Mihai Eminescu

Biografie Opera Fotografii Alti Autori

Mihai Eminescu
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti
a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de c
ritica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana,
supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".
1. Primii ani
1850-01-15 Se naste, la Botosani, Mihail, al saptelea copil al caminarului Ghe
orghe Eminovici (1812-1884) si al Ralucai, nascuta Iurascu (1816-1876). Copiii f
amiliei Eminovici sunt numerosi : Serban, Nicolae, Gheorge, Ruxandra, Ilie, Mari
a, Mihail, Aglaia, Harieta, Matei, Vasile. Ruxandra, Maria si Vasile mor la vars
te fragede iar ceilalti cu exceptia lui Matei mor tineri si , in cateva cazuri,
alienati mintal.
1850-01-21 Pruncul Mihail este increstinat la biserica din Ipotesti, nas fiind
u-i bunicul matern, stolnicul Vasile Iurascu, ramas vaduv dupa ce sotia sa, Para
schiva, s-a rasturnat cu sania trasa de cai pe cand trecea podul peste Siret la
27 decembrie 1836.
1856-09-01 Primele doua clase primare le urmeaza la Pensionul Ladislau Ferderb
er din Botosani, scoala particulara la care se invata in 3 limbi. Aici au invata
t si fratii sai mai mari: Serban, Nicolae, Ilie si Iorgu.
1858 Aron Pumnul isi pierde unicul fiu, Ioan, in anul 1856 si pentru a-si mai
alina suferinta il ia pe Mihail ca "copil de suflet".
1858-10-01 Mihai Eminescu se inscrie in clasa a treia primara la National Haup
tschule in Cernauti.
1859 Se indragosteste de Casandra, fata lui Gheorghe a Lupului, la Ipotesti. E
i ii dedica versurile "Prin lanuri inflorite noi mergem impreuna/ Si mandre flor
i campene eu pentru dansa strang / Si ea la ingrijirea-mi cea dulce imi zambeste
, / Iar sufletul imi rade si inima imi creste. Avea par blond si era de o frumus
ete rara. Destinul ei este unul tragi, moare la 20 ianuarie 1864, la doar 19 ani
de dropica (sau hidropizie - o boala care consta in acumularea anormala de lich
id in corp si umflarea acestuia). Tristetea poetului rezulta din versurile dedic
ate ei " Ea a murit. - Am ingropat-o-n zare/ Sufletul ei de lume este plans. / A
m sfarmat arfa - si a mea cantare / S-a innasprit, s-a adancit, s-a stins."
1859-07-01 Termina clasa a IV primara, cu un rezultat foarte bun : al 5-lea di
ntre 82 de elevi.
2. Anii de formare
1860-09-01 Se inscrie in clasa I la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti. Mihail
il va avea ca profesor de limba romana pe Aron Pumnul, autorul volumelor de text
e romanesti Lepturariu romanesc. Desi "un asa de calduros suflet, un asa de nobi
l vizionar, invietorul constiintii de sine a romanilor bucovineni", Aron Pumnul
"era de fapt un pedant stricator al limbii pe care vroia sa o indrepte, un om st
raniu pentru care totul se reducea la forma artificiala". Mihail "cerceta foarte
sarguincios", "si-si imprumuta carti acasa". "Mic si indesat, cu parul negru pi
eptanat de la frunte spre ceafa, cu fruntea lata, fata lungareata, umerii obraji
lor putin ridicati, ochii nu mari, dar vii, colorul fetei intunecat prin cae str
abatea insa rumeneala sanatoasa a obrajilor Era totdeauna curat imbracat". Pentr
u a-si cumpara cartile de la anticariat sau de la ofertanti, Eminescu uita de fo
ame. Citea cu interes romane, poezii populare, teatru, memoriale de calatorie si
frecventa teatrele din Cernauti, cu prioritate Hotel de Moldavie.
1862 Ramane repetent in clasa a II-a de gimnaziu.
1862-09-15 - 1863 Repeta clasa a II-a de gimnaziu.
1863-04-01 Renunta la Ober Gymnasium. Situatia sa scolara va ramane nedeclarat
a.
1863-12-01 Moare fratele sau cel mai iubit , Ilie " De cate ori voi sa-mi amin
tesc figura unui om nobil si inteligent pe care nu-l cunosc imi iese Ilie inaint
e - pare ca vad inaintea mea ochii lui albastri - de cate ori citesc un pasagiu
intelept imi pare ca-l aud citit de glasul lui"
1864-03-21 I se refuza o cerere de bursa la Gimnaziul din Cernauti .
1864-10-05 Pentru a nu fi o povara pentru ai lui si a nu se face de rusine in

fata exigentului sau tata, Eminescu ocupa un post de copist la Tribunalul din Bo
tosani.
1864-11-01 - 1865-03-05 Lucreaza ca "scrietor al Cancelariei" la Consiliul per
manent al Judetului Botosani . Isi cere salariul pe februarie si isi prezinta de
misia.
1865-03-01 - 1865-09-01
Insoteste trupa teatrala Fanny Tardini-Vladicescu.
1865-09-01 - 1866 Revenind la Cernauti si instalandu-se in casa lui Aron Pumnu
l va ocupa functia de bibliotecar.
1866-01-12 Participa la inmormantarea dascalului si mentorului iubit, Aron Pum
nul, la Cernauti. Acesta a murit in urma unor suferinte cumplite ale cancerului
de care suferea de ani buni. Cu aceasta ocazie citeste poezia "La mormantul lui
Aron Pumnul".
3. Debutul
1866-01-12 Debut cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul" intr-o brosura votit
iva "Lacramioarele invaetaeceilor gimnaseiasti de'n Cernaeuti la mormantul pre i
ubitului lor profesoriu Arune Pumnul intr'a 12/24 Ianuariu 1866". Poezia impreun
a cu alte 6 elogii ale colegilor lui Eminescu, se distribuie omagial in ziua inh
umarii la cimitirul din Horecea (Cernauti).
1866-02-25
Adevaratul sau debut literar are loc cand revista Familia ii publi
ca poezia De-as avea, semnata Mihai Eminescu. Poezia este insotita de nota lui I
osif Vulcan "nasul" literar al poetului " Cu bucurie deschidem coloanele foaiei
noastre literare acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale incercari po
etice transmise noua ne-a suprins placut" .
2. Anii de formare
1866-05-01 Mihai Eminescu calatoreste din Moldova spre Transilvania , ajungand
in orasele Targu Mures si Blaj. Drumul , in cea mai mare parte, l-a parcurs pe
jos: "Zi de vara pan-in seara am tot mers fara sa stau de fel. Soarele era la ap
us, aerul incepea a se racori, holdele pareau ca adorm din freamatul lor lung, d
e-a lungul drumului de tara oamenii se-ntorceau de la lucrul campului, cu coasel
e de-a spinare, fetele cu oale si donite in amandoua mainile, boii trageau incet
in jug si carul scartaia, iar romanul ce mergea alaturi de ei si pocnea din bic
i isi tipa eternul sau hais, ho! ... Ascuns in maluri, dormea Murasul, pe el tro
snea de carute podul de luntri, pe care-l trecui si eu".
1866-06-01 Mihai Eminescu ajunge in Targu Mures. Este adapostit de protopopul
Partenie Trombitas in clopotnita. "M-am covigrat in clopotnita cu dintii clantan
ind si muiat pana la piele; parul meu cel lung imi cadea peste ochi, manutele me
le slabe si reci le bagam in manecile ude. Asa am stat toata noaptea".
1866-06-05 La hanul "Calul alb" din Targu Mures, Eminescu ii intalneste pe ele
vii Ioan Cotta (Bicaz) si Teodor Cojocaru (Corbu) care venisera sa-l intalneasca
pe hoinar, caci auzisera ei ca era poet si aduna folclor. Pornesc impreuna spre
Blaj si ajungand pe Hula Sancelului (deal pe care astazi strajuieste Teiul lui
Eminescu), poetul osteste: "Te salut din inima, Roma Mica! Iti multumesc, Dumnez
eule, ca m-ai ajutat s-o pot vdea!".
1866-08-01 Revista Familia ii publica poeziile: Din strainatate, La Bucovina,
Speranta.
1866-08-27 - 1866-08-28 Eminescu participa la Adunarea Generala a Asociatiunii
de la Alba Iulia.
1866-09-30 Eminescu pleaca de la Blaj, spre Sibiu. Avea in gand sa aunga in Mu
ntenia, pe care n-o calcase pana atunci. La Sibiu este gazduit de Nicolae Densus
eanu, pe atunci student la Academia de Drept :" Abia se mai revedea un mic rest
de acamasa neagra, iar pieptul de sus si pana jos era gol si cu mare necaz incer
ca bietul ca sa-si acopere pielea goala cu o jacheta rupta, in toate partile zdr
entuita, de la maneci pana la coate, si cu niste simpli pantaloni zdrentuiti din
sus si pana jos.". Densuseanu ii daruieste haine noi dar si o scrisoare de reco
mandare adresata protopopului Bratu din Rasinari (bunicul poetului Octavian Goga
).
4. Sufleur si copiist
1867 In prima parte a anului se afla la Cernauti.
1867 Apar, in revista Familia, poeziile Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie si L
a Heliade.

1867 Intra in trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale, ca un fel de secretar.

1867-06-01 Eminescu a strabatut cu formatia lui Iorgu Caragiali Muntenia - cu
reprezentatii la Ploiesti, Braila, Galati, Giurgiu si in alte localitati.
1868 Publica, in Familia, alte 2 poezii : La o artista si Amorul unei marmure.
1868-03-01 - 1868-09-01 Face parte, ca sufleur II si copist, din trupa de teat
ru a lui Mihail Pascaly, impreuna cu care ajunge din nou in Transilvania. Trupa
da reprezentatii in orasele Brasov, Sibiu, Lugj, Timisoara, Arad, Oravita.
1868-05-15 - 1868-05-16 Succesul moral si material al reprezentatiilor trupei
Pascally din Brasov au intrecut asteptarile. Cu aceasta ocazie, Eminescu scrie p
oezia Invia-vor voevozii!
1868-07-28 - 1868-07-31 Trupa Pascaly a sustinut 3 reprezentatii, iar la Arad
Eminescu il cunoaste personal pe Iosif Vulcan.
1868-09-29 Ajunge in Bucuresti, unde recomandat de Pascaly, Eminescu este anga
jat sufleor la Teatrul National, fiind remunerat cu 166,66 lei lunar.
1869 In Familia apar poeziile Junii corupti si Amicului F.I.
1869-03-15 Angajamentul sau de sufleor, semnat pe 6 luni, inceteaza.
1869-03-16 Duminica seara asista impreuna cu Ionita Badescu si V. Dumitrescu-P
aun la reprezentarea piesei "Dama cu camelii" de Al. Dumas-fiul.
1869-03-19 Eminescu asista la recitalul Carlottei Patti, inchinandu-i cantaret
ei italiene o dedicatie.
1869-04-01 Barbu Dimitrie Stirbei inchidea ochii la Nisa iar intr-o foaie vola
nta Eminescu scrie poezia La moartea principelui Stirbey, impreuna cu alti coleg
i: Badescu si V.D.Paun.
1869-04-06 Mihai Eminescu intra in societatea folcloristica "Orientul" a lui G
r. H. Grandea, dar si la Romanismul.
1869-05-01 Eminescu cu "ghetele rupte", paraseste Capitala cu trupa refacuta a
lui Pascaly, amorezat pana peste cap de tanara interpreta Lina Popescu "Caci te
iubesc, copila, ca zeul nemurirea,/ Ca preotul altarul, ca spaima un azil, / Ca
sceptrul mana blanda, ca vulturul marirea, / Ca visul pe-un copil."
1869-07-03 - 1869-08-20 Colinda cu trupa lui Mihai Pascaly Moldova si Bucovina
, pornind catre Galati si oprindu-se la Cernauti. Cu familia sa nu coresponda ia
r pe acasa nu mai trecuse de trei ani. "- Ce-au cu mine? Painea nu le-o mananc,
pragul nu li-l calc. Lase-ma sa-mi merg calea mea si sa traiesc din putinul meu!
".
1869-08-25 Eminescu trece prin Ipotesti si impacandu-se cu familia sa, se preg
ateste pentru a pleca la Viena.
5. Student la Viena si Berlin
1869-09-10 Eminescu, impreuna cu familia sa, plecau spre Viena. La Praga in at
elierul lui Jan Tomas se vor fotografia. Eminescu alege sa-si faca un bust.
1869-10-02 Eminescu se inscrie la Facultatea de Filosofie din Viena : neavand
bacalaureatul, el nu poate fi decat auditoriu extraordinar. Urmeaza cursurile do
ar primul semetru al anului universitar 1869-1870, din lipsa de bani nu poate au
dia si alte cursuri decat: Istoria filozofiei si Filozofie practica (Robert Zimm
ermann), Metafizica aristotelica (Theodor Vogt), Principii filozofice si introdu
cere in filozofie si Exegeze din Descartes, Spinozza si Leibnitz. (K.S.Barach-Ra
ppaport). " La Viena el trai in stramtorare vesela ca toti studentii romani, cun
oscu pe Slavici, urma cursurile eclectic ( filosofie, istorie, drept, economie p
olitica, anatomie) citind mai mult in casa ... Eminescu cat timp a petrecut la V
iena arata de regula foarte bine si era deplin sanatos. Si radea adesea, cu o na
ivitate de copil, de facea sa raza si ceilalti din societatea lui, iar cand vorb
ea prin ras, glasul sau avea un ton deosebit, un ton dulce, molatic, ce ti se li
pea de inima. Parul negru il purta lung, pieptanat fara carare spre ceafa si ast
fel fruntea sa lata parea si mai mare de cum era, ceea ce-i da o infatisare seni
na, inteligenta, distincta. Eminescu nu tinea defel la moda, dar hainele sale er
au totdeauna curate si le purta atat de mult pana deveneau imposibile. A avea in
garderoba mai multe randuri de haine de vara sau de iarna era dupa parerea lui
Eminescu un lux fara de rost, de aceea la dansul vara nu aflai decat un rand de
haine de vara si iarna numai unul de iarna. Cand vara avea lipsa de bani , el le
punea zalog hainele de iarna si le scotea abia tarziu toamna. Stau mai bine aco
lo, imi zicea el, si sunt scutite de molii. Iarna purta un palton intunecat si o

caciula de Astrahan, pe care si-o tragea pana peste urechi daca gerul era mare.
Manele le tinea ferite in manecile paltonului pe care le impreuna la pipet . Va
ra era vecinic cu manele in buzunar . .. Cand il supara cineva la vreo discutie
ii zicea ca este o secatura si numai daca discutia era foarte violenta si advers
arul galacios si lipsit de logica, izbucnea si Eminescu si-i zicea esti o vita i
ncaltata sau nu fi vita incaltata, dar aceasta se intampla foarte rar, pentru ca
Eminescu era foarte cuviincios si prefera sa curme discutia si sa-i intoarca ad
versarului spatele, decat sa-l injure ... Cand neajunsuri, dureri si suferinte a
pasau greu sufletul lui Eminescu si era necajit de tot, atuncea ofta adanc si sf
arsea cu expresia tu-i neamul nevoii! Vorba aceea era un fel de exclamatiune de
usurare, dupa care se linistea si incepea alta vorba. Aceasta era unica expresie
mai grea ce am auzit-o din gura Eminescu si despre care mi-a spus odata : astai unica injuratura pe care am deprins-o de la tatal meu. "
1869-10-20 Devine membru al societatii studentesti "Romania", platind taxa de
inscriere un florint.
1870 Debut publicistic la "Albina" si articole de politica nationala la "Feder
atiunea" de Pesta.
1870 Plugusorul adresat domnitorului Alexandru Ioan Cuza care locuia bolnav de
cancer pe strada Bilrothstrasse, nr.26. Colindatori: Eminescu, Vasile Burla si
L.Nastasi.
1870-01-03 Eminescu participa la serbarea studenteasca de inceput de an, tinut
a in Palatul Schonborn din Josephstadt. Cu aceasta ocazie, poetul rosteste o cuv
antare "bine aranghiata si aleasa".
1870-01-15 Este invitat si ales in comisia de comasare a statuetelor, alaturi
de : Aurel Muresanu, Ieronim Baritiu, Neculai Oncu, Vasile Burla, G.Baleanu, Nec
ulai Peligrad.
1870-02-01 Eminescu este martor la ciocnirile violente dintre muncitorii viene
zi si jandarmii; aceste eveimente il inspira si scrie satira Imparat si proletar
.
1870-04-04 Convorbiri literare ii publica poezia Venere si Madona. " Cu totul
altfel si fara indoiala mai putin ar fi fost Eminescu, daca nu ar fi facut parte
din cercul literar al Junimii " avea sa traga concluzia scriitorul Ioan Slavici
1870-11-01 Ii apare in aceeasi revista Convorbiri literare, Epigonii si basmul
Fat-Frumos din lacrima. " Eminescu, cand scria, se inchidea in casa si nu-i par
ea bine daca venea vreun cunoscut la dansul. Daca insa intra acesta, il intreaba
intr-un mod brusc : la ce ai venit? Respectivul nu putea sa petreaca mult la po
et si din cauza ca atmosfera in locuinta lui Eminescu era infernala, caci lui ii
placea prea mult cafeaua neagra si cand lucra, masina functiona fara intreruper
e. Mirosul cafelei, al spirtului de la masina impreuna cu fumul tutunului, care
impletea casa cu o ceata de nu puteai vedea obiectele cele mai aproape din casa,
il alunga pre fiecare curand de la Eminescu. Renunta la mancare, daca avea numa
i cafea neagra. Lucrul principal ce-l facea cand primea banii de acasa era sa-si
cumpere cafea si tutun pentru oarecare timp. "
1871 Publica in revista Convorbiri literare poeziile Inger de paza si Noaptea.
1871-03-18 Cerea familiei sa i se trimita bani, caci era chirias la "oameni sa
raci, cari asteapta ziua in care am sa le platesc locuinta ca pe o sarbatoare".
Este bolnav: face o "aprindere de mate" si are si un inceput de otita.
1871-04-01 Astepta 8 galbeni de acasa, necesari pentru taxele semestriale.
1871-04-08 Apare Romania Juna, Eminescu este ales bibliotecar cu 30 de voturi,
iar Slavici este desemnat presedinte pe baza celor 32 de voturi primite.
1871-05-15 In cinci numere din Convorbiri literare, a aparut studiul "Directia
noua in poezia si proza romana", in care Titu Maiorescu salutase talentul lui E
minescu "in toata puterea cuvantului", situandu-l imediat dupa Vasile Alecsandri
.
1871-08-11 Eminescu sosea la Cernauti pentru formalitati, apoi se indreapta di
rect spre Putna.
1871-08-14 Incep festivitatile de la Putna, anuntate cu 21 de salve de tun si
cu primirea protocolara a oaspetilor. Cuvantul de bun sosit il tine Ioan Slavici
si se intoneaza Imn incheiat lui Stefan cel Mare de Vasile Alecsandri, pe muzic
a lui Alex. Flechtenmacher.

1871-08-15 Se implineau 400 de ani de la tarnosirea Manastirii Putna, ctitorie

a domnitorului Stefan cel Mare. Printre participanti : Ioan Slavici, Th. Stefan
eli, Pamfil Dan si altii. Asculta cuvantarea lui A. D. Xenopol despre rapirea Bu
covinei
1871-10-01
Se inscrie la Facultatea de Drept din Viena. Titu Maiorescu public
a in Convorbiri literare un studiu in care va vorbi despre Mihai Eminescu " cu t
otul osebit in felul sau, om al timpului modern, deocamdata blazat in cuget, iub
itor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, pana acum
asa de putin format incat ne vine greu sa-l citam indata dupa Alecsandri, dar in
fine poet, poet in toata puterea cuvantului". Act de mare curaj critic, alatura
rea lui Eminescu, autorul doar catorva poezii, de Vasile Alecsandri, institutia
literara a momentului, va starni un mare scandal la acea vreme.
1872 In perioada berlineza redacteaza o naratiune ampla, nefinalizata, publica
ta ulterior de George Calinescu , sub titlul Avatarii faraonului Tla.
1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaste la Viena pe iubi
rea si muza sa, Veronica Micle.
1872-05-13 Eminescu se angajeaza translator si secretar pe langa Theodor Roset
ti.
1872-09-01 Mihai Eminescu citeste la Junimea in Iasi nuvela Sarmanul Dionis ca
re se publica in Convorbiri literare si poemele Egipetul, Inger si demon, Floare
albastra. Aceste poezii vor fi publicate in revista Convorbiri literare. Primes
te o bursa de la Ministerul Cultelor si Instructiei Publice, condus de Titu Maio
rescu.
1872-09-15 Eminescu merge la Ipotesti, sa-si vada familia.
1872-11-01 Mihai Eminescu se afla la Berlin.
1872-12-18 - 1873-07-26 Eminescu se inscrie la Facultatea de filozofie verline
za, din cadrul Friedrich Wilhelms Universitat, ca student regulat, ceea ce insea
mna ca intre timp capatase un cetificat de absolventa a studiilor liceale. Are p
rofesori vestiti pe Duhring (Logica, Principiile filozofiei), Zeller (Istoria ge
nerala a filozofiei), Helmholtz, Du Bois-Raymond, Lepsius (Istoria si monumentel
e Egiptului). In semestrul de vara, ii asculta pe Droysen (Istoria moderna), Lep
sius (Obiceiurile si moravurile egiptenilor), Althaus( Dezvoltarea si critica fi
lozofiei hegeliene)si pe dr. Duhring (Optimism si pesimism filozofic si politic,
Logica si principiile filozofiei, Conceptia istoriei la istoricii vestiti).
1872-12-20 Inmatriculat, Eminescu asista la cursurile dr. Duhring.
1873 Urmeaza in continuare cursuri de filosofie, istorie si economie politica
la Universitatea din Berlin
1873 Se sinucide, la Ipotesti, fratele sau Gheorghe, ofiter.
1873-12-01 - 1874-07-01 Eminescu audiaza prelegerile renumitilor profesori Bon
itz (Principii de filozofie), Nitsch (Istoria romanilor), Poggendorf ( Geografia
fizica), Nunk (Filozofia nervilor), Dernberg ( Institutiile romane si Istoria s
i aniticihitatile dreptului roman). Din acest timp dateaza si aventurile cu Mill
y, Clarisse Vernetz.
1873-12-06 - 1875-01-22 Eminescu figureaza in matricolele Universitatii din Be
rlin.
1874 Incepe sa traduca din Kant , Critica natiunii pure.
1874 Moare, la Berlin, rapus de tuberculoza, fratele lui Serban, medic de prof
esie.
1874 Medita la un roman "Aur, marire si amor"; in care vroia sa integreze frag
mente mai vechi sau la care lucra.
1874-01-29 Titu Maiorescu il ruga pe Eminescu sa-i relateze studiule examenelo
r si daca daca s-a hotarat sa-si de adoctoratul. Maiorescu ii propunea catedra d
e filozofie de la Universitatea din Iasi. Eminescu refuza sa-si dea dcotoratul s
i sa accepte functia propusa de Maiorescu pentru ca se credea prea slab pregatit
si "dupa constiinta mea totusi ea vine devreme".
6. Reintoarcerea in tara
1874-07-01 Intors in tara, Eminescu este gazduit in casa Pogor si intampinat c
u multa caldura "Bine ai venit la Esi, domnule Eminescu!".
1874-08-01 - 1877-10-01 Eminescu a redactat cele mai frumoase poezii de dragos
te, aparut in Convorbiri literare sau in Familia.

1874-08-24 Intors in tara, poetul este numit, printr-un ordin al Consiliului d

e Ministri, in functia de bibliotecar la Biblioteca Centrala din Iasi.
1874-08-30 Mihai Eminescu depune juramantul pentru investirea in postul de bib
liotecar. "Jur de a-mi implini cu sintenie atoriele ce-mi impune functiunea mea.
De a aplica legile si de a ma conforma legilor intru toate si pentru toti: fara
pasiunea, fara ura, fara favoare, fara consideratiune de persoana, fara nici un
interes direct sau indirect.". Juramantul a fost sustinut in fata rectorului Un
iversitatii din Iasi, Stefan Micle., nimeni altul decat sotul Veronica Micle.
1874-10-01 - 1875 Salariat cu 200 lei, Eminescu suplineste la Logica pe A.D. X
enopol si la germana pe Samson Bodnarescu, la Institutul Academic de pe strada M
uzelor.
1874-10-01 - 1875 Eminescu traduce gramatica paleoslava de A. Leskien, primele
capitole din gramatica sanascrita a lui Franz Bopp si continua traducerea Criti
cii ratiunii pure de Kant, inceputa la Berlin.
1874-10-15 Eminescu solicita aprobarea unui credit de 385 lei pentru achizitii
de texte: Sapte taine - Varlaam (1646), Psaltirea in versuri si Acatistul de la
Uniev - Dosoftei (1673), Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea - Dimitrie
Cantemir (1698) si manuscrisele Isopiei, Istoriei universale de la zidirea lumii
pana la Constantin si Iulian (1728).
1874-10-16 Este confirmat prin Decretul regal nr.1784, numirea lui Mihai Emine
scu in postul de bibliotecar al acestei biblioteci.
1875 Eminescu este delegat sa participe ca observator la examenele elevilor Sc
olii normale "Vasile Lupu".
1875-07-01 Este numit in functia de revizor scolar. " Titu Maiorescu il va num
i pe Eminescu revizor scolar pe doua judete Iasi si Vaslui (...) scotandu-l dint
r-o functiune tihnita si propice studiilor si dandu-l drumurilor de tara si ince
rtitudinilor luptei de partid. Cu tot scepticismul trainiciei noii slujbe, Emine
scu se asaza la lucru cu o strasnicie asa de lipsita de diletantism, cu atata cl
arviziune pedagogica si sociala si spirit administrativ, incat acest an reprezin
ta, pe o suprafata mica, in istoria invatamantului rural inainte de Haret, cel m
ai ridicat nivel al constiintei culturale nationale. Noul revizor avea atributiu
ni indoite, administrative si pedagogice, trebuia, intr-un cuvant, sa conduca an
celaria revizorului si sa faca inspectiuni in scoalele dependinte de circumscrip
tiile sale din Judetele Iasi si Vaslui. Pentru aceasta munca extinsa, dar nicide
cum odioasa unui intelectual, Eminescu era retribuit cu salariul de circa 500 le
i noi, suma foarte considerabila pe acele vremi ".
1875-07-01 - 1876-06-06 In urma unui aranjament intre liberalii ieseni, condus
i de Andrei Vizanti, si organizatia de centru a conservatorilor, Eminescu este d
estituit din postul de bibliotecar si numit revizor scolar peste judetele Vaslui
si Iasi, in locul lui Agura. Eminescu intreprinde constiincioase activitati de
indrumare, participa la examene si la anchete. S-a straduit pentru scolarizarea
unui numar mare se copii si a cerut alfabetizarea maselor. La acea data, in jude
tul Iasi erau 230 de sate lipsite de scoli, la fel si in judetul Vaslui. Eminesc
u avea 20 de zile pe luna in care intra in contact cu realitatea de pe teren.
1875-07-12 Noul bibliotecar, D. Petrino, trimite o adresa ministrului G. Chitu
prin care-l acuza pe Eminescu de furtul unor carti si al unor piese din mobilie
rul Bibliotecii Centrale. Va fi absolvit insa de instanta care a judecat procesu
l.
1875-07-20 - 1875-08-10 Eminescu tine conferinte invatatorilor din judetul Ias
i.
1875-07-30 Eminescu il cunoaste pe badia Ion Creanga, cel care-i va deveni cel
mai bun prieten.
1875-08-01 Cunoscand acum pe Ion Creanga, scriu amandoi cate un basm cu erou c
entral asemanator, al lui Eminescu numit Calin (extras din cal); al lui Creanga
Fat-frumos fiul iepei. Amandoua in proza, basmele raman nepublicate. " Din cele
intai zile s-a stabilit mare prietenie intre Creanga si Eminescu, sau mai drept
Eminescu a fost cuprins deodata de o mare dragoste pentru Creanga. .. Plecau ama
ndoi si se infundau pe la vreun crasmar de prin Tatarasi, Pacurari sau Nicolina,
adica prin partile exterioare ale orasului. Acolo nu se puneau pe baut, cum se
pretindea sau cum se crede, nu ; ei se puneau sa traiasca o viata care le placea

lor , viata simpla si primitiva. Era o placere pentru ei ca sa se aseze intr-o

odaie din fundul crasmei, pe laviti din lemn, cu bratele rezemate de o masa murd
ara, serviti de un baiat naiv. Drept masa sau dejun, cereau sa li se friga o buc
ata de pastrama, mai mancau carnati cu usturoi - si vai de lume, cum erau prepar
ati - ordonau ca sa li se aduca o cana de vin, de calitatea cum s-ar fi intampla
t, si dupa ce mancau pastrama apoi inaintea unui pahar de vin, stateau toata noa
ptea daca crasmarul le dadea voie. Cand crasmarul voia sa inchida, ei plecau in
alta parte a orasului, unde stiau ca localul sta deschis pana la ziua, si vorbea
u, vorbeau dar si beau. Ce vrobeau intre ei? Eminescu si Creanga rar primeau cat
e un al treilea in intimitatea lor. Se intelegeau, cum se zice, ca gasca cu tata
; ii uneau aceleasi aspiratii" (G.Panu)
1875-08-10 - 1875-08-30 Eminescu tine conferinte invatatorilor din judetul Vas
lui.
1875-09-30 Eminescu merge la Cernauti, cu prilejul festivitatii inaugurale a U
niversitatii de la Cernauti.
1876
In revista Convorbiri literare apar poeziile Melancolie, Craiasa din pov
esti, Lacul, Dorinta si Calin.
1876-02-16 "A fost cea mai fericita a vietii mele. Eu am tinut pe Veronica in
brate, strangand-o la piept, am sarutat-o. Ea-mi darui flori albastre pe care le
voi tine in toata viata mea" avea sa noteze Mihai Eminescu.
1876-03-14 Eminescu tine prelegerea "Influenta austriaca asupra romanilor din
Principate".
1876-06-01 - 1877-10-01 Mihai Eminescu colaboreaza la Curierului de Iasi, in c
are a publicat nuvelele Cezara si La aniversara, semnata cu pseudonimul Gajus.
1876-06-04 Eminescu este "pus in disponibilitate prin decret domnesc" din func
tia de revizor scolar si i se cerea sa predea arhiva revizoratului institutorulu
i Darzeu. Se retrage in bojdeuca din Ticau, la bunul sau prieten, Ion Creanga.
1876-07-01 Eminescu face o calatorie la Bucuresti, vizitand pe binefacatorul s
au, Titu Maiorescu.
1876-08-13 Moare mama sa, Raluca Eminovici. Suferea de cancer si nervii o lasa
sera. Aceasta pierdere ii intristeaza si mai mult sufletul lui Mihai Eminescu.
1876-08-15 Este inmormantata Raluca Eminovici in cimitirul din Ipotesti.
1876-08-17 Vrea sa o convinga pe Veronica Micle, mama a doua fete, sa fuga cu
el in lume. Veronica pleaca in vacanta, si Eminescu, intors de la inmormantarea
mamei sale, o acuza de infidelitate. Scrie elegia "Pierduta pentru mine zambind
prin lume treci".
1876-10-08 In Curierul de Iasi, cel mai probabil la insistentele lui Mihai Emi
nescu, ii apare Veronicai Micle traducerea Morellei de Edgar Allan Poe, ub pseud
onimul Tolla.
1877-10-01 In urma unui conflict cu directorul tipografiei, poetul paraseste f
ortat Curierul de Iasi. Atmosfera din fosta capitala a Moldovei o gaseste sufoca
nta, dupa cum i se destainuie lui Maiorescu, intr-o scrisoare " (...) pentru min
e o evadare din Iasi ar fi foarte bine venita. Caci nimic nu intrece marginirea
provinciala a Iasului, sicana de vorbe inradacinata la Junimea, felul de a discu
ta, indeajuns de stufos, cu care onorata societate intampina de la o vreme orice
lucrare . In ce ma priveste cred am facut cativa pasi inainte, Junimea sustine
ca as fi dat inapoi "
1877-10-12 Mihai Eminescu urma sa se mute in capitala, la redactia ziarului Ti
mpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea ca trebuie curmata si legatura cu Veron
ica. Ea era sotia unui om onorabil pe care-l respecta si mama a doua fete. Orica
t pastrau ei aparetele si indeosebi Veronica , tratandu-l in societate cu raceal
a, barfele existau. Despartirea de Iasi avea sa-i fie foarte grea, mai ales ca a
cest oras ii devenise oras de bastina si tot in el isi lasa iubirea.
1877-10-15 Mihai Eminescu, dupa ce s-a consultat si cu Veronica, raspunde afir
mativ propunerii de a veni la ziarul Timpul . Incearca sa-si ia ramas bun de la
Veronica dar nu o gaseste acasa . Amarat, se urca in trenul spre Capitala
1877-10-27 Este numit redactor al ziarului "Timpul" din Bucuresti si, lasand o
scrisoare violenta Veronicai, paraseste Iasul. Ii va avea colegi pe Caragiale s
i pe Slavici, la care poetul va locui o vreme, dupa ce schimbase mai multe gazde
. Ziarul nu avea un buget stabil. " Eminescu era un fel de biblioteca ambulanta,

incat nu era cu putinta sa se puna la ordinea zilei vreo cestiune, asupra carei
a nu era orientat si nu era in stare sa-si deie parerea mai inainte de a se fi d
umerit in toate amanuntele. Inzestrat cu o memorie uimitoare, el nu uita nicioda
ta ceea ce stia si se folosea cu usuratate de stiinta lui in ceea ce priveste fa
ptele si oamenii. Poetii sunt, in genere, slabi prozatori, fiindca, scriind in p
roza, nu au cuvenita bagare de seama in ceea ce priveste alegerea, intrebuintare
a si asezarea vorbelor. Desi scria rapede, isi masura vorbele cu multa grija si
numai la mare zor publica ceea ce scria fara ca sa fi citit cuiva manuscriptul,
niciodata fara ca sa-l fi recitit el insusi. Eram in redactiune el, Caragiali si
eu, si o duceam in necurmate discutiuni gramaticale, in care Eminescu era totde
auna foarte simtitor. Urmarea fireasca era caq eu scriam putin, iara Caragiali f
acea mereu corecturi in manuscriptul sau si ajungea sa publice putin , incat Emi
nescu le facea adeseori el singur toate. Om foarte muncitor si constiincios, el
era totdeauna la locul lui. Desi pierdut mereu in ganduri ori adancit in studii,
incat uita sa manance ori se lipsea de tigna somnului, el nu-si pierdea nicioda
ta din cedere datoriile si, chiar bolnav, dac-ar fi fost, venea regulat la redac
tiune, se interesa de toate si tinea sa fie totdeauna la curent " (Ioan Slavici)
1877-11-04 Plin de speranta, Mihai Eminescu incepea sa lucreze in redactia zia
rului Timpul. La Bucuresti, Eminescu nadajduia in sprijinul lui Titu Maiorescu s
i se baza si pe colegialitatea inca din timpul studentiei cu Ioan Slavici.
1877-12-19 Titu Maiorescu se interesa de situatia financiara a "protejatilor"
sai, Ioan Slavici si Mihai Eminescu, neplatiti de cateva luni ca redactori. Negr
uzzi intr-o scrisoare adresata lui Titu Maiorescu ii descria situatia: "Pogor ma
scoate din sarite. Am fost la dansul, am staruit sa adune bani si sa vi-i trimi
ta, dar am fost totdeauna intampinat cu aceeasi linistita suparare ce-l caracter
izeaza. Cu dansul nu e de facut treaba. De geaba: Pogor nu-i omul care ar putea
esi din nemiscarea si pasivitatea sa pentru nimic in lume. Tara piere, Pogor se
piaptana! Adica se intinde pe canapea cu o carte in mina si nu face nimic."
1877-12-25 Veronica Micle il cauta cu desperare pe Mihai : sub teiul unde obis
nuiau sa stea impreuna, in libraria unde mergea cu mare interes sa vada daca a m
ai aparut ceva nou, sau mergea la Ticau, la bojdeuca prietenului Creanga pentru
a-l intreba daca a mai primit o veste de la el. Era atat de trista incat Ion Cre
anga i-a scris de multe ori poetului si amicului sau, mustrandu-l pentru ca ii p
ricinuia atata suferinta Veronicai " Badie Mihai, Ce-i cu Bucurestiul, de ai uit
at cu totul Iasul nostru. Veronica a fost azi la mine si mi-a spus ca si cu dins
a faci ca si cu mine . De ce ? Ce rau ti-am facut noi? De Craciun te asteptam sa
vii . Te sarut pe frunte". Insa nici de Craciun nu a venit. Luata cu problemele
familiei, Veronica nu reusea sa ii scrie saptamanal insa atunci cand ii scria i
si cerea iertare si astepta cu sufletul la gura sa apara numarul in Convorbiri l
iterare , poate Eminescu publica o noua poezie.
1878 Mistuita de dorul poetului, Veronica ii scria saptamanal, astepta raspuns
urile lui cu speranta.
1878
Intensa activitate jurnalistica la Timpul.
1878 Publica in Convorbiri literare, dupa pauza din 1877, Povestea codrului, P
ovestea teiului (varianta a traducerii din Em. Geibel Fat Frumos din tei, dupa R
omanze vom Elfenbrunen), Singuratate, Departe sunt de tine. Scrie acum "Moartea
lui Ioan Vestimie, ultimul episod din romanul Aur, marire si amor.
1878-03-01 Veronica este fericita. In paginile Convorbirilor literare regasest
e patru poezii scrise de Mihai Eminescu : Povestea codrului, Povestea teiului ,
Singuratate (in care rememora clipele nostalgice din Iasi) si Departe sunt de ti
ne, in care isi plangea tristetea despartirii de Veronica.
1878-03-01 Apare poezia Povestea codrului, in care Eminescu rememoreaza drumet
iile facute candva alaturi de prietena sa, Veornica, in vecinatatile Varatecului
.
1878-06-01 Eminescu pleca la Floresti-Dolj, invitat de junimistul Nicolae Mand
rea, pentru a traduce documentele Hurmuzaki, 376 de pagini.
1878-07-01 Este invitat la mosia lui Nicu Mandrea din Floresti-Dolj.
1878-11-12 Cu prilejul aniversarii Junimii, Mihai Eminescu impreuna cu I.L.Car
agiale vin la Iasi, la invitatia lui Titu Maiorescu. O va revedea pe Veronica, i
nsa foarte putin din cauza programului incarcat : sedinta literara de la Iacob N

egruzzi, banchetul traditional din salonul hotelului Binder, plecarea comuna spr
e Bucuresti.
1879
6 august, ii scrie Veronicai mangaind-o pentru moartea sotului. Publica
in Convorbiri literare : Atat de frageda, scrisa pentru Veronica, dar pe care o
comunica si Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamat de codru, Rev
edere, Despartire. Veronica il viziteaza la Bucuresti.
1879
Apar in Convorbiri literare poeziile : De cate ori iubito, Rugaciunea un
ui dac, Atat de frageda, Afara-i toamna, Sunt ani la mijloc, Cand insusi glasul,
Freamat de codru, Revedere, Foaie vesteda, Despartire
1879-08-04 Moare Stefan Micle, sotul Veronicai. Relatia dintre Eminescu si Ver
onica renaste, trecand prin momente in care cei doi planuiesc sa se casatoreasca
dar si prin momente de ruptura.
1879-09-01 Scrie poezia Atat de frageda, dedicata Veronica Micle, dar si proie
ctul dramatic Bogdan Dragos. Veronica Micle crede ca poezia este dedicata Carmen
Sylvei dar se insela.
1879-09-05 Dupa moartea sotului ei , la 4 august 1879, Veronica vine la Bucure
sti , unde sta mai bine de o luna, sperand sa obtina pensie de urmas. Intalnindu
-se intamplator cu Iacob Negruzzi pe strada, Eminescu i-o prezinta pe Veronica c
a pe logodnica sa.
1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitala, fiind asteptata cu emotie de catr
e poet.
1879-09-07 Intalnirea fusese atat de tulburatoare incat Veronica avea sa scrie
" Scumpul meu drag, nu stiu cum sa incep, cum vei gasi aceastra lettra rosa! Nu
ma mai recunosc dupa noaptea noastra impreuna. Inima buna, garoafe singerii iub
ire si numai iubire, scumpul meu drag! Ce-ai visat? Ma vei ierta? Un echo raspun
de inimilor noastre in auz de dimineata . Scumpul meu Emin, sa-l ascultam marit
in noi. Cu totul, de-acum, cu totul a ta. Veronica " . Se reintoarce la Iasi.
1879-10-01 Eminescu ii dedica iubitei sale poemul-intim Despartirei.
1879-10-19 Ii scrie lui Mihai pe care il considera "punctul luminos al vietii
mele" , spunandu-i ca abia astepta sa se vada acasa.
1879-11-03 Veronica il invita pe Eminescu sa vina peste cateva zile, la Iasi,
la aniversarea Junimei. PLanuia sa-i serbeze onomastica, de Sf. Arhangheli Mihai
l si Gavriil, ocazie cu care ii cumparase un port-tigaret de chihlimbar. Eminesc
u va locui la Veronica ocazie cu care ii compune sonetul Stau in cerdacul tau.
1879-11-07 Veronica ii scrie o noua scrisoare lui Mihai, indemandu-l sa vina a
casa pentru sarbatoarea Junimii " Eminescul meu, vom mai vorbi daca va vrea bunu
l Dumnezeu, pentru care sfirsti te rog si te rog si iar te rog, sa vii de aniver
sarea Junimei ca te astept cu-n dor nespus , te astept ca pe singurul meu mingai
etor, caci dupa cum t-am mai spus, esti singurul punct luminos al vietei mele in
tunecate de greutati, de griji si de necazuri". Si Eminescu a venit si pentru ca
teva zile a trait bucuria de a avea o familie.
1879-11-10 Cu greu se desprinde din bratele Veronicai pentru a lua parte la ba
nchetul Junimii.
1879-12-05 Veronica ii intoarce vizita lui Mihai , venind la Bucuresti.
1880 Eminescu este numit redactor-sef la ziarul Timpul.
1880 Apare poezia O, mama in revista Convorbiri literare.
1880-01-17 O viziteaza pe Veronica Micle sora lui Eminescu, Henrieta, care ii
aduce drept cadou un medalion cu diamant si o pereche de cercei. Ii scrie lui Mi
hai, indemnandu-l sa vina sa o vada. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este ne
voit sa o refuze. Tacerea lui o indurereaza pe Veronica nestiind pricina si il b
anuia de nesinceritate si de uitare. Inca de la sfarsitul lunii ianuarie corespo
ndenta se racise cu Eminescu adresandu-i-se cu "Domnul Eminescu"
1880-03-14 In viata lui Eminescu si a Veronicai Micle, va interveni si I.L.Car
agiale, amic de la Junimea, care facea chipurile pe impaciuitorul intre dansii.
Fiindu-i rau, Eminescu isi propunea sa ia pastilele de fier si il vedea pe Carag
iale ca un posibil pretendent la mana Veronicai. Incepand cura, numai dupa patru
zile , fierul avea efecte miraculoase. Se simtea mai bine.
1880-04-28
Relatiile dintre Eminescu si Veronica erau rupte, ii scria cu apel
ativul Doamna si-i comunica inapoierea scrisorilor , declarand-o "libera de oric
e legatura" . Mai schimbau scrisori pe tema actelor pentru pensia copilelor pe c

are Veronica le cerea inapoi.

1880-05-01 - 1880-06-01 Veronica Micle ramane insarcinata cu Mihai Eminescu, d
ar copilul se naste mort.
1880-06-27
Veronica il anunta ultimativ ca in urmatoarele zile " scrisorile D
umitale vor fi distruse". Mihai ii marturiseste lui Kogalniceanu dorinta sa de a
o lua pe Veronica in casatorie, insa Kogalniceanu ii spune ca o casatorie intre
doi oameni saraci ar fi plina de privatiuni. Cum poetul tinea mortis insa sa se
insoare, criticul ii spune ca Veronica fusese si prietena lui Caragiale, insa e
ra doar o minciuna. Intr-un acces de furie puse pe foc traducerea nuvelei Morell
a de Edgar Allan Poe care ii apartinea Veronicai.
1881-02-01 - 1881-09-01 In revista Convorbiri literare apar Scrisoarea I, Scri
soarea a-II-a , Scrisoarea a-III-a si Scrisoarea a-IV-a.
1881-04-03 Samson Bodnarescu vrea sa-l aduca pe Eminescu profesor de istorie u
niversala la Asezamantul Anastasa Basota din Pomarla (Dorohoi). In acest sens ii
scrie lui Titu Maiorescu solicitandu-i sa-l determine pe Eminescu sa accepte of
erta sa.
1881-06-05 - 1881-06-16 Eminescu merge la Constanta, fiind suferind de cord si
de reumatism. Venise pentru zece zile sa faca bai de mare 'care promi a-mi face
mult bine". Ii scrie Veronicai: "n- am vazut-o in toate fetele (marea) - caci e
a e schimbacioasa la culoare si in miscari, de unde unii autori o si compara cu
femeea".
1881-06-16 Eminescu isi propune ca anul viitor s-o aduca si pe Veronica la Con
stanta " La anul sa stii ca venim amandoi aci, baile de mare intaresc si grabesc
bataile inimii. Cu toate ca omul pare a intineri de ele, privirea marii liniste
ste, mai ales sufletele furtunoase".
1882 Ca urmare a unor mutatii porduse in politica Partidului Conservator , uni
i dintre membrii sai importanti manifestau pozitii de apropiere fata de Partidul
Liberal) la Timpul este numit redactor-sef Grigore G. Paucescu. Eminescu se ved
e marginalizat in cadrul redactiei.
1882 Eminescu este ales membru al Societatii Carpati, desi nu era transilvanea
n.
1882-01-06 Pe Eminescu il supara amicitia Veronicai cu d-l "musiu in chestie",
nimeni altul decat amicul Caragiale. In scrisorile sale o ruga insistent sa nu
se mai intalnesca si nici sa nu-l mai primeasca in vizita " Nicuta, fii cuminte.
Pe mine m-apuca iar furia innascuta caracterului meu : gelozia cea rea si cea m
ai amara din toate patimile ... Te rog sa n-o hranesti ... Al tau, Emin". Ba mai
mult , pe langa vizita domnului Caragiale mai aparuse si domnul Miron Pompiliu
care o vizitau pe Veronica.
1882-02-01 Singura dorinta a Veronicai Micle era ca Eminescu sa se intoarca la
Iasi, dar primea un raspuns negativ stropit in lacrimi " Sa pot zbura pe trei z
ile la Iasi tare as veni. Dar mai mult de trei zile n-as avea, pentru ca eu nu a
m vacanta, ci trebuie sa trag ca si catarii, greu la vale si greu la deal".
1882-02-28 "Nu voi iubi niciodata o alta femeie" ii scrie Veronicai Micle
1882-04-01 Sfarseste forma finala a poemului Luceafarul, inceput inca din anul
1880. O citeste in fata Junimii.
1882-04-01 Veronica ii scria lui Eminescu " Ma bucur foarte mult ca fierul iod
at iti face asa de bine si eu am luat doua sute de pastile insa cred ca nu voiu
lua acum, ma mai las is in voia soartei sa vad ce-a mai fi ".
1882-04-09 Extenuat si bolnav, cu ranile de la picioare gata sa se redeschida,
cu tot tratamentul de la Constanta , Eminescu ii trimitea putin ajutor atata Ve
ronicai cat si batranului sau tata. Acesta pierduse toata averea din cauza secet
elor necurmate si se muta de la Ipotesti la oras.
1882-06-01 Veronica Micle planuia sa-l aduca pe Eminescu profesor de filozofie
la Institutul Humpel din Iasi. Era sustinuta de sora lui Maiorescu.
1882-06-06 Pe Mihai il suparau ranile aparute la picioare si pe care le trata
cu felurile leacuri folosind si coltuni de cauciuc. Veronica era trista ca nu il
putea ajuta cu nimic si mai rau, ca nu ii putea fi alaturi. Ar fi dorit sa mear
ga la Bucuresti.
1882-09-01 Veronica il astepta acasa insa Eminescu intarzia sa vina. Apropiind
e-se iarna , se simtea tot mai rau si incerca din putinul sau s-o ajute si pe Ve

ronica, trimitandu-i din cand in cand cate 50 de franci. Cum nu venea nici in vi
zita, Veronica ii cerea macar o fotografie. Dar Mihai obiecta ca nu se fotografi
aza , caci avea fata umflata "ca de orbalt" din cauza bolii.
7. Boala
1883 In "Familia", apar poeziile oferite de Eminescu insusi lui Iosif Vulcan :
S-a dus amorul... Cand amintirile.. Adio. Ce e amorul ?, Pe langa plopii fara s
ot.. , Si daca.
1883-04-01 Apare poemul Luceafarul in Almanahul Societatii Academiei Social-Li
terare " Romania juna" din Viena.
1883-06-02
Eminescu se retrage din redactia ziarului Timpul. Motivul : se pub
licase un articol infect cat timp el lipsise. Il suparau migrenele si "picioarel
e iar mi se coc" .
1883-06-04 Participa la sedinta Junimii, din casa lui Iacob Negruzzi, unde va
citi poezia Doina. Apoi se retrage la bodjeuca badiei Creanga unde aveau sa stea
la povesti pe prispa si la un pahar de vin . A revazut-o si pe Veronica, inspai
mantand-o cu figura lui crispata si privirile straine.
1883-06-04 Eminescu porneste cu trenul spre Iasi unde participa la dezvelirea
statuii lui Stefan cel Mare
1883-06-07 La Bucuresti , in vremea caldurilor insuportabile ale verii, are pr
imul soc nervos.
1883-06-23 Titu Maiorescu observa ca Mihai Eminescu "devine din ce in mai evid
ent alienta. Foarte excitat, sentiment al personalitatii exagerat (sa invete acu
m albaneza!), vrea sa se calugareasca, dar sa ramana in Bucuresti.
1883-06-28 La ora 6 dimineata, Titu Maiorescu primeste o scrisoare din partea
sotiei lui Ioan Slavici: "Domnu Eminescu a innebunit. Va rog faceti ceva ca sa s
ca de el, ca foarte reu."
1883-06-28 Se produce criza conform careia Eminescu este declarat alienat mint
al. Este internat, prin grija si ajutorul lui Titu Maiorescu, la Sanatoriul Cari
tas al doctorului Alexandru Sutu.
1883-07-01 Ziarele Romanul, Telegraful, Romania libera, Natiunea, Rasboiul, Bi
nele public, Reforma, Posta, Poporul, Buboiul, Bukarester Tageblatt, Familia si
Cronica Zilei isi exprima regretul cu privire la starea grava de sanatate a tana
rului gazetar de la Timpul - Mihai Eminescu. Toti recunosc ca disparea unul din
cei mai pregatiti gazetari ai vremii.
1883-08-01 Titu Maiorescu face demersuri, printre Junimisti, pentru strangerea
fondului necesar spitalizarii si trataemntului de inceput al lui Eminescu.
1883-08-01 Revista Convorbiri literare ii publica Luceafarul. Veronica Micle i
i scrie poezia Sa pot intinde mana.
1883-10-01 O parte din suma necesara spitalizarii si deplasarii la Viena este
donata de catre Vasile Alecsandri prin platirea biletului de intrare la Conferin
ta de la Ateneul Roman unde citeste Fantana Blanduziei.
1883-11-01 Poetul, insotit de vechiul prieten Alexandru Chibici Revreanu, este
trimis la Viena, la Institutul de la Ober-Dobling al doctorului Oberstein. Emin
escu se afla sub ingrijirile neurologilor Leidesdorf si Obsersteiner.
1883-11-25 Veronica afla ca Eminescu se simtea foarte rau si este internat la
sanatoriu. Pentru ca nu avea bani iar pensia de pe urma sotului ei, Stefan Micle
, inca nu se aprobase ii scrie o scrisoare lui Mihail Kogalniceanu cerandu-i sa
o ajute sa vina in vizita la Eminescu.
1883-12-21 La Editura Socec, sub ingrijirea si cu prefata lui Titu Maiorescu,
apare volumul Poesii care cuprindea 69 de poezii - primul si singurul volum publ
icat in timpul vietii poetului. Publicarea se face in lipsa poetului, plecat din
tara. Poesiile se bucura de un mare succes si ii construiesc lui Eminescu o ima
gine de poet care ridica iubirea la rang de arta. Cu disponibilitati intelectual
e cerebrale vizibil diminuate, in pofida periodicelor reveniri la starea de luci
ditate, Eminescu nu va mai scrie decat cateva pagini de publicistica.
1883-12-21 Ziarul Romania libera vestea acest important eveniment literar: "Po
eziile eminentului nostru poet Eminescu au aparut. Recomandam cu staruinta citit
orilor nostri volumul aparut astazi in libraria domnului Socec, perla ara pret a
poeziei noastre."
1884 Moare Gheorghe Eminovici, tatal poetului.

1884 Boala lui Eminescu da semne de ameliorare.

1884 Apare poezia Diana in Covorbiri literare.
1884 I se publica poezia Din noaptea in revista Familia.
1884-02-01 Insotit de prietenul Chibici Revreanu, pleca intr-o calatorie prin
Italia : viziteaza orasele Florenta si Venetia.
1884-03-27 Ora 8 seara. Eminescu, insotit de bunul sau prieten Alexandru Chibl
ici, revenea in Bucuresti. Este intampinat la gara de catre Maiorescu si altii.
1884-03-29 Romania libera vestea pe prima pagina: "Azi, amicul nostru Eminescu
ne-a facut deosebita placere de a ne vizita la redactiune".
1884-04-07 Eminescu vine la Iasi pentru a se reface, in orasul dragilor aminti
ri. Veronica il va astepta la gara. Va sta in gazda la Miron Pompiliu. Veronica
ii trimisese bucate si il astepta sa vina in vizita. Eminescu promitea insa ...
nu venea.
1884-09-24 Este numit, prin mijlocirea lui Titu Maiorescu, subbibliotecar la B
iblioteca Centrala din Iasi, director fiind Ion Luca Caragiale. Avea si ore la S
coala Comerciala, predicand Statistica si Geografia.
1884-10-14 In Romania libera, Alexandru Vlahuta ii dedica oda Lui Eminescu.
1884-10-21 Eminescu participa la hotelul Traian la comemorarea centenarului ma
rtirajului lui Horea. Creanga tine un toast in cinstea prietenului sau, Mihai Em
inescu: "D'apoi bine, domnilor, s-a baut in cinstea cutaruia si cutaruia. Sa-mi
dati voie sa amintesc ca numai in sanatatea aceluia care a facut poezia Doina nu
s-a baut. Beau in sanatatea lui Mihai Eminescu".
1884-12-06 Mihai , coborand din trasura, isi rupe piciorul drept in preajma lo
cuintei din mansarda anexei hotelului Romania.
1884-12-07 Este internat la Spitalul Sf. Spiridon, de catre Miron Pompiliu, un
de i se pune piciorul in ghips de catre doctorii Ludovic Russ-senior si Gavriles
cu. Este vizitat de prieteni dragi, insa Eminescu era descurajat "-Hei, hei, dom
nule Gavrilescu, nu mai calca iarba verde piciorul lui Eminescu!". Seara, dupa p
lecarea musafirilor si a doctorului Ludovic Russ, Veronica mergea sa-l vada , sa
-i aduca ceva bun de mancare si sa-i usureze chinul noptii si a durerilor.
1884-12-25 Noaptea de Craciun au petrecut-o aproape pe toata impreuna, Veronic
a plangand alaturi de Mihai nefericirea lor. Seara, a revenit insotita de aceast
a data de fetele ei care au venit sa-l colinde pe badia Mihai . Veronica nu le-a
ascuns sentimentele fata de Eminescu fetelor ei , manifestandu-si dorinta " ca
fetele mele sa le citeasca, atunci cand nu voi mai fi in viata pentru a cunoaste
mai bine firea si caracterul mamei lor". A discutat cu ele si posibilitatea adu
cerii poetului acasa insa le era frica din cauza bolii
1885 In revista Convorbiri literare apare poezia Sara pe deal.
1885 Mihai Eminescu este externat din spital. Prietenii ii muta lucrurile intr
-o odaita din strada Lapusneanu.
1885
Apare a doua editie a volumului de Poezii.
1885-02-07 Eminescu ruga printr-o scrisoare pe prozatorul N. Gane, parlamentar
la Bucuresti, sa asustina in Senat petitia de dobandire a cetaeniei romane a pr
ofesorului de franceza iesean Saint Pierre, autorul unui studiu despre critica l
ui Gherea.
1885-08-01 Eminescu merge la Odesa. Pleca pentru tratament de ghiol la clinica
doctorului F. Jahimowicz. Aici avea sa-si trateze ulcerele de pe picioare, extr
em de dureroase. Le scria binefacatorilor lui din tara si isi exprima ingrijorar
ea ca "nu am banii necesari pentru plata doctorului. In orice caz, o situatie in
grozitoare pentru un om a mine, cu totul strein in locurile acestea". Neavand ba
ni, cineaza la familia Jahimowicz.
1885-08-30 Veronica Micle, impreuna cu profesorul N.Droc-Barcianu, Simion Mand
rescu, Ioan Slavici si doctorul de Max, sosesc in casa lui Maiorescu, din BUucre
sti, solicitand un ajutor financiar pentru Eminescu. Se aproba 500 lei.
1885-12-27 Mihai Eminescu ajunge la Suceava, fiind invitat la onomastica lui S
tefan Dracinschi.
8.Ultimii ani
1886 In revista Convorbiri literare apare poezia La steaua
1886 Ii mai sunt publicate poeziile : Egipetul, Fat-Frumos din tei, Venetia, M
ai am un singur dor, Kamadeva.

1886 Eminescu facea bai de putin ala Repedea (Iasi), platit ede Vasile Burla,
sub avizul doctorului Pastia.
1886-03-01 Starea de sanatate a lui Eminescu se inrautateste . I se facea rau
pe strada, isi pierdea cumpatul si-si spunea cu glas tare gandurile.
1886-05-14 Speriat, Miron Pompiliu il informeaza pe Titu Maiorescu despre aces
te purtari ale poetului. Veronica este si ea ingrijorata si il va ajuta cu bani
1886-10-01 Boala recidiveaza. Poetul este internat la ospiciul de la Manastire
a Neamt, administrat de Epitropia Sf. Spiridon si unde " serviciul medical lasa
mult, chiar foarte mult de dorit, de vreme ce medicul Spitalului din Targu Neamt
, nu venea nici macar o data pe saptamana dupa cum era obligat. Datorita acestu
i nenorocit sistem , nevinovatii nefericiti, a caror ingrijire reclama poate cea
mai sfanta si devotata solicitudine medicala, gasesc la ospiciul de la Neamt nu
un loc de vindecare, ci un locas de tortura, si tocmai in megiesia manastirii,
locas de ingaduinta, blandeta, bunatate si jertfa (...) vindecarea unui alienat
de la acest ospiciu era o minune (Bucur)
1887 Eminescu ii scrie, de la Manastirea Neamt, lui Alexandru Vlahuta care vro
ia sa-i vina in ajutor deschizand o lista de subscriptie " Draga Vlahuta, nu te
pot incredinta indestul cat de odioasa e pentru aceasta specie de cersetorie, de
ghizata sub numele de subscriptie publica, recompensa nationala etc. E drept ca
n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a intinde talgerul in p
ublic. Te rog dar sa desistezi cu desavarsire de la planul tau, oricat de bine i
ntentionat ar fi, de-a face pentru mine apel la public. Mai sunt destule alte mi
jloace onorabile pentru a-mi veni in ajutor, iar cel propus de voi e desigur cel
mai urma la care as avea vreodata recurs ".
1887-02-06 Ii apare Veronicai Micle placheta ei cu poezii, incredintata editur
ii I.Haimann. Primul exemplar l-a dedicat poetului " Scumpului meu Mihai Eminesc
u, ca o marturisire de nestearsa dragoste"
1887-04-06 Eminescu paraseste ospiciul si condus de Miron Pompiliu se duce la
Botosani, la sora sa Harieta. La Pascani, se intalneste cu badia Creanga. " Trec
ea pe stradele Iasului un om greoi, gros, cu mustatile rase, rau imbracat, impie
dicat in miscari, care-si smulgea firele de par de pe fata si apuca de turnure p
e femeile care-i placeau. Multi se tineau de dansul - Doamne iarta-i! - distrand
u-se. Noi intoarcem capul de la el, cum l-ai intoarce de la trupul neinsufletit,
ajuns hidos prin impia descompunere a unei fiinte respectate si iubite. In Boto
sani intra apoi, asteptat de o seama de lume, langa Harieta , nici trista, nici
vesela, ci nemiscata in alba ei figura linistita, acelasi om gros, fara varsta,
pe buza de sus a caruia se desfacea acum o mustata groasa neagra. Acasa la el ve
neau acum des prietenii, ca sa afle vesti, care ajungeau pe urma in presa. Odata
, langa piata cea mare, il intalnii, tarandu-si picioarele bolnave, cu ochii pir
oniti in jos. S-a uitat lung la acela care-i salutase geniul, ca si cum n-ar fi
fost la mijloc ceata nenorocirii, si apoi picioarele bolnave tarara mai departe
pe acel care fusese Mihai Eminescu" (Nicolae Iorga)
1887-04-15 Veronica merge la Botosani. Henrieta care nu o inghitea de fel amin
tea intr-o scrisoare : "Doamna Micle, care a venit si, pana n-o pus mana pe el,
nu s-o lasat. Toata ziua nu-l parasea si cine stie ce planuri si-o mai facut dum
neaiei. In fel de moduri a venit si tot hai, si hai, Mihai, iar la toamna ne vom
muta la Bucuresti. Pana nu s-o dus, nu l-o lasat... El o crede si plange."
1887-07-13 Eminescu este chemat pentru un consult la Iasi. Este insotit de sor
a sa, Henrieta si de medicinistul Grigore Focsa.
1887-07-15 Merge la Botosani sa il vada pe Eminescu, care era in grija surorii
sale Henrieta. Stia ca va fi primita cu raceala de Henrieta. Ca sa-i treaca ura
tul ii chema cunostinte sa faca lecturi literare, Mihai citind o piesa de teatru
, la care lucra, iar ea servind musafirii cu ceai. Henrieta avea sa spuna despre
Veronica ca " mare nenorocire a fost femeea asta pe capul lui Mihai si se vede
ca s-a pus sa-l scoata din capete". Veronica era suparata de fiecare data cand p
leca de langa Mihai si " nu l-a parasit pana la sfarsitul vietii, aratandu-i ace
easi dragoste"
1887-07-20 Orasul ii voteaza un ajutor de 120 lei lunar. Pleaca la baile din H
alle, statiune bogata in bai cu saruri de brom si iod.
1887-12-05 Henrieta si Mihai Eminescu primeau un ajutor de 400 de lei, din par

tea cantaretului I.D.Ionescu.

1888 Reincepe sa publice, in gazete, semnand cateva articole in Romania libera
si in proapatul ziar infiintat, Fantana Blanduziei.
1888 La Socec apare a treia editie a volumului de Poezii.
1888-03-02 Iacob Negruzzi cere, in Camera Deputatilor, acordarea unei pensii v
iagere poetului, propunand un proiect de lege in acest sens si solicitand urgent
area procedurii. Votul trece cu majoritate.
1888-04-01 Se reintoarce la Bucuresti, alaturi de Veronica Micle.
1888-04-02 Parlamentul ii voteaza o pensie de 250 lei lunar, dupa ce acelasi I
acob Negruzzi raporta Camerei " insemnatele merite ale lui Eminescu pentru liter
atura si in special pentur peozia romana" si "vazand apoi ca Eminescu este atins
de o bolaa chronica foarte grea si cruda care-l pune in imposibilitatea absolut
a de a-si castiga mijloacele de existenta".
9. Sfarsitul
1889-02-03 Mihai Eminescu sufera un alt soc, prietenii il internau in spitalul
Marcuta.
1889-02-12 Decretul regal prin care Parlamentul ii voteaza lui Mihai Eminescu
o pensie de 250 lei lunar este semnat de regele Carol I.
1889-03-03 Mihai Eminescu este mutat de la Spitalul Marcuta la Caritatea. Star
ea nenorocitului poet Eminescu se agraveaza. Alexandru Vlahuta care il intalnest
e in aceasta perioada isi va aminti " Era de-o tristeta si de-o melancolie sfasi
etoare, bland ca si-nainte, dar silnic la vorba, vecinic dus pe ganduri si lipsi
t de orice vointa. Avea deplina aducere aminte a oamenilor, a lucrurilor s-a tut
uror intamplarilor din urma. Ma-ntreba cu interes de cunoscutii lui din Bucurest
i, s-arata o nespusa mila pentru cei saraci. Apoi iar, ca si cum si-ar fi adus a
minte de-o nenorocire mare, se scufunda in ganduri, si nu mai spunea nemic cateo jumatate de ceas. Numai isi ridica ochii din cand in cand, si impreunandu-si m
ainile ofta de ne-neca plansul "Of, Doamne, Doamne... " Si iar punea ochii in pa
mant si tacea. Avea convingerea puternica ca e pierdut, ca pentru el nu mai e ch
ip de trait si ca intr-o zi are sa moara de foame. Ideea ca n-are cu ce trai il
chinuia si zi si noapte. De multe ori mi-a spus, bland, incet, c-un glas ce pare
a ca vine dintr-o alta lume "Tare as vrea s-a adorm, si sa nu ma mai destept"
1889-06-01 Un pacient il loveste in curtea sanatoriului cu o piatra. In urma l
oviturii lesina.
1889-06-15 In dimineata zilei, Eminescu moare la Sanatoriul Caritatea. Corpul
neinsufletit este depus la biserica Sfantul Gheorghe Nou.
1889-06-15 In dimineata zilei, fara a avea cunostinta ca Eminescu ar fi murit,
Veronica Micle scrie poezia Ce n-ar da un mort din groapa ( sau Raza de luna):
"Prin o fatala coincidenta, tocmai in ziua cand el murise, eu fara sa stiu, am s
cris versuri pe tema Ce n-ar da un mort din groapa si pe care le-am publicat in
Romania pe 18 iunie; gandeste-te de un an de zile n-am facut un vers cat de infi
m si in ziua aceea m-au cuprins un fel de friguri si in 20 de minute a fost facu
ta. Dupa parerea multora este frumoasa; am sa ti-o trimit si tie!". O va publica
in ziarul Romania din 18 iunie.
1889-06-17 In dupa-amiaza zilei de sambata, la orele 18, cortegiul insotit de
un numar mare de studenti , gazetari si prieteni, in fruntea carora se aflau pri
mul-ministru Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, M. Kogalniceanu, Th. Rosetti, Aug.
Laurian si altii porneau cu durere spre Cimitirul Bellu, unde poetul national a
vea sa-si doarma somnul de veci. La inmormantare aveau sa participe nu numai cun
oscuti si colaboratori dar si o "Doamna in cupeu " care ii va aduce poetului , a
sezand pe pieptul fara suflare , o cununa de flori de nu ma uita. Aceasta era Ve
ronica si pentru ca toata lumea ii intelegea durerea va fi denumita "Doamna din
Moldova". " O ploaie marunta pica din cerul peste tot acoperit de nouri. Pe drum
, in dreptul Universitatii si la mormant se tinusera cuvantari indurerate si ban
ale, dupa care, pe inserate, cosciugul fu coborat in groapa, intre un tei si un
brad" (George Calinescu)
1889-06-18 Ion Luca Caragiale il evoca scriind In Nirvana.
1889-07-07 Revista Familia lanseaza, in textul Scrieti amintiri!, primul apel
pentru strangerea de marturii despre Eminescu.
1889-10-14 Inchidea ochii sora lui Eminescu, Henrieta, in urma unui atac de he

moptizie.
1889-12-01 Apare a patra editie din volumul Poesii, insotita de o nota a lui M
aiorescu: Poetul Eminescu.