Research Interests:
Research Interests:
În partea a doua a studiului[1] autorul pune în discuţie schimbările care au intervenit în structura socială a societăţii ruse, caracterizează procesul constituirii burgheziei şi acumulării iniţiale sau primitive a capitalului, analizează... more
În partea a doua a studiului[1] autorul pune în discuţie schimbările care au intervenit în structura socială a societăţii ruse, caracterizează procesul constituirii burgheziei şi acumulării iniţiale sau primitive a capitalului, analizează discuţiile duse pe parcursul anilor în istoriografia occidentală şi americană privind modelele de trecere de la medieval la modern, procesul de formare a pieţei naţionale ruse şi procesul controversat şi de durată de formare a relaţiilor capitaliste în diferite sfere economice ale Rusiei. Autorul constată că între perioada de dispariţie a sistemului economic vechi – cel feudal-iobăgist (medieval) şi de statornicire a celui nou (modern/capitalist) există o perioadă de trecere, durata şi caracterul căreia depind, în fiecare ţară, de diferiţi factori şi condiţii concret-istorice. În perioada de trecere ambele sisteme nu sunt <em>pure, curate</em>, specifice formelor mature/clasice: <strong><em>a)</em></strong>...
Research Interests:
Research Interests: Humanities and Art
În acest articol, în baza literaturii monografice publicate şi a izvoarelor de arhivă inedite, autorii fac o caracteristică succintă a noţiunii de elită şi în persoana negustorilor angrosişti armeni şi greci pun în discuţie subiectul... more
În acest articol, în baza literaturii monografice publicate şi a izvoarelor de arhivă inedite, autorii fac o caracteristică succintă a noţiunii de elită şi în persoana negustorilor angrosişti armeni şi greci pun în discuţie subiectul elitei comerciale din Basarabia, instituite în scurt timp după anexarea ei, în 1812, la Imperiul Rus. Autorii constată că procesul de geneză şi evoluţie a burghezei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de numeroşi factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Un loc aparte în acest sens i-a revenit imigraţiei în Basarabia a negustorilor alogeni – armeni, greci, evrei, bulgari şi a celor din guberniile interne ruse, mulţi dintre care s-au transferat cu traiul în provincie, completând rândurile burgheziei comerciale basarabene şi manifestând loialitate faţă de politica naţional-comercială promovată de administraţia imperială în teritoriu nou-anexat.