Canonul şi Acatistul Sfântului Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos Sfânta Lumină de la Mormântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Ierusalim: https://www.academia.edu/42852785/Sf%C3%A2nta_Lumin%C4%83_de_la_Morm%C3 %A2ntul_M%C3%A2ntuitorului_nostru_Iisus_Hristos_din_Ierusalim https://archive.org/details/sf.-lumina-de-la-mormantul-m *** Materiale despre Învierea lui Hristos: https://independent.academia.edu/emystea/%C3%8Envierea-lui-Hristos https://archive.org/details/@steaemy?query=%C3%8Envierea+Domnului+ &&& Canonul Acatistului Sfântului Mormânt Rugăciunile începătoare [Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.] Citeţul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! Rugăciunile începătoare Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi; Doamne, curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Uşa milostivirii deschide-o nouă,binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc. Crezul Cred Într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.S-a pogorât din ceruri Şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, Şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi . Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, care a grăit prin prooroci. Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică, Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor, Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin ! Doamne, miluieşte ! (de 12 ori) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Veniţi să ne închinăm la Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la însuşi Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru. Apoi: Psalmul 142 1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. 2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. 3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. 4. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. 5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. 6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. 7. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 9. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. 10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. 11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 12. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori), apoi: Troparul: Iosif cel cu bun chip de pe lemn luând prea curat Trupul Tãu, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme în mormânt nou îngropându-L L-a pus. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Psalmul 50 1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta 2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. 3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. 5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. 6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. 7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. 8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. 10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. 11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. 13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. 14. Învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. 16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. 17. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. Canonul Cântarea 1 Irmos: Ca pe uscat umblând Israel, cu urmele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Strãlucirea lui Iisus cea purtãtoare de luminã întru Tine S-a sălăşluit, luminând pe credincioşii cei ce cu evlavie, din credinţã fierbinte se apropie la Tine, mormântule prea slãvite. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Tu te-ai arãtat, întru adevãr, izvor de viaţã mort primind înlãuntru pe Hristos, cel de-a pururea viu. Rugãmu-ne sã înviezi sufletele noastre cele omorâte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Întru tot cinstite mormântule al lui Hristos, a sufletului mângâiere, a lumii luminare, a bine credincioşilor falã şi laudã, pe cei ce se închinã ţie, din primejdii slobozeşte-i. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Din prea curatele tale sângiuiri, o, prea curatã Fecioarã, fãrã sămânţã ai zãmislit pe Fãcãtorul tuturor, carele a suferit îngropare pentru noi şi a înviat şi lumii a dat viaţã. Cântarea a 3-a Irmos: Nu este sfânt … Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Spăimântezu-mă întru tine, o, prea sfântule mormânt, cugetând la al tãu dar, carele ai primit de la Dumnezeu, revãrsând cu îmbelşugare credincioşilor dumnezeiasca luminare cea vãrsãtoare de aur. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Prea slãvite al lui Hristos mormântule şi de trei ori fericite, luând în sânurile tale pe Dãtãtorul luminii, te-ai arãtat în faptã scaun purtãtor de luminã al Împãratului tuturor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Veniţi, credincioşilor, sã ne adunãm, ca sã alcãtuim ceata Mirelui celui purtãtor de luminã a sufletelor noastre, carele ca dintr-o Cãmarã luminatã, din mormânt ce prea slãvire a rãsãrit. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Dã-ne, Preaneîntinatã şi nouã, celor ce din dor strãjuim la mormântul cel primitor de viaţă, a Fiului şi Dumnezeului tãu lãsare de pãcate şi izbãvire de multe primejdii. Catavasia: Nu este sfânt precum Tu, Doamne Dumnezeul meu, care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale. Cântarea a 4-a Irmos: Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita Biserică cu dumnezeiască cuviinţă cântă strigând; din cuget curat întru Domnul să prăznuim. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Dumnezeieştii îngeri te strãjuiau, îmbrăcaţi în albe haine arãtându-se femeilor, binevestind Învierea cea de-a treia zi din morţi a lui Iisus. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Că alt soare izvorăşti strãlucire celor ce cu credinţã se apropie de tine, prea lãudat veselind toate şi sfinţind sufletele bine credincioşilor, cu totul fericite. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Mormântule prea sfinte, cine va povesti darurile tale cele multe şi de multe feluri care le ai, întru tot cinstite, sălăşluire fiind a lui Hristos, Împãratul tuturor. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Vas prea neîntinat, Bisericã prea nespurcatã, chivot fecioresc, prea sfânt loc de sfinţenie, pe tine, frumuseţea lui Iacov, te-a ales Stãpânul. Cântarea a 5-a Irmos: Cu dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce aleargă la Tine cu dragoste, mă rog, luminează-le; ca să Te vadă Cuvinte al lui Dumnezeu pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, cel ce îi chemi din negura greşelilor. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Mare odor a toatã lumea te-ai arãtat cu adevãrat, mormântule, prea luminate. Rogu-te, cu strãlucirile tale cele de raze slobozitoare, străluceşte şi inima mea cea întunecatã. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Unule singur fericite Iisuse, aratã-ne fericiţi şi pe noi cei ce cu nevrednicie locuim în Casa ta aceasta şi lãudãm prea sfântul Tãu mormânt şi pe Tine Te slãvim. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Sãlaş cu totul luminos al lui Hristos, străluceşte sufletele celor ce cu dor mânecã la tine, rogu-mã, şi trimite lor darul ceresc, din dumnezeiasca luminare cea prea înaltã. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Tãrie şi laudã, Cel ce dintru tine, Stãpâna lumii, S-a nãscut şi mântuire s-a fãcut celor pierduţi, izbãvindu-i din porţile iadului şi din mormânt sculându-Se. Cântarea a 6-a Irmos: Marea vieţii … Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Ca pe un stâlp de foc, noi, credincioşii, te vedem, o, mormântule prea cinstite, la păşunile fericirii povăţuind pe cei bine credincioşi, cãrora sã ne învrednicim toţi cu dumnezeiescul dar. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Acoperã, apãrã, păzeşte pe bine credincioşii închinãtori, care cu credinţă trec cu vederea nãvãlirile tâlharilor şi greutatea locului, ca trecând, sã vinã sã te cuprindã pe tine. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Rugãtoare cerere primeşte, o, Împãrate al tuturor, al celor ce cu fierbinte credinţă se roagã ţie, şi dã pace scãpând de cele rele pe toţi cei ce cu credinţă se apropie la dumnezeiescul Tãu mormânt. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Izgoneşte degrab din Ierusalim lãtrãrile eresurilor, adunând împotrivã, Stãpâne, într-o împreunã glãsuire, laudele cu dumnezeiascã cuviinţă, pentru solirile celeia ce fãrã sămânţã Te-a nãscut pe Tine. Catavasia: Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive. Cântarea a 7-a Irmos: Dătător de rouă cuptorul l-a făcut îngerul, cuvioşilor tineri, iar pe haldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe tiran l-a plecat a grăi: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri! Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Cu bunã cucernicie cuprinzând mormântul Tãu, Iisuse prea începãtorule Dumnezeule, noi, credincioşii, lãudãm Pogorârea Ta, cu dor strigând împreunã: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Mort ţinându-Te de cãtre Iosif, Stãpâne Iisuse al meu, Hristoase, Te pui cu pogorãmânt în mormânt nou, tânguindu-ne şi strigând cu cãldurã: bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Sfinţeşte sufletele şi trupurile, milostive îndurate Iisuse, celor ce pentru Tine petrec calea mãrii, şi dã cu credinţã a striga: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Milostivitoare a firii tu ai fost, singurã de Dumnezeu fericitã, cãci pe Dumnezeu, cel ce şade pe umeri de heruvimi, în braţe ţinându-L, strigi: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri! Cântarea a 8-a Irmos: Din vãpaia cuvioşilor... Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Prea laud, dumnezeiescule Cuvânt, pogorârea care ai fãcut pentru mine, cel osândit, Trup împrumutând, la moarte Te-ai dat, ca sã mã faci nemuritor, pe mine, cel omorât. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Toate cele cereşti se prea înspãimânteazã, vãzându-Te pe Tine, Cuvinte, mort în groapã, iar de a Ta slavã toate s-au umplut, când ai înviat a treia zi din groapã. Binecuvântăm pe Tatăl, şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul. Prea luminate şi de Dumnezeu proslãvite mormânt, de câte daruri te-ai fãcut pricinuitor nouã, cãci odatã morţi fiind, acum prin tine ne-am fãcut vii. Drept aceea, te cinstim întru toţi vecii. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Sfeşnic cu raze de aur pe tine mai înainte te-ai închipuit primind negrãit Lumina cea neapropiatã, cu cunoştinţă prin El strãlucind marginile. Drept aceea, te lãudãm pe tine, Curatã, în veci. Irmosul: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi prea înălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii. Din văpaie cuvioşilor rouă ai izvorât şi jertfa dreptului cu apă ai ars-o; că toate le faci, Hristoase, cu singură voirea; pe Tine Te prea înălţăm întru toţi vecii. Cântarea a 9-a Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre care nu cutează a căuta Oştile îngereşti; iar prin tine Preacurată S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat. Pe care mărindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Tu ai primit mort şi fãrã glas spre Carele nu cuteazã a cãuta Cetele îngereşti, umplându-te de daruri cu adevãrat ca un alt cer, luminat cu slavã, întru tot cinstite mormântule al Mântuitorului cu bunã cucernicie te fericim. Stih: Preasfântule mormânt al lui Hristos, mântuieşte-ne pe noi cu darul tãu. Învredniceşte prea sfinte pe cei ce cu bunã cucernicie te sãrutã pe tine, sã afle rãsplãtire dintru înălţime şi toate neghinele celui viclean ascuţite, cu sabia dumnezeiescului dar tãindu-le, nevătămaţi pe noi păzeşte-ne. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Treime nedespărţită şi împreunã fãrã de început şi împărţită numai în ipostasuri, mai presus de minte şi de toatã înţelegerea cea ziditã, Pãrinte, Cuvinte şi Duhule, întăreşte pe toţi cei ce întru umilinţã slãvesc Stãpânirea Ta. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Întãrind fiind cu a ta putere şi al tãu dar, ţie aducând, prea fãrã de prihanã, cântare cu osârdie, deci primeşte-o pe aceasta, Fecioarã curatã, dând împotrivã darul tãu cel mult minunat, din visteriile cele nesfârşite, de Dumnezeu fericitã. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi; Doamne, curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Şi celelalte... Acatistul Sfântului Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos Rugăciunile începătoare În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi; Doamne, curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Uşa milostivirii deschide-o nouă,binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc. Crezul Cred Într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.S-a pogorât din ceruri Şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, Şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi . Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, care a grăit prin prooroci. Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică, Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor, Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin ! Condacele şi Icoasele: Condacul 1 În mormânt, Viaţă, pus ai fost, Hristoase, şi prin Învierea Ta l-ai arătat lăcaş vrednic de închinare, strălucindu-l cu razele dumnezeirii. Către care şi noi, cugetând cu evlavie, dorind a ne umple de lumina Ta sfântă, strigăm: Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Icosul 1 Ca o candelă aprinsă de Însuşi Dumnezeu arătându-se mormântul la fiecare praznic al Învierii, Cetele îngerilor slavoslovesc, firea tresaltă şi poporul se minunează, cântând către el acestea: Bucură-te, mormânt prea luminat al lui Hristos; Bucură-te, podoabă a poporului bine credincios; Bucură-te, mărturie a Învierii Celui Răstignit; Bucură-te, făclie aprinsă de Domnul cel slăvit; Bucură-te, că la fiecare Paşte înfloreşti; Bucură-te, că în mijlocul lumii străluceşti; Bucură-te, biserică ce răsună de rugăciuni; Bucură-te, că în tine se arată râuri de minuni; Bucură-te, că luminezi întreaga lume; Bucură-te, că laşi în noi neşterse urme; Bucură-te, că râvnim după a ta binecuvântare; Bucură-te, cel mai slăvit loc de închinare; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 2-lea Lumea care Te-a prigonit, Mântuitorule, se arată înşelătoare, amăgindu-ne cu ispitele ei, dar noi, întăriţi fiind prin pătimirea Ta, nu voim a părăsi cugetarea la mormântul Tău, pentru care Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 2-lea Doamne, Cel ce eşti Lumina lumii, ai fost pus în mormânt de ucenicii Tăi, dar întunericul nu Te-a cuprins. Întăreşte-ne pe noi, cei ce suntem înconjuraţi de întunericul deşertăciunilor, dar avem gândul la mormântul în care ai stat, ca să zicem către el acestea: Bucură-te, chivot în care taina Învierii a fost ţinută; Bucură-te, că în toate marginile lumii a fost răspândită; Bucură-te, templu de care se sfărâmă idolii păgânilor; Bucură-te, sabie care taie în carnea rătăcirilor; Bucură-te, că Domnul asupra ta veghează; Bucură-te, că loc de închinare te aşază; Bucură-te, mare care îneci îndoiala; Bucură-te, miere care alungi amăreala; Bucură-te, că pe credincioşi îi umpli de binecuvântare; Bucură-te, că la tine toţi aleargă să găsească alinare; Bucură-te, că în tine Domnului ne închinăm; Bucură-te, că în sufletele noastre te purtăm; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 3-lea După ce hulitorii de Dumnezeu Te-au răstignit, o, Fiule al lui Dumnezeu, şi ai murit pe Cruce pentru păcatele noastre, Iosif cel cu bun chip a cerut de la Pilat trupul Tău, şi cerându-l, l-a primit, strigând din adâncul sufletului: Aliluia! Icosul al 3-lea Iosif, fiind pătruns de puterea Ta cea dumnezeiască, a lepădat frica iudeilor şi, pogorând trupul Tău de pe Cruce împreună cu Nicodim, cu smirnă şi cu aloe l-au uns, punându-l în mormântul către care noi strigăm: Bucură-te, sfârşitul patimilor Mântuitorului; Bucură-te, începutul proslăvirii Domnului; Bucură-te, masă care ţii ca pe o jertfă pe Hristos; Bucură-te, că Domnul S-a adus pentru noi tămâie cu bun miros; Bucură-te, lacrimă de bucurie a pământului întristat; Bucură-te, rază de soare pentru Iosif cel îndurerat; Bucură-te, că Fecioara Maria cu lacrimile sale te-a udat; Bucură-te, că binecuvântarea ei peste tine s-a arătat; Bucură-te, că apostolii de tine s-au uimit; Bucură-te, că mulţi credincioşi în tine s-au odihnit; Bucură-te, poartă deschisă a casei Domnului Preaiubit; Bucură-te, scară ce urcă spre Raiul mult dorit; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 4-lea Ostaşii Ţi-au păzit mormântul, Hristoase, căci necredincioşii iudei s-au temut de Învierea Ta şi de arătarea slavei Tale. Ajută-ne pe noi, Doamne, să ne păzim inimile ca nu cumva să pleci de la noi din cauza păcatelor noastre şi să nu mai cântăm Ţie: Aliluia! Icosul al 4-lea Nici o oaste din lume nu poate sta împotriva puterii Tale, Doamne, că în mâinile Tale e viaţa şi moartea, pe braţele Tale stă întreaga lume. Iar cei ce Ţi-au păzit mormântul l-au arătat fără să vrea vrednic de păzire şi de cinstire, fiind odor de mult preţ. Pentru care îi cântăm acestea: Bucură-te, că lumina ţi-e strai de prăznuire; Bucură-te, că Domnul înveşmântează a Sa zidire; Bucură-te, că bolnavii aleargă la tine pentru vindecare; Bucură-te, că se izbăvesc de a suferinţei apăsare; Bucură-te, că primesc putere şi sănătate; Bucură-te, că Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate; Bucură-te, că eşti plin de Cete îngereşti; Bucură-te, că te cântă glasuri omeneşti; Bucură-te, că nimeni nu poate stăvili lauda Ta; Bucură-te, că se biruie cel ce vrea împotrivă a-Ţi sta; Bucură-te, că vei fi lăudat până la sfârşitul vremurilor; Bucură-te, că în veac va prisosi evlavia creştinilor; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 5-lea O, Răsăritule al răsăriturilor, strălucind Tu, ai înviat, biruind moartea. Firea întreagă s-a umplut de lumina Ta şi mormântul Tău s-a umplut de viaţă, pentru care Îţi cântăm: Aliluia! Icosul al 5-lea Doamne Iisuse Hrisoase, dacă vom tăcea noi şi nu vom lăuda Învierea Ta, pietrele mormântului Tău vor mărturisi, că în el s-a arătat îngerilor Învierea Ta şi în el S-a arătat oamenilor Biserica nefăcută de mână, în care Jertfă şi Jertfitor fiind, slujire fără prihană ai adus ca Arhiereu. Şi cântăm lui cu evlavie: Bucură-te, că pentru noi Hristos a Înviat; Bucură-te, când mărturisim „Adevărat a Înviat!”; Bucură-te, tron prea sfânt al Bisericii dreptmăritoare; Bucură-te, că în tine Domnul a strălucit ca un soare; Bucură-te, că firea întreagă s-a umplut de lumină; Bucură-te, că în tine orice durere se alină; Bucură-te, cămara luminii celei neînserate; Bucură-te, izgonirea duhurilor întunecate; Bucură-te, că la tine căutăm a Domnului călăuzire; Bucură-te, că în tine se simte a Mângâietorului umbrire; Bucură-te, că n-ai stăpânit pe Cel ce stăpâneşte peste toate; Bucură-te, că ai ţinut pe Cel ce ne izbăveşte de păcate; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 6-lea Cei ce păzeau mormântul au fost cutremuraţi de Învierea Ta, Mântuitorule, şi înţelegând că au păzit pe Cel ce păzeşte prin harul Său întreaga lume, plini de căinţă au strigat: Aliluia! Icosul al 6-lea O, Mântuitorule, de multe ori ne-am temut de Învierea Ta, pârgă a învierii noastre, prinşi fiind în mreaja păcatelor. Ridică piatra temerii de pe mormântul inimilor noastre, ca să putem cânta cu pricepere mormântului Tău: Bucură-te, că peste tine se varsă mană cerească; Bucură-te, că umpli toate de lumină dumnezeiască; Bucură-te, că Învierea ai adeverit; Bucură-te, că de lumină ai strălucit; Bucură-te, că încălzeşti răceala sufletelor; Bucură-te, că aduci mângâiere oamenilor; Bucură-te, că arăţi calea credincioşilor; Bucură-te, că întăreşti propovăduirea preoţilor; Bucură-te, că celor rău credincioşi împotrivă le stai; Bucură-te, că celor slabi în credinţă putere le dai; Bucură-te, apărător împotriva răzvrătirii demonilor; Bucură-te, bucuria oamenilor şi a îngerilor; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 7-lea Foarte de dimineaţă mironosiţele femei au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul şi le-a zis: „Vremea tânguirii a încetat, nu mai plângeţi, ci apostolilor spuneţi Învierea”. Pentru care noi, primind cu bucurie cuvintele sale, cântăm: Aliluia! Icosul al 7-lea Să cânte acum credincioşii şi să se veselească auzind vestea cea bună a Învierii lui Hristos. Că moartea a fost înghiţită şi viaţa s-a arătat biruitoare, pentru care noi cântăm mormântului plin de sfinţenie: Bucură-te, prin care credincioşii se dumiresc; Bucură-te, prin care rău credincioşii se osândesc; Bucură-te, nădejdea deznădăjduiţilor; Bucură-te, dăruirea cea nedeşartă a săracilor; Bucură-te, a lui Dumnezeu sălăşluire; Bucură-te, a iadului biruire; Bucură-te, întărirea poporului creştinesc; Bucură-te, odihna celor ce se nevoiesc; Bucură-te, a neamului omenesc bucurie; Bucură-te, a cerului nescrisă solie; Bucură-te, prin care s-a dezlegat osândirea; Bucură-te, prin care s-a arătat Învierea; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 8-lea „Domnul nostru şi Dumnezeul nostru!“, strigăm cu uimire când privim cu ochii inimii spre sfântul mormânt, şi precum oarecând Toma a întins degetul spre trupul Tău, aşa şi noi Îţi atingem cu dorirea inimii mormântul, ştiindu-l semn al Învierii Tale şi cântând: Aliluia! Icosul al 8-lea Doamne, în necredinţa noastră de multe ori am cerut semne şi minuni, asemănându-ne iudeilor de odinioară. Să ne fie nouă mormântul Tău semn spre întărirea credinţei, pentru ca vindecaţi de rana îndoielii să putem cânta: Bucură-te, că pe Domnul şi Dumnezeul nostru în tine L-ai primit; Bucură-te, că întunericul tău de lumina Sa a fost înghiţit; Bucură-te, că în tine pe apostoli i-ai primit; Bucură-te, că soli ai Învierii Domnului au devenit; Bucură-te, că cete de cuvioşi în tine s-au închinat; Bucură-te, că mulţime de maici spre tine s-au îndreptat; Bucură-te, chemare tainică a credincioşilor; Bucură-te, tărie neclintită în faţa greutăţilor; Bucură-te, că ne îndemni să cugetăm la moarte; Bucură-te, că alungi gândurile cele deşarte; Bucură-te, că inimile noastre către tine se îndreaptă; Bucură-te, că mulţi credincioşi să te vadă aşteaptă; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 9-lea De mare dar s-a învrednicit mormântul Tău, Mântuitorule, umplându-se de lumina cea dumnezeiască la praznicul Învierii, pentru care noi Te rugăm să ne umpli de lumina Ta cea dătătoare de viaţă şi pe noi, cei ce cu evlavie Îţi cântăm: Aliluia! Icosul al 9-lea Temei al dreptei credinţe fiind sfântul mormânt şi mărturie a Dumnezeului celui Viu arătându-se, credincioşii nu contenesc a-i aduce laude ca acestea: Bucură-te, lauda împăraţilor bine credincioşi; Bucură-te, încununarea patriarhilor evlavioşi; Bucură-te, că te cântă luminaţii arhierei; Bucură-te, că eşti al credinţei noastre temei; Bucură-te, apărarea oastei dreptmăritoare; Bucură-te, că eşti cinstit de multe popoare; Bucură-te, că acestora te-ai arătat înnoită cântare; Bucură-te, cel mai cinstit dintre altare; Bucură-te, că pe Cel Înviat Îl mărturiseşti; Bucură-te, că pe Cel nevăzut Îl vădeşti; Bucură-te, întăritorule în credinţă; Bucură-te, dăruitorule de umilinţă; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 10-lea În fiecare an nenumărate minuni se arată la mormântul cel sfânt, când se pogoară în mod văzut Lumina dumnezeiască, de la care mii de lumânări şi candele se aprind şi felurite descoperiri se arată celor ce se adună la praznicul Învierii, ca să cânte cu inimă curată: Aliluia! Icosul al 10-lea Nu conteneşte limba omenească a grăi cuvinte de laudă despre mormântul în care S-a odihnit Hristos şi l-a rânduit pentru noi loc de luminată închinare. Pentru aceea, din plinătatea inimii grăim cu dragoste acestea: Bucură-te, că la minunea Învierii Domnului ai fost părtaş; Bucură-te, că an de an Luminii Lui eşti sfânt sălaş; Bucură-te, că în tine au loc arătări minunate; Bucură-te, că limba omenească a le spune nu poate; Bucură-te, că multe lumânări se aprind singure la tine; Bucură-te, că hulitorii se fac de ruşine; Bucură-te, că ţi se aprind candelele din lumina dumnezeiască; Bucură-te, că umpli sufletele credincioşilor de pace cerească; Bucură-te, că mulţi păgâni s-au umplut de mirare; Bucură-te, că şi ei au alergat la a Bisericii alinare; Bucură-te, că nu s-au temut să-şi dea viaţa pentru Hristos; Bucură-te, că au intrat în Raiul cel prea frumos; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 11-lea De multe ori au încercat iudeii şi păgânii să batjocorească venirea Sfintei Lumini, dar de fiecare dată Dumnezeu le-a stat împotrivă, pe unii ruşinându-i, iar pe alţii întorcându-i la credinţa cea adevărată, ca să cânte cu pocăinţă: Aliluia! Icosul al 11-lea Mare minune s-a arătat când Lumina Sfântă a spart stâlpul Bisericii Sfântului Mormânt, arătându-se dreptcredincioşilor pe care musulmanii plătiţi de armeni i-au împiedicat să intre la Sfânta Slujbă a Învierii, dar prin ieşirea Luminii din stâlpul de piatră Dumnezeu a arătat care este credinţa cea adevărată, spre bucuria creştinilor şi a cuviosului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, şi a celor ce cântăm unele ca acestea: Bucură-te, că patriarhul Sofronie te-a udat cu lacrimile sale; Bucură-te, că degrabă ai alinat a credincioşilor jale; Bucură-te, că Stâlpul Ortodoxiei până astăzi s-a păstrat; Bucură-te, că din piatră icoana Învierii s-a arătat; Bucură-te, că lumina sfântă firea pietrei a biruit; Bucură-te, că prin ea adevărul credinţei s-a vădit; Bucură-te, că îndată un musulman a crezut în Hristos; Bucură-te, că prin mucenicie s-a adus jertfă cu bun miros; Bucură-te, că moaştele sale în biserică s-au îngropat; Bucură-te, că şi alţi musulmani de rătăcire s-au lepădat; Bucură-te, că păstrezi dovada puterii dumnezeieşti; Bucură-te, că pe cei ce ajung la tine îi întăreşti; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 12-lea „Cel ce aleargă din toată inima la acest mormânt va pricepe acolo cuvintele Scripturilor care îl vor învăţa pe el”, a grăit Sfântul Grigorie Palama, arătându-se dascăl al Luminii dumnezeieşti, iar noi, crezând învăţăturii sale, cântăm cu zdrobire de inimă: Aliluia! Icosul al 12-lea Dorind a ne învrednici să prăznuim Paştele la mormântul Tău cel Sfânt şi ştiindune sărăcia şi neputinţele, ne rugăm Ţie, Doamne, să rânduieşti precum ştii aceasta. Dacă este bine plăcut Ţie, să ajungem cu trupul la mormântul Tău, iar de nu, măcar în inimile noastre să-i putem cânta cu bucurie: Bucură-te, propovăduirea cuvântătorilor de Dumnezeu; Bucură-te, că cinstirea ta se înmulţeşte mereu; Bucură-te, prin care înţelepciunea deşartă a fost ruşinată; Bucură-te, prin care neştiinţa a fost înţelepţită şi luminată; Bucură-te, dar al lui Dumnezeu pentru cei credincioşi; Bucură-te, piatră de poticnire pentru necredincioşi; Bucură-te, mărire a teologhisirii celei adevărate; Bucură-te, că luminezi minţile cele întunecate; Bucură-te, pecete a cerului pe pământ; Bucură-te, că eşti plin de îngerescul cânt; Bucură-te, că eşti plin de fiorul nemuririi; Bucură-te, stea care arăţi ieslea Învierii; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul al 13-lea (de trei ori) O, Doamne Iisuse Hristoase, Cuvinte al lui Dumnezeu, arată-ne pe noi chip al mormântului Tău! Să simtă inimile noastre pătimirea Ta, să fie pătrunse de sângele Tău şi de moartea Ta cea dătătoare de viaţă, ca la Înfricoşătoarea Ta Judecată să ne arăţi plini de lumină dumnezeiască şi cu adevărat mădulare vii ale Trupului Tău, ca să-Ţi putem cânta în vecii vecilor: Aliluia! Apoi se zice: Icosul 1 Ca o candelă aprinsă de Însuşi Dumnezeu arătându-se mormântul la fiecare praznic al Învierii, Cetele îngerilor slavoslovesc, firea tresaltă şi poporul se minunează, cântând către el acestea: Bucură-te, mormânt prea luminat al lui Hristos; Bucură-te, podoabă a poporului bine credincios; Bucură-te, mărturie a Învierii Celui Răstignit; Bucură-te, făclie aprinsă de Domnul cel slăvit; Bucură-te, că la fiecare Paşte înfloreşti; Bucură-te, că în mijlocul lumii străluceşti; Bucură-te, biserică ce răsună de rugăciuni; Bucură-te, că în tine se arată râuri de minuni; Bucură-te, că luminezi întreaga lume; Bucură-te, că laşi în noi neşterse urme; Bucură-te, că râvnim după a ta binecuvântare; Bucură-te, cel mai slăvit loc de închinare; Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Condacul 1 În mormânt, Viaţă, pus ai fost, Hristoase, şi prin Învierea Ta l-ai arătat lăcaş vrednic de închinare, strălucindu-l cu razele dumnezeirii. Către care şi noi, cugetând cu evlavie, dorind a ne umple de lumina Ta sfântă, strigăm: Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească! Apoi se citeşte această: Rugăciune Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ia aminte la rugăciunile pe care Ţi le aducem din buzele noastre necurate şi, curăţindu-ne de toată întinăciunea, acoperăne cu harul milostivirii Tale! Nu avem cuvinte, Doamne şi Stăpânul vieţii noastre, să-Ţi mulţumim după cuviinţă pentru marele dar pe care ni l-ai făcut şi ni-l faci în fiecare an prin pogorârea Sfintei Lumini la mormântul Tău; nu suntem vrednici de o minune atât de mare, dar deşi nu suntem vrednici a grăi despre acest mare dar pe care l-ai făcut Bisericii Tale, nici nu ne putem opri să mulţumim după puterile noastre că ne-ai arătat acest semn, ca să pricepem că eşti cu adevărat viu în Biserica Ta cea dreptmăritoare, pe care porţile iadului nu o vor birui. Tu, Cel ce ai zis: „Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor”, ne-ai arătat aceasta în multe feluri şi în chip ales la marele praznic al Învierii. Slavă Ţie, Doamne, că acoperi Biserica Ta! Slavă Ţie, Doamne, că îi întăreşti pe credincioşi! Slavă Ţie Doamne, că ai binecuvântat pământul cu mormântul Tău! Ne aducem aminte câte minuni ai făcut la acest dătător de viaţă mormânt. Cum vom uita Stâlpul Ortodoxiei? Cum vom uita că atunci când ereticii au dat bani mu- sulmanilor, pentru a nu-i lăsa pe credincioşi să intre în Biserica Sfântului Mormânt, Lumina sfântă a ţâşnit afară, spărgând un stâlp de piatră? Cum vom uita bucuria patriarhului Sofronie şi a celorlalţi credincioşi văzând dovedită credinţa lor curată că Tu, Doamne, Iisuse Hristoase, eşti cu adevărat capul şi ocrotitorul Bisericii? Nu vom putea uita, Doamne, pentru că prea mare este dragostea pe care ne-ai arătat-o. Şi luând aminte la cuvintele Tale: „Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”, cu inimile noastre mărturisim că la praznicul Învierii trimiţi Sfânta Lumină ca binecuvântare pentru cei credincioşi. Pentru aceasta Te rugăm, Doamne, Iisuse Hristoase, trimite harul Tău peste noi şi fă din inima noastră lăcaş al Luminii Tale celei neapropiate, ca pe Tine să Te slăvim, Iubitorule de oameni, împreună cu Părintele Tău cel fără de început şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Şi se face otpustul. Bucură-te, mormânt plin de Lumină cerească!