Herta Müller
Herta Müller (n. , Nițchidorf, Timiș, România) este o scriitoare de limbă germană și română[11], originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.
Originea și studiile
[modificare | modificare sursă]Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Tatăl ei a fost un șvab bănățean și, ca mulți alți cetățeni români de naționalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS, iar după război își câștiga existența fiind șofer de camion.[12] După venirea la putere a Partidului Comunist Român a fost expropriat de autoritățile statului comunist român.
Mama scriitoarei, ca majoritatea populației de naționalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniștilor la putere, a fost deportată în Uniunea Sovietică[13] în anul 1945. Acolo a fost deținută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forțată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.
În romanul ei Atemschaukel (Leagănul respirației), publicat la München în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică.[14][15][16] Acest roman, care prin „Fundația Robert Bosch” a fost nominalizat pentru Deutscher Buchpreis (Premiul german al cărții), a ajuns la 16 septembrie în finala celor șase.[17]
Herta Müller a făcut studii de germanistică și de literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973–1976.
Persecuția în România comunistă
[modificare | modificare sursă]Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă. Acest fapt a adus-o în atenția Securității. În alocuțiunea rostită la Stockholm, pe 10 decembrie 2009, Herta Müller i-a omagiat pe prietenii ei din Aktionsgruppe: „Din fericire am întâlnit în oraș [la Timișoara] o mână de tineri poeți din Grupul de Acțiune Banat. Fără ei nu aș fi citit cărți și nu aș fi scris nicio carte. […] Cu ajutorul acestor prieteni am supraviețuit. Fără ei n-aș fi rezistat represiunilor. Mă gândesc astăzi la acești prieteni. Și la cei pe care Securitatea îi are pe conștiință și care se află astăzi în cimitire.”[18]
După 1977 Müller a făcut parte și din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociației Scriitorilor din Timișoara.
Un grup de zece tineri poeți au debutat cu versuri în antologia de poeme tradusă în 1982 în limba română, „Vînt potrivit pînă la tare”, grup din care făcea parte Herta Müller alături de colegii săi Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, Rolf Bossert, Horst Samson etc. Ca urmare a neprezentării ei la postul repartizat în învățământ după terminarea facultății Hertei Müller i s-a oferit prin intervenția scriitorului și redactorului șef al ziarului Neue Banater Zeitung, Nikolaus Berwanger, un post de traducătoare, de altfel un post privilegiat, la întreprinderea „Tehnometal”, angajarea pe acest post cautat a fost posibila doar fiindcă Nikolaus Berwanger și directorul uzinei Tehnometal, Pitzer, au fost prieteni apropiați. Ulterior și-a câștigat - ca toți ceilalți absolvenți de universitate, care nu s-au prezentat la postul repartizat inițial în învățământ - traiul lucrând în calitate de profesoară suplinitoare în diferite școli, între altele în Liceul Nikolaus Lenau din Timișoara și la câteva grădinițe, precum și acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină și ucide”.
Volumul de debut, „Niederungen” - „Ținuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura care i-a „defrișat” simțitor manuscrisul, volumul fiind totodată premiat de Uniunea Tineretului Comunist la secțiunea "lucrări în limbile naționalităților conlocuitoare".[19] Peste doi ani cartea a fost publicată și în Republica Federală Germania, exact așa cum fusese scrisă de autoare. Reacția autorităților din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.
Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn”, Franz Thomas Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Müller, „Niederungen” („Depresiuni”), conține „orientări anti-statale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982, „Voicu” scria: „Critică și iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!”[20] Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) a Hertei Müller.[21]
Începând cu 1982 i s-au permis trei vizite în Germania Federală, din care se reîntoarce în România.[22]
Herta Müller a emigrat în februarie 1987 în Republica Federală Germania, împreună cu soțul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. În prima jumătate a anului 1989 a fost afectată de moartea lui Roland Kirsch, scriitor din Banat, găsit spânzurat pe 3 mai 1989 în locuința sa din Timișoara.[23]
Activitatea literară
[modificare | modificare sursă]Din 1995 este membră a Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung (Academia Germană pentru Limbă și Poezie).
În anul 1999 Müller a fost propusă de guvernul german pentru Premiul Nobel pentru Literatură.
În anul 2008 Müller a fost propusă pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru acest premiu.
După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, pe 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu.[24] Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro.[25] În realitate un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriașă, un capital și o autoritate simbolică. Ceremonia de înmânare a premiului a avut loc pe 10 decembrie 2009 la Stockholm.[26] Odată cu primirea prestigioasei distincții, Műller intră în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană, alături de Thomas Mann, Herman Hesse, Heinrich Böll, Günter Grass sau Elfriede Jelinek, toți laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură.
Ca o premoniție, într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit.”[27]
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]În ziarul „Frankfurter Rundschau” din 17 iulie 2008, adresându-se lui Horia-Roman Patapievici, Müller a protestat împotriva invitării foștilor colaboratori ai Securității Sorin Antohi și Andrei Corbea Hoișie de către Institutul Cultural Român la Berlin la conferința organizată la 19 – 25 iulie 2008.[28] Într-un articol publicat în revista „Die Zeit”, ediția din 23 iulie 2009, sub titlul „Die Securitate ist noch im Dienst“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris mașinațiile la care a fost și la care mai este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete românești.
Distincții
[modificare | modificare sursă]- 1981: Premiul literar „Adam-Müller-Guttenbrunn” al cercului de literatură din Timișoara
- 1982: Premiul UTC la secțiunea „lucrări în limbile naționalităților conlocuitoare”
- 1984 Aspekte-Literaturpreis
- 1985 Rauriser Literaturpreis [*]
- 1985: Premiul literar al orașului Bremen
- 1987: Premiul literar „Ricarda Huch” al orașului Darmstadt
- 1989: Premiul de limbă germană, împreună cu Gerhardt Csejka, Helmuth Frauendorfer, Klaus Hensel, Johann Lippet, Werner Söllner, William Totok, Richard Wagner
- 1989: Premiul literar „Marieluise-Fleißer-Preis” al orașului Ingolstadt
- 1990: Medalia comemorativă „Roswitha” a orașului Bad Gandersheim
- 1991: Premiul literar „Kranichsteiner”
- 1993: Premiul criticii pentru literatură
- 1994: Premiul literar „Kleist”
- 1995: Premiul european pentru literatură „Prix Aristeion”
- 1995/96: Declarată „scriitor al orașului Bergen”
- 1997: Premiul literar al orașului Graz
- 1998: Premiul literar „Ida-Dehmel”
- 1998: Premiul literar internațional „Literary Award” - IMPAC Dublin (pentru romanul Animalul inimii)
- 1999: Premiul literar Franz Kafka, acordat de Societatea Literară Franz Kafka din Austria
- 2001: Premiul „CICERO”
- 2002: Medalia Carl-Zuckmayer a landului Rheinland-Pfalz
- 2003: Premiul literar Joseph-Breitbach (împreună cu Christoph Meckel și Harald Weinrich)
- 2004: Premiul literar al Fundației Konrad Adenauer
- 2005: Premiul literar al orașului Berlin
- 2006: Premiul „Würth” pentru literarură europeană
- 2006: Premiul literar „Walter Hasenclever” al orașului Aachen
- 2007/08: Stipendiul „Internationales Künstlerhaus Villa Concordia” în Bamberg
- 2009: „Heine-Ehrengabe” al asociației Heinrich Heine din Düsseldorf
- 2009: Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”
- 2009: Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului[29]
- 2010: Premiul literar Hoffmann von Fallersleben
- 2010: Marea Cruce de Merit cu stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania[30]
- 2015: Premiul Friedrich Hölderlin, din partea Universității Tübingen (înmânat la Tübingen în data de 11 decembrie 2015)
- 2022: Ordinul Pour le Mérite[31]
- 2022: Premiul Internațional Brückepreis (Podul) al orașelor Görlitz–Zgorzelec[32]
Opera
[modificare | modificare sursă]În germană
[modificare | modificare sursă]- Niederungen, București (Bukarest), Kriterion Verlag, 1982 (cenzurat), Berlin 1984, ISBN 3-88022-729-2
- Drückender Tango, București 1984, Reinbek 1988 & 1996, ISBN 3-499-22080-6
- Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt, Berlin 1986, ISBN 3-88022-730-6
- Barfüßiger Februar, Berlin 1987, ISBN 3-88022-024-7
- Reisende auf einem Bein, Berlin 1989, ISBN 3-88022-747-0
- Wie Wahrnehmung sich erfindet, Paderborn 1990
- Der Teufel sitzt im Spiegel, Berlin 1991
- Der Fuchs war damals schon der Jäger, Reinbek bei Hamburg 1992, ISBN 3-498-04352-8
- Eine warme Kartoffel ist ein warmes Bett, Hamburg 1992, ISBN 3-434-50014-6
- Der Wächter nimmt seinen Kamm, Reinbek bei Hamburg 1993, ISBN 3-498-04354-4
- Angekommen wie nicht da, Lichtenfels 1994
- Herztier, Reinbek bei Hamburg 1994, ISBN 3-498-04366-8
- Hunger und Seide, Reinbek bei Hamburg 1995, ISBN 3-498-04373-0
- In der Falle, Göttingen 1996, ISBN 3-89244-235-5
- Heute wär ich mir lieber nicht begegnet, Reinbek bei Hamburg 1997, ISBN 3-498-04389-7
- Die Klette am Knie, poeme 1997, ISBN 3-446-23174-9
- Der fremde Blick oder das Leben ist ein Furz in der Laterne, Göttingen 1999, ISBN 3-89244-359-9
- Im Haarknoten wohnt eine Dame, Reinbek bei Hamburg 2000, ISBN 3-498-04474-5
- Heimat ist das, was gesprochen wird, Blieskastel 2001, ISBN 3-935731-08-6
- Der König verneigt sich und tötet, München 2003, ISBN 3-446-20353-2
- Die blassen Herren mit den Mokkatassen, München 2005, ISBN 3-446-20677-9
- Atemschaukel, München 2009, ISBN 978-3-446-23391-1
- Cristina und ihre Attrappe oder Was (nicht) in den Akten der Securitate steht[33], Göttingen 2009 ISBN 3-8353-0628-6
- Lebensangst und Worthunger, Suhrkamp, Berlin 2010.[34]
- Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel, Hanser Verlag, München [u. a.] 2011, ISBN 978-3-446-23564-9; Fischer Taschenbuch, Frankfurt am Main, 2013, ISBN 978-3-596-19392-9.
- Vater telefoniert mit den Fliegen, Hanser Verlag, München 2012, ISBN 978-3-446-23857-2
- Ein Hauch von Lippenstift für die Würde. Weiblichkeit in Zeiten großer Not. Ed. Henriette Schroeder. Elisabeth Sandmann Verlag, München 2014, ISBN 978-3-938045-91-6, Preview: „Schönheit ist politisch“, Die Welt, 27 septembrie 2014
- Hunger und Seide. Essays, Hanser, München 2015, ISBN 978-3-446-24765-9.
În română
[modificare | modificare sursă]- Regele se-nclină și ucide, Polirom, Iași, 2005
- Este sau nu este Ion, Polirom, Iași, 2005, ISBN 973-681-994-9
- Animalul inimii, (ediția a II-a), Polirom, Iași, 2006
- În coc locuiește o damă, editie bilingva, Vinea, 2006
- Leagănul respirației, Humanitas, București, 2010
- Călătorie într-un picior, Humanitas, București, 2010
- Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Humanitas, București, 2010
- Omul este un mare fazan pe lume, Humanitas, București, 2011
- Mereu aceeași nea și mereu același neică - eseuri, Humanitas, București, 2011
- Tinuturile joase - povestiri, Humanitas, București, 2012
- Astăzi mai bine nu m-aș fi întâlnit cu mine însămi, Humanitas, București, 2014
- Patria mea era un sâmbure de măr, Humanitas, București, 2016
In honorem
[modificare | modificare sursă]- Herta Muller, un puzzle - Studii, eseuri și alte texte; Ruxandra Cesereanu (ccord.) , Școala Ardeleană, 2019
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- 1993 : Vulpe - vânător (Der Fuchs war damals schon der Jäger), regia: Stere Gulea, cu Oana Pellea, Dorel Vișan, George Alexandru
- "An den Rand geschrieben - Rumäniendeutsche Schriftsteller im Fadenkreuz der Securitate" film documentar realizat in anul 2010 de Helmuth Frauendorfer cu participarea scriitorilor Herta Müller, William Totok, Horst Samson, Richard Wagner si Johann Lippet, sponzorizat de ministrul pentru cultura si medii din Republica Federala Germania , conform unei decizii a Bundestagului german.
- În 2023 filmul documentar „În căutarea Hertei Müller. Literatura salvată”, realizat de Brândușa Armanca și Judith Klein, urmărește doi elevi de la Liceul „Nikolaus Lenau” din Timișoara care pornesc pe urmele scriitoarei.[35]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://www.cicero-rednerpreis.de/preistraeger.htm, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.zeit.de/kultur/literatur/2015-06/herta-mueller-heinrich-boell-koeln Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://www.koenigstein.de/ksn/K%C3%B6nigstein/Aktuell/Presse/2019/M%C3%A4rz/KW%209/Einladung%20zur%20Eugen-Kogon-Preisverleihung/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://www.uni-kassel.de/fb02/institute/germanistik/fachgebiete/fg-brueder-grimm-professur/brueder-grimm-professur/1998-herta-mueller.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Centenario Accademia Tedesca Roma : Villa Massimo : 1910-2010[*] , p. 7 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ „Herta Müller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Este sau nu este Ion” a fost scris direct în limba română și publicat la Iași, în anul 2005.
- ^ Herta Müller, deutsch-rumänische Schriftstellerin - www.munzinger.dede
- ^ „Vezi articolul din [[România liberă]], vineri, 19 februarie 2010: 65 de ani de la deportarea etnicilor germani în URSS”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009, interviu la: „LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen despre romanul „Atemschaukel”de Video, prezentat la YouTube (14,09’)
- ^ Capodopera Hertei Müler, 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, Ziarul de Duminică, accesat la 6 martie 2013
- ^ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller, 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, Ziarul de Duminică, accesat la 6 martie 2013
- ^ Buchpreis-Shortlist: Herta Müller als Favoritin - www.zeit.dede la Zeit Online (16.09.2009)
- ^ Herta Müller: Rede anlässlich der Verleihung des Literaturnobelpreises in Stockholm, 10. Dezember 2009; Cf. 40 Jahre Aktionsgruppe Banat - 40 de ani Grup de Acțiune Banat în: Halbjahresschrift - hjs-online, 2.4. 2012
- ^ Adrian Majuru. „«Disidenții» falsificându-și propria istorie (Herta Muller și Daniela Crăsnaru)”., Cotidianul, 11 august 2010
- ^ Cf. Documente originale din dosar [1] Aus der Securitate-Akte von Herta Müller, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, hjs-online, 28 .8. 2009
- ^ Informatorul și laureata Premiului Nobel
- ^ Herta Müller über die Geheimpolizei: Die Securitate ist noch im Dienst | ZEIT ONLINE
- ^ Portret Herta Müller, Bayerisches Fernsehen, 20 februarie 2014.
- ^ Literatur-Nobelpreis für Deutsch-Rumänin Herta Mülle[nefuncțională]de
- ^ Literatur-Nobelpreis für Rumäniendeutsche Herta Müllerde
- ^ Experience the Magic of the Nobel Festivitiesen („Experiența magiei la festivitatea Nobel”)
- ^ Observator cultural, 27 septembrie 2007
- ^ Spitzel in der Sommerakademiede („Spioni în Academia de Vară”)
- ^ Herta Müller rechnet mit evangelischer Kirche abde „Herta Müller critică Biserica Evanghelică” la Spiegel Online
- ^ „Köhler würdigt Herta Müller als «Unbeugsame»”, în: Die Zeit online, din 6 mai 2010
- ^ de „Herta Müller erhält Pour le Mérite”, Der Spiegel, 19 iunie 2022
- ^ „Preisverleihung an Herta Müller” (în germană). www.boersenblatt.net. Accesat în .
- ^ Titlul tradus în limba română: Cristina și manechinul ei sau ce (nu) se află în dosarele Securității.
- ^ Theo Breuer: Herta Müller und die Wörter [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Hurezean, Ruxandra (). „Cui îi e frică de Herta Müller? Un film în căutarea unei scriitoare de Nobel naște emoții la Timișoara”. PRESShub. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Spiritul învinge: „Herta Müller, o mare scriitoare, o mare conștiință, a primit Nobelul pentru literatură” - http://tismaneanu.wordpress.com Memorie, libertate, moderație – Tismăneanu (8 octombrie 2009)
- en Nobelprize.org - Pagina oficială a Premiilor Nobel: Premiile Nobel (1901-prezent)
- România liberă (ediția online), luni, 12 octombrie 2009, Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură aprinde spiritele între Europa și America. Care Herta? Excepționala Herta Arhivat în , la Wayback Machine.
- Herta Muller si colajele memorialistice[nefuncțională], Marius Mihet în „Romania literara”, nr. 8/2017
- en Language has different eyes („Limba are ochi diferiți”), interviu telefonic cu Herta Müller Nobelprize.org, Marika Griehsel (8 octombrie 2009)
- Evenimentul Zilei (ediția online, Sâmbătă, 31 octombrie 2009): Două romane ale Hertei Müller (Atemschaukel și Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul), în curs de apariție la Humanitas Fiction
- Mircea Rusnac – Aktionsgruppe Banat, fenomen al disidenței minoritare în România anilor 1970-1980
- Cotidianul online, 18 articole despre Herta Müller (pînâ la data de: 8 decembrie 2009)
- de „Jedes Wort weiß etwas vom Teufelskreis“ (la Frakfurter Allgemeine, online) „Orice cuvânt știe ceva despre cercul drăcesc”: Discursul rostit de Herta Müller, la primirea Premiului Nobel pentru Literatură.
- Orice cuvânt știe ceva despre cercul drăcesc: Discursul rostit de Herta Müller, la primirea Premiului Nobel pentru Literatură
- România liberă (on-line), din 27 august 2010: Călătorie într-un picior (fragmente) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Mai întâi se cântă imnul, tovarășa..., dialog cu Gabriel Liiceanu, Dilema Veche, nr. 347, 7-13 octombrie 2010 Arhivat în , la Wayback Machine.
- România Hertei Müller – văzută cu ochii celorlalți, 20 noiembrie 2009, Deutsche Welle
- http://www.romlit.ro/melancolii_radicale Arhivat în , la Wayback Machine. Marius Mihet, Romania literara, nr. 39/2012 (Mereu aceeași nea și mereu același neică)
- Herta Muller acuză indolența românilor și naivitatea celor care "s-au grăbit integrându-i”, 24 iunie 2010, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
- de Herta Müller în Perlentaucher
- Herta Müller și colecționarul de porțelanuri, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 551, noiembrie 2010;
- http://www.romlit.ro/herta_mller._naintea_poieticii Arhivat în , la Wayback Machine., Marius Mihet, Romania literara nr. 11/2013, despre Ținuturile joase;
- http://www.romlit.ro/resturi_de_fericire Arhivat în , la Wayback Machine., Marius Mihet despre Astăzi mai bine nu m-aș fi întâlnit cu mine însămi, in Romania literara, nr. 21/2015;
Interviuri
- Herta Müller: “Dacă aș trăi în România de acum, aș înnebuni a doua oară”, 11 aprilie 2008, Doinel Tronaru, Evenimentul zilei
- Interviu acordat de Herta Müller ziarului „România liberă” (online, din 16 septembrie 2010): "Scriitorii români erau prea încurcați cu dictatura" Arhivat în , la Wayback Machine.
- „Literatura nu acuză, cînd scrii tendențios nu faci literatură“, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 543, septembrie 2010
Herta Müller și Securitatea
- Radu Tinu: „Eu am pus microfoane în casa Hertei Müller“, 19 noiembrie 2009, Adevărul
- Herta Müller, varianta Securității: prostituție cu studenți arabi, 2 decembrie 2010, Evenimentul zilei
- Mărturii despre persecuția grupului Hertei Müller, 20 iulie 2011, Ștefan Both, Adevărul
- Informatorii Securității s-au retras la pensie în Germania, 13 ianuarie 2010, Deutsche Welle, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
- 'Informatorul și laureata Premiului Nobel', 12.01.2010, William Totok, Deutsche Welle
- Impunitatea securiștilor, 12.01.2010, Petre M. Iancu, Deutsche Welle
- Germania, "rezervație confortabilă pentru agenții Securității", 12.01.2010, Medana Weident, Deutsche Welle
- Aus der Securitate-Akte von Herta Müller / Din dosarul de Securitate al Hertei Müller, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 28.9. 2009
- Un fost securist dezinformează - Ein Securitateoffizier verleumdet Herta Müller, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 19.11. 2009
|