Imaginatia
Imaginatia
Imaginatia
1. Caracterizarea generala
2. Formele imaginatiei
1. Caracterizarea generala
Observam ca toate aceste sensuri ale termenului de imaginatie au in comun faptul ca ele
desemneaza moduri diferite de operare ale intelectului,mai putin racordate la realitate decat
gandirea.
Din acest punct de vedere , imaginatia se interpune intre gandirea realista ,critica ,logica si
gandirea autista ,supusa exclusiv legilor afectivitatii .
2. Formele imaginatiei
- visele,
- procesele hipnoide,
- reveria,
- imaginatia reproductiva,
- imaginatia creatoare.
Visele - Ele se manifesta periodic pe fondul starii de somn, respectiv, in intervalele scurte
de pana la 5 minute ale somnului superficial si pot fi considerate ca o prima forma de realizare
a imaginatiei .
a) continutul lor vizeaza in mod frecvent fenomene si evenimente ireale care nu se gasesc si
care nu pot exista in realitate .
b) chiar si in cazul in care continutul lor isi are sursa in experienta anterioara , modul de
combinare a secventelor, ca si impostazele in care apar sunt absolut inedite , nefiind
inciodata simple evocari sau reproduceri a ceea ce s-a intamplat .
Reveria - Apare pe fondul unui activism psihofiziologic mai inalt ce duce la instalarea starii
de veghe .Intre starea de somn sic ea de veghe se interpune starea denumita “ semivigila”
(toropeala sau somnolenta).
Reveria este o productie imagistica libera fara interventia controlului voluntar si fara
existenta unui scop anume . Din acest motiv aceasta forma se mai numeste visare cu ochii
deschisi .
Reveria poate deveni daunatoare atunci cand se produce cu o frecventa prea mare ,tinzand sa
acapareze intreaga existenta vigilenta a individului . Daca se mentine intre limite rezonabile,
aceasta forma a imaginatiei joaca un rol pozitiv in viata noastra , contribuind la detensionare
afectiv–motivationala , la autoperfectionarea morala ,la revizuirea si optimizarea planurilor de
perspectiva si a ierarhizarii scopurilor
Exista feedback –ul negativ care asigura pastrarea si reactualizarea experientei anterioare pe
cat posibil nealterate si feedback –ul pozitiv care actioneaza constant in directia indepartarii
produselor imagistice de datele primare pe baza carora se elaboreaza .
Imaginatia creatoare - Reprezinta forma cea mai inalta si specifica pe care o poate atinge
imaginatia umana in general. Astfel imaginatia creatoare ne apare ca reprezentare si anticipare a
noului , din perspectiva realizabilitatii sale in plan ideal – intern si material – extern .
- inovatia (descoperirea)
- inventia
Inovatia – consta in modificarea unor elemente cunoscute ,existente si in recombinarea lor intr-
o noua schema sau structura, obtinandu-se astfel un produs cu aspect si propietati noi , inexistente
la obiectul initial . Ea vizeaza o transformare mai mult sau mai putin radicala a ceva dat ,existent
deja .
Astfel intr-o descoperire se organizeaza noi scheme mentale ce permit punerea in evidenta a
unor aspecte, caracteristici si relatii existente ce erau inaccesibile schemelor operatorii initiale .
Inventia – inseamna a gasi si a realiza ceva nou la care nimeni nu s-a gandit inainte si pe care
nimeni nu l-a mai realizat , a imagina ceva in scopuri particulare ,a gasi o iesire originala dintr-o
situatie , a extrage ceva din imaginatie si a-l compune din toate secventele.
Inventia inseamna insa si a recurge la ceva fals in special pentru a se disculpa ,pentru a gasi o
iesire dintr-o situatie critica ( a inventa o pana de masina pentru a justifica intarzierea de la o
intalnire ) .
Termenul de inventie desemneaza atat procesul mental intern de elaborare si realizare a noului
cat si produsul final obtinut.