în c a re vom it a și dorm e a la frig, gre u pământul i-a a fe c t a t c orpul. „Ra ha t ul im obilia r. Construcție c e va sa u a lt c e va .” N um e le a căzut în c e le din urmă pe loc . „Ba ldw in Ent e rprise ”, a m sc a pa t , sprâ nc e ne le m e le înc runt a t e de c onfuzie . — Tatăl tău deține Ba ldw in Ent e rprise ? „Tată vit re g”, a c ore c t a t e a , ștergându-și gura c u dosul m â inii. „M a m a s-a căsătorit c u e l c â nd e ra m a dole sc e nt . Surorile m e le îl consideră pe tatăl lor. Și a poi, de sigur, e l e st e adevăratul tată a l ge m e nilor.” U n st rop de amărăciune îi sublinia c uvint e le . „N u sunt ge los dacă la a st a t e gândești. Î n plus, K rist off știe c u siguranță c um să se c om port e c a un tată prevăzător.” A fost norocoasă în a c e st se ns; a fost m a i m ult de c â t a m a vut e u și sora m e a . „Ce treabă a re e l c u t oa t e a st e a ?” Din c â t e știam, K rist off Ba ldw in nu s-a im plic a t c u oa m e ni c a Cort e s. Și-a îndre pt a t spre m ine oc hii e i învinețiți, c u fața palidă fantomatică. „Și c e e st e a st a ?” St om a c ul m i s-a zguduit . Dacă tatăl e i vit re g nu a ve a de -a fa c e c u lum e a interlopă și oric um a u m e rs după e a , a st a înse m na că nu e x ist a nic io rimă sa u m ot iv în spa t e le fe t e lor c a re e ra u sm ulse . N im e ni nu e ra în siguranță. — N im ic , a m mormăit, dâ ndu-i o bucată de pâ ine uscată. „Încearcă să roști din a st a .” M i-a lua t -o c u prudență, la c rim ile c urgâ ndu-i a c um pe față. Și-a dus-o la buze , da r nu a mușcat-o. M â na e i a t â rna în a e r c â nd înghiți o dată, de două ori. „Am da t na ibii”, șopti e a , clătinând din c a p. „T re buia să fie a c e l progra m st upid pe c a re l-a m sc ris.” „Ce progra m ?” a m înt re ba t , int riga t . Ea a a dulm e c a t . „Am făcut-o în t im pul unuia dint re c ursurile m e le de c odific a re de la fa c ult a t e . Am vrut să-i de m onst re z lui T yra n Ca lla ha n că e u... V oc e a i s-a rupt și sâ nge le m i-a răcit. „M -a m a m e st e c a t în c ont urile ba nc a re a le lui Pe re z Cort e s.” Oc hii m i s-a u făcut la rg. "De c e a i fa c e a st a ?" Ea a înghițit gre u. „T yra n a t ot spus că sunt pre a tânăr pe nt ru e l.” Am înc e rc a t să-mi a m int e sc câți a ni a ve a T yra n Ca lla ha n și nu a m reușit. T ot c e îm i a m int e a m e ra că e ra un geamăn c a m ine . „Așa că a spus că a t unc i c â nd aș put e a spa rge fișierele pe rsona le a le lui Cort e s, mă va sc oa t e .” S-a m ut a t să se ridic e , îndepărtându-mi c u m â na înc e rc a re a de a o a jut a . „Î nc e p să c re d că c ole gul m e u de cameră a a vut dre pt a t e .” "De spre ?" — Poa t e că T yra n a înc e rc a t să mă momească, mormăi e a , rușinându-i e x pre sia . Câ nd i-a m a runc a t o privire în gol, m i-a e x plic a t . „La fe l c a în „V oi ieși c u t ine c â nd porc ii zboară”, da r dint r-un m ot iv prost e sc , a spus e x a c t .” Bia t a fată a lua t re spinge re a lui Ca lla ha n c a pe o provoc a re . Încă nu a a fla t că bărbații sunt idioți de c e a m a i bună clasă. Da r în loc să spun t oa t e a st e a , a m zâ m bit . Ea nu a ve a ne voie să sublinie z c e e a c e e st e e vide nt ; de ja se bătea din c a uza a st a . — I -a i arătat, nu-i așa? O sufla re sa rdonic a a părăsit-o. „Sigur a m făcut-o. U it e unde m -a dus.” Era pre a tânără și pre a naivă pe nt ru a fi implicată în această corupție. — Oric um , c ine e st e Pe re z Cort e s? „Spuneți așa, nu e st e c e l m a i bun om de c a re să furați”, a m spus înc e t . „Niciodată nu a uzise m de e l.” Dispe ra re a îi îm ple t i voc e a . Bineînțeles că nu a făcut-o, nu părea de st ul de m a re pe nt ru a fi studentă. „N u e st e un t ip bun.” Și a st a a fost să spune m ușor. A fost un luc ru pe c a re m a m a l-a făcut bine și a fost să mă e duc e de spre c ine e st e c ine în lum e a interlopă. N u c ont a c â t de m a re sa u m ic e ra c ine va , e a a găurit num e le t ut uror în m ine . Această fată în m od c la r nu a ve a nic io ide e că lum e a noastră există. Dacă aș scăpa c u viață din a st a , i-aș st riga fundul lui T yra n Ca lla ha n pe nt ru că i-a da t speranță a c olo unde nu e ra . „V oi a ve a ne voie de t e ra pie c â nd t oa t e a c e st e a vor fi spuse și făcute.” „Poa t e ”, a m fost de a c ord, întrebându-mă dacă t e ra pia nu a r fi un luc ru a t â t de rău pe nt ru fe m e ile și bărbații prinși în lum e a interlopă. „Până a t unc i, ești pregătit să înveți c e va de autoapărare?” Încă m a i a ve a dorința de a trăi, o luptă arzătoare în oc hii e i, în c iuda stării e i sla be . "Aduceți-l." Privire a e i s-a a runc a t de la m ine către form a adormită a Re ine i în cușca de lângă a noastră. „V re a u să de vin la fe l de nebună c a a c e a doamnă.” „Bine , a t unc i, Sie nna . H a i să dăm niște c ur.” Buze le e i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t blâ nd, în c iuda disperării din oc hii e i. „N u plâ nge la m ine c â nd vom it pe st e t ine .” „N u plâ nge c â nd t e love sc în fund.” Re ina Rom e ro m -a prins de mână în t im p c e a m fost împinși pe st e doc , urc â nd o treaptă de piatră și înt r-o c urt e murdară. Era m amestecați c a niște vit e și, în t ot a c e st t im p, m i-a m ținut oc hii ațintiți a supra fe t e lor. „N u fa c e c ont a c t vizua l”, le -a m a ve rt iza t pe Sie nna și pe Re ina înt r-o șoaptă blândă, a m e st e c â ndu-le pe amândouă m a i a dâ nc în mulțimea în mișcare. Am â ndoi e ra u șocați de obuz, c u fețele a lbe c a un cearșaf. I -a m t ra s pe podium și ne a m c ondus pe scenă. Gâ fâ it ul Sie nne i m i-a c a pt a t atenția și a m găsit-o uit â ndu-se la râ ndurile de bărbați. Spre surprinde re a m e a , e a zâ m be a , c u la c rim i strălucind în oc hi. I -a m urm a t linia oc hilor, da r nu a m văzut pe nim e ni în afară de fețele scăpate a le c e lor dornic i să asistăm la de gra da re a și um ilire a noastră. "Ce e st e ?" „Ac e la e st e tatăl m e u”, șopti e a , c u buza tremurândă. „... tatăl m e u vit re g.” U n pic de ușurare m -a lovit , știind că această fată va fi bine . Părinții e i – spre de ose bire de mulți alții – veniseră să o sa lve ze . — Diminuează-ți fe ric ire a , a m m urm ura t pe un t on st ins. „Păstrează-ți e x pre sia stoică și nu lăsa să-l cunoști.” Oc hii e i i-a u găsit pe a i m e i, c onfuzia lim pe de în e i. „Da r—” I -a m lua t m â na și a m st râ ns-o st râ ns. "Aveţi înc re de re în m ine . Și st a i de pa rt e de ticălosul ăla T yra n. V oi a ve a grijă de e l pe nt ru t ine .” Ce va în oc hii e i a izbuc nit , put e re a pe c a re a m simțit-o în e a t ot t im pul, lovindu-mă front a l. „N u. Î l voi fa c e să plătesc singur.” Am zâ m bit m â ndru. "Fa t a buna ." U n ga rdia n a ve nit în spa t e le e i, îm pingâ nd-o îna int e , ia r e u ia m da t din c a p liniștitor. Am privit c u răsuflarea tăiată c um înc e pe a licitația pe nt ru Sie nna Ba ldw in. Cu fie c a re număr a runc a t în a m e st e c , t e nsiune a din m ine a c re sc ut și a bia după c e a fost însoțită de tatăl e i, a m re spira t din plin. Până a ve nit râ ndul m e u. Ca pit olul 3 3 K ingst on L dacă e ra un c onc e pt a bst ra c t . A fost c e e a c e a i făcut din a st a . Ce a perfectă e ra o iluzie c a re put e a fi spulberată în c he st iune a une i după-amiezi la grădina zoologică. Sa u o trădare pe c a re nu a i văzut-o niciodată ve nind. Fie c a re om de pe pământ a ve a o agendă. Toți duc e a m propriile noa st re războaie. U nii a u pie rdut , alții a u câștigat. Mă săturasem să pie rd – fa m ilia m e a , prie t e nii m e i, singura persoană c a re mă a jut a se să văd lum ina în m om e nt e le m e le c e le m a i înt une c a t e și, m a i t â rziu, sora e i. Louisa m -a făcut să jur că-i voi păstra geamănul în siguranță. Așa că fie că e ra sc uza m e a sa u pur și sim plu m odul m e u de a re c upe ra c e va c e pie rduse m , c hia r în a c e l m om e nt , știam că a m hotărât. Lia na V olk ov a r fi a m e a . M -a m uit a t pe st e piață la e x pre sia e i sfidătoare și a m înc e put să o văd. N u ina m ic ul. N u fațada pe c a re c re de a că o stăpânise. Era c hipul une i le oa ic e c a re îi protejează pe nevinovați. Era fa t a c a re fuse se zdrobită de pie rde re a surorii e i. Ca si m ine . St â nd în piața din Port o Ale gre în Bra zilia , a m privit fe m e ile sc oa se la licitație, una c â t e una , și a m ținut privire a a supra singure i c a re c ont a pe nt ru m ine . N u mă obse rva se încă, c onc e nt râ ndu-se pe fa t a de lângă e a . St om a c ul m i s-a învâ rt it văzând fe m e ile t e roriza t e vâ ndut e în a c e st oraș înfiorător de la port . Piața pietruită m irose a a brut a lit a t e , dispe ra re și m oa rt e . M -a m uit a t la K rist off Ba ldw in în t im p c e lic it a pe nt ru fiic a lui, furie fie rbint e e m a nâ nd din e l. Încă o crestătură și a r fi da t foc înt re gului loc . N um a i t ic ul din fa lc a lui a anunțat-o lum ii, da r, din fe ric ire , acești nenorociți la c om i e ra u pre a orbi să vadă. Î n c e le din urmă, a câștigat ofe rt a , plătind un bănuț pe nt ru fiic a sa vitregă. De parcă a r fi înțeles a ve rt ism e nt ul fără c uvint e , și-a păstrat e x pre sia goală în t im p c e a fost târâtă spre e l. M â na lui K rist off s-a sprijinit pe a rm a lui, ga t a să lupt e dacă e ra ne voie . „Iată cățea t a ”, a sc uipa t unul dint re pa znic ii înarmați. K rist off a surprins-o în t im p c e e a se împiedică îna int e , oc hii nu-l părăseau niciodată pe bărbat. I -a m c it it buze le în t im p c e o liniștea pe fată. "E în regulă. V om vorbi de spre a st a în a vion.” Și-a a lune c a t înc e t privire a spre m ine și, c u un se m n c onc is din c a p, a dispărut din a c e st loc ne noroc it . Atenția m e a s-a m ut a t ra pid îna poi la pe rsoa na pe nt ru c a re e ra m a ic i. Lia na V olk ov. M i-a m st râ ns dinții, obse rvâ nd m a t e ria lul fira v a l cămășii e i a lbe de noa pt e c a re dezvăluia pre a m ult e , da r nu sufic ie nt . Curbe le e i e ra u a l na ibii de de m ne de plie re a centrală. Părul e i e ra sufic ie nt de lung înc â t să-mi înfășoare pum nul de două ori. Da r e x pre sia e i aprigă a fost c e a c a re m i-a a rs pie le a și dire c t la pula m e a . A t re buit însă să mă uit în altă pa rt e , pe nt ru că mă dure a să mă uit la e a . Am a runc a t o privire dezinteresată către a doua ... ult im a fată de pe scenă st râ ngâ nd-o pe Lia na și a fost surprinsă. Re ina Rom e ro stătea la coadă, alături de bloc ul măcelarului. M int e a m e a luc ra c u vit e za fulge rului. Fa t a arăta de parcă a r fi fost în ia d și îna poi. La na iba , Re ina nu făcea pa rt e din pla nul m e u, da r nu put e a m să o părăsesc. Pa znic ul o st râ nse pe Lia na de braț, t â râ ndu-o în față. M a x ila rul m i s-a încleștat și dinții m i s-a u st râ ns, câștigândum i c â t e va priviri c urioa se . M i-a lua t toată reținerea să nu mă a runc îna int e și să-i uc id pe toți acești nenorociți. Da r dacă aș fa c e a st a , aș risc a și viețile a lt ora . M i-a m sc os t e le fonul m obil, de rulâ nd prin list a m e a de c ont a c t e pe nt ru Da nt e Le one . Ar put e a informațiile fra t e lui său și să găsească c e a m oda lit a t e de a o sa lva pe Re ina . să-i aducă m a i bună La na iba ... nic i un se m na l . T re buie să fi bloc a t se rve re le . L-a m înc e rc a t pe fra t e le lui, frații m e i – toți pa t ru – fără nic iun re zult a t . Se pa re că Pe re z Cort e s a deținut și t urnurile c e lula re de a ic i. Fir-a r sa fie . Ac e st a a fost ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie a c um . O mișcare pe scenă m i-a a t ra s atenția și, deși Lia na a re fuza t să-și la se fric a să strălucească, i-a m obse rva t totuși fața palidă și post ura rigidă. Cine va a a runc a t un ou, da r e a s-a re pe zit , așa că a a t e riza t pe un pa znic în spa t e le e i. Fe m e ia a ve a re fle x e im pre siona nt e . U n a lt luc ru c a re o diferențiază. Licitația a înc e put . O sut a de m ii. Două. T re i . Era t im pul să înc he i t ot ul. Am ridic a t m â na , afișând ze rouri două și șase. „Două m ilioa ne pe nt ru bărbatul din spa t e !” Oc hii t ut uror s-a u înt ors în direcția m e a , jumătate din fața m e a ascunsă în spa t e le oc he la rilor de a via t or. N u pre a mulți oa m e ni m -a r recunoaște. Ex ist a u be ne fic ii în a fi o fantomă și a rămâne în umbră. N im e ni nu t e -a văzut vreodată ve nind. Oc hii Lia ne i s-a u îndre pt a t spre m ine îna int e de a se mări. A fost singura reacție pe c a re a lăsat-o să sc a pe îna int e de a-și îngheța e x pre sia . Furia c a re a rde a prin oc hii e i de a ur m i-a spus că și-ar fi dorit să-mi treacă un glonț în c a p c â nd va a ve a oc a zia . Obra zul m i-a tresărit. Ave a m să mă buc ur de glum e le e i. O pa rt e din m ine a înghețat, re a lizâ nd că așteptam c u nerăbdare să pe t re c t im p c u e a . Da , un gust din păsărica e i și e a îm i re c one c t a se c re ie rul. Fir-a r sa fie ! Am st a t în pic ioa re , așteptând c a e a să fie adusă la m ine și, c u fie c a re pa s m a i a proa pe , e x pre sia e i de ve ne a mai înghețată. M -a privit c u profundă răutate, de parcă i-aș fi uc is înt re a ga fa m ilie . N u a m a vut , da r aș put e a . Sofia V olk ov a ve a să vină. Î n m om e nt ul în c a re a fost lângă m ine , e a a șuierat: „Ce dra c u’, ne noroc it ule bolna v. Dă-mă îna poi lui Pe re z.” De spre c e vorbe a ? N u știa că Pe re z e ra de un m ilion de ori m a i rău de c â t aș put e a fi e u vreodată? "N u." M a x ila rul m i s-a st râ ns sub zâ m be t ul m e u e x e rsa t . Fața e i înroșită și pe t e roșii i-a u călătorit pe gâ t și pe sub cămașa e i de noa pt e . „Ac um ești a m e a , prințesă de gheață.” Î nt ot de a una m i-a m înc a sa t da t oriile – de obic e i sub formă de dinți. Și m e re u m i-a m ținut prom isiunile . Ca pit olul 3 4 Lia na M y ofe rt a nt s-a înălțat de a supra mulțimii. Pa r inc his la c uloa re . Oc he la ri de a via t or c a re i-a u a sc uns c e a m a i m a re pa rt e a feței, da r e ra im posibil să nu-l recunoască. T a t ua je le a le a c a re pâ nde a u sub t ric oul polo a lb. Ac e l înt une ric c a re se învâ rt e a în jurul lui c a a l doile a st ra t a l pie lii lui. Câ nd m i-a m ridic a t privire a și l-a m văzut pe K ingst on Ashford st â nd print re mulțimea de ofertanți, inst inc t ul m i s-a răsucit de furia c a re mă ținuse să c ont inui a ni de zile . Î m i puse se m toată ființa să sa lve z nevinovați pe spa t e le m a m e i și a c um , c u o hotărâre înverșunată, a ve a m să-l fa c pe a c e st om să re gre t e că m -a înt â lnit vreodată. „Ce dra c u’, ticălos bolna v. Dă-mă îna poi lui Pe re z, a m șuierat. Sc opul m e u a fost să mă înt orc la Pe re z și să-l înt re b de spre a ra nja m e nt e le M a ra be lla . T re buia să știu unde a a juns geamănul m e u. "N u." S-a a ple c a t m a i a proa pe , a st fe l înc â t să fim na s la na s, oc hii lui înțelepți mă evaluează în t im p c e mă țineau de antebraț, de ge t e le lui st râ ngâ ndu-se c a niște cătușe. Apoi a fost sufic ie nt de prost înc â t să mă numească „prințesă”. Da , ne noroc it ul de bărbat t oc m a i și-a câștigat o dată de e x pira re . L-aș uc ide și l-aș buc ura de fie c a re clipă dacă nu m -a r e libe ra . T re buia să vâ ne z c om ple x ul lui Pe re z și să-l înt re b. Ave a informații de c a re a ve a m ne voie . „N e noroc it ul de ne noroc it . Îți voi tăia pula și ți-o voi hrăni dacă nu mă ie i îna poi.” Oc hii lui străluceau. „Ești o fetiță proastă.” U n mușchi a l m a x ila rului m i-a pulsa t . Cont rolul m e u s-a zguduit c a niște ra m uri subțiri c a re suportă vâ nt urile de ura ga n, da r a m reușit să rămân c a lm . Da r a poi a t re buit să meargă să mă batjocorească. M -a st râ ns m a i a proa pe , c orpul lui îm bujora t c u a l m e u, c u voc e a joasă și amenințătoare. „H a i să lămurim un luc ru. t e -a m cumpărat. Fa c i c e spun e u, oric e dra c u aș c e re .” "La dra c u. T u." I -a m înt â lnit privire a c u revoltă. S-a înt ins să se joa c e c u o șuviță din părul m e u, înfășurânduși șuvițele blonde în jurul de ge t e lor sa le groa se . Câ nd m i-a da t c a pul pe spa t e , a m st râ ns din dinți, lăsându-l să vadă înt re a ga a m ploa re a urii m e le . „V or fi m ult e , nu-ți fa c e griji.” Ga rdie nii a u c hic ot it și a m știut că auziseră amenințarea lui K ingst on. Adre na lina a năvălit prin m ine , făcându-mi părul de pe ceafă. a m re a c t iona t . Î nt inzâ nd m â na după cuțitul prim ului pa znic , l-a m a puc a t și iam băgat-o în int e st ine , înt re rupâ ndu-i e fe c t iv râ se t e le . Î na int e să-l înjunghi pe următorul, o pe re c he de m â ini put e rnic e m -a u lua t și m -a u a runc a t pe st e umărul lui. "Pune -m a jos." M -a ple snit în fund. La na iba . Plm uit . Ale m e le . Cur. I ndigna re a și furia m i-a u e x ploda t în ve ne c â nd a m înc e put să-mi ba t pum nii. N ic i măcar nu tresări. — Ar fi t re buit să-ți pun un glonț în c ra niu, a m c loc ot it . a m vrut si e u se rios. Prim a șansă pe c a re a m a vut -o, ne noroc it ul ăsta a fost t e rm ina t . — N e noroc it ul, a m adăugat e u pe nt ru o măsură bună. Ae rul re c e m i-a pe ria t cămașa de noa pt e , dâ ndu-m i pie le a de găină pe c oa pse . Mă dure a pum nii din c a uza lovirii în spa t e le lui solid, da r c e e a c e mă dure a m a i m ult a fost să re c unosc c â t de bine i-a u îmbrățișat blugii fundul supe rb. Ce ? N u a m pre t ins niciodată că sunt sfâ nt . „K ingst on... Ac e st a e st e ... Est e a t â t de greșit.” „La fe l și împușcătul în m ine în propria m e a casă, da r nu mă a uzi plângându-mă de a st a .” — Ești a t â t de m ort , a m spus e u. Cu c â t m -a îndepărtat de la licitație, c u a t â t m -a m lupt a t m a i t a re c u e l. „M a i bine speră că t re burile t a le sunt în regulă pe nt ru că ești un om m ort c a re m e rge .” „Ce clișeu”, a spus e l c a t e goric , pălmuindu-mă în fund pe nt ru a a c c e nt ua . Gre u. — Ești unul c a re să vorbească, K ingst on. N ic i un ra spuns. Evide nt că t re buia să m unc e sc m a i m ult la insult e le m e le . „Ascultă, pa ri de st ul de dispe ra t după o prietenă, da r nu sunt a st a . M a i degrabă ți-aș pune gloanțe în c a p de c â t să t e ia dra c u. Așa că, fă-ne o fa voa re a m â ndoi și du-mă îna poi.” "Bine ." S-a înt ors la st â nga și inim a m i s-a c ut re m ura t de speranță. "N u." Am c lipit , c onfuz, da r îna int e să pot spune c e va , m -a a runc a t în spa t e le une i mașini. Gândindu-mă la pic ioa re le m e le – sa u la fund, în a c e st c a z – a m tresărit îna int e , m â na m e a a t e rizâ nd pe umărul șoferului. „Îți voi da c inc ize c i de m ii...” Cuvint e le m i-a u fost înt re rupt e c â nd m â na lui K ingst on m -a sm uls îna poi. Șoferul s-a uit a t pe st e umăr, o pe re c he de oc hi a rc t ic i, albaștri pa l, trântindu-mă în m ine . „N u e st e a ic i să t e a jut e .” K ingst on a înc his ușa mașinii, așezându-se lângă m ine și ofe rindu-m i un zâ m be t liniștitor. „Uită-te la a st a . T re buie să mă înt orc și să lic it pe nt ru a lt ul.” Ex pre sia șoferului a rămas impasibilă, da r aș fi put ut jura că a m văzut de za proba re a pâ lpâ ind în e i. K ingst on înc hise ușa și porni înt r-o a le rga re . Tăcerea c a re a urm a t a fost a surzit oa re , sa u poa t e a fost a dre na lina c a re c urge a prin m ine , m odific â ndu-m i a uzul. „Îți voi da un m ilion de dola ri”, a m șoptit. „Doa r de sc hide ușa și...” "N u." Ce a fost c u acești bărbați și c u răspunsurile dint r-un singur c uvâ nt ? U sa mașinii s-a de sc his după c e m i s-a părut că ze c e a ni m a i t â rziu și a m sărit pe sc a un. K ingst on s-a a lune c a t pe sc a unul de lângă m ine . — Să plecăm na ibii de a ic i, Ale x e i. M i-a m căutat în m e m orie semnificația num e lui, da r e ra m a t â t de slăbit, înc â t c re ie rul m e u a re fuza t să c oope re ze . Oric ine a r fi a c e st șofer, e ra m sigur că fa c e pa rt e din lum e a interlopă. Privire a lui c iuda t de albastră pâ lpâ i în oglinda re t rovizoa re , ia r K ingst on zâ m bi c a un prost a l na ibii. Ce aș da pe nt ru a -i scăpa a c e l zâ m be t de pe față. „N u-m i a m int e sc ult im a dată c â nd t e -a m văzut zâ m bind.” Ca pul m i s-a re pe zit spre K ingst on. Re m a rc a lui Ale x e i m i-a părut ciudată, da r nu a m a vut t im p să mă gâ nde sc la e a . Î nt inzâ nd m â na după m â ne rul ușii, a m st râ ns put e rnic . "E inc uia t ." K ingst on se încruntă, atenția lui c a de șoim a supra m e a , privindu-mă de parcă aș fi fost următoarea lui masă... sa u uc ide . La na iba dacă aș ști. — Ei bine , deblochează-l, a m grăbit, c ont inuâ nd să t ra g de parcă dint r-un m ira c ol s-a r fi de sc his. Ast a nu m e rge a nicăieri. Făcându-mă că renunț, m -a m a ple c a t pe spa t e a sc a unului c u un oft a t și m -a m fix a t în oc hi c u K ingst on. „Ascultă, oric â nd, aș fi fla t a t că un t ip a r t re c e prin t oa t e a c e st e ne c a zuri pe nt ru m ine .” M i-a împușcat un dubios uit e . „Aș fa c e ”, l-a m a sigura t re pe de . Pre a re pe de , proba bil. „Est e c e l m a i m a re e fort pe c a re l-a de pus vre un om pe nt ru a a junge c u m ine .” „N u fi pre a fla t a t .” V oc e a lui K ingst on pic ura de sa rc a sm . „Ego-ul tău e st e pre a m a re așa c um e st e .” „I isuse H rist oa se ”, a mormăit Ale x e i în t im p c e îi a runc a m o privire . Chia r mi-aș fi dorit să cadă m ort . Î nt orc â ndu-m i atenția către K ingst on, i-a m surprins privire a măsurându-mă și a m tresărit. Am urâ t această reacție, m a i a le s a c um că îm i pe rt urba se pla nul. „N u plâ nge la m ine c â nd t e om or.” M -a m uit a t . „V oi înc e rc a să nu o fa c .” V oc e a lui pic ura de sa rc a sm , ia r a st a m -a e ne rva t și m a i t a re . M i-a da t o sticlă de apă. L-a m sm uls, înc e rc â nd să c a lc ule z c â t de m ult mă pune a din nou toată această șaradă în căutarea răspunsurilor. V e de re a m i s-a încețoșat de furie roșie. M i-a înt une c a t t oa t e simțurile până nu a m put ut să re spir. Am a runc a t st ic la îna poi spre e l, scoțând un țipăt înc he ga t or de sâ nge . Ai fi put ut a uzi un a c căzând în tăcerea c a re a urm a t . Am c lipit , c u respirația tăiată și gre a . a m inspira t . Apoi a e x pira t . Am re pe t a t -o ia r și ia r, până c â nd lum e a a re ve nit în c e nt rul atenției. Două se t uri de oc hi m -a u privit c u prudență de parcă mi-aș fi pie rdut mințile. Oc hii m i s-a u plim ba t în jur în t im p c e pulsul îm i bătea în ure c hi. N ic i nu-m i dădusem se a m a că s-a lăsat a m urg și că a m m e rs c u mașina prin junglă. Ușa mașinii s-a de sc his în fața unui e lic opt e r și a m știut că e ra a c um sa u niciodată. Cu înc he ie t urile încă le ga t e , a m ieșit din mașină, c u inim a bubuindu-m i în ure c hi. N u m -a m oprit să mă uit în spa t e le m e u, da r a m a uzit ble st e m e le lui K ingst on, c e râ nd să mă înt orc . I gnorâ nd st â nc ile și ba st oa ne le c a re îm i săpau în pic ioa re le goa le , a m c ont inua t să a le rg. De loc surprinzător, pașii lui K ingst on s-a u a propia t ra pid. La m simțit câștigând a supra m e a și a proa pe îi simțeam m irosul de va nilie . Deodată, brațele put e rnic e s-a u înfășurat în jurul t a lie i m e le și m -a u ridic a t de pe pic ioa re . Am sc os un șir de ble st e m e , bătând c u pic ioa re le în a e r. „St a i de pa rt e de m ine ”, a m spus înt re respirații zdrențuite. „Stricați t ot ul!” "Ca lm a ." A a vut e x a c t e fe c t ul opus. M i-a m ba la nsa t c a pul, dâ ndu-i c a pul c u na sul c u spa t e le c ra niului m e u. " La dra c u ." A fost ult im ul luc ru pe c a re l-a m a uzit c â nd a m fost t â râ t în inconștiență. Ca pit olul 3 5 K ingst on T na iba , a ve a m t ra nc hiliza t orul c u m ine . N u mă așteptam să-mi mulțumească în ge nunc hi, da r c u siguranță nu mă așteptam să-și piardă ra ha t ul și să înc e rc e să fugă îna poi la Pe re z. Această fe m e ie ble st e m a t a a de ve nit sălbatică. Ale x e i m i-a da t o batistă, ia r e u m i-a m șters na sul c a re sâ nge ra . Câ nd m -a m înt ors să lic it a pe nt ru fiic a lui Rom e ro, licitația e ra terminată. Așa că, a pe lâ nd la sa t e lit ul de bandă largă a l fra t e lui m e u, a m prim it ra pid un m e sa j către K ia n Cort e s și a m lăsat c odul de locație. Le -a r a duc e frații Le one , c a re s-a r a sigura că e a va fi salvată. N im e ni nu cunoștea drum urile și locația lui Pe re z m a i bine de c â t propriul său fra t e , K ia n. Obie c t ivul m e u princ ipa l t re buia să fie s-o sc ot pe Lia na de a c olo îna int e să apară Sofia V olk ov. De fa pt , a m fost surprins că nu int ra se încă. „V re i să o ia u?” s-a ofe rit Ale x e i. U n mușchi a l m a x ila rului m i s-a îndoit , c e va de spre oric e bărbat c a re se a propie de o Lia na inconștientă c a re mă freacă în m od greșit. "N u." El a da t din c a p. „Ești sigur de a st a ?” M i-a m c oborâ t privire a spre c hipul e i a dorm it . Ast fe l, e a părea tânără și nepătată. Poza inoc e nt e i. "Da ." „Dacă a i ne voie de a lt c e va , știi c um să ie i legătura c u m ine .” "Mulțumesc." M -a m înt ors c u fața la e l. — Și spune -i Rore i să nu-și facă griji. Colțurile buze lor i se ridicară. „Fără prom isiuni a c olo.” Oc hii lui s-a u c oborâ t spre form a prăbușită a Lia ne i. „N u seamănă de loc c u e a .” A e i. Sofia V olk ov. Fe m e ia c a re a duse se a t â t de multă m ize rie a t â t or oa m e ni. — N u, a m fost de a c ord, vâ râ ndu-m i ba t ist a însângerată în buzuna r și îndreptându-mă spre e lic opt e r. Lia na e ra m a i m ult de c â t ve de a m oc hiul și t re buia să-i de zlipe sc st ra t urile pe nt ru a înțelege c e i s-a înt â m pla t . T re buia să-mi înde pline sc prom isiune a . Și m a i pre sus de t oa t e , a ve a m ne voie să înțeleg această atracție. Am le ga t -o, prinzâ nd-o c e nt ura de siguranță pe pie pt . U n geamăt blâ nd m i-a c a pt a t atenția și, a runc â nd o privire furișă la fața e i, a m înghețat c â nd ve c he a dure re m i-a măcinat. Buc le le e i. Buze le e i m oi și pline . Era c e va a c olo. Părea a t â t de familiară . Ea e geamăna e i , m i-a bătut rațiunea. Logic a nu a făcut m a re luc ru pe nt ru a -m i a lina vina și c onfuzia . De fa pt , inim a m e a plină de speranță a vrut să rămână oarbă. Încă un geamăt, ia r pula m e a sa zvâ c nit . M i-a m fre c a t o mână pe față. De c e a t â t inim a m e a , c â t și pula m e a a u fost în a fa c e re a de a mă dra c u? Cumpărasem această insulă din M a re a Mediterană prin K rist off Ba ldw in. Dacă nu aș fi vrut să fiu găsit, nu aș fi. Moșia și t e re nul din jur nu a u fost list a t e public . Dacă nu e ra i la c inc ize c i de m ile și nu știai e x a c t unde să cauți, c a sa albă în st il rom a n de pe de a l a r rămâne inc ognit o. Și dacă e ra i pe insulă, t re buia să t re c i prin jungla deasă, arbuști și râ uri pe nt ru a a junge c hia r la pâ râ ul c a re șerpuia în jurul e i prot e c t or. Frunzișul de ns a a sc uns-o de oc hii curioși a supra bărcilor de pe sc uit loc a le c a re se a ve nt ura u a de se a în a propie re a insule i. Chia r și grădinile a u fost proie c t a t e ținând c ont de int im it a t e . Și a poi a e x ist a t se c urit a t e a de înaltă t e hnologie instalată de -a lungul insule i, c a re a r fa c e dificilă infilt ra re a oric ui dacă s-a r fi găsit pe țărmurile e i. Era o ascunzătoare perfectă, un loc singura t ic pot rivit pe nt ru se nt im e nt e le de zola nt e și înt une c a t e din pie pt ul m e u. După o vizită la un m e dic c a re a ve rific a t -o pe Lia na pe nt ru a -i c onfirm a st a re a de bine – și a privit -o t ot t im pul – a m fost asigurată că vânătăile e i se vor e st om pa . Era subnutrită, așa că c om a nda se m o c a nt it a t e generoasă de m â nc a re c u c uplul c a re întreținea c a sa c â nd e ra m plecată. Frigide rul a r fi fost a proviziona t și c a sa curată până a m a juns a c olo, ia r pe rsona lul nu a r fi găsit nicăieri. A fost m odul în c a re a m pre fe ra t -o – să fiu singură. Doa r că de da t a a st a , Lia na a r fi c u m ine . După c e a m m a i făcut o scurtă plim ba re c u e lic opt e rul, a m folosit a vionul fra t e lui m e u pe nt ru a lua re st ul drum ului. Lia na a dorm it toată pe rioa da e x c ursie . I -a m ve rific a t pulsul de m a i m ult e ori, îngrijora t de doza pe c a re i-a m a dm inist ra t o, da r inim a îi bătea put e rnic și c onst a nt . T re buie să fie e puiza re a e i de la săptămânile de c a pt ivit a t e și t ra um a de a fi pe a c e a scenă murdară ie ri. Ac um , c u a pusul im ine nt pe cealaltă pa rt e a lum ii și c iripit ul păsărilor liniștit, a m t ra ve rsa t podul de piatră c u Lia na în brațe, un se nt im e nt de m ult uit a t s-a izbit în m ine . Acasă. Am fost a ic i de m ult e ori, da r a c e st se nt im e nt ra r m -a lovit . Mă scăpase de la m oa rt e a lui Lou și c u gre u a reapărut. Confuzia s-a învâ rt it în m ine în t im p c e m i-a m c oborâ t oc hii spre încărcătura prețioasă pe c a re o țineam. Ar put e a a ve a c e va de -a fa c e c u— Am înt re rupt c u fe rm it a t e a c e l t re n de gâ nduri. Ac e st luc ru nu a ve a nic io legătură c u Lia na și t ot ul de -a fa c e c u fa pt ul că o a ve a m pe fiic a Sofie i V olk ov la m ila m e a . Că m i-a m ținut prom isiune a . „Acasă, dulc e casă”, a m răpit, dure re a în pie pt la fe l de puternică c a înt ot de a una . Aproa pe că put e a m pre t inde că Louisa e ra a ic i c u m ine , că a m obținut c e e a c e a m spe ra t – o viață împreună de pa rt e de lum e a interlopă, dom nind pe st e propriul nost ru dom e niu. Doa r noi doi. Corpul m i s-a răcit, știind foa rt e bine că nu s-a r put e a înt â m pla niciodată, ia r pie pt ul m i s-a st râ ns de dure re nespusă. Știam că e ra t im pul să renunț la a c e le a m int iri. Sa u măcar încearcă. Pașii m i-a u răsunat pe pia t ra goală a c a se i goa le și oc hii m i s-a u fix a t pe sora greșită. Chia r dacă a ve a o gre ut a t e m a re , nu cântărea a proa pe nim ic . Am urc a t scările c â t e două, privire a m e a căzând fără t ra ge re de inimă spre pa nt a na sului e i, m e re le obra jilor e i. Era diferită de c e e a c e îm i a m int e a m de spre Louisa . M a i put e rnic . Fra ile r. M a i în vârstă , firește. Suit a c u c a re ne -a m oprit în fața e ra m a re și aerisită, m obilie r de m a hon c u a c c e nt e de t ra nda firi întunecați pe st e t ot . Era c uloa re a preferată a Louise i. Am înt ins-o pe c uve rt urile de in, c u părul blond în e va nt a ie pe st e pernă. I -a m st udia t fața, a c e i pomeți a spri pe c a re îi moștenise de la m a m a e i. Pie le a e i e ra a proa pe translucidă, făcându-i buze le pline de c uloa re roz. Brațul Lia ne i atârnă m oa le , oc hii e i zvâ c nind în spa t e le ple oa pe lor înc hise , privind sim ult a n a t â t un înge r, c â t și coșmarul m e u t re zit . M -a m înt re ba t la c e visează. S-a gâ ndit la sora e i? A re gre t a t că nu a apărut în noa pt e a în c a re t re buia să fugim ? Pe nt ru o clipă, m -a m gâ ndit să-i sc ot cămașa de noa pt e și să o înloc uie sc c u una curată, da r a poi a m de c is să nu o fa c . Ave a brațele învinețite, la fe l și pic ioa re le goa le . N u e ra m sigur c e a îndura t în t im pul captivității, da r nu e ra ne voie să a da ug la a st a . S-a ghe m uit în e a însăși și oc hii e i a u c lipit . Câ t e va c lipe , e a s-a uit a t doa r îna int e de a spune : „U nde sunt ?” V oc e a e i e ra m oa le și răgușită. Apoi furios. Câ nd nu a m răspuns, privirile noa st re s-a u bloc a t înt r-o luptă tăcută și e a a adăugat: „T e om or dacă mă c ost i pe sora m e a ”. Mușchii m i s-a u înc orda t la c uvint e le e i. Drogurile t re buie să fi făcut-o de lira nt e . Am t ra s o pătură pe st e e a și a m ple c a t din cameră. „V oi a duc e m â nc a re și băutură la t ine , prințesă de gheață.” Cu m â na pe clanță, m -a m uit a t pe st e umăr și a m găsit-o uit â ndu-se la m ine . „V re i niște înghețată?” Ea s-a înțepenit. „Urăsc înghețata.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Am bii ge m e ni a u visa t la o zi în c a re a r put e a să be a înghețată în fie c a re zi. Tatăl lor le a da t de m â nc a re o dată, ia r Lou s-a îndrăgostit de va nilie . N u-m i a m int e a m c e aromă îi plăcea Lia ne i și a m re gre t a t -o a c um . „Dacă t e răzgândești, există înghețată.” — V re a u să t e uc id, se răsti e a . „Poți să mă om ori după c e ți se um ple burt a .” După a c e e a , m -a m plim ba t prin pra g, fără să mă obose sc să o înc uie sc . N u e ra nic io c a le de ple c a re de pe această insulă. Ca pit olul 3 6 Lia na T soa re le răsărit a da t foc orizont ului, c e nt im e t ru cu c e nt im e t ru, lum inâ nd c e rul în c e le m a i frum oa se c ulori pe c a re le -a m văzut vreodată. M -a m înt ins în pa t , c u privire a fixată pe m ode le le a runc a t e pe st e obloa ne . O siluetă umbrită a int ra t aseară în cameră, lăsând în urmă o tavă c u m â nc a re . N u a m vrut să-l mănânc, da r m irosul de lic ios stătea prin a e r, provoc â nd un m â râ it răspuns din st om a c . Am m â nc a t t ot ul de pe tavă îna int e să mă a puc e amețeala. Câ nd m -a m t re zit , a m găsit o altă tavă c u ouă proa spe t e , slănină și pâ ine prăjită și suc de port oc a le . Lucrările. Așezat în pa t ul m oa le , m -a m uit a t la m â nc a re , înc e rc â nd t ot c e put e a m să-i re zist . Da r săptămânile de pâ ine ve c he mă slăbiseră și e ra m c a o groapă fără fund. Î m pingâ nd slănina de opa rt e , a m lua t o bucată de pâ ine prăjită și ouăle. N u put e a m să mănânc sufic ie nt de re pe de , bătându-mă în joc c a să pot fa c e loc pe nt ru m a i m ult . Î n t im p c e m â nc a m , a m lua t -o în dorm it orul m e u la lum ina zile i. Ave a t a va ne a rc uit e c u pereți c re m și dive rse a c c e nt e roz pe st e t ot . Culoa re a m e a fa vorit a . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . N u, e ra c uloa re a preferată a Louise i . A m e a e ra ve rde . Am c lipit în m od re pe t a t înc urc a t . Z e c i de a m int iri ne c la re m i-a u bătut în m int e , făcând dific il să le t rim it . Culorile nu contează, m i-a m spus. A fost o greșeală ușor de făcut. Geamănul m e u și c u m ine a ve a m m ult e asemănări. Î n c e a m a i m a re pa rt e a vieții m e le , a fost gre u să de sc ifre z unde se termină una și unde înc e pe cealaltă. În sc him b, m -a m c onc e nt ra t pe m â nc a re . Un geamăt a pre c ia t iv m i-a st re c ura t pe buze în t im p c e l-a m sa vura t , a proa pe lingâ ndu-m i fa rfuria . M i-a r t re bui să-mi de a put e re pe nt ru c e e a c e e ra pe c a le să fa c . U c ide -l pe K ingst on Ashford. Scăpați de a c e st loc ne noroc it . Î nt oa rc e -t e la Pe re z Cort e s. Î na int e să fiu ga t a să fa c c e va din t oa t e a c e st e a , t re buia să mă re zolv. Așa că a m cotrobăit prin cameră. La fe l c a în pe nt house -ul său, a ve a dula puri și dula puri a proviziona t e c u ha ine noi și ba ia c u a rt ic ole de toaletă. M -a m oprit în fața oglinzii și a m gâ fâ it de groază. Pie le a m e a e ra o pânză de vânătăi a lba st re și viole t e , c e rc urile ne gre de sub oc hi spunâ nd pove st e a a t â t or nopți ne dorm it e . Părul m e u e ra o m ize rie încâlcită, mată. Fața m e a e ra murdară, la fe l și cămașa de noa pt e albă în c a re fuse se m forțată să mă sc him b c â nd m -a m îm ba rc a t prim a dată pe navă. Închizându-mă în ba ie , a m pornit a pa fie rbint e și a m de zlipit fie c a re bucată de m a t e ria l. N a sul m i s-a scrâșnit de de zgust c â nd a m simțit o m iros de duhoa re , surprins că K ingst on nu m -a st ropit c u un furt un. i-aș fi făcut-o. Am int ra t în duș și a m e x pira t , înc hizâ nd oc hii. Apa fie rbint e nu se simțise niciodată a t â t de curățantă. M ic ile plăceri a u fost c a re a u făcut t ot ul m a i bun, a u făcut copilăria noastră suportabilă. Fie că a fost st re c ura t înghețată în m ie zul nopții sa u ne -a m a sc uns înt r-o liniște colț și lăsând imaginația să ne îndepărteze de pe isa jul ia dului M a m e i, ne -a m a vut unul pe a lt ul. Și a poi m i-a fost sm uls. De ge t e le m i s-a u înc re m e nit în pum ni, furia c urgâ ndu-m i prin ve ne . A fost vina e i, geamănul m e u a m urit la fe l de m ult c a a fost a l m e u. Totuși, dint r-un m ot iv oa re c a re , e a mă făcuse să sufăr singură. Am oprit a pa c u m â inile ne sigure , a poi m i-a m înfăşurat un prosop în jurul c orpului. De c e m -a disprețuit m a m a a t â t de m ult ? Pe măsură c e t ra t a m e nt ul e i de ve ne a din c e în c e m a i brut a l de -a lungul a nilor, spe ra m c a tatăl m e u să vină să mă vizit e ze și să vadă c â t de m ult sufe re a m . Am spe ra t că va ve de a greșeala căilor sa le și ne vom uni forțele și le vom dist ruge pe t oa t e — M a m a și Cort e se s și T ijua na din această lum e . Împreună. Am așteptat... și a m așteptat, da r nu a ve nit niciodată. Î n sc him b, m a m a s-a înt ors îm pot riva m e a . De fie c a re dată c â nd m -a m abătut de la prot ot ipul c onst ruit c u grijă e a dore a să de vin, m -a făcut să suport o altă se siune . Am int irile m e le și a c e le ședințe de tortură mă lăsaseră ruptă și c ic a t ric e , în c iuda operațiilor pla st ic e . Bila m i-a urc a t în gâ t îna int e să o înghit . Mișcându-mă m e t odic , m -a m usc a t , spe râ nd să mă îndepărtez de t re c ut și să mă c onc e nt re z a supra pla nului m e u. Îmbrăcată înt r-o pe re c he de blugi, un t ric ou roz de sc his c u de c olt e u și o pe re c he de Conve rse , a m ieșit din cameră și prin holuri, a runc â nd o privire în fie c a re cameră. M a i m ult e dorm it oa re în dife rit e nuanțe de apă, ve rde și a lba st ru. Pașii m i-a u clătinat spre dorm it orul a lba st ru. Î n t im p c e ult im e le două e ra u c la r va c a nt e de c e va vre m e , a c e a st a e ra ocupată. O fereastră din pode a până în t a va n, c a re prezintă priveliștea uluit oa re a a pe i de un a lba st ru c rist a lin. Ce na iba e ra loc ul ăsta? Privind în jur, m -a m a ve nt ura t înăuntru. O pe re c he de c izm e m ilit a re a runc a t e la pic ioa re le pa t ului. U n port ofe l pe noptieră. O brățară c u a spe c t c iuda t c u... Oc hii m e i s-a u fix a t pe un re volve r, brățară c om ple t uitată. Bingo! N u-m i ve ne a să c re d noroc ul m e u. Am sm uls re volve rul și a m ve rific a t c a m e ra . U n glonț. N u m -a m put ut abține unui c hic ot . Ce fe l de idiot a lăsat în a e r libe r un re volve r c u un glonț în cameră? Cioc nit ul oa le lor de unde va din casă m -a tresărit și m -a m învâ rt it , a proa pe așteptându-mă să mă prindă c ine va în fla gra nt , a t ingâ nd c e va c e nu a r t re bui. Da r spațiul e ra gol. Apuc â nd pist olul, a m urmărit sune t ul în jos pe scări. N u e ra nim e ni în sufra ge rie sa u în sufra ge rie . U n a lt a c c ide nt . M -a m plim ba t până a m găsit bucătăria. Și răpitorul m e u. Spre uim ire a m e a , K ingst on gătea - ouă, va fe și clătite. St om a c ul m i-a m â râ it , în c iuda fa pt ului că m i-a scăpat m ic ul de jun c u doa r o oră în urmă. M i-a a runc a t o privire , fără să-și întrerupă niciodată mișcările. „Bine , încă ești t re a z.” Oc hii i-a u căzut la pist olul din m â na m e a , da r mișcările lui nu s-a u oprit niciodată. Purt a blugi c a re îi st râ nge a u fundul c a pe o a doua pie le și un t ric ou a lb c a re dezvăluia vâ rt e juri de cerneală. Î n c iuda deficiențelor sa le , K ingst on e ra un bărbat frum os. "Evide nt ." M -a e ne rva t că a m obse rva t c e va la e l. Ar t re bui să-i pun glonțul în c ra niu și să-i pun capăt. K ingst on nu părea de ra nja t în t im p c e se mișca prin bucătărie. Și, din m om e nt c e de ja obse rva m luc ruri de spre a c e st bărbat, a m lua t din nou notă de a le ge re a lui de de sign. La fe l c a și c a m e re le de la e t a j, a c e a st a se lăuda c u un pe re t e de fe re st re c a re duc e a la t e ra sa de afară. Pe nt ru c ine va c u o dispoziție a t â t de întunecată, loc ul a c e st a părea pre a ve se l în c ont ra st . — Ai de gâ nd să mă împuști? a înde m na t e l. St om a c ul m e u a m â râ it din nou. N e noroc it e le de ne voi c orpora le . A fost ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie sa u m i-a m dorit a c um . — At unc i, m a i bine grăbește-te și termină c u a st a . Făcu un se m n din c a p spre împrăștierea pe c a re o așezase. El a ridic a t din sprâ nc e ne , aşteptând să spun c e va . „T e -a m a ve rt iza t ”, a m mormăit. „T e -a m a ve rt iza t că t e voi om orî.” "Daţi-i drum ul." Ae rul a dispărut din cameră la t onul lui re c e , c e va îne rva nt la e l. „Da r grăbește-te c a să nu m urim de foa m e .” Am rămas pe loc , surprins de t onul nonşalant a l t onului lui. — Ai dist rus t ot ul, a m spus e u, ținându-mi ținta a supra lui și de ge t ul pe trăgaci. „Ac um , a m să t e fa c să plătești.” „O să ții c he st ia a ia toată ziua sa u poți a jut a la așezat m a sa ?” Am re fuza t să mă mișc și, oft â nd, s-a m ut a t la dula puri și a sc os va se și ust e nsile . Am sc os un c hic ot it sinist ru. A-l ve de a făcând a st fe l de luc ruri dom e st ic e după c e a fost m a rt or la la t ura lui letală a fost o călătorie. Poa t e că bărbatul a ve a o pe rsona lit a t e dezbinată. Î n c e l m a i sc urt t im p, m a sa a fost pusă și m â nc a re a e ra pe masă. Două fa rfurii. Doua pa ha re . Două se t uri de argintărie. S-a așezat și a lua t o bucată crocantă de slănină, ia r buze le m e le s-a u c urba t de de zgust . Oc hii i s-a u a prins de surprinde re și i s-a st râ ns m a x ila rul. Da r a poi s-a ridic a t , a sc os slănina pe o fa rfurie mică și s-a dus la coșul de gunoi, a runc â nd-o afară. "De c e a i fa c ut a st a ?" a m înt re ba t în t im p c e a pus fa rfuria goală în chiuvetă. S-a așezat pe loc , c u oc hii întinși pe fața m e a . „Nu-ți pla c e slănina”, a spus e l sim plu. Sune t ul voc ii lui e ra profund și morocăn, c e va în legătură c u a st a a jungâ nd la m ine de fie c a re dată. Cuvint e le lui s-a u înțeles. „De unde știi?” El a ridic a t din um e ri. „Ar put e a fi m odul în c a re îți st râ ngi na sul.” Buze le a c e le a s-a u ondula t înt r-un zâ m be t c rud. — Ori împușcă-mă, Lia na , ori st a i și mănâncă. Ce va din nonșalanța lui m -a e ne rva t și a m lupt a t c u tentația de a lua o t iga ie de pe a ra ga z – de preferință încă sfâ râ ind – și de a i-o a runc a în c a p. „N u vre a u să mănânc.” M i-a m st râ ns m a i st râ ns pist olul și la m privit . „V re a u să t e om or.” Și-a ridic a t umărul, privindu-mă înt r-un m od tulburător. „Re volve rul a c e la a st a t în același loc de a ni de zile și nu a fost curățat o dată.” „De c e a i a ve a un re volve r c u un singur glonț pe noptieră?” „Poa t e că a m vrut să pun capăt t ut uror.” Am rămas c u gura căscată la e l, ne sigur dacă vorbe a se rios. Poa t e că se juc a c u m ine . — V re i să t e sc ut e sc de proble m e ? M i-a m st râ ns buze le la c om e nt a riul lui. El știa că mă clătinam pe m a rgine , da r t ot c e a făcut a fost să mă înc ura je ze . El și-a ridic a t sprâ nc e a na în se m n de provoc a re , ia r e u l-a m privit în t im p c e simțurile m i s-a u ascuțit. „At unc i un joc de ruletă rusească”, a m de c la ra t , mulțumit de gâ ndire a m e a rapidă. „Din m om e nt c e ești a t â t de nerăbdător să t e rm ini t ot ul.” Am văzut c e va pâ lpâ ind în oc hii lui. A lua t o mușcătură din m â nc a re și a înghițit îna int e de a răspunde. „Puteți să vă așezați, să vă bucurați de m â nc a re și să jucați joc ul în același t im p.” S-a c om port a t c a un dom n dist ins înt r-o secundă și c a un c rim ina l sălbatic în următoarea. A fost c onfuz la na iba . St râ ngâ nd din dinți, m -a m îndre pt a t c u pic ioa re le spre masă și m -a m așezat, ținând în c ont inua re re volve rul. N u aș m â nc a , da r l-aș lăsa pe bărbat să ia ult im a sa masă. Ce a s put e a sa spun? Dușul a c e la t re buie să fi făcut m inuni a supra umanității m e le . „Aic i, fe ric it ?” Î nt inse m â na după pa ha r și luă un pa ha r din suc ul lui de port oc a le , a poi ridică din sprâ nc e ne . "Cu gre u." M -a privit c u atenție, c u buze le tresărind, da r nu a zâ m bit . Parcă știa c e va c e e u nu știam. Om ul ăsta e ra pe c â t de e ne rva nt , pe a t â t de frum os, și nu m i-a plăcut. M -a m uit a t la el în t im p ce m â nc a , m irosul de ouă declanșând un puf de foa m e . Din nou. Chia r a ve a m ne voie săm i re e va lue z prioritățile. Și-a îm pins fa rfuria spre m ine . "Aic i." „Est e o fa rfurie în fața m e a ”, a m re pe zit e u. „Da , și nu l-a i a t ins.” „Ei bine , poa t e l-a i otrăvit.” Agitația m i-a urc a t pe șira spinării. Am â ndoi știam că sc ose se ouă din aceeași t iga ie , deși nu a sublinia t a st a . U n punc t pe nt ru răpitor. Am îm pins a m be le plăci c u vâ rful pist olului, ignorâ nd un a lt prot e st din st om a c . „Dacă a i t e rm ina t , ha i să ne jucăm.” „Î m i pla c joc urile .” V oc e a lui s-a înt une c a t și c e va din a st a m -a făcut să mă gâ nde sc la t ot fe lul de luc ruri păcătoase, c a rna le . „Și urăsc să t e a ud vorbind.” Și-a a lune c a t privire a intensă spre m ine . „V re a u să-mi e x plic i c um știi a t â t de m ult e de spre m ine .” Și sora m e a , a m adăugat e u în tăcere. Ca pit olul 3 7 K ingst on M sprâ nc e ne le s-a u st râ ns împreună de c â t de furioasă părea, conducându-mă la o c onc luzie . Lia na c u adevărat nu și-a a dus a m int e de m ine . Ce a lt c e va m a i uit a se ? Și, m a i im port a nt , c e se c re t e a sc unde a e a ? Intenționam să le de zle g pe fie c a re , înc e pâ nd c u dorința e i absurdă de a fi dus îna poi la Pe re z ie ri. — Aştept, spuse e a din nou. „Am fost ga rda t a de c orp c â ndva .” Am a uzit -o inspirâ nd ascuțit. "Minți." „M e m oria t a nu poa t e fi a t â t de re a ”, a m rătăcit e u în t im p c e e a mă sc rut a . „Bănuiesc că nu a i fost sufic ie nt de im port a nt c a să-ți amintești.” Ai. Ea a flut ura t c u pist olul și m i-a făcut c a lim ba să se simtă c a șmirghel. Văzusem dire c t ge nul de trăgător pric e put , da r, așa c um a m spus, e ra o piesă ruginită. N u a fost m a re luc ru c a re a îm pie dic a t -o să se împuște a c c ide nt a l. Am de c is să o țin distrasă. — N u c re zi că ze c e a ni na ibii a u fost se m nific a t ivi? A tresărit c â nd c uvint e le m e le s-a u așezat în jurul e i. După c â t e va se c unde de tăcere, vorbi din nou. „Anii sunt . N u sunteţi." Dublu na ibii de a h. „Sa u poa t e t e -a spălat c ine va c re ie rul”, a m sublinia t e u c a lm . M a i m ult e îndoie li da nsa u în oc hii e i. Făcea t ot posibilul să o ascundă, da r pe t re c use m a ni de zile st udiind e x pre siile e i și a le surorii e i. A fi obse rva t or e ra o c he st iune de viață și de m oa rt e pe nt ru unii. "T e rog opre st e -t e din vorbit . Sune t ul îm i dă o erupție cutanată.” I isus H rist os. Am sa lva t -o, da r e a nu-m i dăduse de c â t dure re . M i-a m sprijinit m â inile pe masă și m -a m re ze m a t pe sc a un. „Î n loc să a runc i insult e , a r t re bui să-mi mulțumești.” Dacă privirile a r put e a uc ide , aș fi căzut m ort pe loc . „N u a m a vut ne voie de o sa lva re , t u… t u… svoloc h .” Spre noroc ul m e u, „t â m pit ul” e i bâ lbâ it s-a rost ogolit im e dia t de pe m ine . Mă spuse se m a i rău – în engleză și rusă – deși înc e pe a să pară că nic i e a nu-și a m int e a a st a . „Ce ți-ai fi dorit să fa c ? Să fii vâ ndut la licitație către Cort e s? Ea a de sc his gura îna int e de a o înc hide im e dia t , buze le e i subțiri. M i-a m pus c oa t e le pe st e m a rgine a m e se i și m i-a m sprijinit bărbia în palmă, în t im p c e mă uit a m la țeava pist olului. „E râ ndul m e u să pun o înt re ba re ”, a m spus c u un c a lm pe c a re nu l-a m simțit. Ea a ba t joc orit . "Eu nu c re d a c e st luc ru." „Cre de a m că știi c um să joc i.” Am înt ins m â na spre e a e x a c t c â nd e a se pregătea să fugă, forțând-o pe spa t e în sc a un. Pa lm a m e a a c uprins-o pe c e a mică ținând re volve rul, forțându-și de ge t ul pe trăgaci. „T ra ge -l”, m -a m ba t joc orit în t im p c e învâ rt e a m c ilindrul și a poi îl pune a m la loc . „O voi fa c e c â nd voi fi a l na ibii de pregătită”, a răspuns e a , trăgând c u pum na le în m ine . „Am m a i m ult e întrebări.” M â na m e a s-a înfășurat în jurul e i. Clic . Ea a sc os o respirație șuierătoare, c u oc hii m a ri de șoc, c â nd s-a u a runc a t îna int e și îna poi înt re m ine și pist ol. M i-a m sc os m â na de a e i, privire a e i a rzâ nd o gaură în pie pt ul m e u. At â t de c iuda t . N im e ni nu a a vut vreodată un a se m e ne a im pa c t a supra m e a . „Î nt re ba re a m e a ”, i-a m re a m int it . „Și nic i nu-ți voi ține pist olul la c a p.” Și-a da t oc hii pe st e c a p, deși t re m urul ușor a l buze i de jos nu m i-a scăpat. „N ic i măcar nu ți-l țin de c a p.” — N u la propriu, a m fost de a c ord, amuzată. De ge t e le i s-a u zvâ c nit pe st e trăgaci, ne rvii pra c t ic i-a u pătruns prin pori. Am așteptat c â t e va bătăi a le inim ii îna int e de a m e rge după jugulară. "U nde a i fost ?" Ea c lipi, e x pre sia e i plină de c onfuzie și, după o secundă de tăcere prelungită, în c e le din urmă a înt re ba t înt r-o respirație tremurătoare: „C-c e vre i să spui?” — Louisa urm a să fugă, a m spus. „Singurul m ot iv pe nt ru c a re nu a da t c urs a fost pe nt ru că t u nu a i ve nit niciodată.” O tăcere încordată a um plut a e rul. — T e înșeli, șopti e a . „Ca rt e lul de la T ijua na a prins-o. Pe re z... V oc e a i s-a crăpat c â nd clătină din c a p, privindu-mă m ut . „N u știu de spre c e vorbești.” — Ave a m un pla n, a m spus e u. Am simțit a rm ura ei construită grijă cu t rosnind, de zint e gra ndu-se în fum . „Ce pla n?” V ina o roa de se până la punc t ul de a -i a fe c t a m e m oria ? Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a uit a t intenționat prețul plătit de geamănul e i? Sa u e ra a c t orie ? „N u a r ple c a fără t ine . N ic i măcar pe nt ru m ine .” Sprâ nc e ne le e i de lic a t e se ridicară înc urc a t e . "Pe nt ru dumneavoastră?" Am înc his oc hii și m i-a m c iupit punt e a na sului. Confuzia e i mă năpădea. "Ce vre i să spui?" A retrăi a st a a fost o cățea. M -a m simțit re sponsa bil că nu a m sa lva t -o. Pe nt ru că nu a prot e ja t -o. Dra gost e a noastră secretă s-a t ra nsform a t înt r-o t ra ge die . „Ea m -a iubit . Am iubit -o." Am a nt ic ipa t mișcarea Lia ne i, da r nu și sălbăticia din oc hii e i. Pra c t ic s-a a runc a t pe st e masă. Apăsând țeava re volve rului pe frunt e a m e a , c u cealaltă mână încolăcită în jurul gâ t ului m e u, a c e i oc hi a urii – a t â t de fa m ilia ri – m -a u privit . „Dacă a i iubit -o, de c e nu a i prot e ja t -o?” şuieră e a . „Ar t re bui să t e om or.” Aceeași vinovăție c a re mă mănâncă a ni de zile mă prive a prin oc hii e i. Lia na fuse se ruptă și pusă la loc , da r a dâ nc în int e rior, a c e le bucăți crăpate nu e ra u înt r-o formă m a i bună de c â t a m e a . — Ar t re bui, a m fost de a c ord e ga l, c u m â na pe a e i, ținând pist olul la loc . „Da r a r t re bui să t e înt re bi și de c e a i a st fe l de la c une în m e m orie .” "La dra c u. T u." V oc e a e i t re m ura de furie . „Î m i a m int e sc t ot c e merită a m int it .” „Cu excepția m e a și a unor m a ri părți din viața surorii t a le .” Ca pit olul 3 8 Lia na „T a m să m or, a m grăbit, furia re ve nind c u o răzbunare și inundâ ndu-m i sist e m ul. N u c ont a că a c e st bărbat îm i dăduse c e l m a i uluit or orga sm pe c a re l-a m e x pe rim e nt a t vreodată. N u c ont a că m -a făcut să sim t t oa t e a c e st e luc ruri pe c a re nu le -a m m a i e x pe rim e nt a t niciodată. N e voia de a t e rm ina a st a m i-a făcut să t re m ure m â inile . Singura problemă a fost că fizic nu a m put ut apăsa pe trăgaci. Și jude c â nd după e x pre sia lui K ingst on, e l știa a st a . „H a i îna int e ”, a înde m na t e l. St râ nsoa re a lui a rămas singură, c e a m a i mică apăsare a de ge t ului pe trăgaci. Tăcerea a dom ina t spațiul dint re noi. Fie c a re celulă din c orpul m e u mâncărime să-i sc ulpt e ze inim a a c e st ui om . Dacă aș put e a c e da înt une ric ului și să la s să se înt â m ple . De ce? Șoaptele bâ nt uit e m i-a u zgâ ria t c ra niul, străpungându-mi t â m ple le și distrugându-mă din int e rior. De c e nu pot să-l om or? M int e a m e a e ra prinsă înt r-un la birint , inc a pa bil să găsească o c a le de ieșire, ia r a c e st om e ra de vină. At â t de m ult e emoții și gâ nduri a u izbuc nit prin m ine și nu a ve a m c e e a c e e ra ne c e sa r pe nt ru a le proc e sa pe t oa t e . N u mă de sc urc a m și c e e a c e a c ont a t c e l m a i m ult în a c e st m om e nt a fost să-l îm pie dic pe a c e st bărbat să fie m a rt or. Așa că a m înc his oc hii. Simțeam la c rim ile a rzâ nd. Fie c a re respirație pe c a re a m lua t -o m i-a sufoc a t plămânii în loc săm i sufle viață. M e t a lul a de ve nit insuport a bil de gre u, ia r m â inile îm i t re m ura u c u fie c a re secundă c a re t re c e a . — Fă-o, Lia na . M a i multă forță pe de ge t ul pe trăgaci. Oc hii m i s-a u de sc his, înt â lnindu-i privire a întunecată. M i-a m sm uls m â na , a poi a m țintit. Î ngrozit de c e aș găsi dacă l-aș lăsa să int re , a m apăsat pe trăgaci. Ba ng. Și ra t a t . Pist olul m i-a a lune c a t de pe de ge t e , căzând pe pământ, zgom ot ul lui put e rnic în tăcerea consecințelor. „Ac e a st a a fost ult im a t a șansă să mă împuști.” V oc e a lui a ve a o m a rgine întunecată. „Totuși, un a ve rt ism e nt c ore c t . Da t a viit oa re c â nd ve i îndre pt a o armă spre m ine , va fi ult im ul luc ru pe c a re îl ve i fa c e vreodată.” Oh Doa m ne . At â t de m ult e se nt im e nt e c onfuze m -a u c uprins. K ingst on Ashford a fost singurul bărbat pe c a re a m e zit a t vreodată săl uc id. Eu... îm i pie rde a m mințile. La c e m i-a r folosi dacă nic i măcar nu mi-aș put e a uc ide pe răpitorul m e u? Bila m i s-a urc a t în gâ t și dint r-o dată m â nc a re a pe c a re o m â nc a se m m i s-a răscolit în st om a c . O dure re ascuțită și pătrunzătoare m i-a străbătut t â m ple le . I m a ginile lui Louisa a u izbuc nit . Pe m ine . Bodygua rdul nost ru fără c hip. U lt im a a m int ire m -a lovit a t â t de re pe de , înc â t m -a m st râ ns de c a p de dure re a e i. „Încetează să-l schițezi.” Sora m e a părea agitată c â nd a m t e rm ina t un a lt de se n, zâ m bind visător. „M a m a își va pie rde ra ha t ul dacă îl va găsi.” Am m e st e c a t vâ rful c re ionului, ignorâ nd-o și zgom ot ul îndepărtat c a re se m na la joc urile c u gla dia t ori a le m a m e i și a le lui I va n. De fie c a re dată c â nd a m pa rt ic ipa t , brut a lit a t e a lor a dus la noi coșmaruri. „Le voi a rde îna int e să mă c ulc .” I -a m a runc a t o privire . S-a așezat în fundul pa t ului m e u, c u pic ioa re le încrucișate, în t im p c e t a st a fre ne t ic pe la pt opul în c a re îl a duse se de contrabandă în urmă c u două ore . Purt a m pa nt a loni ide nt ic i de pija m a roz și ne gru c u ha nora c e le M I T . Încă spe ra m că m a m a o va lăsa să meargă la fa c ult a t e în toamnă. Și dacă e a a ple c a t , la fe l aș fa c e e u. Oric e pe nt ru a scăpa de a ic i și a fi un a dole sc e nt norm a l pe nt ru un pic . Poa t e că aș put e a în sfârșit să fa c luc ruri pe c a re le -a u făcut c opiii norm a li – să a sist la un c onc e rt , poa t e c hia r să m e rg la o pe t re c e re și să ia u de c izii proa st e . "Ce fa c i?" Am înt re ba t . Ea a ridic a t c a pul. „Î nc e rc să int ru în c om put e rul lui I va n.” M i-a m st râ ns sprâ nc e ne le . "De c e ?" N u a r put e a fi nim ic bun pe la pt opul tatălui nost ru vit re g. Om ul a c e la e ra un pe rve rs bolna v și t re buia sc os. Dacă c ine va a r fi de st ul de c ura jos să o facă. „Așa că știu c â nd va ve ni c a rt e lul de la T ijua na .” „M a m a i-a spus că nu”, a m șoptit. St om a c ul m i s-a învâ rt it de greață și de ge t e le m i-a u st râ ns c re ionul până s-a rupt în jumătate. Frust ra t , a m a runc a t pie se le prin cameră în șemineu. — Știu, a liniștit e a . „V re a u doa r să mă a sigur că I va n nu încearcă c e va la spa t e le e i.” Am încuviințat din c a p, da r st a re a m e a de spirit de ja se a c ru. Coborâ nd din pa t , a m a duna t t oa t e schițele și m i-a m îndre pt a t spre șemineu. Urăsc să le a rd, da r t re buia făcut. Î nt r-o zi, c â nd e ra m de pa rt e de a ic i, le -a m de pozit a t înt r-un loc sigur și poa t e le-aș împărtăși oa m e nilor. I -a m privit c um se dezintegrează înc e t în cenuşă, de parcă nu a r fi e x ist a t niciodată. Târându-mă îna poi în pa t , m -a m înt ins. "Ce fa c i?" Oc hii surorii m e le m -a u sc rut a t . „E doa r ora opt ”. a m ridic a t din um e ri. „Î m i va lua o veșnicie să a dorm c u t ot a c e l zgom ot .” Ai c re de că m-aș obișnui c u a st a până a c um c re sc â nd în a c e st loc ne noroc it , da r nu e ra m . Ea sc oa se un c hic ot it a m uza t . „V re i să țin o pernă de a supra c a pului tău?” M i-a m da t oc hii pe st e c a p, de loc amuzată. Era m t e ribil de c la ust rofob, ia r e a știa a st a . „V re i să-ți rup fața?” Și-a înc his la pt opul, uit â ndu-se la m ine în t im p c e tăcerea se înt inde a , îna int e c a noi să ne prăbușim înt r-o criză de c hic ot e li. Î n noa pt e a a c e e a , a m dorm it ținându-ne în brațe și visâ nd la un m â ine m a i bun. Oc hii m i s-a u um plut de la c rim i în t im p c e m -a m învâ rt it , ieșind grăbit de a c olo și în ba ie . Fața c a re m -a înt â m pina t în oglindă e ra palidă, oc hii scobiți și îngroziți. Fața c a re e ra familiară și totuși greșită. „De c e nu-m i pot a m int i de e l?” a m răpit la re fle x ia m e a . Era u în m od c la r la c une în m e m oria mea c a re e ra u a la rm a nt e . Cu c â t înc e rc a m să-mi a m int e sc m a i m ult , c u a t â t dure rile de c a p îm i e ra u m a i re le . M -a m c hinuit să găsesc bucăți din m ine c a re lipse a u și nu știam c um să le re c upe re z. Ştergându-mi la c rim ile de pe obra ji, muşchii îm i t re m ura u de suspine tăcute. M i-a m încolăcit brațele în jurul meu c onfort a bil, ținându-mă împreună în t im p c e mă îndre pt a m îna poi în dorm it or și mă t â ra m sub c uve rt uri. Am înc his oc hii și, pe nt ru prim a dată după foa rt e m ult t im p, m -a m lăsat să plâ ng. Pe nt ru fa t a pe c a re obișnuiam să fiu și fa t a pe c a re a m de ve nit , da r nu o m a i recunoșteam. M irosul de va nilie m i-a t a c hina t simțurile, trăgându-mă înc e t din som n. Am rămas nemișcat, c u oc hii c lipind în înt une ric până c â nd a înre gist ra t o siluetă așezată în colț. M -a m așezat brusc pe pa t , trăgându-mi c uve rt urile până la bărbie și uitându-mă la umbră. „De c e ești a t â t de înfiorător?” a m răpit. N u a ve a m e ne rgie să mă c e rt c u e l. Nuanța a rgint ie a lunii proie c t a singura lumină prin fe re st re , a runc â nd um bre pe st e m a x ila rul lui sc ulpt a t . Ce va la e l părea m a i înfricoșător a c um . De parcă și-ar fi dezlănțuit înt re gul spe c t ru a l furie i sa le după m ic a noastră bătălie pe nt ru put e re de ie ri. "De spre c e a i visa t ?" a înt re ba t e l, ia r e u a m c lipit la e l, c onfuzia fiind în c e nt rul sc e ne i. Am rămas tăcut, c u privire a în jos, înt inzâ ndu-ne c â t e va se c unde , m inut e , până c â nd a rupt -o din nou. — Ți-am pus o înt re ba re , prințesă de gheață. Era o a sprim e pe nt ru e l c a re put e a c u ușurință să-mi sugă esența din sufle t . T ot ul la e l a fost șlefuit pe nt ru pe ric ol și a ve a t ot ul de -a fa c e c u num e le m e u de fa m ilie . U ne le dint re a m int irile m e le e ra u ne c la re , da r nu a fost ne voie de un spe c ia list în ra c he t e c a să-și de a se a m a . „N u-m i a m int e sc ”, a m răspuns sinc e r. Și deodată, m i-a m da t se a m a . Pe nt ru prim a dată în ult im ii a ni, dorm ise m fără să mă t re ze sc îm biba t în sudoa re . „I nt e re sa nt ”, a c om e nt a t e l a t â t de de zinvolt , da r e x ist a a c e a t e nsiune pe c a re nu o put e a i ra t a . Era în înc orda re a de ge t e lor lui lungi sprijinit e pe c ot ie re . Era în fe lul în c a re pic ioa re le îi e ra u încrucișate rigid la gle zne . Blugii a r fi t re buit să-l facă să pară le je r, da r nu a u reușit. N a st urii de sus a i cămășii i-a u fost desfăcuți, dezvăluind c e rne a la de pe claviculă și pe gâ t . — N u m i-a i răspuns la înt re ba re , a m re plic a t e u. De c â t t im p stătea a ic i? „De c e ești a t â t de înfiorător?” „T e hnic ești în c a sa m e a , așa că ești înfiorător pe nt ru că dorm i în pa t ul m e u.” Am de sc his gura , da r a poi a m înc his-o, îngrozită de a lui răspuns ridic ol, da r nu put e a i să raționezi c u ne buni, așa că a m lăsat-o. "Ți-e foa m e ?" "N u." "T re buie să mănânci." „Ei bine , nu vre a u”, a m înt re rupt e u. „M i-a m pie rdut poft a de m â nc a re trezindu-mă înt r-un t â râ c în c a m e ra m e a .” T ot ul la a c e st bărbat m -a zguduit a t â t de t a re înc â t reacția m e a de ge nunc hi a fost să mă lupt c u e l. „De fa pt , c e l m a i bine e st e să t e obișnuiești c u a st a . Plănuiesc să t e fa c să re gre t i că m a i lic it a t vreodată. Și dacă a i fi spe ra t la se x ... Ei bine , nu. Atinge-mă și îți voi tăia pula .” N u părea îngrijora t de pula lui. Î n sc him b, și-a așezat c oa t e le pe ge nunc hi și s-a a ple c a t îna int e , înclinându-și de ge t e le . Oc hii lui întunecați m -a u străbătut, m e sa je ne rost it e în e i lăsându-mi o înghițire ascuțită pe limbă. „Se pa re că s-a r put e a să fii de lir”. N e noroc it ul ăsta m -a provoc a t intenționat? „Ac um ești proprie t a t e a m e a . Ast a înseamnă că t re buie să fa c i t ot c e spun e u.” m -a m ba t joc orit . „Ține-ți respirația pe a c e la .” „Est e da t oria m e a să t e țin în siguranță a c um .” Înverșunarea c uvint e lor e ra o jux t a pune re c u amenințarea re c e din voc e a lui. „Și o voi fa c e prin oric e m ijloa c e ne c e sa re .” Am rămas tăcut, uitându-mă la e l, ia r un m ic zâ m be t i-a t ra s buze le . N e noroc it ul a găsit a st a a m uza nt . „Ac um o să m i t e alături la pa rt e r la cină și să-mi spui de c e a i insist a t să fii dus la Pe re z.” Oc hii m e i s-a u a runc a t spre fereastră și e l m i-a urmărit privire a . — E pre a t â rziu pe nt ru cină, a m re plic a t e u ironic . „Est e doa r opt , ia r e urope nii preferă oric um c ine ult e rioa re .” S-a r părea că K ingst on a a vut t oa t e răspunsurile. S-a ridic a t în pic ioa re , ia r st râ nsoa re a m e a pe c uve rt uri s-a st râ ns. Proba bil că a obse rva t -o pe nt ru că a m văzut se m nul unui zâ m be t în jurul buze lor lui. „Fii jos în c inc i m inut e ”, a ordona t e l, a poi a ieșit din cameră. Abia c â nd a ple c a t , c uvint e le lui s-a u sc ufunda t . Europa ! Era m pe o insulă din ne noroc it a Europa . Ca pit olul 3 9 K ingst on A Câ nd a m lua t m a sa , t e nsiune a e ra a t â t de m a re înc â t a r fi put ut sări de pe pe re t e . Am lua t o înghițitură din a pa m e a sc lipit oa re , a vâ nd ne voie de toată inteligența m e a în legătură c u m ine , în t im p c e a m a vut de -a fa c e c u această fe m e ie c a re a reușit să mă surprindă la fie c a re pa s. N u e ra Lia na de c a re m i-a m a m int it . „Cum e m â nc a re a t a ?” Am înt re ba t . „Urăsc fript ura ”, m â râ i e a , lum ina lumânărilor pâ lpâ indu-i pe față. „Urăsc piure ul de c a rt ofi și urăsc porum bul.” „Păcat, e st e m a sa mea preferată.” M i-a plăcut toată m â nc a re a rafinată, da r m i s-a părut e x t re m de îmbucurătoare libe rt a t e a de a -m i put e a fa c e m â nc a re a pe grătar după c e a m pe t re c ut a ni de zile fiind hrănite c u slop de m a m a și tatăl e i vit re g. M i-a m tăiat fript ura și m i-a m băgat o bucată în gură, a poi a m m e st e c a t -o înc e t în t im p c e o st udia m . De obic e i pre fe ra m singurătatea, da r din a num it e m ot ive , îm i dore a m această fe m e ie în pre a jm a m e a . Așa că a m forțat această cină. Ce va din int e riorul m e u m -a t ot de t e rm ina t să-mi da u se a m a și să înțeleg această atracție pe c a re o a ve a a supra m e a . „U n dom n a r înt re ba c a re sunt preferințele une i doa m ne ”, șuieră e a . „Bine că nu sunt un dom n.” "Am uit a t ." Ea flutură c u furculița în a e r. „Ești un prost .” Ea nu e ra de pa rt e . Câ nd neliniștea m e a s-a buc ura t mai de vre m e de a zi, m -a m dus în c a m e ra e i și a m privit -o c um dorm e a . Abia c â nd a m a uzit sune t ul liniștitor a l respirațiilor e i, m -a m c a lm a t . — V oi fi sigur că voi înt oa rc e fa voa re a , spuse e a , înt re rupâ ndu-m i gâ ndurile . De ge t e le m e le s-a u st râ ns în jurul cuțitului m e u de friptură. Ar t re bui să o a ve rt ize z că a r fi neînțelept să mă st re c oa re pe furiș. De fa pt , a m uc is oa m e ni în t re c ut c a re a u făcut e x a c t a st a . M i-a m îm pins fa rfuria și m -a m a ple c a t îna int e . „Dacă vii în c a m e ra m e a , o voi c onside ra o invitație”, a m spus fără nic io urmă de emoție. Stătea viza vi de m ine , c u c orpul rigid și de ge t e le a lbe . Din c â nd în c â nd, îm i a runc a o privire urâtă și m i-a m im a gina t că proba bil își im a gina t oa t e m odurile în c a re put e a să mă fe lie și să mă cubulețe c u t a c â m urile e i. M i-a m făcut o notă mentală să-i da u doa r cuțite de unt în c ont inua re , deși inst inc t ul m e u a a ve rt iza t că proba bil va găsi o m oda lit a t e de a opri și e u să le folose sc , c e e a c e nu a r fi de bun a ugur pe nt ru e a . N u e ra nim e ni pe această insulă și singura c a le de ple c a re de la e a e ra c u a vionul sa u c u ba rc a . N ic iuna dint re e le nu a ve a a c c e s. „Invitație la c e ?” întrebă e a , pe t onul e i e zit a nt . „Ca să t e t ra g în uit a re ”. Obra jii e i a u înroșit o nuanță delicată de roz și s-a uit a t la m ine print re ge ne le e i groa se , făcându-mi inim a să se răsucească. M i-a a m int it a t â t de m ult de Louisa . — Ești un ne noroc it de de via nt , spuse e a , c u voc e a răsuflat. Proba bil că și-a da t se a m a pe nt ru că și-a st râ ns dinții. „Dacă int ru în c a m e ra t a , ve i fi m ort îna int e c a pula t a să aibă șansa să devină t a re .” Și a fost a st a . De la m oa rt e a Louise i, pe nisul m e u nu a răspuns nic i une i fe m e i. M i-a m înt rist a t ra ze le soa re lui, a poi m -a m îndre pt a t către c e liba t c u deplină intenție de a m uri așa. Până c â nd a c e st a m i-a t re c ut în c a le . N u știam c e e st e – asemănarea e i sa u foc ul e i – da r deodată pula m e a a de c is să se joa c e . Și a fost greșit pe a t â t de m ult e pla nuri. Re st ul c ine i noa st re s-a re lua t în tăcere, în c iuda m ult or întrebări c a re a ve a u ne voie de răspunsuri. Am st a t în biroul m e u înc e rc â nd să mă oc up de c â t e va e m a iluri și să plătesc niște fa c t uri. M a m a m i-a lăsat o bucată din moștenirea e i și din im pe riul pe c a re -l moștenise de la tatăl e i, da r a ve nit c u responsabilități. La fe l și propria m e a a ve re pe c a re m i-a m c onst ruit -o pe sâ nge . Abilitățile m e le de a găsi oa m e ni a u fost foa rt e căutate în Om e rt à . Câ nd c e a sul bunic ului a suna t la m ie zul nopții, m -a m t re zit uitându-mă la la pt opul c one c t a t la flux ul meu de supra ve ghe re , uitându-mă pe Lia na în bibliotecă c a și c um a r fi singurul m e u sc op în viață. I nim a m i-a bătut la ve de re a e i și o dure re de dor s-a e x t ins în pie pt . T re buia să înțeleg această obse sie din c e în c e m a i m a re pe nt ru Lia na , da r a st a – să o a m în a propie re – a r fi t re buit deocamdată. Am privit -o ghemuită pe c a na pe a , c u pic ioa re le îndoit e și c u o pătură în poală. Era frumoasă, încă purt a aceleași ha ine de lic a t e de la cină. Părul îi cădea pe um e rii e i subțiri înt r-o cascadă de va luri st ria t e de soa re . Pie le a e i netedă ira dia sub strălucirea caldă a foc ului c a re urla . Ținând bloc ul c u m â na dreaptă și folosind c re ionul c u st â nga , e a a schițat. Ce sa u c ine desenează, ha ba r n-a ve a m , da r din c â nd în c â nd, a runc a un mănunchi de hâ rt ie în foc . Am bii ge m e ni a u re m iza t , da r Lou a fost înt ot de a una m a i bun la a st a , și jude c â nd după fe lul în c a re Lia na își urmărea schițele a rdâ nd c u sprâ nc e ne le îm ple t it e , a le e i nu se îmbunătățiseră. Fuse se în aceeași poziție în ult im e le două ore , schițând și a poi a runc â nd. Sc him bâ nd c re ionul înt re m â na stângă și c e a dreaptă, masându-și înc he ie t ura m â inii st â ngi din c â nd în c â nd. Aș pre t inde că a fost patetică pe nt ru că nu a renunțat la hobby-ul la c a re e x c e la sora e i, da r m i-a m da t se a m a că sunt și m a i m ult . La na iba , a st a a fost a l na ibii de st upid. N -a r t re bui să o spione z prin int e rm e diul c a m e re i, c uprinzâ nd fie c a re e x pre sie c a re i-a t re c ut pe față. M -a m mișcat să înc hid flux ul, da r c a de fie c a re dată îna int e , m -a m oprit în ult im a secundă. A înc e put să fre done ze , m e lodia îndepărtată și slabă, da r suficientă pe nt ru a -m i fa c e pie pt ul să t re m ure . Am vrut să mărșăluiesc pe hol și să da u buzna în bibliotecă, să o sm ulg și să o duc în pa t . Apoi i-aș fi încredințat zgom ot e le în t im p ce mă îndre pt a m spre căldura ei strânsă și umedă, a sc ult â ndu-i rugămințile pe nt ru m a i m ult . Am vrut să o c hinuie sc și să o fa c să plătească pe nt ru că m -a făcut să mă sim t așa. St râ ngâ nd din dinți, a m ieșit în c e le din urmă din progra m și a m t ra s în pic ioa re . Din nou, m -a m t re zit plin de e ne rgie agitată. La na iba . Poa t e că să o a duc pe insula m e a , unde nu e ra nim ic și nim e ni c a re să-mi distragă atenția de la e a , nu e ra o ide e a t â t de bună până la urmă. Efe c t ul prezenței e i de ve ne a din c e în c e m a i dispe ra t , ia r fie c a re inst inc t înt une c a t și prim ordia l din m ine mă batjocorește. Am vrut să o ia u, să o a ple c și să o re ve ndic . Mă dure a u m ingile , nerăbdătoare să fiu îngropată a dâ nc în e a . Am sărit în pic ioa re , a m ieșit din birou și a m urm a t orbește pot e c a către bibliotecă. T re buia să vorbe sc c u e a , să-i a ud voc e a blândă. Pic ioa re le m -a u a dus la destinație în t im p re c ord și a m int ra t înăuntru, ușa bibliot e c ii t râ nt indu-se de pe re t e din forța urgenței m e le . Lia na a sărit în pic ioa re , c u oc hii a runc â nduse în jur de parcă s-a r fi așteptat pe a lt c ine va a ic i. — Ce dra c u’, K ingst on? Fulge re le îi a rde a u în oc hi, ia r de c olt e ul îi păta purpuriu. Privire a m e a s-a îndre pt a t spre sâ nii e i. Cuvint e le e i următoare m i-a u spus că discreția m e a e st e lipsită de finețe. „Oc hii m e i sunt a ic i sus, za sra ne t s .” Măgar. Î i plăcea foa rt e m ult să mă înjure în rusă. „Sa u a i vre a să-ți sc ot globii oc ula ri?” Am înc his ușa pe nt ru a păstra căldura din bibliotecă și m -a m sprijinit de e a , vâ râ ndu-m i m â inile în buzuna re . "Ai m a i fa c ut -o ina int e ?" a m înt re ba t -o de zinvolt . Ea c lipi, obra jii îi a rde a u roșii. „Ai făcut c e ?” Colțul buze lor m i s-a zvâ c nit . M int e a c uiva e ra în jghe a b. „A sc os globii oc ula ri c uiva ”, a m c la rific a t . Ea tăcu, e x pre sia e i înt une c â ndu-se îna int e de a o m a sc a . — Am , răspunse e a , c u voc e a e i distantă și plată. „Am înjunghia t un bărbat în a m bii oc hi și a poi l-a m văzut sâ nge râ nd ore în șir.” Cuvint e le a u fost c a un pum n în int e st in. Lia na fuse se înt ot de a una geamăna m a i puternică, da r niciodată psihotică sa u nemiloasă. Ea a oft a t , ia r sune t ul sfâșietor a t ra s de sforile inim ii m e le înne grit e . Ea nu e ra Louisa , da r e ra o pa rt e din m ine c a re t â nje a să o prot e je ze și să șteargă t oa t e luc rurile re le pe c a re le îndura se pe nt ru a de ve ni această ve rsiune nemiloasă a e i. Da r a poi, la fe l de re pe de , și-a șters e x pre sia și și-a m ijit oc hii a supra m e a . — T re buie să fa c i c e va c u această bibliotecă, mormăi e a . "Ce vre i să spui?" „N u există nic i un rom a n de dra gost e de găsit.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . „Există o întreagă secțiune c u rom a ne Aga t ha Christ ie ”, a m sublinia t e u. "Da , st iu." Cine va se făcuse c onfort a bil. — Da r nu vorbe a m de spre m ist e re le c rim e i, nu? M ola rii m i s-a u st râ ns. N u e ra nim ic c a să t re c i de la o extremă la a lt a . „De c e vre i să t e înt orc i la Pe re z?” a m spus în sc him b, concentrându-mă pe răspunsurile de c a re a ve a m ne voie de la e a . "T re a ba t a ." „Î nc e rc să t e a jut .” Gâ fâ i de parcă a r fi insultată și înt oa rse c a pul să se uit e la șemineu. „Oric e a i înc e rc a să fa c i, a i ne voie de re surse .” Ea s-a uit a t la m ine c a o leoaică ga t a să se năpustească pe nt ru că îndrăznește să sublinie ze c e e a c e e st e e vide nt . M ia m dezvăluit dinții, pa rt e a sa dic a din m ine spe râ nd că o va fa c e . Era m a t â t de pregătit pe nt ru o provoc a re . „N u a m ne voie de nim ic sa u de nim e ni. Dacă vre i să ajuți, eliberează-mă și du-mă îna poi în Bra zilia .” "N u se poa t e ." Oc hii i s-a u um plut de foc . U nii a r spune că ne îndreptăm spre un de za st ru. Aș a rgum e nt a că oric e a r fi a r put e a fi un ingre die nt pe nt ru c e va m a i m ult . „Dacă nu știi să pilotați un a vion sa u să navigați c u o barcă.” U m e rii e i s-a u lăsat doa r pe nt ru o secundă îna int e c a opt im ism ul să-i um ple trăsăturile. „Sunt sigur că pot să-mi da u se a m a dacă îm i oferiți un m a nua l de ut iliza re .” M i-a m st râ ns pum nii. I isuse , fe m e ia e ra dispusă să se sinucidă pe nt ru a se înt oa rc e în Bra zilia . M i-a m c iupit punt e a na sului. Era c la r că nu a ve a să împărtășească nim ic . Aș put e a înc e rc a tortură, da r rănirea fe t e lor nu m i-a plăcut. Bănuiam că a c e st psihopa t drăguț nu m i-a r spune nim ic c hia r dacă aș fa c e -o. „Sigur, a m să-ți a duc m a nua le le de ope ra re pe nt ru a m be le ”, a m c e da t în c e le din urmă. „Dacă reușești să-i fa c i pe oric a re dint re e i să ple c e , poți să ple c i.” Da r m a i înt â i, m-aș a sigura că sc ot c a blurile de a prinde re . Apoi a m ve de a c â t de de pa rt e a a juns fără a jut orul pe c a re la re fuza t a t â t de c a t e goric . Ca pit olul 4 0 Lia na eu Am fost pe insula a st a nenorocită de o săptămână. Și singura c onc luzie la c a re a junse se m a fost că K ingst on Ashford e ra o dure re în fund. Singurul m ot iv pe nt ru c a re m i-a da t m a nua lul de ope ra re st upid e ra să mă tacă. A fost vina m e a , într-adevăr — nu a m spe c ific a t c um m i-a u fost livra t e ut ila je le . Ca și în, ne noroc it ul a sa bot a t m ot oa re le . „Gra dy Whit e de vâ rf, fundul m e u”, a m mormăit e u în t im p c e înc hide a m pode a ua punții c u suficientă forță pe nt ru a fa c e ba rc a să se mișcă. „Azi pa ri ve se l.” Aș recunoaște a c e a voc e fină c a mătasea oriunde . Mă dure a u m e m bre le din c a uza urc a t ului în sus și în jos pe această barcă stupidă și nu a ve a m c he f. Î n c iuda lunilor de iarnă, t e m pe ra t urile din t im pul zile i e ra u sufic ie nt de c a lde pe nt ru a ne îmbrăca înt r-un c ost um de ba ie – sa u pe nt ru a fi a rsuri de soa re – c e e a c e m -a făcut să c re d că t re buie să fim unde va în sudul îndepărtat a l Europe i. Clim a mediteraneană a fost un indic iu; numeroșii pom i fruc t ife ri, măslini și arbuști de lavandă e ra u alții. M -a m îndre pt a t înc e t și l-a m găsit pe K ingst on t râ nt ind la umbră în be rm ude și un t ric ou a lb, c u c e rne a la oa re c um vizibilă sub m a t e ria lul e la st ic . M i-a a runc a t o sticlă c u apă, ia r oc hii m e i trădători s-a u fix a t pe bic e psul lui îndoit . Î n distracția m e a , a bia m -a m abătut la t im p c a să-mi fie dor de m ine și să love sc sc a unul căpitanului. "Băutură." M -a m uit a t la e l, da r îna int e de a put e a să mă plâ ng, a adăugat: „Și nu m a i vorbi de spre c he st ia cu ge nt le m a nul. Se îmbătrânește.” „Aproa pe că m -a i lovit c u e a ”, a m înfuria t . — Be a , repetă e l. „N u pot să t e fa c să leșini.” Am sm uls st ic la de pe punt e , a m înghițit jumătate din e a , a poi m i-a m arătat de ge t ul spre e l. „Ai făcut a st a intenționat”, a m a c uza t e u. "A fa c ut c e ?" Am uza m e nt ul îi pâ lpâ ia în oc hi, c u voc e a întunecată de um or. „V a t re bui să fii puțin m a i spe c ific . Fa c m ult e luc ruri în fie c a re zi.” N e rvii vibra u prin m ine . Chia r nu m i-a plăcut reacția c orpului m e u față de e l. Mi-aș da pițul st â ng să sc a p de e l. A fost a t â t de greșit. Î n prim ul râ nd, e ra c la r că e ra îndrăgostit de geamănul m e u. Î n a l doile a râ nd, m ora la lui e ra îndoielnică. N u a r put e a fi doi dint re noi c u morală îndoielnică – a r fi c a și c um a i hrăni un c rim ina l în se rie c u m a i m ult e vic t im e pe nt ru crimă. Și, în sfârșit, dacă nu i-a m c a pt a t atenția îna int e , c â nd se pa re că a pe t re c ut ze c e a ni c a bodygua rd, e ra c la r că m i-a văzut geamănul în m ine doa r a c um . „M i-a i lăsat să a m m a nua lul pe nt ru că știai că nu a re rost . La na iba c u t ine ." O c iuda t e nie in obra zul lui. "Am fa c ut ." „T u dra c ului...” „M a i bine gândește-te de două ori la c e e a c e spui în c ont inua re .” El a sc os fie c a re c uvâ nt , făcându-mi nările să se fulgeră. A c re zut că m -a r put e a amenința și mă voi înghe sui? S-a înșelat c om ple t . Învățasem de la dra ga m e a mamă că în nim e ni nu t re buie să se aibă înc re de re . Toți voia u să t e rănească, ia r a c e st om nu a făcut excepție. Sc opul m e u a fost să-l rănesc m a i înt â i. „N u e st e c ore c t să-mi da i speranță și a poi să o ie i.” Am re spira t gre u, transpirația m i-a um e zit t â m ple le în t im p c e îm i ștergeam pa lm e le de pa nt a lonii scurți de blugi. „De fa pt , e st e c rud.” M -a urmărit o clipă, sprâ nc e ne le st râ nse . Cine le de săptămâna trecută fuseseră frust ra nt e , da r... oa re c um amiabilă. Bineînțeles, a st a nu ne -a îm pie dic a t să atacăm prim a oc a zie . Ca a c um . — Ai dre pt a t e , a răpit e l. "Î m i pa re rău." M i-a u făcut oc hii m a ri. M i-a m înc lina t c a pul, st udiindu-i e x pre sia , da r nu a m găsit nim ic în afară de sinc e rit a t e în oc hii lui. M -a m sc ufunda t de pe m a rgine a bărcii în a pa re c e , de un a lba st ru c rist a lin, c a re m i-a a juns doa r până la ge nunc hi, a m pătruns și m i-a m făcut drum spre țărm. N isipul se simțea c a ld sub pic ioa re le m e le c â nd mă îndre pt a m spre K ingst on. M -a m oprit la t re i m e t ri în fața lui, a e rul t rosnind în t im p c e ne uit a m unul la celălalt. M -a m înt re ba t a de se a c e ve de c â nd se uit a la m ine . Doa r o fe m e ie ruptă? Geamăn m e u? Fiic a dușmanului său? Sa u poa t e i-a m fost dușman? Oric a re a r fi fost , m -a pus pe c a p. "Am o surpriza pe nt ru t ine ." Oc hii lui întunecați mă tăiau. Ce va flut ura ori de c â t e ori e l mă uit a la m ine . A t re buit să mă t ra g împreună. — Ai de gâ nd să re pa ri această barcă și să mă scoți de pe această insulă? a m înt re ba t , st orc â nd e x c e sul de apă din c oa da m e a . Și-a dre s gla sul în t im p c e îm i urmărea mișcarea m â inilor. „Ești de st ul de deștept, nu a i ne voie să răspund la a st a .” S-a ridic a t , ridic â ndu-se de a supra m e a , a poi s-a înt ors. "V ii?" „Am de a le s?” N u m -a m put ut abține să-l sfid. Era c a și c um gura m e a s-a r fi mișcat inde pe nde nt de m int e a m e a . "N u." Gâ ndurile m i s-a u oprit c â nd K ingst on s-a oprit , a runc â ndum i o privire pe st e umăr. Buze le lui s-a u sm uls înc e t înt r-un zâ m be t , ia r e u a m urâ t c um m -a de sc ura ja t . „Aș put e a să t e a runc pe st e umărul m e u și să t e port ”, a spus e l, c u t onul înc ura ja t or. Era e l... Flirt a c u m ine ? "Am e nda . V in, a m șoptit, clătinând din c a p și abătându-mi privire a . Re st ul drum ului îna poi spre moșie, l-a m urm a t în tăcere, c u grijă să nu călc pe pie t re ascuțite sa u ra m uri. Spre surprinde re a m e a , e l a de sc his drum ul spre bibliotecă. Î n se c unda în c a re a m int ra t , un gâ fâ it m i-a părăsit buze le . „Ce ...” Am clătinat din c a p, fără c uvint e . "Cum ?" Desculț, m -a m îndre pt a t spre pe re t e le sudic . Câ ndva în ult im a săptămână, K ingst on re a ra nja se un pe re t e înt re g c u ra ft uri din pode a până în t a va n. O scară în fața e i, sculptată orna m e nt a t din le m n m a siv. Și pa rt e a c e a m a i bună? A fost a proviziona t c u o m a re va rie t a t e de a ut ori de rom a nt ism J a ne Aust e n, Cha rlot t e Bront ë , Ba rba ra Ca rt la nd, Eliza H a yw ood, M a ria Edge w ort h. M -a m înt ors și l-a m găsit pe K ingst on privindu-mă, sprijinit de pe re t e c u m â inile băgate în buzuna re . Privire a lui a fost tăiată c u c e va a prins și înt une c a t – c e va c a re se lupt a c u hotărârea m e a . „Le -a m găsit de pozit a t e în pod.” S-a îm pins de pe re t e și s-a îndre pt a t spre m ine . Parcă a m uit a t c um să re spir c u fie c a re pa s. V â rfurile lui lungi și grațioase t re c e a u pe st e țepii uzați. „Există t it luri tradiționale și a lt e le ...” Și-a dre s gla sul, atrăgându-mi atenția a supra c hipului lui. K ingst on roșea ? "M a i m ult c e ?" a m apăsat. „M a i sc a nda los.” "U nde ?" a m sc a pa t . Căldura m i s-a re pe zit pe obra ji și fie c a re c e nt im e t ru din m ine a de ve nit fie rbint e , re a lizâ nd că t oc m a i m i-a m re c unosc ut dra gost e a pe nt ru rom a ne le de dra gost e m urda re . Oc hii lui a u căzut pe obra jii m e i, a poi a râ s. Era un sune t ușor, unul pe c a re nu c re de a m că e ra obișnuit să îl facă. Căldura s-a încolțit în st om a c ul m e u. Și-a t re c ut o mână prin părul înt une c a t și, îna int e să știu c e se întâmplă, a re dus distanța dint re noi. M â na lui m i-a c uprins c e a fa , ia r e u a m așteptat c u respirația tăiată. N u știam c e aștept, da r c e va m i-a spus că e ra m pe c a le să a flu. Gura lui K ingst on a găsit-o pe a m e a și a m t re m ura t . Sărutul lui a fost int e ns, m i-a fura t ox ige nul și m i-a golit m int e a de gâ ndul rațional. Curbe le m e le s-a u m ode la t pe c orpul lui dur, a rzâ nd oriunde m -a a t ins. M i-a înc lina t c a pul pe spa t e , răpindu-mi gura c u o int e nsit a t e și o foa m e c a re se pot rive a u c u a le m e le . Parcă nu se put e a opri și, c u fie c a re bătaie a inim ii, ne -a m pie rdut din c a uza ne bunie i. Până c â nd s-a îndepărtat, lăsându-mă ne sigur pe ge nunc hi tremurați. Privire a lui întunecată s-a c ioc nit c u a m e a în t im p c e o furtună se pregătea în jurul nost ru și a m știut că t oc m a i sc him ba se c ursul vieții noa st re . „Bucură-te de cărțile t a le ”, a fost t ot c e a spus în t im p c e se îndepărta de m ine , de pa rt e de ba lt a la c a re t oc m a i mă re duc e se . Ca pit olul 4 1 K ingst on S c e va se sc him ba se – c u t ot ul c onst a nt și înc e t – în ult im a săptămână. Sa u poa t e l-aș put e a ide nt ific a c â nd a m văzut-o prim a oară pe Lia na sa lvâ nd a c e le fe m e i din c ont a ine rul de t ra nsport din DC. Oric um , e ra c onfrunt a re . Lia na V olk ov m -a lua t în noduri. M -a m dus după e a . Am t â njit t ot t im pul na ibii de prezența e i și a st a e ra ina c c e pt a bil. Poa t e că a c e st a – oric a re a r fi fost a c e st a – a fost un ingre die nt pe nt ru o viață fericită. Ea nu t re buia să fie c e a potrivită pe nt ru m ine , da r din oric e m ot iv, nu put e a m să st a u nic i măcar o oră fără să o c a ut . Drum urile noa st re convergeseră și a m rămas a m â ndoi să luptăm c u această atracție sfâ râ it oa re . Dacă nu e ra m sigur îna int e , c u siguranță e ra m a c um . M ic a noastră inc ursiune pe st e liniile ina m ic e a proa pe că a da t foc na ibii de insulă. A fost gre sit ; Am știut că. Da r la na iba s-a simțit bine . Am t ra s a dâ nc a e r în pie pt și m -a m așezat în biroul m e u, uitându-mă la ondulațiile din a pa sc â nt e ie t oa re . Louisa a visa t înt ot de a una la un loc re t ra s, unde va c a ld, c u o plajă pe nt ru noi înșine. N u a prim it -o niciodată, da r geamănul e i a făcut-o. N u a fost c ore c t , da r nu a m m a i a vut nic i e ne rgia , nic i c ura jul să mă lupt . T e le fonul m e u a bâ zâ it și a m a runc a t o privire spre e c ra n. „Bună, Winst on”, a m spus în difuzor. „T e de sc urc i bine ?” „N u a r t re bui să fiu?” a m re plic a t se c . „Considerați a st a un a ve rt ism e nt .” U m e rii m i s-a u înc orda t . „I llia s K onst a nt in a c ont a c t a t Byron. Se pa re că Spinii din Om e rt à vor locația t a .” „Cine a num e ?” m -a m grăbit. Lum e a interlopă put e a int ra m e re u în c ont a c t c u m ine , da r nu m -a u put ut loc a liza niciodată. A fost prin proie c t – înc re de re a a fost o cățea c a re t e -a uc is. „Enric o M a rc he t t i”. La na iba , știam că nu-i va da drum ul. Î n m om e nt ul în c a re a a fla t că Sofia a re o fiică, a vrut să-și pună la be le pe e a și să o facă să plătească pe nt ru t ort ura pe c a re o îndura se soția lui. Da , a m luc ra t alături de Om e rt à . Da , a m uc is c u e i și pe nt ru e i. Da r nu le-aș pe rm it e nicăieri lângă Lia na . Era a m e a și num a i a m e a . „Spune -i că nu a i c um să int ri în legătură c u m ine ”, a m înt re ba t e u. "Ai int e le s." Aproa pe că put e a m a uzi zâ m be t ul în voc e a lui „Cum e a vionul m e u?” „A t re buit să o de m ont .” "Ce ?" „O voi a ve a în formă îna int e de a fi returnată.” Evide nt , știam că nu va fi niciodată capabilă să zboa re c u un a vion, da r a m vrut c a e a să vadă singură c â t de inut il a r fi să luc re ze singură. Și poa t e a m vrut să-i da u o lecție în același t im p, dămă în judecată. — Ea e st e o fe m e ie , nu? „Ea e st e ”, a m fost de a c ord, a poi a m îndepărtat conversația de Lia na . „Est e posibil să știi de c ine va c a re e st e c a pa bil să urmărească ADN -ul?” a m înt re ba t , sc him bâ nd subie c t ul. „De ge t ul ăla fe lia t pe c a re l-a m lăsat în c onge la t orul m e u în DC, vre a u să știu c ui îi aparține.” „H m m m .” Tăcerea t re c u pe st e linie pe nt ru o clipă. "S-a r put e a . Ești bine dacă a m să-l ia pe c ine va din pe nt house -ul tău? Sunt la Pa ris c u Billie .” Billie e ra soția fra t e lui m e u și, a vâ nd în ve de re că c e i doi t oc m a i petrecuseră șase a ni, a m înțeles reticența lui de a o părăsi. „Ce -a r fi să ți-l livre z odată c e mă înt orc în St a t e ?” „M a i bine să ajungă dire c t la prie t e nul m e u T rist a n Be nne t t i. El știe de un e x c e le nt m e dic le gist .” „T rim it e -m i a dre sa .” Odată c e a pe lul s-a înc he ia t , a m ridic a t supra ve ghe re a și a m găsit-o pe Lia na în pa t , adormită, și o c a rt e lipită de pie pt ul e i. Am mărit și a m c it it t it lul: Se x on t he Be a c h . M -a m ridic a t în pic ioa re și m -a m îndre pt a t spre c a m e ra e i, îm pingâ ndu-m i drum fără sune t . Am găsit-o în poziția fetală, c u sprâ nc e ne le înc runt a t e de parcă s-a r fi lupt a t c u de m onii c hia r și în vis. O a die re re c e t re c e a prin fe re a st ra crăpată. Lum ina lunii a runc a o strălucire slabă pe fața e i, ia r pie pt ul m e u s-a a git a t la ve de re . Buze le îi e ra u ușor înt re de sc hise , ia r respirația ieșea uniformă și superficială. M -a m lăsat în coapsă lângă e a și i-a m privit fața adormită. Obișnuiam să le spun ge m e nilor că pot obse rva diferențele în trăsăturile lor fa c ia le . N u m a i put e a m spune a st a . I -a m t re c ut c u de ge t ul m a re pe st e pomeți, bucuroasă să văd că m e se le pe c a re le pregăteam pe nt ru e a le um ple a u puțin m a i m ult . M -a m îndepărtat și m -a m lăsat pe loc ul m e u obișnuit din colț. Știam că e greșit, da r nu a ve a m c um să mă înt orc să dorm singur. N u c â nd a m știut că a încălzit cearșafurile la doa r ușile m a i jos de m ine . Z gom ot e scâncetătoare m -a u t â râ t din som n. Am c lipit , a just â ndu-m i oc hii la c a m e ra întunecată și a m văzut soa re le a bia sub orizont . U n poc ne t în gâ t și rigidit a t e a c oloa ne i ve rt e bra le m i-a u spus că a m a dorm it pe un sc a un. Din nou. Ca pul mișcat, m -a m a ple c a t pe spa t e în sc a un și m - a m re gla t a st fe l înc â t să fiu de pa rt e a m e a , înc hizâ nd oc hii încă o dată. Câ nd s-a a uzit un a lt sc â nc e t , m i-a m de sc his oc hii. La înc e put , nu a m put ut -o găsi. Pa t ul e ra gol, da r îi a uze a m respirațiile ascuțite. Oc hii m e i s-a u a runc a t în jur și a m deslușit un c orp ghe m uit înt r-o m inge pe pode a . Am int ra t în acțiune, făcând c e i c inc i pași pe nt ru a re duc e distanța, a poi m -a m ghe m uit de a supra e i. Încă un sc â nc e t . Corpul e i t re m ura și um e rii i se spasmară, m â inile e i de lic a t e st râ nse în jurul e i pe nt ru protecție. Coa m a e i blondă i-a bloc a t fața din privire a m e a . „T e rog… N u…” a sc â nc it e a . I -a m îm pins părul de opa rt e pe nt ru a -i găsi oc hii închiși st râ ns. „N -nu din nou.” „Lia na .” Ea nic i măcar nu s-a a git a t . „Lia na , trezește-te.” Oc hii e i s-a u de sc his, da r a fost a proa pe c a și c um a r fi privit prin m ine . Era blocată în transă, nevăzând. — T e rog, sc â nc i e a . „Oprește-te… T e rog, oprește-te.” „Shhh...” a m șoptit în t im p c e inst inc t e le m e le de protecție sa u sc him ba t la loc ul lor. "Est i in sigura nt a ." M i-a m t re c ut de ge t e le prin părul e i, pieptănându-i șuvițele m oi, a urii. Oc hii e i i-a u găsit pe a i m e i, da r e ra u încă sticloși. „Shhh, t e -a m prins. N im e ni nu t e va răni.” Re a liza re a uluit oa re a c â t de sinc e re a u fost a c e le c uvint e m -a lovit în pie pt . M i-a m a lune c a t brațele în jurul spa t e lui e i și a st râ ns-o. S-a ghe m uit în st râ nsoa re a m e a , t rupul e i t re m urâ nd în t im p c e c ont inua să-și m urm ure ze rugăciunile. Am băgat-o sub pături și, în t im p c e mă duc e a m să mă mișc, un sc â nc e t i-a scăpat de pe buze , m â na e i a puc â nd-o pe a mea. "N u mă părăsi." Am înghețat. "Vă rog." „N u voi fa c e ”, a m prom is. Corpul e i s-a re la x a t și un oft a t liniştitor a părăsit buze le e i în t im p c e a a dorm it din nou. M -a m urc a t pe cealaltă pa rt e a pa t ului, odihnindu-mă pe c uve rt uri, și m i-a m pus m â inile în spa t e le c a pului. Cu c â t a m c unosc ut -o m a i m ult pe această fe m e ie , c u a t â t a m de ve nit m a i nedumerită. M i s-a părut a t â t de na t ura l și fără e fort să fiu în c om pa nia e i. N u mă părăsi. Era u e x a c t aceleași c uvint e pe c a re le șoptisem c â ndva Louise i. Fără să știe, Lia na a lovit un ne rv, c uvint e le e i m i-a u gra va t în m int e c a c ic a t ric ile pe c a re m a m a e i le -a gra va t în pie le a m e a . O frază a t â t de simplă, da r m i-a spa rt pie pt ul de ja rupt . N u a r t re bui să mă a propii de e a , indife re nt c â t de t a re m -a t ra s pe orbit a e i. A fost o trădare pe nt ru Louisa , pe nt ru m ine ... și pe nt ru Lia na . Ea m e rit a m a i bine . At unc i de c e m i-a sâ nge ra t inim a amorțită la gâ ndul că voi renunța la e a ? Ca pit olul 4 2 Lia na S c e va m irose a de lic ios, c a va nilie caldă condimentată. V oia m să mă înghe sui în e a și să nu mă t re ze sc niciodată. Am de sc his oc hii și a m căscat c â nd privire a m i-a a t e riza t a supra c orpului de lângă m ine . M -a m uit a t în sus, în sus, în sus și dire c t înt r-o pe re c he de oc hi întunecați. M -a m grăbit îna poi de la e l, c u inim a ba t â ndu-m i în pie pt și a m căzut im e dia t de pe pa t și pe fundul m e u. "Ești bine ?" "De c e e st i a ic i?" „M i-a i c e rut să rămân.” Părea jignit , deși nu put e a m să înțeleg de c e . Era în pa t ul m e u . „De c e ți-aș c e re să rămâi?” El a ridic a t din um e ri. „N u a m ...” Am ge st ic ula t fre ne t ic înt re noi, bolnavă de gâ ndul că aș fi put ut să fa c se x c u e l și să nu m i-l a m int e sc . „O, Doa m ne , t e rog spune -m i că noi...” M i-a m îm pins m â inile în păr, unghiile zgâ riindu-m i sc a lpul. U n se t de pic ioa re goa le a apărut în fața m e a c â nd K ingst on a a lune c a t din pa t și s-a alăturat m ie pe le m n de esență t a re . M i-a lua t bărbia înt re de ge t e le lui subțiri. „Ai a vut un vis urâ t și m i-a i c e rut să rămân”, a re pe t a t e l. "N im ic m a i m ult ; nim ic m a i put in." Găsind adevărul în oc hii lui, a m răsuflat uşurat, a poi m -a m m ut a t în pic ioa re . M -a m înge nunc he a t și a m înghețat, la nive lul oc hilor c u zona pic ioa re lor lui, unde un c ort e vide nt îi răsărise în pa nt a lonii de t re ning. I m a ginile c u noi proști în pe nt house -ul lui a u da nsa t prin m e m oria m e a – pa rfum ul lui c ondim e nt a t de va nilie , respirația lui gre a și neuniformă, gura lui pe păsărica m e a . O respirație înfiorătoare m -a părăsit și m i s-a spa rt pie le a de găină. Pulsul îm i pulsa înt re pic ioa re , dură să sim t că o a t inge re umană mă zguduia până la m ie z. Ac e st bărbat e ra singurul pe c a re voia m să mă atingă, ia r a c um , îm i dore a m să-i sim t m â inile și buze le pe pie le a m e a . „Oc hi a ic i sus. Și ridică-te din ge nunc hi.” Am tresărit la sune t ul voc ii lui, sărind în atenție c a o gimnastă olimpică. „U a u, ușor,” s-a re pe zit să spună c â nd a proa pe că îm i pie rd e c hilibrul, oc hii lui t re c â nd pe st e pic ioa re le și șoldurile m e le , de parcă s-a r fi gâ ndit la modalități de a mă liniști. „N u t e -a m văzut niciodată mișcându-te a t â t de re pe de în afară de a uc ide oa m e ni.” Tulburările a u re înc e put în pie pt ul m e u. El mă cunoștea, da r e u nu îl cunoșteam. Și dacă t ot c e m i-a spus până a c um e ra adevărat – c e e a c e bănuiam că e st e – a t unc i a r t re bui. Era într-adevăr pre a de vre m e pe nt ru t oa t e a st e a . „N u-m i da ide i.” Poa t e că îi e frică de m ine , m -a m gâ ndit mândră, a poi a m e libe ra t o respirație exasperată la această ide e , m ust râ ndumă m e nt a l. K ingst on — Fa nt om a — a fost unul dint re c e i m a i le t a li urmăritori și ucigași din lum e a interlopă. Sc oa se un pufnit ba t joc orit or. „At inge .” Oc hii ni s-a u bloc a t , ia r vuie t ul din ure c hile m e le s-a int e nsific a t . Î n a dâ nc urile lui înt une c a t e , a m întrezărit o sc â nt e ie a c e va c a re a t rim is căldura să se învârtească prin m ine . Sfa rc urile m i s-a u întărit și pie le a m i s-a înroșit de e x c it a re . „Mulțumesc”, a m m urm ura t , c uvint e le părăsindu-mi buze le fără pe rm isiune a m e a . S-a uit a t la m ine , da r nu s-a mișcat, ia r e u m -a m mișcat gre ut a t e a m e a din pic ior în pic ior, neliniştită în tăcere. A fost o nout a t e c a c ine va să nu profit e de m ine c â nd e ra vulne ra bil, m a i a le s după săptămânile pe c a re le pe t re c use m așteptând licitația și Cort e z. „Mulțumesc că a i st a t c u m ine în t im pul coșmarului m e u.” La na iba , păream vulne ra bil, da r și răgușit și fără sufla re . S-a simțit c a o forță fizică c a re mă a t ra ge și senzația m -a făcut să fa c o jumătate de pa s îna poi pe pic ioa re le clătinate. M a x ila rul i s-a fle c t a t în t im p c e mă prive a retrăgându-mă. „Ce zic i de un m ic de jun?” a ofe rit e l, c u voc e a lui m oa le , în c iuda fa pt ului că c e va înt une c a t și sălbatic pâ nde a sub fața lui pietroasă. „Ar fi groza v, mulțumesc.” El a da t din c a p. „N e înt â lnim pe terasă, prințesă de gheață.” U m e rii m i s-a u prăbușit și a m simțit că toată e ne rgia c a re t oc m a i c urge a prin m ine se pre linge . e ra m e puiza t . M -a e puiza t . „N u mă m a i spune așa”, a m mormăit în t im p c e mă înt orc e a m , neștiind de c e mă de ra nja pore c la . L-a m simțit plut ind lângă uşă, c u privire a fie rbint e pe spa t e le m e u, îna int e să iasă fără un a lt c uvâ nt . Douăzeci de m inut e mai t â rziu, am apărut pe terasă, simțindu-mă proaspătă după duș și purt â nd o roc hie c u bre t e le subțiri – roz, din nou – c u un c a rdiga n a lb dra pa t pe st e um e ri. K ingst on a ve a de ja m ic ul de jun gătit și m a sa pusă. M i-a sc os un sc a un și nu m -a m put ut abține să nu mă sim t c a o fată la o înt â lnire . N u că aș fi fost vreodată la unul. „T u gătești m e re u?” a m înt re ba t c urios în t im p c e e l a sc os c a pa c ul în formă de cupolă din fa rfurie . S-a ridic a t de a supra m e a , așteptând c a e u să ia u loc , c u cămașa lui neagră m oa le pe c orpul său t onifia t . T ot c e t re buia să facă a c um e ra să îndoa ie bicepșii a c e ia pătați de cerneală și aș fi pie rdut . "Fa c ." Păsările c iripe a u, sune t ul va lurilor din depărtare s-a liniștit, ia r briza s-a c a lm a t c â nd stătea viza vi de m ine . Bărbatul t re buia să fie sim bolul eficienței pe nt ru că a reușit să facă duș, să se sc him be și să gătească în t im p c e e u mă pregăteam. "I t i pla c e ?" Am fost im pre siona t că voc e a m e a e ra uniformă, a sc unzâ nd această atracție pe c a re o simțeam față de e l. Am da t vina pe a c e l ne noroc it de m iros a l lui. V a nilie și c ondim e nt e . "Fa c ." "De c e ?" Se pre supune că îl cunoșteam pe a c e st bărbat de c e l puțin un de c e niu, da r nu știam a bsolut nim ic de spre e l. Poa t e că m -a r put e a a jut a să-mi um plu a c e st e goluri din m e m orie — fără să-mi da u se a m a , de sigur. El a ridic a t din um e ri. "I m i pla c e m a nc a re a ." „La fe l și e u”, a m re m a rc a t . „N u mă ve zi sc la v pe st e sobă”. El a c hic ot it . „Ești pre a oc upa t să uc izi.” "Și t u nu ești? Ești un ucigaș pe nt ru Om e rt à și st râ ngi dinții vic t im e lor t a le .” A înc re m e nit , arătând c a un m a ne c hin pe nt ru o clipă, îna int e de a re lua să mănânce. Re gre t ul inst a nt a ne u s-a izbit de m ine . Ac e st om a r put e a arăta c a un m onst ru dire c t din coșmarurile m e le , da r nu a fost . Î n a dâ nc ul inim ii m e le , știam a st a . Avâ nd în ve de re îndoc t rina re a lui de către m a m a și I va n la o vârstă a t â t de fragedă, a m fost surprins că nu e ra m a i ne bun. „Î m i pa re rău”, m i-a m c e rut sc uze . „Ast a a fost inut il.” N u c ont a c ine s-a dove dit a fi sa u câți a uc is. El înc e rc a doa r să supraviețuiască, la fe l c a oric ine forțat să îndure lum e a interlopă. Și-a ridic a t c a pul, c u oc hii t re c â nd pe st e fața m e a îna int e de a cădea pe buze le m e le . Era o privire în e x pre sia lui c a re îm i spune a că încă sufe re a în tăcere. M i-a m lua t furculița și a m înc e put să mănânc. Ouă omletă, c roissa nt c u m igda le , clătite c u a fine uda t e în sirop. N ic i slănină la ve de re . Am m â nc a t în tăcere o vre m e până a vorbit . "Sc uze a c c e pt a t e ." U m e rii m i s-a u prăbușit de ușurare. Privire a i se ridică, gre a și lipsită de emoții. Totuși, sub înt une ric ul lui s-a făcut o furtună, sc him bâ nd t e m pe ra t ura din inim a m e a de la re c e la c a ld. Vorbește de spre e x t re m e c u a c e st om . "Cu o c ondit ie ." m -a m ba t joc orit . „Ac e st luc ru a r t re bui să fie bun.” Oc hii lui a u c oborâ t pe c orpul m e u, lăsând o dâră de gheață și foc în urm a lor. M -a m mișcat pe sc a un, brusc conștient de sine . Am urâ t a c e st e se nt im e nt e noi de nesiguranță. N u a st a e ra m e u. Nerăbdarea se uită îna poi la m ine . "I a -l sa u ple a c a ." N e put â nd re zist a curiozității m e le , a m spus: „Ca re e st e st a re a ?” — Răspundeți la c â t e va întrebări, spuse e l. M i s-a u îngust a t oc hii. „Bine , da r îm i re ze rv dre pt ul de a nu răspunde.” "Am e nda ." — Și îți pot pune întrebări, m -a m a m e nda t re pe de . „Bine , da r îm i re ze rv dre pt ul de a nu răspunde.” M i-a a runc a t propriile m e le c uvint e îna poi c u indigna re . „Deși, mă înt re b c e o să t e gândești să înt re bi, de oa re c e nic i măcar nu-ți amintești de m ine .” T u și c u m ine a m â ndoi, a m ic e , m -a m gâ ndit hohot ind. „Bine , a c um e râ ndul tău să mă uimești.” a m zâ m bit . "Spune int re ba re a t a ." Sc oa se un a e r sa rdonic . — Ce ri proble m e , nu-i așa? Am ridic a t din um e ri și m i-a m da t oc hii pe st e c a p îna int e c a e l să c ont inue . „De c e nu t e -a sa lva t m a m a t a c â nd a i fost lua t în DC?” — Poa t e că e a c re de că sunt m ort , a m re plic a t . N u c re de a m că o să-mi placă a c e st joc . „Ai fost menționat pe da rk w e b. N u există nic io șansă să fi ra t a t -o. Pe re z a a vut un oc hi pe t ine de m ult t im p.” Cum va nu m -a surprins, da r totuși m i-a t ra nsm is un c hin prin inimă. N u că aș fi vrut să mă înt orc la cățeaua a c e e a nebună. Era m a i m ult de spre fa pt ul că nu a m e x pe rim e nt a t niciodată afecțiune maternă. „At unc i nu t re buie să-i m a i fiu de folos”, a m spus, bucuroasă că voc e a m e a nu înfățișa t ulbura re a m e a interioară. Știam de multă vre m e că m a m a m e a nu e ra o persoană bună, da r t ot e a e ra m a m a m e a . Chia r și a st a a bia a fost sufic ie nt pe nt ru a înc e rc a să uităm a nii de tortură și condițiile de viață pe ric uloa se . M -a apărat doa r a t unc i c â nd i se pot rive a ne voilor e i, ia r a st a e ra im posibil de ignora t a c um . "Ra ndul m e u." M -a m gâ ndit c um să-mi form ule z înt re ba re a fără a fi ne voit să a duc în discuție ororile c a re îl bâ nt uia u. „De c e ... Cum a i a juns c u I va n și...” M a m a m e a , m -a m gâ ndit , da r nu a m put ut rost i c uvâ nt ul. „Tatăl m e u l-a t ra s la o înțelegere, ia r I va n a de c is să meargă după sora m e a . M -a prins în sc him b.” Părea detașat, da r se nsul c uvint e lor lui m i-a st â rnit un fior pe șira spinării. La fe l c a m ine , a fost un pion în ne noroc ire a părintelui său. Am înghițit un nod în gâ t . "Î m i pa re rău." „De c â t t im p luc re zi pe nt ru m a m a t a ?” N u voia sc uze . El voia răspunsuri. M -a m gâ ndit la m om e nt ul în c a re a înc e put să mă atragă în a fa c e re a e i, antrenându-mă în m odul e i ne m ilos. N u a m put ut pune un de ge t pe e x a c t c â nd a fost , m a i a le s nu din c a uza c â t de nesigură e ra m e m oria m e a . Î nt re sprâ nc e ne îm i răsuna o dure re c â nd înc e rc a m să-mi a m int e sc , da r c u fie c a re sondă în ba nc a mea de m e m orie , dure re a se int e nsific a . „Câțiva a ni”, a m răspuns în c e le din urmă. Poa t e că a văzut lupt a pictată pe c hipul m e u sa u poa t e că e ra doa r nerăbdător, da r m i-a a lune c e . „Pune-ți înt re ba re a a c um .” „Ce -i t re a ba c u dinții?” lăsat non-răspunsul să Ex pre sia lui a rămas neclintită. „Est e c a să pot urmări oa m e nii pe c a re îi uc id. Ori de c â t e ori mă uit la e le , îm i a m int e sc că sufle t ul m e u nu poa t e fi sa lva t .” M -a m ridic a t pe spa t e în sc a un, șocat de c â t de ușor i s-a u rost ogolit c uvint e le de pe lim ba lui. El c re de a c u adevărat că e st e pătat, ne m e rit â nd t ot bine le din lum e . — Sufle t ul tău nu a re ne voie de sa lva re , K ingst on. Ai fost un c opil .” V oc e a m e a a bia e ra o șoaptă c â nd a lovit a e rul și a înt â lnit înt une ric ul lui. „Oric e a m făcut în această lum e , a m făcut-o pe nt ru a supraviețui. Ei”—toți ublyudok s ne m ilos și c ruzi din lum e a interlopă—„c a re sunt dinc olo de sa lva re . I nc lusiv m a m a m e a .” Sc oa se un a e r sa rdonic . „Câ nd a de ve nit a t â t de optimistă și pozitivă pe rspe c t iva t a a supra vieții?” a m ridic a t din um e ri. „Am ne voie de c e va c a re să mă țină să m e rg.” Pe nt ru a a junge la c e i c a re a u ținut credința surorii m e le în m â inile lor , n-a m spus. — E râ ndul tău, a m spus îna int e de a put e a vira pre a de pa rt e spre adăpostul ie purilor. „Ce vre i c u Pe re z?” Ac olo e ra . „N u răspund la a st a .” „Îți da i se a m a că t e va uc ide ”, a sublinia t e l, de parcă risc ul nu a r fi c e l m a i e vide nt luc ru din lum e . — N u dacă îl om or m a i înt â i. Și-a t re c ut m â na pe st e m a x ila r, trăgându-mi privire a la gura lui. „Cre d că vre i să spui și a st a .” M i-a m ridic a t privire a spre a lui. "Fa c ." „N u ve i put e a să-l om ori pe c ont propriu.” „Am făcut m ult e luc ruri pe c ont propriu”, a m de c la ra t mândră. „N u a m de c â t să de pind de m ine .” Își t re c u lim ba pe st e dinți, a dâ nc în gâ nduri. „De foa rt e m ult t im p, și e u a m c re zut așa. Da r învăț înc e t -înc e t că pot lăsa niște oa m e ni să int re . O ve i fa c e și t u.” Frust ra re a a c re sc ut în m ine . Sa u poa t e a fost ge lozie ? A fost gre u de de sc ifra t . N u a m fost niciodată foa rt e bun în a -m i re gla emoțiile. T ot c e știam e ra că obișnuiam să a m sora m e a , ia r a c um nu m a i a ve a m pe nim e ni. M a m a m -a ținut pre a a proa pe de e a pe nt ru a -m i pe rm it e șansa de a mă a propia de oric ine . De fie c a re dată c â nd a m făcut-o, a m fost furați. Giova nni e ra excepția, da r totuși, nu put e a m să c re d în a st a c u aceeași c onvinge re c a K ingst on. Părea pre a frum os pe nt ru a fi adevărat. „O să t e c re d pe c uvâ nt .” La na iba , e ra râ ndul m e u sa u a l lui să pun întrebări? Ac e st om m -a zguduit până la m ie z și înc e pe a să-mi a fe c t e ze c a pa c it a t e a de a rămâne vigile nt . La na iba - a ve a m de gâ nd să-l a runc a c olo. „Câ nd îm i ve i da drum ul?” Tăcerea e ra a surzit oa re în t im p c e e l se uit a și se uit a la m ine . „Câ nd m a m a t a e moartă și nu m a i reprezintă o amenințare pe nt ru t ine .” Gura m i s-a înt re de sc his, e x pre sia lui neagră c a je t nu lăsând loc de discuții. M i-a căzut st om a c ul c a plum bul. N u voia m săm i im a gine z e x a c t c â t de m ult a c re zut e l că va dura . „Dacă e a ne găsește prim a ?” Am înt re ba t . Am spe ra t că nu o va fa c e . N u a ve a m nic io îndoială că K ingst on e ra c a pa bil să se a pe re , da r dacă și-ar a duc e c u e a slujit orii e i, ne -a r fi gre u să ne luptăm c u toți, m a i a le s c u Dra go. Ac um că e ra m e libe ra t de e a , nu voia m să mă înt orc la bula e i otrăvitoare. „Ea nu va fa c e .” „Pareți pre a încrezător.” Am de sc his gura să spun a lt c e va , da r e l m -a bătut. „Ca re e st e a rom a t a preferată de înghețată?” Am înghețat c â nd înt une ric ul s-a t ra nsform a t înt r-un coșmar în oglindă c a re îm i bâ nt uia fie c a re vis. Fla shba c k -uri a le t ort urii m a m e i m e le a u t re c ut prin m ine în t im p c e fric a s-a st re c ura t în colțurile minții m e le . Întrebările e i – la fe l c a a c e a st a – a u t rim is groază în măduva oa se lor m e le . Ac e st e a a u fost întrebări t ruc , t re buia u să fie și dure re a a urm a t înt ot de a una pe nt ru că nu le -a m răspuns niciodată c ore c t . De ge t e le m i s-a u înc re m e nit în pum ni. Era ca și c um c uvint e le lui m i-a r fi da t lum e a pe st e c a p și nu a ve a m ide e de c e . V a ve ni vreodată o zi în c a re aș fi libe r de a c e st e schimbări de dispoziție? "Î m i pla c t oa t e ." Sprâ nc e a na i se ridică. „Ac e st a nu e st e un răspuns.” „Est e ult im a m e a .” M -a m uit a t la e l. Se lăsă pe spa t e în sc a un. — Ai o aromă preferată, a spus e l. „Da r dint r-un m ot iv ne c unosc ut , re fuzi să spui a st a .” M -a m ba t joc orit c u o bra va da . „Și de unde știi a st a ?” "Oc hii tăi." „Ce zic i de oc hii m e i?” m -a m re pe zit . „Sunt fe re st re le sufle t ului tău.” Bătăile inim ii mi s-a u îm pie dic a t de la sine . U nde m a i a uzise m a st a ? „Ei îm i spun c â nd minți, ești c â nd t rist sa u spe ria t , c â nd ești e nt uzia sm a t .” Obra jii m i s-a u încălzit și a m inspira t înc e t . „E râ ndul m e u”, a m răpit, c uvint e le îm i cădeau din gură înt run t re m ur, dornic să îndepărtez subie c t ul de m ine . „At unc i întreabă, prințesă de gheață.” Am st râ ns din dinți la pore c la . Răspunsuri m a i înt â i. Omoarăl m a i t â rziu. — Ca re a fost t re a ba c u t ine și Louisa ? „N u voi răspunde la a st a .” Frust ra re a m i-a înțepat sub pie le , da r nu e ra c a și c um aș fi put ut să-l spun c â nd a m făcut la fe l. „U nde e ra i c â nd a fost dusă sora m e a ?” a m înt re ba t , c u voc e a trosnită. Privire a lui re c e a a lune c a t spre gâ t ul m e u, proba bil st râ ngâ nd m â inile invizibile în jurul e i. „Era m c hia r a c olo, m urind alături de Louisa .” S-a ridic a t brusc în pic ioa re , făcându-mă să tresară. „U nde na iba e ra i? Am vorbit de spre ple c a re a t im p de ze c e a ni. U nde a i fost , Lia na ? Apoi s-a înt ors și m -a lăsat să mă uit după e l. De ve nise un t ipa r – unul dint re noi ple c a m e re u. Ca pit olul 4 3 Lia na T în a ni. K ingst on Ashford a fost ga rda noastră de c orp t im p de ze c e a ni și, jude c â nd după t onul lui, m -a învinuit pe nt ru m oa rt e a e i. Și e u... nu m i-l a m int e a m . Cu excepția poa t e în vise le m e le . Am clătinat din c a p dint r-o pa rt e în a lt a . N u, a c e st a nu put e a fi e l. N u dacă e ra iubit ul surorii m e le . I nim a m e a a t una t așa doa r c â nd visa m la bărbatul fără c hip sa u e ra m c u K ingst on. Fiind a ic i, e fe c t iv bloc a t pe această insulă, m -a m c onfrunt a t c u fa pt ul că m a m a m e a a fost în e pic e nt rul c e lor m a i re le m om e nt e din viața m e a . Știam a st a de a ni de zile , da r fe lul în c a re e a m i-a a rm a t singurătatea a făcut-o o a doua natură de t re c ut c u ve de re a . Da r n-aș m a i fugi de a st a — de e a — . M a re a Sofia Ca t a la no V olk ov. M i-a m ridic a t de ge t e le re c i, fre c â ndu-m i t â m ple le și înc hizâ nd oc hii pe nt ru o clipă, în t im p c e fla shba c k -uri pe c a re nu le -a m put ut a duna împreună m i-a u tăiat m int e a . Sora m e a . V ide oc lipul t ort urii e i. Cuvint e le lui Sa nt ia go T ijua na îm i dă speranță. Om ul pe c a re l-a m visa t a l cărui c hip nu l-a m văzut niciodată. Ast a a r put e a fi c hipul lui K ingst on? S-a r a linia c u t im pul pe c a re îl a ve a sub c ont rolul m a m e i m e le , da r... Cum a fost posibil să nu-l a m int e sc ? Sa u e ve nim e nt e le de spre c a re a vorbit ? As put e a sa a m inc re de re in e l? I isuse H rist oa se , a m fost a t ra s de bărbatul surorii m e le ? N u a m put ut st a a ic i. N u put e a m să m e rg acasă. La na iba m a m a m e a . La na iba pe a c e st om c a re m -a sm uls. T ot c e știam e ra că, dacă e x ist a c hia r și c e a m a i mică șansă să o pot sa lva pe sora m e a – că e a e ra în viață pe nt ru c a e u să o sa lve z – t re buia să înc e rc . Ploa ia pătrundea pe fe re st re le m a ri, încețoșându-mi ve de re a a supra oc e a nului. M i-a plăcut m irosul din a c e st spațiu; de ve nise re fugiul m e u sigur. Pie le , le m ne de foc și t ra buc uri. După c e a m c e rc e t a t cărțile și nu a m put ut să mă c onc e nt re z pe o singură c a rt e , m -a m așezat pe pe rva z și m -a m uit a t la orizont . Respirația mea zgom ot oa se . Nu e ra liniștită, put e a m uit a da r gâ ndurile c uvint e le lui îm i e ra u K ingst on, acuzațiile. U nde va în colțurile minții m e le a u suna t c lopot e de a ve rt iza re , da r nu le -a m put ut înțelege. Poa t e că înne bunise m . M i-a m sprijinit c a pul de st ic la re c e și a m înc his oc hii. Corpul m i-a t re m ura t c â nd a m fost t â râ t îna poi la im a ginile rupt e c a re îm i juc a u în m int e . M -a m uit a t la bolul c u înghețată din m â inile m e le și a m oft a t e x a spe ra t . „V or înțelege vreodată a st a c ore c t ?” "Proba bil c a nu." Am ridic a t privire a și a m găsit-o pe sora m e a c a re m i-a da t de ja pe a e i. „Pre fe ri se x ul c u va nilie ?” "H e i!" M -a m uit a t în jur să mă a sigur că nim e ni nu ne -a a uzit . „Dă-ți voc e a m a i jos.” "I isus H rist os. A fost o glumă." M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „U nul rău.” Ea a ridic a t din um e ri, studiindu-mă. Am â ndoi purt a m c oa da de c a l înaltă. A făcut m a i ușor să t ra gi c u pa znic ii c a re nu ne -a put ut de ose bi. „Est e e x a c t c e e a c e spune a m – t re buie să t e c onc e nt re zi pe c e e a c e contează. Fii ga t a să ple c i.” "Est i sigur?" Î ngrijora re a e ra gravată pe c hipul geamănului m e u și a a vut e fe c t ul dorit de a mă c a pt iva în se riozit a t e . „Dacă sunt e m prinși, va fi un ia d de plătit.” „N u ne va prinde .” Am spus a c e le c uvint e sa u a făcut-o sora m e a ? „N u ple c fără t ine .” „V oi fi a t re ia roată.” "N u." Frunt e a m e a s-a sprijinit de a e i, inim ile noa st re bătând c a una . „M a m a nu poa t e fi salvată”, a m șoptit. „Am â ndoi știm a st a . T a t a a spus-o însuși.” „N u e st e c u m ult m a i bine ”, a sc uipa t e a , c u amărăciunea încordându-și voc e a . „N e -a lăsat c u e a ”. M i s-a u st râ ns plămânii și m â inile c a re țineau bolul c u înghețată a u de ve nit m oa le . „Știi că i-a amenințat viața. Viețile c opiilor lui.” „Și noi sunt e m c opiii lui și nu a a vut nic io problemă să ne a ba ndone ze .” N e c a zul de pe c hipul e i m i-a zgâ ria t pie pt ul. „De c e sunt e i m a i importanți de c â t noi?” St om a c ul m i s-a a git a t de greață. Bineînțeles că a ve a dre pt a t e . T a t a a a vut fii și încă o fiică c a re a u trăit o viață iubită și prețuită, în t im p c e noi a m a sist a t la orori și a m trăit c u fric a de oa m e nii, soțul și dușmanii m a m e i. „N u contează”, a m spus, înc e rc â nd să o c a lm e z. „Și c â nd vom fi de pa rt e de a ic i, le vom uit a pe t oa t e . V oi fi doa r t u, e u și ... ” Z gom ot ul bubuiit or a l t une t ului dinc olo de fereastră m -a t re zit , m int e a m e a apucându-mă de pa ie . N u N u N U . Era m a t â t de a proa pe ! T u, e u și c ine ? A fost K ingst on? N u e ra m sigur, da r dacă e ra u împreună îna int e a e i... e a ... Și după t ot c e a dezvăluit de spre dorința de a fugi îna int e să moară... Doa m ne , mă dezvăluiam și m i s-a părut doa r înc e put ul. Încă nu e ra m a proa pe de a a ve a înc re de re în e l. La urm a urm e i, mă cumpărase la o licitație de parcă aș fi fost o bucată de c a rne . M -a sm uls de pa rt e de Pe re z, luâ ndu-m i șansa de a a fla c e sa înt â m pla t c u sora m e a . M i-a m st râ ns m â inile în jurul t a lie i, st udiind îm pre jurim ile , da r bibliot e c a e ra goală. M -a m prăbușit de fereastră, visul încă proaspăt în m int e . Agonia a lins fie c a re fibră a m e a în t im p c e a m săpat prin a m int ire . Ave a m t oa t e m ot ive le să c re d că e st e o a m int ire reală – im a ginile surorii m e le a t â t de vii înc â t mă dure a inim a . M i-a m șters părul t ra nspira t de pe frunt e și a m oft a t . Ac e st a a fost c e l m a i m ult pe c a re m i-a m a m int it de la m oa rt e a e i. V orbe a m de spre fuga . Ex a c t c um a spus K ingst on . Privind prin fe re a st ra încețoșată, a m obse rva t că rămășițele furt unii se lim pe ze a u în sfârșit. Am privit norii îndepărtânduse înc e t - m inut e , poa t e ore . N u m -a m put ut abține să nu sim t invidie ; a u ve nit și a u ple c a t , buc urâ ndu-se de călătoria lor, în t im p c e e u a m rămas bloc a t a ic i. Confuz și t ulbura t . Alune c â nd de pe pe rva z, a m ieșit în liniște din cameră. H olul e ra gol, c a sa c iuda t de liniștită în t im p c e c obora m scările. M -a m st râ ns de balustradă pe nt ru e c hilibru, a proa pe așteptându-mă c a K ingst on să sară din umbră c a o fantomă și să mă împingă până la m oa rt e . Sa u îna poi în c a m e ra m e a . J uriul încă nu a spus intențiile sa le . Odată a juns la capătul scărilor, a m de sc his la rg ușa de la int ra re . Păsările c iripe a u, chemându-mă la libe rt a t e . Am urm a t a pe lul și, de îndată c e a m t re c ut pra gul, ple oa pe le m i s-a u înc his de fe ric ire . Libe rt a t e . Poa t e fi trecător, da r m -a m simțit a t â t de bine . M i-a m da t c a pul pe spa t e și a m sa vura t senzația de soa re pe pie le , a e rul sărat pe lim ba m e a . Auze a m va lurile prăbușindu-se în depărtare și o zguduire de fe ric ire mă străbătea. Am înc e put să m e rg, a poi să a le rg, din c e în c e m a i re pe de , mușchii țipând de e fort . Transpirația m i se rostogolește pe spa t e , blugii pe c a re i-a m purt a t pre a fierbinți pe nt ru a st a . Da r a m ignora t t ot ul. M i s-a părut ore de a le rga t , deși nu put e a u fi m a i m ult de c inc i sa u ze c e m inut e c â nd m -a m oprit brusc . M -a înt â m pina t nisip a lb și a m pășit pe e l, c u pa nt ofii scârțâind. Soa re le aruncă pe c e r o nuanță frumoasă de bubble gum roz, re fle c t a re a sa răsturnând pe suprafața netedă a a pe i. A fost o im a gine perfectă. V â rfurile de ge t e lor de pe m â na m e a stângă zbâ rne a u în a c e l m od ve c hi, fa m ilia r, dornic i să a puc e un c re ion și să schițeze, im ort a lizâ nd această priveliște. M i-a m dus m â na dreaptă la înc he ie t ura m â inii st â ngi, înfășurându-mi de ge t e le în jurul e i în t im p c e o răsuceam înt r-o mișcare circulară, un obic e i pe c a re l-a m prins unde va de -a lungul a nilor. M i-a m da t jos pa nt ofii și m i-a m desfăcut blugii, îm pingâ ndu-i pe pic ioa re . Lăsată în chiloți și t ric ou, a m c oborâ t la apă. M a m dus până la c oa pse , delectându-mă c u a pa sărată c a re îm i lăcea pic ioa re le . Apa re c e s-a simțit răcoritoare și relaxantă, t e nsiune a m e a s-a sc urs înc e t . O senzație de înțepătură m i-a călătorit pe șira spinării și m -a m uit a t în spa t e le m e u. Oc hi întunecați a u fost îndreptați respirația. K ingst on. a supra mea, făcându-mi să-mi sc a pe Prezența lui plut e a de a supra pla je i c a un nor înt une c a t în t im p c e mă st udia . Î nc e t , a m ieșit din apă, ținându-i privire a până c â nd pic ioa re le m e le a u a t ins din nou nisipul. „Î m i dist rugi ziua însorită.” N ic iun răspuns, doa r privire a a c e e a încinsă c a re îm i a t inge pie le a . Sâ nge le îm i bubuia în ure c hi, ult im a noastră înt â lnire încă proaspătă în m int e a noastră. Ce va în privire a lui m -a ținut c a pt iv. Încă îi simțeam m â inile pe c orpul m e u, t rupul lui dur lipit de a l m e u. O sferă de sudoa re m i s-a rost ogolit pe șira spinării, în c iuda a pe i re c e și a brize i ușoare c a re îm i m â ngâ ia pie le a expusă. M i-a m da t se a m a că nu e ra c e a m a i bună mișcare a m e a să fiu prins c u pa nt a lonii jos – la propriu – de oa re c e unul dint re c e i m a i le t a li bărbați din lum e a interlopă și-a îndre pt a t atenția a supra m e a . „Ce zic i de puțină int im it a t e ?” a m înt re ba t , înt inzâ nd m â na spre blugii m e i aruncați. „E pre a t â rziu pe nt ru a st a . La urm a urm e i, ți-am gust a t păsărica. Confidențialitatea e st e un punc t disc ut a bil a c um .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Cu t oa t e a c e st e a , aș dori c â t e va a c um .” M i-a m respirația, așteptând Sa u să se miște. măcar să ținut mă recunoască. N ic i e l nu a făcut. „Bine , uit a -t e de pa rt e .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „N -a r t re bui să fiu surprins că nu îți înt orc i privire a c a un ge nt le m a n.” I -a m ținut oc hii în t im p c e îm i a runc a m chiloții udă și îm i pune a m blugii uscați. Spre m e rit ul lui, privire a lui nu a c oborâ t m a i jos. Și-a încrucișat brațele m usc uloa se pe st e pie pt , t a t ua je le înt une c a t e la ve de re , ia r oc hii lui s-a u fix a t pe a i m e i. De la a c e l joc de rule t a rusă, a m fost c a pt iva t de a c e st om și s-a dove dit că s-a r put e a să fie la fe l de ne bun c a și m ine . "N u sunt ." „T u nu ești c e ?” a m spus, înc linâ nd c a pul înt r-o pa rt e . M -a st udia t încă o secundă îna int e de a vorbi, c u voc e a profundă. „N u sunt un dom n.” „M -a i fi put ut păcăli”, a m re m a rc a t ironic . Își înclină bărbia spre m a re . „N u e st e zăpada m a i m ult luc rul tău?” a m ridic a t din um e ri. „N u e st e ia dul m a i m ult a l tău?” O fantomă de zâ m be t a apărut pe c hipul lui și c e va m i-a flut ura t în a dâ nc ul st om a c ului. N u m i-a plăcut. Luc rurile pe c a re le simțeam e ra u tulburătoare și ne dorit e . Cu t oa t e a c e st e a , c ont rolul e i a fost la fe l de inut il c a înghițirea ox ige nului sub apă. Ca pit olul 4 4 K ingst on S nu înc e rc a se să mă om oa re , în c iuda im pa c t ului pe c a re l-a a vut int e roga re a m e a a supra e i. Da , une le dint re întrebările e i m -a u înfuria t , da r dacă a m fost sinceră, a fost m a i m ult autodirijată. Fie c a re secundă din t ort ura Louise i la c a re a t re buit să fiu martoră m -a jupuit până astăzi. Lia na a ve a dre pt a t e , a r fi t re buit să o sa lve z. N ic i unul dint re noi nu a r t re bui să fie a ic i fără e a . Si t ot usi… M -a m uit a t pe fereastră doa r și a m găsit-o pe Lia na , o simplă ve rsiune ștearsă a iubit ului m e u din t re c ut , c ut re ie râ nd prin t e re n. Ar fi a t â t de ușor să uit că Louisa a m urit și să mă pre fa c că e st e a ic i c u m ine , da r știam m a i bine de c â t să c re d că a r funcționa pe nt ru Lia na . Fe m e ia e ra enervantă, frumoasă și vicleană. Sofia făcuse din e a o ucigașă fe m e i fa t a le , da r și e a pie rduse c ont rolul a supra fiic e i sa le pe pa rc urs. Lia na și-a folosit abilitățile pe nt ru a se prot e ja pe e a însăși și pe oa m e nii nevinovați c a re i-a u t re c ut pe c a le a m a m e i sa le . I -a m urmărit mișcările în t im p c e se îndre pt a spre foișor. A c ont inua t să ridic e pie t re c u sa nda le le , ia r im a gine a m i-a a m int it de c e făceau e a și sora e i c â nd nu a ve a u c u c e să se dist re ze . Câ nd Sofia m -a de se m na t pe nt ru prim a oară să fiu ga rda lor de c orp, ge m e nii s-a u fe rit de m ine . La urm a urm e i, fuseseră m a rt ori c um urm e z un bărbat c u sâ nge re c e . Da r, pe măsură c e lunile a u t re c ut , înc e t , da r sigur, a m de ve nit prie t e ni ra pidi c a re împărtășeau un vis c om un: e va da re a . De parcă a r put e a simți gre ut a t e a privirii m e le a supra e i, Lia na și-a ridic a t c a pul și a privit fe re a st ra biroului m e u. Sprâ nc e ne le e i se strânseră, răsuflând o sufla re de frust ra re . „N u t e m a i uit a ”, a gura e a . M -a m furișat îna poi în spa t e le ja luze le lor m e le . Ani de zile , a m sufe rit , re fuzâ nd să fiu de sc his c u c ine va . Și a c um , pe nt ru prim a dată de la m oa rt e a Louise i, inim a îm i bătea c onst a nt și sufle t ul îm i e ra puțin m a i puțin c ic a t ric i. M -a m ridic a t de pe sc a un, ga t a să mă alătur c u e a afară pe nt ru că s-a r părea că nu put e a m să mă țin de pa rt e de fe m e ie , c â nd t e le fonul m i-a suna t . Ale x e i: Sofia a fost văzută în M unt e ne gru. m -a m înc runt a t . Ce făcea e a a c olo? Eu: Știm de c e ? Răspunsul lui Ale x e i a fost inst a nt a ne u. Se vorbește pe stradă că îl caută pe t ipul Popov. Am c it it m e sa jul de m a i m ult e ori. Cu doa r un a n în urmă, îl a jut a se m pe fra t e le m e u Winst on să-și sa lve ze soția de la Da nil Popov. Da nil e ra un c rim ina l, da r nu părea ge nul de om c a re să se a nga je ze sa u să luc re ze c u Sofia V olk ov. Eu: Da nil Popov? Ale x e i: Pre supun. I l c unosc ? Eu: Cunoaște-l. L-a m suna t pe fra t e le m e u, sune t ul de la celălalt capăt a l firului c e l m a i lung pe c a re l-a m a uzit vreodată, da r nu voc e a fra t e lui m e u a prim it . A fost a c um na t e i m e le . — Bună, K ingst on. „Billie .” N -a m pie rdut vre m e a m e rgâ nd la a fa c e ri. „Am ne voie de Winst on.” „U m m m , e l vorbește c u Da nil c hia r a c um .” Surpriza surpriza . Winst on își proba bil în Da nil, nu că l-a m făcuse un prie t e n înțeles. Pe rsona l, l-aș fi e visc e ra t pe bărbat și a poi i-aș fi sc os toți dinții. "La t e le fon?" Am înt re ba t . puțin „N u, față în față.” M a x ila rul m i s-a încleștat. Winst on m i-a r fi da t de ja toată pove st e a dra c ului până a c um , da r, în sc him b, t re buia să o sc ot din Billie . Știam că a m făcut-o nervoasă, așa că a m înc e rc a t să fiu grijuliu, da r a u fost m om e nt e – c a a c um – în c a re a r fi m a i ușor să o la s de opa rt e . „U nde și de c e ?” T re buia să știu dacă a va nt a jul de la Sofia e ra de înc re de re . „De fa pt , spune -i că e st e urge nt și îl privește și pe Da nil.” „H uh?” „Billie , pune . Winst on. Pe . T he . La na iba . T e le fon." La na iba , Winst on a ve a să fie supărat c â nd a a fla t de spre a st a . Spre m e rit ul lui Billie , pur și sim plu a pufnit și i-a m a uzit voc e a slabă prin căști în t im p c e vorbe a c u Winst on. „ K ingst on vre a să vorbească c u t ine . Și e st e o cățea nebunească .” Am sc os o respirație exasperată. E t im pul să nu mă m a i m a nipule z pe c um na t a m e a c u mănuși de lic a t e . S-a dove dit că e a a c re sc ut un se t de bile c â ndva în ult im ul a n. „K ingst on”, m -a sa lut a t Winst on. „Uită-te la e x pre sia lui Da nil”, i-a m spus. „Și pune -m i pe difuzor.” N u a e zit a t . — Ești la difuzor, K ingst on. Am t re c ut dire c t la a fa c e ri. „Da nil, t e întâlnești sa u t e -a i înt â lnit de ja c u Sofia V olk ov?” Răspunsul lui a fost im e dia t . „La na iba nu. Cățea a ia e nebună.” Așa c um bănuiam. „De c e a ud zvonuri că t e întâlnești c u e a în M unt e ne gru?” Două bătăi a le inim ii trecură îna int e c a e l să a runc e un șir de ble st e m e . „O să-l uc id pe ne noroc it ul ăla c â nd voi pune m â na pe e l.” "Pre oc upa t sa e la bore ze ?" a m c e rut e u. „Tatăl m e u e st e în M unt e ne gru.” Evide nt că nu e ra fe ric it . „N u vă faceți griji, a c e a înt â lnire nu va a ve a loc , pe nt ru că îi voi uc ide pe a m â ndoi.” M -a m gâ ndit pe nt ru o secundă la c uvint e le lui, îna int e de a spune : „Ac e a st a a r put e a fi șansa noastră să o pune m pe Sofia ”. „V re i să spui să lași să se înt â m ple ?” a int e rve nit Winst on e x a c t c â nd suna t e le fonul lui Da nil, se m na lâ nd un m e sa j t rim is. "Da ." „N u știu dacă pot lăsa să se înt â m ple . Tatăl m e u s-a im plic a t în t ra fic ul de pe rsoa ne în t re c ut și sunt sigur că a c e st a e st e m ot ivul din spa t e le a c e st e i înt â lniri. N u pot a ve a legătură c u num e le de fa m ilie Popov.” La dra c u '! „De c â t t im p e st e im plic a t ?” Am înt re ba t , dezbătând dacă a r fi înțelept să zbor în M unt e ne gru și să înc e rc să o încolțesc e u însum i pe Sofia . "N u sunt sigur. Am a fla t de spre a st a doa r în ult im ii a ni”, a re c unosc ut Da nil. „Est e m ot ivul pe nt ru c a re l-a m e lim ina t . O făcea pe la spa t e le t ut uror.” T oc m a i c â nd a m înc he ia t a pe lul, t e le fonul m e u a suna t din nou și m -a m uit a t la e c ra n. Ale x e i: Ești înăuntru? O re fle x ie a ple t e lor a urii m i-a prins c oa da oc hiului și de c izia m e a a fost luată. A doua zi, c u Lia na lângă m ine , e ra m pa rc a t e la m a rgine a Rivie re i Budva înt r-o dubă neagră. U n st e ja r m a re și se m iluna nopții ne -a u ofe rit o a c ope rire decentă. Informațiile lui Ale x e i e ra u că tatăl lui Da nil și Sofia se înt â lne a u a ic i — un de pozit de ultimă generație c u un subsol izola t fonic , c onform pla nurilor pe c a re a m reușit să pune m m â na . Oric ine a r fi fost sursa noastră, e i nu a u vrut să fie găsiți. Da nil a susținut că nu a a uzit niciodată de clădire și a insist a t că tatăl său nu e ra în drum spre M unt e ne gru. Î n c e e a c e privește Sofia , nu a duna se m informații suplim e nt a re de spre loc ul e i, așa că e ra posibil să fi fost de ja a ic i. „De c e a r fi m a m a în M unt e ne gru?” întrebă Lia na , c u privire a îndre pt â ndu-se spre Ale x e i, c a re stătea în sandviș de doi dint re oa m e nii lui. Îmbrăcată c om ple t în ne gru – blugi, t ric ou și c izm e de luptă – e ra în e le m e nt ul e i și ga t a să lupt e . „Ești sigur că informațiile t a le nu sunt proa st e ?” Ex pre sia lui Ale x e i a rămas neschimbată. "Sunt sigur." „Da r nu a m a uzit niciodată să se vorbească de spre ...” „Eu. A.m . La na iba . Sigur." Ea s-a uit a t la e l. „N u t e e ne rva pe m ine . Vă spun doa r că m a m a a st a t de pa rt e de Ba lc a ni”. — Ei bine , e a nu m a i stă de pa rt e , se răsti e l. Trăsăturile e i frum oa se s-a u înc runt a t , da r a ic i a t re buit să fiu de a c ord c u Ale x e i. A fost Lia na c e a m a i bună judecată de c a ra c t e r a t unc i c â nd a i lua t în c onside ra re relația e i c u m a m a e i, pre c um și la c une le e i e vide nt e în m e m orie ? „I suse , om de gheață. Relaxați-vă." Încrucișându-și brațele pe st e pie pt , și-a îm pins din neatenție sâ nii în sus, atrăgândum i privire a spre e i. „Am ne voie de o armă”, a de c la ra t e a . La na iba , a fost a t â t de dist ra c t iv de urmărit. N u m -a r supăra niște floric e le de porum b să m e rg c u e le . „Pe st e c a da vrul m e u”, a re plic a t Ale x e i. Ea i-a t ra s înc runt a t . „V oi fi buc uros să a ra nje z a st a .” M i-a m t re c ut o mână prin păr, trăgând de vâ rfuri. Î nc e pe a m să pun la îndoială de c izia m e a de a o a duc e c u e a . Era puțin pre a dornică să scoată sâ nge . N im ic din t oa t e a c e st e a nu părea să o îngrijore ze . Fe m e ia e ra nesăbuită. Privire a lui Ale x e i se ridică, surprinzâ nd-o pe Lia na , gre a și lipsită de emoții, de parcă a r fi privit dre pt prin e a . „Poți înc e rc a să m ori în a c e st proc e s.” Trăsăturile e i s-a u a c ru. „Ascultă, s-a r put e a să fi fost ra ha t a c um douăzeci de a ni, da r a c um ești doa r un bătrân.” Oc hii e i a u a lune c a t pe c orpul lui și ge lozia a t re c ut prin m ine . N u m i-a plăcut să se uit e la un a lt bărbat, deși a c e st a e ra îndrăgostit nebunește de sora m e a . „Est e înc e put ul une i burt e de be re pe c a re îl văd?” Buze le m e le s-a u zvâ c nit , buc uros să a ud că l-a găsit lipsit . „Î n plus, nu văd o singură cameră de supra ve ghe re pe această clădire”, a sublinia t e a . Am obse rva t și a st a – un st e a g roșu c la r. „O pot ve de a pe c hipul lui K ingst on, e st e de a c ord.” Ea c hia r îl înde m na a c um . El a mormăit. „O să t e t a c îna int e să m e rge m unde va .” Nările m i s-a u fulge ra t la t onul lui, în c iuda fa pt ului că nu e ra t oc m a i ne just ific a t . Ale x e i t re buie să fi obse rva t , pe nt ru că surpriza îi pâ lpâ ia în privire . T e le fonul lui a vibra t . „Bine , e t im pul să t e muți.” M i-a m sc os pist olul de rezervă, dâ ndu-i-o. „N u împușca pe unul dint re noi din înt â m pla re .” Ea a zâ m bit dulc e c â nd a lua t -o în m â inile e i e x pe rt e . „V oi înc e rc a să mă rețin.” „I isuse H rist oa se ”, mormăi Ale x e i pe gura , înt inzâ nd m â na spre uşă şi clătinând din c a p în se m n de de za proba re . El a ieșit m a i înt â i, a poi oa m e nii lui, urmați de Lia na și de m ine . Am prins-o de antebraț, m olic iune a pie lii e i făcându-mă brusc să uit de c e a m oprit -o în prim ul râ nd. "Ce ?" șuieră e a , uit â ndu-se la m ine . "St a i pe a proa pe ." Ea și-a da t oc hii pe st e c a p. „Luc re z m a i bine singur.” Era m sigur că făcea a st a intenționat, doa r c a înnebunească. „Lia na ”, a m m â râ it . "Prom it e -m i." "Am e nda . Iţi prom it . Fe ric it ?" să mă O clipă m a i t â rziu, pic ioa re le noa st re s-a u lovit de t rot ua r. Tăcere sumbră a t â rna put e rnic în jurul nost ru. N e -a m oprit în spa t e le une i uși m a ri de m e t a l și a m făcut se m n către c a m e ra ascunsă. N e -a m ve rific a t a rm e le , Ale x e i țintește de ja spre singura fereastră din de pozit . „De ce ești a t â t de înțepenit?” Î nt re ba re a Lia ne i m i-a înt re rupt atenția. „Parcă a i a ve a c e va bloc a t în fund.” „De c e t e uiți la fundul m e u?” Ale x e i își ridică oc hii spre c e r înt r-o rugăciune tăcută. „Ce va e st e în neregulă.” Lia na și-a înc lina t c a pul spre ușile indust ria le a le de pozit ului. „N u e nim e ni prin preajmă.” „Spune -ne c e va c e nu ve de m de ja ”, mormăi Ale x e i. N u văzusem pe nim e ni să ajungă la Ale x e i așa. Ar fi dist ra c t iv dacă viețile noa st re nu a r fi în joc a ic i. „Poa t e că a u fost anunțați”, a m spus, uitându-mă în jur după c e va în neregulă. „Da nil nu a vrut c a oric a re a r fi a fa c e re a tatălui său c u Sofia să le păteze num e le de fa m ilie .” O tăcere gre a s-a lăsat pe st e noi și a m simțit c â nd Lia na s-a înțepenit. "Ce e st e ?" Sprâ nc e ne le e i de lic a t e s-a u înc runt a t . „Eu... c re d că a m a uzit pe c ine va st rigâ nd.” Ale x e i ridică o sprânceană. "Est i sigur?" Își ținu respirația, strângându-și spa t e le de clădire. — Iată-l din nou, spuse e a grăbită, c u oc hii năvălind înt re noi. „Ar t re bui să vă verificați a uzul, băieți.” Ale x e i își dădu oc hii pe st e c a p. „Bine , ha i să intrăm”, a anunțat Lia na c u o voc e clară. „M -a m săturat să mă încetinești, c opii.” „M oduri proa st e de a m uri”, a m mormăit. Ale x e i ne -a a runc a t a m â ndoi o privire c a re spune a că i-a r plăcea să ne facă rău. Om ule , această expediție a fost a t â t de distractivă. Chia r dacă a eșuat și Sofia V olk ov a ieșit c u viață, nu c re de a m că o voi uit a pre a c urâ nd. Ca pit olul 4 5 Lia na A le x e i N ik ola e v a fost un ucigaș. Am re c unosc ut unul c â nd a m văzut unul. La urm a urm e i, a m c re sc ut înconjurată de e i. T a t ua je le lui țipau N u t e dra c u c u m ine , da r a m fost înc lina t să înțepe ursul. Poa t e că de zvolt a se m tendințe suic ida re unde va pe pa rc urs. Î n uniform a lui neagră c a re îi îmbrățișa mușchii, a i put e a spune că e ra frum os înt r-un fe l le t a l. Da r o privire în oc hii lui și joc ul s-a t e rm ina t . Era u oc hi M e duse i c a re îți put e a u îngheța inim a și sufle t ul. Și t oc m a i a st a m -a făcut să mă re t ra g. Am re c unosc ut rupe re a și înt une ric ul c a re mă prive a u. Am văzut același luc ru în oc hii lui K ingst on. Și de fie c a re dată mă uit a m la reflecția m e a . Am re fuza t să da u îna poi, urmărindu-mi propriile coșmaruri juc â nd în a c e a privire albastră pa l a lui. — Bine , voi doi, îl înt re rupse K ingst on. „Opriți c e a rt a a st a și treceți la mișcare.” Am pufnit și K ingst on a făcut un pa s îna int e , inva dâ ndu-m i fără sc uze spațiul. „O să a ve m o problemă, Lia na ?” Rit m ul inim ii m e le s-a a c c e le ra t în t im p c e privirile noa st re sa u c ioc nit , da r sub suprafața oc hilor lui întunecați se dădea o urmă de foc . — Pe nt ru num e le lui H rist os, mormăi Ale x e i. „Păstrează pre ludiul pe nt ru m a i t â rziu.” M i s-a îndre pt a t c oloa na vertebrală c â nd un fa rd de obra z s-a st re c ura t pe gâ t ul m e u, așa că m -a m uit a t la e l. „N u m a i fi un pe rve rs.” Da r îna int e c a e l să poată răspunde, un bubuit put e rnic a răsunat în a e r, sc ut urâ nd pământul de sub pic ioa re le noa st re . Pe nt ru o clipă, a m rămas înc re m e nit . T im pul s-a oprit în t im p c e viața m e a m i-a fulge ra t în fața oc hilor, da r im a ginile e ra u a t â t de dist orsiona t e și c onfuze . Sora m e a . Pe m ine . U nde e Lia na ? M i s-a părut că a ud voc e a m a m e i m e le în ure c hile m e le zgom ot oa se . Cine e st e Lia na ? Am c re zut că m or. T oa t e vise le m e le m ure a u c hia r lângă m ine . Louisa a m urit . Și a poi c ine va m -a prins de umăr, împingându-mă la pământ. Ge nunc hii m i-a u lovit pa va jul dur și pie pt ul m i-a urm a t , scoțându-mi respirația din plămâni. M i-a m înt ors c a pul – la st â nga , a poi la dre a pt a – a poi a m înre gist ra t c orpul lui K ingst on c a re îl a c ope re a pe a l m e u și st râ nsoa re a sălbatică a lui Ale x e i pe c e a fa m e a . Am înc e rc a t să-mi ridic c a pul, da r e l a re fuza t să c e de ze . Respirația m e a e ra gre oa ie , ure c hile îm i bâ zâ ia u și a m înc e put să t re m ur. „N u pot să re spir. N u pot să re spir.” Cuvint e le m i-a u lăsat buze le pe o c â nt a re în t im p c e oc hii îm i a rde a u de fum . Ale x e i și-a slăbit în c e le din urmă st râ nsoa re a , dâ ndu-m i iluzia libertății și a fost t ot c e a ve a m ne voie . „Respiră, Lia na .” V oc e a adâncă a lui K ingst on m i-a pătruns prin zgom ot ul din ure c hi și pa nic a în m int e a m e a . Sune t ul st ride nt a l țipetelor îngrozit e m i-a inva da t c a pul. U nde e Lia na ? Era m ne put inc ios. Cine e st e Lia na ? Era m rupt . Louisa a m urit . Ea a m urit din c a uza m e a . „Uită-te dra c ului la m ine .” M i-a m înt ors c a pul să-i înt â lne sc oc hii, găsind siguranță în e i. Buze le m i s-a u de sc his și a m inha la t o înghițitură m a re de a e r. Corpul m e u t re m ura a t â t de t a re înc â t e ra im posibil să mă opre sc . „Încă o sufla re .” Com a nda lui e ra im posibil de re fuza t . „Bine , a c um a lt ul.” Respirația m e a haotică s-a uniform iza t , ia r privire a lui nu a lăsat niciodată drum ul. "M a i bine ?" M -a m ținut de e l pe nt ru o viață dragă, a vâ nd ne voie de put e re a lui. Am înghițit și a m înc his oc hii până c â nd înc e t , da r sigur, m i-a m recăpătat c ont rolul a supra respirației. "Da m ult um e sc ." El a da t din c a p și ne -a m înt ors a m â ndoi și l-a m găsit pe Ale x e i privindu-ne c u a c e i oc hi c a re a r fa c e geloși ghețarii a rc t ic ii. K ingst on sa îndepărtat de m ine , a poi m -a a jut a t să mă ridic în pic ioa re . Abia a t unc i a apărut ha osul din jurul nost ru. Oa m e nii lui Ale x e i e ra u bine . Așa e ra și e l. Da r re st urile și fum ul din jurul nost ru a r fa c e dific il să ne înt oa rc e m la ve hic ulul nost ru. De pozit ul e ra în flăcări, așa că t re buia să a junge m c â t m a i de pa rt e . „M a i bine pune m o oa re c a re distanță înt re noi și a c e st loc ”, a spus Ale x e i. S-a dus să se miște, ia r e u a m înt ins m â na , a puc â ndu-l de mânecă. — Da r e c ine va la subsol. S-a uit a t la m ine , a poi și-a c oborâ t privire a spre de ge t e le m e le c a re îl st râ nge a u de mânecă. Surprins și surprins de m ine , l-a m e libe ra t . „Î m i pa re rău, e u... de obic e i nu fa c a st a .” „N u c e ?” M i-a m dre s gla sul, c e va bloc a t în e a . „Speră. Sa u... atingeți oa m e nii.” N u de c â t dacă t re buia să-i om or, da r e ra m a i bine să nu spun a st a . „T re buie să a junge m la subsol”, a spus K ingst on c a lm , de parcă să st e a la loc ul une i bom be a r fi o înt â m pla re de zi c u zi. „N u a r a runc a în a e r ra ha t ul a st a dacă nu a r fi nim ic de a sc uns.” „Sa u poa t e e st e o capcană”, a sublinia t Ale x e i. Am m a i inspira t a dâ nc și le -a m înt â lnit privirile . „N u ple c de a ic i dacă există șansa să fie c ine va în a c e l subsol”, a m spus c u o notă de frust ra re . "M ort sa u viu." Fără să m a i a runc e o privire spre e i, a m călcat print re m oloz și m i-a m zâ m bit în sine a m e a c â nd le -a m a uzit pașii în spa t e le m e u. Ce va m i-a spus că nu-m i vor pe rm it e niciodată să int ru singur înăuntru, ia r gâ ndul m -a um plut de o căldură pe c a re nu o m a i simțisem de a t â t a vre m e . N u e ra m singur. N u m a i. Cu c â t ne îndre pt a m m a i de pa rt e spre de pozit – sa u c e m a i rămăsese din e l – c u a t â t m a i m ult îl a uze a m . sc â nc e t . M -a m uit a t pe st e umăr. „Auzi a c um ?” Am șoptit, Ale x e i și K ingst on c hia r în spa t e le m e u și ceilalți bărbați la câțiva m e t ri în urmă. Ei a u da t din c a p în tăcere și a m c ont inua t îna int e , c u c izm e le gre le pe pietrișul rupt . Dacă e ra c ine va a ic i, nu ne a m st re c ura t pe e l. U n țipăt înăbușit a călătorit prin a e r și m -a m îm pie dic a t . Sunt e m pre a t â rziu? m -a m gâ ndit , c u pulsul t re m urâ nd. — V ine din subsol, spuse K ingst on. „T re buie să e x ist e o c a le de int ra re .” „ Blya d , sunt înt ot de a una ne noroc it e le de subsoluri”, mormăi Ale x e i. Se uită pe st e umăr către unul dint re oa m e nii săi. „Î nt oa rc e -t e la mașină și fii ga t a să t e înt orc i pe nt ru noi.” U n a lt țipăt ne -a înt â lnit . — Cu siguranță la subsol, șuieră Ale x e i. M -a m c onc e nt ra t a supra sa rc inii de urm a t , urm â nd sune t e le la st â nga , a poi la dre a pt a , până c â nd a m a uzit un zgom ot de m e t a l. Re spirâ nd gre u, a m căzut în m â ini și a m înc e put să t ra g de re st urile îngrămădite în c a le a m e a . Mă dor unghiile și plămânii, da r a m ignora t t ot ul. Cine țipa, sufe re a m a i m ult de c â t m ine . Ale x e i și K ingst on m i-a u urm a t e x e m plul de a m be le părți. „Ac olo,” a m e x c la m a t înt r-o respirație șoaptă. „Est e o trapă.” Ale x e i a dispărut și a m a runc a t o privire către K ingst on. „Est e bine ?” „N u-i pla c spațiile înc hise .” Am da t din c a p înțelegând. „N u-m i pla c e să fiu sufoc a t ”, a m mormăit, îm pingâ nd bucăți de piatră și m e t a l de opa rt e . „N u mulți oa m e ni o fa c .” U n râ s sufoc a t m i-a scăpat. "Adevărat. V re a u să spun…” M a m oprit , înc e rc â nd să găsesc form ula re a potrivită. N u aș put e a să-i spun c e m i-a făcut m a m a . N u a ve a m ne voie de m ila lui și e ra m sigur că îndura se m ult m a i rău. „N u-m i pla c e să fiu reținut.” "Aic i." Ale x e i s-a înt ors c u două ferăstrău, sc ut indu-m i explicații suplim e nt a re . „H a i să încercăm să tăiem în jurul c a drului.” Î nt inzâ ndu-i lui K ingst on un ferăstrău, c e i doi s-a u a puc a t de treabă, în t im p c e mă uit a m . Spre uim ire a m e a , ușa s-a de sc his în c â t e va m inut e și m i s-a de sc his gura . V a i și strigăte c urge a u prin gaură. Fără să-i aștept pe c e i doi bărbați, m -a m îndre pt a t , c oborâ nd scările înt une c a t e . Am ridic a t pist olul c â nd a m c oborâ t ult im a treaptă. Am gâ fâ it c â nd ve de re a m i s-a c ore c t a t și a u apărut la ve de re . Cinc i fe t e e ra u înghe suit e împreună, purt â nd a lt c e va de c â t t ric ouri supra dim e nsiona t e și gule r m e t a lic . T e roa re a de pe fețele lor a fost c a un pum n în int e st ine . — Nenorociții ăia, a m șuierat, nările m i se spărgeau. Au tresărit la a sprim e a voc ii m e le , ia r e u m i-a m ridic a t pa lm e le , c u pist olul înt r-una . Oc hii lor s-a u fix a t im e dia t a supra lui și m -a m înjura t , băgându-l re pe de în buzuna rul din spa t e . „Est e în regulă”, a m șoptit. U n întrerupător m i-a a t ra s atenția și l-a m pornit . „N u t e voi răni.” Era u înt r-o formă proastă. M urda r. Învinețit. — N u t e voi răni, a m re pe t a t înc e t . „I sus a l na ibii de H rist os.” V oc e a lui K ingst on susținea o fracțiune din furia pe c a re o simțeam. — Ac e st e fe t e a u făcut pa rt e din a fa c e re a Sofie i? întrebă Ale x e i. Fe t e le s-a u a sc uns c a răspuns și a m știut că a re t ot ul de -a fa c e c u num e le m a m e i m e le . Rușinea m -a înghițit c a o dolină. M a m a a făcut a st a . Fe t e le păreau de -a dre pt ul îngrozit e a c um . Au m e rs t â râ ind până la colț, înfășurându-și brațele unul în jurul c e luila lt , în t im p c e ne prive a u îngroziți. A t re buit să-mi e libe re z furia și să le a jut pe a c e st e fe t e . „N u vă vom răni”, a m șoptit e u c â nd a u înc e put să t re m ure , strigătele lor blâ nde răsunând pe pereții goi de la subsol. „T e vom sc oa t e afară. Bine ?" O sc lipire de speranță reflectată în privirile lor. „Pot să mă a propii?” La încuviințarea lor șovăitoare, m i-a m făcut drum spre e i, ținându-mi pic ioa re le ușoare. ghe m uit în fața c e lui m a i a propia t de m ine , i-a m șoptit: „Pot să-ți a t ing gule rul?” Urmă un m om e nt de liniște îna int e c a e a să inspire brusc . „Bine ”, a răspuns fa t a c u oc hi cenușii. „Sunt Lia na ”, a m spus, înt inzâ ndu-m i m â na spre gule r, da r ținându-mi mișcările fluide și le nt e . Și-a lăsat ge ne le în jos. „V isha .” „Est e un num e frum os”, am spus, a runc â nd o privire c e lorla lt e fe t e c u un zâ m be t blâ nd. „Ce zic i de a t a ?” a m int re ba t c urios. „De lila h. M a e . Adira .” Am așteptat c a ult im a fată să-și spună num e le , da r pur și sim plu s-a uit a t la pe re t e . „Louisa . E c e a m a i tânără”, a răspuns V isha în loc ul e i. „Ea ... e i... a u rănit-o.” M â inile m i-a u înghețat pe gule rul V ishe i, pulsul m i s-a a c c e le ra t . Est e o c oinc ide nt a . „Lia na .” V oc e a lui K ingst on le -a spe ria t pe fe t e , trimițându-le să se împrăștie în colț. Da r a st a e ra c e e a c e a ve a m ne voie pe nt ru a -m i de prinde inteligența de spre m ine . M i-a m înt ors c a pul, a runc â ndu-i o privire pe st e umăr și a runc â ndu-i o privire c a re spune a : „ N u-i nim ic , sunt bine ” . "St a i a ic i." N u put e a m lupt a c u de m onii m e i a c um . Ac e st e fe t e c ont a u m a i m ult . "De c a t t im p e st i a ic i?" a m înt re ba t , t re c â ndu-m i de ge t e le pe st e gule r. "Doua zile ." "U nde sunt ceilalți?" Am răpit, spe râ nd dinc olo de speranță că a c e st e fe t e nu e ra u folosit e c a momeală. Oc hii a c e ia chinuiți s-a u uit a t la m ine . „Au ple c a t a c um două, poa t e t re i zile .” Adre na lina m i-a c re sc ut c â nd m i-a m da t se a m a că a u fost găleți și a poi abandonați c a niște a nim a le . Oc hii m e i s-a u a runc a t în jur. Fa ra m a nc a re . Fără apă. N im ic . M -a m înt ors să mă uit la Ale x e i, c a re părea că palidează sub t oa t e t a t ua je le lui. „Cre zi că poți găsi niște tăietori în m ize ria a st a ?” El a dispărut pe scări, ia r e u m -a m înt ors către fe t e le m e le . „V om înc e rc a să le tăiem și să t e sc oa t e m de a ic i.” „V re a u să m e rg acasă”, a st riga t fa t a c u oc hi căprui. "Î m i e st e dor de m a m a m e a ." M i-a u a rs oc hii și m i-a m ne t e zit m â inile pe st e pa nt a loni. — H a i să t e sc oa t e m afară, a m răpit. „At unc i o vom găsi pe m a m a t a și t e vom duc e acasă.” „T u... nu ne ve i vinde ?” Fa t a c u oc hi ve rzi m -a e va lua t suspic ios, c u buza umflată. "N u. V oi găsi c ine ți-a făcut a st a și îi voi om orî”, a m jura t . „At unc i t re buie să o om ori pe Sofia V olk ov.” Și a c olo e ra . N u că n-aș fi bănuit de ja , da r a uzind-o rostită c u voc e t a re , din gura une i fe t e învinețite și bătute nu m a i puțin, a m pus un c ui în sic riul m a m e i. Ale x e i s-a înt ors c u fre ze și... ha ine . Da r îna int e de a -l put e a înt re ba , s-a a propia t de noi c u K ingst on. — E în regulă, m -a m liniștit. „O voi ține de pa rt e de gâ t ul tău.” Fe t e le nu s-a u mișcat, respirația li s-a oprit c â nd K ingst on a spa rt m e t a lul, una c â t e una , ia r Ale x e i le -a înt ins fie c a re c â t e un sa c ou. Le -a m re c unosc ut c a fiind c e le pe c a re le purt a u oa m e nii lui și m i-a m ridic a t c a pul, mulțumindu-mi. "Ga t a de ple c a re ?" Fe t e le se ridicară, c u t rupurile fra gile t re m urâ nd. Fa t a c u oc hi căprui, c a re stătuse tăcută și prive a absentă, se împiedică pe pic ioa re . M â inile m e le s-a u înt ins pe nt ru a o liniști. Câ nd a m reușit să o pun în pic ioa re , a m văzut urm e le de bic i pe spa t e le pic ioa re lor e i. Furia m i-a răsărit în pie pt , da r a m ținut-o de pa rt e de voc e în t im p c e îm i înt inde a m m â na . „V om ieși de a ic i împreună.” De ge t e le e i tremurătoare s-a u înt â lnit c u a le m e le și a m înc e put să urcăm din subsol. Dire c t în gașca DiLust ro, K ingpins a i Sindic a t ului și irla nde zii — frații m e i vit re gi. Ca pit olul 4 6 K ingst on T a l lui nu a ve a de gâ nd să facă pla nuri. De loc . Am a nt ic ipa t o capcană, da r niciodată K ingpins ai Sindic a t ului. Cu a t â t m a i puțin m a fia irlandeză a lui M urphy. M a m a m e a prove ne a din linia DiLust ro, așa că c u siguranță nu e ra u străini pe nt ru m ine . Da nt e DiLust ro a st a t alături de soția sa , J ulie t t e , a m â ndoi înarmați până în dinți. Ba silio, sora lui, Em ory, și vărul Prie st a ve a u e c hipa m e nt e de luptă c a re nu e ra u m a i puțin im pre siona nt e . Singura c a re s-a re m a rc a t a fost I vy M urphy, c a re nu a ve a o singură armă a supra e i. Proba bil că e ra bine că nu e ra singur la această slujbă pe nt ru că fa t a a ve a să se om oa re . Și a poi a u fost frații M urphy, c a re c onduc e a u o secțiune a m a fie i irla nde ze , înarmați c u a rm e de dist ruge re în masă. Ei a r nive la fericiți un înt re g c ont ine nt fără să piardă vreodată som nul. Cine va t re buia să-i țină sub c ont rol și ra pid. Au privit fe t e le noa st re sa lva t e , c u excepția c e le i c a re se agăța de Lia na . Am a runc a t o privire către Lia na și a m găsit-o înghețată, c u oc hii ațintiți pe I vy și buza de jos clătinându-i amenințător. Pie pt ul m i s-a st râ ns c â nd m i-a m da t se a m a . Proba bil că e ra prim a dată c â nd o ve de a în persoană. I vy e ra sora e i vitregă c a re e ra a c re sc ut înt r-un cămin de protecție în t im p c e Lia na și geamănul e i a u t re buit să supraviețuiască Sofia și I va n. Era c e e a c e a ve a m în c om un. Era m c e l m a i m ic fra t e Ashford, da r supraviețuind ra ha t ului pe c a re îl a ve a m , m -a îmbătrânit de ze c e ori. Poa t e nu c u oc hiul libe r, da r sufle t ul m e u e ra sigur c a na ibii. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m înt ins m â na și i-a m st râ ns ușor antebrațul, re a duc â ndu-i atenția a supra m e a . Oc hii e i i-a u înt â lnit pe a i m e i pe nt ru o scurtă secundă. U n încuviințare concisă din c a p și se înt oa rse către grupul pe c a re proba bil îl c onside ra dușmani. „Ar fi bine să a i un m ot iv bun pe nt ru a fi a ic i.” Ale x e i a rupt tăcerea. „K ingpins și M urphy împreună,” a m spus c u răceală, c u oc hii mișcându-mi pe st e e i. „Se întâmplă c e va .” „Informațiile m e le a u indic a t că Sofia V olk ov a r fi a ic i”, a răspuns Prie st . „Așa că a i a dus o armată”, a m c hic ot it e u. „Sofia nu e st e a ic i.” — Se pa re că informațiile t a le a u fost greșite, DiLust ros și M urphys, se răsti Lia na , ținându-și a rm a înt r-o mână și ținând-o pe fa t a tremurândă c u cealaltă. „Ac um pierdeți-vă.” Ba silio c hic ot i. „T re buie să a i niște m ingi pe t ine . Ce zic i să înc e pi c u a t e pre ze nt a ?” "La dra c u. T u." „Est e c ore c t ”, a int e rve nit Da nt e . „Din m om e nt c e se pa re că știi c ine sunt e m .” „Sunt K ingst on”, a m răspuns. „Și a c e st a e st e Ale x e i.” Pre ot ul ba t joc orit . „Știm c ine sunteți voi doi. Cine e st e e a ? Și c e -i c u fa t a c a re atârnă de e a c a și c um a r fi M a ic a T e re za ? Era m pe punc t ul să-i spun să ia na iba c â nd Lia na m -a bătut. „Sunt Lilit h”, a răspuns e a . „Și o să vă om or pe toți dacă nu vă mutați din drum ul nost ru. Ave m unde va unde t re buie să fim .” N ic i măcar un muşchi nu s-a fle c t a t pe faţa lui Ale x e i, ia r a l m e u a rămas o mască impasibilă. Lum e a știa că Sofia V olk ov a re fe t e , da r nu pre a mulți știau de t a liile . Ce l m a i bine e ra să rămână așa. — N e noroc it , comentă J ulie t t e . "Sunt im pre siona t ." M a x ila rul Lia ne i s-a încleștat, oc hii e i sc lipind de furie . „Sofia V olk ov m i-a uc is tatăl”, a int e rve nit I vy M urphy, da r Lia na nu i-a sc ut it nic io privire . Parcă a r fi e vit a t intenționat. N u că a m învinuit -o. Lia na și-a c onside ra t vreodată geamăna doa r o soră. I vy și frații e i e ra u frații vit re gi a i Lia ne i, da r linia e i de sâ nge paternă a fost loc ul unde a înc e put și s-a înc he ia t legătura lor. Oc hii Lia ne i se fixară pe J ulie t t e DiLust ro. Știam e x a c t c e urmează. „N u, nu a făcut-o. Pe rsoa na c a re l-a uc is pe Edw a rd M urphy stă c hia r lângă t ine . "Ce -" "Cum -" V â rful a izbuc nit inst a nt a ne u, ia r Lia na a zâ m bit sălbatic, fără să piardă niciodată din ve de re fe t e le din spa t e le e i. Prot e jâ ndu-i. „N u știai?” Î n a c e l m om e nt m i-a m da t se a m a că nu o voi vre a niciodată pe Lia na c a ina m ic . Fața e i t e -a r put e a păcăli să uiți că a fost un ucigaș ne îm blâ nzit , da r nu a cruțat nic io milă c â nd a înc e rc a t să ucidă. "Ce vre i să spui?" V oc e a lui I vy t re m ura . „J ulie t t e DiLust ro ți-a uc is tatăl , I vy.” Lia na a a runc a t bom ba , m e rgâ nd dire c t spre jugulară. „Ac um , dacă ne scuzați...” Ale x e i clătină din c a p. „Ascultă, t re buie să pune m a c e st e fe t e în siguranță. Est e priorit a t e a noastră. Băieți, vă dați se a m a de ra ha t ul a st a .” Lia na , Ale x e i și c u m ine a m înc e put să ne mișcăm, ținând înc onjura t e fe t e le sa lva t e , c â nd Lia na a a runc a t o privire pe st e umăr. — Apropo, Sofia nu e a t a pe c a re să o om ori. Ea e st e a lui K ingst on.” Privire a e i a înt â lnit -o pe a m e a și m -a m prefăcut că nu sim t st râ nge re a în pie pt . „Așa că dă-te na ibii, sa u îm i ve i răspunde.” Pe c hipul e i e ra frâ nge re de inimă, da r și hotărâre aprigă. A fost c e e a c e a făcut im posibil să-i re zist e . Lia na Î n toți a nii în c a re știam de spre frații m e i vit re gi, nu i-a m urâ t niciodată. Da , a e x ist a t înt ot de a una o nuanță subiacentă de re se nt im e nt e , da r în a c e st m om e nt , i-a m urâ t . Odată c e a m fost în dubă c u t ipul lui Ale x e i la vola n, fe t e le sa lva t e s-a u st râ ns a proa pe . Câ nd m -a m înt ors, i-a m găsit pe K ingst on și pe Ale x e i urmărindu-mă. "Ce ?" a m şuierat, ţinându-mi voc e a jos. „De c e a i mințit de spre num e le tău a c olo?” întrebă Ale x e i, c u voc e a a t â t de re c e înc â t m i-a da t fiori. „Ar fi put ut fi o m a re re uniune de fa m ilie fericită.” Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre K ingst on c â nd a m înt re ba t : „Ce i-a i spus de spre m ine ?” "N im ic ." A fost c urios, da r nu t oc m a i surprinzător. M i s-a părut un bărbat priva t . La urm a urm e i, t re buia să e x ist e un m ot iv pe nt ru c a re l-a u num it Fantomă. „De unde a i știut c ine e st e tatăl m e u?” l-a m înt re ba t pe Ale x e i. „Se c re t e le nu sunt păstrate pe nt ru foa rt e m ult t im p în lum e a interlopă. După c um bine știți.” Ale x e i a ve a dre pt a t e . N ic iun se c re t nu e ra în siguranță. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re ge m e nii m e u și c u m ine ne -a m dorit m e re u să ieșim. Supraviețuirea nu e ra norm a , e ra excepția. St â nd pe pode a în spa t e le c a m ione t e i, c u ge nunc hii strânși la pie pt , mă uit a m la ge a m urile fum urii. M i-a fost dor să a m un fra t e . Da r I vy, fără nic io vină a e i, nu va fi niciodată așa pe nt ru m ine . Soa re le a c oborâ t pe st e orizont , a duc â nd c u e l încă o zi. U n a lt coșmar. O altă luptă. „Am a vut un fra t e , o geamănă și e a a m urit .” Am înt ors c a pul și a m înt â lnit privire a lui Ale x e i. „Tatăl m e u ne -a lăsat c u m a m a noastră, știind e x a c t c e e ra e a . S-a înt ors acasă la c opiii săi adăpostiți și ne -a lăsat la m ila lupilor.” Am înghițit în se c , a runc â nd o privire pe fereastră. „De c i nu, nu vre a u să o c unosc . N u vre a u să știu de spre copilăria e i și c um a r fi put ut fi a noastră, dacă tatăl nost ru a r fi a vut c ura jul să facă c e va c u m a m a m e a .” K ingst on nu a c om e nt a t , da r a înt ins m â na și i-a m urmărit privire a către a rm a pe c a re o ținem încă, a m int indu-m i că e ra m încă prizonie rul lui. Deși nu a ve a c he f, și spre propria m e a uim ire , nu m i-a t re c ut niciodată prin c a p să-l împușc pe e l sa u pe Ale x e i în t im pul micuței noa st re m isiuni. I -a m înt ins a rm a m e a , ia r re st ul călătoriei a fost pe t re c ut în tăcere. Odată c e fe t e le a u fost pla sa t e în siguranță înt r-un adăpost pe nt ru fe m e i din Gre c ia – prin a m a bilit a t e a lui Lyk os Cost e llo – Ale x e i s-a înt ors în Port uga lia și în K ingst on și m -a m urc a t înt r-un e lic opt e r c a re ne va duc e îna poi pe insula K ingst on. Și a m fost a t â t de dispus să mă înt orc , c e e a c e a fost ridic ol. Sindrom ul St oc k holm la m a x im . „Ești sigur că nu lipse sc pie se din a c e st e lic opt e r?” a m înt re ba t sa rc a st ic în t im p c e e l s-a a ple c a t și m i-a pus c e nt ura de siguranță la pie pt . K ingst on a rămas nemișcat, a t â t de a proa pe înc â t t ric oul lui m -a pe ria t pe brațul gol. At â t de a proa pe înc â t i-a m put ut număra ge ne le . At â t de a proa pe înc â t a bia e ra jumătate de c e nt im e t ru înt re buze . Re spirâ nd a dâ nc , a ft e rsha ve -ul lui s-a infilt ra t în plămânii m e i și înt re gul m e u c orp a fre dona t de a nt ic ipa re . M ot ivul m e u a c e rut să mă re t ra g. I nim a m -a înde m na t să înc hid distanța. Și c orpul m e u... Î m i im plora să-l răpesc și să sim t t oa t e luc rurile pe c a re nu le -a m simțit de c â nd m -a sărutat ult im a dată. El a lua t de c izia pe nt ru m ine , trecându-și buze le pe st e a le m e le și a spus: „Odată c e m e rge m pe a c e l drum , nu m a i a ve m c a le de înt oa rc e re . N u t e voi lăsa să ple c i.” Fie c a re a t inge re m i-a ust ura t pie le a , punâ ndu-m i bătăile inim ii înt r-un rit m sălbatic, în t im p c e e le c t ric it a t e a t rosne a în jurul nost ru c a niște sc lipic i. „Dacă nu vre a u să mă înt orc ?” Am re spira t , a t ingâ ndu-m i buze le de a le lui. Î n m int e a m e a e ra o ceață. U n plămân de a e r pe c a re nu a m put ut să-l inha l. „N u vre a u să m a i fiu singur.” I nim a m i-a bătut în ure c hi și o pa rt e din m ine ura să mă sim t a t â t de vulnerabilă. Cealaltă pa rt e , m a i dominantă din m ine , a vrut doa r să-și de a drum ul, știind că mă va prinde . Oc hii lui e ra u întunecați și m â na lui a a lune c a t pe gâ t ul m e u, înfipâ ndu-m i părul. M i-a t ra s buze le c u de ge t ul m a re . Foc ul și adrenalină m i-a u străbătut sâ nge le în t im p c e mă prive a . De parcă aș fi t ot c e și-a dorit e l. Ca și c um aș fi singurul luc ru de c a re a ve a ne voie . Apăsarea buze lor lui îm pot riva m e a m i-a făcut sâ nge le să sfâ râ ie . Buze le m i s-a u înt re de sc his, prim ind căldura lim bii lui, ia r c â nd m i-a c iupit buza de jos, a poi a lins-o, o e x plozie de foc a izbuc nit în m ine . U n geamăt m i-a călătorit pe gâ t și e l l-a înghițit, strecurându-și lim ba în gura m e a . M â inile m e le a u a juns la um e rii lui, nu pe nt ru a -l îm pinge , c i pe nt ru a -l t ra ge m a i a proa pe . Căldura pie pt ului lui îm pot riva m e a a făcut un t re m ur prin m ine , sfa rc urile m i se st râ nge a u. N um a i căldura c orpului lui m i-a tăiat răsuflarea. Corpul m e u s-a t opit de a l lui, c a și c um a r fi o bucată din m ine c a re lipse a pe nt ru t ot de a una . El a a dâ nc it sărutul și de ge t e le m e le s-a u ondula t , înfipâ ndu-i unghiile în um e ri. Am gâ fâ it lângă buze le lui, în t im p c e gura lui m e rge a pe gâ t ul m e u, ciugulindu-mă și sugându-mă de gâ t . Apoi, fără a ve rt ism e nt , s-a îndepărtat, c u oc hii pe m ine , plini de prom isiuni. "H a i a c a sa ." V oc e a lui aspră m i-a străbătut o potecă pe șira spinării, c uvint e le lui blâ nde și dispe ra t e c a ne voia m e a de a l simți în m ine . Acasă. U nde va pe drum , înc hisoa re a lui de ve nise acasă. Ca pit olul 4 7 Lia na T Trecuseră pa t ru ore de la a c e l sărut arzător, de ne uit a t . Spre dispe ra re a m e a , odată c e ne -a m înt ors pe insulă, K ingst on nu m -a sc os din pic ioa re și nu m -a răpit. De fa pt , sa c om port a t c a și c um nim ic nu s-a r fi înt â m pla t . N u m i-a lăsat altă a le ge re de c â t să mă c om port la fe l. Pre fe r să m or de c â t să im plor un bărbat – c hia r și unul la fe l de fie rbint e c a K ingst on Ashford – pe nt ru atenție. Și a poi m a i e ra vinovăția c a re mă roa de a . K ingst on a fost dra gost e a lui Lou, nu a m e a . De c i de c e s-a simțit a t â t de bine ? M -a m t ra s de păr și a m ge m ut . Ar fi bine că nu a m a prins foc ul. Deși, nu m -a îm pie dic a t să st a u a ic i pe plajă, uitându-mă la antebrațele m usc uloa se a le lui K ingst on, inc a pa bil să-mi sm ulg privire a . Dacă și-ar a runc a doa r pa nt a lonii scurți de înot , a r fi glorios gol și oc hii m e i s-a r put e a sătura. M i s-a u st râ ns c oa pse le și pie le a m i s-a înroșit. N u a fost o fa nt e zie dificilă, c hia r și pe nt ru c ine va la fe l de ne e x pe rim e nt a t c a m ine . Corpul lui m usc ulos l-a r a c ope ri pe a l m e u, dâ ndu-m i de ge t e le de la pic ioa re plăcere în t im p c e m -a t ra s... dacă a c e l sărut și legătura noastră în pe nt house ul lui a r fi vre o pre vizua liza re . Bunul Doa m ne în c e ruri. Ar fi t re buit să mă uit în altă pa rt e , da r fizic nu put e a m . Pie le a lui bronzată și măslinie se ondula . N u a ve a nic i un gra m de grăsime pe e l. Pie pt ul său la t e ra înt ins c u t a t ua je c a re c e re a u să fie e x plora t e . Și a poi a c e le a bdom e ne de șase... Da r c e rne a la de pe antebrațele lui put e rnic e a fost c e a c a re m i-a a t ra s m e re u int e re sul – a proa pe c a o aripă de înge r c a re își înfășoară pe ne le în jurul antebrațului său, c u siguranță. M i-a tăiat respirația și fie c a re pa rt e din m ine a fost brusc în flăcări. M i s-a de sc his gura și a m ve rific a t disc re t să mă a sigur că nu sa liva . Din fe ric ire , nu e ra m a t â t de de pa rt e . I nc a . Ar t re bui să fie int e rzis pe nt ru c ine va a t â t de arătos să se plim be în pa nt a loni scurți de ba ie . El a r t re bui să poa rt e un body c om ple t pe nt ru a a sigura siguranța fiecărei fe m e i. Ești singura fe m e ie de a ic i, ne noroc it e , m i-a m a m int it . Am lăsat c a pul în jos, spe râ nd că nu m -a văzut uitându-mă. El a clătinat din c a p, picăturile din părul lui împroșcându-mi pie le a și nu făcând nim ic să mă răcorească. „N u-m i a m int e sc să fi a vut o problemă c u privire a ”. „N u,” a m răsturnat, c u voc e a pre a răsuflata. „Poa t e că nu sunt singurul c u o problemă de m e m orie .” „U h-huh.” Privire a m e a s-a m ut a t îna poi spre e l fără pe rm isiune a m e a și burt a m i s-a st râ ns de căldură, surprinzâ ndu-i privire a e x plorâ ndu-m i c orpul a proa pe gol. Am e x pira t t re m urâ nd și m i-a m înt ors privire a din nou, da r nu îna int e de a ve de a fulge rul unui zâ m be t plin de gura pe fața lui K ingst on. Era o enigmă și nu e ra m sigur de c e . Poa t e că e ra această gaură în m e m oria m e a , sa u poa t e că e ra a lt c e va . S-a așezat lângă m ine , fără nic i măcar să se de ra nje ze c u un prosop și nu a m put ut re zist a . „N isipul o să-ți fie în fund.” M i-a a runc a t un zâ m be t , tăindu-mi răsuflarea, îna int e să se întindă și să-și înc line fața spre soa re . Chipul lui, st oic c hia r și c â nd făcea plajă, îm i sm ulge a inim ii. M -a m uit a t la e l, hotărând dacă să a duc în discuție sărutul nost ru și sc urt a conversație de spre a nu ne înt oa rc e . „Încă nu a i t e rm ina t de privit ?” Am înghițit în se c , ne voia m e a de a izbuc ni și de a -m i ridic a pereții insist e nt . Era o ne c e sit a t e în pre a jm a m a m e i și a asociaților e i, da r în jurul lui K ingst on, nu voia m să fiu așa. U ne le obic e iuri e ra u însă gre u de spa rt . „De c e a i a t â t de m ult e t a t ua je ?” N u s-a mișcat, da r c orpul i s-a înțepenit. N u a de sc his oc hii. „Ei invocă frică. Cic a t ric ile a t ra g milă.” Am înghețat, ne put â nd nic i măcar să re spir. „M a m a și I va n a u…” M i s-a spa rt voc e a . Cuvint e le s-a u pie rdut . Gâ ndurile m i s-a u împrăștiat în urm a urii viole nt e c a re îm i c urge a prin ve ne c a la va . O clipă lungă, a m rămas liniștiți, t rupurile a proa pe a t ingâ ndu-se . „Î m i pa re rău”, a m șoptit. M i-a m înghițit nodul din gâ t , pre a laș c a să mă înt orc și să mă uit la e l. „Câ nd m i-a m pie rdut ...” Pum nii m e i s-a u st râ ns și s-a u descleștat lângă t rupul m e u, de a lt fe l, încă c a m oa rt e . „Pie rde re a surorii m e le m -a uc is. Țipetele e i nu m -a u părăsit niciodată.” M a x ila rul m i s-a încleștat c â nd voc e a m i s-a rupt . — N ic i e u, re c unosc u e l înc e t . Pe nt ru o clipă, nu s-a a uzit a lt c e va de c â t respirația noastră, sune t ul va lurilor pe țărm și soa re le pe pie le a noastră. „Mamă...” Pa lm e le m e le a u înc e put să t ra nspire , zgom ot e le din c a p m a i put e rnic e c u fie c a re c uvâ nt rost it . „Ea m -a ținut re sponsa bil.” „Ea e st e responsabilă.” V â nt ul a t re c ut , a t ingâ ndu-m i pie le a arzătoare. „Dacă a ve a ne voie de c ine va de vină, a r t re bui să înceapă c u cățeaua din oglindă. Și t u ești o victimă.” Am înghițit în se c , a vâ nd ne voie să a ud a c e le c uvint e a t â t de m ult t im p, da r ușurarea nu a ve nit . Î n sc him b, pie pt ul m i s-a gre u și inim a m i-a bătut c u put e re în rit m ul une i t obe . „N u o fa c e m a i bună”, a m șoptit. „Cic a t ric ile ... le -a m a vut și e u.” A fost prim a dată c â nd re c unost e a m a st a c uiva . „Chirurgia cosmetică poa t e fa c e m inuni”, a m spus în c e le din urmă, dre sâ ndu-m i gla sul. „Est e m ot ivul pe nt ru c a re nu-ți pla c e să fii a t ins?” "Da ." Corpul m e u a înc e put să t re m ure . Am int iri, m om e nt e – ist orie , sc rise și ne sc rise – s-a u bloc a t înt re noi și nu e ra m sigur unde ne va duc e . T ot c e știam e ra că mă de sfa c e m , fie c a re fir fra gil a l m e u rupându-mă, puțin c â t e puțin, pierzându-mă pe m ine și pe geamănul m e u. Tăcere. Ae rul s-a sc him ba t și o a die re blândă m -a m â ngâ ia t . Colonia lui s-a înfășurat în jurul m e u, dâ ndu-m i un fior pe șira spinării. Brațele lui c a lde și put e rnic e m -a u prins și a m simțit că inim a m i s-a oprit . "N u e vina t a ." M i-a m a dus pa lm e le la pie pt ul lui t a re , c u c orpul fie rbint e c a soa re le . N u a m îndrăznit să de sc hid oc hii. N u a t unc i c â nd buze le lui m oi se a t inge a u de obra zul m e u. N u c â nd i-a u c unosc ut pe a i m e i. De ge t e le m i s-a u îndoit în pie pt ul lui, de parcă aș fi put ut să-mi fa c drum prin e l și să mă îngropa a dâ nc înăuntru. M i-a m desfăcut buze le și e l m i-a prins-o pe c e a de jos, sugâ nd-o ușor. Sa vurâ ndu-m i gura c a și c um a r fi m e m ora t fie c a re sc ufunda re și curbă. Î na int e să mă mușcă . Oc hii m i s-a u de sc his c a să-l găsesc plin de infe rn. Ae rul dint re noi a t rosnit , e le c t ric it a t e a trimițându-mi inim a în e x c e s. Î n rit m ul ăsta, aș sfârși c u un a t a c de c ord la fra ge da vârstă de douăzeci și șase de a ni. „Cre de a m că nu-ți pla c e să fii a t ins?” a m răpit. Foc ul dispăru din oc hii lui, t ra nsform â ndu-se în dia m a nt e ne gre ascuțite. St râ nsoa re a lui s-a st râ ns pe șoldurile m e le , a poi m -a lăsat să cadă, fundul m e u lovind nisipul m oa le . M -a lăsat fără altă privire și, pe măsură c e a dispărut din ve de re , nu m -a m put ut abține să nu re m a rc ironia . Eu a m fost c e l rămas c u nisip înfunda t în fund. Ca pit olul 4 8 K ingst on eu nu a ve a să re zist e m ult c u Lia na înt r-un bik ini m inusc ul. I m a gine a e i așa e ra a c um înfiptă în c re ie rul m e u și nu e x ist a nic i un le a c pe nt ru a c e a st a . Le -a m mulțumit t ut uror nenorociților de sfinți că nu e ra u alți oa m e ni pe această insulă, a lt fe l a r t re bui să orbe sc mulți oa m e ni nevinovați. Și a st a a r fa c e din m ine un ipoc rit . Î nc e t , da r sigur, Lia na int ra sub pie le a m e a . M -a prins neprevăzut. Sa u poa t e a m văzut-o ve nind la o milă depărtare, da r nu a m vrut să re c unosc . Fie c a re oră c a re t re c e a în jurul e i mă făcea să mă sim t fie rbint e și ne rvos. A înc e put c u înt â lnire a noastră în pe nt house -ul m e u, gust ul excitării e i, un m e dic a m e nt c a re mă făcea să a m ne voie de m a i m ult . Și a poi s-a înt â m pla t a c e l sărut. Sărutul de la bibliotecă a fost o avanpremieră inocentă, da r ziua de ie ri a fost un joc -se t -m e c i pe nt ru e a . Și nic i măcar nu știa a st a . M i-a m t re c ut lim ba pe st e dinți. Ac um că o a t inse se m , o gust a se m și văzusem o privire a supra fe m e ii c a re e ra sub e x t e riorul e i pe rfe c t de fe m m e fa t a le , nu i-a m put ut re zist a . Am vrut să o găsesc și să o ia u dra c u, a c um . Adevărata Lia na a fost chinuită de fa nt om e la fe l c a și m ine . Era vulnerabilă, da r o luptătoare. M oa le , da r și puternică. Era im posibil să-i re zist . Da r vinovăția e ra un luc ru put e rnic . I -a m făcut o prom isiune Louise i și, Dum ne ze ule , nu a m vrut să o înc a lc . Am iubit -o; Încă a m făcut-o. De c i c um a m t re c ut de la a st a ? M i-a m t urna t un pa ha r de w hisk y. N u-m i păsa în m od de ose bit de a lc ool, da r, din m om e nt c e Lia na re ve nise în viața m e a , s-a r părea că a m a pe la t la e l m a i m ult de c â t îm i păsa. Î n t im p c e lic hidul m a ro a m a r se pre linge a pe gâ t ul m e u, o a m int ire s-a re pe zit îna int e . „Sunt un ne noroc it , Fantomă”, strigă Louisa , c u c a pul sprijinit de masă. „Cre d că a m ne voie de m a i multă din a c e a cremă de amorțire.” a m c hic ot it . „Soa re soa re , nu poți simți a c ul în a c e st m om e nt . T ot ul e st e în c a pul tău.” Era m doa r noi doi în siguranța dorm it orului e i în t im p c e i-a m înt ins t a t ua jul de pe ceafă – unul c a re să se potrivească c u de signul de pe antebrațul m e u. Era singurul loc pe c a re nim e ni de a ic i nu l-a r fi obse rva t , c u fe lul în c a re de obic e i își ținea părul în jos. „Mi-aș dori ca a ut oc ola nt e le a le a cu t a t ua je să fie pe rm a ne nt e .” Spre de ose bire de sora e i, Louisa nu a suport a t bine dure re a . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re i-a m da t un a na lge zic put e rnic și o cremă pe nt ru a -i amorți pie le a . „Poa t e că le voi inve nt a dacă plecăm de a ic i”, a m gâ ndit e u în t im p c e lua m pist olul îna poi și înc e pe a m să luc re z la um brire . "Câ nd." Soa re le m e u — înt ot de a una un opt im ist . „Câ nd”, a m im it a t , t a c hinâ nd. După c â t e va se c unde de tăcere, vorbi din nou. „K ingst on?” „Da , soa re ?” „Dacă a i a le rga singur, i-aș put e a ține pe m a m a și pe I va n de m irosul tău.” M -a m oprit și i-a m înt ors bărbia c a să-i pot ve de a pa rt e a stângă a feței. „Libe rt a t e a fără t ine nu a re se ns.” Buza i-a t re m ura t și m -a m a ple c a t , t re c â ndu-m i buze le pe st e a le e i. „Aș pre fe ra să a m c â t e va se c unde dinc olo de a c e st e ziduri c u t ine de c â t să sufăr o viață întreagă fără t ine .” „Mă ve i iubi pe nt ru t ot de a una ?” a înt re ba t e a , nesiguranța e i învăluindu-mi gâ t ul. „Poa t e c â nd vom fi libe ri, ve i ve de a că nu sunt ... nim ic .” Am sc a pa t o re spira t ie sa rdonic a . „Ra ze de soa re , ești t ot ul.” Am zâ m bit a uzind-o e x pirâ nd. „T e voi iubi c â nd soa re le încetează să răsară. Câ nd pla ne t e le încetează să se învârtească. Și c â nd m oa rt e a va ve ni pe nt ru t ine , t e voi ține de mână și t e voi urm a dire c t .” U n m iros m oa le a um plut spațiul dint re noi. „T e iube sc , K ingst on.” „T e iube sc m a i m ult , sunshine .” Am c ont inua t c u t a t ua jul e i, pierdută în gâ nduri. Am îndre pt a luc rurile în această viață, a m fi libe ri să ne trăim adevărul împreună. „N u-i lăsa să mă ia ,” șopti e a pe st e vâ râ it ul pist olului de t a t ua j. Prinzâ nd-o înt re de ge t e , l-a m ridic a t de pe pie le a e i. Se uit a , c u oc hii pe jumătate închiși, la pe re t e le viza vi de noi. „N u t e vor lua ”, i-a m prom is. Ca rt e lul de la T ijua na a fost c e a m a i m a re amenințare a noastră. N u e x ist a nic io m oda lit a t e de a -i învinge dacă Sofia și I va n a r fi fost dispuși să o vândă, da r m-aș a sigura că ieșim. „V om ple c a îna int e c a e i să sosească vreodată. T e voi ține în siguranță.” — Și Lia na , nu? „Da , și sora t a ”, a m fost de a c ord c u reticență. Lia na e ra un w ild c a rd. N u e ra t oc m a i dornică să la se lum e a interlopă în urmă. Am a nula t ra pid m e m oria , da r e ra pre a t â rziu. T ot ul s-a prăbușit. Cont rolul pe c a re l-a m e x e rc it a t c u oric e preț. Fa nt om e le c a re m -a u bâ nt uit . Ac e le c â t e va săruturi fura t e . N u a m reușit niciodată să ieșim din c om ple x împreună. Am lăsat-o pe Lou în urmă, ia r e a nu e ra c e va c e c re de a m că aș put e a să o la s vreodată în urmă. M ort sa u viu. De ge t e le m e le s-a u st râ ns în jurul pa ha rului de w hisk y, amărăciunea c urgâ ndu-m i prin ve ne . Lia na e ra și e a nevinovată. Pove st e a e i – c uvint e le rost it e și ne spuse – m -a evidențiat. Am fost c onfuz la na iba . O iube a m pe Louisa , da r Lia na înc e puse să se simtă a t â t de bine . Oa re mă vra ja se ? Sa u a m fost a t â t de slabă înc â t a m c e da t prim e i ispit e adevărate c a re a apărut? Am t râ nt it pa ha rul de w hisk y pe masă, de zgust a t de m ine și a m scăpat un hohot de râ s. Am ieșit din dorm it or și a m dărâmat holurile către c a m e ra e i. Corpul m e u e ra înc orda t c u foa m e a înăbușită. M -a înfuria t – pe e a , pe m ine , pe lum e a ble st e m a t a . M -a otrăvit până la măduva oa se lor. Ea și c u m ine ... N u a m put ut t e rm ina bine . N u ne - a m t e rm ina bine . A fost o rețetă de a ut odist ruge re . Lia na își iube a sora ; Am iubit -o pe sora e i. Fie c a re a t inge re , fie c a re sărut a fost o trădare pe nt ru Lou. A plut it de a supra noastră c a o ceață, înt une c â ndu-ne jude c a t a . Și totuși nu put e a m să st a u de pa rt e . Ca o m olie la flacără, m -a m dus. Fa nt om a de pe umărul m e u a a ve rt iza t că mă va liniști doa r t e m pora r și, odată c e această poftă s-a risipit , Lia na și c u m ine vom rămâne c u un re gre t a m a r. Da r la na iba , poft a a st a ne bunit oa re a ve a un gust a l na ibii de dulc e , ispit indu-ne c u prom isiunile e i. Am int ra t năvalnic în c a m e ra e i, t râ nt ind ușa în pe re t e în a c e st proc e s. Lia na s-a învâ rt it , purt â nd nim ic a lt c e va de c â t un sut ie n roșu din dantelă și chiloți asorți. La na iba , e ra frumoasă. Pie le a e i cremoasă. Șoldurile e i m oi. Sâ nii e i plini de viață. I nim a m i-a bătut în ure c hi c â nd a c e i oc hi a urii i-a u înt â lnit pe a i m e i. Așa de c a ld. At â t de ușor. De c i, a l na ibii de c ore c t . „Ce sunt ...” "Am ne voie de t ine ." Pra c t ic a m m â râ it c uvint e le , dâ nd ușa închisă c u pic iorul. „Și c re d că și t u a i ne voie de m ine .” Ea sc oa se o bătaie de joc , da r nim ic nu put e a a sc unde fe lul în c a re obra jii e i de ve ne a u purpuri. „N u a m ne voie de nim e ni.” Î nt ot de a una a t â t de c ura jos. At â t de hotărât. „Î n plus, pot să mă oc up de propriile m e le ne voi, dacă îm i înțelegi de riva .” Buze le e i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t păcătos, seducător, ia r im a ginile c u e a a t ingâ ndu-se m i-a u izbit în m int e . M i s-a înțepenit pula în blugi. Fuse se im posibil să uit im a ginile c u e a pe pa t ul m e u, frecându-și c lit orisul în t im p c e oc hii e i plini de poftă mă prive a u c um mă sc ot . — Arată-mi, i-a m c e rut . De ge t e le Lia ne i s-a u st râ ns în pum ni m ic i și um e rii i s-a u înc orda t . Poa t e că aș fi c it it greșit t oa t e se m ne le și c hia r m a urâ t . nu m a i știam. I -a m prom is dra gost e a și fide lit a t e a m e a Louise i și iată că o im plora m pe sora e i să se atingă în fața m e a . N u e ra m în m int e a m e a corectă, a st a e ra sigur. S-a uit a t în jurul m e u, a proa pe c a și c um s-a r fi așteptat c a c ine va să o sa lve ze . N u, nu poa t e fi c ore c t . N u a ve a ne voie să fie salvată. Proba bil că căuta o armă c u c a re să mă om oa re , da r negăsind nim ic , privire a e i s-a înt ors spre a m e a . „Doa m ne ,” mormăi e a , um e rii e i subțiri re la x â ndu-se puțin în t im p c e se îndre pt a spre sc a un. Da r e a nu put e a a sc unde t re m urul trădător a l c orpului e i. Și e a mă dore a . „De vii obse da t de m ine .” Stătea pe fot oliu c a o regină, c u un zâ m be t se c re t pe buze . S-a gâ ndit e a la noa pt e a pe c a re a m împărțit-o c u t oa t e a c e le luni în urmă la fe l de m ult c a m ine ? „Da r lasă-mă să t e a ve rt ize z, nu a m nic io intenție să rămân a ic i, așa că a r fi bine să nu t e obișnuiești c u a st a .” Gura e i ne noroc it a a r fi m oa rt e a m e a . „Scoate-ți sut ie nul”, a m ordona t , trăgându-mi de propria cămașă și t re c â nd-o pe st e c a p. Oc hii e i a u a t e riza t pe pie pt ul m e u, ia r pie le a e i i-a pipe ra t pie le a de găină. „N u-m i pla c e t onul tău șef.” Lim ba i-a t re c ut pe buza de jos. "Spune t e rog." Sfa rc urile i s-a u st râ ns sub m a t e ria lul subțire a l sut ie nului, ia r de ge t e le i-a u t re m ura t c â nd a înt ins m â na spre c â rligul din față, da r nu s-a mișcat să-l desprindă. Î n sc him b, a așteptat c u o sprânceană ridicată și o provoc a re în oc hi. — Renunțați la a c t , Lia na , a m spus, c u voc e a m e a a t â t de profundă și groasă înc â t a bia a m re c unosc ut -o. „Îți sim t m irosul de e x c it a re . I a r loc ul um e d de pe chiloții tăi îm i spune că ești uda t . Ac um scoate-ți sut ie nul c a să-ți pot ve de a sâ nii.” Pie pt ul i s-a urc a t îna int e de a fa c e în sfârșit c e e a c e i s-a spus. Arunc â nd-o pe pode a , sâ nii i s-a u vărsat și t ot sâ nge le m i-a năvălit în vint re . De ge t e le e i c obora u până la c ot ie re , st râ ngâ ndu-se în jurul lor. „Arată-mi c um t e a t ingi.” Și-a da t oc hii pe st e c a p, deși fa rdul c a re îi păta pie le a de porțelan m i-a spus că se bucură de atenție. — Ai urmărit de ja e m isiune a odată, K ingst on. Ac e st luc ru va de ve ni ra pid plic t isit or.” Această fe m e ie înne bunit oa re . M i-a m de sc he ia t pa nt a lonii, a runc â ndu-i dint r-o singură mișcare. „Cu c â t t e oprești m a i de vre m e din vorbit , c u a t â t m a i re pe de t e simți uşurat”, a m spus e u. „Scoate-ți chiloții c a să-ți pot ve de a păsărica.” „N u t e îndrăgosti pe nim e ni c u gura a ia a t a ”, a re spira t e a , c u oc hii zăbovind a supra t a t ua je lor m e le și a c ic a t ric ilor pe c a re le a sc unde a . Put e a să-i vadă? Privire a e i a călătorit leneș pe c orpul m e u până la pe nisul m e u și a m privit -o c u satisfacție c um se îm bujora . M i-a plăcut că nu a privit în altă pa rt e , c i m -a privit trăgând pa lm a de lungim e a m e a . O singura da t a . De două ori. Gâ fâ i, c u sâ nii gre i și umflați, sfa rc urile încrețindu-se st râ nse în a e rul re c e . „At inge -t e , prințesă”, a m răpit, ia r c e re re a din voc e a m e a m a r fi st â nje nit dacă nu pe nt ru c â t de înc â nt a t e ra m . Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre a i m e i îna int e de a c oborî din nou. Î nt r-o mișcare decadentă, păcătoasă, și-a agățat ge nunc hiul dre pt pe st e cotieră și îşi înt inse m â na înt re c oa pse . Prim a pe rie a de ge t e lor e i o făcu să t re m ure . La na iba , e ra a t â t de frumoasă. Răspândit la rg în ofrandă, ia m văzut e x c it a re a , um e ze a la a lune c â ndu-i pe int e riorul c oa pse i. M irosul e ra a l na ibii de îmbătător . Pe nt ru prim a dată după m ult t im p, a m vrut să a t ing, să m â ngâ i și să de vor. Am vrut să-i sim t c a rne a îm pot riva m e a . Cu t oa t e a c e st e a , s-a simțit c a o a st fe l de trădare a m e m orie i lui Lou. Era pe e a pe c a re o iube a m . Fe m e ia a st a din fața m e a a fost doa r o înloc uit oa re falsă, decolorată. Așa că a r t re bui să-mi păstrez distanța. N u e ra nim ic rom a nt ic în a st a . Ast a doa r scăpa de a bur. De ge t e le e i i-a u pătruns înt re c oa pse , despărțindu-i pliurile , și a m privit -o de ge t ul m a re înconjurându-și prot ubia umflată, fre c â nd-o c u de ge t e le e i subțiri și grațioase. Respirația i s-a oprit și înt re gul c orp s-a înc orda t , sune t ul excitării e i um e de , pa rfum ul m osc a l dorinței e i și respirația e i e ra u singure le luc ruri la c a re mă put e a m c onc e nt ra . Lia na îşi strecură un de ge t în int e riorul m ie zului e i, spa t e le a rc uindu-se şi buze le despărţindu-se c u un sc â nc e t fără sune t . Era roz și umedă, strânsă și îm bie t oa re . Privire a e i a zăbovit a supra pe nisului m e u, mișcările e i sinc roniza t e c u a le m e le . Am văzut c um șoldurile e i a u înc e put să se miște în rit m c u de ge t ul, urmărind e libe ra re a e i. „La c e t e -a i gâ ndit c â nd t e -a i a t ins de pa t ul m e u ult im a dată?” a m înt re ba t , c u voc e a aspră până la ure c hile m e le . „Bărbatul din vise le m e le ”, a re spira t ea, un geamăt a lune c â nd pe lângă buze le e i roz na t ura l, c u de ge t ul m a re înc onjurâ ndu-i c lit orisul c u o ne voie frenetică. M -a m năpustit îna int e , înc re m e nindu-m i brațele în jurul t a lie i e i și trăgând-o în sus. Ar fi t re buit să fiu m a i int e lige nt de c â t a st a . Ar fi t re buit să dețin m a i m ult c ont rol, da r pe nisul m i-a pus stăpânire pe c re ie r și nu m a i c ont a că Lia na nu e ra Lou m e a . Mă c om port a m din im puls, c a o fiară înfometată pe c a le să se năpustească. M â inile e i s-a u izbit în pie pt ul m e u, de ge t e le e i um e de s-a u înt ins pe st e a bdom e ne le m e le și, pe nt ru o clipă, a m rămas nemișcați. Buze le e i e ra u la câțiva c e nt im e t ri de a le m e le . Oc hii strălucind c a a urii. La na iba , oc hii ăia! I ube a m și de t e st a m a c e a c uloa re . Am iubit și de t e st a t a c e a față . Am a runc a t -o pe pa t și e a a sărit c u o gâfâitură. M a x ila rul m i s-a încleștat în t im p c e mă lupt a m c u înde m nurile c orpului m e u c a re mă sfâșiau din int e rior. „N e urmărim unul pe celălalt sa u mă t ra gi?” T rupul e i t re m ura , trădându-i c uvint e le c ura joa se . „Pe m â ini și în ge nunc hi”, a m re pe zit e u, supărată că se gâ nde a la a lt c ine va în t im p c e c obora în fața m e a . Furios pe m ine pe nt ru că o vre a u. Confuz de t oa t e a c e st e se nt im e nt e c onflic t ua le c a re nu a ve a u nic iun se ns. Ea s-a grăbit, ia r e u m -a m înfiora t la priveliște. I sus a l na ibii de H rist os. N u e ra m o sfântă, da r ve de re a t rupului e i gol, nevoiaș și frum os, a r fa c e pe oric ine să cadă. Cu un m â râ it , m -a m st râ ns c u pum nii, st râ ngâ ndu-m i erecția de la vâ rf la bază și m i-a m dus t ija de pliurile e i um e de . Spa t e le e i s-a a rc uit și i-a m încolțit un braț în jurul șoldurilor, ținând-o nemișcată și, c u o singură lovitură puternică, m -a m int rodus a dâ nc în e a . „La na iba ”, a m șuierat, ia r e a a sc os un geamăt sugrum a t , a da pt â ndu-se la dim e nsiune a m e a . Pâ nza e i strânsă s-a înt ins în jurul erecției m e le groa se , c u spa sm e în jurul e i și m i-a fost teamă că nu voi re zist a m ult . Era st râ ns c a un pum n și m ie zul e i pulsa în jurul lungim ii m e le . Coa m a a urie a Lia ne i i-a bloc a t fața din privire a m e a . St râ ngâ ndu-i șoldul c u o mână, a m ridic a t -o pe cealaltă și ia m înfășurat părul, trăgând-o ușor. S-a înt ors și m i-a da t o privire a supra profilului e i frum os. T rupul e i t re m ura în t im p c e se a rc uia pe vint re le m e u c u un sc â nc e t m oa le . „La dracu-mă, K ingst on. Termină c e a i înc e put .” Buze le m i sa u ondula t de satisfacție c â nd a m sc os, lăsând doa r vâ rful înăuntru int ra re a e i, îna int e de a se t râ nt i îna poi în păsărică strânsă. „Oh… la na iba …” Sune t e le pe c a re le -a sc os a u fost dist ruge re a m e a . Am pie rdut oric e aparență de c ont rol. Am t ra s-o t a re , intră în e a ra pid și a dâ nc . De ge t e le e i s-a u ghe a re de le nje rie de pa t , sa lut â nd fie c a re îm pinge re și mulgându-mă din t ot c e -m i m a i rămăsese. Șoldurile e i s-a u legănat îna poi și a u um plut a e rul c u mormăiturile și ge m e t e le noa st re , în t im p c e excitația e i pic ura print re t rupurile noa st re . „O să mă dist rugi.” Pie pt ul m i-a zbuc ium a t c u un m â râ it , ia r fie c a re dint re îm pinge ri ne -a a dus pe a m â ndoi m a i a proa pe de m a rgine . „Da r t u vii c u m ine .” M -a m c ufunda t în e a c a un ne bun. De ge t e le e i st râ ngâ nd le nje ria de pa t s-a u făcut a lbe . Își lipi fața în plapumă, înăbușindu-și ge m e t e le de plăcere. Fe lul în c a re m i-a m uls pe nisul și m i-a sc â nc it num e le m -a a dus din c e în c e m a i a proa pe de e libe ra re . U n geamăt a vibra t din pie pt ul m e u în t im p c e a m int ra t c u mașina în e a și a m rămas înrădăcinat a c olo, vâ rful pe nisului m e u a t ingâ nd pereții e i int e riori. Lia na t re m ura c â nd un va l de umezeală pic ura pe sa lt e a . Ea a ge m ut prin e libe ra re , zdrobindu-se de pe nisul m e u. Ast a a fost t ot c e a fost ne voie pe nt ru a mă t rim it e să zbor. Bile le m i s-a u st râ ns și a m ve nit c u un vuie t , sămânța m e a țâșnind în e a . N e -a m înfiora t a m â ndoi prin e libe ra re a noastră, a poi Lia na sa prăbușit pe pa t . Corpul m e u pe st e a l e i, gura m e a pe c e a fa e i. Am st a t așa a c olo pe nt ru c e e a c e a simțit o veșnicie, rătăciți în ceață, până c â nd plăcerea s-a prăbușit și... L-a m va zut . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Am c lipit , c re zâ nd că oc hii m e i t re buie să mă înșele. Poa t e că în sfârșit îm i pie rduse m mințile. Am înc e rc a t să re spir, lupt â nd îm pot riva ne voii de a c re de a st a și fiind pre a speriată c a să a m înc re de re că e ra re a l. „K ingst on?” V oc e a e i suna de pa rt e . M -a m sc os din e a , c um pic urâ ndu-i pe c oa pse . Lia na sa ridic a t , da r e u a m prins-o de păr. „Ai. Lasă-mi părul”, a țipat e a . La na iba . Î n t ot a c e st t im p... Ce a r put e a a st a ... Dra c ului! „De c e nu m i-a i spus?” a m re usit sa spun. S-a înt ors și oc hii e i i-a u înt â lnit pe a i m e i. Ea a înc e rc a t să mă împingă, da r st râ nsoa re a m e a pe părul e i e ra pre a puternică. Ea tresări și un t re m ur vizibil i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. „N u știu dacă a st a e c e va c iuda t după se x , da r nu mă interesează”, m â râ i e a . „Dă-mi drum ul părului, psiho”. De ge t e le m i s-a u ondula t în jurul șuvițelor e i mătăsoase și le a m ridic a t pe nt ru ult im a oară. I nim a m i s-a oprit c om ple t , sâ nge le m i-a pom pa t prin ve ne . T im pul a înc e t init . Oc hii m e i a u a t e riza t pe m a rc a jul pe c a re m i-a m t a t ua t -o c u m â inile m e le c u toți acești a ni în urmă. Pic ioa re le m i-a u slăbit și m -a m îm ple t ic it îna poi din pa t , căzând în ge nunc hi. Î n t ot a c e st t im p, Louisa a fost c u m ine . Ca pit olul 4 9 Lia na eu s-a uit a t la K ingst on în ge nunc hi și îna int e să-l pot înt re ba , a sărit în pic ioa re și a ieșit din cameră. M i s-a st râ ns gâ t ul în t im p c e mă uit a m la spațiul gol, urmată im e dia t de o furie a t â t de adâncă înc â t a m văzut roșu. Am st râ ns din dinți, c re ie rul raționând c u m ine să-i da u drum ul, da r răzbunarea s-a făcut în pie pt . Îmbrăcându-mi o pe re c he de pa nt a loni scurți și un m a iou, a m ieșit din dorm it orul m e u și m -a m îndre pt a t spre a l lui. Am bătut c u c ioc a nul în uşă, a poi m -a m hotărât să ia u a st a , și ia ofe rit aceeași c urt oa zie pe c a re m i-a da t -o m ie , int râ nd. Stătea pe m a rgine a pa t ului c â nd a m int ra t , purt â nd a lt c e va de c â t pa nt a loni de pija m a , c u c a pul în m â ini și c u privire a în pode a . O ceață periculoasă pătrundea în a e r, da r e ra m pre a supărat c a să da u se a m a de a ve rt ism e nt ul e i. „Ca re e st e a fa c e re a t a ?” m -a m re pe zit . „De fie c a re dată c â nd mă a t ingi, mă lași să mă uit la spa t e le tău – de obic e i după c e m -a i a runc a t pe pământ. M -a m săturat de a st a .” N u a ridic a t privire a . Privire a m e a c ut re ie ra dorm it orul lui, o brățară de dinți înmuiată în a rgint și a ur făcându-mi privire a . M i-a m îngust a t oc hii în t im p c e șoaptele din m int e a m e a a u de ve nit m a i put e rnic e , da r le -a m înc his re pe de . Am re zolva a st a odată pe nt ru t ot de a una . „Î nt oa rc e -t e în c a m e ra t a ”, a grămăit e l, c u um bre mișcânduse în oc hi. Ra ze a rgint ii de pe lună s-a u filt ra t prin fe re st re le de sc hise , lum inâ ndu-i c orpul pe jumătate gol. "Sunt e u?" a m înt re ba t , c u voc e a trosnită. N ic i un răspuns, doa r tăcere gre a . „Câ nd o să-mi spui în sfârșit c e a m făcut? M -a m săturat că vorbești în ghic it ori, vre a u răspunsuri re a le .” Dint r-o dată, a m știut, m om e nt ul a c e st a a fost . Ast a a r de t e rm ina re st ul vieții noa st re . „N u e st e ...” l-a m înt re rupt . „Dacă îm i da i una dint re a c e le a , nu ești t u, sunt re plic ile m e le , jur pe Dum ne ze u, K ingst on, că o să t e uc id.” Și-a ridic a t privire a spre m ine , ia r c e e a c e a m văzut pe fața lui a fost o emoție nou-nouță. T ulbura re a și căldura din e a m i-a u făcut să-mi t a ie respirația. "V ino a ic i." Corpul m e u nic i nu a e zit a t să se supună porunc ii. M -a m simțit vulnerabilă în t im p c e mă îndre pt a m spre e l, fie c a re c e nt im e t ru din m ine t re m urâ nd de furie și a nt ic ipa re . Și-a despărțit pic ioa re le , ia r e u a m pășit înt re e le . — Î m i pa re rău, murmură e l, c u m â inile t re c â nd pe spa t e le c oa pse lor m e le c u o a t inge re ușoară. „N u a m vrut să t e supăr.” Cine știa că c uvint e a t â t de sim ple a r put e a a ve a o a se m e ne a gre ut a t e . "M a ve i ie rt a ?" „T u...” a m inspira t a dâ nc . "M a de zorie nt e zi." S-a uit a t la m ine de parcă a r fi așteptat să mă a jung din urmă. „N u mă fa c e ... t rist .” De ge t e le lui s-a u st râ ns pe c oa pse le m e le , înfipâ ndu-m i în c a rne . „Regreți?” Am inspira t brusc . „Am c re zut că e st e ” – I nc re dibil. De ge t e le m e le s-a u îm ple t it prin părul lui înt une c a t – „int e ns”. M a x ila rul i s-a încleștat. „Da r re gre t i?” "N u." Poa t e că m -a făcut sora re a , egoistă, da r nu a m făcuto. „N ic i măcar o secundă.” A răsuflat înc orda t și m -a t ra s m a i a proa pe , apăsându-și fața în st om a c ul m e u. U n fior a izbuc nit sub pie le a m e a , c a ld de la a t inge re a lui m oa le . "Est i a l m e u. La na iba a l m e u. ” M i-a mușcat c ont urul m a m e lonului prin cămașă. „V oi om orî pe oric ine va m a i pune vreodată un de ge t pe t ine .” „N u ești un om bun.” "N u sunt ." "Bun. N u a m ne voie de un om bun.” I nim a m i-a bătut c u put e re înt r-un rit m c iuda t , fâșii de a m int ire c a re se strecoară în colțurile minții m e le . „N u vre a u să dorm singur”, a m grăunt, c u voc e a pre a crudă, pre a disperată, în t im p c e fața lui se încețoșa prin ceața din oc hi. M -a m înălțat pe e l și de ge t e le lui a u de ve nit m a i fe rm e pe c oa pse le m e le , căldura de foc a pa lm e lor lui a rzâ nd prin pie le a m e a . „T re buie să sc ot a rm e le de sub sa lt e a ”, a râ s e l, ducându-și buze le la a le m e le . Buze le noa st re s-a u a t ins, da r a c e st sărut a fost ... A fost t a ndru și pe rsist e nt , orbit or de pa siona l . U n fior m i-a t re c ut pe șira spinării c a un c hibrit a prins, în t im p c e și-a t ra sa t buze le de -a lungul m e le , respirația lui fie rbint e m i-a vâ nt ura t gura . Ac e st sărut a fost ge nul pe c a re l-a i simțit până la de ge t e . Ge nul de spre c a re a u sc ris a ut orii de rom a nt ism și la c a re a u visa t e le ve le . „Si e u dorm c u a rm e ”, a m re spira t pe buze le lui. — Î na poi acasă, oric um , a m adăugat, spe râ nd că re a m int ire a m e a că mă ținea a ic i c a pse udo-prizonie r nu a uc is st a re a de spirit . M i-a zâ m bit buze le , ia r e u a m a lune c a t din poa la lui. N e -a lua t un m inut să sc oa t e m a rm e le și încă un m inut să ne așezăm pe pa t . Apoi m -a m st re c ura t sub c uve rt uri lângă e l și m i-a m lipit c a pul de pie pt ul lui, a sc ult â nd la bătăile lui put e rnic e a le inim ii. L-a m a sc ult a t re spirâ nd și a m găsit m â ngâ ie re în a st a . „Î m i pla c e c um miroși”, am m urm ura t la pie pt ul lui, m â ngâ ie rile lui c onst a nt e liniștind t ot ul în m ine . „Arom a m e a preferată.” S-a liniştit o clipă, a poi a lăsat o respiraţie blândă. „T u, soa re , ești a rom a m e a preferată.” Sprâ nc e ne le m i s-a u înc runt a t la sc him ba re a pore c le i. „N u m a i există prințesă de gheață?” a m înt re ba t , c u un t re m ur înt inzâ ndu-m i voc e a . T e nsiune ira dia din e l, fie c a re muşchi din c orpul lui s-a înc orda t . De ge t e le lui i-a u t re m ura t c â nd m i-a u t re c ut părul. "N u m a i." I -a m simțit buze le pe frunt e a m e a , ge st ul a t â t de sim plu după înt â lnire a anterioară, da r îm i t re m ura fie c a re fibră de atâtea se nt im e nt e . De ge t e le m e le i-a u t ra sa t c e rne a la , mușchii lui fle c t â ndu-se sub e le . M i-a plăcut c â t de m a re și de put e rnic e ra . Chia r m i-a plăcut că e ra un om cenușiu din punc t de ve de re m ora l. Era e x a c t c e e a c e a ve a m ne voie . Privire a lui m -a a t ins pe st e t ot , de parcă m -a r ve de a pe nt ru prim a dată. N u m i-a m put ut învălui c a pul în jurul lui, da r m i-a plăcut atenția lui. M â inile lui a u t re c ut pe st e fie c a re c e nt im e t ru din pie le a m e a , a poi s-a mișcat și a m sc os un prot e st blâ nd. „N u t e duc e nicăieri.” Sc oa se un a e r sa rdonic . „N im e ni, nic i măcar Dum ne ze u însuși, nu mă va sm ulge de t ine ”, a răpit e l în t im p c e a înt ins m â na la înc he ie t ura m e a stângă și a prins brățara în jurul e i. "Ast a e a t a ." Sprâ nc e ne le m e le s-a u t ric ot a t , st udiind bijut e riile de lic a t e făcute din dinți înmuiați în a ur adevărat. N u m -a de ra nja t însă. De fa pt , s-a simțit c a și c um a r fi aparținut a c olo t ot t im pul. — Est e un c a dou c iuda t , K ingst on, a m m urm ura t înc e t . M i-a m a dus înc he ie t ura m â inii a proa pe de pie pt și m i-a m legănat-o, pa lpit a nt ul a c e la fa m ilia r. "Da r îm i pla c e . M ult ." M -a m îndre pt a t spre e l, c u oc hii ațintiți a supra m e t a lului strălucitor. De c e m i s-a părut bine să-l a i pe e l? „Încă nu-m i vine să c re d”, a șoptit e l a t â t de jos înc â t a bia a m a uzit c uvint e le . M i-a m ridic a t c a pul. „Ce c re zi?” N e -a m ut a t , c orpul lui a c ope rindu-l pe al m e u. M i-a m a lune c a t brațele în jurul lui, a c e le c ic a t ric i pe c a re c e rne a la lui le a sc unde a a spre sub vâ rful de ge t e lor m e le . Adevărul e ra că i-a m iubit , pe nt ru că a u țipat că e st e un supraviețuitor. M a făcut să mă sim t în siguranță c u e l. „Că ești a ic i c u m ine .” Be a t it udine a fre dona t sub pie le a m e a în t im p c e gre ut a t e a lui a a c ope rit -o pe a m e a . „De c i nu mă ve i m a i părăsi după c e ne ... sărutăm?” Era o vulne ra bilit a t e în voc e a m e a și e ra m sigur că e ra c a pa bil să o vadă în oc hii m e i. M i-a t re c ut o palmă aspră pe obra z și buze le lui le -a u pe ria t pe a le m e le . „N u t e voi m a i părăsi niciodată.” Prom isiune a m -a c uprins c a un c â nt e c rom a nt ic și bătăile inim ii m i-a u înc e t init până la nim ic . „La fe l”, a m jura t , re a lizâ nd că mă re fe re a m pe de plin la a c e le c uvint e . S-a r put e a să fi fost greșit, da r pose sivit a t e a m e a față de a c e st bărbat a urlit la suprafață și m-aș ține de e l până la ult im a m e a sufla re . Gura lui m i-a t re c ut pe gâ t ul m e u îna int e de a-și îngropa c a pul în c e a fa m e a . Î n a c e a noa pt e , ne -a m ținut unul pe celălalt toată noa pt e a . Ca pit olul 5 0 Lia na T pie le a de pe ceafă mă mâncărime în t im p c e strigătele de tortură străbăteau c a st e lul. M -a m uit a t la geamăna m e a și a m înt ins m â na spre m â na e i, îm ple t indu-ne de ge t e le în t im p c e cealaltă mână prinde a brățara. M i-a da t put e re . M -a ținut în siguranță. Îmi dăduse unul nou pe nt ru fie c a re zi de naștere. Geamănului m e u nu i-a plăcut. Ea i s-a părut că smalțul dur și a dâ nc it urile dure , da r a a pre c ia t put e re a pe c a re a m obținut-o din e l. Geamănul m e u a st râ ns o dată, a poi s-a îndepărtat pe nt ru a și sprijini bărbia pe ge nunc hi și a-și înfășura pic ioa re le c u brațele, privind în foc . Lunile de iarnă în c ona c ul sibe ria n a u fost brut a le , m a i a le s c â nd I va n Pe t rov a fost a ic i. N u a r t re bui să mă plâ ng, m a i a le s știind că nu a m fost singurul c a re sufe re a . Prizonie rii m a m e i și a i lui I va n a u t re c ut m a i rău – m ult m a i rău. Pic ioa re le m i-a u t re m ura t în t im p c e m int e a m e a sc a nda din nou și din nou: „U nde e st e e l?” M i-a m st râ ns ple oa pe le împreună în t im p c e „Born T o Die ” de La na De l Re y a juc a t în c a pul m e u la re pe t a re . Î nc e puse m să mă înt re b dacă linia noastră de sosire va fi m oa rt e a . S-a r părea a noastră vieți înt re gi ne -a u c ondus în a c e st punc t . A m uri. Drum ul nost ru către libe rt a t e fuse se nesfârșit. N u ne put e a dezamăgi a c um ... N u-i așa? M i-a m îm pins t â m ple le c u pum nii închiși. T ot ul de spre ve rsuri m -a făcut să plâ ng și știam că nu m a i e ra t im p pe nt ru la c rim i. Pa lm e le m i-a u apăsat pie le a , fric a m e a e ra un c ure nt înc ins a lb. N u ne -a r fa c e rău. M a m a e ra a ic i. Ea nu l-a lăsat. Da r a t unc i unde e ra e a ? U nde e ra K ingst on? M i-a m a sc uns fața în poală pe nt ru a -m i înăbuși strigătele. T e rog, t e rog, t e rog. L-a m vrut doa r pe e l. m i-a m dorit Ușa s-a de sc his, ia r e u și sora m e a ne -a m ridic a t c a pe t e le . Am gust a t fric a e i c a și c um a r fi a m e a , așa c um știam că o poa t e simți pe a m e a . N e -a m înt ors îna poi, apăsându-ne în colțul înt une c a t . Respirația Lia ne i a a burit spațiul dint re noi. Sa u poa t e a fost a l m e u. M -a m legănat, c u gura în sine a m e a , nu m i-e frică. Eu nu sunt spe ria t . Până la urmă, aș c re de . Pașii se a propia u. Le m nul t a re scârțâia, străpungându-mi t im pa ne le . La c rim ile c urge a u pe obra jii m e i re c i, c re zâ nd o potecă până la buze . M â inile ge m e nului m e u m -a u prins put e rnic . Se a propia t ot m a i m ult . El a fost … Am sărit c â nd o mână m -a a t ins. Spa t e le m i s-a izbit de pe re t e și dure re a m i-a pătruns în umăr. U n țipăt străpunse a e rul re c e c a gheața. M -a m la nsa t de pe pode a și a m sărit pe spa t e le la t , ignorâ nd t e a m a tremurătoare c a re a c uprins fie c a re fibră a ființei m e le . Î n respirația următoare, a m fost a runc a t fără e fort , m e m bre le m e le c oborâ nd put e rnic pe pode a ua de piatră. Lum e a s-a înc lina t . V e de re a m i s-a încețoșat. Dure re a m i-a t re c ut prin t â m ple . Chia r și c u c a pul bâ zâ it de adrenalină și dure re , a m înc e rc a t să mă mișc, da r c orpul m e u a re fuza t să a sc ult e . Da r a poi re a lit a t e a s-a filt ra t prin groază. M i-a u făcut oc hii m a ri. O mână m a re m i-a a c ope rit gura , în t im p c e cealaltă m i-a c ut re ie ra t c orpul, din c e în c e m a i jos, până m i-a a juns în pic ioa re . Am da t pe st e c a p și a m lovit c u pic iorul, țipetele m e le înăbușite și c e a fa m i-a lovit din nou pode a ua . Duhoa re a de t ut un și de c olonie ieftină m i-a a sa lt a t simțurile. Oc hii m e i c ut re ie ra u fre ne t ic c a m e ra , privind c um sora m e a lupt a c u un a lt bărbat. De zgust ul și dispe ra re a m i-a u înfunda t gâ t ul. — N u t e m a i lupt a , a răpit e l. Î m i simțeam e ne rgia scăzând, da r nu put e a m renunța. N u a c um . N ic ioda t a . Deodată, gre ut a t e a lui moartă a căzut pe st e m ine , sufocându-mă. Sâ nge le m i-a st ropit fața și gâ t ul, a c ope rindumă în purpuriu. Pulsul îm i bubuia în ure c hi, de zorie nt a re a și c onfuzia groa se în a e r c â nd c lipe a m în m od re pe t a t . M i-a m ridic a t privire a și a m găsit fa nt om a m e a răzbunătoare pla nâ nd a supra m e a . „Î m i pa re rău că a m înt â rzia t , soa re ”, a spus e l, întinzându-și m â na spre m ine , cealaltă a lui de ja oferită surorii m e le , c a re arăta la fe l de îngrozit or c a și m ine . Da r oc hii lui a u rămas ațintiți a supra m e a , a lunga ndu-m i t e m e rile și îm prum ut â ndum i put e re a lui. „E-e ... bine .” Dinții m i-a u bubuit , da r a proa pe că m -a m t opit de ușurare. A înge nunc he a t pe nt ru o scurtă clipă, scoțând un dint e din gura fiecărui bărbat, a poi s-a îndre pt a t . I -a m înt â lnit oc hii, m a i t a ri și m a i întunecați c a niciodată, pâ lpâ ind de furie . Își ținea în c ont inua re cuțitele, sâ nge le pic urâ nd pe le m nul t a re . Încă o a t roc it a t e adăugată în fa rfuria lui. Câ nd aș fi e u c e l c a re îl va prot e ja ? "U nde a i fost ?" a st riga t ge a m a na m e a , a c uza t ia lim pe de in voc e a e i. „Est e a proa pe t im pul pe nt ru o altă brățară, soa re ”, m i-a spus, ignorâ nd-o pe sora m e a . A pus dinții în buzuna r, privindu-mă c u o mască impenetrabilă. K ingst on – prot e c t orul m e u – fuse se ga rda noastră de c orp, păstrându-ne virtuțile int a c t e și prot e ja t e , doa r pe nt ru c a c e l m a i bun ofe rt a nt să-l c um pe re c a și c um a m fi fost o pe re c he de c a i prețuiți. Doa r că e ra m ult m a i m ult de c â t a t â t . El a fost t ot ul pe nt ru m ine . Oc hii m i-a u căzut în vânătăi pe gâ t ul lui și pe de ge t e le lui rupt e și nu m -a m put ut abține să nu mă înt re b — c â t l-a c ost a t virt ut e a noastră? I nim a m i-a bătut c u put e re în pie pt . M i-a u suna t ure c hile . V e de re a m i s-a e st om pa t . Am înt â rzia t să o sa lve z. Am înt â rzia t să-l sa lve z. U n țipăt a rupt a e rul. Lum e a s-a înt une c a t c a beznă. „K I N GST ON !” Am urla t , c u oc hii de sc hizâ ndu-m i. Părul m e u um e d lipită de frunt e , pie pt ul m i se st râ nge a și îm i făcea gre u să re spir. Lângă m ine , K ingst on a tresărit t re zit . „Ce se întâmplă, soa re ?” De ge t e le lui m i-a u pe ria t părul um e d în t im p ce îm i st râ nge a m oc hii, a m int irile dist orsiona t e și c onfuze de spre geamănul meu și de spre m ine fulge râ nd în spa t e le ple oa pe lor m e le înc hise . T â m ple le îm i pulsa u, o dure re pulsantă îm i străpungea c ra niul. M i-a m înfăşurat braţele în jurul st om a c ului, legănându-mă îna int e şi îna poi. M i-a u c uprins fiori, coșmaruri pe c a re nu le înțelegeam c a re mă c hinuia u. Întorcându-mă pe o pa rt e , m -a m legănat îna int e și îna poi, liniștindu-mă singura c a le pe c a re a m a vut -o în ult im ii opt a ni. De ge t e le lui K ingst on m i-a u t ra sa t c e a fa , învâ rt indu-se ușor, c a și c um a r urm a linii invizibile . "C-c e ... fa c i...?" Î m i clănţăneau dinţii, făcându-mi gre u să vorbe sc . „Urmărirea t a t ua jului.” Oc hii mei i-a u găsit pe ai lui pe st e umărul m e u, cu sprâ nc e ne le t ric ot a t e . „Eu... nu a m ... un t a t ua j.” — Da , m -a a sigura t e l, c u voc e a lui caldă și liniștitoare. „Î l a t ing c hia r a c um .” Gâ fâ ind după a e r și copleșiți de emoții, suspine le a u lua t stăpânire. La c une le m e le în m e m orie mă a la rm a u c u fie c a re zi c a re t re c e a . Ar t re bui să-mi a m int e sc că m i-a m făcut un t a t ua j. Ar t re bui să-mi a m int e sc de K ingst on. „Ce se întâmplă c u m ine ?” Am grămăit print re suspine , im a gini c a re nu a ve a u se ns, m i-a u t re c ut prin m int e . St om a c ul m i s-a a git a t de greață. M i-a m a dus de ge t e le la t â m ple , apăsându-le în t im p c e m i-a u c uprins fiori. Am șuierat, înc e rc â nd să mă împământesc. M -a m c hinuit să re spir. I nha la . Expiră. Î n și în a fa ra . „Louisa , uită-te la m ine .” Brațele lui K ingst on m -a u înc onjura t . „Est e ... Est e Lia na ”, m -a m bâ lbâ it , inc a pa bil să-mi c ont role z t re m urul. „Sunt ... Lia na ”, a m șuierat. T ot ul a de ve nit pre a m ult . Sa u poa t e îm i pie rde a m mințile. Sâ nge le îm i bătea înt re ure c hi, un sune t st ride nt c re sc â nd c u fie c a re bătaie a inim ii, făcând im posibil să-mi înțeleg gâ ndurile . Oc hii m e i i-a u găsit pe a i lui și a m st riga t : „C-nu ve zi, K ingst on? Eu sunt Lia na , nu Louisa .” Buze le lui s-a u lovit de t â m pla m e a , șoptind c uvint e pe c a re nu le -a m put ut înțelege prin a t a c ul m e u de panică. „Respiră doa r, soa re .” M -a t ra s în poa la lui, legănându-mă îna int e și îna poi, ia r e u m i-a m îngropa t fața în gâ t ul lui, plâ ngâ nd până c â nd som nul m -a t ra s în jos. N im ic nu m a i a ve a se ns. Sa u poa t e că t ot ul a fost în sfârșit. Ca pit olul 5 1 K ingst on L Ouisa a a dorm it îna poi în brațele m e le , c u gura strânsă și respirația superficială. I -a m ne t e zit o mână pe st e sprânceană, încă fără să c re d că e ra Lou. Lou a l m e u. Î n t ot a c e st t im p, e ra vie și re spira . De c i nu și-a a m int it de m ine sa u de t re c ut ul nost ru c om un, bine . Aș a jut a -o să-și amintească — c um va , c um va . Princ ipa lul luc ru a fost că e a e ra a ic i. Cu m ine . I n pa t ul m e u. M a m a e i bolnavă t re buie să fi supus-o print r-o tortură extinsă pe nt ru c a m int e a e i să fie a t â t de deteriorată. T ra um a e i, combinată c u spălarea c re ie rului Sofie i, o c onvinse se pe Louisa că e st e geamăna e i. Ast a înse m na că Lia na e ra moartă? N u se put e a spune prin c e tortură i-a făcut Sofia pe Lou. S-a r fi put ut să-l fi inje c t a t pe Lou c u a t â t de multă vinovăție, înc â t m int e a i s-a rupt , ia r singurul m od în c a re Lou put e a să facă față e ra să se convingă că e st e Lia na . M a x ila rul m i s-a încleștat. Vinovăția m -a roa de c â nd a m re a liza t că a m eșuat-o, nu o dată, c i de două ori. N u a m put ut să o prot e je z în temniță și a poi a m lăsat-o la m ila m a m e i e i. N u c ont a că a m c re zut că e a a m urit în fața m e a , a sist â nd la t ort ura e i brutală din m â na Sofie i și a oa m e nilor e i. M i-a m t re c ut o mână prin păr și a m t ra s de vâ rfuri. Ce dra c u a r t re bui să fa c ? Î i put e a m spune că nu e ra Lia na , că e ra Lou m e a , da r nu c re de a m că e ra în st a re să audă a st a . Î nt inzâ ndu-m i t e le fonul de pe noptieră, i-a m sc ris ra pid un m e sa j lui Da nt e Le one , m e m bru a l T horns of Om e rt à , organizația pe nt ru c a re lic it a m de obic e i. Eu: Am ne voie de num e le și numărul t e ra pe ut ului tău. Răspunsul lui a fost inst a nt a ne u, în c iuda ore i nopții. Da nt e : N u a m un t e ra pe ut . M i-a m da t oc hii pe st e c a p. Eu: T rim it e -m i doa r num e le și numărul. Da nt e : Î n sfârșit, a i de -a fa c e c u ra ha t ul tău? Sunt m a ndru de t ine . Da nt e Le one a r put e a fi a t â t de prost . Dist ra c t iv să vâ ne zi și să om ori țepi, da r c om ple t e ne rva nt . Eu: N u-m i m a i pie rde t im pul. Da nt e : De c e ne -a i fa nt om a t iza t ? Eu: Î m i trimiți num e le și numărul na ibii sa u nu? Da nt e : Nu-ți întorsă chiloții. V in im e dia t . Următorul m e sa j a fost un c ont a c t pa rt a ja t . Dr. V iole t Fre ud, dr. de la H a rva rd. N u a m pie rdut t im p re ze rvâ nd Lou pe nt ru o se siune imediată. Până dimineață, l-a m c onvins pe psihia t ru să zboa re a ic i – e i bine , i-a m făcut o ofertă pe c a re nu o put e a re fuza , c a re im plic a m ult e ze rouri, da r a st a nu e ra nic i a ic i, nic i a c olo. Cu grijă să nu o t re ze sc pe Louisa , a m a lune c a t din pa t , a m făcut un duș, a poi m -a m îmbrăcat și m -a m îndre pt a t spre pla t form a e lic opt e rului. Soa re le t oc m a i răsare pe st e orizont și, indife re nt de c â t e ori a m ve nit la proprie t a t e a m e a din M a re a Mediterană, priveliștea nu a reușit să mă im pre sione ze . Astăzi, a înse m na t m a i m ult c a niciodată. La a st a a m visa t noi doi. Trăind pe plajă, unde frigul nu ne -a r găsi niciodată. De pa rt e de lum e . Fe rit de lum e . Arom a bogată a a e rului ușor sărat se învâ rt e în jurul m e u. M ia plăcut această insulă. De ve nise singurul loc pe c a re îl c onside ra m acasă, a c um m a i m ult c a niciodată. Am a uzit e lic opt e rul îna int e să-l văd. L-a m urmărit pe Ale x e i, singurul om în c a re a ve a m înc re de re c u c oordona t e le , aterizează pasărea pe he liport . Î n m om e nt ul în c a re a a t e riza t , a apărut dr. V iole t Fre ud. "Dom nul. Ashford, m -a sa lut a t e a . „Da t a viit oa re c â nd t ra gi ra ha t ul a st a , nu t e aștepta să vin în fugă. N u-m i pasă c â t de m ult îm i ofe ri, nu a pre c ie z să fiu îna rm a t put e rnic .” Ale x e i ve ni în spa t e le e i, ia r e a îi aruncă o privire . „Și nu t rim it e oa m e ni înfricoșători c a e l să mă ia .” Punâ ndu-m i m â inile la spa t e , m i-a m înfipt bărbia. „V oi lua în c onside ra re a st a .” — Fă a st a , s-a re pe zit e a , împingându-și oc he la rii c u ra m e a urii pe na s și înt â lnindu-m i privire a . „Ac um spune -m i m a i m ult e de spre pa c ie nt .” „Louisa pa re să se lupt e c u un fe l de pie rde re profundă a m e m orie i.” De la pe rife ria m e a , a m văzut c orpul lui Ale x e i a ple c a t îna int e , c u e x pre sia lui curioasă. I -a m făcut se m n doc t orului să meargă îna int e , a poi ne -a m îndre pt a t în direcția c a se i. "Ea a re ." M i-a m dre s gla sul îna int e de a c ont inua . „ Ave a m un geamăn. Ea pa re să creadă că e st e e a .” "Ge m e ni ide nt ic i?" "Da ." „De c â t t im p s-a gâ ndit la a st a ?” M i-a m îm pins m â na prin păr, forțându-mi pic ioa re le să se miște în c ont inua re . "N u știu." M -a m prefăcut că t oa t e a st e a nu mă tăiau. „Până aseară, a m c re zut că Louisa a m urit .” Dr. Fre ud înt inse m â na după oc he la ri, t re m urâ ndu-i m â na . T re buie să se simtă în a fa ra e le m e nt ului e i, da r, spre m e rit ul e i, l-a a sc uns bine . — Ești sigur că e geamăna pe c a re o c re zi că e st e ? „Da , la na iba .” „Cum poți fi a t â t de sigur?” M a x ila rul m i s-a încleștat și a fost ne voie de t ot ul în m ine să nu se rup. „La urm a urm e i, până ie ri a i c re zut că e a e st e cealaltă geamănă. Est e ușor să confundați ge m e nii ide nt ic i.” „Pe nt ru că a re t a t ua jul pe c a re i l-a m da t .” M -a m ținut de c ool. N u îm i put e a m pe rm it e să pie rd singura fărâmă de speranță pe c a re o a ve a Lou. „N im e ni nu știa de spre a st a . N ic i măcar sora e i.” M -a m oprit și a m văzut linia țărmului, a pa albastră cristalină sc lipind de ra ze , și la na iba dacă nu m i-a da t speranță. „Sunt confuză de c e nu a i re c unosc ut -o im e dia t ”, a sublinia t ea. „Am văzut-o m urind... Am c re zut că a m văzut-o m urind în fața m e a .” Am int irile t ort urii e i m -a u sfâșiat, sfâșiindu-mă a l na ibii de pie pt în bucăți din nou. „A fost bătută și torturată”. M i s-a spa rt voc e a . N u t re c use m niciodată pe st e a st a . Louisa a fost sufle t ul m e u pe re c he . Copii a m înc e put c a prie t e ni. Eu e ra m st â nc a e i și e a e ra a m e a . Prie t e nia noastră a c re sc ut odată c u noi. — Se pa re că se disociază, dom nule Ashford. Cum va , nu m -a surprins. După t oa t e ra ha t urile pe c a re le văzusem și supraviețuisem, știam că mințile noa st re se confruntă c u t ra um e a lt fe l de c â t c orpurile noa st re . „Din c e e a c e îm i spui, e a a îndura t t ra um e și a buzuri. Est e posibil să se învinuiască pe nt ru m oa rt e a geamănului e i.” „Cum o re c upe re z? Cum o pot îm pie dic a să creadă că e st e sora e i?” "N u poţi." Ea a a c c e nt ua t c uvint e le , îngustându-și privire a a supra m e a . „T re buie să facă t re a ba a st a singură.” „Ast a a r put e a dura a ni.” M â inile m i s-a u înc re m e nit în pum ni, ia r oc hii e i s-a u lăsat spre e i îna int e de a -m i înt â lni privire a dezaprobată. N u m i-a păsat c e c re de a e a . „N u a ve m a ni. V e i vorbi c u e a și ve i re m e dia a st a , a m spus e u. „Ca sa e st e așa, doa r urmează pot e c a .” „Bine că nu m i-a m purt a t t oc uri”, a spus e a c u un st rop de e ne rva re . Abia c â nd nu a fost la îndemână, Ale x e i a spus: „Ești bine ?” Am da t din c a p, m a i îngrijora t de Louisa de c â t de propria m e a st a re de spirit a c um . „Câ nd a i ve nit după m ine ”, a m spus, înt â lnindu-i privire a , „e ra m singurul din cameră. Dre a pt a ?" — Ai fost , a c onfirm a t e l. „Ai c ont inua t să arăți spre un loc , c e râ ndu-m i să o sa lve z, da r nu e ra nim e ni a c olo.” La na iba c u Sofia și joc urile e i bolna ve . N-aș fi c re zut niciodată că va fi capabilă să-și t ort ure ze fiic a până la ne bunie . — Am niște vești c a re proba bil nu o să-ți placă, adăugă Ale x e i gâ ndit or. „Oh, c â t de m ult îm i pla c e să-mi înc e p ziua c u vești proa st e ”, i-a m re plic a t ironic , înfruntându-mă. „Ei bine , se pa re că nu a i dorm it pre a m ult așa c um e st e , așa că ia în c onside ra re știrile de ie ri.” Ale x e i a e zit a t îna int e de a c ont inua c u voc e joasă. „Fa t a pe c a re a m sa lva t -o... Louisa . Se pa re că nu se num e a de loc Louisa . A fost bătută până c â nd a fost singurul num e la c a re a răspuns.” I nt e re sa nt ... Inițial, m i s-a părut o coincidență ciudată, da r c u t ot c e s-a înt â m pla t , c u c â t de na ibii a u de ve nit ult im e le luni, nu m i s-a părut o ne bunie să c re d că a juc a t un rol în t oa t e a st e a . „Ave m num e le e i adevărat?” A sc ut ura t din c a p. „N u, e a refuză să vorbească c u nim e ni.” U n oft a t lung m -a părăsit. Am bănuit la fe l. N u sc ose se un c uvâ nt pe drum ul dinspre de pozit , da r se agățase de Lia na – c ore c t a re , Louisa t ot t im pul. Ale x e i mă prive a c u atenție. Î n așteptare, se părea. — O să vorbească c u Louisa . El a da t din c a p. „M -a m gâ ndit că a r fi c e l m a i bun pa riu a l nost ru.” Privire a lui s-a a runc a t în direcția c a se i m e le . „Da r c um t e ve i de sc urc a c u t oa t e c e le la lt e ?” „O voi a jut a să-și amintească.” Pe nt ru că a m fost îndrăgostiți a proa pe a t â t a t im p c â t a m fost în viață. Ca pit olul 5 2 Lia na „ Eu Sunt a ic i să vorbe sc c u t ine de spre geamănul tău. M -a m uit a t suspicioasă la doc t orul Fre ud, c a re stătea pe t e ra sa din faţa c a se i lui K ingst on. "Ce zic i de spre e a ?" „Ce îți amintești de spre e a ?” M i-a m îngust a t oc hii. Cine na iba a fost t ipa a st a , c re zâ nd că a r put e a să împingă și să împingă de spre sora m e a ? „H a i să stăm jos”, a ofe rit e a , ia r frust ra re a a pâ lpâ it în m ine . Ac e st a nu e ra biroul e i, nic i c a sa e i. Ea nu a așteptat să ia u loc , da r t re buie să fi c it it e x pre sia m e a pe nt ru că a adăugat: „T e rog. Am a vut o zi gre a , c â nd a m fost forțat să iasă din pa t și t â râ t a ic i.” „Oh, a r fi t re buit să c onduc i c u a st a ...” M -a m c oborâ t viza vi de e a . „Cine t e -a forțat să t e ridic i din pa t ?” „Ac e st t ip înfricoșător c u oc hi albaștri, a c ope rit de t a t ua je ”, mormăi e a . Colțurile buze lor m i s-a u zvâ c nit . „Ale x e i.” „Da , e l. N u vre a u să a m nim ic de -a fa c e c u e l.” „Ei bine , a ic i t re buie să sperăm.” N ot a de sa rc a sm din voc e a m e a nu i-a scăpat și și-a dus st iloul la buze , privindu-mă c u atenție. „Există speranțe c a re ți-au fost dist ruse ?” a înt re ba t e a . M int e a m i s-a răzvrătit c â nd mă gâ nde a m , bloc urile m e nt a le făcându-mi să t re m ure t â m ple . Cu c â t înc e rc a m m a i m ult , c u a t â t dure re a e ra m a i m a re . "Vă amintiți?" M i-a m îngust a t oc hii a supra e i. "I m i a duc a m int e t ot ul." Ținea un bloc în m â ini, c u st iloul mișcându-se furioasă pe st e pagină. „Ce sc rii?” „Doa r notițe.” Î n t im p c e stăteam pe terasă, soa re le și-a făcut loc pe c e rul a lba st ru se nin. „Î nc e rc să c onst a t diferențele dint re personalitățile t a le , c om port a m e nt e le și int e re se le t a le .” M -a m ba t joc orit , da r i-a m da t totuși c â t de m ult a m put ut , și a poi a fost o înt re ba re după a lt a , făcându-mi c a pul să învârtească și ure c hile să-mi bâ zâ ie . Până c â nd și-a ridic a t c a pul și a sc him ba t subie c t e le în t im p c e a spus: „Și t u și K ingst on...” — Ăsta e dom nul Ashford pe nt ru t ine , a m şuierat. Era pre a de vre m e dimineața pe nt ru c a ra ha t ul ăsta sa u pe nt ru c a vre o fe m e ie să fie oriunde lângă m ine ... K ingst on -ul m e u . Da , a suna t c ore c t . El e ra a l m e u, ia r această doamnă a r fi bine să se piardă. El nu e ra pre oc upa re a e i. E râ ndul m e u pe nt ru întrebări. "Ce fa c i a ic i?" m -a m re pe zit . „Și de unde știi de spre geamănul m e u?” „K ingst on...” M -a m uit a t c u privire a și e a și-a dre s gla sul, c u un m ic zâ m be t t re m urâ nd pe buze . — Scuzați-vă, dom nul Ashford m i-a da t niște informații m a i de vre m e . De c e vorbe a c u această fe m e ie ? Era pre a drăguță pe nt ru c a e l să nu obse rve . Apoi a fost înțeles. Era m ge los. M onst rul c u oc hi ve rzi a c loc ot it în pie pt ul m e u, ga t a să e lim ine oric e fe m e ie c a re a r put e a fi o potențială amenințare. Da r de c e ? N u a m fost t e rit oria l. „N u a ve a nic iun dre pt ”, am mormăit e u, fălcile m e le înc ordâ ndu-se . De c e i-a r spune c e va unui străin pe rfe c t ? Ar t re bui să st a bilim niște re guli de bază în a c e st se ns. „Și ve i uit a t ot c e a spus.” "Sa u c e ?" I suse , c hia r mă provoc a fe m e ia ? Ave a o dorință de m oa rt e , e ra m sigur de a st a . M -a m uit a t la spațiul din jurul m e u, c e rc e t â nd oric e obie c t e posibile pe c a re să le folose sc c a a rm e . N u e ra nim ic în afară de argintărie, o fa rfurie și o ceașcă de porțelan. Am oft a t . Cuțitul pe nt ru unt nu a r fi pot rivit ; Am înc e rc a t să om or un bărbat c u e a odată. N u a funcționat pe nt ru m ine . Ar t re bui să facă o furculiță. De zordona t , da r ne c e sa r. T oc m a i c â nd m -a m a ple c a t în față, a apărut K ingst on, c u atenția fixată pe m â na m e a . — Sunshine , lasă a st a jos, a ordona t K ingst on, ia r e u m i-a m îngust a t oc hii la e l. Ar fi bine să nu-l a pe re pe frum osul doc t or. U n mușchi a l m a x ila rului m i s-a zvâ c nit . S-a r put e a să fi a vut o noa pt e incredibilă, da r sigur că m -a e ne rva t în dimineața a st a . „De c e e st e e a a ic i?” Am m â râ it , flut urâ nd furculița în a e r. „Și de c e îi spui ist oria m e a ? I st oria noa st ra ." Ce l de c a re nic i nu mi -a m a m int it . Nu m i-l a m int e a m ca fiind bodygua rdul m e u și a l Louise i și m -a lăsat să sim t că îm i lipsește un m e m bru. — N u-m i pla c e , K ingst on. „Ce mână a i folosit c a să a puc i furculița?” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t la sc him ba re a șocante de subie c t . N u m -a m lăsat ușor, da r e l s-a de sc urc a t de fie c a re dată. Privire a m e a s-a c oborâ t și a m găsit m â na stângă ținând st râ ns de furcă. „Ce înseamnă a st a —” — Ai folosit m â na stângă, a spus e l. „Ca re geamăn e st e st â nga c i?” M int e a m i s-a golit . Aproa pe că îm i put e a m ve de a pereții m e i invizibili, m int a le , t râ nt indu-se la loc . „Ca re e st e a rom a t a preferată de înghețată?” Am clătinat din c a p, înc e rc â nd să-mi lim pe ze sc m int e a . M ia m a dus m â na liberă la tâmplă și m i-a m dre s gla sul. I m a ginile m a m e i m e le rupâ ndu-m i înc he ie t ura m â inii de fie c a re dată c â nd îm i folose a m m â na stângă a u juc a t în m int e c a un film dist orsiona t . Dure re a a c e e a surdă de la înc he ie t ura m â inii st â ngi m i-a pulsa t . N u t e rupe , a sc a nda t m int e a la re pe t a t . N u rupe . N u rupe . „Pot să fa c o re c om a nda re ?” se int roduse dr. Fre ud. — N u, a m înt re rupt e u. "Daţi-i drum ul." K ingst on c hia r nu câștiga nic iun punc t brow nie astăzi. „Hipnoză”. „N u t e dra c i c u m int e a m e a .” M -a m săturat de ra ha t ul ăsta c a să-mi țină toată viața. Ea m -a ignora t . „Est e doa r pe nt ru a de bloc a ba rie re le .” „De spre ce na ibii de ba rie re vorbești?” M -a m uit a t la K ingst on. „De c e a i a dus-o a ic i?” A re dus distanța dint re noi și a înge nunc he a t . "Ai inc re de re in m ine ?" "Da . N u. N u știu.” Era m autonomă a t â t de m ult t im p, înc â t nu știam c um să a m înc re de re în nim e ni. „Ce îți spune inst inc t ul tău?” îl înt re rupse dr. Fre ud, int e rve nind c â nd c hia r nu a r t re bui. Deși, a t re buit să re c unosc că a fost o înt re ba re validă. „Soa re soa re , t re buie să fa c i a st a .” K ingst on a fost necruțător. „Știi că a c e st e la c une de m e m orie nu sunt norm a le . H ipnoza a r put e a a jut a .” M -a m c ut re m ura t , pie pt ul m e u brusc gre oi. „N u vre a u să fiu la m ila e i.” „N u o voi lăsa pe e a sa u pe nim e ni a lt c ine va să t e rănească”, a jura t e l. „V oi fi a ic i c u t ine , la fie c a re pa s.” Privire a m e a s-a îndre pt a t spre frum oa sa fe m e ie c a re a așteptat c u răbdare să luăm o de c izie . Era o străină, o potențială amenințare. Da r K ingst on părea să aibă înc re de re în e a , c e e a c e m -a făcut să a m înc re de re în e a . „N u mă fa c e să re gre t a st a ”, a m șuierat. „Pe nt ru că t e voi pune capăt fără să tresară.” Colțul buze lor i se ridică. „N ot a t în m od corespunzător.” I nspirâ nd a dâ nc , a m e x pira t , înc e t inindu-m i pulsul. Sa u înc e rc â nd. „Bine , a c um c e ?” K ingst on s-a ridic a t din poziția îngenunchiată și a ve nit să st e a lângă m ine , c a un nor prot e c t or. „O să t e re la x e zi și să-mi asculți voc e a . Concentrează-te pe o a m int ire pe c a re a i a vut -o c u sora t a .” Î nc hizâ nd oc hii, i-a m urm a t instrucțiunile, visul de aseară t re c â nd în prim -pla nul minții m e le . „Spune -m i c e ve zi.” Parcă năucită, m int e a m e a încețoșată, a m pove st it visul. Brățara de dinți c a re a înse m na t a t â t de m ult pe nt ru m ine . Efe c t ul e i c a lm a nt c â nd e ra m spe ria t . — Brăţara, a m m urm ura t . Se a uzi un foșnet, da r e ra m pre a a dâ nc în această st a re schimbată de conștientizare c a să-mi pe se . „Cine ți-a da t brățara?” întrebă dr. Fre ud. „K ingst on, fa nt om a m e a .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u îm ple t it în c onfuzie . M i l-a da t aseară. Da r a m a vut -o în vis c â nd m -a m a sc uns c u sora m e a . — N u t e gâ ndi, spuse înc e t doc t orul. „M ot ive le și logic a nu contează a c um . Urmează doa r a c e l t re n de gâ ndire .” M -a m c onc e nt ra t a supra zgom ot e lor din jurul m e u. Pa sa rile c iripe sc . V a luri spălând pe țărm. Foșnetul brize i în c opa c i. „Concentrează-te pe respirația t a .” Cu fie c a re respirație, mă simțeam relaxată. T im pul a înc e t init . Î nt r-o st a re de som n, da r hiper-conștientă, im a ginile a u înc e put să-mi treacă prin m int e c a un film pe de rula re rapidă îna int e . Asa de m ult . At â t de c onfuz. M i-a bătut inim a în pie pt , da r respirația nu m i-a a c c e le ra t niciodată. M i-a m de sc his oc hii. M -a m uit a t la înc he ie t ura m â inii, a proa pe așteptându-mă c a m a m a să apară din a e r și să smulgă brățara. U rm a u scârțâitul fa m ilia r a l oa se lor, însoțit de a c e a dure re imediată. M i-a m da t o mână pe st e gură c â nd un fla shba c k m -a lovit c u o forță mortală. O bătaie ușoară m -a t re zit și a m tresărit. Am c lipit de m a i m ult e ori, ștergându-mi som nul din oc hi c â nd l-a m văzut st â nd în colțul de lângă fereastră. Lum ina a rgint ii a lunii i-a a runc a t um bre pe față și o t e nsiune puternică s-a inst a la t în spațiul dint re noi. Ce va nu e ra în regulă. K ingst on nu s-a furișat niciodată în c a m e ra m e a noa pt e a . Î nt ot de a una a spus că e st e pre a risc a nt . "Ce fa c i a ic i?" a m șoptit, a runc â nd o privire prin c a m e ra goală îna int e de a mă înt oa rc e să-l prive sc st â nd pe sc a un c a un re ge . Î m i a m int e a înt ot de a una de un re ge – put e rnic , prot e c t or și m ort a l – în c iuda fa pt ului că e ra prizonie rul m a m e i m e le . „T e -a m așteptat să t e trezești.” Vehemența t onului lui a t ra nsm is o alertă înfiorătoare prin m ine . Privind la c e a s, t re i s-a u uit a t la m ine în roșu. "Ai a vut dre pt a t e ." Confuzia m -a pâ lpâ it , som nul încă trăgându-mi put e rnic de c re ie r. „T re buie să fugim .” M i-a m legănat pic ioa re le de pe m a rgine a pa t ului, a poi m -a m căptuşit desculţ spre e l, înfipându-mă înt re ge nunc hii lui. "Bine ." I -a m lua t de ge t e le încleștate în m â ini și le -a m ne t e zit . „At unc i alergăm.” Oc hii i s-a u t oc it , da r nu a a sc uns fric a c a re le pătrundea. „N u va fi sigur pe nt ru t ine .” Î l văzusem pe K ingst on uc igâ nd. Știam că mă va ține în siguranță. N im e ni și nim ic nu m -a făcut să mă sim t la fe l de prot e ja t c a e l. — Oriunde c u t ine e st e m a i bine de c â t a ic i fără t ine , K ingst on. Loc ul ăsta a fost un ia d pe nt ru e l. Am înghițit în se c , c u inim a t re m urâ ndu-m i în pie pt . „Put e m să o a duc e m c u sora m e a ?” T re pida re a a pâ lpâ it la viață în pie pt ul m e u. „Eu... nu pot să o la s în urmă.” — Ești sigur că vre a să ple c e ? O gre ut a t e m i-a t ra s de pie pt . Î n ult im ul t im p, geamănul m e u de ve nise m a i gre u c um va . Era distantă, mă înc hide a în m od c onst a nt . M a m e i îi plăcea; N u e u a m . Da r e a e ra sora m e a , o pa rt e din m ine și nu m-aș ie rt a niciodată dacă nu aș înc e rc a măcar. „V re a să ple c e ”, a m spus c u o c e rt it udine pe c a re nu o simțeam. Cu m â na liberă, m i-a m t ra sa t de ge t ul de -a lungul buze lor lui, în josul bărbiei lui până a m a juns la rujul roșu m â njit c a re se uit a îna poi la m ine . Am inspira t tremurător, ne put â nd să-mi îngrop c a pul în nisip. — O voi om orî pe nt ru t ine înt r-o zi, K ingst on. A sc ut ura t din c a p. „N u, soa re . O voi om orî.” N e -a ridic a t de ge t e le int e rc one c t a t e și m i-a sărutat de ge t e le una c â t e una . „V re a u m â inile t a le c ura t e .” Oc hii ni s-a u bloc a t , ia r e l m -a m â ngâ ia t pe obra z. „M â ine seară, alergăm și nu ne uităm niciodată îna poi”, a m șoptit și, pe nt ru o dată, speranțele și vise le m e le s-a u simțit c a niște luc ruri fizic e pe c a re le put e a m ține în m â ini. „M â ine seară, alergăm.” Am fost îm pins îna poi în pre ze nt , c u m e m bre le t re m urâ nd în t im p c e m -a m prăbușit îna int e c a K ingst on să mă prindă. Respirația m i s-a bloc a t în gâ t c â nd mă uit a m la e l. N u a fost posibil, nu-i așa? Eu e ra m Lia na . Dre a pt a ? M i-a m prins c a pul c u a m be le m â ini, înc re m e nindu-m i de ge t e le în păr. Oc hii m e i panicați l-a u căutat pe K ingst on de parcă a r fi fost un c ola c de sa lva re . „La na iba , îm i pa re rău, soa re ,” a înjura t e l, c u voc e a gravă, da r profundă și caldă. „N u a m vrut niciodată să t e rănesc așa.” Î nc ura ja t de c uvint e le lui, m i-a m ridic a t bărbia și ne -a m înc his oc hii. „N u a m înc e t a t niciodată să t e iube sc . N u a e x ist a t o altă fe m e ie . T u ești pe nt ru m ine , Louisa . Î nc e put ul m e u. M ijloc ul m e u. Sfârșitul m e u.” N u e ra nim ic de c â t sinc e rit a t e și de vot a m e nt în e x pre sia și voc e a lui. T ot c e c re de a m că știu e ra o minciună? O fa lsa re a lit a t e ? Ce a r t re bui să c re d? I nim a m e a . I nst inc t e le m e le . Î n ult im ii opt a ni, a m trăit c u luc ruri pe c a re nu le put e a m e x plic a . V ise și la c une în a m int iri. Poa t e că a c e le a e ra u fra gm e nt e din ve c hiul m e u e u; subconștientul m e u ținânduse de e u insum i. Și a poi m i-a t re c ut prin m int e ... A fost m e re u a c olo – în schițele m e le , în inim a m e a și în vise le m e le . „Î m i a m int e sc ”, a m șoptit, la c rim ile c urgâ ndu-m i pe obra ji. Și a poi a lovit furia . N um e le m e u e ra Louisa V olk ov și intenționam să-mi uc id m a m a pe nt ru c e e a c e m i-a făcut. Ce ne -a făcut e a t ut uror. Ca pit olul 5 3 Louisa , 1 8 a ni S a st a a ic i ne -a r dist ruge . A t re buit să plecăm de a ic i – toți t re i. "Est i sigur?" spuse Lia na . „Dacă bărbații m a m e i vă prind pe voi doi...” Știam c e vre a să spună, da r nu put e a m rămâne. N u dacă bărbatul pe c a re l-a m iubit a r fi fost prizonie r. N u e ra m c u m ult m a i buni. Da , a m fost scutiți de violuri și bătăi – în c e a m a i m a re pa rt e – da r nu a m fi rămas pe nt ru m ult t im p. Ca rt e lul de la T ijua na fuse se în ne goc ie ri c u I va n pe nt ru a a ra nja o căsătorie c u una dint re noi — prețioasele prințese a le m a fie i. Știam că, m a i de vre m e sa u m a i t â rziu, vom fi vânduți la fe l c a oa m e nii pe c a re i-a u t ra fic a t . Eu și Lia na de t e st a m c e e a c e re pre ze nt a m a m a noastră. Ani de învățare de spre fie c a re alianță criminală din lum e a interlopă ne -a u învățat că e a e ra sus în lanțul a lim e nt a r și a c ondus o mulțime de a fa c e ri disprețuitoare. Da , e a ne -a prot e ja t , da r c u prețul a lt ora . N u-i păsa că e ra u nevinovați; i-a lăsat să sufe re . Ea le -a înc ura ja t pe de pse le . Ea a înc ura ja t joc urile c u gla dia t ori. Și e a a înc ura ja t licitațiile um a ne . „T re buie să încercăm. Ar t re bui să t re c e m din nou pe st e pla n?” Ea a clătinat din c a p, arătându-mi a c e l zâ m be t c a re de obic e i ia făcut c e e a c e își dore a . „N e înt â lnim c u voi doi la loc ul c onve nit .” S-a a ple c a t și m i-a c iugulit obra zul. „T e iube sc , se st ra .” — Și pe t ine t e iube sc , se st ra , a m re pe t a t înc e t , uitându-mă la geamănul m e u. Era m ide nt ic i – a m â ndoi blondi, c u pist rui pe na s și oc hi a urii. N im e ni nu ne -a r put e a de ose bi vreodată, în afară de fa pt ul că e a e st e dre pt a c i și e u st â nga c i. „Ac e st a va funcționa”, a m șoptit. „At unc i vom fi eliberați de a c e st e ziduri și lanțuri. K ingst on va fi libe r.” — Și dacă ne prinde ? a înt re ba t e a , c u oc hii a runc â ndu-se în jur. Pie pt ul m i s-a st râ ns știind c e s-a r înt â m pla dacă e a s-a r înt â m pla . T ort ura și bătaia pe nt ru K ingst on. Posibil si pe nt ru noi. Fie c a re respirație îm i străpungea plămânii în t im p c e presimțirile îm i um ple a u ve ne le . „Dacă ne prinde ”, a m înc e put e u c a lm , „o voi om orî. Pe nt ru rolul e i în c e e a c e i s-a făcut lui K ingst on și t ut uror celorlalți nevinovați.” Lia na a zâ m bit . „T e fa c e c ura jos.” — Aș uc ide pe nt ru e l, a m re c unosc ut . Aș m uri și pe nt ru e l, da r nu a m spus a st a . „El e st e pe nt ru m ine , Lia na . Spe r să găsești pe c ine va c a re să t e facă să simți la fe l. Știu că ve i înțelege a t unc i.” Am fost a t ra s de inim a lui, de fie c a re bucată a lui ruptă. Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre brățara m e a și um e rii i s-a u prăbușit. „S-a r put e a să fie om ul pot rivit pe nt ru t ine , da r e st e m om e nt ul ne pot rivit . La fe l și c u a c e st pla n de e va da re .” Am îmbrățișat-o st râ ns. „N u există m om e nt ul pot rivit pe nt ru nim ic în viața a st a . T re buie să reușim, să o luăm și să ne profităm de propria fe ric ire , c hia r dacă t re buie să mințim, să furăm și să înșelam.” Apoi, m -a m înt ors și m -a m lăsat pe geamăna m e a în urmă fără o altă privire , fără să mă îndoie sc nic io secundă că o voi ve de a din nou. „Ra ze de soa re , prom it .” K ingst on e ra neliniştit. T im pul nost ru se sc urge a . „N e vom înt oa rc e după e a , da r dacă nu plecăm a c um , nu vom reuși.” N u a m vrut să-mi la s geamănul în urmă, da r știam că K ingst on a ve a dre pt a t e . N u de ge a ba l-a u num it Fantomă. N im e ni nu și-a e ga la t abilitățile c â nd a fost vorba de a dispărea, de a vâ na și de a pune capăt une i ținte. „Bine ”, a m fost de a c ord. Geamănul m e u a fost cealaltă jumătate a m e a . Să ple c fără e a a fost c a și c um aș lăsa o pa rt e din m ine în urmă. M â na lui a prins-o pe a m e a , st râ ngâ nd în înțelegere. Apoi a m fugit . Pic ioa re le ni s-a u sc ufunda t în st ra t urile groa se de zăpadă, c â nd c a st e lul, c a re ne -a provoc a t t oa t e coșmarurile, a dispărut în spa t e le nost ru. M -a m îm pie dic a t , căzând în ge nunc hi, da r st râ nsoa re a fermă a lui K ingst on m -a sm uls ra pid. Ce rul e ra posom orâ t , a proa pe invizibil pe măsură c e zăpada c obora din c e rul de de a supra . Cu c â t cădea m a i gre u, c u a t â t e ra m a i puțin proba bil c a e i să ne urmărească urm e le pașilor. Ae rul ascuțit și c roc a nt se simțea c a un bic i pe fața m e a . Ae rul s-a a burit în jurul nost ru la fie c a re expirație în t im p c e a le rga m mână în mână, pe isa jul sibe ria n înghițindune înt re gi. — Aproa pe a m a juns, a înde m na t K ingst on, simțindu-mi obose a la . Era înt r-o formă excelentă; t re buia să fie pe nt ru a supraviețui a ic i. Spre de ose bire de m ine . Fie c a re respirație m i-a împărțit pie pt ul în jumătate. V â nt ul se t â ngui, a duc â nd c u e l lătratul de t e m ut a l c â inilor lui I va n. Am t rim is o rugăciune c a poa t e să-l pună pe Pum a pe urm e le noa st re . N u m i-a r fa c e rău lui K ingst on sa u m ie . Era c e l m a i bun c â ine dint re t oa t e a nim a le le lui vic ioa se . „K ingst on”, a m st riga t , fulgii de zăpadă îngrămădindu-mi pe ge ne și vâ nt ul mușcându-mi obra jii. „Sunt ... sunt ... Lasă-mă în urmă. T e înc e t ine sc ... d-dow n.” Pie pt ul m i s-a zvâ rlit și a m t re m ura t c â nd a m sc os suspine tăcute în noa pt e . „N u, fa c e m a st a împreună. Continuă să a le rgi, Lou. Sunt e m a proa pe ...” N u a t e rm ina t niciodată declarația. Ba ng. O singură lovitură a fost t ot c e a fost ne voie pe nt ru c a c orpul lui K ingst on să cadă și să înceapă să se zvâcnească c u înc e t init orul. M -a m îm pie dic a t c u fața înt â i în zăpadă, c u de ge t e le prinzâ ndu-i m â na . M i-a m ridic a t c a pul și a m găsit zăpadă roșie rubin stivuită în jurul c orpului lui K ingst on. Lum e a m e a s-a prăbușit în t im p c e un țipăt a nim a l m i-a sm uls din plămâni și lum e a intitulată pe a x a e i. M -a m t re zit învinețit și bătut în subsolul c a st e lului nost ru, unde m a m a i-a t ort ura t pe toți nevinovații. I -a făcut ucigași. Î ndura se m ore și ore de bătaie; N u știam c â t aș m a i put e a lua îna int e să mă rup. Oc hii m i s-a u îndre pt a t spre K ingst on, c a re e ra inconștient lângă m ine . M -a m uit a t la pie pt ul lui, urmărind oric e se m n de viață. Re spira ? Era gre u să mă c onc e nt re z c u c â t de m ut ila t arăta. — Mă dezamăgi, Louisa . V oc e a m a m e i m -a t ra s a c olo unde stătea e a dinc olo de cameră, c u părul îmbrăcat pe rfe c t și ha ina de blană nepătată. Da r c hipul e i, răsucit de furie , m i-a a t ra s atenția. Călcâiele e i a u c linc a t , o numărătoare inversă până la soa rt a m e a , în t im p c e se îndre pt a spre m ine , c u un iPa d în mână. „U it e c e a i făcut.” O im a gine s-a uit a t la m ine și a m c lipit de c â t e va ori. Apoi a apăsat but onul Pla y și a înc e put vide oc lipul. M -a m bătut și m -a m t ra s de lanțuri, țipând până c â nd gâ t ul m i s-a înt ors și sâ nge le m i-a pre lingut din colțul minții. Î n c e le din urmă, a m reușit să mă prăbușesc de lângă m a m a și să vom it pe t ot pământul m urda r. I m a ginile m i-a u înot a t în spa t e le oc hilor c â nd a m put ut , în sfârșit, să le înc hid și mi-aș fi dorit să fiu e u - să fi fost e u c e l de pe e c ra n. Inconștiența m -a t ra s în jos. Câ nd m -a m t re zit , K ingst on-ul m e u nu e ra c u m ine . Am c lipit , de zorie nt a t și amețit în t im p c e mă uit a m în jurul c a m e re i st e rile . Era gol și lum inos. Singurul de c or e ra un t e le vizor c u e c ra n pla t în colțul îndepărtat. M -a m mișcat săm i fre c t â m ple le c â nd m i-a m da t se a m a că sunt le ga t de un sc a un, pic ioa re le și înc he ie t urile m e le le ga t e de c ure le spe c ia le din pie le . Era m îngrozită, fric a îm i st râ nge a gâ t ul. I nim a m i s-a a c c e le ra t . Ușa s-a de sc his și toată speranța s-a înc his la viziune a m a m e i m e le intră. Dia m a nt e le din jurul gâ t ului e i străluceau, înc e rc â nd – și eșuând – să c om pe nse ze golul purtătorului lor. U ra m i-a st re c ura t prin ve ne , re c e și veninoasă. — T u ești c a uza t ut uror a c e st or luc ruri, mamă, a m sc uipa t . „Dist rugi t ot c e a t ingi.” Cont rolul m e u dispăruse. Fric a m e a a t re c ut prin acoperiș. Pa nic a m i-a c uprins oa se le . M -a m sm uc it fre ne t ic de reținere. De a st a de pinde a u viața și sănătatea m e a . „La na iba c u t ot ul”, a m urla t , voc e a m e a de ve nind crudă. Se a propie , c u oc hii goa li. "Sa inc e pe m ." T e le vizorul a pâ lpâ it și sâ nge le m i s-a înghețat. Am văzut-o pe sora m e a lupt â nd îm pot riva bărbaților, zgâ riindu-se și ghe a re . Muşcându-i. M -a m sm uc it de c onst râ nge rile m e le , fric a mă străpunge de c e e a c e urm a . Și a poi a u înc e put țipetele. Al e i. A m e a . A noa st ra . Am gust a t fric a e i. I -a m simțit dure re a . Am trăit t ort ura e i. Prim ul electroșoc m -a zguduit și un suspine ne noroc it m i-a scăpat. A urm a t a l doile a electroșoc. A re spira . Concentrează-te. Supravieţui. Apoi a ve nit a l t re ile a șoc. Am înc his oc hii și m -a m înm uia t în fina lit a t e a morții geamănului m e u. U n a l pa t rule a . a m pie rdut soc ot e a la . T ot c e put e a m fa c e a fost să țip. Bătăile inim ii încețoșate. încețoșate. Cuvint e le răsucite. Z ile le „M i-a i lua t -o.” N u știam de c e m a m a e ra a t â t de furioasă. „Am ne voie de e a îna poi. I nt e le ge -m a ?" Am da t din c a p deși nu a m înțeles c e a vrut să spună. „Foa rt e bine , Lia na . Să înc e pe m ." Î nc e pe c e ? Am c re zut că m i-a m mișcat buze le , da r nu a m a uzit sune t ul voc ii m e le . M int e a m e a e ra în de zordine . Sune t ul din c ra niul m e u a re fuza t să înc e t e ze . Apoi șocurile a u ve nit din nou, sm ulgâ ndu-m i a gonia din gâ t . M i-a străpuns c ra niul, împărțindu-l în jumătate. De da t a a c e e a m i-a m a uzit voc e a . Deși mi-aș fi dorit să nu fi făcut. Bătrânul e u a m urit în noa pt e a a c e e a . N oul e u s-a născut din cenușă, un Phoe nix înse t a t de răzbunare. Ca pit olul 5 4 Louisa , Pre ze nt E opt a ni. Am int irile m -a u străpuns c a o lamă ascuțită. Pie rduse m opt a ni de a fi e u; opt a ni de dra gost e pe băiatul c a re m -a prot e ja t pe m ine și pe sora m e a ; opt a ni de căutare a geamănului m e u. Am înc e rc a t c u dispe ra re să-mi țin la c rim ile , da r pie rde a m ra pid bătălia. O lacrimă s-a rost ogolit pe obra zul m e u, a poi a lt a , până c â nd a fost im posibil să le opre sc . Găsind privire a întunecată a lui K ingst on a supra m e a , a m ignora t a m â ndoi privire a doc t orului Fre ud a supra noastră în t im p c e t re c ut ul da nsa în jurul nost ru. Oc hii m i s-a u um plut din nou de la c rim i c â nd m -a m uit a t la e l de parcă nu l-aș fi văzut de opt a ni. Băiatul dispăruse. U n om a spru e ra în loc ul lui. N u mă put e a m opri să-mi a m int e sc de băiat, a m int irile îm i frâ nge a u inim a înc e t , făcând ra va gii din int e rior spre e x t e rior. Am clătinat din c a p. „Eu... a m ne voie de ...” N u put e a m să re spir. Ieșind în grabă de a c olo, l-a m a uzit pe K ingst on st rigâ ndumă. „Louisa !” — U n m inut , a m grăunt. M int e a m e a e ra o m ize rie încurcată. N u put e a m gâ ndi c u oc hii ațintiți a supra m e a . N u put e a m să re spir c â nd e ra a proa pe . Ce l m a i im port a nt , nu m -a m put ut sc ut ura de vina de a -l uit a . — V oi fi c hia r în spa t e le tău, soa re , strigă e l. „Fă-ți t ot t im pul de c a re a i ne voie , da r e u t e urmăresc c hia r în spa t e le tău.” N u așa t re buia să fie . I nim a m i s-a st râ ns, a t â t e a a m int iri m i-a u sărit de pe c ra niu și, dint r-o dată, a u a vut se ns. Om ul fără c hip. Brut a lit a t e a copilăriei noa st re . Dure re a t ort urii lui — și a m e a . Am m e rs fără țintă în jurul insule i, pașii lui K ingst on îndepărtați, da r fe rm i în spa t e le m e u. Cra niul m e u țipa, mușchii a u prot e st a t și mă dure a înc he ie t ura m â inii st â ngi. La na iba , nu e de m ira re că a durut . M a m a a rupt -o de a t â t e a ori, forțându-mă să folose sc m â na dreaptă. O dure re de c a p s-a form a t înc e t înt re t â m ple , dure re a palpitantă pot rivindu-se c u c e a din inim a m e a . M -a m îm pie dic a t print re arbuști, uitându-mă la îm pre jurim ile m e le prin ve de re a m e a încețoșată. Ciripit păsările. V a lurile a u a lina t această furtună furioasă din int e riorul m e u. Le -a m eșuat. T im p de opt a ni lungi, i-a m eșuat pe K ingst on și pe geamănul m e u. Am lăsat-o pe m a m a m e a fără milă să mă răsucească în c e va c e nu a m fost niciodată. O umbră a căzut pe st e m ine și m i-a m ridic a t c a pul. K ingst on – fa nt om a și um bra m e a personală – pâ nde a u pe st e m ine . — V a fi singura prom isiune pe c a re nu o pot ține, a răpit e l. „T e rog spune -m i că ești bine .” "Sunt bine ." Am reușit să zâ m be sc st â nje nit or, inc a pa bil săm i sm ulg oc hii de la bărbatul c a re de ve nise . Se simțea c a o zonă crepusculară. „N u ești bine .” „Am împușcat în t ine ”, a m scăpat, simțind că îm i vine să-mi plâ ng inim a . "De două ori. Apoi rusă...” Am fost o m ize rie . U n ucigaș c a re nu a put ut să-și țină ra ha t ul împreună. N u e de m ira re că m a m a nu m -a vrut c a Louisa . N u, nu gâ ndi așa. „Și t e -a m urâ t .” Recunoașterea blândă a lui K ingst on m -a sc os din gâ ndurile m e le în spirală. „Am c re zut că ești Lia na și a m urâ t că Lou a m e a e ra moartă în t im p c e e ra în viață. Am vrut să o uc id... pe t ine ... da r o prom isiune pe c a re ți-am făcut- o m -a ținut pe drum ul c e l bun. U nghiile m i s-a u ondula t în pum ni, înfipâ ndu-m i în pa lm e le m â inilor. Pulsul îm i bubuia în ure c hi. „Da r ți-ai ținut prom isiune a ”, a m șoptit. „Cum aș fi put ut să t e uit ?” a m grăunt. "Sora m e a ?" M -a st râ ns pe pie pt ul lui put e rnic , căldura familiară și pa rfum ul de va nilie c ondim e nt a t învăluindu-mă înt r-o bula prot e c t oa re . „Ai supraviețuit.” U n geamăt rupt a părăsit buze le m e le și m ia m îngropa t fața pe pie pt ul lui. „Ți-ai ținut prom isiune a pe nt ru că a i supraviețuit și t e -a i înt ors la m ine .” — N u, K ingst on. M -a i găsit." O altă lacrimă s-a rost ogolit pe o pa rt e a feței m e le , da r a c e a st a a a vut speranță. Fa nt om a m e a – K ingst onul m e u – mă găsise în c iuda fa pt ului că unive rsul c onspira îm pot riva noastră. Căldura iubirii lui și liniile feței lui m -a u ținut să m e rg în vis, doa r c a e l să mă regăsească. Ca pit olul 5 5 K ingst on M y obse sia pe nt ru Louisa a de ve nit ox ige n și apă. S-a născut din emoții pe c a re lum e a a proa pe le -a șters. N u a m put ut să pre c ize z c â nd m -a m îndrăgostit de Louisa . T oc m a i s-a înt â m pla t – c a o briză c a re de vine vâ nt și a poi se transformă înt r-un ura ga n. A c re sc ut c u fie c a re a t inge re și sărut, c u fie c a re m om e nt fura t . I nim a m e a a sâ nge ra t și m -a durut în a nii c â nd a m c re zut că e a a dispărut. Era m un m ort c a re m e rge a , oric â t de clișeu părea. Și a poi soa rt a a a dus-o îna poi în viața m e a . Era a doua noastră șansă și n-aș iros-o. Aș urmări oric e amenințare și aș e lim ina -o. Î nc e pâ nd c u Sofia V olk ov. Ce va mă de ra nja se în toată această situație. Î i lipse a oric e logică. De c e a r fi orc he st ra t Sofia toată c he st ia a st a ? Și a c um , această fată întâmplătoare a apărut bătută și confuză, susținând că o c he m a Louisa . T ot ul e ra le ga t . Î nt re ba re a c um a rămas. Câ nd ne -a m înt ors la casă, a bia i-a m sc ut it dr. Fre ud o privire c â nd i-a m spus: „Mașina t a acasă așteaptă. T rim it e -m i fa c t ura .” Am ridic a t -o pe Louisa de șolduri și m -a m așezat c u e a în poală, în t im p c e doc t orul Fre ud o sc ot e a de a c olo. S-a dove dit a fi foa rt e utilă, deși mi-aș fi dorit să fi put ut să-mi ofe re o m oda lit a t e de a -l sc ut i pe Lou de t oa t e a c e st e a . Ea a c ont inua t să mă privească de parcă a r fi văzut o fantomă. „Spune -m i c um t e pot a jut a ”, a m m urm ura t , a t ingâ ndu-m i na sul de a l e i. „Sunt Louisa ?” Era încă șocată, oc hii îi zvâ c ne a u și gura încruntă. „N u o să-mi rupi înc he ie t ura m â inii?” M i-a m st râ ns m a x ila rul a t â t de t a re că m i s-a u spulbe ra t m ola rii. Cățea a ia t re buie să fi forțat din e a t oa t e ve c hile obic e iuri a le lui Lou. I nspirâ nd o respirație liniștitoare, m i-a m forțat un zâ m be t îna int e de a spune : „N u. N im e ni nu t e va m a i răni vreodată.” Frunt e a e i s-a oprit de a m e a , respirația e i superficială. "N u vă grăbiţi. A re spira . T oa t e c e le la lt e vor ve ni.” "Cum aș put e a uit a ?" e a a șoptit. „Cum aș put e a să t e uit ?” Ea a înghițit gre u. "Pe m ine ? N e ?" Am rămas tăcut o clipă, gândindu-mă la c e l m a i bun m od de a răspunde. Poa t e că a r fi t re buit să-l țin pe Dr. Fre ud încă un pic , da r a c um că Lou s-a înt ors, nu a m vrut nic iun m a rt or la re uniune a noastră. „Proba bil a fost o combinație dint re t ort ura Sofie i și m e c a nism e le de a fa c e față minții t a le .” "Sunt ne bun?" Gla sul e i t re m ura . „N u, soa re . N u ești ne bun.” Prinde re a m e a în jurul t a lie i e i s-a st râ ns. „Ești un supraviețuitor. Ești c e a m a i puternică fe m e ie pe c a re o c unosc . La na iba , una dint re c e le m a i put e rnic e ființe um a ne din pe rioa da .” — Sim t că o pie rd, șopti e a . „N u știu c e e st e adevărat și c e nu e st e . E o ne bunie .” „At unc i întreabă-mă și ne vom da se a m a împreună.” „Împreună”, repetă e a înc e t , de parcă a r fi gust a t c uvâ nt ul pe buze . „Da , împreună.” Ea s-a mișcat, c u oc hii e i a urii ațintiți a supra m e a . „Cum a i supraviețuit?” Ea c lipi de m a i m ult e ori. „Î m i a m int e sc ... t ort ura . A t a . A m e a . Am c re zut că a i m urit și a m vrut și e u să m or.” „Ale x e i m -a sa lva t .” I -a m lua t bărbia înt re de ge t e . „Am c re zut că a i m urit . T e -a m a t ins și...” La na iba , m i s-a spa rt voc e a . „Am leșinat și c â nd m -a m t re zit , a i ple c a t .” „Sofia ne -a juc a t .” M a x ila rul m i s-a încleștat. "Ea a fa c ut ." Ea se cutremură, pie le a de găină vizibilă pe pie le . Am t re c ut o mână pe brațul e i, a poi a m învăluit-o înt r-o îmbrățișare. „Da r nu va m a i a junge niciodată la t ine ”, a m jura t . „T u... N e -a m dorit m e re u a st a , nu-i așa?” V oc e a e i e ra înăbușită pe gâ t ul m e u. „Pla ja și soa re le ... doa r noi doi. Adevărat?" M i-a m fre c a t m â na pe spa t e le e i liniştitor. "Adevărat." „Oa re ... noi... T u a i fost prim ul m e u și e u a m fost a l tău?” U n fa rd usor i se st re c ura pe obra z. Pie le a e i deschisă a trădat-o m e re u, ia r oc hii a c e ia ... La na iba , a r fi t re buit să știu. Oc hii lui Lou a u fost înt ot de a una fe re st re le sufle t ului e i. De da t a a st a , c â nd m i-a ve nit o a m int ire , a m sa lut a t -o. Am văzut c um se întâmplă și m i-a m lăsat să-mi a m int e sc c u t ot c e a ve a m . A fost a c um opt a ni, c â nd a m put ut să ne furișăm după c e a m înc e rc a t a t â t e a luni. Stătea a c olo, pe holul părăsit, sub pătura înt une ric ului, c u ple t e le e i a urii lum inâ nd lum e a m e a . Re ze m a t de pe re t e le de piatră, c u brațele încrucișate pe pie pt și respirația a burind a e rul, a m privit c um e a da nsa pe pode a , pierdută în propria e i lum e mică. M -a îngrozit că Î nt r-o zi, unul dint re oa m e nii lui I va n s-a r fi st re c ura t a supra e i și sa r fi rănit, așa că m i-a m pus m isiune a să o a nt re ne z să fie vigilentă. Lou e ra une ori pre a concentrată pe un singur luc ru, fără să țină se a m a de îm pre jurim ile e i, da r luc ra se m la a st a . Ea e ra din c e în c e m a i bună pe zi c e t re c e . La m pa c u ule i a pâ lpâ it , a runc â nd um bre pe st e m ine și, în c e le din urmă, m -a zărit. Pie pt ul m e u s-a a git a t , la fe l c a de fie c a re dată c â nd a m văzut-o. Fa t a m -a înfăşurat în jurul de ge t ului e i m ic . „La mulți a ni, soa re .” Z â m be t ul e i a lum ina t holul înt une c a t și re c e . „N u a r t re bui să fii în pa t ?” A a le rga t în re st ul drum ului, c u pic ioa re le e i de lic a t e fără zgom ot pe pode a ua de marmură. Pulsul m i s-a fulge ra t , bătând dure ros doa r pe nt ru e a . Ea singură a făcut c a t im pul pe t re c ut a ic i să fie suport a bil. Dacă nu a r fi fost e a , aș fi înc e rc a t să fug – și proba bil aș fi fost uc is – c u a ni în urmă. M i-a m de sc his brațele și e a a căzut în e le , îngropându-și fața în pie pt ul m e u c â nd a m ridic a t -o. „Cum t e simți să a i opt spre ze c e a ni?” Ea ridică privire a , zâ m be t ul e i oa re c um t rist . "Aceeași. Cu excepția fa pt ului că a c um sunt e m adulți le ga li, a r t re bui să a ve m libe rt a t e a de a ne trăi viața libe r.” Am da t din c a p, dorindu-m i să ne pot duc e de pa rt e de a ic i, unde e a a r fi protejată de toată urâțenia la c a re a fost forțată să fie martoră. M i-a m făcut griji pe nt ru im pa c t ul pe c a re îl a ve a a supra inim ii e i m oa le . Sora e i e ra c e a m a i dură dint re c e le două. „Cum se sim t e Lia na c â nd împlinește opt spre ze c e a ni?” Ea a ridic a t din um e ri. "Aprox im a t iv același. E încă nebună. M a m a int e rzic e -i să meargă la M I T .” A fost înt ot de a una un vis e x a ge ra t . Sofia e ra m ult pre a controlantă pe nt ru a-și lăsa fiic e le să iasă din ve de re . „Oric um , a m sărutat-o pe Lia , urâ ndu-i la mulți a ni la m ie zul nopții, a poi m -a m îndre pt a t a ic i.” Gla sul e i e ra răsuflat și e x c it a t . N u și-a a sc uns niciodată emoțiile în jurul m e u, c e e a c e a fost a t â t de a l na ibii de re vigora nt . „Ești acasă pe nt ru m ine și, deși sunt e m a m â ndoi a ic i, înseamnă c e va .” „V re a u să-ți ofe r o casă adevărată.” — Î n c urâ nd, murmură e a . „Î n c urâ nd”, a m jura t . Alune c â nd-o pe c orpul m e u, e a a lovit pământul și și-a dus brațele în jurul gâ t ului m e u. „Mă așteptai?” a înt re ba t e a , buze le e i a t ingâ ndu-se de a le m e le . Î nt ot de a una a a vut gust dulc e . Ar de ve ni gust ul m e u pre fe ra t . La na iba c u c ioc ola t a . La na iba c u căpșuni. Dă-mi va nilie la oric e oră din zi sa u din noa pt e . "Da ." N u a ve a se ns să mă pre fa c că nu sunt . Dacă a fost c e va c e a m învățat trăind sub a c e st acoperiș, a fost că ziua de m â ine s-a r put e a să nu vină niciodată. „Am c a doul tău de ziua t a .” Am băgat m â na în buzuna r și a m sc os o brățară. — N u t re buie să-mi fa c i c a douri, K ingst on. T u e st i t ot c e a m ne voie ." M â na e i a c oborâ t de pe gâ t ul m e u, c u de ge t e le t re m urâ nd în t im p c e a t ra sa t brățara c u de ge t ul m a re . „Atâția oa m e ni pe c a re a t re buit să-i om ori pe nt ru m ine .” Î m i a t ing gura de frunt e a e i, a m m urm ura t : „I-aș om orî pe toți din nou pe nt ru t ine , soa re .” Ea a e libe ra t o respirație înfiorătoare. — T re buie să t e prot e je z, K ingst on. „Shhh.” Am re spira t gre u, de ge t e le îm i tremură în t im p c e ia u m â ngâ ia t faţa. "T e -a m prins. T e voi a ve a m e re u.” Ce va m i s-a înfunda t în pie pt , știind c â t de puțin i-aș put e a ofe ri. Viața e i a t â rna în e c hilibru înt re amenințările m a m e i e i și a le lui I va n, da r aș fi m e re u a ic i pe nt ru a o prot e ja . Până a m fugit . Lou a fost un sa c rific iu c a re merită făcut. „K ingst on?” "Da ?" „Ac um a m opt spre ze c e a ni și știu că t u c re zi că sunt pre a tânără și imatură ... ” I -a m st râ ns obra jii. „N u ești pre a im a t ur”, a m c ore c t a t -o. „Ai văzut un ra ha t pe c a re m a jorit a t e a bărbaților nu le -a u văzut niciodată. Le -a i supraviețuit și t u.” „Da r e u sunt tânăr.” Am da t din c a p. „Chia r dacă sim t că îmbătrânim un de c e niu pe nt ru fie c a re a n c a re t re c e în această înc hisoa re .” Am c hic ot it înc e t . „De c i c e ne fa c e a st a ?” — Ca ... o sută opt ze c i? Am râ s, da r nu a fost c hia r un râ s fe ric it . „T e iube sc , K ingst on.” Şoapta e i răsună pe hol. „N u mă m a i fa c e să aștept. Am put e a m uri m â ine . Măcar nu mă lăsa să m or virgin”. Pie pt ul m i s-a st râ ns. Am vrut m a i bine pe nt ru e a . „Sunt pre a pătat pe nt ru t ine .” Suferința din voc e a m e a e ra gre u de ra t a t . Ridicându-și m â inile , e a m i-a c uprins obra jii. — N u, K ingst on. Est i pe rfe c t pe nt ru m ine ." At unc i e a își lipise buze le de a le m e le , furâ ndu-m i respirația și inim a . „T u meriți lum e a . Și dacă t re buie să mințim, să furăm și să trișăm, vom a ve a sfârșitul nost ru fe ric it . Pe nt ru că a l na ibii merităm a st a .” Aceeași hotărâre neclintită pe c a re o recunoșteam a c um la fe m e ia dina int e a m e a da nsa se pe fața e i în noa pt e a a c e e a și doa r gâ ndul la a st a m i-a făcut pie pt ul să se sfărâme din c a uza c â t t im p pie rduse m . „Est e adevărat că a m fost prim ii unul c e luila lt ?” repetă e a , trăgându-mă îna poi în pre ze nt . "Adevărat." U m e rii e i s-a u înc orda t și a m bănuit m ot ivul. Lou nu fuse se niciodată ge nul de împărtășire. Era c e e a c e iube a m la e a . „N u a m a i fost nim e ni de a t unc i, soa re . Am c re zut că ești m ort , da r nu a m put ut fa c e față a t inge rii a lt c uiva . Am de c is că t e voi aștepta în speranța că vom a ve a măcar o viață de a poi împreună." U n suspine îne c a t a răsunat îm pot riva m e a , ia r inim a m i-a m a i t rosnit încă o fracțiune. „Apoi t e -a m văzut din nou, c re zâ nd că ești Lia na . T e -a m urâ t – pe e a . Era i a t â t de fa m ilia r, da r nu.” "Şi e u. T oa t e ,” a șoptit e a recunoașterea e i, a t â t de blâ nd înc â t aș fi put ut ra t a . „N u a m înțeles de c e nu m -a m de ra nja t niciodată c u nic iun bărbat până c â nd ne -a m int e rse c t a t c a le a .” Am zâ m bit în jos la e a , satisfacția mă um ple . N u i-aș fi ținut îm pot riva e i dacă a r fi fost înt r-o relație – până la urmă t re c use pe st e opt a ni – da r aș minți dacă aș spune că nu-m i fa c e plăcere. „Poa t e că inim ile noa st re a u fost m a i deștepte de c â t m int e a noastră”, gâ ndi e a . — Cre d că a i dre pt a t e , a m fost de a c ord. Ca pit olul 5 6 Louisa K I ngst on și c u m ine a m lua t a vionul lui în Gre c ia , îndre pt â ndune către adăpostul unde a m lăsat t oa t e fe m e ile în urmă c u a proa pe o săptămână. N u știam c e ne așteaptă, da r K ingst on a ve a dre pt a t e . T re buia să aflăm m a i m ult e de spre tânără. Î n ult im e le două zile , de c â nd a m int irile din t re c ut ul m e u începuseră să se a sc ut e , i-a m spus lui K ingst on t ot c e făcusem în ult im ii opt a ni, inc lusiv m ot ivul pe nt ru c a re a m înc e rc a t să mă infilt re z în operațiunea lui Cort e s. I -a m e x plic a t c um a m luc ra t c u Giova nni Agost i pe nt ru a -l uc ide pe bătrânul Sa nt ia go și c um a m a fla t că sora m e a a fost folosită de Pe re z pe nt ru a fi vândută folosind un a ra nja m e nt M a ra be lla M obst e r. K ingst on m -a ținut print re la c rim i, promițându-mi că o vom găsi, oriunde a r fi e a în această lum e . Privire a m e a a t re c ut pe st e antebrațul lui, urmărind t a t ua jul c u a ripi de înge r înfășurate în jurul brațului lui. M a i e ra a t â t de multă ist orie de de sc ope rit înt re noi, da r a m a vut înc re de re în K ingst on că va fi a ic i c u m ine la fie c a re pa s. Cum va , a m t re c ut prin tortură, m oa rt e și se pa ra re , doa r pe nt ru a fi aduși îna poi. Ast a t re buia să c ont e ze pe nt ru c e va , nu? „Cum ți-ai da t se a m a în sfârșit că nu sunt Lia na ?” a m int re ba t c urios. Oc hii lui s-a u a runc a t pe st e fața m e a îna int e să ajungă să zăbovească pe gâ t ul m e u. „Pe ceafă, e st e un t a t ua j pe c a re ți l-a m făcut.” M i-a m înt ins m â na îna poi pe nt ru a o simți, urmărind-o c a și e l. „A fost se c re t ul nost ru. N im e ni a lt c ine va nu știa de spre a st a , nic i măcar Lia na .” O a m int ire m i-a c e rc e t a t c ra niul. „Aripile de înge r?” „Da , soa re . T e -a fa sc ina t m e re u.” „Aripile înge rului tău păzitor”, a m șoptit, a m int indu-m i de c e și-a făcut t a t ua jul. „De c i e i t e pot prot e ja înt ot de a una .” S-a șters de la c rim ile c a re se lipe a u de ge ne le m e le . „Î nt ot de a una a i re pre ze nt a t înge rul m e u păzitor, soa re .” I nim a m i s-a agățat de e a , bătând pe nt ru e l și, pe nt ru prim a dată după a ni, m -a m simțit întreagă. Dacă nu pe nt ru o piesă lipsă: geamănul m e u. — M a m a a lua t a t â t de m ult e de la noi, a m răpit. De ge t e le lui m i-a u t re c ut m a x ila rul, până la claviculă, a poi până la ceafă. M i-a m im a gina t că proba bil urmărea t a t ua jul la fe l c um îl urmăream e u pe a l lui. — O vom prim i îna poi, spuse e l c u c onvinge re , c u voc e a senină. „Și a poi o vom fa c e să plătească.” I -a m lua t m â na în a m e a și a m st râ ns-o. "Cu o c ondit ie ." Colțurile buze lor i se zvâcniră. "N um e st e -l." „Pot să o uc id.” S-a înțepenit, da r îna int e să poată prot e st a , a m c ont inua t . „M -a i prot e ja t atâția a ni. Ai uc is din nou și din nou pe nt ru a ne menține pe m ine și pe Lia na în siguranță.” I a m a dus pa lm a la gură și a m sărutat-o. „M â inile t a le sunt ude în sâ nge . E râ ndul m e u să t e țin în siguranță.” "N u." Oc hii lui a u a rs în m ine . „K ingst on”, a m oft a t . „M â inile m e le nu m a i sunt c ura t e .” Oc hii lui s-a u a runc a t spre pa lm e le m e le și l-a m privit st râ ngâ nd și desfăcând pum nii. „Am uc is de m a i m ult e ori.” „Ați prot e ja t fe m e i inoc e nt e și vulne ra bile . Nu sunt ne vinova t —” — N u spune a st a , l-a m a ve rt iza t . Dure re a din pie pt a c re sc ut la știința că m a m a e ra c e a c a re îl făcuse să creadă că e ra m a i puțin de c â t . „N im e ni în lum e a a st a na ibii nu e st e ne vinova t . Singurul m od în c a re put e m fa c e a st a ” – a m făcut un ge st înt re noi c u m â na în pum n – „e st e să ne protejăm unul pe celălalt. Am văzut dinții și încă nu-m i pasă câți oa m e ni a i uc is. Au m e rit a t -o.” „A fost t re a ba m e a să t e prot e je z și a m eșuat”, șuieră e l. Am clătinat din c a p. „A fost t re a ba părinților noștri să ne prot e je ze și e i a u eșuat, K ingst on. Ast a nu de pinde de noi. Am făcut t ot posibilul și a m supraviețuit.” Corpul i se încordă, mușchii um e rilor rigizi, da r a poi clătină din c a p. „Ai dre pt a t e , soa re .” Gura lui K ingst on se înclină în sus. „T re buie să mă obișnuiesc c u a c e st nou Lou fe roc e și put e rnic .” Am înghițit în se c , pulsul m i-a t una t . „Știu că e dife rit ... sunt dife rit de fa t a a c e e a de c a re t e -a i îndrăgostit...” M -a tăcut c u un sărut. „Am â ndoi sunt e m diferiți.” Buze le lui s-a u m ode la t pe a le m e le . „V oi iubi oric e ve rsiune a t a , în fie c a re viață, în fie c a re m oa rt e , în fie c a re unive rs.” Și a poi m -a sărutat de parcă lum e a se a propie de sfârșit. Purt â nd un t ric ou ne gru le je r, blugi și c izm e de luptă, K ingst on a m e rs lângă m ine , ținându-mă de mână, în t im p c e ne făceam drum prin c om ple x ul c onst ruit de Lyk os Cost e llo pe nt ru vic t im e le t ra fic ului de pe rsoa ne . „V om fi unul dint re a c e le c upluri c a re se îmbracă la fe l?” Am gâ ndit , st râ ngâ ndu-i m â na ușor în t im p c e privire a lui se îndre pt a a supra m e a aceeași ținută. S-a înălțat pe st e c e i m a i mulți oa m e ni, inc lusiv pe m ine , da r a sc uns de pa rt e a lui, nu m -a m simțit niciodată m a i în siguranță. „N e împărtășim o inimă”, m i-a șoptit e l la ure c he în t im p c e ne c onduc e a prin holuri. „Părea pot rivit .” Am surprins c â t e va priviri c urioa se a runc a t e în c a le a noastră, a sist e nt e și fe m e i deopotrivă, re c unosc â nd proba bil pe ric olul. Câ nd a i c re sc ut în pre a jm a unor oa m e ni pre c um I va n și Sofia , e ra im posibil să nu porți o pa rt e din e l oriunde t e -a i duc e . „Poa t e că c â nd t oa t e a st e a se vor t e rm ina , put e m m e rge la o înt â lnire ”, a m t a c hina t e u. „N u a m fost niciodată la unul.” I -a m simțit a m uza m e nt ul în t im p c e se uit a la m ine . „Ce coincidență... N ic i e u. Cre zi că va fi se x la prim a noastră înt â lnire sa u a r t re bui să așteptăm a doua ?” Fața m i s-a încălzit. Era m de st ul de pe re c hi, a m â ndoi ra t â nd a t â t de m ult e e ve nim e nt e norm a le din viața noastră. „H a i să o fa c e m la prim a înt â lnire ”, a m spus, zâ m bind. „Din m om e nt c e loc uim de ja împreună.” K ingst on ridică sprâ nc e ne le la a st a . "Ca m ?" Și-a apăsat buze le pe vâ rful lobului ure c hii m e le . „Ra ze de soa re , na va a ia a na viga t .” U n m ic zâ m be t m i-a t ra s buze le . „U nde a r t re bui să m e rge m pe nt ru prim a noastră înt â lnire ?” "U n re st a ura nt ?" e l a suge ra t . „Poa t e că put e m să ne dezlănțuim și să ve de m un c onc e rt .” El a c hic ot it . „U n c onc e rt , nu?” „Ai fost vreodată la unul?” El a clătinat din c a p și e u a m zâ m bit . "N ic i e u. Ave m c e va de re zolva t .” Da r îna int e de a put e a re zolva de t a liile , i-a m simțit c orpul a prins în atenție și i-a m urm a t linia vizuală până la Lyk os Cost e llo. Ce l puțin, învățăturile m a m e i m e le s-a u dove dit a fi la îndemână în une le a spe c t e . „Armă de mână?” "Da ." Am urmărit înt re a ga postură a lui K ingst on t re c â nd înt r-un m od prădător. „N u a ve m înc re de re în Cost e llo?” „N u a ve m înc re de re în nim e ni din lum e a interlopă.” Am da t din c a p și a m rămas tăcuți în t im p c e a m re dus distanța. "Dom nul. Cost e llo, l-a m sa lut a t , înt inzâ ndu-m i m â na . „Îți mulțumesc din nou pe nt ru că a i lăsat fe m e ile să rămână a ic i.” Oc hii lui întunecați m -a u st udia t , c u fața acoperită pe jumătate de miriște. „Domnișoară…” A așteptat să-i da u num e le m e u c om ple t , da r a st a nu se înt â m pla . „Domnișoara e bine .” Am zâ m bit st râ ns. „Sunt e m a ic i să ve de m fe t e le .” Oc hii bărbatului e ra u aprinși de um or la c onc e die re a m e a nu a t â t de subtilă. El aruncă o privire ascuțită pe hol. „Toți c e i c inc i sunt împreună în ult im a cameră din st â nga .” O ușă în spa t e le lui s-a de sc his și surpriza m -a inunda t c â nd a m văzut o fe m e ie , c u m â inile și înc he ie t urile le ga t e de pa t ul e i, c opii în jurul e i. M â na lui K ingst on pe pa rt e a mică a spa t e lui m e u m -a înde m na t îna int e . "Să m e rge m ." I -a m a runc a t o privire , re luâ nd a ve rt ism e nt ul lui de a st a liniștit, și a m c ont inua t îna int e . Î n m om e nt ul în c a re a m fost de pa rt e de ure c hi, a m înt re ba t pe sub răsuflare: „Ce a fost a st a ?” „N im ic în c a re vre m să ne implicăm.” Pașii m i-a u îm pie dic a t suprafața netedă, da r K ingst on m -a prins de c ot . „Să ne concentrăm pe c e e a c e a m ve nit ”, a a ve rt iza t e l. Câ nd a m a juns la ult im a uşă, a m găsit fe m e ile , ia r oc hii m e i a u călătorit pe st e fie c a re dint re e le . Arătau c a oa m e ni diferiți. Fețele lor e ra u c ura t e , purt a u ha ine noi și c uloa re a înflorise pe obra ji. Păreau sănătoși . Până c â nd t e -a i uit a t la oc hii lor. Î nt ot de a una put e a i să-ți da i se a m a c u oc hii c â t de m ult a sufe rit . M i s-a simțit gâ t ul plin de la c rim i nevărsate c â nd i-a m spus lui K ingst on: „Se vor de sc hide m a i ușor dacă nu ești a ic i”. El a da t din c a p. „Ține ușa întredeschisă.” Am bătut în t oc ul ușii și c inc i se t uri de oc hi s-a u înt ors să mă privească c â nd a m int ra t . „Bună”, i-a m sa lut a t înc e t . „Est e în regulă dacă int ru?” Pa t ru dint re e i a u ofe rit zâ m be t e blâ nde , în t im p c e un oc hi a rămas c u privire a pe fereastră. „Bună, Lia na ”, m -a u sa lut a t fe t e le la unison, făcându-mă să t re sa r la num e . Cum na iba aș e x plic a vreodată? „Est e un loc libe r”, a spus V isha . M -a m cocoțat la măsuța unde e ra u a duna t e fe t e le . "Est i bine ?" a m înt re ba t , re gre t â nd că nu i-a m put ut lua c u m ine pe insulă. Ale x e i mă a sigura se că vor fi în siguranță a ic i, da r nu e ra același luc ru c u a i a ve a ascunși pe t e rit oriul nost ru. „Da ”, a răspuns De lila h. „Am fost bine îngrijiți a ic i.” Am da t din c a p, simțind prezența lui K ingst on, c hia r dacă nu e ra în cameră. „T re buie să-ți spun c e va ”, a m spus, duc â ndu-m i a m be le m â ini la masă și răsucindu-mi înc he ie t ura stângă. „Și a poi o să-ți c e r a jut or, da r vre a u să știi, dacă e st e pre a ... gre u sa u dure ros sa u c e va de ge nul a c e st a , nu t re buie să-mi spui nim ic .” Neliniștea pătrundea în a e r. Fe t e le a u zâ m bit , m ilioa ne de pie le a de găină m inusc ule rupâ ndu-le pe st e brațe, rămânând liniștite. Au fost brusc nervoși și nu m i-a plăcut să fiu sursa . M i-a m lăsat c a pul în jos, c u inim a bătându-mi în pie pt . „Î n prim ul râ nd, c re d că lasă-mă să înc e p prin a spune , e u...” a m înghițit în se c . „Ei bine , se pa re , num e le m e u e st e Louisa .” T e nsiune a a um plut c a m e ra în t im p c e mă gâ nde a m la fe t e . Ex pre siile lor e ra u în m a re pa rt e a fe c t a t e de c onfuzie , c u excepția c e lor m a i t ine ri. Oc hii e i căprui pâ lpâ ia u de groază. "Ai... uit a t sa u c e va ?" întrebă M a e ezitantă, c u oc hii îndre pt â ndu-se spre fa t a c a re fuse se bătută să creadă că o c he m a Louisa , c onform informațiilor pe c a re K ingst on le -a prim it . Am re spira t a dâ nc , răsucindu-mi de ge t e le . M i-a făcut rău st om a c ul să re c unosc că fe m e ia c a re e ra responsabilă pe nt ru m ize ria lor a fost m a m a m e a , da r nu a e x ist a t nic io c a le de a o oc oli. „Am o soră geamănă”, a m înc e put e u înc e t . „N um e le e i e st e Lia na . M a i a m niște la c une în m e m orie ... Am urmărit-o pe fa t a c a re s-a agățat de m ine c â nd a m sa lva t -o, spe râ nd că îm i va a uzi sinc e rit a t e a și tristețea în disc ursul m e u. „M a m a m e a e st e Sofia V olk ov.” Fe t e le gâfâiră și se întoarseră pe spa t e . „N u sunt pre a mulți oa m e ni c a re îm i c unosc fața, da r îți da t ore z a t â t de m ult . Crede-mă, a c um o săptămână, a m c re zut pe de plin că sunt geamănul m e u.” "Da r c um ?" întrebă M a e , c u sprâ nc e ne le înc runt a t e . „Ac um opt a ni, sora m e a , e u și m -m e a ...” N e știu c um să-i spun K ingst on, m -a m bâ lbâ it . „Și bărbatul pe c a re -l iube sc a înc e rc a t să sc a pe de m a m a m e a . Sora m e a nu a a juns niciodată la loc ul nost ru de înt â lnire , așa că e u și iubit ul m e u a m fugit singuri, da r a m fost prinși.” Buza de jos m i-a t re m ura t și m i-a m înfipt dinții în e a , gust ul a ra m iu a l sâ nge lui inundâ ndu-m i gura . „M -m a m a m -a t ort ura t . M i-a arătat vide oc lipul c u m oa rt e a surorii m e le și...” „T e -a t ort ura t până t e -a i c onvins că ești geamănul tău”, a șoptit fa t a c u oc hi căprui. Am da t din c a p. „T im p de opt a ni, a m c re zut că sunt geamănul m e u”, a m răpit. „N ic i nu știu dacă e în viață.” „E în viață.” Convinge re a din voc e a e i m i-a fura t respirația. „I -a m a uzit ... bărbații... șoptind de spre Lia na , și-au spus num e le în aceeași sufla re c u c e a a Sofie i. Ast a nu poa t e fi o coincidență. Păreau speriați de e a .” Am găsit oc hii e i în formă de m igda le a supra m e a . M i s-a st râ ns gâ t ul în t im p c e mă uit a m la e a , dure re a m i s-a încolăcit în burtă. Doa m ne , c e na iba se înt â m pla a ic i? „Da r de unde știm că nu vorbe a u de spre t ine c a Lia na ?” se gâ ndi V isha . M i-a m înc lina t c a pul înt r-o pa rt e , c lipind la e i și c e va gre u s-a inst a la t în int e st ine . „Am uc is traficanți de ființe um a ne .” Am t ra s în pic ioa re . Am înc e put să m e rg în jur, m int e a m e a răsturnându-se m a i re pe de de c â t știam c e să fa c c u e a . „Da r nu e st e m a i m ult de c â t c e e a c e fa c alții. Lia na totuși…” Am inspira t și a m inspira t , c u m â na pe pie pt . „Ea a fost ... e st e m a i puternică de c â t m ine .” I nim a m i-a bubuit , respirația m e a neuniformă în t im p c e mă îndre pt a m spre fe m e ia c u oc hi căprui, coborându-mă în ge nunc hi. „Î m i pa re rău pe nt ru c e ți-a făcut Sofia ”, i-a m spus înc e t , c u la c rim i în oc hi. „V re a u să o opre sc . T re buie să o opre sc .” Disprețul m e u pe nt ru m a m a și t ot c e e a c e re pre ze nt a e a m i-a c olora t voc e a . N ic i măcar nu m -a m obosit să o a sc und. "De c e a i ne voie ?" V oc e a îi e ra răgușită, de parcă a r fi fost sufocată de pre a m ult e ori și c orzile voc a le e ra u de t e riora t e . "Ca re e st e num e le t a u a de va ra t ?" a m înt re ba t și brusc t e m pe ra t ura din cameră a scăzut c u ze c e gra de . Am așteptat c u respirația tăiată, ne sigur dacă a m îm pins pre a re pe de și pre a t a re . Ea sufe rise de st ul. „La ra Cort e s.” M i-a m sc ut ura t c a pul. N u a r put e a fi vre o legătură c u... „Tatăl m e u e st e ... Pe re z Cort e s”. M -a m uit a t la e a neîncrezătoare, știind în inim a m e a că nu m int e , da r nu a m put ut să-mi înc ole sc c a pul în jurul e i. O mână familiară m i-a ve nit pe umăr, st râ ngâ ndu-se c onfort a bil. „N u poa t e fi același bărbat”, a m re spira t , da r c um va a ve a se ns. M -a lua t , așa că m a m a a lua t -o. Oc hii La re i m -a u găsit și a sc os o expirație gre a . „Același c a re vinde fe t e prin a ra nja m e nt ul M a ra be lla M obst e r.” Dure re a din int e riorul pie pt ului m e u s-a a gra va t . M â inile a u înc e put să-mi t re m ure și o lacrimă s-a rost ogolit pe obra zul m e u, urmată c urâ nd de a lt a . La c rim ile îm i c urge a u pe față, ne c lint it e și ra pide . "Î m i pa re rău." V oc e a blândă a La re i, strigătele e i, a u străpuns propria mea dure re și am st râ ns-o înt r-o îmbrățișare. „Părinții noștri sigur a u făcut o m ize rie , nu-i așa?” Am grăunt, simțindu-mi buze le t re m urâ nd. M â na lui K ingst on s-a st râ ns pe umărul m e u. "Răzbunare?" U n c uvâ nt , da r a fost t ot c e a ve a m ne voie pe nt ru a -m i întări hotărârea. M i-a m st râ ns și m i-a m st râ ns pum nii, c ruzim e a lum ii int e rlope răsunând în amărăciunea de pe limbă și în goluri din st om a c . Am a runc a t o privire spre La ra , c a re t re buie să fi fost de a c ord. I nim a bâ lbâ ind la această nouă informație, a m înc e rc a t să le proc e se z pe t oa t e și să o înțeleg, da r încă m a i lipse a u a t â t e a pie se . Da r e ra un luc ru de c a re e ra m sigur: La ra a ve a ne voie de protecție. Î n m om e nt ul în c a re lum e a interlopă a a fla t că Pe re z Cort e s a re o fiică, vor fi după e a . Ca pit olul 5 7 K ingst on eu M -a m oc upa t c u informații și a m a duna t se c re t e de a ni de zile , sc opul m e u fina l fiind înt ot de a una să fiu de ne a t ins a t unc i c â nd a m ieșit pe pa rt e a cealaltă. De ve nise m o fantomă, a st fe l înc â t nim e ni să nu se poată a propia vreodată de m ine – frații m e i și Ale x e i fiind singure le excepții. La sc urt t im p după c e adevărul a ieșit la iveală la adăpostul pe nt ru fe m e i, a m părăsit Gre c ia și ne -a m îndre pt a t spre proprie t a t e a m e a din Port uga lia – La ra în re m orc he . După c e a m a fla t adevărata e i ide nt it a t e , nu a m put ut să o părăsim. Eu și Louisa a m fost de a c ord că i-a r m e rge m a i bine sub protecția noastră. Fa t a sufe rise din c a uza c ine e ra tatăl e i. Odată c e ceilalți a u a fla t de existența La re i, nu s-a r fi arătat milă. La na iba , proba bil că a r ve ni după Louisa , da r i-aș prot e ja pe a m â ndoi. Cu Louisa lângă m ine , ne -a m lupt a c u oric ine își înm uia de ge t ul de la pic ior în m ize ria c a re e ra t ra fic ul de pe rsoa ne . Î n t im p c e e ra m c u toții ucigași și păcătoși, nu a m pe rm it e c a a num it e linii să fie vreodată depășite. Atrocitățile bărbaților și fe m e ilor răi a r c ont inua , da r nu ne a m renunța niciodată. T ine rii băieți și fe t e c a re s-a u t re zit în ghe a re le traficanților de pe rsoa ne ar fi ai noștri re sponsa bilit a t e a de a e lim ina . N e -a m dorit o lum e m a i bună pe nt ru acești c opii; unul c a re nu ne -a fost ofe rit . „Încă nu-m i vine să c re d că Pe re z a a vut un c opil”, a spus Ale x e i, c u pic ioa re le înt inse în t im p c e stătea în biroul m e u. Era m la fereastră, uitându-mă la fe m e ia m e a , la sora m e a și La ra de lângă coastă. St râ nge re a pie pt ului m e u s-a a t e nua t , privindu-l pe Lou zâ m bind surorii m e le și ținând m â na La re i în a e i. La ra a gra vit spre Lou și, după c e trecuseră a m â ndoi, a m știut că vor fi buni unul pe nt ru celălalt. Ac um e ra sub protecția noastră. N oi le -a m ofe rit la fe l și c e lorla lt e fe t e , da r s-a u mulțumit să rămână în Gre c ia . „Est e o pove st e nenorocită”, a m mormăit e u. „Știm de c e a u fost lua t e c e le la lt e fe t e ?” Ale x e i m -a străpuns c u oc hii lui albaștri pa l. Fie c a re c opil a fost lua t dint r-un m ot iv sa u a lt ul – răzbunare, șantaj, c a pion. Ce le la lt e pa t ru fe t e și-au ținut poveștile a proa pe de pie pt . Ave a se ns; e ra u m a i bătrâni și proba bil păzeau m a i m ult e se c re t e . La ra e ra c e a m a i tânără, m ot iv pe nt ru c a re proba bil a crăpat prim a . — N u, da r a m senzația că vom a fla m a i m ult e informații. Toți a r a ve a ne voie de re a bilit a re . Ar a ve a ne voie de a jut or – fizic și m e nt a l. Același luc ru pe c a re m i l-a ofe rit și Ale x e i c â nd m -a sa lva t . — Ai de gâ nd să-i spui Om e rt à -ului de spre c opilul lui Pe re z? a înt re ba t e l. "N u." N u părea surprins. „Fa t a a re c inc ispre ze c e a ni. Ea merită să aibă o viață – una sigură – ia r num e le e i de fa m ilie o va fa c e o țintă. M a i a le s după ra ha t ul c a re s-a înt â m pla t c u ult im a licitație.” El a da t din c a p. „N im e ni nu știe că există. Să lăsăm așa.” M int e a m e a încă se zguduia de t ot c e învățasem în ult im e le douăzeci și pa t ru de ore . Re zult a t e le pe nt ru a c e l de ge t m ist e rios a u ve nit astăzi și a u fost neașteptate. ADN -ul a fost pot rivit c u Lia na V olk ov. N u i-a m împărtășit încă informațiile Louise i. T re c use prin de st ule prost ii și, până nu a ve a m m a i m ult e de t a lii, nu voia m să-și a sum e c e e m a i rău. „Câ nd ve i ști dacă a c e l de ge t provine dint r-un c a da vru sa u nu?” V oc e a lui Ale x e i m -a t ra s din gâ nduri. "N u sunt sigur." Puse se m e x a c t aceeași înt re ba re , da r c ont a c t ul lui Winst on părea să aibă c e va de făcut îna int e să ne poată ofe ri un răspuns. „Pareți dife rit ”, a sublinia t Ale x e i. „M a i... st a bilit .” „Ești dife rit de c â nd t e -a i căsătorit c u sora m e a ”, a fost răspunsul m e u în t im p c e oc hii m e i a u găsit sursa schimbării m e le , părul e i strălucind c a a urul sub soa re le port ughe z. T ot ul în viața m e a a înc e put și s-a t e rm ina t c u această fe m e ie . Am iubit -o a c um un de c e niu, ia r astăzi, a m iubit -o pe fe m e ia c a re de ve nise . Î n c iuda fa pt ului că a c re sc ut print re vipe re și lupi, e a și-a menținut lum ina și a ținut put e re a c a pe o armură și nic i măcar nu știa a st a . Ea a spus că a re m â inile m urda re . N u e ra u; e ra u puri și frumoși, la fe l c a sufle t ul e i. Am fost un ne noroc it de ne noroc it pe c a re e a m -a a le s să mă iube sc dint re toți oa m e nii din lum e a a st a . „V re a să-și om oa re m a m a ”, a m spus. Chia r și după t ot c e e a c e t re c use și de m onii c u c a re încă s-a lupt a t , e ra capabilă de c e a m a i profundă iubire . M i-a fost teamă că uc ide re a Sofie i a r lăsa o pată pe sufle t ul lui Lou. „Cine va t re buie să pună capăt e i”, a sublinia t Ale x e i, m e re u voc e a rațiunii. "Știu." U n hohot de râ s ne -a făcut pe a m â ndoi să ne înt oa rc e m spre fereastră pe nt ru a -l găsi pe ne pot ul m e u, K ost ya , făcând c e rc uri în jurul fe m e i zâ m bit oa re . „Se pa re că joc urile sa le vide o îi pot c a pt a int e re sul doa r a t â t de m ult t im p”, a m re m a rc a t . „El t re c e de nive luri pre a re pe de .” "N u sunt surprins. E deștept c a unc hiul său Winst on.” Fuse se singurul din fa m ilia noastră c a re se pric e pe se se rios la a st a , da r în ziua morții m a m e i noa st re , t oc m a i renunțase la a st a . „O iubești pe fiic a Sofie i”, a spus Ale x e i pra c t ic . N u m i-a fost rușine să re c unosc c â t de îndrăgostit e ra m de Louisa . Era o emoție pură, nealterată în ve ne le m e le , c a re mă îm pinse se să supraviețuiesc, să lupt opt a ni de viață fără e a , ia r a c um , c â nd s-a înt ors, să o prot e je z. — Da , a m spus în c e le din urmă, ridicându-mă în pic ioa re . „Și voi doborî fie c a re alianță ble st e m a t a din lum e a interlopă dacă a st a înseamnă să o prot e je z.” Louisa „Mă buc ur că fra t e le m e u t e -a găsit.” Aurora , sora lui K ingst on, m -a st udia t de sc his. „N u l-a m văzut niciodată așa.” I -a m a runc a t o privire curioasă. "Pre c um c e ?" S-a gâ ndit un m om e nt îna int e de a spune : „Conținut. Pa re împăcat și știu că a re t ot ul de -a fa c e c u t ine . Nu-și poa t e ține oc hii de la t ine .” N u a m spus nim ic , ne sigur c â t de m ult e știa e a de spre m ine . Știa e a că m a m a m e a a fost c e a c a re a înc e rc a t să st ric e viața fra t e lui e i? Știa e a că num e le m e u de fa m ilie e ra pătat de sâ nge ? La ra m i-a st râ ns m â na , proba bil în a c ord c u se nt im e nt e le m e le . La fe l c a m ine , a fost bântuită de de c iziile părinților e i și din c a uza fiic e i c ui e ra . Dușmanului nu-i păsa c e îndura se e a a t â t a t im p c â t simțeau că s-a u răzbunat. N u aș lăsa niciodată să se înt â m ple a st a . „Știi, bărbații din lum e a a st a nu sunt c a bărbații norm a li.” „Da , sunt a l na ibii de ne buni.” Prim e le c uvint e a le zile i a le La re i a u fost mormăite, atrăgând c hic ot e le din Aurora și din m ine . „Și unii sunt răi”, a fost de a c ord e a . „Da r există și une le bune . Dra gost e a lor e st e m a i intensă și protecția lor m a i acerbă.” M i-a m ridic a t c a pul spre fe re a st ra biroului lui K ingst on și la m găsit în pic ioa re și privind afară, c u o privire serioasă pe față. Semăna foa rt e m ult c u dra gost e a . Î nt ot de a una a fost dra gost e c u e l – m a i înt â i ne vinova t și a c um la fe l de put e rnic c a soa re le arzător. M i-a m înt ors atenția către noua m e a secție și a m zâ m bit . „Să nu o m a i fa c e m griji pe La ra c u vre un bărbat și să luăm c e va de m â nc a re .” Î n a c e a noa pt e , după c e Aurora și fa m ilia e i a u ple c a t , ia r La ra a fost în siguranță în propriul e i dorm it or, a m st a t desculț în dorm it orul nost ru, purt â nd a lt c e va de c â t t ric oul supra dim e nsiona t a l lui K ingst on. L-a m găsit pe K ingst on sprijinit de bla t ul de marmură neagră din ba ie . Oglinda uriașă ne re fle c t a pe a m â ndoi, pe e l în înt une ric ul lui de plin și pe m ine înc onjura t de e l. T e le fonul îi e ra lipit de ure c he , vorbe a c u c ine va în italiană și nu purt a de c â t pa nt a loni de t re ning gri. N u văzusem niciodată c e va a t â t de se x y. „ N on ne ho ide a ”, rost i e l, trăgând o palmă pe st e miriștea lui. J ude c â nd după e x pre sia lui, nu pre a a sc ult a , pe nt ru că o sc lipire a c e va inc onfunda bil de păcătos stăruia în oc hii lui. Bătăile inim ii m i s-a u îm pie dic a t c â nd privire a lui s-a a runc a t a supra m e a . Pie le a m i-a a rs c â nd mă îndre pt a m spre e l. Ac olonia lui, a t â t de caldă și îmbătătoare, s-a înfășurat în jurul m e u și m -a m înt ins pe de ge t e le de la pic ioa re pe nt ru a apăsa un sărut pe miriștea aspră a bărbiei lui. M i-a u t re m ura t ge nunc hii din c a uza ne voii de a cădea a supra lor și de a -i fa c e plăcere. Î n t im p c e mă a ple c a m îna int e , m i-a m agățat de ge t e le de t ivul pa nt a lonilor lui de t re ning, apăsându-mi sâ nii pe pie pt ul lui și buze le pe gâ t ul lui. T re c â ndu-m i buze le pe st e ure c he a lui, duc â ndu-m i privire a plină de poftă la a lui, a m răsuflat: „V re a u să t e gust ”. Căldura i-a a prins privire a și a înc he ia t a pe lul, a poi și-a a runc a t t e le fonul în la t e ra l. De ge t ul lui m i-a m â ngâ ia t pulsul de pe gâ t îna int e și îna poi, în t im p c e ne rvii îm i da nsa u în ve ne . Câ nd și-a băgat de ge t ul arătător în gura m e a , m i-a m a runc a t lim ba în jurul e i. „Dacă nu-ți pla c e ?” întrebă e l, voc e a . Respirația lui fie rbint e nesiguranța c olorâ ndu-i m i-a t re c ut pe st e pie le , arzându-mă de viu. „N u a m făcut-o niciodată.” De ge t ul lui a a lune c a t din gura m e a . „N u a m făcut-o niciodată, așa că va fi o altă premieră pe c a re o vom împărtăși.” "Cu o c ondit ie ." a m c hic ot it răgușit. „N u știam că bărbații da u condiții pe nt ru mușcăriile.” Buze le lui t re m ura u. „Spune -m i dacă nu-ți pla c e .” "Iţi prom it ." M -a m lăsat în ge nunc hi și i-a m t ra s pa nt a lonii de t re ning pe pic ioa re le lui m usc uloa se . M i-a m înfășurat de ge t e le în jurul erecției lui t a re și groa se , c u gura apă la ve de re . Și-a înt ins c oa pse le m a i de pa rt e și m i-a prins un pum n de păr. Am înc his oc hii și i-a m lins a x ul de la bază până la vâ rf. U n geamăt scăzut i-a scăpat și l-a m lua t dre pt o înc ura ja re . De sc hizâ nd oc hii, a m re pe t a t mișcarea până c â nd oc hii lui sa u înt une c a t și s-a u încețoșat. Căldura a înflorit în st om a c ul m e u, mișcându-se din c e în c e m a i jos, făcându-mă să-mi st râ ng c oa pse le pe nt ru a ușura această dure re pulsantă. Prinde re a lui de părul m e u s-a st râ ns și m i-a m t re c ut lim ba pe st e c oroa na lui, a poi l-a m a lune c a t până la fundul gâ t ului. Am ge m ut și l-a m supt din nou, a lune c â nd în sus și în jos și luâ nd m a i m ult din e l în gură. „La na iba , soa re ,” șuieră e l, st râ nsoa re a lui mișcându-mi c a pul și c ont rolâ nd rit m ul. „Arăți a t â t de frum os sufoc â ndum i pe nisul.” Privire a m e a s-a îndre pt a t spre a lui, sc â nt e i de plăcere flut urâ nd prin m ine la c uvint e le lui m urda re . El a a lune c a t m a i a dâ nc c u următoarea lovitură, da r e u a m rămas nemișcat, lăsându-l să-mi tragă gura , c urios să vadă c um îi plăcea. Respirația i-a ieșit gre le , privindu-mă c u o privire înt re ple oa pe . M -a t ra s și l-a m văzut c um se de sfa c e pe nt ru m ine . Era c e va e uforic și înc ura ja t or în știrea că a fost din c a uza mea. U n sune t răgușit l-a părăsit, c u respirația aspră și rapidă, și a int ra t în gura m e a c u un geamăt. Am înghițit în se c , amețind de gust ul și m irosul lui. „Soa re le m e u”, a re spira t e l, prinzâ ndu-m i fața înt re m â inile lui a spre și m â ngâ indu-m i obra jii. Apoi și-a t ra s pa nt a lonii de t re ning pe st e erecția lui m oa le și m -a ridic a t de spa t e le c oa pse lor. Și-a lipit gura de a m e a , lim ba lui a lune c â nd pe lângă buze le m e le și juc â ndu-se c u m ine , în t im p c e îm i înfășuram pic ioa re le în jurul t a lie i lui. M i-a m înfipt de ge t e le în părul lui, ia r e l a a dâ nc it sărutul, t urnâ nd t ot ul în e l. Lim bile ni s-a u înc urc a t . M â inile m e le a u a lune c a t pe pie pt ul lui, sprijinindu-se de inim a lui năvalnică. "T e iube sc ." Oc hii lui s-a u a prins și de ge t e le lui m -a u prins fe rm de ceafă. Scăpând m a i înt â i de pa nt a lonii lui de t re ning, m i-a rupt chiloții, lăsându-mă goală sub cămașă. V â rful pe nisului său la int ra re a m e a , e l a băgat în m ine , umplându-mă până la m â ne r. Și-a lipit frunt e a de a m e a . „Spune -m i din nou”, a c e rut e l c u înverșunare, ia r pereții m e i s-a u st râ ns în jurul lungim ii lui c a răspuns. — T e iube sc , K ingst on Ashford, a m re spira t , măcinat de e l. Câ nd m -a sărutat în c ont inua re , lum e a a înc e t a t să se m a i învârtească. Proble m e le a u înc e t a t să m a i e x ist e pe nt ru o clipă. Ororile s-a u st ins. „T e voi iubi în fie c a re viață, soa re ”, a m urm ura t e l pe buze le m e le . Era m doa r noi doi și a c e st se nt im e nt c a re ne -a unit – în viață și în m oa rt e . Ca pit olul 5 8 Louisa eu stătea în sa la de așteptare a unității m e dic a le pe c a re o deținea soții N ik ola e v, așteptând înc he ie re a ședinței de c onsilie re a La re i. T re c use o săptămână de c â nd a m ple c a t împreună din Gre c ia și, deși progre sul e i a fost m inim , a fost a c olo. Î n fie c a re licărire a unui zâ m be t . Î n fie c a re c uvâ nt rost it . La ra Cort e s a fost o supraviețuitoare și una dint re c e le m a i put e rnic e fe t e pe c a re le -a m c unosc ut vreodată. Doi dint re ga rdie nii lui Ale x e i ne -a u așteptat în a fa ra clădirii. De obic e i, K ingst on ve ne a c u noi, da r e l și Ale x e i urm a u o c onduc e re și știam că t re buie să fie im port a nt c a K ingst on să ra t e ze a st a . N u a a vut loc nic io de zvolt a re pe front ul Sofia . Bănuiam că sa r put e a a sc unde în Rusia , da r nu știam unde . Ca st e lul e i părea pust iu din c a uza supra ve ghe rii pe c a re le prim ise m . Ușa s-a de sc his și m i-a m ridic a t c a pul, așteptându-mă pe de plin să fiu întâlnită c u fața La re i, da r ușa doc t orului Fre ud a rămas închisă. M -a m mișcat e x a c t c â nd m â na unui bărbat m i-a t râ nt it gura și a m fost sm uls viole nt de pe c a na pe a . M i-a m bloc a t c ot ul în spa t e le m e u, de st ul de t a re înc â t să-l fa c să mormăie, da r nu sufic ie nt pe nt ru a -l slăbi. Am înc e put să da u c u pic ioa re le , trimițând va za de c rist a l de pe masă zburâ nd prin a e r și izbindu-mă de pe re t e . Spre groa za m e a , ușa s-a de sc his și La ra a rămas a c olo, c u oc hii m a ri de groază. „I a -t e și pe fată.” M i-a m înfipt dinții în m â na bărbatului, ia r e l a urla t c a un c â ine , slăbind st râ nsoa re a pe m ine . „Întoarceți-vă înăuntru și încuiați ușa”, a m țipat la La ra . "Da r-" "Fă-o!" M â na bărbatului m i-a încolăcit gâ t ul e x a c t c â nd La ra a înc his ușa, târându-mă afară de a c olo, în t im p c e c om plic e le lui a înc e rc a t și nu a reușit să rotească m â ne rul ușii. Și-a t râ nt it umărul în m a hon, da r a c e st a a re fuza t să se c lint e ze . „Dă-o dra c u’, mormăi unul dint re bărbați. „Ajută-mă c u a st a îna int e să ple c e .” I -a m st râ ns m â na , a poi a m răsucit-o în t im p c e m -a m învâ rt it , zgom ot ul oa se lor a um plut a e rul. Bărbatul a țipat și l-a legănat, da r nu îna int e de a reuși să-mi împingă o cârpă în gură, înghițindu-mă. Au înc e put să mă târască în t im p c e țipetele m e le înăbușite um ple a u a e rul. Ga rdie nii lui N ik ola e v t re buia u să fie a ic i unde va . Am da t c u pic iorul îna poi, spe râ nd să-i love sc t ibia și m -a m ble st e m a t că nu a ve a m a rm a pe m ine . „Doa r dă-i târfă afară”, a mormăit unul dint re e i în t im p c e se lupt a u c u m ine . „N e va a ve a m ingile dacă o rănim”, șuieră singurul bărbat, c u voc e a plină de frică. Pa nic a a înc e put înc e t să se ridic e în m ine . A fost o singură e a c a re îi făcea pe oa m e ni să t re m ure de frică și a ia a fost m a m a m e a . M -a m bătut sălbatic, plămânii și c orpul îm i a rde a u de e fort . Oc hii m e i s-a u a runc a t în jur după se m ne de a jut or și, spre groa za mea, m oa rt e a ne -a înc onjura t . Asist e nt e m oa rt e . M e dic i morți. A fost un a l na ibii de m a sa c ru. Î na int e să a m șansa să proc e se z unde mă duc e a u, a m a uzit scârțâitul a nve lope lor. Ce i doi pa znic i c a re ne aduseseră a ic i zăceau morți pe t rot ua r, c u sâ nge le lor în jurul t rupurilor. Am văzut roșu și l-a m lovit pe unul dint re bărbați c u o lovitură în c a p. Alți doi a u sărit din mașină, ia r unul m i-a apăsat un cuțit de gâ t . — E de a juns, cățea. M i-a țâșnit respirația din m ine . Dra go a fost a ic i. M a m a l-a t rim is pe Dra go după m ine . N u c re de a m că a m a i rămas c e va c a re să mă poată șoca, da r iată-mă. „Mișcă-te, sa u t e voi sâ nge ra c a pe un porc ”. Scăpându-mă din st upoa re , m i-a m t ra s pum nul îna poi și l-a m lovit c u pum nul în față. Pre fe r să mă înt orc la m a m a moartă de c â t vie . Da r îna int e de a put e a înc e rc a a lt c e va , viziune a m i-a re ve nit . Ca pit olul 5 9 K ingst on M M ola rii s-a u îm pre una t în t im p c e mă uit a m la vide oc lipul de supra ve ghe re a l răpirii Louise i. Ea s-a lupt a t c u e i c a o tigroacă, da r în c e le din urmă a u a vut -o stăpânită. N u a fost o luptă corectă, o armată de bărbați îm pot riva une i singure fe m e i. N ik ola e vii și frații m e i e ra u a ic i, pregătiți să ofe re oric e sprijin de c a re a ve a m ne voie . Sora m e a stătea în c a m e ra comunicantă m â ngâ nd-o pe La ra , a le cărei strigăte blâ nde a u călătorit prin spațiu. Ea și t e ra pe ut ul e i a u fost singurii supraviețuitori din înt re a ga unit a t e . Oa m e nii Sofie i nu a u cruțat pe nim e ni c a re s-a înt â m pla t să vizit e ze instalația în m om e nt ul a t a c ului. St om a c ul m i s-a învâ rt it la im a ginile c a re c lipe a u pe e c ra n, fie c a re m a i grot e sc de c â t pre c e de nt ul. Furia aprinsă a izbuc nit la suprafață din c a uza nedreptății t ut uror. Da r știam că nu mă va a jut a în a c e st c a z. A t re buit să-mi țin c a pul lim pe de pe nt ru a c onc e pe o st ra t e gie . A fost singura m oda lit a t e de a -m i re c upe ra fa t a . Sofia e ra disperată, clarificată de fa pt ul că a atacat instalația soților N ik ola e v fără a înt re rupe supra ve ghe re a . Da r a fost un luc ru c a re m -a îngrijora t m a i pre sus de oric e , și a c e st a a fost Dra go. N e noroc it ul e ra un pe rve rs bolna v și înt ort oc he a t , c a re ra re ori își t â ra t ort ura . De ve nise a t â t de de zorie nt a t înc â t vic t im a a r m uri îna int e de a ofe ri vreodată răspunsuri. N u a ve a stăpânire de sine , ia r Sofia știa a st a . De c i de c e l-a t rim is să o ia pe Louisa ? Furia m i-a c loc ot it în ve ne , grăbindu-mi pulsul până c â nd ure c hile îm i răsună. — O vom lua , spuse Ale x e i, c u voc e a lipsită de emoție, c a de obic e i. „M a m a e i nu-i va fa c e rău.” „Da , o va fa c e .” Ca m e ra a căzut înt r-o tăcere hotărâtă, ia r oc hii lui Ale x e i și a i fraților m e i s-a u așezat a supra m e a . O pie rduse m o dată, nu put e a m să o pie rd din nou. „A bătut-o a t â t de rău în t re c ut , înc â t Louisa a a vut ne voie de o operație plastică.” „Doa m ne al na ibii de H rist os”, mormăi Royc e pe sub răsuflarea lui. „Poa t e că a r t re bui să o prinde m și să-i dăm un gust din propriul e i m e dic a m e nt îna int e de a scăpa de e a .” „U nde c re zi că a u dus-o?” A t re c ut o bătaie de inimă. "Rusia ." I nst inc t ul m e u mă a ve rt iza că Sofia a dus-o îna poi a c olo unde a înc e put t ot ul. Ca st e lul e i suc it și rău din Sibe ria . „Da r a i re fuza t înt ot de a una să m e rgi a c olo”, a sublinia t Sa sha . „Pe nt ru e a , voi m e rge în Rusia .” La na iba , pe nt ru e a , aș vizit a t oa t e c e le nouă c e rc uri a le infe rnului lui Da nt e . — Ești sigur că Sofia și-ar răni propria fiică? întrebă Byron. „Sofie i i-a u spălat c re ie rul, făcând-o să creadă că e st e geamănul e i”, a m spus e u. „V a înc e rc a din nou.” N u a m put ut pe rm it e să se înt â m ple . N u i-a m put ut pe rm it e Sofia să-mi șteargă Lou. Ea a fost c e l m a i bun luc ru c a re m i sa înt â m pla t vreodată. Put e re a ei m -a a jut a t să supraviețuiesc fiecărei furt uni ne noroc it e de -a lungul vieții m e le m ize ra bile . I nim a m e a ba t e doa r pe nt ru e a , în rit m ul e i, ia r această ne voie de e a făcea pa rt e din ADN -ul m e u. „Mă duc după e a .” M i-a m t râ nt it c u pum nul în masă, t ot ul de pe e a zdrăngănind în se m n de prot e st . A fost a t â t de gre u să mă gâ nde sc rațional c â nd știam e x a c t de c e fe l de tortură e ra capabilă Sofia . O îndura se m . A fost ge nul c a re ți-a rupt t rupul și spirit ul, t ra nsform â ndu-t e în c e va de ne re c unosc ut . Spa im a din pie pt ul m e u creștea c u fie c a re m inut c a re t re c e a . M i-a fost teamă că dacă nu mă duc im e dia t după e a , voi e x ploda . N ic i măcar nu put e a m a uzi c e spune a u Ale x e i, Royc e și Byron în a fa ra zgom ot ului din ure c hile m e le . „Proba bil că Sofia mizează pe a st a .” Ale x e i a a vut dre pt a t e , da r nu m i-a păsat. Mi-aș pie rde mințile dacă nu aș a junge la ea. M -a m ridic a t și m -a m îndre pt a t spre fereastră, e libe râ nd o respirație gre a în t im p c e mă uit a m la lum inile strălucitoare de noa pt e din Lisa bona . „N u a i văzut niciodată c e ia făcut a c um opt a ni. N im e ni nu poa t e supraviețui așa de două ori.” Ca pit olul 6 0 Louisa eu a m c lipit îm pot riva lum inii strălucitoare c a re îm i a rde a globii oc ula ri, înt re gul m e u c orp înre gist râ nd dure re . Duhoa re a morții și a m uc e ga iului m i-a u a dus a m int iri, arătând spre loc ul în c a re fuse se m dus și a proa pe că m -a m îne c a t de frică. Oc hii m e i a u străbătut încăperea, pereții fa m ilia ri ve nind în c e nt rul atenției. Era aceeași înc hisoa re de la subsol în c a re m urise m c u opt a ni în urmă. Era încă m urda r, șoaptele t ut uror băieților și fe t e lor ne vinova t e c a re a u m urit a ic i. M i-a spa rt pie le a de găină și m -a m m ut a t să-mi înfășoare brațele în jurul m e u doa r c a să mă opre sc sc urt . Era m le ga t de un sc a un. I st oria se re pe t a . Singura ha r m â nt uit or a fost că K ingst on nu e ra a ic i. N im e ni nu l-a r put e a răni. M -a m uit a t în jos la m â inile m e le , zgâ ria t e și însâ nge ra t e , în t im p c e a m int irile a u ve nit inunda t e . I nim a a înc e put să-mi bată m a i re pe de , îngrijora re a m e a pe nt ru La ra copleșitoare, da r a m îm pins-o im e dia t înt r-un colț. N u a r fi put ut a junge la ea. La capătul a c e lui gâ nd, ușa s-a de sc his c u un scârțâit put e rnic și m a m a a int ra t . Părul e i e ra pe rfe c t c oa fa t , ia r post ura e i i-a aparținut pe podium în t im p c e se plim ba pe nt ru m ine , dia m a nt e le sc lipind în jurul gâ t ului e i. Ca și c um a r fi pe c a le să pa rt ic ipe la un ba l re ga l, nu să-și t ort ure ze fiic a . Dra go, ne noroc it ul ăla bolna v, s-a zbătut în spa t e le e i c a un ne noroc it de c â ine , zâ m bind de parcă a r fi fost pe c a le să ia un os. U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală, re a lizâ nd că proba bil e ra m a c e l os. Înghițindu-mi pa nic a , m i-a m îndre pt a t um e rii și m i-a m îngust a t oc hii pe m onst rul c a re e ra Sofia V olk ov. Au fost ra re m om e nt e în copilăria noastră c â nd geamăna m e a și c u m ine a m spe ra t că e a ne va lua și ne va ofe ri o viață normală. N e -a prot e ja t de oa m e nii lui I va n doa r pe nt ru a ne folosi pe nt ru propriile e i pla nuri. Oric a re a r fi fost . Ea c hic c u lim ba . „Lia na , Lia na , c e o să fa c c u t ine ?” „Pe nt ru înc e put , poți să-mi spui Louisa .” Oc hii e i străluceau c u c e va înt une c a t c â nd s-a așezat viza vi de m ine , încrucișându-și e le ga nt pic ioa re le . I isuse , dă-i un ne noroc it de suport de țigară și t rim it e -o la operă. „Ar fi t re buit să pun capăt a c e lui st ronzo .” Moștenirea italiană a m a m e i m e le nu a ieșit niciodată la iveală de c â t a t unc i c â nd e ra speriată și panicată. Știrea că e a e ra amândouă m i-a da t sufic ie nt c ura j pe nt ru a -i zâ m bi. „Nu-ți fa c e griji, mamă, a c e l st ronzo t e va t e rm ina .” Ea a ba t joc orit , da r îngrijora re a de pe c hipul e i a rămas. N u se put e a a sc unde în spa t e le st ra t urilor de m a c hia j sa u c hirurgie plastică. „T e -a i fugit c u om ul ne pot rivit , a c um ve i gust a m â nia pe c a re a i revărsat-o a lt ora de a t â t a t im p.” „Lasă-mă să-i da u o lecție”, șuieră Dra go, uit â ndu-se la m a m a c u speranță în t im p c e sărea în pic ioa re c a și c um a r fi înt r-un ring de box . Ea își ridică pa lm a și e l se opri. Cum a m spus, un c â ine . Câ nd m a m a a spus „At a c ”, ne bunul s-a dus în oraș. „U nde e st e Lia na ?” a m c e rut , fix â nd oc hii pe Sofia . „Stă în fața m e a .” — Greșit, Sofia , a m răsturnat e u. N u e ra mamă, nu fuse se niciodată mamă și e ra t im pul să tăiem legăturile. "Est e . Lia na . Î n viaţă?" A t re c ut o bătaie de inimă. „Da , c re d că e st e .” „T u... c re zi?” M -a m bâ lbâ it de ne înc re de re , c orpul m e u um plut de adrenalină și a t â t de multă furie înc â t m i-e ra teamă că voi e x ploda . "De c a nd?" M -a privit de parcă dezbătând c â t de m ult să dezvălui, ia r e u a m scăpat un râ s a m a r. „O să mă om ori, așa că a i put e a la fe l de bine să-mi spui pe nt ru c e m or.” Se aplecă îna int e , punându-și c oa t e le pe ge nunc hi. "Ai dre pt a t e ." La na iba , de c e m -a durut să o a ud spunâ nd-o c u voc e t a re ? M i-a m îndre pt a t c oloa na vertebrală, ignorâ nd a c e st e emoții inut ile . Știam că K ingst on mă va sa lva , t re buia doa r să câștig t im p și să o țin să vorbească. „U nde e st e geamănul m e u?” Am înt re ba t . „U nde va în Am e ric a de Sud.” "Î n viaţă?" a m re spira t . "Î n viaţă." „N u a i găsit-o”, a m spus, c u voc e a t re m urâ ndu-m i de ne rvi și spe râ nd că poa t e – doa r poa t e – o voi re c upe ra . „N u, Pe re z a făcut o treabă bună acoperindu-și urm e le .” Sa u poa t e că geamănul m e u se a sc unde a ? Ca pul m e u e ra o m ize rie încurcată, fie c a re minciună c a re m i se spune a vreodată împrăștiată în jurul c a pului m e u. A fost o luptă să a dun t oa t e pie se le puzzle -ului împreună. „Ce rol a juc a t c a rt e lul de la T ijua na în t oa t e a c e st e a ?” M a m a a sc os o țigară și a băgat-o în gură, Dra go sărind inst a nt a ne u să-i aprindă un c hibrit . „Sa nt ia go dore a o căsătorie aranjată înt re t ine și fiul său.” Ea a inspira t , a poi a sc os un nor de fum spre m ine . M i-a m ținut respirația, urâ nd m irosul de fum . „Am re fuza t , da r I va n a m e rs la spa t e le m e u și l-a m a ra nja t .” Fa lc a i s-a încleștat. „Î nt ot de a una sunt nenorociții de bărbați.” „Era soțul tău ”, a m sublinia t e u. „Al doile a și ult im ul m e u.” O privire îndepărtată a pătruns în privire a e i și m i-a m im a gina t că proba bil își a m int e a de prim a căsătorie și de fiic a pe c a re o c ost a se . — Oric um , în ziua în c a re t u și Ghost ați înc e rc a t să scăpați, Lia na a fost prinsă de Sa nt ia go și oa m e nii lui. M i-a m ținut respirația, a nt ic ipâ nd unde se duc e a a st a . „Ea a mințit și le -a spus că ești t u.” Dure re a aprinsă m i-a străbătut pie pt ul și m -a m uit a t în jos, sigur că sâ nge re a m din c a uza e i. — Așa că ve zi, sla ba m e a Louisa , a spus e a c u răceală. „T re buia să de vii e a .” Am c lipit , t oa t e sone riile de alarmă sunâ nd în c a pul m e u. Î n sfârșit, a ve a se ns. Întrebările pe c a re m i le pune a m e re u în t im pul se siunilor m e le de tortură. Mă înt re ba c uloa re a m e a preferată, a rom a m e a preferată de înghețată, dacă sunt dre pt a c i sa u st â nga c i. Pe nt ru fie c a re răspuns greșit, t ort ura de ve ne a m a i intensă. Ea mă t ra nsform a în geamănul m e u. „Ți-a t re c ut vreodată prin m int e că nim ic din t oa t e a st e a nu s-a r fi înt â m pla t dacă t oc m a i ne -a i fi lua t ?” Am re spira t , c u inim a ba t â ndu-m i tabăra înt r-un rit m dur, dure ros. Ea pufăi. „Și să-i la s pe toți a c e i bărbați să sc a pe c u prim ul m e u născut?” M i s-a răcit sâ nge le . „Ea a fost t ot ul pe nt ru m ine . Singurul luc ru c a re m -a făcut să m e rg în această lum e interlopă.” „Și noi?” a m înt re ba t , ura ndu-m i fe lul în c a re voc e a m i se spa rge . „Ce a m fost , mamă? Ce a m fost e u și Lia na ?” Ea nu a răspuns. Ea nu a ve a ne voie , pe nt ru că știam. Î n a dâ nc ul sufle t ului, a m știut înt ot de a una . Era m pioni în joc urile e i. De unică folosință. M i-a m sc ut ura t c a pul subt il, a lungâ nd t oa t e a c e st e se nt im e nt e . N u m i-a r a jut a la nim ic să mă emoționez. N u a ic i. N u în pre a jm a e i și a a nim a lului e i de c om pa nie . „Ca re e st e legătura dint re c a rt e lul de la T ijua na și Pe re z Cort e s?” a m grăunt. — Pre supun că știi că Pe re z și-a vâ ndut sora m e a print r-un a ra nja m e nt M a ra be lla M obst e r? „Oh, știu”, a a sigura t e a . „De c e c re zi că a m pus m â na pe fiic a lui?” U ra m -a c uprins c a un ura ga n. — Bineînțeles, a poi a m e rs după t ine . Își ba t e cenușa de țigară pe pode a ua pătată de sâ nge . „M e rge m în jur,” a m spus e u print re dinții strânși. „T u și prie t e nii tăi bolna vi t e joc i, ia r noi plătim pe nt ru ne noroc irile t a le . N um e le e i e st e La ra , nu Louisa , cățea bolnavă. Ea a râ s, făcându-mi pie le a să se târască. „Bineînțeles că a i fugit c u t ra nsport urile noa st re , c ost â ndu-ne m ilioa ne de dola ri.” Oc hii e i re c i i-a u găsit pe a i m e i. — N u t e -a m învățat e u m a i bine , Lia na ? Chia r și a c um , e a a insist a t să mă spună pe num e le geamănului m e u. Această fe m e ie e ra delirantă, crezându-și propriile m inc iuni. „N u a m nic i un re gre t , cățea psihotică”, a m țipat e u din răsputeri, c u respirația încordată. Ar t re bui să fiu m a i puternică și să-mi păstrez c a lm ul, da r în sc him b o lăsam să int re sub pie le . M a m a și-a înc lina t c a pul spre Dra go. T ot ul în m ine s-a liniștit. N u, a m înc re m e nit c â nd îl prive a m pe Dra go zâ m bind a c e l zâ m be t de c â ine sălbatic. A sc os un cuțit, a poi s-a îndre pt a t spre m ine . „M -M a m a … N u…” Și așa a u înc e put țipetele m e le . Ca pit olul 6 1 K ingst on M I nst inc t ul s-a a git a t de un se nt im e nt bolna v de groază. Am int irile m -a u bâ nt uit c u fie c a re pa s m a i a dâ nc în această proprie t a t e , c hia r dacă nu m a i călcasem în această țară de opt a ni. N u fuse se m a ic i, la a c e st c a st e l c onst ruit pe coșmaruri, în opt a ni, totuși îm i a m int e a m de fie c a re piatră și de fie c a re colț. Au fost m ult e nopți în a c e a perioadă în c a re a m simțit că e ra m încă a ic i. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m re fuza t să mă înt orc în Rusia . Pe nt ru oric ine sa u oric e . Da r e a nu e ra oric ine sa u oric e . Ea e ra t ot ul . „Sunt e m c u o jumătate de oră în urm a t a ”. V oc e a fra t e lui m e u îm i ve ne a prin cască. "Ast e a pt a -ne ." Frații m e i și Ale x e i, împreună c u oa m e nii săi și proba bil proprii frați, Sa sha și V a sili N ik ola e v, nu a u e zit a t să m i se alăture în această m isiune de sa lva re . Da r o pla nific a re adecvată și c e rc e t a re a a r fi lua t pre a m ult t im p de c a re mă t e m e a m că Louisa nu a ve a . — N u fi așa, mormăi Sa sha . „Și nouă ne pla c e să ne distrăm puțin.” — La fe l, a spus Royc e , părând că se îndre pt a spre o pe t re c e re . „N e pla c e și să dansăm și să dăm c u pic iorul în fund.” „I nt ru”, a m răspuns, ignorâ ndu-i pe toți. „Prin din urmă c â t de re pe de poți.” M i-a m izbit umărul în ușa întărită. U n scârțâit m oa le c a zgâ rie t ura m e t a lului îm pot riva m e t a lului a um plut liniștea st ra nie și m i-a m ținut respirația, rugându-mă să nu fi a uzit nim e ni. M i-a m ridic a t a rm a și a m sus int ra t în sursa t ut uror coșmarurilor m e le . Î nc hisoa re a c a re m i-a fura t copilăria. Î nc hisoa re a a c e st e a , c a re să-mi fure viit orul. Cu de za va nt a je lor a c e st ui c a st e l înc e rc a cunoașterea t oa t e și c om ple x m i-a da t put e re . Cunoșteam pla nul m a i bine de c â t oric ine . Sofia a vrut să joa c e joc uri a le minții, iubind m e re u e le m e nt ul c hinului m e nt a l. Era c e e a c e e a și I va n a ve a u în c om un. Ea știa că a m părăsit a c e st ia d c u m a i m ult de c â t c ic a t ric i fizic e . Da r nic i măcar coșmarurile inc a pa c it a nt e nu m -a r îm pie dic a să int ru în această proprie t a t e în se a ra a st a . N im ic nu m -a r îm pie dic a să o sa lve z pe Louisa – nic i măcar risc ul de a fi t ort ura t din nou. Am eșuat-o a c um opt a ni; Astăzi nu aș fa c e o. Î nc ura ja t de adrenalină c a re îm i c urge a prin ve ne , a m int ra t în c a st e l. M -a m mișcat în tăcere, pașii m e i fără zgom ot pe pode a ua de marmură. Ore le minuțioase le -a u ofe rit fraților m e i și m ie sufic ie nt t im p pe nt ru a ne gâ ndi la un pla n de a t a c . Ei vor urmări în sc urt t im p, folosind t ra c k e r-ul pe m ine . Chia r a c um , m-aș a propia c â t m a i m ult posibil de Louisa îna int e c a Sofia și oa m e nii e i să-și de a se a m a că sunt a ic i. A fost c e a m a i bună șansă a noastră. M a m a e i e ra o cățea c u inim a re c e c a re nu a ve a proble m e să-și folosească c a rne a și sâ nge le pe nt ru propriul câștig. Fa pt ul că a t ort ura t -o pe Louisa , a fugit -o c u m int e a și a făcut-o responsabilă pe nt ru m oa rt e a geamănului e i m i-a spus că nu va a ve a proble m e să-și pună un glonț în inimă. Sofia a învinuit -o pe Lou că și-a pa ra liza t im pe riul din int e rior, așa că nu a r fi înc e rc a t o m oa rt e rapidă. Ar fa c e -o să sufe re , a poi proba bil a r înc e rc a să-i spe le c re ie rul — din nou. I nim a m i-a bubuit , a dre na lina m i-a pom pa t prin ve ne și îndemnându-mă îna int e să-mi ia u fe m e ia . T re buia să a jung la fe m e ia c a re m i-a dove dit că viața merită trăită în c iuda înt une ric ului și a coșmarurilor a runc a t e în c a le a noastră. Era a m e a și nu m-aș opri la nim ic să o a duc acasă. Împreună, e ra m invinc ibili. Era m unul singur, o unit a t e de nescăpat. Conc e nt ra re a m e a a re ve nit a supra sa rc inii de c a re a ve a m la îndemână c â nd o voc e blândă s-a spulbe ra t prin tăcere. Am înghețat, bâ zâ it ul a dre na line i scăzând înt r-o senzație plic t isit oa re , a poi l-a m a uzit din nou. V oc e a zum orâ nd a Louise i a răsunat în tăcere, slabă și distorsionată, da r e ra m încrezător că ve ne a din temnițe. M -a m îndre pt a t către un se t de scări din st â nga m e a . Pie t re le spa rt e a ve a u ne voie disperată de reparații, așa că m i-a m lua t t im pul, făcând pa s c â t e un pa s. „Sunt a t â t e a loc uri în c a re t e poți a sc unde , mamă, îna int e c a păcatele t a le să t e ajungă din urmă.” V oc e a Louise i e ra încrezătoare, da r e ra un t on c iuda t și un zgom ot . Aproa pe c a și c um a r fi fum a t un pa c he t de țigări. Ea a dispărut de douăzeci de ore , în t im p c e sc e na riile ult im e i t ort uri la c a re a m fost martoră m i-a u juc a t în m int e . Ac um , c â nd i-a m a uzit voc e a , ușurarea a t re c ut prin m ine și m -a m legănat în pic ioa re . Era m a proa pe la jumătatea drum ului pe holurile înt une c a t e c a re e ra u odinioară c a sa m e a , ghe m uit în umbră, c â nd o țeavă de pist ol m i-a apăsat spa t e le c ra niului. Pla nul m e u de a mă st re c ura pe Sofia a fost st ric a t . M -a m îndre pt a t înc e t la toată înălțimea m e a și m -a m înt ors și a m găsit c hipul îmbătrânit a l unui ga rdia n c a re mă uit a c u privire a . Î n spa t e le lui, alți pa t ru bărbați stăteau în spa t e le e i, toți c u a rm e îndre pt a t e spre m ine . — T e -a m așteptat, Ghost , m -a sa lut a t pe un t on înghețat. N u m -a m put ut abține să nu mă gâ nde sc la sc e na riul sim ila r nu c u m ult t im p în urmă, c â nd Louisa a ve a o armă dresată a supra m e a . N um a i că nim ic din Lou nu m irose a a duhoa re și răutate. „U nde e st e Lou?” a m c e rut , vorbind rusă pe nt ru prim a dată în opt a ni. Buze le lui s-a u c urba t înt r-un râ nje t . „E moartă pe nt ru t ine .” M i s-a zvâ c nit de ge t ul de pe trăgaciul proprie i a rm e . „Câ nd Sofia va t e rm ina c u e a , nu va ...” Ba ng. Re st ul sentinței lui a fost redusă la tăcere de un glonț înt re oc hi. Ceilalți oa m e ni a i Sofie i s-a u învăluit în jurul m e u din t oa t e direcțiile. „Ea îl vre a în viață”, a st riga t c ine va , ia r buza m e a s-a c urba t înt r-un zâ m be t . Cu siguranță, a c e st e cunoștințe m i-a u da t pâ rghie . Am înc e put să t ra g. Cu fie c a re glonț disloc a t , apăreau m a i mulți bărbați. N u a fost o luptă corectă, da r Sofia nu i-a păsat niciodată de c ore c t it udine . M -a m lupt a t c u e i, uc igâ ndu-i unul c â t e unul c a muștele, în t im p c e îm i c ont inua m drum ul spre temniță. Duhoa re a creștea c u fie c a re pa s pe hol, a m int irile bâ nt uit oa re m iroa se a e a . I gnorâ nd t ot ul, m -a m c onc e nt ra t pe gra ba de a mă a propia de Lou. N e voia de a o ve de a îm i pâ rjole a ve ne le . Aș pune capăt Sofia V olk ov odată pe nt ru t ot de a una , pe nt ru că viața Louise i a r fi în pe ric ol a t â t a t im p c â t va trăi e a . Și această cunoaștere m -a îm pins îna int e , pose sivit a t e a îm i a rde a la vâ rf de febră. Câ nd a m a juns la ult im a celulă, aceeași în c a re a m urit e a – sa u c e l puțin așa c re de a m e u – c u opt a ni în urmă, e ra m a c ope rit de sudoa re și sâ nge , c u inim a bătându-mi c u put e re c oa st e le . H olurile e ra u a c um goa le , ga rdie nii pe c a re i-a m uc is împrăștiați pe pământ. Cizm e le m e le lovind de pia t ra ve c he de se c ole , m -a m îndre pt a t spre e a , a poi m -a m oprit sm uc ind, zărind o umbră c a re pâ nde a c hia r în a fa ra c e lule i. Sofia V olk ov. Oc hii e i de gheață s-a u fix a t a supra m e a c u a c e l zâ m be t re c e și re c e . "U nde e st e e a ?" a m înt re ba t , deși e ra m de st ul de sigur că știam. Confirm â ndu-m i suspic iunile , Sofia și-a înghiont a t c a pul spre ult im a ușă din hol. — Du-mă la e a , a m spus e u. — O voi fa c e , a fost de a c ord e a , surprinzându-mă. „Da r nic iunul dint re voi nu va părăsi a c e st loc .” M i-a u scrâșnit dinții în t im p c e furia m i-a a c ope rit fața. Am vrut să mă năpustesc a supra e i și să o de c a pit e z pe nt ru a mă a sigura că nu se va înt oa rc e niciodată la viață. N u e ra un va m pir, da r dra c u’ s-a c om port a t c a unul – ticălos vic ios, sugător de sâ nge . Rețeaua de t ra fic se x ua l a fost m ot ivul căderii a c e st e i fe m e i. Ar fi t re buit să-și învețe lecția c â nd a c ost a t -o pe prim ul e i născut. Z vonul pe stradă e ra că Sofia și-a pie rdut mințile odată c e și-a pie rdut fiic a în fața m a fie i irla nde ze . N u că a r c ont a pe nt ru m ine . N im ic nu a făcut-o. Doa r Louisa . Fără să aștept c a e a să răspundă, a m îndre pt a t pist olul spre e a și i-a m înghiont a t -o în spa t e , îm pingâ nd-o îna int e . Bătăile inim ii m e le sinc roniza t e c u pașii m e i, i-a m văzut um e rii subțiri mișcându-se. Era c u un c a p plin și jumătate m a i sc und de c â t m ine , da r fe m e ia a reușit să distrugă a t â t de m ult e vieți, provoc â nd dure re și dist ruge re oriunde m e rge a . Mărimea c hia r nu a c ont a t pe lum e a a st a . Sofia a junse se să fie una dint re c e le m a i ne m iloa se ființe um a ne din lum e a interlopă, răpirea și t ort ura re a c opiilor. I nc lusiv pe a e i. Ast a s-a înc he ia t astăzi, înt r-un fe l sa u a lt ul. Î n m om e nt ul în c a re a m int ra t în celulă, a m fost acoperiți de înt une ric . M irosul morții stăruia în a e r. Sofia și-a t re c ut m â na pe pe re t e și s-a u a prins lum ini sla be . V e de re a c a re m -a înt â m pina t m i-a t rim is foc prin ve ne , furia furioasă c a un vulc a n a c t iv. Louisa e ra legată, c u spa t e le dezvăluit și biciuită, cu înc he ie t urile le ga t e de a supra c a pului. Ca pul îi legăna, oc hii închiși și fața roșie. Dra go a pășit în lum ina slabă și e u a m îndre pt a t țeava a rm e i m e le înt re oc hii lui fără viață. S-a dove dit că t ot c e e a c e e ra bun pe nt ru e l e ra să fie a nim a lul de c om pa nie a l Sofie i. L-aș sc oa t e c hia r a c um dacă a rm a lui nu a r fi înfiptă în pie pt ul Louise i. Chic ot ul Sofie i o făcu pe Louisa să deschidă oc hii. „K ingst on,” ic ni e a , c u buze le um fla t e și învinețite, pa nic a totală de pe fața e i m i-a răsucit inim a dure ros. "De c e a i ve nit ?" Sprâ nc e ne le m e le t ra se , a m st udia t -o. „V oi ve ni m e re u”, a m răpit, păstrându-mi t onul re c onfort a nt , deși furia m e a e ra volatilă. „Î n fie c a re viață, în fie c a re sc e na riu, pe viață sa u pe m oa rt e , voi ve ni m e re u. I nim a m e a ba t e în a t a , ia r a t a în a m e a .” Ea clătină viole nt din c a p, la c rim ile c urgâ ndu-i pe față. — N u, nu, nu, sc â nc i e a . „Ar fi t re buit să trimiți pe a lt c ine va . Sa lve a za -t e ." Dorința m e a de a o prot e ja e ra mai puternică de c â t coșmarurile m e le . Siguranța m e a nu e ra nim ic în comparație c u a e i. „Est e în regulă”, a m a sigura t -o, privindu-i oc hii. „V om scăpa de a st a împreună.” Ea a înghițit. "Prom isiune ?" „N u poa t e să-ți promită nim ic ”, a c hic ot it Sofia , ia r oc hii Louise i s-a u a runc a t în spa t e le m e u, t ot foc ul și furia e i a rzâ nd în a c e le a dâ nc im i de a ur. „At inge -l, mamă, și t e voi pune capăt.” M ic a m e a regină războinică a fost a t â t de fe roc e . Ar fi dife rit de da t a a st a . N im e ni n-a r m a i răni-o vreodată. „Și nu va fi o m oa rt e rapidă.” Și m-aș a sigura că dorințele fe m e ii m e le se îm pline sc . — U lt im a șansă, Sofia , a m spus, c u voc e a plată. „Lasă-l pe Louisa și pe m ine să plecăm sa u ești m ort .” „N u ești în situația de a da lovit ura . Est e t im pul să pune m capăt a st a .” Și iată-ne. Ca pit olul 6 2 Louisa D Re a d m -a um plut în t im p c e un fla shba c k a înc e rc a t să mă depășească – noi doi e ra m însângerați și învinețiți c hia r pe a c e st pământ. Am ignora t -o, luc râ nd în sc him b la legăturile m e le . Dacă a ve a m m â inile libe re , aș put e a sm ulge a rm a lui Dra go și K ingst on s-a r oc upa de re st ul. — I va n m -a a ve rt iza t de spre voi doi, spuse m a m a , c u voc e a e i m a i slabă de c â t e ra m obișnuită. Poa t e că toată t ort ura a st a pe c a re m i-a ordona t -o o e puiza . Am înt â lnit privire a răutăcioasă a m a m e i c u a m e a . „I va n t e a c â nt a t c a la lăutări”, a m şuierat e u. Sc opul m e u e ra s-o e ne rve z, da r Dra go e ra c e l c a re se supăra, îm pingâ ndu-m i pist olul m a i t a re în pie pt . „Ai c re zut că a da nsa t pe m e lodia t a , c â nd într-adevăr t u a i da nsa t pe a lui t ot t im pul.” "Cum așa?" m -a înt re ba t e a în t im p c e îm i băteam m int e a după oric e pe nt ru a c ont inua această conversație, pe nt ru că c u siguranță K ingst on a ve a un pla n. U nde va în colțurile rupt e a le minții m e le , m i-a m a m int it t ot c e s-a înt â m pla t ult im a dată c â nd a m fost împreună în această cameră. O pa rt e dint re noi a u m urit a ic i, da r oc hii lui K ingst on m -a u înde m na t să fiu c ura jos. — A vrut să a ra nje zi căsătoria c u c a rt e lul de la T ijua na , a m sublinia t e u, legăturile m e le slăbindu-mi înc e t . „T e -a i lupt a t c u e l, da r până la urmă a i c e da t . V e zi, a obținut c e e a c e și-a dorit .” — Cre zi că a vrut a st a ? se batjocoră e a neîncrezătoare. „T ot ul a m fost e u.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . „Da r—” „M i-a m dorit m a i m a re și m a i bun de c â t c e e a c e a ve a Be nit o K ing”, a răspuns e a . „M -a u folosit pe nt ru a plăti da t oria Be lle s a nd M obst e rs, așa că a m de m a ra t a ra nja m e nt ul M a ra be lla M obst e rs.” M i-a căzut gura . „Pe re z—” Ea și-a da t c a pul pe spa t e . „L-a m folosit pe Pe re z pe post de marionetă, da r e u a m t ra s sforile t ot t im pul.” — De c i a i vâ ndut -o pe Lia na ? Am vrut să mă love sc c u pic iorul pe nt ru că o pa rt e din m ine re fuza se să creadă că o mamă i-a r fa c e a st a c opilului e i. „N u, idiot ule .” Era c e va c a re m i-a înghiont a t m int e a , da r c re ie rul m e u a re fuza t să-l proc e se ze . „ T e -a m vâ ndut ”. O piesă de puzzle s-a pus la loc în t im p c e mă uit a m uluit la m a m a m e a , fără nic io umbră de îndoială că spune a adevărul. „De a c e e a nu t e -a i de ra nja t să mă sa lve zi c â nd a m fost sm uls de Sa nt ia go”, a m șoptit. „Ac um e a a înțeles.” M i-a a runc a t un zâ m be t re c e c â nd se a propia de m ine , a poi s-a a ple c a t în față, a st fe l înc â t fața e i să fie la nive lul m e u. Și t ot t im pul, sc opul lui K ingst on a fost pe Dra go. „Î n apărarea m e a , inițial a m c re zut că t e -a u uc is, da r a poi num e le tău a c irc ula t pe da rk w e b, așa că a m știut că a i supraviețuit. Am sm uls-o pe fiic a slăbită a lui Pe re z și a ve a m de gâ nd să o folose sc pe nt ru a -m i re c upe ra adevărata Lia na . Ca pul m i se învâ rt e a din t oa t e a c e st e a . Da r un luc ru e ra c la r, dacă K ingst on nu a r fi ve nit după m ine , aș fi fost la c he re m ul unor nenorociți bolna vi. — Ai fost înt ot de a una a t â t de slabă, Louisa . O problemă c a re t re buia rezolvată.” I -a m sc uipa t pe fața e i răutăcioasă în t im p c e furia mă străbătea. „T â rfa narcisică. Prim ul tău născut t e -a r fi urâ t . Mă buc ur că ți-a fost smulsă.” „N u o atingeți.” V oc e a lui K ingst on e ra plină de furie , da r îna int e c a e u să pot fa c e c e va , m a m a m -a pălmuit a t â t de t a re că m i-a u răsunat ure c hile și m -a m sc ut ura t în sc a un. Obra zul m i-a a rs și oc hii m i-a u ust ura t , da r în respirația următoare, o e x plozie puternică a zguduit pământul. — Ast a va fi ult im a t a greșeală, a spus K ingst on, a propiinduse de zgom ot de lupt e , gloanțe și e x plozii, unde va în c a st e l. „N u o ve i m a i a t inge niciodată.” „Doa r pe nt ru că a i a dus întăriri nu înseamnă că a i câștigat”, a c hic ot it m a m a c u un zâ m be t înt ort oc he a t . „N u o primești. T e -a m oprit a c um opt a ni, t e voi opri din nou.” K ingst on îi aruncă un râ s re c e . "N u de da t a a st a ." Lupt a t re buie să fi a juns a proa pe în c e lula noastră. Se a uze a u pum ni, mormăituri și t rosnit uri de oa se și nu a dura t m ult până c â nd oa m e nii m a m e i s-a u t urna t în celulă c u m a i mulți în spa t e . Și a poi o față cunoscută. Ale x e i N ik ola e v. M a i m ult e gloanțe răsunară în a e r. T ot ul s-a înt â m pla t pre a re pe de . Sâ nge le m i s-a st ropit pe față. M i-a u suna t ure c hile . Sc a unul m i-a căzut și c a pul m i-a lovit pode a ua de piatră a t â t de t a re înc â t a m jura t că a m văzut st e le . I gnorâ nd t ot ul, a m rupt legăturile slăbite, a poi a m st râ ns sc a unul și l-a m a runc a t spre Dra go. A răcnit de dure re și a lăsat pist olul în jos, a lune c â nd-o pe pode a . Cu c oa da oc hiului, i-a m văzut pe K ingst on, Ale x e i și frații lui lupt â ndu-se c u oa m e nii Sofie i. M -a m îm pie dic a t după a rm a lui Dra go, a jungâ nd la e a în același t im p c u m a m a . Apoi, st râ ngâ nd pist olul, m -a m îndre pt a t și a m îndre pt a t -o spre e a . „Spune -le t ut uror să se oprească”, le -a m ordona t . "N u." Oc hii e i a u străbătut încăperea, oprindu-se a supra lui K ingst on, c a re a ve a pa t ru bărbați să-l a propie . „Ghost nu va dura m ult m a i m ult ”, remarcă e a pe un t on plic t isit . Am țintit și a m apăsat pe trăgaci, lovind un bărbat înt re oc hi. „Spune -le oa m e nilor tăi să se următorul”, a m oprească sa u t u ve i fi st riga t , c u oc hii m e i zbâ rc indu-se înt re K ingst on, fra t e le lui și m a m a m e a . Dacă situația nu a r fi a t â t de gravă, aș fi im pre siona t . M a i m ult e c a da vre a u căzut la pământ, c ifre le s-a u e ga la t înc e t . „U lt im ul a ve rt ism e nt , mamă”, a m spus, c u pie pt ul t re m urâ nd și furia a rzâ ndu-m i obra jii. „Ac e st c opil c u proble m e nu va e zit a să t e pună capăt odată pe nt ru t ot de a una .” — Louisa , strigă K ingst on, da r voc e a lui părea sub apă. „Ra ze de soa re , nu o fa c e .” M i-a m ridic a t privire a , l-a m găsit sărind pe st e c a da vre le pe nt ru a a junge la m ine . De ge t e le m e le subțiri s-a u sc ut ura t în jurul trăgaciului, t re buind să pun capăt a st a . Pe nt ru K ingst on. Pe nt ru geamănul m e u. Pe nt ru La ra . M â na lui m a re s-a înfășurat în jurul m e u, c orpul lui st râ ns, înc orda t și c ont rola t . — Lasă-mă, soa re , șopti e l. Ale x e i i-a fost alături, frații săi e lim inâ nd re st ul gărzilor m a m e i m e le . S-a înre gist ra t dure re a arzătoare de la înc he ie t ura m â inii st â ngi și um e rii m i s-a u prăbușit. „Uită-te în altă pa rt e , Lou”, a ordona t e l, c u e x pre sia lui mortală și c onc e nt ra t a supra m a m e i m e le , în t im p c e îi spune a : „U lt im e le fețe pe c a re le ve zi îna int e de a m uri vor fi a le noa st re .” De ge t e le m e le s-a u înfășurat în jurul antebrațului lui și l-a m st râ ns, făcându-l să se oprească. Privire a lui s-a a runc a t spre m ine c u o sprânceană ridicată. „N u o uc ide ”, i-a m șoptit, uitându-mă în oc hii lui întunecați. „M oa rt e rapidă... E pre a bine pe nt ru e a .” U m e rii i se încordară, foa m e a de răzbunare în oc hii lui întunecați gre u de ra t a t . "Sunteţi sigur?" "Da ." Am a runc a t o privire fe m e ii c a re a dist rus a t â t de m ult . „Ea vre a o m oa rt e rapidă. N u-i da c e e a c e vre a .” „At t a girl”, a spus fra t e le lui K ingst on, Royc e , rupâ nd gâ t ul ult im ului ga rdia n și a runc â ndu-l pe pământ. „Dă-i căței a ia un gust din propriul e i m e dic a m e nt .” Oc hii lui Ale x e i străluceau de răzbunare. La fe l și frații lui K ingst on. Am înc he ia t a st a , odată pe nt ru t ot de a una . Sprijinul lor a înse m na t m a i m ult de c â t aș fi put ut plăti vreodată. M ia r a ve a loia lit a t e a pe nt ru re st ul zile lor m e le . Privind oc hii c u m a m a , a m re spira t : „Să ve de m c â t re zist i”. M a m a și-a înde plinit dorința. Ea a c re a t monștri. Ca pit olul 6 3 Louisa S ofia înc his în siguranță și nu m a i e st e o amenințare, a m părăsit Sibe ria . K ingst on și c u m ine a m fost de a c ord că nu ne vom înt oa rc e niciodată în a c e l ia d din Rusia . Soa re le , m a re a și c lim a caldă ne vor fi pregătite de a c um îna int e . Două zile m a i t â rziu, ne -a m înt ors în sfârșit la Lisa bona , unde a m fost întâlniți c u oc hii injectați de sâ nge a i La re i și c u privire a întunecată plină de c om pa siune a Aurore i. M i-a st râ ns umărul și a poi m â na fra t e lui e i îna int e de a ple c a să se întâlnească c u soțul e i, c a re a rămas în urmă c u soții N ik ola e v. K a rm a a a juns în c e le din urmă pe Sofia V olk ov. Am privit c um soții N ik ola e v o t â ra u pe m a m a în subsol. Și-ar trăi zile le înlănțuite c a un c â ine înt r-o cameră re c e , fără fe re st re . Era doa r o c he st iune de t im p până c â nd e a a a vut un fina l a m a r. "T e simți bine ?" V oc e a blândă a La re i m i-a a t ra s atenția, m â na e i a lune c â nd în a m e a . l-a m st râ ns. "Eu sunt ." O ușurare vizibilă o c uprinse și e a răsuflă lung. „Am fost a t â t de îngrijora t pe nt ru t ine .” Oc hii ei se îndreptară spre K ingst on. "Am a ndoi." La c rim ile m i-a u um plut oc hii c â nd e a a căzut în m ine , ia r K ingst on ne -a st râ ns pe a m â ndoi în brațele lui put e rnic e . — Est e t re a ba noastră să ne fa c e m griji pe nt ru t ine , nu inve rs, spuse K ingst on, c u voc e a aspră de emoții. „Ce -a r fi să ne fa c e m c u toții griji unul pe nt ru celălalt?” sugeră La ra înc e t , fără a se îndepărta de noi. Am zâ m bit obosit . — M i-a r plăcea a st a , a m m urm ura t , st râ ngâ ndu-i de mână. „M i-a r plăcea foa rt e m ult a st a .” "Est e c e va greșit?" a înt re ba t La ra c u speranță, percepția și e m pa t ia e i sunt a de se a în a c ord c u emoțiile din jurul e i. „Ai a vut dre pt a t e ”, a m spus, st om a c ul m i se a git a din c a uza re c e nt e lor de sc ope riri. „Geamănul m e u e st e în viață. U nde va în Am e ric a de Sud.” Ea m -a st râ ns de mână. „O ve i găsi.” Am înt â lnit privire a lui K ingst on pe st e c a pul La re i. Am vorbit m ult de spre geamănul m e u de c â nd mă sa lva se . M i-a spus de spre de ge t ul pe c a re l-a prim it , ADN -ul se potrivește c u c e l a l surorii m e le . N u e ra nic io garanție în c e formă o vom găsi, da r nu ne -a m da bătuți. N u până c â nd a m găsit-o. „V om fa c e ”, a m spus, c u voc e a tremurândă. „N u… m a i vre i să rămân?” scapă La ra . — Uită-te la m ine , La ra , îi ordonă K ingst on. Ea și-a ridic a t c a pul, c u oc hii e i drăguți îndre pt â ndu-se c u a i noștri. „V re m să rămâi c u noi pe nt ru t ot de a una . Ple c i c â nd ești ga t a să ple c i.” Am zâ m bit înc e t . „Și c â nd se va înt â m pla a st a , ne vom a sigura că ești inde pe nde nt , da r și în siguranță. Ac um fa c i pa rt e din c e rc ul nost ru.” „Ce rc ul Ashford.” a m c hic ot it . „Mă gâ nde a m m a i m ult la c e rc ul lui K ingst on și Lou, da r c e rc ul Ashford sună și m a i bine . E m a i m a re .” „Ac um ha i să intrăm înăuntru. N u știu de spre voi doi, da r aș put e a dorm i ia rna de pa rt e .” La ra a c hic ot it în t im p c e ne -a m îndre pt a t spre c a sa noastră. Fire le de m ist e r c a re înconjoară sora m e a a u cântărit foa rt e m ult în m int e a noastră, da r a m re zolva -o. Împreună. Z gom ot ul c onst a nt de apă a r fi t re buit să mă c a lm e ze . Totuși, în pie pt ul m e u s-a năruit o furtună în t im p c e stăteam în ba ia luxoasă potrivită pe nt ru o regină, uitându-mă la c a da c a re se um ple a înc e t c u apă. Eve nim e nt e le din ult im e le zile a u a juns în sfârșit din urmă și bicepșii a u înc e put să-mi t re m ure . Geamănul m e u e ra în viață, unde va pe a c e st pământ. Cum a put ut m a m a noastră să fie a t â t de re a înc â t să ne aducă în a c e st punc t ? Dist ruse se a t â t de m ult e vieți, inc lusiv pe a noastră, și nu simțea nic io remuşcare pe nt ru a st a . Purt â nd nim ic a lt c e va de c â t un t ric ou c a re îm i a junge a până la ge nunc hi, a m privit c um se adună a burii pe st e cadă. M i-a m surprins re fle x ia încețoșată în oglindă, ia r respirația m i-a de ve nit superficială și aspră. O m inge s-a înfipt în gâ t , sufocându-mă. M a m a ne -a urâ t a t â t de m ult înc â t ne -a c onda m na t la m oa rt e . K ingst on m -a sa lva t . Cine o sa lva pe Lia na ? T re buia să o găsesc. Î n ult im ii opt a ni, m -a m îm pa c a t să trăiesc fără geamănul m e u, c hia r dacă m i-a lăsat o gaură în pie pt . Da r a c um că știam că poa t e fi în viață, a c e a gaură a înc e put să se um ple de speranțe și vise , ia r a st a m -a spe ria t m a i t a re . U n se t de brațe put e rnic e , c u cerneală, s-a u înfășurat în jurul m e u și a bia a t unc i m i-a m da t se a m a c â t de t a re t re m ura m . "Ast e a pt a -m a ." V oc e a lui puternică și caldă m -a învăluit în t im p c e m -a lua t în brațe și ne -a călcat în c a da fie rbint e , c u cămașa m e a lipită de c orp. „O vom găsi.” M i-a m îngropa t fața în gâ t ul lui în t im p c e a m înghițit c u dispe ra re după a e r, inha lâ nd pa rfum ul lui în plămânii m e i. „Dacă e a ...” M i-a t re m ura t gura . „N u o pot pie rde din nou.” M â na lui puternică m -a prins de ceafă și e l m -a st râ ns, înt orc â ndu-m i c a pul să mă uit la e l. Oc hii ni s-a u bloc a t , inim a îm i t unde a în pie pt . „O vom găsi”, m i-a spus e l, voc e a lui nu lăsând loc de îndoială. "Împreună. V om c e rc e t a fie c a re c e nt im e t ru din a c e st pământ dacă va t re bui, da r îți prom it că o vom găsi. Știi de c e ?" Oc hii lui a rde a u de a t â t a dra gost e înc â t m i-a făcut inim a să bată, c a a ripile noi a le unui flut ure . Sa u o pasăre pe c a le săși ia prim ul zbor. N um a i că a m m a i fost a ic i și știam c u siguranță că e l e ra m ot ivul pe nt ru c a re m -a m născut. Să fie a lui. „Pe nt ru că ești a m e a . Fe m e ia m e a . Pe nt ru că inim a t a ba t e în pie pt ul m e u, ia r a m e a în a l tău. Sunt e m unul și același, Lou. Și a c um că t e -a i înt ors în viața m e a , nu aș fa c e nim ic pe nt ru a t e fa c e fe ric it .” L-a m îmbrățișat st râ ns, de parcă aș m uri fără e l. Pe nt ru că aș fa c e -o. „T u... T u, K ingst on, mă fa c i fe ric it .” Ca pit olul 6 4 Louisa T Trecuseră două săptămâni de c â nd K ingst on a ve nit în Rusia și m -a sa lva t . I -a m obse rva t pe N ik ola e v și Ashford așezați în jurul m e se i, e x pre sia gravă a lui K ingst on st ric â ndu-i trăsăturile. N u se m a i bărbierise de c â nd ne -a m înt ors și nu m -a m put ut abține să nu re m a rc că i s-a pot rivit . Îmbrăcat în blugi și un t ric ou a lb, arăta puțin int im ida nt și foa rt e fie rbint e . N u făcusem pre a m ult e progre se în găsirea surorii m e le . N ic o M orre lli se ofe rise să ne a jut e să găsim fie c a re Ac ord M a ra be lla înc he ia t vreodată și, c unosc â ndu-i se t ul de abilități, l-a m a c c e pt a t . Sora m e a nu a fost singura victimă a pla nurilor lui Pe re z și a le m a m e i m e le . Au fost mulți băieți și fe t e nevinovați c a re t re buia u găsiți și salvați. — K ingst on a spus că t e ia la o înt â lnire , șopti La ra , zâ m bind înmulțumit. N e -a m așezat a m â ndoi pe c ovor, c u spa t e le lipit de c a na pe a , în t im p c e ne uit a m la sufra ge ria c a se i din Lisa bona a soților N ik ola e v c a re bâ zâ ia de viață. Copiii și-au găsit c lic urile și s-a u juc a t fără să-i a c orde atenție adulților, în t im p c e noi doi a m obse rva t t ot ul. „Și că e st e c e va c e nic iunul dint re voi nu a făcut vreodată.” Buze le m e le s-a u c urba t în sus, fericită să o văd pe La ra înc e t , da r sigur, ve nind la e i. Ave a m încă un drum foa rt e lung îna int e , da r împreună, vom t re c e pe st e e l. „Poți să-mi da i un indic iu?” i-a m şoptit îna poi. „Doa r c a să știu c e să mă îm bra c .” Ea a zâ m bit . „Purtă c e va frum os.” m -a m ba t joc orit . „Ast a nu îm i spune m a re luc ru.” „De spre c e șoptiți voi doi?” a înt re ba t Aurora din cealaltă pa rt e a c a m e re i, atrăgând atenția t ut uror în c a le a noastră. „N im ic ”, a m răspuns noi în același t im p, obra jii ni se înroșiră de m inc iuna evidentă. Sa sha s-a ridic a t de la masă și a a juns la soția lui, Bra nk a , în câțiva pași sc urt i, înghițind-o în îmbrățișarea lui voluminoasă. T ipul a fost c onst ruit din piatră. Am c re zut c u adevărat că i-a ra t a t c he m a re a . Ar fi t re buit să fie un luptător de M M A. „De c i, voi doi veți să vă căsătoriți?” întrebă Sa sha dezinvoltă. M -a m uit a t în jur, curioasă c u c ine vorbe a c â nd a m obse rva t că oc hii t ut uror e ra u ațintiți a supra m e a . — Lasă-o în pa c e , Sa sha , a spus Aurora , ve nindu-m i în a jut or. „T e t ra nsform i înt r-o bârfă bătrână”. El a zâ m bit . „Ce l puțin e u sunt o cârpă fie rbint e .” „Continuă să-ți spui a st a ”, mormăi La ra sufic ie nt de t a re pe nt ru a put e a a uzi toată lum e a , ia r râ se t e le umplură c a m e ra . „T re buie să spun că și e u sunt c urios”, a int e rve nit Royc e . K ingst on și c u m ine a m împărtășit o privire . „Câ nd o găsim pe Lia na .” — Câ nd o găsim pe Lia na , a m re pe t a t . nu m a i e ra m singur. Am a vut o fa m ilie – una foa rt e m a re – da r până nu o vom găsi pe Lia na , viața noastră nu a r fi fost completă. Așa că a m aștepta. Împreună. Am băgat-o pe La ra , apăsându-i un sărut pe frunt e . Ea a re c unosc ut că e ra pre a bătrână pe nt ru a fi ascunsă, da r în une le zile a ve a ne voie de această liniște. Am făcut-o c u toții și nu a m văzut nic iun rău în a st a . — V e i fi a t e nt , nu? întrebă e a , c u voc e a plină de t re pida re . — Î nt ot de a una , a m prom is. „K ingst on a duc e un cuțit și o armă de mână. V oi a ve a și e u o armă.” „Dacă t u...” „Shhh.” M i-a m apăsat de ge t ul pe buze le e i. „N u ni se va înt â m pla nim ic . Și îți voi t rim it e un m e sa j la fie c a re oră.” Am a runc a t o privire spre nopt ie ra e i. „T e le fonul tău e st e încărcat?” Ea dădu din c a p, t e nsiune a e i scăzând înc e t . „Arăți frum os”, a spus e a în t im p c e mă ridic . „K ingst on nu va put e a să-și țină oc hii de la t ine .” a m c hic ot it . „Îți mulțumesc că m -a i a jut a t să a le g ținuta perfectă.” Sufla ndu-i un ult im sa rut , a m ie sit din c a m e ra si a m inc his usor usa in urm a m e a . Da r în loc să mă îndre pt spre biroul unde se a fla K ingst on, a m c oborâ t spre subsol. A fost prim a pe t re c use m mea ult im e le vizită de ore c â nd ne -a m pregătindu-mă înt ors și îm i m e nt a l pe nt ru această c onfrunt a re . M i-a m int ra t singur în temniță, pașii m e i fără zgom ot pe pia t ra ve c he de o sută de a ni. Poa t e că tendințele m e le de la c om pe nt ru pedeapsă sa u o speranță zadarnică de a e x t ra ge m a i m ult e informații c a re m -a r a jut a să-mi găsesc sora m a i de vre m e . „T re buie să o văd pe Sofia ”, a m spus, a dre sâ ndu-le c e lor doi ga rdie ni staționați în fața c e lule i m a m e i m e le un zâ m be t st râ ns. Băieții a u făcut sc him b priviri e zit a nt e îna int e să a da ug: „Fie de sc hide ușa, fie dă-te de opa rt e ”. U nul dint re e i a da t din c a p în t im p c e celălalt a de sc his ușa și e u m -a m st re c ura t înăuntru, ținând t ivul roc hie i m e le boe m e roz de pe pământ. T oc ul m e u pe nt ru armă, le ga t în jurul c oa pse i, a juc a t pe e k a buo – une le obic e iuri e ra u gre u de spa rt – în t im p c e mă îndre pt a m m a i a dâ nc în spațiul înt une c a t . Oc hii m e i s-a u a da pt a t înc e t , c â nd temnița întunecată, re c e și săracă a apărut la ve de re . Ex a c t c a c e l din coșmarurile m e le . La fe l c a c e l de la K ingst on. Cu excepția de da t a a c e a st a , Sofia V olk ov a fost c e a legată de pe re t e . Fără bla na e i și ha ine le sc um pe , părea inofensivă. Ca o altă victimă c a re suferă m â nia oa m e nilor răi. Doa r că e a e ra re a de a ic i, închisă înt r-o cameră în c a re nu put e a să facă rău. M -a m oprit la câțiva m e t ri de e a , înc hizâ ndu-m i oc hii c u e a , fie c a re a m int ire a t ort urii m e le ve nind în prim -pla nul minții m e le . Am a juns să înțelegem că va fi c e va c a re va rămâne c u m ine pe nt ru t ot re st ul vieții. „Bună, Lia na .” — Sunt Louisa , a m c ore c t a t -o. O venă de la tâmplă îi pulsa c a răspuns, da r e a rămase tăcută. Făceam a st a pe nt ru geamănul m e u. Pe nt ru om ul m e u. Pe nt ru viit orii noștri c opii. „Bună, Sofia .” Buza i s-a ondula t c u un râ nje t , da r re spinge re a e i nu o m a i dure a . N u s-a pie rdut dra gost e a înt re această fe m e ie și m ine . N a va a c e e a na viga se c u m ult t im p în urmă. „Î n sfârșit ți-ai găsit c ura jul.” Era un st rop de m â ndrie în voc e a e i și a m urâ t -o. N u m i-a m dorit niciodată să fiu c e e a c e și-a dorit e a , pe nt ru că a st a înse m na că m -a m a ve nt ura t în pa rt e a greșită. — Cercetăm Ac ordurile t a le M a ra be lla , a m spus e u de ga ja t . Ea a ba t joc orit . „N u ve i găsi nim ic de spre sora t a în a c e le a .” „De c e ești a t â t de sigur?” „Pe nt ru că le -a m t re c ut de ja .” N u c re de a m că m int e . „Ei bine , t re buie să găsim și a c e le a lt e vic t im e . Î i vom sa lva pe toți.” Î n spa t e le m e u, ușa s-a de sc his și oc hii e i s-a u a runc a t pe st e umărul m e u. N u t re buia să mă înt orc să văd c ine e ra . Am put ut simți oc hii lui K ingst on pe spa t e le m e u, c â nd se mișca să vină în spa t e le m e u. M â na lui s-a oprit pe spa t e le m e u, ofe rindu-m i sprijin și put e re . El a știut înt ot de a una c e să facă și l-a m iubit și m a i m ult pe nt ru a st a . M -a m a ple c a t spre e l, c u o put e re calmă cuprinsă de m ine . El a fost m ot ivul pe nt ru sănătatea m e a , pe nt ru viața m e a , pe nt ru vinde c a re a m e a . Aș fi t ot a t â t și m a i m ult pe nt ru sora m e a odată c e a m găsito. — V re a u să știu t oa t e t e oriile c u c a re a i ve nit în legătură c u Lia na , a m spus c a lm . Câ nd a rămas tăcută, a m înt re ba t : „V ide oc lipul? Ce l pe c a re m i l-a i arătat de a ni de zile în t im p c e „— a m înghițit în se c — „mă c hinuia ”. N u se înșela c e îm i făcea e a . "Cine a fost ?" Da , a fost phot oshopa t c onform lui Sa nt ia go T ijua na , da r c ine va t re buia să fi suport a t a st a pe nt ru a fi folosit pe nt ru vide oc lip. Ea a ridic a t din um e ri. „O fată”. M i-a m st râ ns pum nii, lupt â nd c u dorința de a -m i lovi propria mamă. "Ce fată?" „N u-m i a m int e sc num e le e i.” Ac e st luc ru nu a a jut a t de loc c a zul e i. „N um e le de fa m ilie Fre ud – c e va .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u îm ple t it . „Dr. Fre ud?” a m sc a pa t . — Are c e va de -a fa c e c u doc t orul Fre ud? — N u c unosc nic iun doc t or Fre ud. Doa r o altă piesă de puzzle aruncată în c a le a noastră. „De c e m i-a i c ont inua t să-mi arăți a c e l vide oc lip?” a m înt re ba t în sc him b. — Ai spus că e sora m e a . Ea a zâ m bit — a c e l zâ m be t ne bun și răsucit. „Ai ne voie de un st im ule nt .” m -a m întărit. T ot c e a făcut a fost să mă rănească, ia r și ia r. „Spune -m i c e știi de spre sora m e a ”, a m spus e u. "De c e ?" întrebă e a c u voc e a răgușită. — Pe nt ru că e sora m e a , a m spus e u. „Ea e st e cealaltă jumătate a m e a .” Această fe m e ie – c a re m -a născut și t re buia să fie m a m a m e a – fuse se bolnavă la c a p de m ult m a i m ult de c â t trăiam e u, pie rde re a prim ului e i c opil – Wint e r – dist rugâ ndu-i m int e a fragilă. Da r nu a sc uza t c om port a m e nt ul e i față de m ine . N u a sc uza t că a a ba ndona t geamănul m e u. „Pe nt ru că o voi a duc e îna poi, ia r t u mă ve i a jut a spunâ ndu-m i t ot c e știi.” Ea a zâ m bit , prim ul e i zâ m be t c a ld după m ult t im p. „Poa t e că toți acești a ni de t e ra pie c u electroșoc a u făcut c e va din t ine .” „Uită-te la na iba ”, a m â râ it K ingst on din spa t e le m e u, ga t a să se năpustească, da r în m om e nt ul în c a re m â na m e a a lua t -o pe a lui, s-a liniștit. — Î nt ot de a una a i pre fe ra t -o pe Lia de c â t pe m ine , a m spus, fără să sim t nim ic c u a c e le c uvint e . N u m a i c ont a pe nt ru m ine , c i doa r sora m e a . — Ar t re bui să vre i să o sa lve z. Sofia nu a fost singura târfă m a nipula t oa re de a ic i. Ea mă învățase bine și aș folosi oric e m ijloa c e ne c e sa re pe nt ru a -m i găsi sora . „Ac um spune -m i c e știi și poa t e o ve i put e a ve de a pe Lia îna int e de a t e pie rde în această temniță.” A înc e put să râdă, sune t ul ușor ist e ric . „Dacă ești c e a m a i bună șansă a e i de supraviețuire, sora t a e de ja moartă.” I nim a m i s-a st râ ns pe nt ru sora m e a c a re plătea pe nt ru păcatele a c e st e i fe m e i. „Da r nu sunt singur”, a m spus re c e . „Î l a m pe K ingst on și înt re a ga lui fa m ilie alături.” Ea a ba t joc orit . „O mulțime de bine c a re îți vor fa c e . Ai ne voie de c ine va de cealaltă pa rt e .” "Altă pa rt e ?" „A fost un luc ru de spre c a re a ve a i dre pt a t e .” Schimbările e i de subie c t m i-a u da t lovit ura , da r a m re zist a t . "Ce -i a st a ?" „T re buia să le c â nt m e lodiile pe nt ru c a e a să rămână în siguranță.” M â inile m i-a u t re m ura t , înc e rc â nd să nu-m i im a gine z t ot c e t re c e a geamănul m e u. „De fie c a re dată c â nd m -a m uit a t la t ine , m i-a i a m int it că a i c ondus-o dire c t în m â inile lor.” S-a r fi put ut să mă înțeleg c u K ingst on, da r aș minți dacă aș spune că a c e le c uvint e nu a u durut c a gloanțe. Fie c a re dint re e i m i-a săpat în pie le , lăsând în urmă m a i m ult e urm e invizibile . M a m a poa t e să-mi fi re pa ra t c ic a t ric ile c osm e t ic , da r c e le invizibile e ra u m a i re le . K ingst on a ve nit în jurul m e u și și-a îndre pt a t pist olul spre frunt e a Sofie i. „S-a r put e a să doriți să vă reconsiderați c uvint e le .” M i-a m dus m â na la antebrațul lui și l-a m st râ ns. „Ea t e încurajează.” Întorcându-mă c u fața spre e a , a m înt re ba t : „Ce a i vrut să spui prin a a ve a ne voie de c ine va de cealaltă pa rt e ?” Ea a ridic a t din um e ri. „O fa m ilie c a re participă la t ra fic ul de pe rsoa ne .” O ide e s-a filt ra t și, deodată, a m știut e x a c t c ine sa u c e fa m ilie m -a r a jut a , în t im p c e următoarele c uvint e a le m a m e i m i-a u răspândit foc ul în pie pt . Giova nni Agost i. — Ar fi t re buit să t e fa c ne noroc it ul m e u obișnuit, Ghost . Furia m i-a t â râ t pe gâ t și pe obra ji, a rzâ ndu-m i ure c hile . M iam a dus m â na către K ingst on, înt â m pinâ ndu-i oc hii în tăcere. U c ide re a a fost a lui, da r sâ nge le e ra a l m e u. Era t im pul să om oa re c ine va pe nt ru e l. M -a lăsat să-i ia u pist olul, m e t a lul re c e stăruitor pe de ge t e le m e le arzătoare. Ac e i oc hi sălbatici a supra m e a , spre de ose bire de oric e văzusem până a c um , nu m i-a m înt ors privire a . „La re ve de re , Sofia .” Apoi a m apăsat pe trăgaci, glonțul găsindu-și ținta înt re oc hii e i. Sâ nge le m i s-a împrăștiat pe roc hie și un țipăt c hinuit m i-a părăsit gâ t ul c â nd a m căzut în ge nunc hi. N u pe nt ru e a . N u pe nt ru m ine . Pe nt ru e l, K ingst onul m e u, c a re mă sa lva se de a t â t e a ori. Brațele m a ri m i-a u t re c ut în jurul t a lie i, trăgându-mă în pic ioa re și ofe rindu-m i put e re a lor. Pa rfum ul m a sc ulin fa m ilia r a l c olonie i m osc a t e a tăiat prin ceață, se nt im e nt ul de siguranță intră în m ine . M i-a m îngropa t fața în pie pt ul lui și a m înc e put să plâ ng. Pove st e a noastră a înc e put c u sâ nge ; se c uve ne a să se t e rm ine și c u sâ nge . Ca pit olul 6 5 K ingst on S m oa rt e a ofie i ne -a înt â rzia t înt â lnire a c u c â t e va zile . Am îngropa t -o înt r-un m orm â nt ne m a rc a t . M â na lui Lou în a m e a și de ge t e le noa st re s-a u îm ple t it , a m privit sic riul dispărând în pământ și nu m -a m put ut abține să nu-m i dore sc că a c e a cățea a a juns până la ult im ul st ra t a l ia dului lui Da nt e . N u a m zăbovit, inim ile noa st re s-a u um plut m a i degrabă de uşurare de c â t de tristeţe. Sofia a t re c ut și t ot c e voia m să fa c e ra să mă buc ur de a ic i și a c um . Atenția m e a a supra lui Lou, nu m i-a m put ut lua oc hii de la prim a și singura fată pe c a re o iube a m vreodată. A fost noa pt e a noastră de înt â lnire . I n c e le din urm a . Prim a noastră înt â lnire a fost la un re st a ura nt m a roc a n în a fa ra pla je i Pra ia da Figue irinha , în a fa ra Lisa bone i. Era pot rivit , a vâ nd în ve de re că visul nost ru a fost înt ot de a una să evadăm la plajă. Am m â nc a t , a poi a m m e rs pe plajă mână în mână până a m a juns la destinația finală. "Ce -i a st a ?" a înt re ba t e a , arătând în fața noastră. „Să m e rge m să verificăm”, i-a m suge ra t . N u a t re buit să-i spun de două ori. Ea mă trăgea de ja , pașii e i m ic i se repeziră îna int e . „Oh... doa m ne ... Est e un c onc e rt ?” Oc hii lui Lou s-a u lum ina t ca st e le le de a supra noastră, înroșirea entuziasmată c olorâ ndu-i obra jii. „N u a m a uzit niciodată de un c onc e rt pe plajă.” Am privit -o în t im p c e făcea c e rc uri în jurul m e u, c loc ot ind de emoție. „M -a m gâ ndit că put e m c om bina t oa t e fa vorit e le noa st re ”, a m gâ ndit . „Plajă, înt â lnire și c onc e rt .” Ea s-a uit a t la m ine c u a c e l zâ m be t fe ric it ra r și pie pt ul m e u gol la a bsorbit . Ave a m de gâ nd să o țin așa, fericită și în siguranță, c a să pot ve de a a c e l zâ m be t pe fața e i în fie c a re zi a vieții m e le . Am urm a t -o, luâ ndu-i m â na îna poi în a m e a . At inge re a e i, oric â t de mică, m -a pus m e re u la pământ. M -a a sigura t că nu vise z, că e a e ra c hia r a ic i c u m ine . „Ce zic i de prim ul nost ru c onc e rt , sunshine ?” Ea a da t din c a p, a c e i oc hi strălucind de a t â t de multă dra gost e înc â t m -a pus în ge nunc hi. „N u e ra m sigur de a le ge re a m uzic ii⁠—” M -a re dus la tăcere ridic â ndu-se pe de ge t e le de la pic ioa re și apăsând un sărut pe buze le m e le . „Ar put e a fi e le vii de c la sa înt â i c â nt â nd la vioară și încă m i-a r plăcea.” Ea m -a t ra s ușor până ne -a m așezat a m â ndoi pe nisip, fără să ne păsăm ha ine le . Prim e le not e a u plut it prin a e r, a m e st e c â ndu-se c u sune t e le va lurilor din funda l. N u mă simțisem niciodată m a i în viață și a ve a t ot ul de -a fa c e c u Louisa – propria m e a rază de soa re . Ea e ra spirit ul m e u înrudit a l cărui înt une ric riva liza c u a l m e u. Ea nu mă privise niciodată c u dispreț la fa pt e le pe c a re le făcusem și t re buia să le suport pe nt ru a supraviețui, pe nt ru că și e a t re c use prin e le . Louisa nu doa r a trăit, e a a prospe ra t . S-a a propia t de La ra și de sora m e a . Ea a vorbit m a i m ult . Ea a zâ m bit m a i m ult în c iuda e ve nim e nt e lor re c e nt e . Nu am reușit să-i găsim geamănul. Da r nim ic din t oa t e a st e a nu c ont a a c um . Ac e a st a a fost prim a noastră înt â lnire și a m re fuza t să la s c e va să o st ric e . Viața a st a a fost e x a c t c e e a c e ne -a m im a gina t . N oi doi c u fa m iliile noa st re , fără să m a i trăim vreodată vre m e re c e sa u oa m e ni c ruzi. Deși știam că vor fi înt ot de a una m a i mulți dint re e i - oa m e ni fără morală sa u de m nit a t e - și ne -a m jura t să ne luptăm c u e i împreună. I nim a m i-a bubuit din c e în c e m a i t a re c â nd și-a re ze m a t c a pul de umărul m e u, m â na e i mică, da r letală, în a m e a , m e m orâ nd a c e st m om e nt , a st fe l înc â t să ne dure ze t ot re st ul vieții. N e -a m ține m e re u unul de celălalt. T re c ut ul nost ru e ra ud de sâ nge . Proba bil că și viit orul nost ru a r fi, da r a t â t a t im p c â t ne -a m a ve a unul pe a lt ul, a m c uc e ri lum e a . M â ine vom re lua căutarea surorii e i, da r în se a ra a st a ... Se a ra a st a a fost a noastră. Lou și-a da t jos călcâiele c u un oft a t c â nd a m int ra t în dorm it orul nost ru după c e ne -a m ve rific a t secția de dorm it . „Mulțumesc pe nt ru prim a înt â lnire uim it oa re , K ingst on.” Ea m i-a a runc a t o privire pe st e umăr, o licărire răutăcioasă familiară în oc hii e i, t re c â ndu-m i pe nisul la viață. A fost t ot c e a fost ne voie c u această fe m e ie . Doa r o simplă privire și e ra m ga t a să o a ple c pe st e pa t și să o duc în uit a re . „Ce -a r fi să o înc he ie m pe o notă și m a i înaltă c u o altă primă?” „Să a uzim ”, am spus, sprijinindu-mă de pe re t e și încrucișându-mi gle zne le . Lou a găsit înt ot de a una modalități de a mă surprinde și, la na iba , dacă a r spune să sărim împreună înt r-un vulc a n, proba bil că aș fa c e -o. Se a uzi o tăcere îna int e c a e a să-și ridic e c oloa na vertebrală, ple t e le e i a urii t re c â nd pe st e spa t e . S-a îndre pt a t spre m ine , înc hizâ nd spațiul dint re noi. Corpul e i s-a îmbogățit c u a l m e u, și-a înfășurat m â inile în jurul gâ t ului m e u, aducându-și buze le a t â t de a proa pe de a le m e le , înc â t a t unc i c â nd a rost it următoarele c uvint e , s-a u lovit de a le m e le . „V re i să a i o altă primă?” „Cu t ine , m e re u”, i-a m răspuns fără un gra m de e zit a re în t im p c e pa rfum ul e i îm i inva da nările. Ea a fost vic iul m e u pe rsona l. M â na m e a a a lune c a t spre pa rt e a inferioară a spa t e lui e i și ia m lipit c orpul de a l m e u. U n fior i se rost ogoli pe c orp, respirația e i zdrențuită. Și-a înc lina t c a pul în sus, buze le e i m -a u ispit it , da r a m așteptat să-mi spună c e a re în m int e . „Am put e a înc e rc a se x ul exhibiționist.” „V re i să la s pe a lt c ine va să vadă c e e st e a l m e u?” Am m â râ it , zguduindu-mă de surprinde re . „Sunt pregătit pe nt ru oric e c u t ine , soa re , da r după orga sm , om or pe oric ine t e -a văzut.” Ea a sc os un râ s răguș, buze le înt re de sc hise pe nt ru m ine . „Fe re st re le dorm it orului nost ru sunt vopsit e . Î i vom ve de a , da r e i nu ne vor ve de a .” „Î n a c e st c a z…” I -a m lua t gura în a m e a , t rupul e i fre c â ndu-se de m ine și provoc â nd fre c a re . Din gura e i a căzut un geamăt și l-a m înghițit c u lăcomie în t im p c e lim bile noa st re da nsa u înt r-o a rm onie perfectă. Dint r-o singură mișcare, i-a m desfăcut fe rm oa rul roc hie i, lăsând-o la pic ioa re le e i. M i-a m t ra s gura pe gâ t ul e i, lingâ ndu-i pulsul a c c e le ra t în t im p c e de ge t e le m e le bâ jbe a u c u sut ie nul și chiloții e i până c â nd și e le a u rămas a runc a t e pe pământ. De ge t e le m e le a u găsit păsărica e i, umedă și ga t a pe nt ru m ine . „La na iba , t re buie să a junge m la fereastră”, gâ fâ i e a , trântindu-și șoldurile de m â na m e a . U nghiile e i m i-a u înfipt în ceafă, t rupul e i fle x ibil t re m urâ nd și ge m â nd. Era de ja a proa pe de c ulm ina re . Î nt ot de a una a fost așa c u e a – electrică și c onsum a t oa re . Gura m e a și-a c ont inua t călătoria spre sud, pe st e claviculă, până la sâ n, îna int e de a-și st re c ura m a m e lonul roz și e re c în gură și de a l suge . M -a m m ut a t la celălalt m a m e lon a l e i, lăpuind, trăgând și mușcând. Oft a t e i a um plut spațiul dint re noi, c a pul e i lăsând pe spa t e în t im p c e m urm ura c uvint e inc oe re nt e în rusă și engleză. Sa u poa t e că e ra m a t â t de de pa rt e înc â t nu le put e a m înțelege. „Fie c a re c e nt im e t ru din voi îm i aparține”, a m susținut, t a c hina ndu-o c u gura . — Da , da r pe nt ru dra gost e a lui Dum ne ze u, K ingst on, t re buie să mă t ra gi a c um , spuse e a , luc râ ndu-m i fe rm oa rul c u fe rm oa r. Am făcut același luc ru c u cămașa m e a și, în sc urt t im p, a m fost la fe l de goală c a e a . De ge t e le m e le s-a u c ufunda t în pliurile e i um e de și e a m -a sărutat c u aceeași dispe ra re pe c a re o simțeam e u, a m be le pie pt uri ridic â ndu-ne și c oborâ nd în rit m ul bătăilor noa st re fre ne t ic e a le inim ii. M i-a m sc os de ge t ul și l-a m dus la buze le e i. Ea l-a a spira t și m i s-a rupt c ont rolul. Apuc â nd-o de păr de la spa t e , a m c ondus-o către fe re a st ra franceză c a re dădea spre ve c hiul Lisa bona . Chia r dacă e ra se a ra t â rziu, orașul e ra încă oc upa t , trecătorii grăbindu-se acasă sa u la următoarea pe t re c e re . Pa lm e le lui Lou s-a u înt ins pe fereastră, e a e ra goală, sâ nii și păsăricile zdrobit e de sticlă și pe toată lum e a . „Dacă c ine va se oprește și c hia r t e zărește”, i-a m m urm ura t la ure c he , „o să-i urmăresc și o să-i uc id. Luați-le dinții pe nt ru un t rofe u.” Ea a sc â nc it , strângându-și fundul îm pot riva m e a și dâ ndu-m i consimțământul. Am băgat în int e riorul e i căldura umedă dint r-o singură mișcare. Ea a st riga t c â nd a m înc e put să mă mișc în e a , c onduc â nd în e a c u un rit m înne bunit . Ea înt oa rse c a pul, c u oc hii pe jumătate închiși și buze le um fla t e . N u i-a m put ut re zist a , gura m e a luâ nd-o din nou pe a e i și, în t ot a c e st t im p, a m c ont inua t să c onduc înăuntrul e i. I a r si ia r. Și-a înt ins m â na la sfa rc c u m â na liberă, trăgând și c iupind, făcându-mă ne bun. Am st a t c u un oc hi pe st ra da aglomerată. Am vrut să spun c e a m spus. Dacă c ine va a r fi văzut-o, l-aș uc ide . „At â t de bine ”, a ge m ut e a , c u voc e a înăbușită și respirabilă. Poa t e că a m fost a m â ndoi depravați, da r nu m i-a da t doi dra c u a t â t a t im p c â t a m fost depravați împreună. Ea a fost pe re c he a m e a perfectă, în ra i și în ia d, ia r a c um , c â nd ne -a m regăsit, nu a r fi nim ic și nim e ni c a re să mă despartă de e a . „Soa re le m e u îi pla c e să a ra t e lum ii c e îi fa c e bărbatul e i”, a m m â râ it la ure c he a e i, pum nind m a i t a re . „Deschide-ți c oa pse le m a i la rg, lasă-le să-ți vadă suc urile și păsăricile la c om e .” Mușchii e i int e riori s-a u st râ ns în jurul pe nisului m e u, strângându-mă pe nt ru viață dragă. Da r ea s-a supus, mângâindu-și suc ul pe ge a m ul nost ru în t im p c e a m t ra s-o t a re și a dâ nc . — La na iba , K ingst on. O să... Blya d...” Ca pul e i a căzut pe spa t e îm pot riva m e a și m -a m înt ins în jur, fre c â ndu-i c lit orisul um e d, făcând ra va gii în c orpul e i și lovind-o fără milă. Pic ioa re le i-a u t re m ura t și m i-a m șerpuit brațul în jurul t a lie i e i, ținând-o în poziție verticală, în t im p c e a m c ont inua t să o înșurubam prin orga sm ul e i. Ea m i-a țipat num e le , c u m â na mea liberă pe c lit oris, m ulgâ nd-o pe nt ru un a lt punc t c ulm ina nt . Păsărica e i strânsă m i-a st râ ns m ingile , ia r e u m -a m golit în e a e x a c t c â nd un a lt orga sm m i-a st râ ns fe m e ia . N e -a m înfiora t unul îm pot riva c e luila lt , t rupurile t ra nspira t e și respirația gre a . Lou s-a căzut pe spa t e lângă m ine , c u pic ioa re le m e le ușor clătinate. — N im e ni nu ne -a văzut, respiră e a . Ea și-a înt ors fața, privindu-m i oc hii. „Cre d că a r t re bui să ieșim la înt â lniri m a i de s.” „Și fa c i și a st a de s?” Lou s-a înt ors și și-a îngropa t fața în pie pt ul m e u, pa lm e le m e le a c ope rindu-i obra jii. — N um a i dacă ți-a plăcut, murmură e a , fără să îndrăznească să-mi întâlnească oc hii. I -a m lua t bărbia înt re de ge t e și oc hii e i a u zbura t în sus, obra jii e i pătați de purpuriu mă tentează pe nt ru o altă rundă de se x exhibiționist de ghiza t c u e a . „Cu t ine , îm i pla c e t ot ul. Dacă îți pla c e să t ra ge m c u sâ nge , voi uc ide și voi fa c e așa. Sunt pregătit pe nt ru oric e c u t ine , pe nt ru că t e iube sc .” N a sul e i drăguț s-a încrețit. „N im ic a t â t de e x t re m și nic io împărtășire.” Am e libe ra t o respirație înfiorătoare. „Fără împărtășire, soa re . Sunteți toți a i m e i.” Ea a da t din c a p, satisfăcută. "Și ești a l m e u." Corpul e i gol s-a lipit de a l m e u, sărutările e i blâ nde și m â ngâ ie t oa re . „V re a u să fii prim ul m e u t ot ul, K ingst on.” „Prim ul tău, singurul tău.” Câ nd ți-au lua t a t â t de m ult e , a i învățat să fii la c om . Și a c e st a e ra m e u, la c om pe nt ru toată e a . „T e iube sc , soa re .” Se ridică în vâ rful pic ioa re lor, buze le e i găsindu-le pe a le m e le . „T e iube sc pe nt ru t ot de a una , fa nt om a m e a .” S-a r fi put ut deține t oa t e prim e le e i, da r e a a ve a să dețină t oa t e ult im e le m e le , pe nt ru că, datorită e i, nu m a i e ra m o fantomă c a re c ut re ie ra a c e st pământ. Lou m -a re a dus la viață. Epilog-1 Louisa Pa t ru a ni m a i t â rziu R Evit â nd c hia r să clipească, St e lla se uită la Ale x e i pe toată dura t a călătoriei de la c om ple x ul N ik ola e v din N e w Orle a ns până la clădirea în c a re sora lui vitregă pra c t ic a m e dic ina . M â na e i dolofană m -a prins de ge t e le , tăindu-mi circulația. Luna , pe de altă pa rt e , a re fuza t să-și îndepărteze privire a de la tatăl e i, găsind m e re u m â ngâ ie re c â nd se uit a la e l. N u aș put e a învinovăți-o c u adevărat; Am găsit c onfort și siguranță și în oc hii lui. T e le fonul m e u bâ zâ ia în același t im p c u a l lui K ingst on și ne a m a runc a t o privire , știind e x a c t c ine e ra . A lua t t e le fonul și buze le i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . „La ra își t rim it e dra gost e a . Spune că e st e în siguranță și a bia așteaptă să ne înt oa rc e m .” Am zâ m bit . Viața c u La ra fuse se o călătorie neprețuită. Ea ne -a făcut fa m ilia m a i bogată și m a i bună. — Păcat că profe sorul e i nu a r fi de a c ord c u c â t e va săptămâni libe re , a m mormăit e u. „Ar fi a t â t de frum os dacă a r fi put ut ve ni c u noi.” — Ar fi t re buit să-i rup m â inile , mormăi K ingst on. „Ast a i-a r fi pus c la sa în așteptare.” a m c hic ot it . Deși t e nt a nt în a c e st c a z, nu rănim niciodată nevinovați, indife re nt de c e . A fost linia noastră dură, o regulă pe c a re nu a m încălcat-o niciodată. Lim uzina antiglonț s-a oprit și, odată c u e a , gâ ndurile m e le . Ale x e i înt inse m â na spre m â ne rul ușii c â nd St e lla sc oa se un boc he t put e rnic , plâ ngâ nd crimă sângeroasă. Am ieșit din propria m e a transă și m -a m uit a t la Ale x e i, lupt â nd c u dorința de a -l măcelări pe nt ru că m i-a făcut c opilul să plângă. Nopțile ne dorm it e a junge a u înc e t la m ine . Prim a noastră vizită la fa m ilia N ik ola e v din N e w Orle a ns nu a de c urs e x a c t așa c um e ra pla nific a t , ge m e nii făcându-și prim a febră. O vizită la m e dic nu a fost niciodată pe ordine a de zi, da r a m vrut să ne asigurăm că a u c e le m a i bune îngrijiri. Î n plus, e ra un c onfort în a fa c e c e va a t â t de ba na l. At â t de sim plu. K ingst on și c u m ine e ra m la fe l c a oric e alți părinți norm a li din lum e a normală. Copilăria noastră a fost plină de coșmaruri și c hinuri. Copiii noștri a r a ve a m a i bine și făceam t ot c e ne stătea în put e re pe nt ru a ofe ri norm a lit a t e a pe c a re nu a m a vut -o niciodată în copilărie. Am ținut-o pe St e lla în poală, ștergându-i la c rim ile , strigătele e i ascuțite de ve nind m a i put e rnic e și fața e i micuță roșie de sâ nge . „V re i c a m a m i să-l lovească pe unc hiul Ale x e i?” Strigătul St e le i s-a st ins im e dia t și oc hii e i, întunecați și frumoși, a u ve nit la a i m e i. Câ nd e a a zâ m bit , o altă bucată din m ine s-a t opit . „Bănuiesc că va t re bui să moară dacă ve i c ont inua să zâmbești așa.” Ale x e i a sc os un a e r sa rdonic , da r a m ignora t -o. N u m i-a m put ut sm ulge privire a de pe obra jii dolofa ni a i fiic e i m e le . Z â m be t ul e i a de ve nit m a i m a re și pie pt ul m i s-a t opit , simțindu-mă m a i ușor. De la nașterea ge m e nilor noștri, lum ina a strălucit m a i put e rnic și m a i put e rnic . Au fost c e a m a i bună pa rt e a vieții noa st re . Da r a poi a u fost nopți plini de groază de c e e a c e s-a r put e a înt â m pla dacă nu a m reuși să-i protejăm de t ot răul c a re cutreieră lum e a a st a . — Și t a t i o va a jut a pe m a m a să sc a pe c u a st a , spuse K ingst on, punându-și m â na pe a m e a . M i-a m â ngâ ia t obra zul c u de ge t e le . Oc hii lui de ciocolată caldă și dia m a nt e ne gre m -a u făcut să vre a u să mă îmbrățișez c u bebelușii noștri și să uit t ot ul de spre doc t or. V oc e a răgușită a lui Ale x e i se tăie prin a e r. „Bine , ucigași, să vă duc e m bebelușii la I sa be lla îna int e să vă începeți c rim a .” Î n c lipa întreruptă, soțul m e u s-a a ple c a t , punâ ndu-m i un sărut dur pe buze , ia r strigătele St e le i a u re lua t . Î n m od ironic , aș put e a uc ide un bărbat fără să tresară, țipetele și strigătele lui lăsându-mă să mă sim t pla t . Însă plâ nse t e le fiic e i m e le m -a u lăsat să mă sim t slăbit și ne a jut ora t . „I sa be lla le va fa c e pe t oa t e m a i bune ”, a a sigura t K ingst on. A a vut înc re de re în N ik ola e v, ia r a st a a fost sufic ie nt pe nt ru m ine . Au fost pa rt e din soțul m e u și, c a a t a re , pa rt e din m ine . O pa rt e din fa m ilia noastră. Câ nd s-a u născut ge m e nii noștri, făcusem un pa c t că vom om orî pe oric ine se uită greșit la c opiii noștri. Și nu glum e a m . Împreună a m îndre pt a t t oa t e greșelile c a re ni s-a u făcut c â nd e ra m c opii. Ca adulți. „T u și c u m ine înt ot de a una ”, m i-a a m int it de prom isiune a noastră. Am da t din c a p, îmbibatându-mă în put e re a lui. M i-a m pus o St e lla c a re plâ nge a de șold, înfășurată în pătura e i preferată, ia r K ingst on a făcut același luc ru c u Luna . — Ce l puțin știm că plămânii e i sunt put e rnic i, a m spus e u c u un zâ m be t tremurător. K ingst on și-a înfășurat de ge t e le c u a le m e le în t im p c e ieșeam din limuzină, c orpul lui fa lnic de 1 ,8 m e t ri și pa t ru apărând fa m ilia noastră. Nu c ont a că nu e ra nic io amenințare în jur. Ac e a se rie de protecție a fost încorporată în e l – declanșând ove rdrive în c e e a c e privește c opiii noștri — și l-a m iubit și m a i m ult pe nt ru a st a . Clădirea din cărămidă aștepta c u ușa lift ului de ja deschisă și a m fost surprins să găsesc un a lt c uplu a c olo așteptând. Sa sha și Bra nk a N ik ola e v. Tânăra ne -a făcut c u m â na , zâ m bind veselă, ținând m â na unui băiețel c a re părea a fi im a gine a scuipătoare a fa m ilie i N ik ola e v. Ge ne le a le a N ik ola e v t re buia u să fie a l na ibii de put e rnic e pe nt ru că încă nu a m văzut un N ik ola e v c a re să nu aibă trăsăturile lor – fie părul blond pa l, fie oc hii a c e ia albaștri. „H e i, Louisa .” K ingst on și Sa sha dădu din c a p unul către celălalt înt r-un sa lut t ipic m a sc ulin. Ușa lift ului s-a înc his a lune c a t și a înc e put să urc e . „Bună, Bra nk a ”, a m sa lut a t , a bia a uzindu-m i propria voc e pe st e strigătele put e rnic e a le St e le i. „Est e și micuțul tău bolna v?” Ea a de sc his gura să răspundă, da r fiul e i a bătut-o. „N u sunt m ic ”, a st riga t e l pra c t ic . Bănuiesc că m ic ul ticălos a vrut să fie a uzit pe st e țipete. „Am t re i a ni.” Ale x e i și-a c iufulit părul, da r nu a spus nim ic în t im p c e e u îm i înăbușeam un zâ m be t . „Sigur ești m a re ”, a m fost de a c ord. Adevărat, e ra c e l m a i îna lt c opil de t re i a ni pe c a re l-a m văzut, da r a t unc i c e i m a i mulți dint re acești bărbați N ik ola e v e ra u înalți și făcuți c a niște războinici. Oc hii lui a u ve nit la St e lla în brațele m e le , a poi la Luna în K ingst on. „Sunt m ic i.” Era u. Ge m e nii s-a u născut pre m a t ur, da r e ra u sănătoși, ia r pe dia t rul nost ru a spus că își vor a junge din urmă c a mărime. Da r această febră m -a îngrijora t . Am st râ ns-o pe St e lla m a i t a re la pie pt ul m e u, simțindu-i micuța inimă bătând îm pot riva m e a . „Și t u e ra i m ic c â nd t e -a i născut”, i-a spus Sa sha fiului său. „Și uit e c e m a re ești a c um .” „De c e țipă a t â t de m ult ?” Colțurile buze lor lui K ingst on s-a u înc lina t și e l a sărutat c a pul St e le i îna int e de a -m i pune un sărut pe frunt e . „V or fi neînfricați c a m a m a lor.” Deodată, strigătele St e le i s-a u st ins și e a a zâ m bit , liniștită, în t im p c e se uit a la tatăl e i c u oc hi îndrăgostiți. Ușa lift ului s-a zguduit , s-a de sc his a lune c a t și a m ieșit c u toții înc e t afară. M a i înt â i Bra nk a și c u m ine , a poi bărbații. I sa be lla N ik ola e v a ieșit în înt â m pina re a noastră, purt â nd o haină albă și un zâ m be t la rg și c a ld. "Bine a t i ve nit ." A făcut c u oc hiul fiului lui Bra nk a , a poi s-a înt ors spre m ine . „Ce -a r fi să le ve de m m a i înt â i pe c e le două prințese? Cont rolul a nua l a l micuțului Da m ie n poa t e aștepta puțin m a i m ult .” „N u sunt m ic ”, protestă e l, călcându-și pic iorul m inusc ul. „Da r poți să-i ve zi m a i înt â i pe bebelușii”. Da m ie n m i-a t ra s pa nt a lonii și a m înge nunc he a t . M â na lui t re c u pe obra zul c a ld a l St e le i înt r-un ge st surprinzător de blâ nd. „Plâ nsul e i mă doa re ure c hile .” U n râ s blâ nd răsună în cameră. — Mulțumesc, Da m ie n, a m spus înc e t . „V oi fi sigur că le voi spune St e lla și Luna că sunt da t orii t a le .” M -a m uit a t prin cameră. Alianțe. Loia lit a t e . Î nc re de re . Și a poi a fost soțul m e u. Băiatul pe c a re l-a m iubit . Bărbatul de c a re m -a m îndrăgostit. Î n sfârșit a m prins ba sm ul nost ru. S-a r put e a să nu fie pe rfe c t , da r a fost a l nost ru și nu aș sc him ba nim ic de spre a st a . K ingst on s-a a ple c a t în față, înfășurându-și brațul libe r în jurul m e u și ne -a c ondus în biroul I sa be lle i. Ținându-mă de e l, a m urmărit c um doc t orul N ik ola e v a ve a grijă de c opilul nost ru și a m știut că viit orul nost ru a r put e a fi pe ric ulos și înt une c a t , da r împreună îl vom învinge pe t oa t e . Oc hii m e i i-a u găsit pe c e i a i soțului m e u. El a fost gra vit a t e a m e a . Î nt re a ga m e a lum e . N e noroc it ul m e u de t ot . Găsisem unul în celălalt c e va pe nt ru c a re merită să luptăm. Ce va pe nt ru c a re merită trăit. Și c e va pe nt ru c a re merită să m ori. Epilog-2 K ingst on T ploa ia a căzut, lovind fe re st re le , ba nc he t a și ba you-ul orașului Cre sc e nt , unde râ ul M ississippi se c urba în jurul orașului N e w Orle a ns, ia r sloga nul „ la isse z le s bon t e m ps roule r ” – lăsați vre m urile bune să se învârtă – e ra un m ot t o. pe via t a . A fost m ot t o-ul m e u de c â nd a m prim it Lou îna poi. Ea și bebelușii noștri e ra u a i m e i și nu aș lăsa pe nim e ni să-mi ia a st a . I nim a m i-a bătut a t â t de t a re înc â t m -a m t e m ut că t ot orașul o va a uzi în t im p c e mă uit a m la fiic e le m e le în brațe. Au dorm it liniștiți, c u c a pe t e le pline de buc le m a i frum oa se de c â t oric e văzusem vreodată. M â na stângă a soției m e le e ra întinsă pe st e pa t de parcă a r fi înt ins m â na spre m ine c hia r și în som n, brățara pe c a re i-o dăruisem c u m ult t im p în urmă încă a c olo. Sforăiturile e i blâ nde a u um plut tăcerea, a ure ola e i blondă ascunzându-și profilul, da r spunâ ndu-m i că e ra în pa c e . Pie pt ul m i s-a mișcat c a înt ot de a una c â nd îm i prive a m fa m ilia . Lum e a se simțea a t â t de bine c u e i în e a . Încă m i-a m st râ ns dinții vic t im e lor – un re a m int ire să nu mă ba t c u m ine și c u c e i pe c a re i-a m iubit . Era m a t â t de îndrăgostit de fa m ilia m e a înc â t aș a rde lum e a întreagă pe nt ru e i, c a să a ve m o lumină în ia d. At â t a t im p c â t a m fost împreună. „K ingst on...” a grămăit voc e a e i somnoroasă. Am găsit oc hii soției m e le a supra m e a , strălucind de o emoție nesfârșită, punâ ndu-m i un a lt c â rlig în pie pt . "T ot ul e st e bine ?" T ot ul a fost a t â t de pe rfe c t înc â t m -a îngrozit . De parcă a r fi put ut să-mi citească gâ ndurile , s-a mișcat și și-a înghețat na sul de a l m e u. „N ic iunul dint re noi nu m e rge nicăieri, fa nt om a m e a .” M -a m uit a t în jos la oc hii a urii și strălucitori pe c a re i-a m iubit a t â t de m ult . At â t a t im p c â t se va uit a la m ine așa, aș urm a -o până la capătul pământului. Ea m i-a sc him ba t viața, m i-a da t un sc op de c a re să mă țin și un m ot iv să trăiesc. "Iţi prom it ." Și soa re le m e u și-a ținut înt ot de a una prom isiunile . Ge m e nii a u sc os sune t e de miolăit blâ nd, buze le lor c urba t e și oc hii flut urâ nd în spa t e le ple oa pe lor. Era u în siguranță. Ei e ra u fe ric it i. Și m-aș a sigura că va rămâne așa, c hia r dacă a r t re bui să lupt c u coșmarurile lor. T ot ul din int e riorul m e u a jura t să-i ferească de oric e urâ t . T une t e le a u bubuit pe c e r. Ploa ia a căzut m a i t a re , picăturile de ploa ie bătând pe fe re st re . M -a m a ple c a t îna int e , lipindu-m i frunt e a de a e i. „T e iube sc , soa re .” S-a ținut de m ine și m -a m simțit iubită. T ot c e a ve a m ne voie și m i-a m dorit a ic i, în brațele m e le . SFÂRȘITUL Mulțumiri V re a u să le mulțumesc prie t e nilor și fa m ilie i m e le pe nt ru sprijinul lor c ont inuu. Pe nt ru c it it orii m e i a lfa și be t a , sunteți c u toții minunați. Ai suport a t t e rm e ne le m e le nebunești și orga niza re a și m a i nebunească. N u aș put e a fa c e a st a fără t ine . Cărțile m e le nu a r fi c e e a c e sunt fără fie c a re dint re voi. Pe nt ru blogge rii și recenzenții c a re a u a jut a t să răspândească ve st e a de spre fie c a re dint re cărțile m e le . T e a pre c ie z a t â t de m ult și, a uzind că îți pla c e m unc a m e a , o fa c e m ult m a i plăcută! Și nu în ult im ul râ nd, t ut uror c it it orilor m e i ! Ac e st luc ru nu a r fi posibil fără t ine . Îți mulțumesc că a i c re zut în m ine . Vă mulțumim pe nt ru m e sa je le uim it oa re și de susținere. Pur și sim plu, MULȚUMESC. Pot să fa c a st a pe nt ru că voi toți. X OX O Eva Câștigători Ce urm e a za ? Vă mulțumesc foa rt e m ult pe nt ru că ați c it it Re ign of a Billiona ire ! Dacă v-a plăcut, vă rugăm să lăsați o re c e nzie . Sprijinul tău înseamnă lum e a pe nt ru m ine . K ink s of a Billiona ire e st e următoarea c a rt e din această se rie și e st e pove st e a perversă a lui Royc e . Puteți c ont inua să citiți a ic i ht t ps://bit .ly/3 PlQU gt . Dacă ți-e se t e de m a i m ult e discuții c u alți c it it ori a i se ria lului, t e poți însc rie în grupul de Fa c e book , Sufle t e le pe re c he a le Eva ( ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e ). De spre a ut or Ești c urios de spre c e le la lt e cărți a le Eve i? Le puteți ve rific a a ic i. Cărțile Eva Winne rs ht t ps://bit .ly/3 SM M srN Eva Winne rs sc rie oric e și oric e dra gost e , de la dușmani la iubiți până la cărți c u t oa t e se nt im e nt e le . Eroii e i sunt une ori răufăcători, pe nt ru că și e i a u ne voie de dra gost e , nu? Cărțile e i sunt presărate c u o notă de suspa ns și m ist e r, o doză sănătoasă de neliniște, un indic iu de violență și înt une ric și multă pa siune aburindă. Câ nd nu lucrează și nu sc rie , își pe t re c e zile le fie în Croația, fie în M a ryla nd, visâ nd c u oc hii deschiși la următoarea e i pove st e . Găsiți-o pe Eva m a i jos: Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul m e u. Grup FB: ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e Pa gina FB: ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q I nst a : ht t p://I nst a gra m .c om /e va w inne rs Book Bub: ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs Am a zon: ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs Goodre a ds: ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs T ik T ok : ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/