- Cluj-Napoca, Romania
- PhD in philosophy (1997) with the thesis "Anthropology of nationalist identity politics." Research and publications o... morePhD in philosophy (1997) with the thesis "Anthropology of nationalist identity politics." Research and publications on nationalism, feminism, socio-territorial exclusion and marginalization, racism and ghettoization, policies for Roma, housing politics and their socio-economic consequences in post-socialist capitalism, spatialization and racialization of socio-economic inequalities, uneven urban development. Currently teaching at Babes-Bolyai University/ Faculty of European Studies on Social Europe, Methodology of social research, Sociology of international relations, and Critical urban theory. Housing activist at Foundation Desire since 2010 (http://www.desire-ro.eu/), within Căși sociale ACUM! Social housing NOW! movement for housing justice (http://casisocialeacum.ro/), and Blocul pentru Locuire/ Block for Housing (https://bloculpentrulocuire.ro/). Recently she is researching deindustrialization and real estate development and its financialization in Romania.edit
This study analyzes public housing residualization as a multiscalar phenomenon, providing specific details about how it happened in a Central and East European context via the marketization of the housing system, the peripheralization of... more
This study analyzes public housing residualization as a multiscalar phenomenon, providing specific details about how it happened in a Central and East European context via the marketization of the housing system, the peripheralization of ‘the social’ and the racialization of ‘unhouseables’. It employs secondary statistical data, interviews, and document analyses to examine the endemic features of global capitalism within Romania’s housing regime. The study shows that the dismantlement of the state-socialist establishment has resulted in a lower social rental rate than in core capitalist countries. It observes that when the public housing stock has generally been depleted, newly established social housing is relocated to the peripheries of cities as a nonmarketable component of the dualist public housing sector. In Baia Mare, the municipality has created social housing enclaves for vulnerable groups associated with dangerous behavior by excluding them from other forms of public housing, whereas in Cluj-Napoca, it has attempted to exclude marginalized people from public housing by turning it into a site of class warfare. In both cases, the housing stock under scrutiny is associated with the racialized Roma ethnicity. The approach adopted in the study enables the residualization of public housing to be addressed across the peripheralization–racialization nexus.
Research Interests:
The present study was prepared for The Left in the European Parliament. It starts by noting that neoliberal policies began to be implemented well before the middle of the 2000s when public housing was privatized, and everyone was... more
The present study was prepared for The Left in the European Parliament.
It starts by noting that neoliberal policies began to be implemented well before the middle of the 2000s when public housing was privatized, and everyone was encouraged to borrow mortgage loans to become homeowners, ultimately ensuring the ongoing profitability of the real estate and banking business. Housing market prices continuously grew, the cities were redeveloped to serve the interests and resources of the better-off, and the waiting lists for social housing became longer and longer. The study offers a systemic critique of these interconnected phenomena beyond neoliberalism. They are manifestations of the housing crisis, inequalities, and injustices that we address as constitutive pieces of the housing question in capitalism at the juncture of economy and politics, capital and state, and markets and policies.
Its Preamble discusses how has the housing crisis evolved and who is accountable for it, presents some related statistics, and highlights the aims of the study.
Section I describes in detail and through concrete examples how housing markets and their financialization function. Chapter One presents general trends, as well as the shift from financialization through debt to financialization through wealth, the specific sectors of the private rental market, and the different financial actors that have transformed the housing market. Chapter Two discusses the economic context marked by the current global poly-crisis that reshapes the housing market trends.
Section II focuses on policy-maker actors and processes. Chapter Three outlines the contribution of the neoliberal EU policies to housing financialization. Chapter Four invites the readers to learn about existing proposals to solve the housing crisis under financialized capitalism.
Section III is dedicated to broader discussions about the housing question endemic to capitalism. Chapter Five gives an overview of the central role of the housing question in the capitalist political economy. We encourage the readers to go beyond the usual talk about neoliberalism toward understanding how capitalism inevitably creates the housing affordability crisis. This chapter also synthesizes the advancement of housing financialization in different stages of capitalism, culminating with its current financialized epoch. In Chapter Six, in the spirit of these findings, we argue that the European left must consider conceiving and implementing radical changes in the housing regime as part of a socialist alternative to capitalism.
In the Epilogue, we eventually sustain that democratizing finance and the practices of a centrally planned non-profit financial system should inspire left-leaning politicians to contribute to overcoming housing financialization. Such initiatives cannot be imagined without economic democracy in workplaces and economic planning aimed at responding to people's needs in all territories; however, all-encompassing discussions, including all relevant aspects of the needed change, should be the subject of another paper.
It starts by noting that neoliberal policies began to be implemented well before the middle of the 2000s when public housing was privatized, and everyone was encouraged to borrow mortgage loans to become homeowners, ultimately ensuring the ongoing profitability of the real estate and banking business. Housing market prices continuously grew, the cities were redeveloped to serve the interests and resources of the better-off, and the waiting lists for social housing became longer and longer. The study offers a systemic critique of these interconnected phenomena beyond neoliberalism. They are manifestations of the housing crisis, inequalities, and injustices that we address as constitutive pieces of the housing question in capitalism at the juncture of economy and politics, capital and state, and markets and policies.
Its Preamble discusses how has the housing crisis evolved and who is accountable for it, presents some related statistics, and highlights the aims of the study.
Section I describes in detail and through concrete examples how housing markets and their financialization function. Chapter One presents general trends, as well as the shift from financialization through debt to financialization through wealth, the specific sectors of the private rental market, and the different financial actors that have transformed the housing market. Chapter Two discusses the economic context marked by the current global poly-crisis that reshapes the housing market trends.
Section II focuses on policy-maker actors and processes. Chapter Three outlines the contribution of the neoliberal EU policies to housing financialization. Chapter Four invites the readers to learn about existing proposals to solve the housing crisis under financialized capitalism.
Section III is dedicated to broader discussions about the housing question endemic to capitalism. Chapter Five gives an overview of the central role of the housing question in the capitalist political economy. We encourage the readers to go beyond the usual talk about neoliberalism toward understanding how capitalism inevitably creates the housing affordability crisis. This chapter also synthesizes the advancement of housing financialization in different stages of capitalism, culminating with its current financialized epoch. In Chapter Six, in the spirit of these findings, we argue that the European left must consider conceiving and implementing radical changes in the housing regime as part of a socialist alternative to capitalism.
In the Epilogue, we eventually sustain that democratizing finance and the practices of a centrally planned non-profit financial system should inspire left-leaning politicians to contribute to overcoming housing financialization. Such initiatives cannot be imagined without economic democracy in workplaces and economic planning aimed at responding to people's needs in all territories; however, all-encompassing discussions, including all relevant aspects of the needed change, should be the subject of another paper.
Research Interests:
This article offers a perspective on the transformations from capitalism to socialism and from socialism to so-called neoliberal capitalism through an analysis of the Romanian state-socialist financial system that enabled the creation of... more
This article offers a perspective on the transformations from capitalism to socialism and from socialism to so-called neoliberal capitalism through an analysis of the Romanian state-socialist financial system that enabled the creation of a mixed housing regime and the creation of a capitalist financial system, which led to the financialization of housing as part of Romania’s integration into neoliberal global capitalism as an emerging market. Additionally, the study revisits the legacy of Romanian state socialism to enrich the debate about alternatives to contemporary capitalism.
Research Interests:
The study starts with a brief description of the political economy context of the housing crisis (1), and in its subsequent sections, it elaborates on six questions. It might be used as a toolkit providing information, going to their... more
The study starts with a brief description of the political economy context of the housing crisis (1), and in its subsequent sections, it elaborates on six questions. It might be used as a toolkit providing information, going to their sources, about EU institutions and their powers (2.1), European Parliament (EP) and European Commission (EC) initiatives on housing and urban development (2.2 and 2.3), EU economic policies (3.1) and social rights instruments (3.2), and recommendations formulated in the last few years by different actors interested in housing matters (7.1, 7.2, and 7.3). The authors define some conclusions and partial recommendations under each section (2.4, 3.3. and 7.4) and express a verdict regarding the critical points in EU policies and instruments (4). Under sections 5 and 6, the study depicts a number of measures to be taken in the housing-urban development nexus and some possible targets to address in a Europe-wide campaign on housing.
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
The article examines how deindustrialization as economic restructuring and housing regime changes evolved interconnectedly in Romania during the Great Transformation from state socialism to neoliberal capitalism. This article also... more
The article examines how deindustrialization as economic restructuring and housing regime changes evolved interconnectedly in Romania during the Great Transformation from state socialism to neoliberal capitalism. This article also explores how they acted as conditions for the emergence of a real-estate-development-driven housing regime (REDD-HR) alongside other factors. The analysis is from the perspective of the geographical political economy on the variegated pathways of these phenomena across borders and secondary statistical data collected by two research projects conducted in Romania in the past two years. In the Eastern semiperiphery of global capitalism or a country of the Global Easts with a socialist legacy, after 1990, the state restructured the economy by privatizing industry and public housing. During state socialism, the housing regime supported industrialization-based urbanization, whereas deindustrialization-cum-privatization in emerging capitalism facilitated the appearance of real estate development. On the one hand, the article enriches studies on deindustrialization by highlighting the role of housing in the transformation of industrial relations; on the other hand, the paper revisits housing studies by analyzing deindustrialization as a process with an impact on the changing housing regime. Altogether, deindustrialization-cum-privatization and the changing housing sector are analyzed as prerequisites of the REDD-HR.
Research Interests:
Articolul este o contribuție la analiza transformărilor capitaliste în România și la studiul dezvoltării inegale. În Introducere voi prezenta sursele teoretice și empirice ale lucrării, cele din urmă constând din statistici secundare... more
Articolul este o contribuție la analiza transformărilor capitaliste în România și la studiul dezvoltării inegale. În Introducere voi prezenta sursele teoretice și empirice ale lucrării, cele din urmă constând din statistici secundare colectate și prelucrate în cadrul cercetărilor mele curente despre dezindustrializare și dezvoltare imobiliară. Analiza propriu zisă a subiectului o voi face în două mari capitole ale articolului. În Partea 1, cea despre restructurarea economică capitalistă, voi arăta cum s-a întâmplat în România dezindustrializarea prin privatizare și discut despre (re)așezarea țării pe calea dezvoltării dependente ca una din urmările sale. În Partea 2 voi discuta despre investiția de capital în dezvoltarea imobiliară din România, abordând trei mari subteme: condițiile apariției dezvoltării imobiliare, trendurile regimului locativ dirijat de dezvoltarea imobiliară, și evoluțiile dezvoltării imobiliare în contexte locale inegale. Încheierea articolului sintetizează contribuția mea la studierea dezvoltării inegale, constând în analiza dublei ipostaze a rolului său în procesul acumulării de capital, atât ca o condiție cât și un produs al acestuia, într-o țară semiperiferică a capitalismului global.
Research Interests:
By making use of the empirical material that is available as part of our collaborative research (i.e. the case studies and the national and comparative reports), our conceptual understanding of spatial injustice enlarges the basic RELOCAL... more
By making use of the empirical material that is available as part of our collaborative research (i.e. the case studies and the national and comparative reports), our conceptual understanding of spatial
injustice enlarges the basic RELOCAL theoretical frame in three directions:
(1) towards addressing uneven development and spatial fix as endemic features of capitalism (Harvey, 2001, 2005; Smith, 2006, 2010; Jessop, 2001); (2) interrogating the role of the state and neoliberal governance in the support of capital accumulation regimes (Jessop, 1997, 2002; Hubbard and Hall, 1998; Sager, 2011); (3) interrogating the role of cultural hegemony in the formation and maintenance of the social order (e.g. as suggested by Gramsci, 1971), and especially the role of territorial stigmatization in (re)producing spatial unevenness
(Wacquant, 2007, 2014; Kallin and Slater, 2014; Slater, 2015; Horgan, 2018). ... The principal question addressed here concerns stigmatization as part of a larger cultural/ideological apparatus, its material effects, and its role in (re)producing territorial unevenness.
[...] The first section of our chapter addresses unequal territorial development across the selected RELOCAL countries as reflected in Eurostat data regarding poverty, inequalities, and housing deprivations, but also in government spending on their reduction. We interpret these manifestations of social injustice as characteristics of uneven territorial development, which is in turn an endemic feature of capitalism. In the second section, using the RELOCAL reports that made a comparative analysis of the case studies from a national perspective, we highlight the role of the state, and in particular of neoliberal governance in the (re)production of territorial inequalities within the national and local contexts of the addressed actions, tackling stigmatization
and other phenomena to reduce spatial injustice. In the chapter’s
third section, we make a comparative analysis of the selected case studies by answering two sets of questions regarding territorial stigmatization: (1) What and who was stigmatized in the particular local contexts, and what kind of stigma(s) were attached to them? (2) Who were the stakeholders participating in the actions tackling stigmatization, and how did they understand stigmatization and explain its enduring character? In closing our chapter, we provide a synthesis of our conceptual framework and its contribution to the analysis of spatial (in)justice. The conclusion synthesizes the contribution of
our analysis to the theoretical/conceptual approach adopted by the RELOCAL research. We emphasize the flux of mutual determinations between the capital accumulation regime, neoliberal governance and policymaking, and (territorial) stigmatization. Moreover, we highlight some trans-local patterns and trends of stigmatization, as well as factors, which contribute to its temporal endurance as simultaneously a spatial and temporal, and material and symbolic, process.
This chapter has been made available under a CC-BY-NC-ND 4.0 license.
injustice enlarges the basic RELOCAL theoretical frame in three directions:
(1) towards addressing uneven development and spatial fix as endemic features of capitalism (Harvey, 2001, 2005; Smith, 2006, 2010; Jessop, 2001); (2) interrogating the role of the state and neoliberal governance in the support of capital accumulation regimes (Jessop, 1997, 2002; Hubbard and Hall, 1998; Sager, 2011); (3) interrogating the role of cultural hegemony in the formation and maintenance of the social order (e.g. as suggested by Gramsci, 1971), and especially the role of territorial stigmatization in (re)producing spatial unevenness
(Wacquant, 2007, 2014; Kallin and Slater, 2014; Slater, 2015; Horgan, 2018). ... The principal question addressed here concerns stigmatization as part of a larger cultural/ideological apparatus, its material effects, and its role in (re)producing territorial unevenness.
[...] The first section of our chapter addresses unequal territorial development across the selected RELOCAL countries as reflected in Eurostat data regarding poverty, inequalities, and housing deprivations, but also in government spending on their reduction. We interpret these manifestations of social injustice as characteristics of uneven territorial development, which is in turn an endemic feature of capitalism. In the second section, using the RELOCAL reports that made a comparative analysis of the case studies from a national perspective, we highlight the role of the state, and in particular of neoliberal governance in the (re)production of territorial inequalities within the national and local contexts of the addressed actions, tackling stigmatization
and other phenomena to reduce spatial injustice. In the chapter’s
third section, we make a comparative analysis of the selected case studies by answering two sets of questions regarding territorial stigmatization: (1) What and who was stigmatized in the particular local contexts, and what kind of stigma(s) were attached to them? (2) Who were the stakeholders participating in the actions tackling stigmatization, and how did they understand stigmatization and explain its enduring character? In closing our chapter, we provide a synthesis of our conceptual framework and its contribution to the analysis of spatial (in)justice. The conclusion synthesizes the contribution of
our analysis to the theoretical/conceptual approach adopted by the RELOCAL research. We emphasize the flux of mutual determinations between the capital accumulation regime, neoliberal governance and policymaking, and (territorial) stigmatization. Moreover, we highlight some trans-local patterns and trends of stigmatization, as well as factors, which contribute to its temporal endurance as simultaneously a spatial and temporal, and material and symbolic, process.
This chapter has been made available under a CC-BY-NC-ND 4.0 license.
Research Interests:
Considerând că orașele sunt produse ale urbanizării, iar ordinea societală globală de azi este caracterizată de urbanizarea planetară, în acest articol vom discuta dintr-o perspectivă critică despre re-urbanizarea orașelor din Considerând... more
Considerând că orașele sunt produse ale urbanizării, iar ordinea societală globală de azi este caracterizată de urbanizarea planetară, în acest articol vom discuta dintr-o perspectivă critică despre re-urbanizarea orașelor din Considerând că orașele sunt produse ale urbanizării, iar ordinea societală globală de azi este caracterizată de urbanizarea planetară, în acest articol vom discuta dintr-o perspectivă critică despre re-urbanizarea orașelor din România sau redezvoltarea urbană după destrămarea socialismului de stat. După o scurtă trecere în revistă a contextului istoric al urbanizării în România, așa cum a fost ea încorporată în economia politică a timpurilor, secțiunile articolului discută trei cazuri (Bârlad, Brașov și Târgu Jiu) dintre cele opt orașe studiate prin REDURB. Prin aceste exemple ilustrăm trăsăturile specifice ale modului în care orașele devin, prin dezvoltarea imobiliară (realizată pe foste platforme industriale), noduri importante pentru fluxurile capitalului imobiliar care, pe de o parte, este beneficiarul, pe de altă parte este motorul re-urbanizării.
Research Interests:
I am writing this piece of analysis in Cluj-Napoca, a city that, in the past seven years, has become the most expensive locality in Romania from the point of view of the housing market. In the past three decades, changes to the political... more
I am writing this piece of analysis in Cluj-Napoca, a city that, in the past seven years, has become the most expensive locality in Romania from the point of view of the housing market. In the past three decades, changes to the political economy were built across the whole country on the “creative destruction” (Harvey, 1982) of state socialism, including its economic and housing regime. Therefore, in the first two sections of the article, I will address housing as a right and housing as an economic matter in the context of these transformations. In a third step, I will demonstrate that the transformation of former industrial platforms into assets and sites for new real estate development contributed to forming a new housing regime that prioritizes the interests of capital accumulation and neglects housing rights. Most importantly, in this article I will argue that after three decades of capitalist transformations in Romania when housing became accessible predominantly through the market, there is a political imperative to prioritize housing as a social need and human right, and subordinate the concerns of capital accumulation to this perspective.
Research Interests:
Introducere 1. Trei teze majore despre transformările capitaliste în România 2. Fundamente teoretice pentru analiza dezvoltării inegale 3. Restructurarea economică capitalistă prin dezindustrializare 3.1.... more
Introducere
1. Trei teze majore despre transformările capitaliste în România
2. Fundamente teoretice pentru analiza dezvoltării inegale
3. Restructurarea economică capitalistă prin dezindustrializare
3.1. Dezindustrializare-prin-privatizare
3.2. Dezvoltare dependentă-prin-dezindustrializare
4. Investiția de capital în dezvoltarea imobiliară din România
4.1. Condițiile apariției dezvoltării imobiliare
4.2. Trendurile regimului locativ dirijat de dezvoltarea imobiliară
4.3. Evoluțiile dezvoltării imobiliare în contexte locale inegale
Încheiere. Contribuția resetării regimului locativ dirijat de dezvoltarea imobiliară la crearea unei alternative socialiste față de capitalism
1. Trei teze majore despre transformările capitaliste în România
2. Fundamente teoretice pentru analiza dezvoltării inegale
3. Restructurarea economică capitalistă prin dezindustrializare
3.1. Dezindustrializare-prin-privatizare
3.2. Dezvoltare dependentă-prin-dezindustrializare
4. Investiția de capital în dezvoltarea imobiliară din România
4.1. Condițiile apariției dezvoltării imobiliare
4.2. Trendurile regimului locativ dirijat de dezvoltarea imobiliară
4.3. Evoluțiile dezvoltării imobiliare în contexte locale inegale
Încheiere. Contribuția resetării regimului locativ dirijat de dezvoltarea imobiliară la crearea unei alternative socialiste față de capitalism
Research Interests:
Preoccupied with legitimizing the country's turn toward capitalism, anti-communist discourses in Romania are based, among others, on the assumption that state socialism eradicated all forms of private property while promoting central... more
Preoccupied with legitimizing the country's turn toward capitalism, anti-communist discourses in Romania are based, among others, on the assumption that state socialism eradicated all forms of private property while promoting central planning and state ownership. However, as my paper demonstrates, the development of the housing regime suggests the opposite. In my study I analyze the state socialist mixed housing system, using legislation and statistical data. As a first step, I take a critical position to transitology studies for their preoccupation with how an unregulated housing market was enabled and how the former housing system was dismantled. Then I clarify the central concepts used in my analysis. In the third section of my article, I discuss the constitutive role of housing in socialist and capitalist political economy and the transformation of state socialism into neoliberal capitalism. In the fourth part, I provide a detailed overview of the state socialist mixed housing system with the help of statistical data, contrasting it with the current, market-oriented housing regime. The paper concludes with the analysis of the state socialist mixed housing regime from two aspects: firstly, I discuss the connection between the state socialist mixed housing and property regime and the way the right to personal property and related policies outweighed the right to housing. Secondly, I am going to highlight the functioning of the state/ market mix through the distribution of homes. to the possibilities of a housing regime that may offer an alternative to the
mechanisms of contemporary capitalism. The paper calls attention to the possibilities of a housing regime that may offer an alternative to the
mechanisms of contemporary capitalism. By highlighting the pitfalls of the
state socialist housing system, this analysis and its conclusions offer a few reference points that such an endeavor can use.
mechanisms of contemporary capitalism. The paper calls attention to the possibilities of a housing regime that may offer an alternative to the
mechanisms of contemporary capitalism. By highlighting the pitfalls of the
state socialist housing system, this analysis and its conclusions offer a few reference points that such an endeavor can use.
Research Interests:
The source for quotation: https://redurb.ro/faima-orasului-brasov-de-la-tractorul-industrial-la-coresi-imobiliar-eniko-vincze/
Research Interests:
https://thebarricade.online/eniko-vincze-speech-at-the-launch-of-the-translation-of-albena-azmanovas-capitalism-on-a-knifes-edge/ Contents: The constitutive dynamics of capitalism The crises of capitalism The possibility of overcoming... more
https://thebarricade.online/eniko-vincze-speech-at-the-launch-of-the-translation-of-albena-azmanovas-capitalism-on-a-knifes-edge/
Contents:
The constitutive dynamics of capitalism
The crises of capitalism
The possibility of overcoming capitalism
Contents:
The constitutive dynamics of capitalism
The crises of capitalism
The possibility of overcoming capitalism
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
Research Interests:
ABSTRACT: To address the manifestations of spatial injustices as illustrations of territorial underdevelopment, I utilize the divergent development framework that emphasizes the centrality of the state to development outcomes. By... more
ABSTRACT: To address the manifestations of spatial injustices as illustrations of territorial underdevelopment, I utilize the divergent development framework that emphasizes the centrality of the state to development outcomes. By highlighting institutional practices, I
stress the contribution of both the top-down and bottom-up agencies in making and preserving some spaces in a deprived condition despite the agencies declarative aim of oering solutions to reduce deprivations.
Based on the RELOCAL research material, the ultimate aim of the article is to make a theoretical contribution to the interpretation of territorial underdevelopment as the result of a neoliberal spatial planning regime. After discussing its conceptual frameworks (in section 1), the article presents the brief historical summary of territorial inequalities in Romania (section 2) and the national territorial development policies (section 3).
Afterwards, it examines some manifestations of territorial unevenness at the local level (section 4) and the local actions tackling spatial injustice (section 5).
stress the contribution of both the top-down and bottom-up agencies in making and preserving some spaces in a deprived condition despite the agencies declarative aim of oering solutions to reduce deprivations.
Based on the RELOCAL research material, the ultimate aim of the article is to make a theoretical contribution to the interpretation of territorial underdevelopment as the result of a neoliberal spatial planning regime. After discussing its conceptual frameworks (in section 1), the article presents the brief historical summary of territorial inequalities in Romania (section 2) and the national territorial development policies (section 3).
Afterwards, it examines some manifestations of territorial unevenness at the local level (section 4) and the local actions tackling spatial injustice (section 5).
Research Interests:
Cuprinsul capitolului: Introducere – contribuția teoriei critice la construirea mișcării pentru dreptate locativă Cum am ajuns să mă implic în mișcarea pentru dreptate locativă? De ce este locuirea element central al economiei politice... more
Cuprinsul capitolului:
Introducere – contribuția teoriei critice la construirea mișcării pentru dreptate locativă
Cum am ajuns să mă implic în mișcarea pentru dreptate locativă?
De ce este locuirea element central al economiei politice capitaliste?
Mișcarea pentru dreptate locativă ca factor constitutiv al criticii capitalismului (Mișcarea în context local; Mișcarea la nivel național și european)
Concluzii – despre potențialul revoluționar al mișcării pentru dreptate locativă
Introducere – contribuția teoriei critice la construirea mișcării pentru dreptate locativă
Cum am ajuns să mă implic în mișcarea pentru dreptate locativă?
De ce este locuirea element central al economiei politice capitaliste?
Mișcarea pentru dreptate locativă ca factor constitutiv al criticii capitalismului (Mișcarea în context local; Mișcarea la nivel național și european)
Concluzii – despre potențialul revoluționar al mișcării pentru dreptate locativă
Research Interests:
Secțiunile capitolului: Previziunile economice și epidemiologice dinainte de Covid-19 și politica românească la trecerea anilor 2019-2020 Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului Povestea românească: de... more
Secțiunile capitolului:
Previziunile economice și epidemiologice dinainte de Covid-19 și politica românească la trecerea anilor 2019-2020
Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului
Povestea românească: de la moartea statului social la revigorarea statului polițienesc
Pregătirea ieșirii din starea de urgență și din criza economică
Pentru alte lumi posibile
Previziunile economice și epidemiologice dinainte de Covid-19 și politica românească la trecerea anilor 2019-2020
Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului
Povestea românească: de la moartea statului social la revigorarea statului polițienesc
Pregătirea ieșirii din starea de urgență și din criza economică
Pentru alte lumi posibile
Research Interests:
Căși sociale ACUM!, de când mișcarea pentru dreptate locativă din Cluj există sub acest nume (2016), respectiv Fundația Desire (din 2010 încoace), au încercat-printr-un proces de învățare continuă ca reacție la evacuările despre care au... more
Căși sociale ACUM!, de când mișcarea pentru dreptate locativă din Cluj există sub acest nume (2016), respectiv Fundația Desire (din 2010 încoace), au încercat-printr-un proces de învățare continuă ca reacție la evacuările despre care au aflat-mai multe posibile intervenții pentru stoparea acestora. Tacticile noastre au fost gândite în funcție de (1) dorința locatarilor privind eventuala împotrivire față de evacuare, (2) etapa în care se afla procesul evacuării atunci când noi am aflat despre ea, (3) locațiile de unde se pregătea să se facă evacuarea, (4) cunoștințele și experiențele noastre despre posibile intervenții. În general, toate evacuările pe care am încercat să le oprim/ suspendăm, sau când am încercat să obținem alternative locative pentru victimele evacuărilor, au fost evacuări din imobile (de pe terenuri sau din clădiri) aflate în proprietatea statului și/sau autorităților publice locale. Excepția la această regulă a fost un singur caz, care a fost o evacuare dintr-o clădire retrocedată unei biserici.
Research Interests:
Research Interests:
INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST 1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului 2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos 3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată 4. Justiția locativă și de... more
INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST
1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos
PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE
SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri
1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România
SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca
I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri
1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca
II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare
1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)
III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât
SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară
1. Obiectivele studiului nostru
2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel
PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE
SECȚIUNEA A. Aspecte legislative
1. Prevederi internaționale și lacune naționale în domeniul dreptului la un mediu sănătos
1.1. Dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil
1.2. Accesul la justiție în probleme de mediu
2. Cazuri din jurisprudența CEDO privind încălcarea dreptului la un mediu sănătos
3. Directive europene și legislația românească cu privire la depozitarea deșeurilor, stații de epurare a aperi, situri contaminate și impactul acestora asupra sănătății
3.1. Directive ale Uniunii Europene
3.2. Legislația românească
4. Proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pe probleme de mediu
SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale
1. Cazuri de locuire în mediu toxic în România raportate de autorități
1.1. Metodologia de lucru – încercări de a afla informații despre locuirea în mediu toxic de la instituții publice
1.2. Răspunsurile instituțiilor : de la refuz la informații neconcludente și excepționalitatea informațiilor relevante
2. Exemple de cazuri de locuire în mediu toxic – coroborarea răspunsurilor instituționale cu alte surse de informații
SECȚIUNEA C. Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului
1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic
POSTFAȚĂ. REVENDICAREA UNEI POLITICI PUBLICE PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTA DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE
1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială
2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți
1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos
PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE
SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri
1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România
SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca
I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri
1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca
II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare
1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)
III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât
SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară
1. Obiectivele studiului nostru
2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel
PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE
SECȚIUNEA A. Aspecte legislative
1. Prevederi internaționale și lacune naționale în domeniul dreptului la un mediu sănătos
1.1. Dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil
1.2. Accesul la justiție în probleme de mediu
2. Cazuri din jurisprudența CEDO privind încălcarea dreptului la un mediu sănătos
3. Directive europene și legislația românească cu privire la depozitarea deșeurilor, stații de epurare a aperi, situri contaminate și impactul acestora asupra sănătății
3.1. Directive ale Uniunii Europene
3.2. Legislația românească
4. Proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pe probleme de mediu
SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale
1. Cazuri de locuire în mediu toxic în România raportate de autorități
1.1. Metodologia de lucru – încercări de a afla informații despre locuirea în mediu toxic de la instituții publice
1.2. Răspunsurile instituțiilor : de la refuz la informații neconcludente și excepționalitatea informațiilor relevante
2. Exemple de cazuri de locuire în mediu toxic – coroborarea răspunsurilor instituționale cu alte surse de informații
SECȚIUNEA C. Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului
1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic
POSTFAȚĂ. REVENDICAREA UNEI POLITICI PUBLICE PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTA DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE
1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială
2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți
Research Interests:
Documentul a fost propus în februarie 2022 comisiei temporare a Consiliului Economic și Social al României care și-a propus să realizeze un studiu despre locuire. Chiar dacă această abordare privind dreptul/ accesul la locuire pentru... more
Documentul a fost propus în februarie 2022 comisiei temporare a Consiliului Economic și Social al României care și-a propus să realizeze un studiu despre locuire. Chiar dacă această abordare privind dreptul/ accesul la locuire pentru grupuri vulnerabile (una din cele patru teme ale studiului preconizat) nu a fost aleasă de comisie, poate totuși va fi o sursă complementară de inspirație pentru cei și cele care vor realiza studiul.
Research Interests:
The topic and its importance In this paper I am addressing the phenomenon of social exclusion and the underlying mechanisms of (multiple) discrimination through the specific problem of reproductive control. When I am talking about... more
The topic and its importance In this paper I am addressing the phenomenon of social exclusion and the underlying mechanisms of (multiple) discrimination through the specific problem of reproductive control. When I am talking about exclusion I am thinking about those developments due to which at a certain moment and place some social categories are having the power to define the ingredients of a “proper life ” and the material conditions to achieve them, while others are structurally disabled from the real access to the classification process that delineates the “normal ” from the “deviant”, or to the elements characterizing by definition the former one. Exclusion means that their non-access to symbolic and material power is not a matter of their inability and unwillingness to exercise it, but about the unjust treatment (or discrimination) to which they are subjected in different domains of life starting with the way in which they are defined as subjects (example as racialized and/or...
Research Interests:
This paper approaches the access of Roma women to reproductive health as a socially, economically and culturally, but also politically determined phenomenon. It investigates it as a problem that illustrates broader issues of... more
This paper approaches the access of Roma women to reproductive health as a socially, economically and culturally, but also politically determined phenomenon. It investigates it as a problem that illustrates broader issues of post-socialist social exclusion. The study consists of a critical investigation of the current policies for Roma and reproductive health policies in Romania. It describes the socio-economic conditions, institutional arrangements, policies and cultural conceptions that shape Romani women's access to reproductive health, and also their personal ways of dealing with the related problems. It concludes by offering recommendations referring to the need for mainstreaming both ethnicity and gender into public health policy in order to overcome the effects of discrimination in relation to reproductive rights and access to healthcare. This policy paper was produced under the 2005-06 International Policy Fellowship program. Eniko Magyari-Vincze was a member of the `Pub...
Research Interests:
To address the manifestations of spatial injustices as illustrations of territorial underdevelopment, I utilize the divergent development framework that emphasizes the centrality of the state to development outcomes. By highlighting... more
To address the manifestations of spatial injustices as illustrations of territorial underdevelopment, I utilize the divergent development framework that emphasizes the centrality of the state to development outcomes. By highlighting institutional practices, I stress the contribution of both the top-down and bottom-up agencies in making and preserving some spaces in a deprived condition despite the agencies' declarative aim of oering solutions to reduce deprivations.
Based on the RELOCAL research material, the ultimate aim of the article is to make a theoretical contribution to the interpretation of territorial underdevelopment as the result of a neoliberal spatial planning regime. After discussing its conceptual frameworks (in section 1), the article presents the brief historical summary of territorial inequalities
in Romania (section 2) and the national territorial development policies (section 3). Afterwards, it examines some manifestations of territorial unevenness at the local level (section 4) and the local actions tackling spatial injustice (section 5).
#
"The article has addressed territorial unevenness in a country that in the past three decades has been a laboratory for the transformation of state socialism into neoliberal capitalism. Since, during the process, the state has enabled profit-oriented territorial development, it contributed to the (re)production of spatial unevenness. Our case studies demonstrated that in Romania this has happened due to several state-led mechanisms, such as: the outsourcing of welfare services from governmental bodies to project-based organizations and from public budgets to external funding; the rescaling of governmental responsibilities from
the level of municipalities (as territorial administrative units) to the level of larger metropolitan areas or other geographically circumscribed territories (that do not have administrative or political powers); the use of several mechanisms to push the pauperized labour force to the peripheries of the gentrifying cities, and even beyond their administrative borders, as urban lands gain more and more value on the real estate market.
All the local actions discussed in this article were initiatives implemented in Romania a few years after the enforcement of governmental austerity measures as a reaction to the 2008-2009 financial crisis. In this sense, they might be assessed as efforts to slightly rebalance the severe effects of the "reform of the state" or of declaring "the death of the social state" in 2010. Nevertheless, such projects continue to be part of the regime of entrepreneurial governance and neoliberal planning characterized by the changing role of the state in terms of development. As such, they act in a larger political and economic environment, where the state is transformed from a developer into a manager of development by legislative measures, which prepares the field of development for different private actors (companies, non-governmental organizations, charity groups, and others).
This regime also means that the potential development of the "underdeveloped territories" is conditioned by the competitiveness of the "local community", including public authorities, civil society organizations, private companies, and citizens. In this way, development responds to people's needs for services and goods depending on their "worthiness" or capacity to absorb EU or other funds. Under the rules of entrepreneurial development, social and spatial justice risks being conditioned on the "merit" of being competitive on the market of these financial programs. Furthermore, under this regime, the competitive advantage of the cities continues to maintain and rely on a local cheap labour force; therefore, even if the localities attract private capital that is expected to create development, this will not necessarily result in the improvement of people's living conditions, in the same way that economic growth does not automatically result in social welfare for all. Therefore, it may be concluded that it is not only territorial unevenness, which is a spatial manifestation of injustice, but the institutional practices intended to solve it are also structurally unjust.
A progressive transformation in reducing territorial unevenness would mean changing the now-dominant direction of state involvement in spatial planning, i.e., from supporting market principles to the implementation of regulatory rules that could improve the built and natural environment to serve inclusive public interests."
Based on the RELOCAL research material, the ultimate aim of the article is to make a theoretical contribution to the interpretation of territorial underdevelopment as the result of a neoliberal spatial planning regime. After discussing its conceptual frameworks (in section 1), the article presents the brief historical summary of territorial inequalities
in Romania (section 2) and the national territorial development policies (section 3). Afterwards, it examines some manifestations of territorial unevenness at the local level (section 4) and the local actions tackling spatial injustice (section 5).
#
"The article has addressed territorial unevenness in a country that in the past three decades has been a laboratory for the transformation of state socialism into neoliberal capitalism. Since, during the process, the state has enabled profit-oriented territorial development, it contributed to the (re)production of spatial unevenness. Our case studies demonstrated that in Romania this has happened due to several state-led mechanisms, such as: the outsourcing of welfare services from governmental bodies to project-based organizations and from public budgets to external funding; the rescaling of governmental responsibilities from
the level of municipalities (as territorial administrative units) to the level of larger metropolitan areas or other geographically circumscribed territories (that do not have administrative or political powers); the use of several mechanisms to push the pauperized labour force to the peripheries of the gentrifying cities, and even beyond their administrative borders, as urban lands gain more and more value on the real estate market.
All the local actions discussed in this article were initiatives implemented in Romania a few years after the enforcement of governmental austerity measures as a reaction to the 2008-2009 financial crisis. In this sense, they might be assessed as efforts to slightly rebalance the severe effects of the "reform of the state" or of declaring "the death of the social state" in 2010. Nevertheless, such projects continue to be part of the regime of entrepreneurial governance and neoliberal planning characterized by the changing role of the state in terms of development. As such, they act in a larger political and economic environment, where the state is transformed from a developer into a manager of development by legislative measures, which prepares the field of development for different private actors (companies, non-governmental organizations, charity groups, and others).
This regime also means that the potential development of the "underdeveloped territories" is conditioned by the competitiveness of the "local community", including public authorities, civil society organizations, private companies, and citizens. In this way, development responds to people's needs for services and goods depending on their "worthiness" or capacity to absorb EU or other funds. Under the rules of entrepreneurial development, social and spatial justice risks being conditioned on the "merit" of being competitive on the market of these financial programs. Furthermore, under this regime, the competitive advantage of the cities continues to maintain and rely on a local cheap labour force; therefore, even if the localities attract private capital that is expected to create development, this will not necessarily result in the improvement of people's living conditions, in the same way that economic growth does not automatically result in social welfare for all. Therefore, it may be concluded that it is not only territorial unevenness, which is a spatial manifestation of injustice, but the institutional practices intended to solve it are also structurally unjust.
A progressive transformation in reducing territorial unevenness would mean changing the now-dominant direction of state involvement in spatial planning, i.e., from supporting market principles to the implementation of regulatory rules that could improve the built and natural environment to serve inclusive public interests."
Research Interests:
The first research phase of EDUMIGROM focused on background studies on education and ethnic relations in the domestic contexts of the project's target countries. During this phase, research teams gathered and processed macro-level... more
The first research phase of EDUMIGROM focused on background studies on education and ethnic relations in the domestic contexts of the project's target countries. During this phase, research teams gathered and processed macro-level data and information with three ...
Research Interests:
I am proposing to use the term EUfication to define the process of creating the EU as territory out of the geographical disparities (re)produced across the core and periphery of Europe. The article contends that EUfication is a... more
I am proposing to use the term EUfication to define the process of creating the EU as territory out of the geographical disparities (re)produced across the core and periphery of Europe. The article contends that EUfication is a manifestation of the phenomenon of spatial fix. In a first step, it describes the dynamics of territorial unevenness within the EU: on the one hand, by some relevant socioeconomic cohesion data compiled from Eurostat indicators, and-on the other hand-through the diagnosis on spatial injustice in different Member States, as it was revealed by a comparative research conducted between 2017-2019. Furthermore, my analysis explains territorial unevenness by reconstructing the well-known historical formation of the union through a less acknowledged perspective, i.e., in the context of the changing regimes of capital accumulation. The article concludes that the theory of spatial fix allows us recognizing: the position and timing, from which and when different countries took part in the process of EUfication is a factor leading to the persistence of uneven territorial development among the European core and periphery. My contribution to theorizing on this process consists in bringing together the perspective of the spatial fix with the critical analysis of how is the social dimension paradigm overshadowed by the economic concern of capital accumulation in the socioeconomic governance of the European Single Market, including the politics of territorial cohesion.
Research Interests:
In this conversation we reflect on the struggle for housing in the country and in Central Eastern Europe (CEE), on the Western economic and State power on the East, on grassroot organising and more.
Research Interests:
The 9th of May marks both the end and the beginning of capitalism’s inherent cycles of crises From antifascism to the creation of an economic community The expansion towards the East of the single European market The rupture between... more
The 9th of May marks both the end and the beginning of capitalism’s inherent cycles of crises
From antifascism to the creation of an economic community
The expansion towards the East of the single European market
The rupture between the economic and social in the Europe of inequalities
From antifascism to the creation of an economic community
The expansion towards the East of the single European market
The rupture between the economic and social in the Europe of inequalities
Research Interests:
Research Interests:
Previziunile economice și epidemiologice dinainte de Covid-19, și politica românească la trecerea anilor 2019-2020. Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului. De la moartea statului social la revigorarea... more
Previziunile economice și epidemiologice dinainte de Covid-19, și politica românească la trecerea anilor 2019-2020.
Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului.
De la moartea statului social la revigorarea statului polițienesc.
Pregătirea ieșirii din starea de urgență și din criza economică.
Pentru alte lumi posibile.
Criza epidemiologică nu este o criză biologică, ci o criză a capitalismului.
De la moartea statului social la revigorarea statului polițienesc.
Pregătirea ieșirii din starea de urgență și din criza economică.
Pentru alte lumi posibile.
Research Interests:
Guvernul PNL practică populismul față de capitaliști și sacrifică forța de muncă
Research Interests:
On May 28th the liberal Romanian government published the last data on the employment situation. This is therefore a good time to review the fate of Romanian labor in and after the lockdowns. I argue that we see a deepening of the export... more
On May 28th the liberal Romanian government published the last data on the employment situation. This is therefore a good time to review the fate of Romanian labor in and after the lockdowns. I argue that we see a deepening of the export oriented neoliberal paradigm that demonizes the “social” and represses social reproduction in favor of subsidies to capital. Moreover, some of those subsidies now go towards increased militarization and the further beefing up of policing. What the liberal government calls “economic recovery” policies, turn out to be nothing more than a return to the “normality” of state supported international capital accumulation that has characterized much of post-socialist Europe after 1989.
Research Interests:
Trăind într-o perioadă în care se întâmplă foarte multe într-un timp foarte scurt, simțim nevoia să menționăm în acest paragraf introductiv ce s-a întâmplat ieri. Facem asta nu ca să marcăm cu precizie zilele acestor întâmplări, ci pentru... more
Trăind într-o perioadă în care se întâmplă foarte multe într-un timp foarte scurt, simțim nevoia să menționăm în acest paragraf introductiv ce s-a întâmplat ieri. Facem asta nu ca să marcăm cu precizie zilele acestor întâmplări, ci pentru a accentua cea mai importantă concluzie a analizei, cu privire la felul în care Guvernul României înțelege să relanseze economia în favoarea capitalului, contribuind la pauperizarea continuă a forței de muncă.
Research Interests:
9 mai-încheierea și începutul unor cicluri de crize inerente capitalismului Enikő Vincze https://ro.baricada.org/ziua-carei-europe/ De la antifascism la crearea comunității economice Din 9 mai 1945, pe urma victoriei aliaților sovietici,... more
9 mai-încheierea și începutul unor cicluri de crize inerente capitalismului Enikő Vincze https://ro.baricada.org/ziua-carei-europe/ De la antifascism la crearea comunității economice Din 9 mai 1945, pe urma victoriei aliaților sovietici, americani și vest-europeni împotriva fascismului, a re-început viața după cel de al doilea război mondial. Reconstrucția societală a însemnat atât celebrarea păcii, cât și reîmpărțirea geo-politico-economică a lumii între marile puteri. Dar perioada de după 9 mai 1945 nu putea să nu fie marcată de istoria premergătoare a capitalismului, a contradicțiilor sale interne și a modului în care o anumită soluționare a acestora a creat condițiile pentru apariția următoarelor crize. Adică de șirul de evenimente ce țin de Marea Depresiune din anii 1930, de primul război mondial și destrămarea marilor imperii, de politica imperialismului care a creat condițiile izbucnirii războaielor între marile puteri, și de colonialismul multisecular contributor la crearea lumii moderne bazate pe dezvoltare inegală și concentrarea puterii globale în mâinile câtorva state. Resetarea postbelică a însemnat o nouă încercare de a salva sistemul capitalist, de data aceasta prin regimul statului bunăstării, dar și experimentul construirii unui regim alternativ sub forma socialismului de stat, precum și Războiul Rece între cele două lumi, cadru al competiției economice, al continuei înarmări (inclusiv a celei nucleare), și al politicii prin care se urmărea delegitimarea reciprocă. Tot pe 9 mai, dar cinci ani mai târziu, Declarația ministrului afacerilor externe franceze, Robert Schuman, a marcat începutul demersurilor privind reorganizarea Europei ca deziderat pacifist. Într-o primă etapă al unei Federații europene, cea de "stabilire a unor baze comune pentru dezvoltare economică", precum visa el, se impunea "schimbarea destinului regiunilor în care de mult timp se fabricau arme de război, ale căror victime au și fost în mod constant." Ideea de bază, "plasarea întregii producții franco-germane de cărbune și oțel sub o înaltă autoritate comună", instituirea unor "mecanisme de repartiție rațională a producției și de ajustare a prețurilor", precum și "scutirea de taxe vamale a circulației cărbunelui și oțelului între țările care vor adera la o astfel de comunitate", reflectă interesul major al capitalismului european postbelic. Și anume acela de a crea o Europă economică ce asigură, conform conceptului lui Schuman, fuziunea piețelor și expansiunea producției. El întrevedea o comunitate economică ce avea să se formeze ca fiind diferită de un "cartel internațional care are drept scop repartiția și exploatarea piețelor naționale prin practici restrictive și prin menținerea profiturilor crescute." Dar, spunem noi, această comunitate economică sub capitalism nu putea să fie altceva decât o uniune dominată de logica capitalului. Ideea lui Schuman a fost pecetluită în 1951 prin crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului de către Franța și noua Republică Federală a Germaniei, la care s-au alăturat și Belgia,
Guvernanții noștri încearcă din răsputeri să ne convingă că recenta criză cu care ne confruntăm este o criză sanitară/ medicală/ epidemiologică. Trebuie să pară optimiști și încrezători, pentru că anul 2020, peste toate, este și un an... more
Guvernanții noștri încearcă din răsputeri să ne convingă că recenta criză cu care ne confruntăm este o criză sanitară/ medicală/ epidemiologică. Trebuie să pară optimiști și încrezători, pentru că anul 2020, peste toate, este și un an electoral. Viitorul apropiat însă nu are cum să fie așa de bine precum vor ei să arate. Din păcate pentru noi, în primul rând. Iată aici câteva cifre din periferia dependentă a capitalismului global. # În 04.05.2020, premierul declara că din 23 februarie s-au întors în țară 1279000 cetățeni români și că estimarea este ca circa 350000 persoane să înceapă să caute locuri de muncă. El a mai anunțat, că estimările privind rata șomajului pentru 2020 sunt de 6% în varianta Comisiei Europene, și de 10% în varianta FMI. În 2019, rata șomajului în România era de 3.9%. În februarie 2020 erau declarați 352000 șomeri. # În 05.05.2020, ministerul muncii a anunțat un număr de 915237 contracte suspendate și 313930 contracte încetate (deci 1229167 persoane aflate într-o formă sau alta a șomajului). Raportat la un număr de 9008000 persoane active (existent în România conform INS la final de 2019), procentul celor aflați într-o formă sau alta a șomajului ar fi acum de 13.64%. Și aici încă nu au fost adăugați cei întorși din străinătate. Statisticile circulate de ministerul muncii vorbesc despre fenomenul dispariției muncii doar în termenii suspendării sau încetării contractelor de muncă. Guvernanții au evitat și evită cu desăvârșire să aducă în discuție ce înseamnă asta din punctul de vedere al sărăcirii masive a populației. Și să recunoască, că efectele reducerii activității economice înseamnă atât creșterea numărului celor care trăiesc în sărăcie (rata sărăciei fiind în continuă creștere de la 25% în sus), cât și adâncirea sărăciei. Dacă ar recunoaște că în România sunt tot mai mulți săraci în tot mai mare sărăcie, atunci ministerul muncii ar trebui să pună de îndată, ca prioritate, pe agenda relansării economice pregătite de guvernul său această gravă problemă socială de natură economică. Aceasta, dacă nici până acum nu s-a putut soluționa prin bagheta magică a angajabilității (pentru că cea din urmă nu poate neutraliza exploatarea) acum cu siguranță nu se va putea rezolva nici măcar teoretic prin miracolul său, pentru că, pur și simplu, numărul locurilor de muncă se reduce în mod dramatic. Dar ministrul muncii sub guvernanță neoliberală nu va permite niciodată ca discuția despre soluționarea crizei să se poarte (și) în termenii venitului minim decent garantat pentru toți. În România acestei guvernanțe, venitul minim garantat va continua să rămână acea sumă ridicolă de 142 lei/ lună aruncată cu atâta scârbă celor mai săraci ca formă de așa-zisă protecție socială. Însă, venitul minim decent ar trebui să fie acea sumă care acoperă coșul de consum minim decent. #
Parcă duceam o luptă comună împotriva unui virus. Acum, războiul se duce în altă parte Enikő Vincze https://www.libertatea.ro/opinii/coronavirus-violenta-politie-2967522 Apreciez toate analizele care se doresc a fi complexe atunci când... more
Parcă duceam o luptă comună împotriva unui virus. Acum, războiul se duce în altă parte Enikő Vincze https://www.libertatea.ro/opinii/coronavirus-violenta-politie-2967522 Apreciez toate analizele care se doresc a fi complexe atunci când descriu și interpretează fenomenul violenței și opresiunii la intersecția dintre factorii/procesele care funcționează în interiorul unei categorii sociale (grup, familie, comunitate, clasă-oricum am delimita-o), și factorii/procesele care funcționează din afară împotriva acesteia. Teoriile feminismului intersecțional, sau feminismul marxist și antirasist, ne pot fi de ajutor în efortul de a înțelege cum se produce subiectul subordonat la intersecția mai multor sisteme ale puterii (clasism, rasism, patriarhat, sexism, ageism, etc). Dar, mai dificil este, când această teorie trebuie să fie transpusă în practica acțiunilor, atât cele activist-civice-politice, cât și cele de intervenție prin servicii. Dificultatea rezultă printre altele din faptul, că unul dintre seturile de acțiuni pot să fie instrumentalizate foarte ușor în vederea delegitimării celuilalt set. Adică, de exemplu, dacă ataci rasismul instituțional, autoritățile pot să vină să îți spună: "despre ce vorbești, noi nu suntem rasiști, dar nu vezi ce se întâmplă acolo, în 'comunitate', cum poți să nu îi condamni, cum poți să lupți împreună și pentru oamenii de acolo?" Pe baza conștientizării acestui risc, cu certitudine nu ar trebui să se întâmple un lucru: atunci când, într-o relație dintre majoritate și minoritate, este vorba despre abuzurile violente ale majorității împotriva minorității justificate prin rasism, nu trebuie să începi să fabulezi despre presupusa rata mare a infracționalității sau criminalității din cadrul acelei minorități, pentru că, dacă faci asta, sigur justifici rasismul și violența împotriva ei și împotriva fiecărei persoane care se (auto)identifică ca aparținând acelei minorități. Oricât de departe am ajunge cu explicațiile teoretice complexe despre violența structurală intersecțională care deposedează și stigmatizează în același timp, un lucru este cert: intervenția violentă a forțelor statului polițienesc nu poate fi emancipatoare pentru persoanele și categoriile oprimate de sistemele multiple ale puterii, precum nu poate să aducă nici sănătatea și nici bunăstarea celor deposedați și vulnerabilizați de aceste sisteme, și nu poate să pună capăt nici exploatării și nici rasismului care le dezumanizează. Intervenția violentă din zilele noastre a forțelor de ordine față de comunitățile rome ghetoizate nu poate, deci, să îmbunătățească condiția socială caracterizată de privațiuni materiale și/sau umilirea demnității umane. Ea nici nu își propune, defapt asta, ci urmărește altceva: este o demonstrație de forță menită să descurajeze orice revoltă față de situația în care ajung azi oamenii tot mai sărăciți și izolați, în condițiile în care revolta se poate asocia foarte rapid cu infracționalitatea prin atacuri discursive bine coordonate. Ceea ce li se aplică persoanelor și grupurilor și comunităților rome azi, mi se pare că este încă un experiment făcut pe ele, dus la un nou nivel. Până acum, discursul public practica asocierea simbolică și discursivă a "romilor" cu "sărăcia" (în paralel cu blamarea săracilor pentru că sunt săraci, prin "explicații" biologice sau culturale), culminând în rasializarea etniei rome și rasializarea sărăciei, dar și rasializarea diverselor acte de infracționalitate. În acest moment este clar că războiul discursiv devine un război fizic. Și mai mult, ne apropiem de faza în care războiul forțelor de ordine împotriva romilor sub pretextul protecției față de Covid-19, se va extrapola la un război total împotriva săracilor, mai ales dacă aceștia vor începe să își manifeste nemulțumirile. Opinia publică care apreciază pozitiv intervențiile văzute zilele trecute în mai
Capitolul se bazează pe o lucrare elaborată inițial pentru platforma Viziunea Socialistă. El contribuie la dezbaterile publice din România despre locuire ca problemă socială și economică, abordând locuirea ca o chestiune de economie... more
Capitolul se bazează pe o lucrare elaborată inițial pentru platforma Viziunea Socialistă. El contribuie la dezbaterile publice din România despre locuire ca problemă socială și economică, abordând locuirea ca o chestiune de economie politică. În secțiunea I sintetizez de ce este importantă discuția despre locuire în contextul căutării unei alternative socialiste la capitalism, iar în secțiunea II discut recentele provocări ale crizei locuirii în România. Mai departe, în secțiunile III și IV ale capitolului, discut despre marile transformări politico-economice prin prisma regimului locativ, precum și despre rolul locuirii în economia politică și despre economia politică a locuirii. Dincolo de analiză, prin acest capitol vin în sprijinul celor care, conform sondajul Atitudini și valori de tip progresist în România (realizat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung în 2022) , și-au exprimat susținerea pentru un sistem socialist. De aceea, în secțiunea V, unde discut cinci
dintre contradicțiile capitalismului și manifestarea lor în câmpul locuirii, le
folosesc ca puncte de plecare pentru construirea unei alternative socialiste față de capitalism. Și mai mult, în concluziile capitolului sintetizez viziunea mea despre ce e de făcut pentru o alternativă socialistă la capitalism prin locuire. Definesc câteva direcții de acțiune și principii pentru o astfel de alternativă, argumentând că, prin resetarea regimului locativ, putem contribui la formarea unei alternative socialiste la capitalism și arătând cum s-ar putea realiza socializarea regimului locativ prin lărgirea și democratizarea sistemului de locuințe sociale publice.
dintre contradicțiile capitalismului și manifestarea lor în câmpul locuirii, le
folosesc ca puncte de plecare pentru construirea unei alternative socialiste față de capitalism. Și mai mult, în concluziile capitolului sintetizez viziunea mea despre ce e de făcut pentru o alternativă socialistă la capitalism prin locuire. Definesc câteva direcții de acțiune și principii pentru o astfel de alternativă, argumentând că, prin resetarea regimului locativ, putem contribui la formarea unei alternative socialiste la capitalism și arătând cum s-ar putea realiza socializarea regimului locativ prin lărgirea și democratizarea sistemului de locuințe sociale publice.
Research Interests:
Cartea Șantier în lucru pentru profit este o radiografie a uneia dintre zonele sale cele mai afectate de procesul de redezvoltare urbană de după 1990. Este vorba de spațiul circumscris de străzile Ploiești, Constanța, Someșului, Anton... more
Cartea Șantier în lucru pentru profit este o radiografie a uneia dintre zonele sale cele mai afectate de procesul de redezvoltare urbană de după 1990. Este vorba de spațiul circumscris de străzile Ploiești, Constanța,
Someșului, Anton Pann, Piața Abator și Parcul Feroviarilor, definit astfel în Planul Urbanistic General din 2014: “zonă de restructurare urbană”,
incluzând “unități industriale cu infrastructură degradată” (RiM), dar și arii “rezidențiale de tip periferic caracterizate de un proces de declin urban”
(RrM1 & RrM2). Hotărârile Consiliului Local ale Municipiului Cluj-Napoca ne arată procesul transformării viziunilor unor oameni de afaceri
formulate încă din 2004 cu privire la crearea unui “centru financiar și de afaceri” în acest teritoriu, în proiecte imobiliare concrete ce cunosc o explozie aici din 2016. ... În cartea noastră însă nu ne limităm la descrierea
a cum arată în prezent spațiul urban decupat. Prin istoricizare (vezi capitolul Zona înainte de 1990) și contextualizare (în capitolele Contextul redezvoltării urbane prin dezvoltare imobiliară și Transformări
ale zonei după 1990), am reașezat portretul zonei în corpul urban mai amplu: tot prin intermediul unor interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a
proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru
în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului
global.
Someșului, Anton Pann, Piața Abator și Parcul Feroviarilor, definit astfel în Planul Urbanistic General din 2014: “zonă de restructurare urbană”,
incluzând “unități industriale cu infrastructură degradată” (RiM), dar și arii “rezidențiale de tip periferic caracterizate de un proces de declin urban”
(RrM1 & RrM2). Hotărârile Consiliului Local ale Municipiului Cluj-Napoca ne arată procesul transformării viziunilor unor oameni de afaceri
formulate încă din 2004 cu privire la crearea unui “centru financiar și de afaceri” în acest teritoriu, în proiecte imobiliare concrete ce cunosc o explozie aici din 2016. ... În cartea noastră însă nu ne limităm la descrierea
a cum arată în prezent spațiul urban decupat. Prin istoricizare (vezi capitolul Zona înainte de 1990) și contextualizare (în capitolele Contextul redezvoltării urbane prin dezvoltare imobiliară și Transformări
ale zonei după 1990), am reașezat portretul zonei în corpul urban mai amplu: tot prin intermediul unor interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a
proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru
în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului
global.
Research Interests:
The practice of forced evictions should be abolished worldwide. Yet, evictions that leave both adults and children on the streets or in temporary shelters without adequate alternative housing make for an unjust reality that we are faced... more
The practice of forced evictions should be abolished worldwide. Yet, evictions that leave both adults and children on the streets or in temporary shelters without adequate alternative housing make for an unjust reality that we are faced with every year. A vital question is left for the housing movement: what tactics should we use to show resistance to evictions and solidarity with those affected?
The goal of this publication is to be a manual, a toolbox that brings together tactics, methods, case studies, and various insights that work in
very different contexts. The chapters vary substantively in terms of format, style, and length. This reflects the fact that each eviction has a specific character, grounded in the local context. Therefore, it requires diverse and well-thought tactics, tailored to each situation. Nevertheless, there are recurring patterns both in the authorities’ and evictors’ methods, as well as in the possible methods for resistance. As such, the goal of this publication is to deepen our understanding of these tendencies and particularities.
Table of contents
Introduction: The Need for Strong Anti-Eviction Networks
by Nóra Ugron (Social Housing NOW! / Căși Sociale ACUM!, Cluj-Napoca, Romania), p. 7
Anti-Eviction Activism: Căși Sociale ACUM!, from Politics to Tactics and Back
by Enikő Vincze and Linda Greta Zsiga (Social Housing NOW!, Cluj-Napoca, Romania), p. 11
The Ethics of Solidarity and the Representation of Evictions. A Guide for How to Ethically Portray Evictions
by Veda Popovici (Common Front for Housing Rights / FCDL - Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, Bucharest, Romania), p. 27
Everyday Struggles for the Right to the City
by Tania Strizu (Right to the City / Dreptul la Oraș, Timișoara, Romania), p. 35
Housing and Evictions from an Intersectional Perspective
by Anca Georgiana Nica and Magdalena Roxana Oprea (E-Romnja, Bucharest, Romania), p. 39
Anti-Racist Juridical Views on Housing Justice Activism – The Strategies of RomaJust
by Eugen Ghiță (RomaJust) and Corina Andreea Preda (Romania), p. 47
On Resisting Evictions: The Anti-Eviction Emergency Service and the Use of Civil Disobedience
by Bálint Misetics (The City is for All / A Város Mindenkié, Budapest, Hungary), p. 53
The importance of tactics, knowledge and partnerships in preventing evictions
by Ivana Anđelković and Ivan Velisavljević (The Roof / Združena akcija 'Krov nad glavom', Belgrade, Serbia), p. 61
At the Origins of the Housing Movement in Portugal - The Struggle Against the Demolition of Self-built Neighborhoods
by Carlotta Monini (Habita 65, Lisabona, Portugalia), p. 67
Every Eviction is One Too Many!
by Bündnis Zwangsräumung Verhindern Berlin / Coalition Against Evictions Berlin (Berlin, Germania), p. 79
Don't Panic, Organize! Fighting for Housing Rights in Barcelona
by Sindicat d'Habitatge de Vallcarca The Housing Union of Vallcarca (Barcelona, Spania), p. 85
The goal of this publication is to be a manual, a toolbox that brings together tactics, methods, case studies, and various insights that work in
very different contexts. The chapters vary substantively in terms of format, style, and length. This reflects the fact that each eviction has a specific character, grounded in the local context. Therefore, it requires diverse and well-thought tactics, tailored to each situation. Nevertheless, there are recurring patterns both in the authorities’ and evictors’ methods, as well as in the possible methods for resistance. As such, the goal of this publication is to deepen our understanding of these tendencies and particularities.
Table of contents
Introduction: The Need for Strong Anti-Eviction Networks
by Nóra Ugron (Social Housing NOW! / Căși Sociale ACUM!, Cluj-Napoca, Romania), p. 7
Anti-Eviction Activism: Căși Sociale ACUM!, from Politics to Tactics and Back
by Enikő Vincze and Linda Greta Zsiga (Social Housing NOW!, Cluj-Napoca, Romania), p. 11
The Ethics of Solidarity and the Representation of Evictions. A Guide for How to Ethically Portray Evictions
by Veda Popovici (Common Front for Housing Rights / FCDL - Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, Bucharest, Romania), p. 27
Everyday Struggles for the Right to the City
by Tania Strizu (Right to the City / Dreptul la Oraș, Timișoara, Romania), p. 35
Housing and Evictions from an Intersectional Perspective
by Anca Georgiana Nica and Magdalena Roxana Oprea (E-Romnja, Bucharest, Romania), p. 39
Anti-Racist Juridical Views on Housing Justice Activism – The Strategies of RomaJust
by Eugen Ghiță (RomaJust) and Corina Andreea Preda (Romania), p. 47
On Resisting Evictions: The Anti-Eviction Emergency Service and the Use of Civil Disobedience
by Bálint Misetics (The City is for All / A Város Mindenkié, Budapest, Hungary), p. 53
The importance of tactics, knowledge and partnerships in preventing evictions
by Ivana Anđelković and Ivan Velisavljević (The Roof / Združena akcija 'Krov nad glavom', Belgrade, Serbia), p. 61
At the Origins of the Housing Movement in Portugal - The Struggle Against the Demolition of Self-built Neighborhoods
by Carlotta Monini (Habita 65, Lisabona, Portugalia), p. 67
Every Eviction is One Too Many!
by Bündnis Zwangsräumung Verhindern Berlin / Coalition Against Evictions Berlin (Berlin, Germania), p. 79
Don't Panic, Organize! Fighting for Housing Rights in Barcelona
by Sindicat d'Habitatge de Vallcarca The Housing Union of Vallcarca (Barcelona, Spania), p. 85
Research Interests:
Manualul de locuințe sociale a rezultat din campania online “Tot ce trebuie să știi despre locuințe sociale” derulată de mișcarea Căși sociale ACUM!1 în primăvara-vara anului 2022. De-a lungul activităților noastre din ultimii ani am... more
Manualul de locuințe sociale a rezultat din campania online “Tot ce trebuie să știi despre locuințe sociale” derulată de mișcarea Căși sociale ACUM!1 în primăvara-vara anului 2022. De-a lungul activităților noastre din ultimii ani am observat că în rândurile multora există confuzii legate de ce anume sunt locuințele sociale și cine are acces la ele, sau legate de dreptul la locuință (adecvată). Confuziile acestea întrețin un fals consens cu privire la minimalizarea importanței și stigmatizarea locuințelor sociale.
Pe de o parte, campania și manualul își propun să le combată prin oferirea unor cunoștințe utile pe această temă.
Pe de altă parte, Căși sociale ACUM! urmărește conștientizarea cauzelor lipsei de locuințe sociale și importanța solidarizării între mai multe categorii sociale, ce au nevoie de și sunt îndreptățite la astfel de locuințe.
Dorim ca revendicările lor să ajungă să conteze în fața autorităților administrației publice locale, dar și la nivel național și european.
Pe de o parte, campania și manualul își propun să le combată prin oferirea unor cunoștințe utile pe această temă.
Pe de altă parte, Căși sociale ACUM! urmărește conștientizarea cauzelor lipsei de locuințe sociale și importanța solidarizării între mai multe categorii sociale, ce au nevoie de și sunt îndreptățite la astfel de locuințe.
Dorim ca revendicările lor să ajungă să conteze în fața autorităților administrației publice locale, dar și la nivel național și european.
Research Interests:
Cartea a rezultat din proiectul "Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă” derulat între 2021- 2022 de către Asociația Romilor de pe Coastei în colaborare cu Fundația... more
Cartea a rezultat din proiectul "Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă” derulat între 2021- 2022 de către Asociația Romilor de pe Coastei în colaborare cu Fundația Desire. Cartea include interviuri realizate de Silviu Zsiga despre viața și starea de sănătate a romilor forțați de mia mulți factori să locuiască în mediul toxic al zonei Pata Rât din Cluj-Napoca. Editoarele volumului prezintă și petiția elaborată și depusă în atenția Consiliului Național al Combaterii Discrtiminării din România despre încălcarea persistentă a dreptului romilor de a locui în mediu sănătos, despre rasism și injustiție de mediu, așa cum afectează aceste fenomene locuitorii din Pata Rât.
Research Interests:
Volumul a rezultat din cercetarea derulată prin proiectul ENHOJUST între 2021-2021 de către o echipă multidisciplinară formată din doi sociologi, un jurist, un medic și un inginer. Analiza surprinde fenomenul locuirii în mediu toxic,... more
Volumul a rezultat din cercetarea derulată prin proiectul ENHOJUST între 2021-2021 de către o echipă multidisciplinară formată din doi sociologi, un jurist, un medic și un inginer. Analiza surprinde fenomenul locuirii în mediu toxic, îmbinând perspectiva sociologică cu cea legislativă, medicală și cea tehnică, de măsurare a poluării aerului în zone deprivate de condiții adecvate de locuire. Rezultatele cercetării sunt discutate în Partea I și II
a raportului, unde prezentăm și metodologiile noastre. În introducere prezentăm matricea conceptuală elaborată, și conceptul central al analizei, justiția antirasistă de mediu și de locuire.
a raportului, unde prezentăm și metodologiile noastre. În introducere prezentăm matricea conceptuală elaborată, și conceptul central al analizei, justiția antirasistă de mediu și de locuire.
Research Interests:
Volumul de față surprinde o primă etapă a istoriei ziarului Cărămida, constând într-o colecție de articole publicate în ziar între octombrie 2017 – aprilie 2021. Dar noi continuăm să-l producem și publicăm mai departe. Miza noastră în... more
Volumul de față surprinde o primă etapă a istoriei ziarului Cărămida, constând într-o colecție de articole publicate în ziar între octombrie 2017 – aprilie 2021. Dar noi continuăm să-l producem și publicăm mai departe. Miza noastră în următoarea perioadă este utilizarea lui ca instrument în efortul de a intra în contact cu cât mai multe persoane din Cluj care se confruntă cu diverse probleme ale locuirii, de a vorbi cu ele, de a le împărtăși despre ce am scris, de a le mobiliza să scrie și publice împreună cu noi, și, sperăm, să participe la inițierea și derularea unor acțiuni stradale cu impact. Desigur, în continuare plănuim să ne alăturăm, și cu Cărămida, acțiunilor altor mișcări care revendică drepturi social-economice prin prisma unor diverse categorii sociale și identitare.
De-a lungul anilor, apariția celor 14 numere ale ziarului Cărămida și a celor 4 numere „A Tégla”, traducerea în limba maghiară a ziarului, a devenit posibilă prin contribuția lui: Ana Adam, Anna Anghel, Cristina Bădiță, Ioana Bălănescu, Janka Becsei, Robert Blaga, Cristina Bodolan, Răzvan Botiș, Óscar López Catalán, Cătălin Mihai Chirilă, Simona Ciotlăuș, Annamária Codău, Andra Camelia Cordoș, Alexandru Czanka, Zsolt Levente Dobrai, Ioan Doghi, Adrian Dohotaru, Réka Erőss, E-Romnja, Revista a szem, Colectiva Urzică, Freie ArbeiterInnen-Union, Radu Gaciu, Barbara Gecse, Eugen Ghiță, Alexandru Greta, Linda Greta, Vasile Gâlbea, Petru Greta, Elisabeta Farkas, Ioana Florea, Kincső Juhász-Boylan, Leontina Lingurar, Alex Liță, Noémi Magyari, Adina Marincea, Péter Máthé, Silviu Medeșan, Manuel Mireanu, Marina Mironica, Claudiu Lorand Maxim, Carmen Moraru, Szilárd Miklós, Dénes Miklósi, Alexandru Mureșan, Vlad Mureșan, Caius Mureșan, Örs Székely, Andra Raisa Parpală, Tobias Pasăre, Veda Popovici, Vasile Roșca, Csenge Schneider-Lőnhárt, Andre Schuster, Maria Stoica, Tania Strizu, Török Tihamér, Corina Tulbure, Nóra Ugron, Knut Unger, Lorena Vălean, Enikő Vincze, Ioana Vlad, George Zamfir.
De-a lungul anilor, apariția celor 14 numere ale ziarului Cărămida și a celor 4 numere „A Tégla”, traducerea în limba maghiară a ziarului, a devenit posibilă prin contribuția lui: Ana Adam, Anna Anghel, Cristina Bădiță, Ioana Bălănescu, Janka Becsei, Robert Blaga, Cristina Bodolan, Răzvan Botiș, Óscar López Catalán, Cătălin Mihai Chirilă, Simona Ciotlăuș, Annamária Codău, Andra Camelia Cordoș, Alexandru Czanka, Zsolt Levente Dobrai, Ioan Doghi, Adrian Dohotaru, Réka Erőss, E-Romnja, Revista a szem, Colectiva Urzică, Freie ArbeiterInnen-Union, Radu Gaciu, Barbara Gecse, Eugen Ghiță, Alexandru Greta, Linda Greta, Vasile Gâlbea, Petru Greta, Elisabeta Farkas, Ioana Florea, Kincső Juhász-Boylan, Leontina Lingurar, Alex Liță, Noémi Magyari, Adina Marincea, Péter Máthé, Silviu Medeșan, Manuel Mireanu, Marina Mironica, Claudiu Lorand Maxim, Carmen Moraru, Szilárd Miklós, Dénes Miklósi, Alexandru Mureșan, Vlad Mureșan, Caius Mureșan, Örs Székely, Andra Raisa Parpală, Tobias Pasăre, Veda Popovici, Vasile Roșca, Csenge Schneider-Lőnhárt, Andre Schuster, Maria Stoica, Tania Strizu, Török Tihamér, Corina Tulbure, Nóra Ugron, Knut Unger, Lorena Vălean, Enikő Vincze, Ioana Vlad, George Zamfir.
Research Interests:
Studiul „Muncă și locuire. Salarii și costurile locuirii în pandemie la Cluj” urmărește atât să contribuie la cunoașterea unor aspecte privind veniturile și costurile locuirii în Cluj-Napoca în timpul pandemiei, cât și să devină un... more
Studiul „Muncă și locuire. Salarii și costurile locuirii în pandemie la Cluj” urmărește atât să contribuie la cunoașterea unor aspecte privind veniturile și costurile locuirii în Cluj-Napoca în timpul pandemiei, cât și să devină un instrument în auto-organizarea, mobilizarea și solidarizarea pentru interconectatele drepturi ale muncii și locuirii.
Volumul a fost realizat pe baza cercetării susținute de Căși sociale ACUM! în cadrul unui proiect al Fundației Desire derulat cu sprijinul Open Society Foundations/ Human Rights Initiative. Contribuție la colectare de informații privind ocuparea și locuirea în Pata Rât: Linda Greta-Zsiga, Maria Stoica, Alexandru Greta, Alexandru Czanka și George Iulian Zamfir
#
Cuprins
Introducere. Despre oraș și scopul studiului nostru
I. Piața muncii și de locuințe după 1990 sau cum am ajuns aici
II. Pierderea locurilor de muncă și cererea de locuințe în pandemie la Cluj
III. Salariul mediu și chiriile în Cluj
IV. Venitul minim pe economie și prețurile pe piața de locuințe
V. Mărturii din partea unor lucrători și lucrătoare din salubritate
VI. Locuirea în Pata Rât și rampele toxice de deșeuri
Concluzii
Anexă. Materiale realizate de mișcarea Căși sociale ACUM! de 1 Mai (2017-2021)
Volumul a fost realizat pe baza cercetării susținute de Căși sociale ACUM! în cadrul unui proiect al Fundației Desire derulat cu sprijinul Open Society Foundations/ Human Rights Initiative. Contribuție la colectare de informații privind ocuparea și locuirea în Pata Rât: Linda Greta-Zsiga, Maria Stoica, Alexandru Greta, Alexandru Czanka și George Iulian Zamfir
#
Cuprins
Introducere. Despre oraș și scopul studiului nostru
I. Piața muncii și de locuințe după 1990 sau cum am ajuns aici
II. Pierderea locurilor de muncă și cererea de locuințe în pandemie la Cluj
III. Salariul mediu și chiriile în Cluj
IV. Venitul minim pe economie și prețurile pe piața de locuințe
V. Mărturii din partea unor lucrători și lucrătoare din salubritate
VI. Locuirea în Pata Rât și rampele toxice de deșeuri
Concluzii
Anexă. Materiale realizate de mișcarea Căși sociale ACUM! de 1 Mai (2017-2021)
Research Interests:
Capitolul este o analiză a locuirii ca element central al economiei politice capitaliste, o prezentare a mișcării pentru dreptate locativă, dar și o autoreflexie asupra implicării mele personale în activism, dincolo de cercetarea... more
Capitolul este o analiză a locuirii ca element central al economiei politice capitaliste, o prezentare a mișcării pentru dreptate locativă, dar și o autoreflexie asupra implicării mele personale în activism, dincolo de cercetarea academică și cercetarea militantă.
#
Capitolul este structurat în următoarele secțiuni:
Introducere – contribuția teoriei critice la construirea mișcării
pentru dreptate locativă
Cum am ajuns să mă implic în mișcarea pentru dreptate locativă?
De ce este locuirea element central al economiei politice capitaliste?
Mișcarea pentru dreptate locativă ca factor constitutiv
al criticii capitalismului (Mișcarea în context local, Mișcarea la nivel național și european)
Concluzii – despre potențialul revoluționar al mișcării
pentru dreptate locativă
#
Pe lângă reconstruirea istorică a celor întâmplate după 1990 atât în
schimbarea regimului de proprietate asupra fondului locativ (de la mixt la unul aproape exclusiv privat), cât și în evoluțiile mișcării pentru dreptate locativă, de-a lungul capitolului am accentuat că această mișcare nu este lipsită de dileme. Una dintre provocările sale centrale este poziționarea față de distincția între critica capitalismului și critica anti-capitalistă, precum și posibilitatea definirii unor revendicări politice radicale sub egida dreptății locative.
#
Capitolul este structurat în următoarele secțiuni:
Introducere – contribuția teoriei critice la construirea mișcării
pentru dreptate locativă
Cum am ajuns să mă implic în mișcarea pentru dreptate locativă?
De ce este locuirea element central al economiei politice capitaliste?
Mișcarea pentru dreptate locativă ca factor constitutiv
al criticii capitalismului (Mișcarea în context local, Mișcarea la nivel național și european)
Concluzii – despre potențialul revoluționar al mișcării
pentru dreptate locativă
#
Pe lângă reconstruirea istorică a celor întâmplate după 1990 atât în
schimbarea regimului de proprietate asupra fondului locativ (de la mixt la unul aproape exclusiv privat), cât și în evoluțiile mișcării pentru dreptate locativă, de-a lungul capitolului am accentuat că această mișcare nu este lipsită de dileme. Una dintre provocările sale centrale este poziționarea față de distincția între critica capitalismului și critica anti-capitalistă, precum și posibilitatea definirii unor revendicări politice radicale sub egida dreptății locative.
Research Interests:
O bună parte a articolului, cu excepția ultimei secțiuni, a fost scrisă în luna mai 2020, din dorința de a face o sinteză asupra modului în care politicul a gestionat pandemia Covid-19 în România de la declanșarea acesteia. Scopul era de... more
O bună parte a articolului, cu excepția ultimei secțiuni, a fost scrisă în luna mai 2020, din dorința de a face o sinteză asupra modului în care politicul a gestionat pandemia Covid-19 în România de la declanșarea acesteia. Scopul era de a prezenta cât mai multe date concrete din povestea primelor două luni ale acestei crize, dar și de a contextualiza fenomenul. Chiar dacă efortul din urmă a asigurat relevanța analizei dincolo de acest cadru temporal limitat, în momentul pregătirii
articolului pentru volumul de față am simțit nevoia relatării evoluțiilor
până la final de august 2020. Nu neapărat pentru a surprinde ulterioare detalii contextuale, ci mai degrabă pentru a ajunge la niște concluzii prin care – dincolo de dorința de a imagina alte lumi posibile – trebuie să plasăm gestionarea politică a crizei curente în logica sistemică a reproducerii capitalismului.
articolului pentru volumul de față am simțit nevoia relatării evoluțiilor
până la final de august 2020. Nu neapărat pentru a surprinde ulterioare detalii contextuale, ci mai degrabă pentru a ajunge la niște concluzii prin care – dincolo de dorința de a imagina alte lumi posibile – trebuie să plasăm gestionarea politică a crizei curente în logica sistemică a reproducerii capitalismului.
Research Interests:
Cercetătorii din cadrul mișcării Căși sociale ACUM! pun la dispoziția persoanelor interesate de domeniul locuirii, implicit și la dispoziția decidenților locali din următoarea legislatură, studiul despre Locuirea în Cluj-Napoca, cu scopul... more
Cercetătorii din cadrul mișcării Căși sociale ACUM! pun la dispoziția persoanelor interesate de domeniul locuirii, implicit și la dispoziția decidenților locali din următoarea legislatură, studiul despre Locuirea în Cluj-Napoca, cu scopul de a oferi informații despre acest domeniu, precum și inspirație pentru soluționarea crizei locuirii în acest oraș. [...] Concluzionăm, că în perioade de crize economice, cum este și cea de acum, creșterea fondului de locuințe sociale publice este o intervenție de stat favorabilă atât economiei (sectorul construcțiilor, dar și alte sectoare conexe), cât și oamenilor cărora li se reduc veniturile. Astfel, și în Cluj-Napoca, dezvoltarea acestui fond trebuie să devină o prioritate. Desigur, pe lângă aceasta, există și alte priorități de soluționat. Dar ultimele decenii locuirea a fost cea mai neglijată dintre toate obiectivele investițiilor publice (școli, spitale, drumuri, parcuri, parcări) și că, precum ne arată pandemia Covid-19, locuința este centrală atât din punctul de vedere al protecției sănătății, cât și al locului de muncă și educației școlare. [...] De ce a renunțat primăria din 2015 încoace la construirea de noi locuințe sociale în oraș în timp ce bugetul local a cunoscut o permanentă creștere? De ce nu a mai renovat clădiri goale cu scopul de a le transforma în blocuri cu unități de locuințe sociale? De ce nu a mai negociat cu dezvoltatorii imobiliari beneficiari de bunuri și investiții publice în vederea preluării unui procent din locuințele realizate de aceștia cu scopul de a le distribui potențialilor beneficiari de locuințe sociale? În spatele acestor opțiuni stă modelul de creștere al „orașului magnet” și transformarea Clujului într-o localitate tot mai atractivă pentru afaceri imobiliare, care merge în mână cu politica reducerii maxime a fondului de locuințe sociale și/ sau a investițiilor publice în noi locuințe publice. [...] Datele din studiul nostru arată că producția de locuințe sociale în Cluj-Napoca este financiar fezabilă. Precum am menționat deja, contraargumentele sunt strict de natură politică, iar câștigătorii politicii de demantelare a fondului locativ public sunt cei care au făcut, fac și speră să facă în continuare profit din afaceri imobiliare. Pentru a transforma orașul nostru cu adevărat într-un oraș pentru oameni, nu pentru profit, această politică trebuie să se schimbe prin a face prioritate număr 1 în deceniul care vine din creșterea numărului de locuințe sociale și de alte tipuri de locuințe publice.
Research Interests:
"În această carte desenăm portretul teritoriului decupat spre analiză ca un mozaic țesut din diferite materiale colectate de noi în 2018: interviuri, fotografii, documente urbanistice și administrative, identificând și actorii... more
"În această carte desenăm portretul teritoriului decupat spre analiză ca un mozaic țesut din diferite materiale colectate de noi în 2018: interviuri, fotografii, documente urbanistice și administrative, identificând și actorii principali ai acestei scene, precum și perspectivele lor diferite asupra aceluiași fenomen. Am marcat componentele spațiale ale teritoriului respectiv prin trei fabrici (Flacăra, Napochim, Abator) precum și prin Parcul Feroviarilor (discutând despre ele în capitolele separate ale cărții). [...] Prin istoricizare (vezi capitolul Zona înainte de 1990) și contextualizare (în capitolele Contextul redezvoltării urbane prin dezvoltare imobiliară și Transformări ale zonei după 1990), am reașezat portretul zonei în corpul urban mai amplu: tot prin intermediul unor
interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului global." [Fragment din Capitolul I. Introducere. Orașul ca șantier în lucru pentru profit]
interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului global." [Fragment din Capitolul I. Introducere. Orașul ca șantier în lucru pentru profit]
Research Interests:
Research Interests:
Co-editor and author of volumes: 1. Women and Men in East European Transition, Cluj: EFES, 1997 2. Transition in Central and Eastern Europe, Cluj: EFES, 1998 3. Întâlniri multiple. Antropologi Occidentali în Europa de Est (Multiple... more
Co-editor and author of volumes:
1. Women and Men in East European Transition, Cluj: EFES, 1997
2. Transition in Central and Eastern Europe, Cluj: EFES, 1998
3. Întâlniri multiple. Antropologi Occidentali în Europa de Est (Multiple Encounters. Western Anthropologists in Eastern Europe), Cluj: EFES, 2000
4. Prezenţe feminine. Studii despre femei în România (Female Presence. Women’s Studies in Romania), Cluj: Desire, 2002
5. Breaking the Wall. Representing Anthropology and Anthropological Representations in Eastern Europe, Cluj: EFES, 2003
6. Performing Identities. Renegotiating Socio-Cultural Identities in the Post-socialist Eastern Europe, Cluj: EFES, 2004
7. Gen, Societate şi Cultură. Cursuri în Studii de Gen, Volum 1-3 (Gender, Society and Culture. Courses in Gender Studies), Cluj: Desire, 2004
8. Anthropo – Lenyomatok. Amprente. Imprints, Cluj: EFES, 2008
9. Marginalizarea comunităților de romi din România. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași (Marginalization of Roma communities from Romania. Case studies in Alba, Arad, Călărași, Dolj and Iași counties), Cluj: EFES, 2014
10. Romedin. Educație pentru incluziune și dreptate socială (Romedin. Education for social justice and inclusion), Cluj: Desire, 2016
11. Pata, Cluj: EFES, 2016
In progress:
12. Racialized Labour in Romania. Spaces of Marginality at the Periphery of Global Capitalism. Palgrave, 2018
13. A Reflexive History of the Romani Women’s Movement: Struggles and Debates in Central and Eastern Europe. Routledge, 2018
1. Women and Men in East European Transition, Cluj: EFES, 1997
2. Transition in Central and Eastern Europe, Cluj: EFES, 1998
3. Întâlniri multiple. Antropologi Occidentali în Europa de Est (Multiple Encounters. Western Anthropologists in Eastern Europe), Cluj: EFES, 2000
4. Prezenţe feminine. Studii despre femei în România (Female Presence. Women’s Studies in Romania), Cluj: Desire, 2002
5. Breaking the Wall. Representing Anthropology and Anthropological Representations in Eastern Europe, Cluj: EFES, 2003
6. Performing Identities. Renegotiating Socio-Cultural Identities in the Post-socialist Eastern Europe, Cluj: EFES, 2004
7. Gen, Societate şi Cultură. Cursuri în Studii de Gen, Volum 1-3 (Gender, Society and Culture. Courses in Gender Studies), Cluj: Desire, 2004
8. Anthropo – Lenyomatok. Amprente. Imprints, Cluj: EFES, 2008
9. Marginalizarea comunităților de romi din România. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași (Marginalization of Roma communities from Romania. Case studies in Alba, Arad, Călărași, Dolj and Iași counties), Cluj: EFES, 2014
10. Romedin. Educație pentru incluziune și dreptate socială (Romedin. Education for social justice and inclusion), Cluj: Desire, 2016
11. Pata, Cluj: EFES, 2016
In progress:
12. Racialized Labour in Romania. Spaces of Marginality at the Periphery of Global Capitalism. Palgrave, 2018
13. A Reflexive History of the Romani Women’s Movement: Struggles and Debates in Central and Eastern Europe. Routledge, 2018
Research Interests:
Research Interests:
Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative... more
Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației
publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la periferia urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar exploatată ci și expropriată și rasializată. În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin volum încă o dată unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune, anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.
Inspirat de tradiția antropologiei angajate, a sociologiei publice și a cercetării acțiune, volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare realizat prin intermediul acțiunilor activiste derulate între 2011 și 2014 sub egida gLOC (Grupul de Lucru al Organizațiilor
Civice), dar și al acțiunilor din perioada numită sumar de către noi „pre-gLOC”, precum și „post-gLOC”: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administrației locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună. Motivațiile cercetării SPAREX, prin care am generat o bună parte din materialul acestui volum, în mare parte își au rădăcinile în provocările întâlnite de-a lungul acțiunilor noastre anterioare. La rândul ei, cercetarea SPAREX a extins problematizarea locuirii dezavantajate în spații marginale dinspre Cluj înspre alte orașe din România, ajungând să conceptualizeze modul în care intrepătrunderea între politica neoliberală și rasism creează marginalizarea, stigmatizarea și rasializarea sărăciei în context postsocialist.
Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât.
Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai
dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din
aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.
Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora.
Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este un instrument al continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și
stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).
publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la periferia urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar exploatată ci și expropriată și rasializată. În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin volum încă o dată unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune, anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.
Inspirat de tradiția antropologiei angajate, a sociologiei publice și a cercetării acțiune, volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare realizat prin intermediul acțiunilor activiste derulate între 2011 și 2014 sub egida gLOC (Grupul de Lucru al Organizațiilor
Civice), dar și al acțiunilor din perioada numită sumar de către noi „pre-gLOC”, precum și „post-gLOC”: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administrației locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună. Motivațiile cercetării SPAREX, prin care am generat o bună parte din materialul acestui volum, în mare parte își au rădăcinile în provocările întâlnite de-a lungul acțiunilor noastre anterioare. La rândul ei, cercetarea SPAREX a extins problematizarea locuirii dezavantajate în spații marginale dinspre Cluj înspre alte orașe din România, ajungând să conceptualizeze modul în care intrepătrunderea între politica neoliberală și rasism creează marginalizarea, stigmatizarea și rasializarea sărăciei în context postsocialist.
Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât.
Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai
dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din
aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.
Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora.
Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este un instrument al continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și
stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).
Research Interests:
The option of addressing the formation of marginal spaces in this volume in relation to the racialization of labour goes beyond the initial framing of our research based on a spatial approach, which proposed to analyse the social and... more
The option of addressing the formation of marginal spaces in this volume in relation to the racialization of labour goes beyond the initial framing of our research based on a spatial approach, which proposed to analyse the social and cultural formation of “Tsigane ghettos” in Romania in a European context. In its early phase of planning, the paradigm of social exclusion informed our research, while we sought to address processes that lie behind the formation of precarious housing areas, such as spatialization and racialization of poverty. No surprise, these territories were predominantly inhabited by persons and groups (self-)identified as Roma and labelled as țigănie. As we moved forward with deciphering the structural processes behind these situations, it became necessary to expand our explicative frame from the spatial exclusion approach towards a more systemic understanding of ghettoization, which depicts how categories of racialized labourers are produced and confined within the marginalized spaces by the capitalist system.
The sites of our empirical research consist of five Romanian cities, all of
them administrative centres of their corresponding counties (Călărași, Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Ploiești, and Târgu-Mureș), with diverse histories of urbanization and economic development (as they have been affected differently by deindustrialization), but which share similar patterns of pushing towards the peripheries the impoverished, mostly Roma dwellers who cannot afford housing on the private market. The five cities differ in terms of their ethnic balances between Romanians, Hungarians, and Roma, and also in terms of the diversity of local Roma groups differentiated alongside diverse factors (traditional/spoitori, căldărari, or Gábor versus assimilated Roma, or Hungarian versus Romanian Roma and Turkish versus Romanian Roma) and relations among them. These cities have different economic and social histories, current revenues and wealth, and political agency (public authorities, local politics, and civil society). They are not regarded as a “representative sample” of Romanian cities but as loci of a set of representative processes of capitalist development in Romania that led to the precarization of the working class and the formation of marginal, severely impoverished residential spaces, with inadequate infrastructure and unclear legal status. The chapters rely on quantitative and qualitative data about the five selected cities, including the socio-demographic characteristics of populations living in the twenty urban areas that we have visited, as compared to the general populations of the cities. [...] ... we conducted interviews with NGO representatives, politicians, local authorities, officials from territorial agencies of national
public institutions, social workers, and so on, and, most importantly, [with the persons living in these areas. Some of our interviewees did not
hold positions directly focused on the urban poor or the Roma, but they
played important roles in shaping the economic future of the cities. We
also undertook content analyses of documents on social and housing
policies and, separately, on the media representations of segregated housing areas and their inhabitants.
For each of the five cities, our joint research revealed the existence of
several deprived and marginalized areas, characterized by different scales of exclusion and poverty, and different degrees of their juxtaposition with ethnic enclaves and racialized stigmatization, respectively, by diverse grades of connectedness to the rest of the cities or even by various forms of resistance towards marginalization. [...]
As space is a fundamental dimension of capital and labour accumulation, our methodology was, from the onset, devised to capture the ways in which localities are produced at the intersection of various forces and, simultaneously, to allow us to see different intersections depending on housing, urban development, social policies, and media discourses. However, our volume is not based on a comparative case methodology in the strict sense of the term. We neither intend to draw comparisons and classifications of locations subtracted from a representative sample of marginalized spaces inhabited by racialized labourers, nor to compare the capitalist development of five Romanian cities. Rather, we investigate processes running across the locations of our fieldwork, processes which display similarities and differences, and which carry the localized influence of more general global processes of unequal development, accumulation by dispossession, labour precarization, and spatial segregation based on class position and racial categorization. This does not mean that our five cities were randomly selected. On the contrary, we purposefully selected cities of comparable sizes that function as administrative centres for their corresponding counties from different historical regions of Romania, and which differ along the lines of those historical, political, economic, and social factors that have explanatory power for the emergence of marginalized and racialized areas at urban peripheries. We construct the micro–macro or local–global linkages through social theory, in a way similar with Burawoy’s (2009) approach of the extended case method. The “cases” that we refer to in our chapters are not geographically determined territories but issue-oriented cases, dimensions of analysis which highlight different aspects of the economically productive role of the interconnectedness between spatial marginality and racialization of
labour for capitalist development. [...]
The theory that transforms our empirical material into “the case of something” is constructed at the intersection of dependency theories, de-proletarization debates, postcolonial and decolonial studies, global anthropologies of labour, theories of postsocialism, and Romani studies.
Following Burawoy’s reflexive ethnography, we aim to adapt our chosen
theories to explain old issues (such as racialization of labour and spatial
marginalization) in new contexts, situated at one of the semi-peripheries
of global capitalism marked by the disentanglement of really existing
socialism and EU integration.
The different chapters of this book complement each other in offering a substantiation of our arguments on different levels that we touch upon. [...] Correspondingly, our book is divided into two larger parts: the first
part deals with the creation of racialized labour and spaces of marginality, while the second part investigates how invisibility is produced. In the first part, individual chapters identify and describe various dimensions of the racialization of precarious labour and spatial marginalization. Norbert Petrovici analyses the spatiality of capital accumulation and of racialized labour produced by the capitalist political economy, rendered to reside in segregated and relatively homogeneous parts of the cities in terms of ethnicity, education, and occupational status. Enikő Vincze depicts several types of ghettoization or varying patterns of the formation of housing areas that are carved out physically and symbolically from the rest of the built urban environment and within which material destitution overlaps with ethnic seclusion. Cristina Rat explores the pressures to commodify work embedded in “activation” policies, increasingly salient after the neoliberal turn of welfare states and the deregulation of labour. In the second part, each chapter explores a different dimension on which the invisibilization of racialized labour and spaces of marginality occurs. Anca Simionca reveals the kind of imaginaries guiding the development of the city and the labour market, how these visions largely ignore the spatially and socially marginalized categories, and by that directly contribute to their formation and maintenance. Orsolya Vincze investigates to what degree the ideologies used for justifying inequalities are making appeal to the racialization of marginalized spaces and precarious labour, in other words how the moral problem of inequality is made invisible and “absolved” by portraying the disadvantaged as alien and inferior. Cătălin Berescu critically engages with the ways of making use of the typology of
ghettoes by different decision-maker actors in order to naturalize their
existence and thus conceal the political agency behind their constitution.
Thus, each chapter analyses in detail particular instances and processualities (or “cases”) within the broader dynamics of labour racialization and spatial marginalization, and of making them invisible.
We acknowledge that the processes we analyse are not country-specific,
and most importantly, not locality-specific, but they are global processes
of contemporary capitalism. Accordingly, in the concluding chapter,
Giovanni Picker offers a zoom-out from Romania towards other territories across space and time, stretching from the Global North and to the South, and evolving from the colonial history of capitalism towards contemporary neoliberal governance. As such, it highlights similar and divergent patterns of the racialization of labour and the segregation of precarious workers at marginal spaces, and the invisibilization of their lives and labour.
The sites of our empirical research consist of five Romanian cities, all of
them administrative centres of their corresponding counties (Călărași, Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Ploiești, and Târgu-Mureș), with diverse histories of urbanization and economic development (as they have been affected differently by deindustrialization), but which share similar patterns of pushing towards the peripheries the impoverished, mostly Roma dwellers who cannot afford housing on the private market. The five cities differ in terms of their ethnic balances between Romanians, Hungarians, and Roma, and also in terms of the diversity of local Roma groups differentiated alongside diverse factors (traditional/spoitori, căldărari, or Gábor versus assimilated Roma, or Hungarian versus Romanian Roma and Turkish versus Romanian Roma) and relations among them. These cities have different economic and social histories, current revenues and wealth, and political agency (public authorities, local politics, and civil society). They are not regarded as a “representative sample” of Romanian cities but as loci of a set of representative processes of capitalist development in Romania that led to the precarization of the working class and the formation of marginal, severely impoverished residential spaces, with inadequate infrastructure and unclear legal status. The chapters rely on quantitative and qualitative data about the five selected cities, including the socio-demographic characteristics of populations living in the twenty urban areas that we have visited, as compared to the general populations of the cities. [...] ... we conducted interviews with NGO representatives, politicians, local authorities, officials from territorial agencies of national
public institutions, social workers, and so on, and, most importantly, [with the persons living in these areas. Some of our interviewees did not
hold positions directly focused on the urban poor or the Roma, but they
played important roles in shaping the economic future of the cities. We
also undertook content analyses of documents on social and housing
policies and, separately, on the media representations of segregated housing areas and their inhabitants.
For each of the five cities, our joint research revealed the existence of
several deprived and marginalized areas, characterized by different scales of exclusion and poverty, and different degrees of their juxtaposition with ethnic enclaves and racialized stigmatization, respectively, by diverse grades of connectedness to the rest of the cities or even by various forms of resistance towards marginalization. [...]
As space is a fundamental dimension of capital and labour accumulation, our methodology was, from the onset, devised to capture the ways in which localities are produced at the intersection of various forces and, simultaneously, to allow us to see different intersections depending on housing, urban development, social policies, and media discourses. However, our volume is not based on a comparative case methodology in the strict sense of the term. We neither intend to draw comparisons and classifications of locations subtracted from a representative sample of marginalized spaces inhabited by racialized labourers, nor to compare the capitalist development of five Romanian cities. Rather, we investigate processes running across the locations of our fieldwork, processes which display similarities and differences, and which carry the localized influence of more general global processes of unequal development, accumulation by dispossession, labour precarization, and spatial segregation based on class position and racial categorization. This does not mean that our five cities were randomly selected. On the contrary, we purposefully selected cities of comparable sizes that function as administrative centres for their corresponding counties from different historical regions of Romania, and which differ along the lines of those historical, political, economic, and social factors that have explanatory power for the emergence of marginalized and racialized areas at urban peripheries. We construct the micro–macro or local–global linkages through social theory, in a way similar with Burawoy’s (2009) approach of the extended case method. The “cases” that we refer to in our chapters are not geographically determined territories but issue-oriented cases, dimensions of analysis which highlight different aspects of the economically productive role of the interconnectedness between spatial marginality and racialization of
labour for capitalist development. [...]
The theory that transforms our empirical material into “the case of something” is constructed at the intersection of dependency theories, de-proletarization debates, postcolonial and decolonial studies, global anthropologies of labour, theories of postsocialism, and Romani studies.
Following Burawoy’s reflexive ethnography, we aim to adapt our chosen
theories to explain old issues (such as racialization of labour and spatial
marginalization) in new contexts, situated at one of the semi-peripheries
of global capitalism marked by the disentanglement of really existing
socialism and EU integration.
The different chapters of this book complement each other in offering a substantiation of our arguments on different levels that we touch upon. [...] Correspondingly, our book is divided into two larger parts: the first
part deals with the creation of racialized labour and spaces of marginality, while the second part investigates how invisibility is produced. In the first part, individual chapters identify and describe various dimensions of the racialization of precarious labour and spatial marginalization. Norbert Petrovici analyses the spatiality of capital accumulation and of racialized labour produced by the capitalist political economy, rendered to reside in segregated and relatively homogeneous parts of the cities in terms of ethnicity, education, and occupational status. Enikő Vincze depicts several types of ghettoization or varying patterns of the formation of housing areas that are carved out physically and symbolically from the rest of the built urban environment and within which material destitution overlaps with ethnic seclusion. Cristina Rat explores the pressures to commodify work embedded in “activation” policies, increasingly salient after the neoliberal turn of welfare states and the deregulation of labour. In the second part, each chapter explores a different dimension on which the invisibilization of racialized labour and spaces of marginality occurs. Anca Simionca reveals the kind of imaginaries guiding the development of the city and the labour market, how these visions largely ignore the spatially and socially marginalized categories, and by that directly contribute to their formation and maintenance. Orsolya Vincze investigates to what degree the ideologies used for justifying inequalities are making appeal to the racialization of marginalized spaces and precarious labour, in other words how the moral problem of inequality is made invisible and “absolved” by portraying the disadvantaged as alien and inferior. Cătălin Berescu critically engages with the ways of making use of the typology of
ghettoes by different decision-maker actors in order to naturalize their
existence and thus conceal the political agency behind their constitution.
Thus, each chapter analyses in detail particular instances and processualities (or “cases”) within the broader dynamics of labour racialization and spatial marginalization, and of making them invisible.
We acknowledge that the processes we analyse are not country-specific,
and most importantly, not locality-specific, but they are global processes
of contemporary capitalism. Accordingly, in the concluding chapter,
Giovanni Picker offers a zoom-out from Romania towards other territories across space and time, stretching from the Global North and to the South, and evolving from the colonial history of capitalism towards contemporary neoliberal governance. As such, it highlights similar and divergent patterns of the racialization of labour and the segregation of precarious workers at marginal spaces, and the invisibilization of their lives and labour.
Research Interests:
This book critically examines the making and persistence of impoverished areas at the margins of Romanian cities since the late 1980s. Through their historical outlook on political economy and social policy, combined with media and... more
This book critically examines the making and persistence of impoverished areas at the margins of Romanian cities since the late 1980s. Through their historical outlook on political economy and social policy, combined with media and discourse analysis, the eight essays of Racialized Labour in Romania forge new and cutting-edge perspectives on how social class formation, spatial marginalization and racialization intersect. The empirical focus on cities and the labour and the plight of the Roma in Central and Eastern Europe provides a vantage point for establishing connections between urban and global peripheries, and for reimagining the global order from its margins. The book will appeal to scholars, students, journalists and policy makers interested in Labour; Race and Ethnicity; Cities; Poverty; Social Policy; Political Economy and European Studies.
Research Interests: Urban Geography, Political Economy, Social Policy, Critical Race Studies, Welfare State, and 14 morePoverty, World Systems Analysis, Segregation, Urban Anthropology, Critical Race Theory, Housing, Labour Studies, Work and Labour, Informal Economy, Anthropology of the State, Central and Eastern Europe, Accumulation by Dispossession, Social Control, and Urban Marginality
Listă de documente adresate autorităților administrației publice cu privire la politicile de locuire pentru grupuri marginalizate, care atestă experiența mea de peste 10 ani relevantă în domeniul studiului 2010-2011
Research Interests:
Research Interests:
The research project was supported between 2011-2016 by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS—UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0354, director Enikő Vincze RESULTS: - Two edited volumes (2016,... more
The research project was supported between 2011-2016 by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS—UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0354, director Enikő Vincze
RESULTS:
- Two edited volumes (2016, 2018)
- Three documentary films (2016)
- A special issue of Studia UBB. Sociologia, 2013
RESULTS:
- Two edited volumes (2016, 2018)
- Three documentary films (2016)
- A special issue of Studia UBB. Sociologia, 2013
Research Interests:
Call for papers for the panel: Instances of spatial injustice: racialized spaces of confinement and displacement Racial Displacements: Peripheries, Camps, Resistance University of Birmingham Convenors: Enikő Vincze (Babeș-Bolyai... more
Call for papers for the panel:
Instances of spatial injustice: racialized spaces of confinement and displacement
Racial Displacements: Peripheries, Camps, Resistance
University of Birmingham
Convenors:
Enikő Vincze (Babeș-Bolyai University)
Ioana Vrăbiescu (University of Amsterdam)
Ideologies and practices of cleansing, evictions, deportations and other forms of displacement that (re)produce spatial injustice induce critical responses worldwide. However, in Europe dislocations and relocations are treated with tolerance when people subjected to them are defined by their residential areas functioning as racialized spaces of confinement, such as “Roma camps”, caravans, slums, shantytowns. Politicians and media construct these spaces not only as degraded residential environments, but also as a threat to domestic security, public health and urban development, allowing violent policies against them displayed from police rallies to enforced dispersion.
Regardless of the European devices for social inclusion encouraged at national and local level, public authorities across countries disinvest in social housing or in the development of poor areas inhabited by Roma ethnics. In Eastern Europe slum cleansing and related dislocations are often happening when such areas gain real estate value and are targeted as territories of gentrification. In addition, the last decades intra-EU mobility has been challenged by the moral panic against Roma migrants and poor migrants from Eastern Europe. Nevertheless, politics of eviction and displacement emerge together with politics of segregation and ghettoization; the centripetal dimension of border politics (van Baar 2014) facilitates practices of confining poor in racialized spaces (Pasquetti and Picker 2017). Analyzing the practices of displacement and dispossession at local level, we seek to disentangle how neoliberal economics and governance creates and benefits of ‘exclusion through inclusion’ (De Genova 2013) or of the adverse incorporation of racialized Roma (Vincze 2015), under the gloss of politics of benevolence (Vrăbiescu 2017).
The panel looks to interrogate the racialized production of space through public authorities dynamics that sustain different manifestations of both confinement and displacement of impoverished Roma and contribute to the escalation of socio-territorial injustice that they are faced with. We look forward to receive ethnographically informed and theoretically promising papers that focus on this dynamics and are adversely incorporating the racialized poor via myriad forms of neoliberal urban governance. Approaches that link conceptual frames addressing spatial justice, right to the city, neoliberalization of urban development and racialization of poverty and Roma ethnicity could be especially embraced.
If you are interested in presenting a paper or serving as a discussant for this panel, please send abstracts (250 words) to Ioana Vrăbiescu (i.vrabiescu@uva.nl) and Enikő Vincze (eniko.vincze@ubbcluj.ro) by January 28th. For more details about the conference program and venue: https://www.birmingham.ac.uk/research/activity/superdiversity-institute/events/2018-conference/index.aspx
Instances of spatial injustice: racialized spaces of confinement and displacement
Racial Displacements: Peripheries, Camps, Resistance
University of Birmingham
Convenors:
Enikő Vincze (Babeș-Bolyai University)
Ioana Vrăbiescu (University of Amsterdam)
Ideologies and practices of cleansing, evictions, deportations and other forms of displacement that (re)produce spatial injustice induce critical responses worldwide. However, in Europe dislocations and relocations are treated with tolerance when people subjected to them are defined by their residential areas functioning as racialized spaces of confinement, such as “Roma camps”, caravans, slums, shantytowns. Politicians and media construct these spaces not only as degraded residential environments, but also as a threat to domestic security, public health and urban development, allowing violent policies against them displayed from police rallies to enforced dispersion.
Regardless of the European devices for social inclusion encouraged at national and local level, public authorities across countries disinvest in social housing or in the development of poor areas inhabited by Roma ethnics. In Eastern Europe slum cleansing and related dislocations are often happening when such areas gain real estate value and are targeted as territories of gentrification. In addition, the last decades intra-EU mobility has been challenged by the moral panic against Roma migrants and poor migrants from Eastern Europe. Nevertheless, politics of eviction and displacement emerge together with politics of segregation and ghettoization; the centripetal dimension of border politics (van Baar 2014) facilitates practices of confining poor in racialized spaces (Pasquetti and Picker 2017). Analyzing the practices of displacement and dispossession at local level, we seek to disentangle how neoliberal economics and governance creates and benefits of ‘exclusion through inclusion’ (De Genova 2013) or of the adverse incorporation of racialized Roma (Vincze 2015), under the gloss of politics of benevolence (Vrăbiescu 2017).
The panel looks to interrogate the racialized production of space through public authorities dynamics that sustain different manifestations of both confinement and displacement of impoverished Roma and contribute to the escalation of socio-territorial injustice that they are faced with. We look forward to receive ethnographically informed and theoretically promising papers that focus on this dynamics and are adversely incorporating the racialized poor via myriad forms of neoliberal urban governance. Approaches that link conceptual frames addressing spatial justice, right to the city, neoliberalization of urban development and racialization of poverty and Roma ethnicity could be especially embraced.
If you are interested in presenting a paper or serving as a discussant for this panel, please send abstracts (250 words) to Ioana Vrăbiescu (i.vrabiescu@uva.nl) and Enikő Vincze (eniko.vincze@ubbcluj.ro) by January 28th. For more details about the conference program and venue: https://www.birmingham.ac.uk/research/activity/superdiversity-institute/events/2018-conference/index.aspx
Research Interests:
Presentation made for professors and students from KU Leuven and BBU Cluj-Napoca, within the program “Urban development and financialization of housing”, Cluj, 20.05.2019 - welcome to Cluj-Napoca, the city of contrasts - historical... more
Presentation made for professors and students from KU Leuven and BBU Cluj-Napoca, within the program “Urban development and financialization of housing”, Cluj, 20.05.2019
- welcome to Cluj-Napoca, the city of contrasts
- historical developments of the city of Cluj
- new socialist districts of blocks of flats in Cluj-Napoca
- real estate development after 1990
- how to approach real estate development as part of larger processes of political economy changes
- urban redevelopment in Cluj-Napoca through residential projects
- City tour: Ploiești-Constanța-Someșului-Anton Pann-Abator-Feroviarilor area
- welcome to Cluj-Napoca, the city of contrasts
- historical developments of the city of Cluj
- new socialist districts of blocks of flats in Cluj-Napoca
- real estate development after 1990
- how to approach real estate development as part of larger processes of political economy changes
- urban redevelopment in Cluj-Napoca through residential projects
- City tour: Ploiești-Constanța-Someșului-Anton Pann-Abator-Feroviarilor area
Research Interests:
Presentation made for professors and students from University of Appplied Arts Vienna, Institute of Architecture, making a fieldtrip in Cluj
Research Interests:
Introductory speech during the Human Dimension Implementation Meeting - Working Session 17: Selected topic: "Roma and Sinti - Housing and Living conditions, particularly relating to the situation of forced eviction and segregation of... more
Introductory speech during the Human Dimension Implementation Meeting - Working Session 17: Selected topic: "Roma and Sinti - Housing and Living conditions, particularly relating to the situation of forced eviction and segregation of Roma and Sinti"
26 September 2019, OSCE Warsaw
26 September 2019, OSCE Warsaw
Research Interests:
Presentation prepared for "Household debt on the peripheries of Europe: new constellations since 2008", Workshop organized by Periféria Policy and Research Center, 22-23 November 2019
Research Interests:
Presentation prepared for the Amsterdam meeting of the „Socialise housing research & action group“, 25-27 October 2019
Research Interests:
Cercetare realizată de: Enikő Vincze (coord), Vasile Gîlbea, Alexandru Luchiian, Bogdan Mincu, George Iulian Zamfir Proiect implementat de Fundația Desire între ianuarie 2020 – iunie 2022 (https ://www.desire-ro.eu/ ?page_id=3918)... more
Cercetare realizată de: Enikő Vincze (coord), Vasile Gîlbea, Alexandru Luchiian, Bogdan Mincu, George Iulian Zamfir
Proiect implementat de Fundația Desire între ianuarie 2020 – iunie 2022 (https ://www.desire-ro.eu/ ?page_id=3918)
INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST
1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos
PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE
SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri
1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România
SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca
I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri
1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca
II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare
1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)
III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât
SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară
1. Obiectivele studiului nostru
2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel
PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE
SECȚIUNEA A. Aspecte legislative
1. Prevederi internaționale și lacune naționale în domeniul dreptului la un mediu sănătos
1.1. Dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil
1.2. Accesul la justiție în probleme de mediu
2. Cazuri din jurisprudența CEDO privind încălcarea dreptului la un mediu sănătos
3. Directive europene și legislația românească cu privire la depozitarea deșeurilor, stații de epurare a aperi, situri contaminate și impactul acestora asupra sănătății
3.1. Directive ale Uniunii Europene
3.2. Legislația românească
4. Proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pe probleme de mediu
SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale
1. Cazuri de locuire în mediu toxic în România raportate de autorități
1.1. Metodologia de lucru – încercări de a afla informații despre locuirea în mediu toxic de la instituții publice
1.2. Răspunsurile instituțiilor : de la refuz la informații neconcludente și excepționalitatea informațiilor relevante
2. Exemple de cazuri de locuire în mediu toxic – coroborarea răspunsurilor instituționale cu alte surse de informații
SECȚIUNEA C. Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului
1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic
POSTFAȚĂ. REVENDICAREA UNEI POLITICI PUBLICE PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTA DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE
1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială
2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți
Proiect implementat de Fundația Desire între ianuarie 2020 – iunie 2022 (https ://www.desire-ro.eu/ ?page_id=3918)
INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST
1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos
PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE
SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri
1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România
SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca
I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri
1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca
II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare
1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)
III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât
SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară
1. Obiectivele studiului nostru
2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel
PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE
SECȚIUNEA A. Aspecte legislative
1. Prevederi internaționale și lacune naționale în domeniul dreptului la un mediu sănătos
1.1. Dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil
1.2. Accesul la justiție în probleme de mediu
2. Cazuri din jurisprudența CEDO privind încălcarea dreptului la un mediu sănătos
3. Directive europene și legislația românească cu privire la depozitarea deșeurilor, stații de epurare a aperi, situri contaminate și impactul acestora asupra sănătății
3.1. Directive ale Uniunii Europene
3.2. Legislația românească
4. Proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pe probleme de mediu
SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale
1. Cazuri de locuire în mediu toxic în România raportate de autorități
1.1. Metodologia de lucru – încercări de a afla informații despre locuirea în mediu toxic de la instituții publice
1.2. Răspunsurile instituțiilor : de la refuz la informații neconcludente și excepționalitatea informațiilor relevante
2. Exemple de cazuri de locuire în mediu toxic – coroborarea răspunsurilor instituționale cu alte surse de informații
SECȚIUNEA C. Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului
1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic
POSTFAȚĂ. REVENDICAREA UNEI POLITICI PUBLICE PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTA DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE
1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială
2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți