Ilovepdf Merged 2
Ilovepdf Merged 2
Ilovepdf Merged 2
- iniţierea lanţului:
RH t R. + H .
cat
- propagarea lanţului:
R. + O2 ROO .
ROO . + RH ROOH + R .
- întreruperea lanţului:
2R.
R. + ROO . produsi stabili
2ROO .
O
O2
R1-CHO R1-C
O-OH
Laborator Tehnologie chimica organica Oxidarea n-alcanilor
O O O
R1-C + R1-C R1-C-O-O-CH-R1 2 R1-C
O-OH H O OH OH
O
R1-C + R2-C-R3 R1-COOH + R2-COOR3
O-OH O
2. PARTEA EXPERIMENTALĂ
Lucrarea are ca scop oxidarea în fază lichidă a n-alcanilor cu aer în vederea
obţinerii acizilor graşi sintetici.
Procesul are loc catalitic utilizându-se drept catalizatori săruri ale unor
metale cu valenţă variabilă cum sunt: cobaltul, manganul, cromul etc.
Reactivi:
- hidroxid de potasiu ( liber de carbonat ) n/2, n/10;
- amestec 1:2 alcool etilic:benzen (amestec 1:2 alcool etilic:toluen)
- fenolftaleină, soluţie alcoolică 1‰.
Efectuarea determinării :
Se cântăresc cu precizie la balanţa analitică 1 gram probă într-un vas conic
şi se dizolvă în 10 ml. amestec alcool etilic:benzen neutralizat (amestec alcool
etilic:toluen).
Se titrează sub agitare constantă, în plan orizontal, cu soluţie de hidroxid
de sodiu sau de potasiu, în prezenţa fenolftaleinei, până la coloraţia roz care se
menţine cca 1 minut.
În cazul în care amestecul se tulbură la titrare, se încălzeşte uşor pe baia de
nisip sau într-un vas cu apă caldă.
Calcul :
1 ml. soluţie KOH n/10 corespunde la 5,6104 mg KOH
I.A. = 5,6104 × V×f / g probă (mg KOH/g probă)
unde:
V - volumul de KOH folosit la titrare, ml;
f - factorul soluţiei de KOH folosit;Type equation here.
g probă - greutatea produsului luat pentru determinare, g;
Sol. Na 2SO4
SEPARARE
Acizi graşi
ANALIZA
Reactivi
- soluţie alcoolică de KOH 0,5N;
- soluţie apoasă de HCl 0,5N.
- benzen sau toluen.
- fenolftaleină soluție alcoolică 1%.
Modul de lucru
Într-un balon de 250ml se cântăresc 0,5 – 1,5 g probă de analizat, se
adaugă 25 ml. soluţie alcoolică de KOH 0,5 N măsurată cu biureta, 25 ml
solvent (benzen sau toluen) şi se fierbe la reflux pe baie de nisip timp de o oră.
După răcire se titrează excesul de hidroxid de potasiu cu HCl 0,5 N în prezenţă
de fenolftaleină.
În paralel se face şi o probă martor. Diferenţa (b), în mililitri, dintre
volumul de HCl folosit la titrarea probei martor şi cel utilizat la titrarea probei,
reprezintă volumul de KOH necesar pentru neutralizarea componentei acide.
Indicele de saponificare ( I. S. ) reprezintă cantitatea de KOH, în mg., care
saponifică un gram de ester:
unde:
28,05 b f KOH
IS =
g proba
gproba - greutatea probei luate în analiză, g;
28,05 - mg KOH într-un mililitru soluţie KOH 0,5 N;
fKOH - este factorul soluţiei de KOH.
( IS − IA ) M ester
%ester =
56 10 n g proba
unde:
Rc:ic1hi
httlro~id d~ po1ns1u ( hbcr Jc cnrbon°' ) n/2, nfl O.
- no es1cc l ·2 okool c:1ilk t,cnzcn;
- fcnolftakmll solu\ie alcoolic! I~-
F.fu·tuar~a 1INrrmin!\rii
!-le cfuultresc cu predzie la balnn\a 1111nliticA I gram prob:\ intr-Wl vas conic .
• ~1 se d'1
tn 10 ml. nm~s,~ nk~1l·ben1cn neuuahiat. ~01'1
Se titreu.a sub anitJ!'C'
~ constanti. in plan orizontal. cu solutic de hidr0 .,,.. 1·d de
de potasii.1, in prczentn fcnolftakinei. pinl'l la coloratia roz care se men\ine cca 1 . s0di11
• . • rn1nut.
~
• In cazu) in cnrc run~stecul si: tulburJ la lltrnre. se mcalze~te u~or pe haia de lli .
~
51
unr-un \ us cu nplk calda. ~
C:ikul
1 mL solutic KOH 1\/I0 corespunde lo 5,6104 mg KOH
I -\ - 5,6 I 0-i X \' X f/ l?probt (mg KOHlg prob;i)
unde:
V • volumul Jc KOii folosit la titrare. mL:
f · factorul c;olu1ici de KOH folosit ,
6
,I uric
Anern\
:\lntJ de lucru
Sc: l)\lalc rl.'nl i; cu wiLrcuant pcntnl apa de reac1ie sau faril antrenant, in
nccst ult,m caz folosmc cxces m:ii mare de u.h:ool
Varinnta I
in .iccastt'\ vorinntA c Ju,rtazA cu antrenanl tl1lu~n. Raportul molar anhidrida - alcool va
Ii I :2.2. deci un execs de Io~ o nlcool. fn func1ic de c11pacitatea balonului de esterificare se
stabilesc canti1n1ilc de re.1c1an\1 in 0~1 fcl incut gmdul de: umplere a balonului sa fie 50-70%. Sc
introduce intui in balon ulcoolul apo1 anhidndn sub formil de fulgi, dupa care se inc~ze~te lent
sub agiturc blund11 panl\ cdnJ me loc d1;,olvnre:l iritrcgit cantitati de anhidrida ftalica in balon.
Se evitt'\ incl\lzirca p\lle1111c~ 11 nmcstcculu1 in care anhidrida este nedizolvata deoarece aceasta
conduce la supminci\l1.iri locale ce uu ca elecl inncgrirea produsului. DupA dizolvarea anhidridei
4
SC' nil.lupn o un111n11 t11n111n1c de lolucn, ex I 00 rnl , o pane pcn1ru ttmplcrca cotulu1 AS rM
inr rt~1\II 1n h.ilot1ul ,le rc,1q1c Sc mtu ntlnugn ncnlul llulfunc 94¾ tn cnlllatc de cnlll111.ntor in
prupm11c de 2°0(Sr 1lo\1 Jc 1ml11dn1lll llnh~n introdusft
!'no mcdlzarcn balonulu, In licrbcrc , 1 Jl!t1l11 o.zcotropul np!l•tolucn we, cl~
condcn~rt'. ~c scp:u-a in \;t1lul AST M; np., sc chmin1, ,ar fa/JI ori;onicA sc rcc,rculll in bnlon
~l.:r..ul rtuc\i~i Jc c~11:nlicnrc c,tc unnriril pnn dctcrmillllrca 1rulicclu1 de ocid1tn1c n
nwci Jc rt'llC\te l..1 in1m nle de l 5 minute $i pnn mllsumrcn can1it.atii de apa relUltntil in cotul
ASTM. Sfa~itul rcuq1ci sc dctenninll prin rtmllm:rcu consl.W\tA a indicelui de acid1tale ~i n
canuth\ii Jc apll scpar:uc.
Prelucrnre:l uherionro a masci de n:ac\ic implicA dis1ilarca nmeslcculu.i nzcotrop alcool-
loluen flJi ~nuxarea lui, sp~nrca cu apa o csterului brut penuu indc~ 11ciditA\ii organ.ice.,
1.15cart3 cstcrului ~i Jistilnrca lui la vid pcntru purHicare.
\'arianta 2
in aceast5 , u.rianta se lucreaza lw-!i antrenant toluen, in ecest caz indcpArtare:i apd
realizandu-se cu alcoolul in execs. Pentru accasia, raportul molar anhidridi:alcool va ti I::.i.
modul de lucru fiind la fel ca la ,·arianta I, aduptalA corespunzdtor, in sell!iul ed. dupl terminarea
reac1iei, sc distild alcoolul in exces.
I.u1,;rarea va cuprinde rl!prezentarea gmfic~ a dependen\ei in timp pentru:
Atcn\1e;
lmlicele de additate ini\ial1 lA0 , nu se poate detenninn prin titrare, deoarece reac\m de
cs1crilicarc inccpc din momentul cdnd sc .:uneslec1\ cei doi reactan\i, unhidrida ~i ulcoo\ul. nstfel
ell IA0 sc , u c.ilculn \inand seama de cantitatca de acid organic ~i unorganic introduse, ~i de
, (/A -IA)
Conversl(l(o/o): - -0- - - · I00
/,lo
in cart
lA0 - indicele de aciditate organica ini\ial;
IA - mdicele de aciditate organica la un moment dat.
5
Laborator Tehnologie chimica organica Deshidratarea ciclohexanolului
DESHIDRATAREA CICLOHEXANOLULUI
1
Laborator Tehnologie chimica organica Deshidratarea ciclohexanolului
Mod de lucru
Pf ciclohexanol = 162°C
Pf ciclohexena = 81°C
Notă:
➢ Asigurați-vă că nu există perle de rășină lipite la îmbinarea interioară a flaconului (acestea
pot duce la o asamblare necorespunzătoare sau chiar la spargerea sticlăriei).
Bibliografie:
1. Moeur H.P., Swatik S.A., Pinnell R.P. (1997) Microscale Dehydration of Cyclohexanol Using a
Macroreticular Cation Exchange Resin as Catalyst. Journal of Chemical Education 74:833. DOI:
10.1021/ed074p833.
2. Holboke A.E., Pinnell R.P. (1989) Sulfonation of polystyrene: Preparation and characterization of
an ion exchange resin in the organic laboratory. Journal of Chemical Education 66:613. DOI:
10.1021/ed066p613.
2
Laborator Tehnologie chimica organica Defenolarea soluţiilor apoase fenolice
Toxicitate: pe cale orală LD50 pentru şobolani 414 mg/kg corp iar dermic
de 669 mg/kg corp. Absorbţia soluţiilor fenolice prin piele poate fi foarte rapidă
iar moartea survine prin colaps în interval de 30 minute până la câteva ore. Dacă
ajunge în organism, atacă organele interne: rinichii, pancreasul, ficatul, splina; se
formează edem pulmonar.
Fenolul absorbit este parţial eliminat prin rinichi, iar parţial oxidat. O parte
din cel eliminat se combină cu acidul glicuronic, restul ca fenol netransformat.
Simptomele intoxicării apar rapid, frecvent în 15 – 20 minute din momentul
contactului fenolului cu pielea şi se manifestă prin dureri de cap, disconfort, dureri
musculare, tulburări de vedere, respiraţie neregulată, puls slab, poate apărea
dispnee, urmată de pierderea cunoştinţei, colaps şi moarte. Când ajunge în
organism apare senzaţia de greaţă cu sau fără vărsături, dureri abdominale, cu
atacarea buzelor, gurii, esofagului şi stomacului, care pot fi chiar perforate. Pe
Laborator Tehnologie chimica organica Defenolarea soluţiilor apoase fenolice
2. PARTEA EXPERIMENTALĂ
ANALIZA FENOLULUI
Reactivi necesari
- soluţie 0,2 N de bromat-bromură de potasiu;
- acid clorhidric concentrat ;
- soluţie 0,1 N de tiosulfat de sodiu;
- soluţie 20% de iodură de potasiu.
Modul de lucru
Într-un pahar Erlenmeyer cu dop rodat (iodometric) se pipetează 1 ml. soluţie
fenolică 2%, se adaugă 5 ml. soluţie bromat-bromură de potasiu 0,2 N. Proba
Laborator Tehnologie chimica organica Defenolarea soluţiilor apoase fenolice
se diluează cu 10 ml. apă distilată, după care se adaugă 5 ml. acid clorhidric
concentrat, astupând rapid balonul.
Vasul se agită 1 minut pentru a favoriza reacția, după care se lasă 30 minute la
întuneric. După cele 30 de min., vasul se răceşte cu gheaţă sau apă rece, se
adaugă 5 ml. soluţie iodură de potasiu 20%. Se agită puternic 30 de secunde.
Apoi se mai lasă la întuneric 10 minute, după care, se scoate dopul paharului
și acesta împreună cu gâtul paharului se spală cu puțină apă distilată.
Titrarea iodului liber se efectuează cu soluţie de Na2S2O3 - 0,1 N, adăugând
cca. 1 ml. soluţie de amidon 2% aproape de punctul final al titrării, (când
soluţia trece de la culoarea brun închis – galben pai).
În paralel se face o “ probă martor ”, folosind 10 ml. apă distilată în locul
soluției fenolice şi, respectând procedura de lucru descrisă mai sus.
Din soluția apoasă defenolată se stabilește gradul de defenolare măsurând
1mL. apă defenolată și urmând etapele de analiză efectuate anterior.
unde:
• Cfenol - concentraţia fenolului, g/l
• V0 - volumul soluţiei de Na2S2O3 0,1 N folosit la titrarea probei martor,
ml.
• V1 - volumul soluţiei de Na2S2O3 0,1 N folosit la titrarea probei, ml.
• Vp - volumul probei luate în analiză, ml.
• f - factorul soluţiei de Na2S2O3 0,1 N
• 0,001568 - echivalentul fenolului în cadrul metodei considerate.
Laborator Tehnologie chimica organica Defenolarea soluţiilor apoase fenolice
Fenolul este toxic, pătrunde ușor în plămâni sau piele, atacă pielea chiar
în soluții diluate. Întoxicaţia cu fenol se manifestă prin amețeli puternice, dureri
de cap, iritaţia ochilor sau nasului, a căilor respiratorii în general. Întoxicaţiile
acute duc la pierderea cunoștinței, somn adânc si chiar moartea.
Acetatul de butil este un lichid incolor, cu miros plăcut aromatic, dar care
după un timp devine iritant. Fierbe la 125 0C, este inflamabil, iar în amestec cu
aerul poate forma amestecuri explozive. Concentraţia maximă admisă este de 0.2
mg/m3. Din aceste motive, instalaţia de extracţie trebuie sa fie perfect etanșă, iar
încăperea unde este montată instalaţia trebuie să aibă, o bună aerisire.
4. ÎNTREBĂRI
ALCHILAREA BENZENULUI
C6H6 (l) + C2H4 (g) <=====> C6H5C2H5 (l) H= -28.8 kcal/mol
C6H6 (l) + C3H6 (g) <=====> C6H5-CH(CH3)2 (l) H= -26.6 kcal/mol
C6H6 (l) + C4H8 (g) <=====> C6H5-C(CH3)3 (l) H= -27.3 kcal/mol
+ +
+ X X
complex
H
+
X X
complex
H -
+B
X
X + HB
5. PARTEA EXPERIMENTALĂ
Lucrarea de faţă are drept scop studiul reacţiei de alchilare a benzenului, în
vederea obţinerii izopropilbenzenului, intermediar de bază în industria organică
de mare tonaj. Astfel peste 90 % din producţia mondială de fenol se bazează pe
oxidarea cumenului. Din proces, alături de fenol se obţine şi acetonă. O altă
direcţie de utilizare a cumenului o reprezintă dehidrogenarea la -metil stiren,
copolimer în industria cauciucurilor sintetice. Cantităţi mici de cumen se folosesc
la fabricarea unor alchil arilsulfonaţi şi a unor iniţiatori de polimerizare.
În prezent, industrial izopropilbenzenul se fabrică în cea mai mare parte
prin procedeul de alchilare a benzenului cu propenă (deoarece propena gazoasă
ridică probleme de siguranţă ale instalaţiei şi de manipulare dificile vom folosi la
scară de laborator, drept agent de alchilare, alcoolul izopropilic).
Materiale necesare
• benzen ; (1 mol)
• (benzen : alcool izopropilic ; 4:1) , alcool izopropilic ;
• catalizator - acid sulfuric concentrat, soluţie 94 - 96 % ; ( între 1% și 5% , în
funcție de benzen)
• soluţie carbonat de sodiu 5 %;
• sulfat de sodiu sau clorură de calciu anhidră.
Cantităţile de reactanţi şi catalizator vor fi stabilite de cadrul didactic.
Laborator Tehnologie chimica organica Alchilarea benzenului
Mod de lucru
ÎNTREBĂRI
HIDROLIZA GRĂSIMILOR
Grăsimile animale şi uleiurile vegetale conţin esteri ai glicerinei cu acizi graşi ca stearic,
oleic, palmitic, lauric, care prin hidroliză (saponificare) duc la obţinerea glicerinei şi a acizilor
graşi:
H2C OCOR H 2C OH
H2C OCOR H 2C OH
2. PARTE EXPERIMENTALA
Prezentarea instalaţiei
Modul de lucru
Prin ventilul de absorbţie (4) se face legătura cu pompa de vid pentru a micşora
presiunea în autoclavă (la descărcare, prin acelaşi ventil se introduce aer sub presiune) iar prin
ventilul (5) cu ajutorul unui furtun se aspiră reactanţii. Întâi se aspiră uleiul, iar apoi apa în care
s-a introdus catalizatorul (ZnO). După încărcare, cu ajutorul termometrului Vertex (6), se
stabileşte temperatura la valoarea de experimentare şi se porneşte încălzirea şi agitarea.
La temperatura de peste 100oC, oxidul de zinc funcţionează ca o bază, obţinându-se
săpunuri de zinc, care emulsionează grăsimea, reacţia de hidroliză decurgând cu viteză mărită.
După atingerea temperaturii de lucru (160oC), se vor lua probe din jumătate în jumătate
de oră. Acestea se colectează într-o capsulă de porţelan, manevrând cu atenţie ventilul (5) –
Atenţie, deoarece presiunea din autoclavă este de până la 10 atm.
Prelucrarea probelor se face prin determinarea indicelui de aciditate a fazei organice
obţinută prin separare şi uscare.
După 4 ore de funcţionare, instalaţia se răceşte la 60- 700C şi se goleşte într-un vas
metalic.
Reactivi
- hidroxid de potasiu (liber de carbonat ) n/2, n/10;
- amestec 1:2 alcool etilic:benzen;
- fenolftaleină, soluţie alcoolică 1‰.
Efectuarea determinării
Se cântăresc cu precizie la balanţa analitică 1 gram probă într-un vas conic şi se dizolvă
în 10 ml. amestec alcool:benzen neutralizat.(amestec alcool etilic : toluen).
Se titrează sub agitare constantă, în plan orizontal, cu soluţie de hidroxid de sodiu sau
de potasiu, în prezenţa fenolftaleinei, până la coloraţia roz care să persiste cca 1 minut.
În cazul în care amestecul se tulbură la titrare, se încălzeşte uşor pe baia de nisip sau
într-un vas cu apă caldă.
Laborator Tehnologie chimica organica Hidroliza grasimilor
Calcul
1 mL soluţie KOH n/10 corespunde la 5,6104 mg KOH
IA = 5,6104 × V × f / gprobă (mg KOH/g probă)
4. ÎNTREBĂRI
Parte teoretica
Biodiesel este esterul metilic al unui acid gras (FAME) sau ester etilic al unui acid gras
(FAEE), produs prin transesterificarea uleiurilor vegetale (comestibile și necomestibile) sau a
grăsimi animale cu alcooli în prezența unui catalizator. În zilele noastre, diferite uleiuri din
semințe vegetale, cum ar fi soia, rapiță, camelina, uleiul de palmier și cel de floarea-soarelui
sunt utilizate pentru producția de biodiesel în general.
Procesul utilizează de obicei uleiul preextractat ca materie primă, care este produs prin
presare mecanică urmată de de extracția cu solvent pentru un randament mai bun. Alternativ,
biodieselul poate fi produs prin intermediul unui extractor Soxhlet și transesterificat în același
timp. După cum s-a raportat, producția de biodiesel din semințe de plante în extractorul Soxhlet
evită procesul de separare solid-lichid și spălarea cu solvent.
Alegerea unui solvent adecvat pentru extracția uleiului de semințe este foarte
importantă, deoarece solventul ideal pentru extracția lipidelor ar trebui să extragă complet toate
componentele lipidice dintr-o sămânță. Deoarece lipidele din semințe conțin lipide polare și
nepolare, unii solvenți polari (cum ar fi alcoolii) pot extrage lipidele polare (cum ar fi
glicolipidele sau fosfolipidele) și solvenții nepolari (cum ar fi hexanul) pot extrage lipidele
nepolare (cum ar fi triacilglicerolul), mai bine decât cele polare. Faptul că lipidele au polarități
diferite înseamnă că este imposibil să se selecteze un singur solvent organic pentru a le extrage
toți. Prin urmare, se pare că utilizarea unui amestec polar și nepolar poate crește randamentul
uleiului extras.
Metanolul cu punct de fierbere scăzut (65ºC) este unul dintre solvenții eficienți. solvent
pe bază de alcool pentru producția de biodiesel, care utilizează în transesterificare pe scară
largă și poate fi utilizat ca solvent polar la extracția uleiului din semințe, precum și n-Hexanul
cu proprietăți nepolare care are un punct de fierbere relativ scăzut (69ºC), este solventul pe
bază de petrol utilizat în mod obișnuit pentru extracția uleiurilor vegetale timp de mulți ani,
1
Laborator Tehnologie chimica organica Extracția uleiurilor
datorită eficienței extractive și costul energetic limitat. În plus, multe dintre ultimele cercetări
au arătat prezența n-hexanului ca și co-solvent în transesterificare poate crește randamentul de
biodiesel.
Mod de lucru
ii) obținerea unor uleiuri cu un randament cât mai ridicat și economic eficient;
iii) obținerea unui reziduu de ulei de înaltă calitate pentru a obține un randament economic
ridicat, valoare economică a procesului de extracție.
În primul rând, pentru extracția uleiului de rapiță în extractorul Soxhlet au fost utilizați
diferiți compuși de solvenți de amestec de metanol și n-hexan pentru extracția uleiului de rapiță.
Astfel, 45 de grame de rapiță sub formă de pulbere au fost introduse într-un degetar de celuloză
și plasate într-un dispozitiv Soxhlet echipat cu un condensator cu reflux. În fiecare experiment,
un total de 250 mL de solvent de amestec cu un magnet a fost turnat într-un balon receptor cu
fund plat, care, introdus în baia de ulei de parafină, a fost încălzit la 80ºC de temperatură cu
ajutorul unui agitator cu placă fierbinte. Viteza agitatorului a fost constantă și setată la 750
rpm. Apoi amestecul a fost agitat și refluxat timp de 8 h. În timpul extracției, toți solvenții
evaporați au fost readuși în recipientul de sticlă prin condensator.
2
Laborator Tehnologie chimica organica Extracția uleiurilor
1) Bară de agitare
3) Calea de distilare
4) Degetar Soxhlet
5) Solid de extracție
8) Adaptor de reducere
9) Condensator