Ordinul Carmelitanilor Desculţi

Lucrarea, structurată în două secţiuni, cuprinde atât un studiu, cât şi o colecţie inedită de documente din arhivele laice sau ecleziale.

În prefaţa cărţii, preotul Florin Buhalea, capelan militar, responsabil cu pastoraţia militarilor catolici din Armata Română, amintind despre personajul istoric tratat în paginile acesteia, menţionează următoarele: „din rândurile aşternute pe filele acestei cărţi am descoperit un om şi un preot împlinit, complet, iubitor de Dumnezeu şi de oameni, care a ştiut să se bucure, dar şi să sufere cu demnitate, să piardă, dar şi să dea un sens la tot ce era durere. Părintele Ivan Petre Sebastian a făcut din viaţa sa o mărturie şi o ofrandă aduse pe altarul comunităţilor pe care le-a slujit […] Despre asemenea oameni trebuie să citim cu un sentiment de reverenţă şi de gratitudine, având vie speranţa că astfel de vremuri nu trebuie să se întoarcă. Depinde de noi dacă asemenea oameni vor fi lăsaţi pradă uitării sau vor dăinui şi vor face parte din acea istorie pe care Dumnezeu o scrie împreună cu noi.”

Personajul istoric tratat în paginile acestei cărţi a îndeplinit mai multe oficii, atât în Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, cât şi în Dieceza Romano-Catolică de Alba Iulia, precum şi în cadrul Ordinului Carmelitanilor Desculţi din Semi-provincia ungară, acolo unde se formează ca aspirant la ordinele sacre şi mai apoi ca preot. Devenind misionar în Polonia, la Wadowice, în Conventul carmelitan din oraşul omonim, este ajutat de Karol Wojtyła (viitorul Papă Ioan Paul al II-lea), care în calitate de ministrant, participa în dese rânduri alături de preotul Ivan Petre Sebastian la serviciile divine ale carmelitanilor polonezi. Îşi va aduce aminte cu bucurie de momentele petrecute în oraşul polonez, precum şi despre tânărul Karol care după mulţi ani va deveni Suveran Pontif. Preotul Ivan Petre Sebastian este autorul unor articole de autor în revista interbelică „Farul Nou”, unde va publica alături de personalităţi ale lumii laice şi religioase. De asemenea este autor de muzică sacră, prezentă în colecţiile de profil.

O. SERGI, L’identità ritrovata: il Convento di S. Teresa dei PP. Carmelitani Scalzi e l’Archivio storico del Comune di Catanzaro, in "La memoria di carta. L’Archivio Storico del Comune di Catanzaro", Catanzaro, Comune di Catanzaro, 2010, pp. 9 -15.

PONENCIA.
[Introducción], p. 35.
1. Los Carmelitas Descalzos en Tortosa (desde 1590 a 1835), p. 36.
2. Demarcaciones: diócesis de Tortosa, provincia de Castellón (1789, 1833), baronía de Benicasim (1790), pp. 36-40.
3. El Convento de Carmelitas Descalzos del Desierto de Las Palmas (1694), pp. 40-46.
4. Los frailes del Desierto ante el cólera de Tortosa (1821), pp. 47-54.
4.1. El P. Mariano de Santa Teresa (1745-1821), pp. 47-54.
a) Necrológica del P. Mariano de Santa Teresa, pp. 48-52.
b) Necrológica del P. Manuel de la Santísima Trinidad, compañero del P. Mariano en Tortosa, pp. 52-54.
5. Los frailes del Desierto ante el cólera en Castellón y Benicasim (1834-92), pp. 54-55.
6. Las no-desamortizaciones del Desierto de Las Palmas, pp. 56-65.
6.1. Causas, pp. 56-57.
6.2. Situación, pp. 57-65.
7. Enrique de Ossó conoce el Desierto de Las Palmas (1859-60), pp. 65-78.
7.1. San Enrique de Ossó y el Desierto de Las Palmas (1860-1895). 1ª parte, pp. 66-78.
8. La Casa de Ejercicios del Desierto de Las Palmas, pp. 79-85.
9. Unión de las Congregaciones Española e Italiana OCD y el Desierto (1876), pp. 86-134.
9.1. San Enrique de Ossó y el Desierto de Las Palmas (1860-1895). 2ª parte, pp. 101-126.
9.2. Enrique de Ossó y el Desierto de Las Palmas (1860-1895). 3ª parte, pp. 127-134.